Obiecţiunea sectară: Maica Domnului nu poate să mijlocească pentru oameni, pentru că singurul mijlocitor între Dumnezeu şi oameni este Iisus Hristos (I Timotei 2, 4-6).

Răspunsul ortodox:   În textul de la Timotei 2, 2-4 se vorbeşte despre jertfa obiectivă sau generală a lui Hristos pentru toţi oamenii. Mijlocirea lui Hristos pentru mîntuirea noastră este alta decît cea a Născătoarei de Dumnezeu. Mijlocirea Maicii Domnului nu reprezintă o intermediere între noi și Dumnezeu, ci un sprijin, o susținere sau întărire, o suplimentare sau o garanție a rugăciunii noastre către Dumnezeu. De altfel, Sf Ap. Pavel nici nu ar fi îndemnat pe Timotei și pe cei din Efes să facă cereri, rugăciuni, mijlociri, mulțumiri pentrutoți oamenii(I Timotei 2, 1).

Posibilitatea de mijlocire şi puterea rugăciunii Maicii Domnului pe lângă Fiul ei, Iisus Hristos, sunt confirmate de cele ce au avut loc la nunta din Cana Galileii (Ioan 2, 3-10), unde Mîntuitorul, a ascultat şi a împlinit ruga Maicii Sale, săvîrşind aici prima minune.

Credincioșii ortodocși se roagă Maicii Domnului cu conștiința că ea este cea mai apropiată de Mântuitorul Hristos în ceruri, având îndrăznire de mamă către Fiul ei și prin aceasta, rugăciunile ei au cea mai mare trecere la Dumnezeu.

Așa cum afirma adesea părintele Cleopa de la mănăstirea Sihăstria, este cu neputință ca venerarea Maicii Domnului să supere pe Fiul ei, Căruia, prin aceasta, nu-I scadem nimic din adorarea ce I se cuvine, ci, dimpotriva, toată preacinstirea Maicii Domnului trece asupra Fiului său, Cel care a ales-o și a sfințit-o pe ea pentru a-I fi Lui Maică.

Obiecţiunile sectare împotriva cultului Maicii Domnului

(punctul de vedere ortodox)

Potrivit învăţăturii Bisericii noastre Ortodoxe și în conformitate cu Sfânta Scriptură, Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioară. Ei i se cuvine supravenerare sau preacinstire (dar nu adorare, ceea ce se cuvine numai lui Dumnezeu) pentru că ea L-a născut pe Fiul lui Dumnezeu mai presus de fire şi de înţelegerea omenească.

Neoprotestanţi, sau mai bine zis sectanții (baptiştii, iehoviştii, adventişii, penticostalii etc.) resping învățătura de credință ortodoxă referitoare la vrednicia Maicii Domnului.

Obiecţiunea sectară: Maica Domnului a fost o simplă femeie, întrucât Însuşi Mîntuitorul i s-a adresat de mai multe ori Fecioarei Maria numind-o femeie: A zis ei Iisus: Ce ne priveşte pe mine şi pe tine, femeie?

Încă n-a venit ceasul Meu. (Ioan, 2, 4) sau  A zis mamei Sale: Femeie, iată fiul tău! (Ioan 19, 26).

Răspunsul ortodox:  Peste tot în Sfînta Scriptură, ca şi în textele menţionate, cuvintele de bărbat şi femeie sunt în general folosite pentru a marca deosebirea de gen, precum și ca apelative şi mod de adresare socială (Matei, 26, 7; Fapte, l, 10-11; Fapte 5,35). Mantuitorul n-a disprețuit-o pe Mama Sa, deoarece în primul caz i-a ascultat rugămintea, iar în al doilea a încredințat-o din iubire și recunoștință Sfântului Ioan Evanghelistul, de vreme ce ea nu mai avea pe nimeni.

În cele două momente menționate (la nunta din Cana Galileii și la Pătimirea pe Sf. Cruce) Mântuitorul i se adresează din calitatea Sa de Dumnezeu.

Obiecţiunea sectară: Maica Domnului nu este pururea fecioară deoarece a avut şi alţi copii de la Iosif. La Matei 1, 24 se spune: Şi n-a cunoscut-o pe ea, până ce a născut pe Fiul său Cel Întîi Născut şi a chemat numele lui Iisus, iar la Matei 13, 55-56: Oare nu este acesta fiul tîmplarului?... Şi surorile Lui oare nu sunt toate la noi?

Răspunsul ortodox:  a). Expresia „până ce” (eos în greacă) nu determină nimic cu privire la ceea ce se va întîmpla după aceea, ci se referă la faptul că Fiul S-a născut fără amestecul bărbătesc al lui Iosif. Traducerea este deficitară, lăsând loc interpretărilor. În Biblia Ortodoxă, textul amintit este tradus mult mai bine: Și fără să fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a născut pe Fiul său Cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus.

Pe baza unor locuri asemănătoare se poate înțelege că în Sfânta Scriptură expresia „până ce” nu înseamnă că după acel moment s-a produs o schimbare. De

exemplu, citatul din Ps. 109, 1: Zis-a Domnul Domnului meu: „ Şezi de-a dreapta Mea pînă ce voi pune pe vrăjmaşii mei aşternut picioarelor Tale”, nu vrea să spună că după ce îi va aşterne pe vrăjmaşi, Domnul (Fiul) nu va mai şedea de-a dreapta Tatălui. Evident că realitatea dinainte rămîne neschimbată. La fel și textele: Facere 8,7: Şi a dat drumul corbului, ca să vadă de a scăzut apa pe pămînt. Acesta, zburând, nu s-a mai întors pînă ce a secat apa de pe pămînt, şi II Regi 6, 23: Şi Micol, fiica lui Saul, n-a avut copii pînă ce a murit.

b). Cât privește expresia „Întîiul născut”, în modul de vorbire curent al evreilor din Vechiul Testament formularea „întîiul născut” era folosită la modul propriu, indiferent dacă urmau sau nu copii. De altfel, Mîntuitorul este numit în alt loc şi „Unul Născut”.

În traducerea lui Cornilescu folosită de sectanți, textul spune că n-a cunoscut-o, până ce a născut un Fiu. Și el i-a pus numele Isus. Expresia „un Fiu” nu presupune nicidecum că ar mai fi născut alți copii, deoarece și despre mama care naște un singur copil se spune că a născut un fiu.

c). Iar despre „fraţii şi surorile Domnului” de la Matei 13, 55-56 trebuie menționat că la vechii evrei, ca şi în general la toţi orientalii, la unii şi astăzi, cuvintele „frate” şi „soră” se dau şi rudeniilor apropiate, de ex.: veri sau nepoţi. Aşa-zişii „fraţi” ai Domnului sau „fraţii lui Iisus”: Iacob, Iosif, Simon, Iuda şi aşa-zisele „surori” nu sunt decît rudele, verii şi verişoarele Lui. Aceştia sunt copii Mariei lui Cleopa, numită „sora” Maicii Domnului (Ioan 19, 25).  Sfinţii Evanghelişti Matei şi Marcu arată că acei „fraţi” ai Domnului sunt copii Mariei şi ai lui Cleopa, dintre care amintesc de doi: Iacob şi Iosif. Deci,

această Marie, soţia lui Cleopa, şi nu Maica Domnului, era mama adevărată a celor numiţi „fraţii lui Iisus”.

Ei sunt de fapt veri de-al doilea, veri secundari, pentru că însăşi mama lor, Maria lui Cleopa, deşi este numită „sora Maicii Domnului”, era în realitate verişoara ei primară, întrucît se ştie că Maica Domnului a fost singurul copil al părinţilor ei, Ioachim şi Ana. Dacă Mântuitorul Hristos ar fi avut frați naturali, de ce ar mai fi trebuit să o încredințeze pe Maica Sa Apostolului Ioan?