7/26/2019 Oasele Membrului Superior

1/6

OASELE MEMBRULUI SUPERIOR

In general membrele sau extremitatile sunt 2 perechi de apendice mobile, fiecare extremitate prezentand

portiune care le leaga de trunchi, nimuta centura, si o portiune care continua centura numita, membru liber.Membrul superior este constituit din 4 segmente: umar (care reprezinta centura), brat, antebrat si mana.

Centura membrului superior formeaza scheletul umarului si asigura legatura dintre toracele osos

membrul liber. Centura membrului superior este constituita din 2 oase: claicula si scapula (omoplatul).

Clavicula

!ste un os lung, pereche, aflat la limita dintre torace si gat. !ste orientata transersal, fiind cuprinsa int

manubriul sternului si acromion. "rezinta 2 curburi inegale si are forma literei #$% culcat. Cele 2 curburi sudispuse astfel: una este mediala cu concaitatea posterior si o curbura laterala cu concaitatea anterior. "rezinta

fete, 2 margini si 2 extremitati.

&ata superioara este neteda in portiunea mi'locie si se poate palpa sub piele. a cele 2 extremitati fata superioaeste rugoasa dand insertii muschilor. In partea mediala a fetei superioare este inserat muschi

sternocleidomastoidian, iar in partea laterala se insera muschii trapez si deltoid.

&ata inferioara corespunde primei coaste si prezinta un sant pe care se insera muschiul subclaicular. Medial dacest sant se afla o impresiune pe care se insera ligamentul costoclaicular. ateral de sant se gaseste tubrcul

conoidian si linia trapezoidala. "e tuberculul conoidian se insera ligamentul conoidian, iar pe linia trapezoidala insera ligamentul trapezoidal. ceste 2 ligamente unesc clazicula de procesul coracoid care apartine scapulei.

Marginea anterioara este concaa lateral si da insertie muschiului deltoid, si conexa medial si da insertmuschiului pectoral mare.

Marginea posterioara este si ea conca * conexa dar in sens iners. In partea laterala a marginii posterioare

insera muschiul trapez. In partea mi'locie, claicula are raporturi cu muschiul omohioidian, muschii scaleni, artsi ena subclaie si trunchiurile plexului brahial.

!xtermitatea mediala (sternala) este oluminoasa, prezinta o fata sternala care se articuleaza cu manubriul sterna

!xtremitatea laterala (acromiala) este turtita, prezinta o fata acromiala care se articuleaza cu acromionul.

Scapula

!ste un os lat, pereche, triunghiular si pozitionarea sa postero+superioara pe torace se intinde de la primul spatintercostal pana la coasta a III+a. re 2 fete, - margini si - unghiuri.

&ata dorsala este orientata posterior si lateral. ransersal prezinta o lama puternica, numita spina scapulei, ca

imparte fata dorsala in 2 fose: una superioara si una inferioara spinei.

$pina scapulei adera de fata dorsala a scapulei, se continua lateral cu o prelungire libera fata de scapula, numiacromion. $pina scapulei are forma triunghiulara, prezinta 2 fete: una superioara si una inferioara, si - margin

una anterioara, una laterala concaa si una dorsala. "e marginea dorsala a spinei se insera muschii trapez

deltoid.cromionul este o proieminenta turtita de sus in 'os palpabila sub piele. "rezinta o fata articulara pent

extremitatea laterala a claiculei. a unirea acromionului cu spina scapulei se formeaza unghiul acromionului.

&osa supraspinoasa da insertie muschiului suprasinos. &osa infraspinoasa da insertie mai multor musch

subspinos, rotund mare, rotund mic.&ata anterioara (costala) prezinta o concaitate numita fosa subscapulara. !ste strabatuta de mai multe creste. I

fosa si pe aceste creste se insera muschiul subscapular. In partea mediala a fetei insera si muschiul dintat anterio

Marginea superioara este subtire, prezinta o scobitura, numita incizura scapulei, prin care trece nersubscapular. Medial de aceasta incizura scapulei se insera muschiul omohioidian.

Marginea mediala se palpeaza sub piele, este orientata spre coloana ertebrala si pe ea se insera mai multi musch

romboidul mare, romboidul mic, dintat anterior.Marginea laterala este orientata spre axila. ici se insera muschiul rotund mare si rotund mic.

/nghiul inferior este ascutit. ici se insera muschiul dintat anterior.

/nghiul lateral este cel mai oluminos. "rezinta 2 elemente: caitatea glenoidala (glenoidiana) si procescoracoid (coracoidian).

7/26/2019 Oasele Membrului Superior

2/6

Caitatea glenoidala este legata de corpul scapulei printr+o portiune mai ingusta numita colul (gatul) scapule

!ste putin adanca si la cele 2 extremitati prezinta 2 tubercului: tuberculul inferior (sub*infra glenoidal) care dinsertie muschiului triceps si tuberculul superior (supraglenoidal) care da insertie muschiului biceps brahial.

"rocesul coracoidian este o prelungire recurbata, baza sa aflandu+se intre caitatea glenoidala si scobitu

scapulei. "oate fi palpat in spatiul delto+pectoral. "e el se insera mai multi muschi: capatul scurt al bicepsulbrahial, coracobrahialul si pectoralul mare, si se mai insera ligamentele conoidian si trapezoidian.

Scheletul membrului superior liber

Scheletul bratului

!ste constituit dintr+un singur os: humerus

Humerusul

!ste un os lung, pereche. "rezinta o diafiza si 2 epifize.

Diafiza(corpul) osului este aproape cilindrica in partea suprioara si prismatic triunghiulara in parte inferioar"rezinta 2 fete si trei margini care sunt bine definite in partea inferioara si mult mai slab in cea superioara.

&ata anterolaterala prezinta putin mai sus de mi'locul ei o rugozitate in forma literei #%, numita tuberozitat

deltoidiana. "e aceasta tuberozitate se insera muschiul deltoid si muschiul brahial. $ub tuberozitate se gaseste usant care pleaca de la fata posterioara si ine spre anterior. !ste santul nerului radial prin care trece nerul radi

si artera brahiala profunda. 0easupra tuberozitatii fata anterioara este incon'urata de nerul axilar (acest nepoate fi interesat in fracturile osului), iar fata anteromediala prezinta santul intertubercular care coboara de

epifiza superioara si prezinta o zona rugoasa pentru insertia muschiului coracobrahial.&ata posterioara este strabatuta oblic de santul nerului radial. 0easupra santului se insera capul lateral i

dedesubtul lui se insera capul medial al muschiului triceps brahial.

Marginea brahiala (anterioara) este bine pronuntata.Marginea laterala si cea mediala sunt bine conturate in 'umatatea inferioara si mai putin in 'umatatea superioara.

Epifiza superioara (proximala)este unita de corpul osului prin colul chirurgical. "rezinta mai multe element

capul humerusului, colul anatomic, tuberculul mare, tuberculul mic si santul intertubercular.Capul humerusului prezinta o suprafata articulara neteda, reprezentand o treime de sfera, prieste medial in sus

usor posterior. xul sau formeaza cu axul diafizei un unghi de 1-.

Colul anatomic este un sant circular care separa capul de restul diafizei.uberculul mare se afla pe partea laterala a capului, in partea superioara3 prezinta - fatete de insertii muscular fateta superioara pentru muschiul supraspinos, o fateta mu'locie pentru muschiul subspinos si o fateta inferioa

pentru muschiul rotun mic.

uberculul mic se afla pe partea anterioara a epifizei. "e el se insera muschiul subscapular.$antul intertubercular (culisa bicipitala) este un sant ertical care pleaca de la nielul epifizei si se termina pe fa

antero+posterioara a diafizei. "rin sant aluneca tendonul capului lung al muschiului biceps brahial. $antul es

delimitat de creasta tuberculului mare si creasta tuberculului mic, prima situata anterior si a doua posterior. "

creasta tuberculului mare se insera muschiul pectoral mare, iar pe creasta tuberculului mic se insera muschirotund mare.

Epifiza inferioara (distala)este turtita, recurbata dinainte inapoi, astfel ca diametrul transersal este mult m

mare decat cel antero+posterior. "rezinta un condil si 2 epicondili.Condilul humerusului prezinta in primul rand suprafetete articulare: trohleea humerusului, capitul humerusului

santul intertubercular.

rohleea humerusului corespunde scobiturii trohleare de la nielul uleni. !ste formata din 2 margini, proieminente si un sant. $antul are traiectorie spiroida mergand de 'os in sus si din medial catre lateral. ceas

traiectorie a santului trohlear directioneaza miscarile articulatiei cotului.

Capitul este o proieminenta rotun'ita aflata lateral de trohlee. Corespunde unei fosete la nielul capului radiusulu

$antul intermediar se gaseste intre trohlee si capit. Corespunde marginii fosetei de pe capul radial.!xtremitatea distala (epifiza inferioara) a humerusului prezinta - fose:

+ fosa coronoida situata deasupra trolheei, pe fata anterioara a epifizei3 in ea patrunde procesul coronoidian

ulnei in miscarea de flexie a antebratului pe brat3

7/26/2019 Oasele Membrului Superior

3/6

+ fosa radiala se afla deasupra capitulului3 in ea patrunde capul radiusului in miscarile de flexie3

+ fosa oleocraniana situata deasupra trohleei dar pe fata posterioara3 in ea patrunde oleocranul in miscarile dextensie ale antebratului.

!picondilii sunt 2 proieminente, una mediala si una laterala, pe care se realizeaza insertii musculare.

!picondilul medial este triunghiular3 la el se termina marginea mediala a diafizei. "e fata sa posterioara exissantul nerului ulnar (cubital). "e epicondilul medial se insera muschii pronatori ai antebratului, muschii flexori

antebratului, mainii si degetelor (rotundul pronator, flexorul radial al carpului, palmar lung, flexorul ulnar

carpului si flexorul superficial al degetelor).

!picondilul lateral este mult mai mic3 la el se termina marginea laterala a diafizei. "e epicondilul lateral se insemuschii supinatori ai antebratului, extensorii antebratului, bratului si mainii (supinator extensor al degetelor, scu

extensor radial al carpului, extensor al degetului mic, extensor ulnar al carupului si anconeu).

Oasele antebratului

Cuprind 2 oase aproximati paralele, unul situat in prelungirea degetului mic, numit ulana sau cubitus, si altsituat in prelungirea degetului mare (police) numit radius. ceste oase se articuleaza prin epifizele lor ramanan

distantate la nielul diafizelor. Intre cel 2 diafize ia nastere un spatiu interosos. 5adiusul depaseste ulna pr

epifiza sa inferioara si este depasit de ulna prin epifiza superioara. 0iafizele celor 2 oase sunt prismattriunghiulare, deci fiecare prezinta - fete si - margini.

Ulna

/lna este un os lung, pereche, aflat in partea mediala a antebratului in prelungirea degetului mic. !ste oblic de sin 'os si din medial catre lateral si formeaza cu humerusul un unghi obtuz deschis lateral. "rezinta diafiza (corpu

si 2 epifize.

Corpuleste usor conca inainte. "rezinta - fete si - margini."e fata anterioara, in partea superioara, se insera muschiul flexor profund al degetelor, iar in partea inferioara

insera muschiul patrat pronator.

&ata posterioara este strabatuta in treimea superioara de o linie oblica de sus in 'os si medial. 0easupra linioblice se insera muschiul anconeu. "ortiunea inferioara este impartita de o linie erticala intr+o portiune media

si una laterala. "e partea mediala se insera extesorul ulanar al carpului. "e partea laterala superioar se inse

muschiul supinator, iar inferior se insera: muschiul abductor lung al policelui, muschiul scurt extensor policelui, muschiul lung extensor al policelui si muschiul extensor al indicelui.

&ata mediala este larga superior si ingustata inferior.

Marginea anterioara este pronuntata. Incepe de la procesul coronoidian si se termina la procesul stilo

(stiloidian).Marginea posterioara pleaca de la oleocran, coboara sub forma unei creste care se sterge in treimea inferioara

diafizei.

Marginea laterala (interosoasa) da insertie mambranei interosoase care uneste corpurile celor 2 oase. Marginlaterala se bifurca superior delimitand o suprafata numita incizura radiala a epifizei proximale. 5amura d

bifurcatie posterioara da insertie muschiului supinator.

Extermitatea proximala (epifiza superioara)prezinta 2 proieminente osoase: una erticala numita oleocran si u

orizontala numita proces coronoidian (apofiza coronoida). Cele 2 proieminente formeaza intre ele un unghi dresi delimiteaza o caitate articulara orientata anterior, numita caitate trohleara, care se articuleaza cu trohle

humerusului. Caitatea trohleara prezinta o creasta orientata antero+posterior care corespunde santului de p

trohleea humerusului. "e partea laterala a coronoidei exista o fateta articulara, numita incizura radiala, care articuleaza cu capul radial. $ub coronoida exista o proieminenta, numita tuberozitatea ulnei, pe care se inse

muschiul brahial. "e oleocran se insera muschiul triceps brahial.

Extremitatea inferioara (epifiza distala)prezinta 2 formatiuni capul si procesul stiloid.Capul reprezinta un segment de cilindru. &ata laterala este articulara pentru incizura ulnara a radiusului. 0

asemenea este articulara si fata inferioara a capului, care intra in contact cu articulatia radio+ulnara distala.

7/26/2019 Oasele Membrului Superior

4/6

Procesul stiloideste situat in partea mediala a capului, este o prelungire conoida cu arful in 'os. Intre cap

procesul stiloid, pe partea posterioara a osului, se formeaza un sant prin care trece tendonul muschiului extensulnar al carpului.

Radiusul

!ste un os lung, pereche, aflat in partea laterala a osului, un prelungirea policelui. "rezinta un corp si 2 epifize.

Corpuleste prismatic triunghiular, are - fete si - margini.

&ata anterioara este ingusta superior, la acest niel se insera muschiul flexor lung al policelui, iar in portiune

inferioara a fetei anterioare se insera muschiul patrat pronator.&ata posterioara este rotun'ita superior si da insertie muschiului supinator3 este plana si usor concaa in part

inferioara si da insertie muschiului lung abductor al policelui si muschiului scurt extensor al policelui.

&ata laterala prezinta in partea mi'locie o rugozitate pe care se insera muschiul rotund pronator. 0easuprugozitatii, fata laterala, este in raport direct cu partea profunda a nerului radial.

Marginea inferioara este pronuntata superior si se pierde in partea inferioara.

Marginea posterioara apare doar in partea mi'locie a osului.Marginea mediala (interosoasa) este ascutita. $e termina in partea inferioara a corpului printr+o bifurcat

delimitand o suprafata trunghiulara la baza careia se afla incizura ulnara a radiusului. "e marginea mediala

prinde membrana interosoasa.Epifiza proximala (extremitatea superioara)prezinta - elemente: capul, colul si tuberozitatea radiusului.

Capul este un segment de cilindru plin, mai inalt medial. &ata sa superioara prezinta o depresiune, numita fosecapului radial, care raspunde capitulului humerusului. Circumferinta capului corespunde incizurii radiale de

ulna.Colul este portiunea ingusta care uneste epifiza, respecti zona capului, cu diafiza. !ste oblic indreptata in 'os

medial si formeaza cu capul un unghi deschis lateral.

uberozitatea radiusului este o proieminenta ooida. "e ea se insera muschiul biceps brahial.Epifiza distala (extremitatea inferioara)este comparata cu un trunchi de piramida. re 4 fete si o baza.

&ata mediala prezinta incizura ulnara destinata articularii cu capul ulnei.

&ata laterala prezinta un sant prin care trec tendoane. ceasta fata laterala se continua in 'os cu procesul stilo(stiloida radiala), care coboara in 'os mai mult decat stiloida ulnara.

&ata posterioara prezinta mai multe creste erticale, care delimiteaza santuri prin care trec tendoanele muschil

extensori ai mainii si degetelor.&ata anterioara este concaa in 'os si da insertie muschiului patrat pronator.

6aza (fata articulara carpiana) are forma unui trunghi al carui arf se prelungeste lateral cu prosesul stiloid.

nielul bazei exista o creasta anteroposterioara care imparte fata in 2 parti: o suprafata laterala triunghiulara

raport osul scafoid si o fata mediala patrulatera in contact cu osul semilunar.

Oasele mainii

$cheletul mainii este format din 27 de oase organizate in - grupe: carpul, metacarpul si oasele degetelor.

Carpul

!ste format din 8 oase dispuse in 2 randuri3 primul rand (proximal) cuprinde 4 oase in ordine de la police catdegetul mic: scafoid, semilunar, piramidal, pisiform3 al doilea rand (distal) cuprinde oasele: trapez, trapezoi

capitat (osul mare) si osul cu carlig. oate au forma aproape cubica si deci prezinta o fata superioara si un

inferioara, o fata anterioara (palmara) si una dorsala, o fata laterala si una mediala.

Scaoidul!ste cel mai lat os al primului rand. "rezinta o concaitate si de aceea a fost comparat cu o luntre. "e fata palma

se afla tuberculul scafoidului. $e articuleaza proximal cu radiusul, distal cu trapezul si trapezoidul, medial c

semilunarul si cu osul capitat.

7/26/2019 Oasele Membrului Superior

5/6

Semilunarulare forma caracterizata de nume. $e articuleaza proximal cu radiusul, distal cu osul capitat

osul cu carlig, lateral cu scafoidul si medial cu piramidalul.

Piramidalulprezinta pe fata anterioara o fateta de articulare cu pisiformul. !l se articuleaza proximal

ulna (prin intermediul discului fibro+cartilaginos al articulatiei radio+ulnare distale), distal cu osul cu carlig, latercu semilunarul.

Pisiormuleste un os lenticular aflat inaintea piramidalului cu care se articuleaza.

!rape"uleste primul os din randul al doilea. "e fata sa anterioara se afla un sant si tuberculul trapezulu

rapezul se articuleaza proximal cu scafoidul. &ata distala, in forma de sa, se articuleaza cu metacarpianul

Medial se articuleaza cu trapezoidul si cu metacarpianul II.

!rape"oiduleste un os foarte neregulat. !l se articuleaza medial cu scafoidul, distal cu metacarpianul

lateral cu trapezul si medial cu osul capitat.

Osul capitateste osul cel mai mare al mainii si prezinta cap, col si corp. !l se articuleaza proximal c

semilunarul, distal cu metacarpienii II, III si I, lateral cu scafoidul si trapezoidul, medial cu osul cu carlig.

Osul cu carli#are forma unei piramide si pe fata palmara are un carlig. !l se articuleaza proximal c

semilunarul, distal cu metacarpienii I si , medial cu piramidalul si lateral cu osul capitat.

"riit in totalitatea sa carpul prezinta o fata dorsala acoperita de muschii extensori ai mainii si degetelor si o fa

anterioara (palmara) concaa care formeaza santul carpului prin care trec tendoanele muschilor flexori ai mainiidegetelor.

$antul carpian este delimitat de 2 proeminente, una laterala formata de tuberculul scafoidului si tubercul

trapezului si una mediala formata de osul pisiform si carligul osului cu carlig. cest sant este transformat intr+ucanal fiind completat de ligamente.

Metacarpul

&ormeaza scheletul palmei si al dosului mainii3 este format din 9 oase metacarpiene, numerotate din lateral cat

medial de la I la ..

Caractere generale ale oaselor metacarpiene

$unt oase lungi, pereche3 prezinta un corp, o baza si un cap.

Corpul este prismatic triunghiular si prezinta o fata dorsala, una laterala si una mediala.6aza este mare si se articuleaza cu oasele carpului si cu metacarpienele inecinate.

Capul este rotun'it si se articuleaza cu falanga proximala a fiecarui deget.

Caractere proprii

Metacarpianul I este cel mai scurt si cel mai gros. 6aza are forma de sa si se articuleaza cu osul trapez dar nu

articuleaza cu metacarpianul II.

Metacarpianul II este cel mai lung. 6aza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul si osul capitat, respecti cmetacarpianul III.

Metacarpienii III, I si , in general, se articuleaza cu randul distal carpian (respecti cu osul capitat si osul

carlig) si metacarpeinii inecinati.

Oasele de#etelor

$unt in numar de 9, numerotate din lateral spre medial cu cifre romane de la I la . &iecare deget are un num

astfel: degetul mare police, degetul al II+lea indice, degetul al III+lea medius, degetul al I+lea inelar,

degetul al +lea auricular.

7/26/2019 Oasele Membrului Superior

6/6

$cheletul osos al degetelor este format din falange. In total sunt 14 falange, fiecare deget are - falange cu except

policelui care are 2 falange.&alanga proximala este un os lung. "rezinta corp, baza, cap.

Corpul este turtit anteroposterior, are o fata anterioara (palmara) care este plana si o fata dorsala care es

conexa.6aza prezinta o caitate articulara pentru capul metacarpianului corespunzator.

Capul prezinta o trohlee pentru falanga mi'locie.

&alanga mi'locie are si ea corp, baza si cap.

Corpul este asemanator falangei proximale dar mai scurt.6aza prezinta o caitate de receptie pentru capul falangei proximale.

Capul ca si cel al falangei proximale are o trohlee corespunzatoare falangei distale.

&alanga distala are un corp redus, o baza asemanatoare cu a falangei mi'locii si se termina cu o tuberozitate forma de potcoaa, care corespunde unghiei.