o scrisoare pierduta demonstratie comedie

7/29/2019 o scrisoare pierduta demonstratie comedie

1/7

Tema comediei o constituie prezentarea vietii social-politice dintr-un oras de provincie in preajma

alegerilor pentru Camera, in lupta electorala antrenandu-se atat fortele proprii, cat si ale opozitiei. Comedia este

o specie a genului dramatic al carui sfarsit este fericit si in care personajele si actorii provoaca rasul.

Titlul ei are in vedere pretextul in jurul caruia se dezvolta intamplarile pierderea de catre Zoe Trahanache a

unei scrisorii de amor care ii era adresata de Stefan Tipatescu, prefectul judetului.

Comedia are patru acte, cuprinzand fiecare cate noua, paisprezece, sapte si paisprezece scene, iar actiunea, in

totalitatea ei, cuprinde o serie de intamplari ale farsei electorale din anul 1883, in care sunt angajate toate

personajele.

Modalitatea principala de comunicare din textul piesei, deci principalul mod de exprimare, este dialogul, caruia i se

alatura monologul dramatic. Descrierea si naratiunea nu apar decat in replicile personajelor sau in indicatiile de regie

scrise intre paranteze.

Caracteristic structurii piesei O scrisoare pierduta este insa prezenta unor scene alcatuite numai din

monolog, datorita prezentei unui singur personaj, prin care se face legatura dintre diferite scene si actiuni ale piesei.

De asemenea, in cadrul dialogului se remarca diversitatea replicilor, care constituie si o modalitate de

realizare a comicului.

Aceeasi maiestrie deosebita dovedeste I.L. Caragiale si in dezvoltarea conflictului de baza al piesei caruia ii

subordoneaza o serie de conflicte secundare.

Conflictulprincipal se declanseaza o data cu amenintarea lui Catavencu de a publica scrisoarea si evolueaza

treptat, pe masura ce ii santajeaza, pe rand, pe Zaharia si pe sotia acestuia Zoe Trahanache.

Conflictul principal antreneaza cu sine si alte conflicte secundare. Astfel, Farfuridi si Branzovenescu,

temandu-se ca vor fi tradati, intra in disputa cu Tipatescu, cu Zoe si cu Trahanache.

Derularea faptelor, evolutia conflictelor si comportarea personajelor pun in evidenta trasatura esentiala a

oricarei comedii: starnirea rasului si finalul comic.

Exista mai intai un comic de situatieobtinut prin pierderea si gasirea scrisorii de amor, prin postura ridicola a

lui Catavencu, de a ajunge, din stapan pe situatie, victima unei escrocherii asemanatoare celei la care apelase.

In al doilea rand exista un comic de moravur i, realizat prin infatisarea relatiei dintre Tipatescu si Zoe, ori a

felului in care se pregatesc si se desfasoara alegerile sau se obtine victoria.

In al treilea rand, este prezent comicul de caractercare izvoraste din comportarea personajelor, din atitudinealor si din ipostazele in care acestea sunt prezente.

Tuturor acestor forme de comic, li se alatura comicul de limbaj si de nume. Comicul de limbajse realizeaza

prin ticurile verbale ale personajelor (Curat), prin pronuntarea gresita a unor neologisme si a unor cuvinte normale

(remuneratie, bampir).

In cadrul categoriilor de comic se observa un comic al intentiilorprin care este pusa in evidenta atitudinea

scriitorului fata de evenimente si personaje: umor, ironie, sarcasm etc. acestea fiind categorii ale comicului. De

pilda, autorul priveste cu ingaduinta ticul verbal al lui Pristanda, desi acesta ajunsese la expuneri ilogice si creeaza

astfel umorul.

P: Dumneata sugi sangele poporului! Aoleu! T: Misel! P: Curat misel! T: Murdar! P: Curat murdar!'

Prin aceasta piesa, a carei originalitate este incontestabila, ca si prin intreaga sa creatie dramatica, I.L. Caragiale a

ramas cel mai mare dramaturg din literatura romana pe care a inscris-o in universalitate, deoarece piesele sale deteatru sunt jucate pe scene din intreaga lume.


2/7

O scri soare pierdutaargumentare: comedie

Ion Luca Caragiale, dramaturg si prozator, a fost un observator ironic al societatii romanesti din

vremea lui, un scriitor realist si moralizator, un exceptional creator de personaje. Comediile sale

(O noapte furtunoasa,O scrisoare pierduta,D-ale carnavalului,Conu Leonida fata cu reactiunea)ilustreaza un spirit de observatie necrutator pentru cunoasterea firii umane, de aceea personajele

lui traiesc in orice epoca prin vicii, impostura, ridicol si prostie.

El foloseste cu maiestrie satira si sarcasmul, pentru a ilustra moravurile societatii romanesti si a

contura personajele dominate de o trasatura de caracter reprezentativa pentru tipul uman. IntrucatCaragiale a dat viata unor tipuri umane memorabile, unor tipologii unice in literatura romana, G.

Ibraileanu afirma ca dramaturgul faceconcurenta starii civile, iar Tudor Vianu considera caformula artistica a lui Caragiale esterealismul tipic.

Reprezentata pe scena in 1884, comediaO scrisoare pierdutaeste a treia dintre cele patru scrisede autor, o comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporaneautorului, fiind inspirata din farsa electorala din anul 1883.

Tema comediei este demascarea prostiei umane si a imoralitatii publice si private, dezvaluirea

impletirii de interese dintre doua grupari politice locale ale partidului de guvernamant, intr-un

Autorul critica minciuna vietii politice, minciuna activitatii electorale de la sfarsitul secolul XIX.

Continutul operei are un puternic caracter social, dar si de viata familiala. Nimeni nu se

sinchiseste de nimic, imoralitatea e suverana peste tot, la toate nivelele, in oras, in casepretentioase, la mosieri si la burghezi.

Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, a

unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final fericit. Conflictul comic este realizat

prin contrastul intre aparenta si esenta. Sunt prezente formele comicului: umorul, ironia sidiferite tipuri de comic.

Incadrandu-se in categoria comediilor de moravuri, prin satirizarea unor defecte omenesti piesaprezinta aspecte din viata politica si de familie a unor reprezentanti corupti ai politicianismului

romanesc.

Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa lupta pentru puterea

politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politicoscrisoare pierduta pretextul dramatic al comediei. Articolul nehotarat indinca atat banalitateaintamplarii, cat si repetabilitatea ei (pierderile succesive ale aceleiasi scrisori, amplificate prin

repetarea intamplarii in alt context, dar cu accelasi efect). Piesa este structurata in patru acte,

fiecare dintre ele fiind alcatuite din mai multe scene. Personajele piesei, numite de catre autor

persoane, sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il are fiecare in cadrul comediei.

Perspectiva spatiala este reala si deschisa, fiind precizata de catre autor, iar timpul in care sepetrec intamplarile este plasat la sfarsitul secolului al XIX-lea:in capitala unui judet de munte, in

zilele noastre. Relatiile temporale sunt in cea mai mare parte cronologice, cu exceptia unotsituatii in care perspectiva temporala este discontinua, remarcandu-se alternanta temporala aintamplarilor, prin flashback.


3/7

Actiunea scoate in relief circumstantele in care doua tabere politice se dusmanesc, se insulta, iar

la final se conciliaza. Noua personaje arata ca autorul pune pret pe personajele tipice, tipurile

memorabile.

Actul I incepe cu o scena expozitiva in care se anunta pierderea unei scrisori de dragoste, in jurulcareia se va petrece intreaga actiune.Punctul culminant al acestei scene, il constituie vestea ca

Nae Catavencu nu vrea sa restituie scrisoarea decat in schimbul asigurarii ca va fi numit candidatpentru un loc de deputat, si aparitia lui Zaharia Trahanache care anunta ca a descoperit oplastografie a lui Catavencu.

Actul al II-lea incepe cu numaratoarea voturilor posibile si cu teama lui farfuridi si

branzovenescu ca vor fi tradati. O scena importanta este reprezentata de intalnirea prefectului cu

posesorul scrisorii, o scena tipica si de nuante caracteriologice memorabil prinse, gradat redate,in care vedem tehnica santajului si a schimbului.

Actul al III-lea cuprinde doua parti, dominate de discursul agramat de betia de cuvinte, al luifarfuridi si de discrusul categoric demagogic al lui catavencu pana la punctul culminant cand se

pronunta numele candidatului propus de centru, dupa care urmeaza vacarmul si bataia.

Actul al IV-lea aduce infrangerea lui catavencu si alegerea senilului agamita dandanache,adevarat maestru al santajului, de vreme ce cu o scrisoare bine pastrata isi poate asigura alegereaperpetua. Salvat de consecintele unei plastografii, catavencu accepta ce i-a ordonat zoe si

conduce manifestatia in cinstea noului ales.

Atmosfera destinsa la final reface starea initiala a personajelor, fara nicio modificarea a statutului

lor dinainte pierderii scrisorii. Personajele actioneaza stereotip, simplist, ca niste maruonetelipsite de profunzime sufleteasca, fara a evolua pe parcursul actiunii, fara a suferi transformari

psihologice.

O scrisoare pierdutacuprinde o galerie de tipuri ilustrative pentru epoca strabatuta de caragiale.Mijloacele prin care sunt realizate aceste tipuri sunt in acelasi timp procedee de realizare a

comicului de moravuri, de caracter, de situatie, de limbaj etc. Comicul e realizat prin contrast,prin afisarea gesturilor si atitudinilor, prin vorbire in cea mai mare parte (incoerenta, nonsensuri,

tautologii, inadvertente, automatisme lexicale, amestec de stiluri, prin numele personajelor etc.).In personaje, ca tipuri reprezentative, este concentrata toata prostia si coruptia societatii trecute

si a familiei, a politicianismului trecut: demagogie, lasitate, perfidie, lacomie, santaj, umilire,

servilism, imoralitate publica si intima, dar mai multa prostie decat toate.

In comediile lui Caragiale, principala modalitate de caracterizare a personajelor si de cosntruire a

situatiilor in care sunt puse acestea il constituie comicul.

Comicul de caracter contureaza personaje ridicole prin trasaturi negative, starnind rasul cu scopmoralizator, deoarece nimic nu indreapta mai bine defectele emane decat rasul. Autorul creeaza

tipologii de personaje, dominate de trasaturi morale negative.

Personajele apartin viziunii clasice pentru ca se incadreaza intr-o tipologie comica, avand o

trasatura dominanta de caracter si un repertoriu fix de trasaturi: tipul incornoratului (trahanache),tipul primului amorez (tipatescu), tipul cochetei si al adulterinei (zoe), tipul politic si al

demagogului (catavencu), tipul cetateanului, tipul servitorului (pristanda), prostul fudul

(farfuridi), prostul ticalos (dandanache).


4/7

Scriitorul depaseste, insa, cadrul comediei clasice avand capacitatea de a individualiza

personajele, prin comportament, particularitati de limbaj, nume, dar si prin combinarea

elementelor de statut social si psihologic. Personajele lui Caragiale sunt actuale si astazi,

deoarecenatura nu lucreaza dupa tipare, ci-l toarna pe fiecare dupa calapod deosebit: unul e sucitintr-un fel, altul intr-alt fel, fiecare in felul lui, incat nu te mai saturi sa-i vezi si sa-ti faci haz de

ei.(I. L. Caragiale)Comicul de caracter e relevat la fiecare personaj al piesei. Trahanache se bucura de o veche si

solida autoritate, de prestigiu recunoscut chiar si de opozitie. El sustine ideea integritatii morale a

societatii, dar practica inselaciunea, falsificand listele cu alegatori, se opune coruptiei, dar injurul sau, peste tot, e coruptie. Ambitia politica si comoditatea vietii il fac sa pastreze cu

strasnicieenteresulde a fi prieten cu prefectul. Politician abil, stie ca functia sa in partid depinde

de sefii de laCentrusi se lasa manevrat cu usurinta de acestia.

Este incult, trasatura reiesita din comicul de limbaj, dovada fiind ticul verbalai putintica rabdare,care reflecta viclenia, tergiversarea individului abil, care sub masca batranetii cauta sa castige

timp pentru a gasi o solutie. Pronunta gresit neologismeledin sfera limbajului politic:dipotat,

endependent. Se exprima confuz, cu abateri de la normele limbii literare

truismulunde nu emoral, acolo e coruptie, tautologiaenteresul si iar enteresul. Principiul sau de viata ce explicafalsa naivitate a personajului este acela caIntr-o sotietate fara moral si fara printip... trebuie sa ai

si putintica diplomatie.

Numele sau este definitoriu pentru comicul onomastic. Zaharia sugereaza zahariseala,

moliciunea, lentoare, iar trahanache, faptul ca poate fi usor modelat de catre superioriide la

centrusau de

enteressi de zoe.

Tipatescu este prefectul judetului pe care il administreaza ca pe propria mosie, avand o

mentalitate de stapan absolut. Orgolios, abuziv, incalca legea, dacao cer interesele partiduluisi

admite, amuzat, escrocheriile politaiului:ai tras frumusel condeiul. Tipatescu este lipsit deabilitati politice, singura cale de a parveni fiind amorul, de care stie sa profite cu fler si

diplomatie.

Comicul de nume, Tipatescu, trimite la cuvantultip, care semnifica june prim, om rafinat,amorez abil, adventurier.

Zoe Trahanache este sotia lui Zaharia Trahanache si amanta lui Tipatescu. Este inteligenta,

autoritara, ambitioasa si isi impune vointa in fata oricui. Este o luptatoare hotarata si foloseste totarsenalul de arme feminine ca sa-si salveze onoarea. Penduland intre sot si amant cu inteligenta

si abilitate, conduce din umbra manevrele politicii, toti fiind constienti de puterea si influenta ei,

avand asupra barbatilor o seductie aparte, care o face intelegatoare, generoasa.

Ghita Pristanda, functionarul servil, vrea sa para modest, necajit, devotat unui prefect energic,dar se preteaza la mici furtisaguri, ghidandu-se dupa o deviza a nevestei lui:Ghita, Ghita, pupa-l

in bot si papa tot. Este arogant sau umil, in functie de imprejurari, penduland cu osiretenieprimitiva si avand ca centru de greutate propriul interes.

Incultura, lipsta de instructi sunt evidentiate pregnant prin comicul de limbaj: deformeaza

neologismele bampir,famelie,catrindala,scrofulos,renumeratie-, are ticuri verbale care


5/7

frizeaza prostia. De exemplu, alaturarea cuvatuluicurataltor cuvinte, evidentiaza un nestapanitservilism, facandu-l penibil si ridicol.

Comicul de nume al personajului Ghita Pristanda sugereaza principalele sale trasaturi de caracter- servil si umil fata de sefi, lipsit de personalitate -,deoarece pristanta este un joc popular, ce se

danseaza dupa reguli prestabilite, intr-o parte si in alta, conform strigaturilor si comenzilor unui

conducator de joc.

Nae Catavencu, parvenit, santajist, grosolan si impostor, se conduce dupa devizascopul scuza

mijloacele. Este infumurat si impertinent atunci cand stapaneste arma santajului, spunandu-i

prefectuluiasasin, dar devine umil, slugarnic si lingusitor atunci cand pierde scrisoarea si-i

ureaza aceluiasi prefect, sa traiascapentru fericirea judetului. Lipsit de demnitate si de coloanavertebrala, el conduce manifestatia festiva in cinstea rivalului sau politic, Dandanache, fara

niciun scrupul, intuind ca sansa de a castiga in viitor este legata de Zoe.

Comicul de limbaj este relevat mai ales de discursurile sale, care ilustreaza personajul semidoct,

dar infatuat, plin de importanta. Atunci cand ia cuvantul la adunarea electorala care precede

alegerile, Catavencu isi construieste cu ipocrizieo pozade patriot ingrijorat de soarta tarii,

rostind cu greu cuvintele din cauza emotiei care-l ineaca.

Incultura sa reiese atat din nonsensul afirmatiilor Industria romana e admirabila, e sublima

putem zice, dar lipseste cu desavarsire precum si din confuzii semnatice, Catavencu numindu-i

capitalistipe locuitorii capitalei, iar el considerandu-seliber-schimbist, adica flexibil inconceptii.

Numele Catavencu sugereaza firea de mahagiu, de palavragiu cata=mahalagioaica- si

ipocrizia, demagogia cataveica=haina cu doua fete-, trasaturi ce definesc acest personaj si princomicul de nume!

Farfuridi si Branzovenescu sunt doi membri marcanti ai partidului de guvernamant. Ei

formeaza un cuplu de imbecilitate, intruchipare a ramolismentului politic. Cei doi se atrag prin

firilecomplet diferite: Farfuridi este coleric, prost, fudul, infatuat, iar Branzovenescu este,dimpotriva, placid, moale, fricos, o umbra a celuilalt.

Farfuridi are automatisme ce creioneazaintruparea prostiei solemne(stefan cazimir),prin

formule aberante, care-i releveaza incultura:eu am n-an sa-ntalnesc pe cineva, la zece fix ma duc

la targ;am n-am infatisare, la douasperezece trecute fix ma duc la tribunal.... discursul sau esteun model al comicului de limbaj, care scoate ine evidenta platitudinea gandirii, confuzialingvistica a personajului, iar stilul bombastic si infatuat devine caricatural atat prin ticurile

verbale, cat si prin contradictiile in termeni:din doua una, dati-mi voie: ori sa se revizuiasca,primesc! dar sa nu se schimbe nimica, ori sa nu se revizuiasca, primesc! dar atunci sa se schimbe

pe ici pe colo si anume in punctele esentiale.

Comicul de nume farfuridi si branzovenescu consta in sufixele onomasticul grecesc-idisiromanesc

-escu, precum si aluzia culinara branza si farfurie- care ilustreaza semnificativ relatia dedependenta reciproca dintre ei, fiindu-si numai unul altuia de folos.

Agamemnom Dandanache se contureaza prin acumularea tuturor defectelor personajelor:parvenit, demagog, prost, incult, perfid si ramolit. Prost, demagog, amnezic si senil, este o epava


6/7

morala si un santajist perpetuu, caci el nu restituie scrisoarea compromitatoare, sper a o putea

utiliza si in alte dati.

Comicul de limbaj este ilustrat prin anacolut:In sanatatea alegatorilor... car au probat patriotismsi miau acordat... asta...cum sa zic, de!... zi-i pe nume, de! [...] care va sa zica, cum am zite... in

sfarsit sa traiasca!. Magistral construit, discursul lui Dandanache este, poate, cea mai

convigatoare si sugestiva ilustrare a incompetentei si demagogiei oamenilor politici, din toatecomediile lui Caragiale.

Comicul de nume este relevant, prin alaturarea ridicola a numelui viteazului razboinic grec,

conducator de osti si bun strateg cu dandanache, care sugereaza incurcatura, dandana.

Cetateanul turmentat, reprezentantul omului simple,al alegatorului care nu are ambitii, nu este

nici el tocmai constit. Vicios pentru ca e mereu beat, asteapta sa fie dirijat, pentru ca el nu are

nicio opinie,apoi daca-i pe pofta eu nu poftesc pe nimenieste o fire lenesa, comoda, gasindus-i

scuze superficiale,da-i cu bere, da-i cu vin, da-i cu vin,da-i cu bere.

Replica cea mai sugestiva pentru caracterul sau labil si pentru lipsa de opinie a devenit

memorabila:eu cu cine votez?, iar pentru ca zoe il lamureste voteaza disciplinat cu cine i s-aindicat, apoi beain sanatatea coanii Joitichii ca e dama buna!. El apare in momentele cele mainepotrivite, enerveaza pe toata lumea cu prezenta lui, este dispretuit tocmai de clasa politica, desi

este reprezentantul electoratului care urma sa se prezinte la vot pentru a-si desemna alesul inCamera deputatilor. Nu are nume, el este alegatorul anonim, bulversat de campania electorala

confuza pentru omul de rand.

Comicul de situatie e abundent la Caragiale. El reiese din imprejurarile provocate de

coincidente, de incurcaturi, confuzii si situatii echivoce.

Gasirea si prierderea succesiva a scrisorii de amor constituie principala situatie comica in care

sunt implicate personajele si din care reies trasaturile lor de caracter. Se sugereaza astfel, caaceasta arma politica a santajului va fi eficenta si in viitor, cinstea si meritele politice neavand

nicio sansa in viata politica.

Catavencu si Dandanache folosesc acelasi mod de santaj, insa izbuteste cel mai astutios si corupt,

care are traditia unor astfelde procedee de la centru.Catavencu spune ca tot romanul trebuie sa

prospere, dar tocmai in acelmoment intra cetateanul turmentat care striga:Si eu!unde rasul egenerat de contrastul dintre pretentia teoretca a politicianului demagog si realitatea betiei celuivenit pe scena.

Numararea steagurilor de catre Ghita este o alta situatie comica, din care reiese ca politaiul fura

din avutul statului, fiind incurajat si de catre prefect, in calitatea lui de conducator politic al

judetului.Una dintre cele mai sugestive situatii comice este aceea in care Trahanache, dupa ce

fusese la Catavencu si vazusescrisoricade amoradresata Zoei, vina acasa la Tipatescu,

spunanadu-i ca scrisoarea e

plastografie.

Comicul de intentie este o modalitate foarte aparte in litaratura, ilustrand atitudinea autoruluifata de personaje si situatiile in care acestea actioneaza. Pornind de la afirmatia autorului, aceea

canimic nu ardepe ticalosi mai mult ca rasul, adept al preceptului clasicrasul indreaptamoravurile,caragiae isi propune sa-si exprime opiniile prin scris. Astfel, acestdemon al veseliei

(Paul Zarifopol) isi uraste personaele, marturisindii urasc, ma, ii urasc.


7/7

Dintre toate tipurile de comic, cel de moravuri ilustreaza in mod special rolul educativ, formator

pe care scriitorii il atribuie artei, in general, si literaturii, in particular.moravurile satirizate inoscrisoare pierdutasunt: adulterul, servilismul, prostia, coruptia, incultura, infatuare. Demagogiasi coruptia sunt intalnite la nivelul intregii societati si la nivelul clasei politice inclusiv al marii

burghezii.

ComediaO scrioase pierdutaapartine genului dramatic si are ca moduri de expunere dialogul simonologul. Caracterizarea personajelor se face atat in mod indirect prin vorbele, faptele si

gandurile personajelor ori direct de catre celelalte personaje. O modalitate aparte o constituie

referirile lui caragial, curpin in didascalii, ca indicatii scenice prin care autorul isimiscapersonajele, le da viata.

In concluzie, comedia de moravurio scrisoare pierdutaexprima vocatia de scriitor realist a luicaragiale, nu numai prin spiritul de observatie acut si prin luciditatea cu care scruteaza lumea ci

si prin procuparea pentru domeniul social. Obiectivitatea, veridicitatea realizata prin tehnica

acumularii detaliilor, sunt trasaturi esentiale ale acestei capodopere.personajele tipologice sunt

supuse ridiculizarii, pentru ca rasul a fost intotdeauna considerat un mijloc de amelioare a

moravurilor , atitudine prin care scriitoul atinge dezideratul educativ al artei.

o scrisoare pierduta demonstratie comedie

Documents

Transcript of o scrisoare pierduta demonstratie comedie