N.M

STERlE DIAMANDI

OAMENI SI ASPECTE , DIN

ISTORIA AROtvlANILOR

977-3-939

EDITURA "CUGETAREA" P. C. GEORGESCU-DELAFRAS

BUCUREI;OTI IV. - STR. POPA NAN. !l

EPOCA INFApTUITORI

DIMITRIE ATANASESCU

In preajma Bitolia, la poalele zn.:liestuosu-lui munte Peristera, intr'o pozitie pitoreasca, se. afla frumoasa comuna aromaneasca Tarnova.

In istoria rena;;terii nation ale din Macedonia, aceasta comuna ocupa un loc de frunte. Aci s'a deschis prima ;;coala romaneasca.

Un fiu al Tarnavei are meritul de a fi implantat eel dintaiu steagul romanismului in Peninsula Balcanica.

E 0 poveste interesanta, felul cum 'rarnoveanul Di-mitrie Atanasescu a devenit apostolul na-tionale din Macedonia.

Potrivit obiceiului din partea locului, plecase in lume incerce norocul. Nimeri la Constanti-nopol, capitala Imperiului Otoman de odinioara,

cosmopolit, cu vieata intensa comerciala. Aci, el se cu croitoria.

La un moment dat, dornic croiasca 0 alta soarta, plead la Odesa, vroind sa injghebeze 0 intre-prindere comerciala; dar fiindd nu proiectul a ramas balta.

"Am patit -- spune el - ca acela care se duce dupa iepure dete de urs".

Drumul la Odesa insa, n'a ramas fara folos.

288 STERlE DIAMANDI

Aci el face . cunol?tinta eu mai multi Romani ba-sarobeni I?i Evrei din Mol<;3,ova.

Cu surprindere constata ca se poate intelege cu destul de bine, folosind dialectul. Spre ma-

rea lui uimire, afla del a ei ca, in Tara romaneasca, de· care el inca din copilarie auzise vorbindu-se. eXlsta I?coli 1?i biserici in care se invata I?i se sIu- . jel?te in romanel?te.

Al?a ceva contrasta in chip izbitor cu situatia din patria sa.

Acolo, in Macedonia, copiii invatau la I?coala carte in limb a greaca, iar slujba la biserica se facea tot in grecel?te.

Contactul cu Moldovenii din Odesa n face pe ta-narul Macedonean Dimitrie Atanasescu sa aiba pri-ma tresarire a nationale.

o intamplare fericita vine la timp, sa rascoleasca in sufletul sau entuziast, conl?tiinta adormita.

Intr'o zi de sarbatoare, treburile n duc pe sescu prin cartierul Galata. Cum era vremea putin cam calduroasa, intra intr'o cafenea, sa se mai raco-

nitelul? In timp ce sorbea tacticos cafeaua, . privirea i-a fost atrasa de 0 care se gasea pe masa. Neavand altceva mai bun de facut, 0 des-chide I?i incepe sa citeasca. Era manifestul lansat de comitetul macedo-roman, care se constituise la Bucurel?ti, in anul 1860, din initiativa lui Dimitrie Cazacovici. Manifestul era redactat in dialect, indemnand pe, Romanii din Turcia sa inla-ture limba greaca din I?coala I?i Biserica. Totodata, autorii manifestului se rugau de compatriotii lor sa trimita tineri la Bucurel?ti, care sa invete carte ro-maneasca, ca mai apoi sa se intoarca pe la locurile lor, ca invatatori.

Entuziasmat peste masura de cuprinsul manifestu-,lui, arde de nerabdare sa-l comunice cat mai de-graba compatriotilor sai. Intr'un suflet, alearga acasa, dfmd , de veste tuturor Aromanilor care se ga-

OAMENI ASPECTE 289

seau prin apropiere. S'au strans cu totii intr'o ca-fenea care se afla in curtea unei moschei, aHituri de atelierul lui Atanasescu.

Cu fat a imbujorata :;;i glasul sugrumat de emotie, elle cite:;;te rar :;;i apasat manifestul comitetului dela Bucure:;;ti. Dupa ce a terminat de citit manifestul, €I se adreseaza celor prezenti, rugfmdu-i in chip sta-ruitor, ca "parte din copiii care se gaseau pe la pra-valiile lor" sa-i trimeata la Bucure:;;ti, ca sa invete carte romaneasca :;;i apoi sa se inapoieze ca dascali rom ani in Macedonia.

In momentul acela li s'a parut tuturora ea aceasta este 0 idee frumoasa :;;i a ramas ca sa se mai intcil-neasca in saptamana viitoare. Dar intre timp, oa-menii :;;i-au schimbat gandul.

·Tani Romaneasca nu Ie inspira mare inc red ere. Cand croitorul Atanasescu i-a strans din nOll

le-a cer.ut sa ia 0 hotarire, compatriotii lui i-au :>pus raspicat: "Ficiori avem, rna nu li dam ca nu va si-s toarna de aclo" ; iar Gheorghe Ru:;;a adauga: "Este un ciintec romaneasc care suna astfel ;

Dambo\-:ta apa dulce Cine bea I!U se mai du<:e".

La auzul acestor cuvinte, Atanasescu cade pe gan-duri, posomorindu-se.

I:;;i vede dorinta contrariata :;;i planurile naruite. Dar repede se reculege. Firea lui robust a :;;i entu-ziasta reactioneaza pe loco Raspunzand unei che-mi1ri taini.('e, care-l tari in chip irezistibil pe c'l.lea apostolatului, el declara cu hotarire compatriotilGf sai : "Eu, cu to ate ca sunt in varsta de 25 ani, 0 sa rna duc la Bucure:;;ti, 0 sa invat carte romaneasca :;;i am sa m"i intorc in patrie, ca dascal roman" .

Zis :;;i fiicut. In t:mpul cel mai scurt cu putinta, Atanasescu i:;;i

pune planul in aplicare. In zadar compatriotii sai 19

290 STERlE DIAMANDI

Ineearca sa-l abata din drum. In <lparenta, oamenii aveau dreptate. Li se parea ciudat ea cineva sa apuee sa invete carte, la varsta de 25 ani, ca din. .

-t roitor sa devina dascal. Atanasescu insa nu ia in seama nici obieqiunile destul de intemeiate ale com-potriotilor siH, niei I3lte inconveniente pe care Ie prezenta 0 astfel de hoHirire; ci, fara zabava, vinde toate seulele din atelierul sau eu banii ca-patati, i:;;i seoate · te:;;ehereaua de drum :;;i pleaea Ill. Bueure:;;ti.

I:;;i urmeaza ehemarea, fara pic de :;;ovaire.

In ziua de 20 Iulie 1861, croitorul Atanasescu des-cinde la Bucure:;;ti. Avea 25 ani incheiati, . ciind pa:;;i pe pamantul Tarii Romane:;;ti, varsta prielniea pentru avanturi generoase :;;i hotariri iridrasnete.

NecWloseand pe nimeni, timp de trei zile hoina-re:;;te pe strazile Gapitalei. Nu :;;tie ineotro sa se in-drepte:;;i la cine sa se adreseze. lata ins a ca, in ziua a· treia, Intamplarea, care este marele regisor a1 soartel, Ii seoate in cale pe compatriotul sau Mihail G. Papamihali.

Faciind euno:;;tinta eu dansuI, Ii arata dorinta care I-a manat sa vina la Bueure:;;ti. Tarnoveanul MihaH F'apamihali, bun prieten Cll parintii lui Atanasescu, 11 ia in gazda la dansul in seara aceea, fagil.duindu-i

. totodata ca a doua zi 11 va recomanda unui boier cu trecere, eare-i va face rost sa intre in :;;coala.

"Aeum aminte, deoarece urmeaza ceva vred-de mirat - poveste:;;te D. Atanasescu. In ajWlul

zilei in care trebuia sa rna duc la boierul sus pome-nit, am visat ea un batran eu barba alba m'a incins (;U 0 sa!:>ie, eu cingatoarea de aur eurat, :;;i caruia eu i-am zis: "Domnule, cingatoarea mi-i mare", i?i graind mi-a zis: "S'o parti a:;;a cum ti-o dau eu". M'am trezit din somn, fara sa: ·dau vreo insenmi -tate aeestui vis. Cealalta zi, compatriotul meu m 'a dilS la boierul acela, care se numea Cesar BoHac 9i

OAMENI $1 ASl'ECTE, 291

diniia i-a aratat dorinta mea. Intrand in camera lui, mare mi-a fost mirarea, cand am dat peste ba-tranul acela pe care-l visasem peste noapte".

Cesar Boliac n prime!?te cu bratele deschise; il ia lael acasa !?i se ingtije!?te de dansul ca un pa-rinte. Deoarece era vacanta., a pus pe un nepot at sau sa-l prepare la limba romana, panli" la des-chiderea !?coalelor. La 1 Septemvrie, repauzatul' Boliac il interneaza la institutul "Edifiantu". Direc-torul internatului, Constantin Codrescu, il :;;i-l trateaza "ca pe propriul sau fiu".

Om in toata firea, urmeaza totu!?i cu ravna. fara sfiala cursurile liceului Matei Basarab din Bu-

, Are , 25 ani impliniti !?i el este elev abia in clasa I de liceu. Dragostea de neam insa il face sa uite aceste neajunsuri !?i sa munceasca cu tragere de inima. Frumusetea teluhii pe care-l urmare:;;te n face sa biruiasca toate piedecile !?i incoI).venientele ce-i stau in cale.

Cu ochi lacomi prive!?te tot ce-i of era capitala tarii !?i tanarul stat roman, in plina ascensiune. n impresioneaz1i armata, steagul triColor care falfiie mandru, slujba religioasa fiicuta in !ji 9coala in care se invata carte .in limba materna.

Toata aceasta minunata intetea in-tr'insul ' flacara con9tiintei nationale. ' Se simtea mandru di este Roman. Dar in acela!?i timp, sufletul era napadit de mare tristete. II tortura starea de lu-cruri din Macedonia. Acolo nu exista !?coala !?i bi-senca romaneasca. Aromanii erau nevoiti sa se inchineintr'o limba strain a !?i sa invete numai carte greceasca. I$i. dadea seama cii fara !?c()ala hi-serica in limba materna, elementul romanesc din lIilacedonia era amenintat sa-!?i piarda individuali-tatea sa etnica.

De aceea, ardea de neriibdare sa termine odata studiile, sa se intoarca acasii la dansul, ca sa des-clllda !?coala romaneasca. '

292 STERlE

Eraidealul vietH sale. . Putin a lipsit ca visul lui de aur sa nu ramana 0

iluzie spul berata. In 1864, pe dnd era elev in elasa III de lieeu, se

imbolnave!?te a!?a de tare, incat a lost la pragul mortii.

Scapand cu vieata, !?i-a zis : "De-oi mai cadea bol-na" !?i de-oi muri 1a impreuna eu mine va muri !?i dorinta mea !?i atunci toate jertfele stradaniile mele vor ramanea zadarniee".

Ingrozit de 0 astfel de perspectiva sumbra, se re-trage dela eu gandul de a se intt)arce cat mai de graba in Macedonia, ca implineasca visuI, deschiza'nd acoio 0 !?coala romaneasca.

La ce bun sa m3.i a!?tepte sa termine lieeui ? Cate nu se pot intampla pana atunci ? ! Era, prin urman" eazuI sa . se grabeasca, sa nu lase sa tread timpllI, farEl sase foloseasca de dansul., .Cat ii era de-ajuns ' ea sa invete pe eopiii eompatriotilor sai sa serie ;;;i sa eiteasca romfme!;lte.

Fara sa stea mult pe ganduri, inainteaza in aeest sens 0 cerere Domnitorului AIexandru Ion Cuza.

In acest rastimp, eauza Romanilor macedoneni faeuse in tara progrese simtitoare. Multi din frun-ta:;;ii generatiei dela 48, care sunt 'acum conducatorii treburilor publiee, eu oeazia exiluluI au avut pri-lejui sa cunoasca pe Aromani la fata locului.

Comitetul macedo-roman, aleatuit 1a duce 0 actiune intensa pentru promovarea ehestiunii macedonene.

In fruntea guvernuIui din 1864 se ana marele barbat de stat, patriot :;;i carturar, Mihai KogaIni-eeanu, omul care in a sa "Histoire de 1a Vaiachie, de la Moldavie et de Valaches Transdanubiens", aparuta la Berlin, in 1837, s·a ocupat de Romanii de peste Dunare.

Ministru ai Instructiunii publice era poetu1 Dimi-tde Bolintineanu, el insu¢ . originar din Macedonia

OAlVIENI ASPECTE 293

autorul unei car1i cu rasunet asupra Romanilor din aceste meleaguri, iar secretar general la Ministe-rul instructiunii era V. A. Ureche, un sustinator in-focat al cauzei Romanilor din Macedonia.

Insa!;li Domnitorul Cuza incurajeaza patroneaza actiunea pentru nationala a fratilor de peste Dunare. Pe cererea inaintata de Dimitrie Atanasescu, Domnitorul Alexandru Ion Cuza pune cu mana lui proprie, rezolutia, recomandand-o per-sonal ministrului sau de instructie D. Bolintineanu, pentru "luarea in deaproape consideratie".

In urma referatului facut de ministrul de instruc-Dimitrie Bolintineanu, consiliul de ho-

trimiterea lui Atanasescu in Macedonia, ca dascal roman. /

Imediat, dansul pleaca la post. Ajunge la Bitolia in ziua de 29 Iunie 1864, iar in ziua de 2 Iulie des-chide in comuna sa natala, Tarnova, prima romaneasca din Peninsula Balcanica.

Prin aeest act de 0 insemnatate epocala in vieata poporului aroman, Dimitrie Atanasescu scris numele, cu litere de aur, ip. istoria natio-nale din Macedonia.

lata cum caracterizeaza el rolul !;Ii eon-tributia sa :

"Nu cu marea mea vrednicie, nici multa invata-tura !;Ii a mea intelepciune am facut pasul acesta, ci cu voia lui Dumnezeu, fara de care nimie nu se face, dupa cum ne spune steagul Romaniei pe care sta seris : "Nihil sine Deo", "Nimic fara Dum-nezeu'.

Cand m'am dedat romanismului, se gaseau inva-tali de ai care ar fi putut sa inceapa aeest Iueru, dupa cum filosofi se gaseau cand nismul a faeut primul pas, dar Cristos in loe de mosofi ales pe apostolii sai dintre oamenii simpli, pe seara de meserie, i-a daruit eu duhul sfant cu 0 rabdare fara seaman ca sa poata duce

. STERlE DIAMANDI

inainte drumul croit de el. Tot pentru pro-povaduirea invataturii n'a ales filosofi , ci melltellugari. Pe i-a pus mal intai ]a ]ucru, ca sa deschida poarta luminii, ca mai apoi sa vie invatatii ca sa creasca, sa sporeasea puterea acelei

. lumini". Vestea deschiderii primei in Bal-

cani a avut un disunet · puternic in · Principate chiar in Ardeal. Poetul Bolintineanu, ministrul in-structiunii publice, ca V. A. Ureehe, secretarul gel'ieral dela acest departament, au fost felicitati telegrafie de mai multi din tara, Ardeal ¢ strainatate.

Primul ministru, Mihai Kogalnieeanu, Ie serie : "Inainte, prietene, elementului romanesc in Macedonia, va asigura un factor mai mult intari-tor Romaniei".

Ion Bratianu, la rar,dul lui, adauga: Romanilor din Macedonia va intiiri pe Turci, noi, eu toate Turcilor, avem nevoe sa-i intiirim, diei intarindu-i, pe noi ne inUirim", iar Ion Ghiea spune: "Nu rna pot bueura destul primind seirea Ipfiintarii . primei in Macedopia; greutatile ce se intampina . un or asemenea institutiuni nu vor in-tarzia a se inliitura pe indata ee guvernul turcesc va intelege folosul sau in ma-cedoneni. In acest scop, eu am scris lli voiu scrie 1a cunoscuti de ai mei din Tureia". .

de1a Tarnova funetioneaza nestingherita, timp de 4 luni de zile, pana in Noemvrie. Dela aeeast1i data, incep lli prigoana.

Despre peripeti.ile prin care trece intemeietorul :;;colii din Macedonia, ne vorbeste Jnslisi autorul in cuvantarea tinuta cu ocazia jubileului ljceului din Bitolia mai eu seama Apostol Marga-rit, intr'un articol publicat in "Convorbiri Literare", in anul 1874.

Sub instigatia Mitropolitului Benedict, nou] valiu

, .

OAMENI ASPEC.'TE 295

. din Bitolia, Husni da dispozitii invatatorul roman dela Tarnova sa fie intemnitat. ea pe un rauiaeator de rand, Atanasescu e ridicat de acasa ell Jandarmii, in puterea nopiii pe 0 furtuna

Mitropolitul grec din Bitolia prezinta pe inva-tlltorul Atanasescu in fata Vlllliului ca un agent re-volutionar trimis din Romania. Dupa lungi intero- · gatorii, luate de Husni in persoana, Valiul a fost nevoit sa-i dea drumul, fiindea n'a gasit nimie ·compromitator pe seam a lui. I-a pus in vedere insa, ca pe viitor sa nu iasadin cuvantul mitropolitului Benedict.

Totodata, inaltul prelat grec a dat ordine aspre tuturor preotilor din eparhia sa, sa considere pe invatatorul roman intemeiatl!: de dansul, ea dUl?mani ai ortodoxiei :;;i ea 0 piedeca in calea propal?irii bunelor invaiaturi l?i moravuri.

lntemnitarea invatatorului Atanaseseu l?i confis-carea cartilor romanel?ti au avut darul sa starneasca cercurile politice l?i opinia publica din tara.

Guvernul, indarjit, continua opera inceputa. Arhimandritul Averchie e insarcinat sa se duca

In . Macedonia, sa aduca tineri care sa urmeze in taracursurile unei !?Coli, special infimtate, pentru formarea viitorilor misionari.

Cu infiintarea l?coIii dela Sf. Apostoli, incepe lupta .sistematica pentru trezirea conl?tiintei nation ale a lratilor macedoneni. . Croitorul Dimitrie Atanasescu poate fi mandru. A Jlvut deosebita cinste sa inaugureze acest nou capitol in vieata poporului aroman.

Dar din eauza intrigilor l?i a prigoanei deslantuite de Mitropolitul gree Benedict, el e nevoit sa para-seascii comuna lui natala, Tarnova, venind in tara, unde sta catva timp. Folosel?te acest ragaz ca sa alca-tuiascii l?i sa editeze manuale didactice in dialect.

Initiatorul l?colii rom1ine din Macedonia, croitorul

296 STERlE DIAMANDI

Dimitrie Atanasescu, om fara multa :;;tiinta de carte :;;i cultura pedagogica, a avut darul sa va,da clar intr'una din cele mai importante chestiuni care pri-VeSC bunul mers al invatamantului din Periinsula Balcanica. Un instinct pedagogic sanatos I-a facut sa-:;;i dea seama din capul locului de nevoia folO!;irii dialectului in $coala romaneasca din Macedonia.

Nu numai 0 necesitate de ordin pedagogic impunea o astfel de masura, ci :;;i una de ordin tactic. Intro-ducerea dialectului in :;;coala primara era de natura sa impresioneze in chip favorabil poporul, ca:;;tigand simpatia maselor, prin cultivarea limbii mateme. Multi vad in · indepartarea dialectului, din :;;coala primara mai ales, 0 eroare capitala a politicii :;;colare din Macedonia.

Croitorul Atanasescu are meritul ca s'a straduit dela inceput sa indrumeze invatamantul de peste Dunare, pe faga:;;ul lui natural.

In acest scop, a aldituit :;;i public at 0 multime de manuale didactice, in dialect.

Dam mai jos lista cartllor didactice: abecedar simplu, tiparit la 1864; gramatica, tip. 1865: tera-scriptiune(geograiie), tip. la 1876; istoria romanilor, tip. 1867; scurtarea · (prescurtarea) din istoria sacra, tip. la 1867 ; istoria Noului Testament cu. viata Dom-nului nostru Isus Christos, tip: la 1881; abecedar peniru feciori p. I, 1872 ; abe cedar pentru feciori :;;i aduJtj p. II, 1882 ; catechisie, tip. la 1883 ; abecedar cu vocabular, carte de inclinare :;;i abecedar pentru adulti .

Aceste manuale didactice au aparut in 21.1)00 exemplare, di::;tribuinru-se gratuit la toate :;;colile prim are din Turcia.

E de retinut :;;i subliniat aceasta bogata activit ate didactica a primului invatator roman din Macedo-nia. E de mirat cum acest om, fara muita :;;tiinta de carte :;;1. pe deasupra, ocupat cu nevoile luptei natio-nale care era in toiu , a avut putinta :;;i ragazul tre-

· OAMENI :;>1 ASPECTE 297

buitor, ca sa se mai indeletniceasca I?i cu pubIicarea de lucrari.

Atanasescu a facut partie. o multime de alti dascali macedoneni au imitat

pilda inaintal?ului lor. . Pentru aceasta deosebita activitate didactica dia-

lectala, Atanasescu afost rasplatit de societatea pentru Cultura Poporului Roman cu un eeas de aur, iar guvernul I-a decorat eu ordinul Bene Mere1iti, cl. II.

Mo!;meagul era !oarte mandru de aceste distinc-tiuni acordate de oficialitate I?i opinia publica din t3.ri'i.

I Dupa 0 scurta I?edere la in arm at cu Ull

stoc ·voluminos de carti pornel?te din nou spre Patrie. In drum, se oprel?te la Constantinopol. Pl"in ajutorul lui Alexandru Golescu, agentul diplo-mat al Romaniei pe lfmga Sublima Poarta, Atana-sescu inainteaza un lung memoriu marelui Vizir, Foat

Inaltul deinnitar turc, incredintat de dreptatea cauzei Ii spune : "Du-te deschide romaneasca unde-ti place". Inarmat cu acest ordin vizirial, Atanasescu se incumeteaza sa deschida

romaneasca in chiar de al Mitropolitului grec Benedict: la Monastir.

In casuta modesta a lui Macri, din cartierul IvIahale, a rasunat pentru prima data slova

romaneasca in Bitolia. In fata . progreselor ce Ie realizeaza roma-

neasca, Inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul Benedict turbil. de manie. astampar decat atunci, cand din nou sa indeparteze din Bitolia pe indrasnetul institutor roman.

Dar Atanasescu nu-i omul care sa se lase batut. Are stofa de luptator l;>i misionar. Pie decile 11 indar-

· STERlE DlAMANDI

jesc. Se duce din nou la Constantinopol pune toata lumea in mi:;;care. Sprijinit cu tarie de clitre .ambasadorul francez :;;i de Moldoveanul Constantin Bordeanu, directorul ziarului "La Turquie" bun prieten cu Marele Vizir. Ali Pa:;;a, Atanasescu are

sa vada cum cauza lui triumfa. lnalta Poarta a dat ordin catre Patriarhie ca sa

nu se mai amestece in treburile care privesc lele romane:;;ti, iar catre autoritatile provinciale, sa lase pe dascalii romani, in pace.

Pe baza acestui ordin, Atanasescu se intoarce in patrie :;;i. redeschide :;;coa1:a la Tarnova. Aci el f'd-mane toata vieata, "pururea cu steagul inaltat", cum spune singur in cuvantarea rostita de dansul, cu ocazia jubileului de 25 ani al liceului din Bitolia.

Pe zi ce trece, vede cu multa bucurie cum se in-mu1tesc :;;colile romane:;;ti in Macedonia,Samanta . aruncata de dansul da roade insutite. Manualeie in-tocmite de el, in dulcele graiu stramo:;;esc, patrund pima in cele mai indepartate ditune.

E con:;;tient :;;i mandru de opera infaptuitii. Numele lui era cunoscut in tara :;;i in toat!

Macedonia. Dar cu toate acestea, Apostol Margarit nu s'a dat

in liituri sa ceara :;;i sa obtina dela Sturza destituirea lui Atanasescu din postul de invatator.

A:;;a de apriga :;;i necrutatoare a fost lupta dintre .efori:;;ti :;;i inspectorul Margarit, inc at la un moment dat a fost indepartat din invatamant tocmai acela care a avut neasemuitul merit sa infiinteze prima :;;coala romaneasca din Macedonia.

Incriminatul Atanasescu n'avea alta vina decal. .aceea ca facea parte · din tabara efori:;;tilor. Era de pllrere ca :;;coala romaneasca va fi mai bine servita, prin crearea eforiilor, institutii traditonale in vieata culturala :;;i publica a Macedoniei. A platit cu desti-tuirea aceasta opinie imparta:;;ita de elita frunta-

mi:;;carii nationaliste.

QAM'ENI ASPECTE

Din fericire, indepartarea din invatamant a lui Atanasescu n'a fost decat de scurta durata. In cu--rand el Ij>i-<I reluat postul in primir€, ducand mal departe Hiclia con!iitiintei nationale.

Are sati1:'iactia sa constate cum romaneascii progreseaza vazfmd cu ochii. Aproape in toate sa-tele in care rasuna dulcele graiu aromanesc, s'au deschis in care se invata carte in limba strli-

-mogeasca. De asemenea, in multe biserici slujba se face in romane9te. eu toate piedecile prigoanele desUlntuite de cauza nationala e in plin avant.

Inconjurat de stima intregii populatii romane:;;ti din Macedonia, patriarhul nationale se uita cu drag la drumul strabiitut. .

Se spune, in deob:;;te, ca nu vine primavara eu 0 .singura randunica.

EI are satisfactia sa vada ca primavara rena:;;terii naVonale, prevestita de dansul, .n'a intarziat sa so-seasca. Un stol intreg de misionari I-a urmat pe calea pe care a pornit.

Dansul n'a apucat sa vada declinul chestiunii na-A inchis ochii cfmd era in plin avant. Soarta

i-a harazit aceasta favoare speciala. A murit cu zambetul pe buze, incredintat eli vii-

tornl cauzei e asigurat. . Organizatorii jubileului de 25 ani al liceului din

Bitolia, au ;lvut 0 idee fericita cand au insarcinat pe Atanasescu sa vorbeasca cu ocazia sarbatoririi acestui eveniment insemnat din vieata culturala a Macedoniei.

A fost cea mai ' nimerita :;;i simbolica alegere. Intemeietorul primei din Peninsula

Balcanica, vorbea de peripetiile prin care a trecut cand a infiintat aceasta

Patriarhul romanelj>ti, incarcat de ani fii glorie, evoca in fata asistentei una dintre cele mai Inunoase pagini din istoria noastre na·

300 ' STERlE DIAMANDI

1ionale. Publicul urmiirel?te, cu atentie incordata expunerea biitranului dasciil.

E 0 lectie magistralii de inaltii valoare educativii. MOl?neagul, de emotie, miisoara distanta

,parcursii. eu patru decenii in urma, pOl'nise singur pe un

drum spino',! presarat eu , multe primejdii. De mult lnsa a ajuns la luminil? Siirbiitorirea unui piitrar de veac de existenta , a

liceului din Bitolia, era un popas inviorator in mersul chestiunii nationale din Macedonia. '

Masurand distant a strabiituta con tempI and pri-care i se infiiti:;;eaza inaintea ochilor, inte-

meietorul primei :;;coIi din Peninsula Bal-canica are tot dreptul sa fie cutremurat de emotie.

Sarbatorind evenimentul, nu se in-doe:;;te 0 cIipa ca Iiceul roman din BitoIia va ajunge sa comemoreze semi-centenarul existentei sale.

Biitranul dascal nu banuia ca nu va trece un de-ceniu Liceul din Bitolia, focarul cel mai puternic de cultura romaneasca din Macedonia, va fi inchis.

, Soarta I-a invrednicit sa n'apuce asemenea timpuri.

A vazut numai zorile rena:;;terii nationale, nu :;;i 5ntunerecul care s'a lasat asupra patriei sale.

FericH muritor care n'a lncercat sentimentul 5fo1'-tarilol' zadarnice :;;i al jertfei inutile.