I. WinnerOAMENII-PAIUn car de foc se urea printre pinzele alert 16oamenii îí atirnau ochii desprirprin cuiereFemeile ardeau gurile involburatepe sträzile ce fugeau

copii inspaimintatiand Steaua-cea-Mare plecatcapul pe umärul Spinzuratei

la orizonturile ora5uluicasele îi strigau durerosmargheritele roíi ce fugeau din gradinipietrele drumurilor chemau trecätoriice-§i uitau pa§ii grei i trupul lorPa0i de barbatPa0i de femeie

potecile pämintului alergau nebune dupäinima oamenilorin trupuri pe viaductele inimilorpotecile impiedicau sinuciderea oamenilor

oamenii îi purtau pe umeri cum o povará zivanävile aierului ridicau ancorele

arborli plecau cu stincile in pribegiepeste trupurile apelorjar stelele albe duceau pe scuturi Thcereaatunci intre sgomotelecerului

pämintuluigura Spinzurateiridicindu-se cätre Stea,;!a-cea-Mare

gura Spinzuratei le vorbi tuturor:Am trait incantatia supremä a mortii

smut fericitäDin glasul meu mortin aierul inserárii au isvoritefluvii de parfumuri i lumina imanentäa trupului meua strigat mult timp in noapte ca un farAti vázutcum burjuii säraci la mintem'au spinzuratcrezind ca scapä astfelde teroarea permanentd lora revolteicrezind cá odatá cu minevor distruge i con§tiinta lorin care revolta noasträ supremäa distrus tot ce era de distrusIi vedeti cum aleargä dobitoce0erevolta a reuitscdpati acum pdmintul §i dispensati-1de vermina lor putredä"Atunci din stele i din ceruricum din oceanealge i liane desprinsescoborau pe pdmint

oameniifärä inimafärd sexse cätärau nebuni pe Haile pe algedispärind la orizontul stelelor de jos in sus

dar jos pe piminturiin tinuturile färá sand i arbori

www.dacoromanica.ro

pe drumurile de focse fecundaraPa Oi oamenilor ce se perdusera prin poteciPaií de femei cuPaqii de barbati

0-o noufi lume se nascu in domeniul absentei uneilumi

Oamenii-paqi alergauvoioqi pe toate cararile pämintuluiqi erau senini oamenii-pa§i

erau veselipentruca sufletul nu le era nici o povará

¡tar chid citeau cu ochiiglesnelor si-ai policandrelorprin cronicide Oamenii-sufletrideau qi plingeau privind spre orizontul stelelor

ca altadatanivile aieruluipluteau spre trupul de luminaal a streloriar la portile cetätilormiinile flacarilorpur tau trupul zeilor peste ziduri.

L IANEPanaintulinvizibil sub eprfa diamantelor si-a stelelorun singur continent in fata orizontuluice-si desnoda gratios centurasub zidul ce perduse umbraun singur domeniu tieFemei eace duce trupul cum o amfora pentruvinul din mine

Amintirea acelui fenix rizottdesfacindu-ï o peqtera intrupul ros de soareqarpele ce privia in parul taujocul orizontului peOerii de focqarpele intrind in templulce-0 oferia peretiisub acel soare strafulgeratin noapte patru ingerisub acel soare ce-ti turnaluminile'n artere

stralucia cum o steapeste umerii de azur ai apelor

Parul viselor tale imi luminavisele meleqi iti veck am magul cu patru trupuri prea grele0 aripa ne loviaqi in ezitarile noastre prea dureroasecontemplamarborii intrind maiestosin padurea ce-o paräsisera peste noapte

BALUL DIN VULCANI0 salsa de bal ascunsa in cavernele until vulcan

in eruptie.Lampioane infra qi ies prin up de jad iar lu-

mina lor iti patrunde ca tot atitea miini prin corp.Ochii nu o vad. Numai cind intinzi miinile ina-

inte i papqti orb simti cum flacara invizibila qicaldä, iti däruieqte mingieri.

Riuri se plimba pe mozaicul alcatuit din ochi cete sustin in privirile lor blinde, sarcastice, rautä-cioace, vesele, indurerate, triste, ironice, fixe saumobile. Ochii mobili sint cei mai nesuferiti pentrucaprivirea lor iti maninca avid pa0i. Saluti riurile §iele iti raspund atingindu-te cu zale de rficoare.

Intri in sala de bal aitul, pentruca tu insu-ti airämas cu hainele tale agatat in cuierele din hall.Pazitori, invaluiti in mantale negre cu nasturi de aurpe umeri, iti inmineaza cu mina lor wzata in loculcapului, un tiket i in tiket eqti tu un altul.

Numai astfel purificat am putut patrunde incaverna miracolelor.

In culuare laterale, pa0 nevazuti ritmeaza un tact,Este muzica cu adevarat divina pe care vreo-

data am putut-o auzi.Te simti involuntar qi parcurgi salile alunecind

pe suprafata lucie a ochilor din mozaic. Femei dra-pate in alb, translucide dela briu in jos, purtind in

rosie, te invita surazator.Am acceptat imbrätiprea alunecatä peste lespezi qimí se parea ca gäsesc in partenera mea o vecheprietenä. Tactul batut nostalgic ee pa0 te purta lent

simtiai afluxul de singe strabatindu-ti inima inacceleratii.

La un moment dat am simlit intreaga piele acorpului ridicata i scoborind hipnotic in jos, in timpce inainta, din ce in ce mai mutt atrasä spre punctulde jar. Nu am mai putut rezista. Picioarele qi Infiniteimi intrau prin transluciditatea carnii, iar la urechiiml venea gifliala partenerei atirnase capul deumerii mei. Chid fintinile arteziene au sdrutat cerulin azur al tavernetor, lampioanele fugiau cu riurilespre ieqiri.

Am ramas imobil.In departare stele roii stráluciau mai incet §j

mai tare.Chid m'am apropiat in goand, din departare

femeile albe imi faceau semne de prietenie ; i cindacoperit stelele roii cu infinite, intunericul era

deplin.Din toate partile, capete veniau ca lilieci de

matasa qi mi se aqezau pe umeri.Cind, dui:a multe rataciri, am ajuns in hall, pa-

zitorii erau Cu nasturii de aur prin miini, jar dincuiere vestmintele cu omul banal i cotidian din minedisparusera.

Pe sträzi lumea ma prívia mirata.far eu eram cel mai fericit om pentruca nu stiam

care este capul meu printre pletele ce se scoboraupeste ochi 4;i gura.

www.dacoromanica.ro

MIT UL ISVOARELORAleile parcurilorse scuturau in noapte i in nouride pa0i rätaciti cindvaprin pletele de aurisvoarele alergau prin orapin cautarea umbrelor scursepesta trupurile fluide

Speriate s'au intors mnapoipurtau

pe umerii ar0amprenta Soarelui-Negru ce stralucea in noapteprin penajul imaculat al intunericului.

1111111111111

i. wittnet

violentat silitpofta sa-i satisfaca.

Adinc surprins aflaseefebul, infamiadrept armä îi anexasesaltea, apoplexia.

Te-ai ars deacum batozavei suferi mereuo, biata echimoza !

cuvintul groaznic, greu.

Foarte rázbunatorel 04 fäcu o strunäea delirind, nebunaopti sfirOta mor.

Si muri ! acea batozaputernic suferind

Geo Bogzat de-o stranie psihozade mirpvul jind,

EFEBUL GHERDAP PROVOACAMOARTEA BATOZEI PSIHOPATE

0 anticä batozaputernic sufereade-o stranie psihozä

un cuvint : saltea.

Prin par scazut, canitpurta cu fa4 topazun deget smältuitrupt din pudrat obraz.

Rupt din cirpit ciorapban galben incropindcu el ademenindun crud efeb gherdap.

Acesta, cam excrocnici mort nu se duceacu glasu-i de mastrocpocnind-o scurt : saltea !

Ce vorbi prea ciudatäla simpla-i pomenireea FLO epa din firemortal de excitata.

Si, mare ; aceastä dozapunea o vinataiein trupu-i de batoza,

ochiul sting, bfitaie.

In tidva rea, proiectece rabufniri tardivedorinte maladive

uneltiri infecte

Efeb, frumos panditpe-o strada mai opacä

PREZENTAREA EROULUI LEGENDAR

Buqe'n Bacp dela Brebuzis Caciambaua,Ii place sa vorbeasca mereu despre femei ;he, he, tiu eu unelete-arunci pe ele ca pe copaci,

raminind dus pe ginduri, repeta dupa

ca pe copaci,

un limp :

Aceastä doaga Ii sarise dinteo intimplare cu vacipe-atunci era timpit dar nu ticnitom dealtfel, ca de vre'o treizeci de ani

fiindca n'aveau ce face cu eloamenii Ii däduse vacile sä le pasca.

La tara soarele räsare devreme i frumosvesel pleca Buqe'n Bacp cu cireada la amptilingile sunau la gitul vacilor §i el le intimpina cu

strigätenea simbotina neä, mincate-ar lupii,dar in general II. ascultau §i se impicau foarte bine,afará din sat era numai cimpul i dumnezeudeparte, foarte departe cintau secerätori

se auziau clopotele bisericilor bätind ;Bucp'n Bacp asculta cu bita proptiti in pámint

un flor mistic Il strabatea din creOet pina in WO,larba plina de rota piraia frageda sub picioarevacile o pästeau cu pofti mugind incet de bucurieerau vaci vaduve i vaci fecioareunele cit se poate de frumoase§i al naibii Bucp'n Bacp s'a dat in dragoste cu eleaveau un sex dragut §i galben ca o felie de dovleac

pireau foarte multimite de omenescul lor amant,totul ar fi mers de minune

www.dacoromanica.ro

dar inteo zi oamenii rai 1-au prins i 1-au bAtut,el a zäcut din asta multä vreme

de-atunci numai ce-1 auzi :he, he, titi eu unelete-arunci pe ele ca pe copaci.

räminind dus pe ginduri, repetA dupa un limp

ca pe copaci.

P 0 E MIn dimineata aceasta de primAvaraapropiat de ferestre mi-am reamintit unele asociatii

de ideicare au sfirjt intotdeauna prin a-mi face desgustA-

toare cele mai pure elanuri.

MA gindesc la moda secolului trecut chid aproapetoti oamenii purtau mustäti

aceasta era pe atunci o podoaba de mare mindrie§i un semn indiscutabil de virilitate.

0 scena se m 111111311cl' la infinit in mintea meamá scirbe0e

revid o portiune de strada, o femeie care trece§i e cu neputintä sä intilneascA in drum vre-un bärbatfarA ca acesta sä duca repede mina la mustati

sä räsuciascdluind totdeodatä un aier mai tanto care ma face

sä vomitez.

Prin saloanele somptuoase, in muzeele red i impu-nAtoare

eel mai sträluciti oameni ai veaculuisolicitau frumusetea femeilor räsucinduli perechea

superbA de mustati,erau mustati de regi, mustäti de printi, mustäti de

scriitori celebrifiecare §i-o räsucia cu acel aier de incredere in

sine i de superioritatecare astAzi dacä nu ne desgusta, ne face in orice caz

sä isbucnim in hohote sincere de ris.

gindesc cu oarecare groazA care e mustata celputin interioarA, a virilitAtii noastre actuale

care e gestul ridicol al imbecilitätii i trufiei noastremasculine ?

femei, räspundeti femei care atitudine a noasträ vaplace mai mult ?

pentru a ma feri sA nu mai cad deacum inainte in eafiindcá sunt sigur ca n'ar putea fi decit tragerea de

mustäti adoptatà figurilor rase, la modA acumeu vreau ca in dragoste sä flu violent, sa fiu

monstruos, sA fiu ingrozitor numai ridicol, nu.geo bogza

din ,Yozmul invective care va apare.

Milmil DanPIEDESTALDurat altar si frînt 'in tors musclat,Si prevazut 'in rugi cu semn de rug aprins,Triunghiu ascuns pe veacul meu : cel mai aflat.Acestor multi In rictus, un imn întors 'in Ins.

Incovoiate stau pe aspru inIat nocturn,Putridele ce=au smuts din s'inge piatra,Din luturi moi strigat acestui sfint diurn,Inceput 'in stea i lenitat In vatrfi.

Dar te--.am sudat In carne si'n pîine,In paranteza dintre ciocan si nicovala,Si te--am iubit etern si mîine,Cu steagul meu destins la marea gala,

ti-am taiat 'in trepte de cutit,Un ant säçi fumegi rostuf odihnirei tale,Spre noaptea care suie care cer ca un sfîrsit,Al orei and se taie rascrui de bacanale,

inihail dan

Stìi PaLrla

VA URMAEsti aici in fiecare frunza care freamataEsti aici in odaia cu saltea de paieEsti in apa SiretuluiDin fiori i girasol plazmuita

Se aprind pupile ca focuri in ineleSe deschide noaptea ca o lada cu jucariiCu licurici

Asteapta paradisul inscris in liniile din palmaWA, merisorul ride printre dediteiRavasit parfumul peste cimpul nudPerzista ca o dorinta limida

ACEASTA LIANAAminteste-ti lumina ca o fataDimineata tesuta cu fluturiCe risete descoperite prin sertarelar pe etajera fiecare lacrima de-atunci un bibelou

Invingator treci printre sclavii creduliDescopera un pas agaleAdulmeca amprenta glasului ei pe azurFosnetul de armurd al rochieiImaginea ei acolo in ungherul vietiiLa stinga, undeva

www.dacoromanica.ro

SIMULTANPune punct acestui voiaj printre ruinePieptul se acopera de flori reciSi ultima privire e rouk uitataIn transparenta dirninetii. Pregateste singeleSinge le cald al piratului asteaptaGlasuri luneca in plusVitrina te insoteste mai palidVitrina taie umbra si din cioburiDistileaza lacrimileSchimba amintirile in fioriSpatiile in ruineSi o geografie trista am esteca potecile cu buzele sarutate

La revedereLa revedere

CIT CUPRIND OCHIITotusi miinile tale Sint nouriMingiieri de serpentineAm dorit aceasta legenda cit femeiaCuluarele inainteaza in desisul noptiiVise le dezghioaca somnulPloapele culeg viseleII poarta ca lingurite de otravaPrin tacerea fulgilor pina la uitare

Reprezentatia incepeContinua. Fiole otravite cu surprizeAlgele vagabonde pl,itesc OM la cenusaAr fi usor sä zimbesti

Luna putredaLuna candela peste orasul sicriu

Moartea se prostitueaza cu totii

INTRAREA OPRITAFrunze le acompaniaza tristetaFreamata ca evantaie japonezeLa fel peste totLa fel se imbraca ochii in scamaUn anotimp trece

O lacrimä poate fi un microscop

O mina flutura ca o batista adioMina uscata evantai japonezMina la fel cu frunzele toamna0 mina sterge zarea : adoarme in fata ploapelorDesparte lumina dinäuntru de lumina dinafara

Hohotesc pietrele rostogolite oriundeFiecare piatra e un calciiu otravitUn ochiu mongolO speranta uitata sub dulapul cu ani

ALAUITA CEA FRUMOASAMai frumoasa decit amintirea frumusetii ce pastreziRarnii identificata in ceara si eticheta la picioareUn cintec ascuns in ghiocul buricului margheritaMina mea te mingiie imaterialOchiul meu adoarme cu tineFrurnoasa frumoasa alauita paleie pentru balade viitcare

VISUL ESTE ALTCEVAMary.Ange

Oricind esti la adapostIncearca spectacolul aici pe canavaua taceriiEsti palida ca o floare de lotus

0 pudra de dorinte in loc de cearceafInflexiuni in golAdemenire spre äxa calda a coapselor

Carne furata intangibila goliciune de amforaAlhimie de atomi de luminaAmvon etern dospit din caldurd i stenografii subterane

E de-ajuns sa fim impreunaBuzele stiu sa mingiie umbra fragilaTe voi regasi printre idoliTe voi regasi cu prospetimi de oazdAlarma inutiläDincolo de mine esti tuDincolo de tine cenusa

Nostalgie acord fara recurs.

CRISTALTrece fantoma pricipesei otravite cu oleandruPrincipesa a murit de parfumPrincipesa e ca un mar domnescParfumul era un hamac pentru somnul ei

Priveste ce usoara e, parcd n'ar fi moarta

Anii i lunile incoltesc pentru altiiDesteptätorul cu clinchet de aur tace la ora 6In camera mai e un bust cu orbitele goaleCamera e absentdCamera e o vitrind pentru escursionkti sentimentali

Inele se schimba printre ferigele'naltePärul b!ond acompaniazd umdrul drept

Calatoria se face cu busola, copii,Nord-Sud disperare destin

VA astept la scara vietiiCu telegarii in spumeCozme0i VIII. 932. sasa pant'

din Cuvintul talisman" care va apare.

www.dacoromanica.ro

Al. Ditnitrlu-PAueViDANIIL SIHASTRU(Urrnare i sfirit)

Cind lutu-i simtecapre

$i duhurile rele ifCoboara sfinfi cu

lucearárPe aripe de raze

Marama aier fraged lin zbor de seara fieUn dor mai stint ca mirul spre tulburele cerMarama Vila de Inger la ceasul cind InvieNelinisti vagi mut sunet spre'ntrezarit Mister....

dragostea de

m o m es cmii dintr'un

sfinfesc :

Sub cea HO' stearpa, pe un riu in spume,Unde-i utz calugar fugarit de lame,

Prin teicerea veche, martord ae-Adam,Daniil Sihastru-$i da 1112 vot de blam.Dar Stefan, cel Mare foarte natural,(Rid!' de movila), sate de pe cal.Cerul prinde'n graba sa cirpeasca stele,Luna i2se'n poarta rumenci'n zabrele,VIntul serii firm) da sa se ascunda,Duhul sfint coboara, aprinde orice unda,Daniil se roaga mull $i foarte bine.Care lager lasa in arbori bucle pline?tar Stefan, Domn feird de asemeinale,Astfel cuvinteaza, faltat in zare :

Trebuie, o viata mea, sa má razbunisa rupi cu lantul dat de-ai mei strabuni !

Nu pot set' fiu liber $i far'de ragazTurcilor Moldova sa le-o smulg chiar azi?Rupt din stele, singur, fara de strabuni I

Bunule peirinte nu cred in minuni.Cred numai grotescul meu ca e mister.,Nu cum spun toll proftii, cel venit din cer"

Stefan al Moldovei oare a strigat ?Nu-s nici surd $i'n virsta atit de'naintat.Sa agepte-afard, sunt in rugaciune"Daniil reispunae, facind o minune.Astfel inzi vorbegi Malt, suprareal,Si nu stii nici dreptul international?Oare nu se schimba reimura In floareVorbele In sfaturi ca de sarbaloare ?Oare inteleptul meu de aur glas

Sund bine, fiindca Man am ramas ?Caput ce se pleadi sabia it taieCltiar $i fard lanturi tot "it incovoaie,Noaptea nu-i cu soare ziva nu-i cu tuna

Dupci mutter' pace vine $i furtundDacci de mindrie nu te lecuie.,sti,,Stefan al Moldovei, ai sá te caiegi IOare de pe trunchiu-i CI-70ra mladitäCreste dela sine ca o garofita ?

Da, ca $i stdmo$ii, batrinii sint multitu ca mai tinar trebui asculti.

,Doamne, pe supu$i ai drept umile$tiMinded' numai astfel poti ca sei domne$tig

Astfel, ni se spune, Stefan Domn MoldoveiA invins, chiar dupd marturia slovei.

al. dimitriu-pausegti

NOTA Acest poem se sfirseste bine, fiindca asa cere publicul.nalionab i traditia noastrn litera.a.Face parte din Legende eroice i civile" care va apare.

Paul EluardPE 0 NOAPTE NOUA

Femeie cu care am traitFemeie cu care traiescFemeie cu care voi träiTotdeauna acei4Iti trebuie o manta ro§ieMînusi rosii o masca r4e

ciorapi negriMotive probeSa te väd toata goalaGoliciune pura o ! podoaba impodobitä

Smi o! inima mea

La vie immédiate"

istoria

111111111111111111

André BretonUN BARBAT SI 0 FEMEIECOMPLECT AL BIIn fundul umbrelutei vAd prostituatele minunateHaina lor putin trecutá lingi reverberul culoarea

lemnuluiEle plimbá cu dinsele o bucatá mare de tapetCum nu se poate privi färä o stringere de inimä la

etajele vechi ale unei case in därimareSau dear o scoicä de marmorá albi cäzutä dinteo sobiSau doar un lat din aceste lantuti cari indirátul lor

se ceartä in oglindaMarele instinct al arderii cuprinde sträzile unde ele

se adunäCa flori arseOchii in depärtare ridicind un vis de piaträIn timp ce ele se cufundá nemiscate in centrul

virteju luiNimic nu e la fel pentru mine cu senzul gindului lor

neaplicatProspetimea de piräu in care ghetele lor moaie

umbra virfuluiRealitatea acestor pumni de fin cosit in care disparVád shill lor cari pun o inpunsiturfi de soare in

noaptea adincfiSi a ciror singura mäsuri a vietii e timpul sä se

dea jos si sä se ridiceVäd sinii lor cari sint stele pe valuriSinii lor in care plinge pentru totdeauna neväzutul

lapte albastruLa revolver à cheveux blancs»

In romineste de sava Pan&

www.dacoromanica.ro

Miron RaduTRILOGIE CU FECIOARE I ORESFÎNTA FECIOARA DE LEMN

Mie, palid inceput qi luminacind departarii ora apropii i tai,treapta tiutfi spre un abulic rai,cintecul pasirii inchis in glicinasuspin inghetat scris pe buze de lemn,callor intoarceri cunoti i sfir0t.Cupa de vis indelung .0 oval prelungitgindului alb rämii popas qi indenin.

PROFILSilf, treapta lucie castelului de sori.Fecunda orä ne0iuta incain pintec rodul arde ca in stinca,lumina täinuitelor comori.Crescute prin singe legendele se scurgcind tipatul se fringe ca pasárea in sbor,

domnita pa1e0e in pridvor0, departarea calda cu trepte de amurg.

MYDar mai lucid in cintec, mai elevata'n ora,enigma prin femela e prelungitä'n vidca pasärile albe rede0eptate'n floradin lacrima Inchisa in sborul suicid.Crepuscular, ogivul in viziune amplä,te-apropie corolä de irizarea palä§i tipätul te suie prin a0eptarea supli,lumina sgiriata in tinda vesperalä.

DESCHIDEREE un oras in care viata circuld comercial, ca o

monetd, un oras-absurd, un oras-ghilotind pentru elevd-rile spirituale, un ora§ cu femei albe i tineri efebi. Cerculacesta vicios pe care-I urdsc if urdsc fiincicd e o cloacalipsitä macar de serpi e strabdtut de inoportune ful-gere §i svicneste citeodatd, in somn. 0 fecioard albdcum toate fecioarele sint albe ar fi putut sd nu mailie fecioard ; si totu§i, renuntarea cu desgustul provocatde aplecarea umild a salelor de chelner-bacsis.

Acum, fecioara ;.1lbd e pipditd libidinos de un efebpudrat cu bale.

Noaptea, musc soarele din coapsele tiganciiaceia§i care, ziva, lustruieste pantofii efebilor pudratisi ai fecioarelor albe din acest oras comercial, absurd§i ghilotind.

Durninecile zile cari rna'ngrozesc, duminecilecari mà ucid, duminicile cosmar, mä desgustd. Nu pentrumuncitorii cari isi varsä pe strdzi banii culesi intr'o sdp-tdminä, nici pentru soldatii asudati pipaind sinii servitoa-relor ing.dduite cu ceasul in oras, nici pentru licienii cu

.111=111It

§apcä §i tigäri clandestine ; urdsc duminecile pentru festi-nurile improvizate sub nucii din curte, cu musafiri si rude,terminate cu Odd rägusite de gramaion, cu nelipsitelepoint-e" i plimbarea pe bulevard, cu masina incdrcatäde burtile i fesele intregii familii, care va exclama a douazi : Ah ! ce bine am petrecut duminicd !".

Cind ploud, strada se schimbd'n girld i e inva-data de tribal copiilor desculti cari tipd, se'njurd si .sebáldcesc intrinsa cu nespusd voluptate ; evocd atunci,viata lacustrá, cu destinderile i libertatea lor plind deprimitiv pur. (0amenii scot capete curioase prin gurilegeamurilor, ca reptilele.) Ceasul ploii e'n intregime al co-pillor, oferind o hidroterapie regeneratoare ; gratie lor §iploii, aierul e mai Malt si clar.

Un maxim de senzatii nu poate ti exprimat decitprintr'un urlet ; fraza sau lacrimile, slut mijloace de expre-sie cari sfärimä tocmai emotivul, täcerea il carboni-zeazd. Numai urletul II transmite pur.

Domnilor civilizati, invatati a urla !

Dintre filele negre ale noptilor, in cari o presa-sem, femela a fost mutatd in borcanul cu spirt al amintirii.

Da, doamnä, am certitudinea cd v'ati näscut defloratd.

Problemele se rezolvd prea usor. Au ajuns inexi-stente.

Aceastä existentd rnd desgustd pentru ariditatea ei ;designr. pot renunta la ea, oricind dacd aceastd renun-tare nu va insemna o noud problema.

EAm iubit intotdeauna copiii ; nu poate fi vorba

decit de copiii activi, aceia cari nu-si ascultd pdrintii,cari mint, turd, tipd, injurä, fug dela scoald... Ei se andinteun permanent conflict si servesc vietii toatd energialor. Un copil ascultdtor prezintd, neindoios, o existenta

aNimic nu pate -fi mai fad la o fecioard decit sexul,

Dintre cloud' coarde intinse, prefer pe aceia carevibreazd ; esentiala conditie pentru viabilitatea unui poem,este calitatea lui lipsa lui de calitate de a nu puteafi incadrat niciunei norme.

infron radu

MM=MMEM1=1111111EMI

nu vä jucatcu unu..

www.dacoromanica.ro

e v111

R R I. lir AfPRIMITEAndre Breton : LE REVOLVER A CHEVEUX BLANCSPaul Eluard : LA VIE IMMEDIATETristan Tzara : 00 BOIVENT LES LOUNTrei cgrti de poerne in edifura Cahiers Libree, cuprinzind

numai cele 10 exemplare reimprimate in formatul Tel1ire, pe japoncite o acva-foarte originalg de Max Ernst pentru canea lui

Tristan Tzara, de )'oes Tang?), pentru canea lui Paul Lluard $i de

Salvador Dali pentru cartea lui Andre Breton.

REVISTEL10EU Anul I. Nr i si 2. Apare la Constanta $i aduce

citeva nume noi voit stridente (glauco, suly, cocoi laalat) $i cilevadadaisme perimate de care iam voi deparazitali.

STRADA Anul 1. Nr. 1, 2 $i 3. Apare la Cimpina $i coda-cAtorul ei din nou ne amggeste cu publicarea cgrlii de poeme Bau-bau i acum cu poemele relinule pentru oere cine Epode.

E poetul Alexandra Tudor.Miu.

VOR APAREGeo Bogza : POEMUL 1NVECTIVAGeo Bogza : VISUL MAICII DOMNULUI (roman de dragosle)Al. Dimitriu-Pgusesti: LEGENDE EROICE $1 CIVILEAl. Dimitriu-Pguse$ti: ZIGZAGSa$a Pan5 : SADISMUL ADEVARULUI (esseuri)Sasa Pang : CUViNTUL TALISMAN (poerne)Stephan Roll : BALADE (ilustrate de Pan David)

Toate in edituraLim

Afacerea Aragon s'a terminal cu excluderea acestuia dingruparea suprarealistä. Nu din cauza poemului, ci datoritil cameleo-nismului acestui fost colaborator al grupgrii $i in primul rind al luiAndré Breton. Pentra purtarea net( aialä in timpul congresului delaKharkoff au semnat Char, Crevel, Dalt, Eluard, Ernst, Péret, Tanguy,Thirion $i Tzara, bro$ura PAILLASSE I

Pentru demascarea alitudinii din epoca inculparii, Andre Bre-ton a publicat placheta MISÈRE DE LA POES1E. Maxime Alexandre$i Pierre Unl, manifestul AUTOUR D'1IN POEME si Paul Eluardun CERTIFICAT model de discalificare.

GRADINA DE VARA ACADEMIA ROMÎNA"Nici spiritele triste ale lui Nicu Kanner nu egaleazä Kegul,le

orlografice (1932)". Sint doar 14 pagini si nemuritorii se incgpAti-neazii a dovedi a nu $tiu sA scrie fonelic $i cg sint surzi (se vascrie precis cu s la sfir$it desi se pronuntà $i preciz" pag. 9). De-licioasa piersicd va deveni piersqc6. Vom scrie poezie, dar filozofiatrebuie cu gura fuguiatA sà rAmile frlosofie. Dela rampa de gunoi afost adus, asa putrezil, un hirdgu de u final pentrucg a$a e acade-micianul : dibaciu (sa nu-1 taiu?). Voiu continua tolu$i sg star sinu sà sufer i sä acopar (nu sa acoper) borcanele de marmeladgcu foile bro$urei pentru ca $i la iarng sg-mi cmintesc de academie*i de minunile ei.

DOMNULE VIRGIL MONTAUREANUToarnna aceasta se verniseazä, mul(dmild

D-tale, cu libraria pe care ai ca opanä in buturuga acestui BLcuresti plin de auto-mate... cu Muter! si cider de librarii cari in cu-rind ar fi alterat senzul prim si unic al cuvintu-lui in cel de bazare la usa cdrora ar fi pututscrie, ebia fard pacatul trinciunii: Cent millechemises".

1ln sfert de ord ci tigct intr'o librarlelingd etajirl de cOrli i lingd cuointul de infor-malie justá .st de epreciere inteligent dozata, aa fost dupa marturisea multora germenuldin carg inclincrea sporadica penlru cartea fru-rnoasa si rand ca o pasdre a netnistii a crescutobiceiu. Ai .stiut arunca ratacitului Hugel d-to unlasso din draperia curintelor alese. Ai stiut punecdtuse din petale cetitcralui diletaht, ulilizindelanul vesnicei (inerete, perseverenta grcnitului

si astfel sa cresti o punte Indetibila Int/e cum-Orator st seful de ratan Virg,I. Libelula silueteid-tale se desprindea, In fragmentul pecare ai slujit-o pine" eri, ca un steag Infipt pereduta Acclo, cuvintul ti-era cold si zim-betul colorat de emolia pe care o incercai cuJiecare carte ce trece i eintre degetele d-tale inmiinile curnrardloralui inca neVcrezdtor in ma>gia cuvintului imp-imat.

Continua-1r In case propig rostul pentrucare ai fast cu siguranki nredeslinati impreistiecu darnicie,de maharadj h ca peta'e. Sa-tilie rafturile mereu neincapaloare si mereu goalel

Permite-mi sit trimit, tot de aici, un aver-tisment Bucurestenilor:

Nu intrati de forma in libraria Culturapoporului"! Riscali sa plecafi cu cel putin ocarte sub brat".

0 stringere de mind10 Septembrie 1932 sap parka

DOUA DECLARATII $1 0 NOTA1) Absenta mea din paginele acestei reviste se datoreezg de-

solidarizgrii mete de carnpanie dusA aci limp de aproape un animpotriva lui Harie Voronca, atitudinea mea fats de accsla fiind rä-spicat i diametral opusg acelei pe chre au avut-o conducgtoriigrupului.

2) Revenirea mea promptä $i fära nici o reticentä din clipain care si-au propus sA nu se mai ocupe de I. V. geo bogza

NOTA LUI SA$A PANA :Chiar ca numgrul precedent, Una a incheial bilantul aceluia

care a fost eliminat din mijlocut lui pentru a$i pulea continua tralec-toria a$a cum au dorit-o cei rgma$i in juru-i, adicd fard corrpro-misuri. Numai siliti de cazuri speciale, numele lui s'ar mai imprimaaici. Voi insemna doar fraza citatä 5i de Paul Eluard pe un certificateliberat de curind discalificatului Aragon: ,,Toute I'm de la mer nesufflrait pas à laver une tache de sang intellectuelle" (LAUTREAMONT).

Exisig un cimp neted ca o pulpa de clisa unde tensiunea unuireport de distinsg poeticA menstruatii, este lichidat c'un imperativ inpumn $i'n orificiu. A$a de pildä pentru salvarea onoarei marilorscriitoril Bran Meremet si Jean Lesesty $i Focsgneanu, traducatorullui Rilke, marele poet Eugen Jebeleanu a fost bgtut de traducgtorulversului lui Baudelaire ; It free ccec le vent, cause once le nucge(pe romineste) ma bat cu vintul si ma cert cu lure marele poetIon Minulescu, 5i mai cu seannä pentrucg cd dinfii l'ar fi Indusmonetar pe Domnul Director cu pipà i arte.

Sg fie la ei acolo. m. dark1NFORMATI IColasaoratorii no$trii, Stephan Roll si Jean Davci si-au prelun-

git err incä o Iunä, adicA pinA la 30 Septembrie, sederea la Balcicunde se catifeleazg cu citeva carate din coasta-i de argint. Traiescin concubinaj cu marea.

Miron Radu din paginele Unu-lui n'are nimic in minec niciin clin cu scribal unui agramat cotidian din Brezoianu $i care iscg-le$te Radu Miron.

VA prezint in acest numär pe poetul I. Willner.Numgrul pe Octombrie al revistei va fi consacrat eseului.Ion Cgluggru va publica din Elica instinctelor" la care lu-

creazg mai de mult ; Raul lunar), un capitol independent din viitorulsAu volum Filozofia stilului".

Cu incepere dela 10 Octombrie corespondenta 13,171 u SasoPena se adreseaza in str. Dogari 36 (porter) Buceresti (D.

COLABORATORII ACESTIJI NUMAR : geo bogzaandré breton mihail dan al. dimitriu-päusestipaul eluard sasa pani miron radu i. wittner.

anul V nr. 47 3 septembrie1932 lei 5 fiecare semnatar epropriul sau girant responsabil.

studio grafic Steaua Artei" b-dul Maria, 2www.dacoromanica.ro