,.o

TEIAIY( qrxXx/ITZ

;i Traducere din-englezlFlorin Bican

Cuprins

Johannes cel Credincros .

Hinsel;i Gretel

Frate gi sori

Un zAmbet ro;u ca sAngele

Cele trei fire de pir de aur

Hinsel gi Gretel;i regatul nlruit

Hinsel;i Gretel qi dragonul . . .

Hiinsel si Gretel;i piringii lor.

t0

JC

46

63

76

r05

t49

174

Oarte ca niciodatS, toate poveqtile erau de

groazi.Gata, am infeles. Nu mi crede;i. $i avefi drep-

tate. PAni acum ci;iva ani, nici eu n-at fi crezut.Fetile cu scufi;e rogii care;opiie prin pidure? Degroazi? N-as prea crede.

Dar am inceput si le citesc. Pe cele ADEVARA-

TE. Pe alea din cartea legati in pAnzi prifuiti ;iascunsi hit, intr-un coll uitat al bibliotecii. Poveg-

tile alea sunt ceva mai intunecate. Acolo nu prea

gisegti feti;e cu scufile rogii.Numai una. $i pe aia chiar o minAncl lupul.Atunci de ce toate povegtile pe care le-agi auzit

sunt plicticoase de te doare mintea? $ti;i gi voicare-i faza cu povegtile. Cineva spune o poveste.

Apoi altcineva o spune mai departe gi povestea se

schimbi. O mai spune gi altcineva gi iar se schim-bi. Apoi, cineva i-o povestegte eopilului siu gi lasl

t,

deoparte toate... cum si le zic, toate momentele de

groazi... Ei te trezegti cu o poveste despre o fetilidrigilagl cu scufi15 rogie pe cap, care fopiie prinpldure in drum spre bunicufa, s5-i duci prijitu-rele. $i de plictiseali te pribugegti firi sim;ire la

podea.

Dar adeviratele pove;ti ale Fraqilor Grimm nu

sunt deloc aga.

GAndili-v5, de pildi, laHiinsel;iGretel. Doi copii

lacomi incearci si minAnce cisufa unei vrijitoa-re. Atunci vrijitoarei ii vine ideea si-i giteasclfrumos gi s5-i minAnce ea pe ei. Ceea ce mie mi se

pare corect. Dar, inainte de a-gi vedea dus la bun

sfhrgit planul (absolut rezonabil), copiii o incuie inpropriul ei cuptor qi-o coc pAni-gi di duhul.

Ceea ce, trebuie sI recunoagtefi, e tare de tot.Numai cI - gi aici e clenciul - asta nu-i adevirata

poveste cu Hinsel qi Gretel.

Vede;i voi, mai existi un fir al poveqtii in bas-

mele Fralilor Grimm. E o poveste care gerpuieqte

prin cdrfoiul ila muced gi misterios ca o dAri de

firimituri prin pidure. Apare in cirfi de care voipoate n-a1i auzit niciodatS, cum ar fi.Johannes cel

Credincios sau Frafe pi sord. Dar gi in cele de care

sigur ali auzit - Hiinsel ;i Gretel, de pild5.

Este o poveste despre doi copii - o fetifi pe

nume Gretel si un biieqel pe nume Hinsel - careI8l

umble printr-o pldure fermecati gi inspiimAntS-toare. Este o poveste cu doi copii care incearci sifaci ceva;i mai intAi nu reugesc, dar apoi reutesc.

Este povestea unor copii care deslugesc in;elesullumii.

inainte si continui, vreau si vi previn: poveg-

tile Frafilor Grimm - cele care n-au fost modifica-te pentru cei mici - nu sunt deloc drigufe. Sunt

violente gi sAngeroase. $i ce-o si auzi;i acum, po-

vestea adevirati din Bosmele Fra;ilor Grimm, este

mai violenti gi mai sAngeroasi decAt v-afi putea

irnagina.Nu glumesc.

AEa ci, daci genul ista de povegti vi sperie,

poate ar fi cazul si vi oprigi aici. Vedeqi voi, ginu-

tul Grimm poate fi unul destul de necrufitor.El insi meriti explorat. Pentru ci qi in viat5, in

cele mai intunecate cotloane, descoperi frumuse-

fea cea mai strilucitoare gi inlelepciunea cea.mai

luminoasi.

$i, desigur, cel mai mult sAnge.

t,

Johannes cel Credincios

Afor, odati ca niciodati, in regatul Grimm, unrege bitrAn, care zicea pe patul de moarte. Era bu-nicul lui Hinsel qi al lui Gretel - dar el nu gtia inciacest lucru, pentru c5, la acea vreme, nici Hinselgi nici Gretel nu se niscuserS.

StaSi puSin.

$tiu ce vd trece prin cap.

imi este ;i mie foarte clar cd nimeni nu vrea sd

audd o poveste care se petrece inainte de apariSia

personajelor principale. Poveptile qstea sunt plicti-coese, pentru cd toate se termind exact la fel - cuap ar iSia p er s onaj elor princip ale.

Dar nuvdfaceSi griji. Povestea asta nu seamdnd

cu niciuna dintre poveEtile pe care le-afi mai auzit.Pentru cd Hiinsel Ei Gretel nu apar doar la sf6.r-

Eitul povegtii.

I

I

Ei apar pur gi simplu.

lar apoi li se taie capetele.

M-am gAndit cd v-ar pldcea sri .pri1i...

BitrAnul rege gtia ci in curAnd avea si piri-seascl aceastl lume, aqa ci l-a chemat pe cel mail>trtrAn gi mai credincios sfetnic al s5u. Numelesfetnicului era Johannes. Dar, pentru ci ii slujise

gi pe tatil regelui, ;i pe tatil tatSlui acestuia, qi pe

tattrl tatilui tatilui acestuia cu multi credin15,tofi ii spuneau Johannes cel Credincios.

Johannes a p5git iniuntru, clitinAndu-se pe

llicioarele indoite ca nigte paranteze sub povara

cocoagei pe care o purta in spate ;i privind qui cu

singurul siu ochi zdravin. Nasul prelung adulme-ca aerul. Gura ii era crAmpofiti peste cele douicioturi de dinli care-i mai rimiseser5. Dar, in ciu-da aspectului siu respingltor, la aparilia lui, rege-

le zAmbi gi zise, trigAndu-l mai aproape:

- Johannes, ai venit...Cu glas stins, regele continu5.

- Eu voi muri curAnd. Dar, inainte si mi pri-ptrdesc, figiduiegte-mi doui lucruri. Mai intAi, fi-glduieqte-mi ci-i vei fi la fel de credincios fiuluinreu, cum mi-ai fost mie.

FirI sI ;oviie, Johannes ii figidui.

t,,

Regele urm5:

- Apoi, figiduiqte-mi c5-i vei arita intreagamogtenire pe care i-o las - castelul, tezaurul ;i totacest finut binecuvAntat - in oford de o singuri in-cipere. Si nu care cumva s5-l duci in odaia unde se

afli zugrivit chipul Prinqesei de Aur. Cici, daci-ivede chipul, se va indrigosti nebunegte de ea. $imi tem c5-l va costa viafa.

Regele iqi inclqti degetele pe mAna lui Johannes.

- Figiduieqte-mi!Din nou, Johannes ii figidui. in clipa aceea, in-

grijorarea ce brizda chipul regelui se risipi gi aces-

ta igi didu ultima suflare.

Nu dupi multivreme, prinlulfuincoronat rege,

in locul tatSlui siu. intreg regatul il sirbitori cuparade militare, discursuri ;i serblri. Dar cAnd,

intr-un tArziu, petrecerile se incheiari, Johannesse agezi la sfat cu tAnirul rege.

Mai intAi, Johannes ii in;irui toate indatoririlece-i reveneau ca mogtenitor al tronului. TAnirulrege se striduia din risputeri si nu adoarmS.

Apoi ii vorbi despre cum tat5l siu, bitrAnul rege,

ii ceruse si-i arate tAnlrului mogtenitor intreagasa moqtenire - castelul, tezaurul qi tot acel linutbinecuvAntat. Auzind cuvAntul,,teza[t", tAnirulrege se lumin5la fa15. Nu pentru ci ar fi fost lacom.

i

L2 I

I

Doar pentru ci nofiunea de tezaur i se pirea inte-resantS.

in cele din urm5, Johannes incerci si-i explicet.inirului rege rolul pe care il avea el la curte.

- L-am slujit qi pe tatil regelui, gi pe tatil tatS-Iui siu si, mai inainte, pe tatil tatilui tatilui siu,sl)use sfetnicul.

'fAn5rul rege incepu si socoteasci pe degete('urrr un asemenea lucru ar fi fost cu putin;i, dar,pini si apuce el si ajungi prea departe, Johannestlcja trecuse la altceva.

- Mi se spune Johannes cel Credincios pentrut'tr mi-arn inchinat viafa regilor finutului Grimm.Str-i ajut. S5-i sfituiesc. S5-i susfin.

- SX-i susfii? se miri tAnirul rege.

- Nu. Si-i sus-pin. in in;elesul strivechi al cu-v.intului. Si-i 1in sus, adici. Si-i sprijin. Si le fin po-vcrile gi necazurile sus, pe umerii mei.

'['An5rul rege cugeti la acestea.

- A;adar mi vei sus-fine gi pe mine? a intrebat el.-- intocmai.

- Orice-ar fl?

- Indiferent de situafie. Asta inseamni si fiit'r'eclincios.

-- Atunci nidijduiesc ci mi vei sus-fine dacS-;is1:un ci toate astea m-au plictisit de moarte;i acumar; d<lri si vid tezaurul.

I

ira

$i cu aceasta, tAnirul rege se ridici in picioare.

Johannes cel Credincios clitini din cap qi oft5.

Cercetari fiecare colligor al castelului - pivni-

lele care adiposteau tezaurul, turnurile ;i fiecare

odaie. Adic5 fiecare odaie mai pufin una. O sin-guri odaie a rimas incuiati, ori de cAte ori au

trecut prin fala ei.

Acum, tAnirul rege nu era nici el prost. A bigatde seami acest amlnunt. $i a intrebat:

- Cum se face, Johannes, ci imi ar51i toateinciperile din palat numai pe aceasta nu?

Johannes se uitl chiorAg la el cu singurul luiochi zdravin gi rAnji din collurile gurii sale crAm-

pofite, in care nu-i mai rimiseseri decAt dclulcioturi de din1i. Apoi spuse:

- Tat5l tiu mi-a cerut si nu vi arit acea incS-

pere, inil;imea Voastr5. Se temea ci v-ar putea

costa viafa.

imi cer scuze. Va trebwi sd md opres;c o clipd. Nuptiu la ce vd gdndiSi tn momentul dsta, dar eu, cdnd

am ajuns prima oard lo. scena asta, mi-am zis: ,,Ce-i

cu el, a innebunit?"Poste cd gtigi cum sunt tinerii, sau poate cd nu. Eu

unul, pentru cd. odatd ca niciodatd m-am numdrat;ieu printre ei, Etiu cdte ceva despre tineri. Sj unul din-tre lucrurile pe care le Etiu este cd, dacd nu vrei sd

I

tuei

.litcd un lucru, de pildd sd. intre intr-o incdpere undesc afld portretul unei prinfese insuportabil de fru-tnoase, cam cel mai riu lucru pe care l-ai puteaspune este ,,Md tem cd te-ar putea costaviasa". Pen-t ru cd atunci tAndrul cu pricina nu va voi sd facdrlecAt acel lucru.

Cum de nu s-a gdndit Johannes sd-i spund altce-wl De pildd: ,,E o debara. Da'de ce md-ntrebi? Vreisd vizitezi debaraua?" Sau: ,,8 o uEdfalsd, prostutu-b. De decor." Sau, de ce nu? ,,8 toaleta doamnelor,Muiestate. Nu-i bine sd-Si bagi nasul acolo."

I)upd mine, oricare dintre aceste rdspunsuri l-arli tnulsumit cu prisosinfd pe tdndrul rege.

l)a'vezi cd eI n-a zis nimic de felul dsta. Cdci,dut'-ur fi zis, niciuna dintre cumplitele Ei sAngeroa-se'lc intimpldri care urmeazd nu s-ar fi petrecut.

(l)eqi, drept sd spun, in cazul de fasd md bucurtrl rr .spus adevdrul.)

-- Si mI coste viala?! rosti tAnirul rege, scu-Itn'lind semet din cap. Prostii!

('eru si i se descuie inciperea. Apoi insisti. Darfohannes refuzi. Apoi porunci. Johannes continuir,il rcfuze. Apoi se didu cu fundul de pimAnt gi

filcu urAt, ceea ce era cAt se poate de nepotrivitlx,ntru un tAnir de vArsta regelui. in cele din urmi,folr.rnnes cel Credincios igi didu seama ci nu prea

Ilrr