O ÎNTÂLNIRE DE AFACERIold.cnt.md/romint/undp/manual1/15-16.pdf · 98 O ÎNTÂLNIRE DE...

98 O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI 15LECÞIA 15

Limba – mijloc de integrare socialã

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum spunem cã cineva are sau nu are dreptate

IV. TEXT-SINTEZÃ

câteva

câþiva

orice

oricine

pe cine

pe cineva

afacere

domeniu

întâlnire

înþelegere

om

a admira a cumpãra

a ajuta a întâlni

a anunþa a întâmpina

a aºtepta a lãuda

a cãuta a observa

a chema a recunoaºte

a crede a vinde

altfel

aºa

reciproc

calm

important

99O ÎNTÂLNIRE DE AFACERI15


LECÞIA 15

VOCABULAR

Încercãm

1. Alcãtuiþi propoziþii folosind cuvintele din dreapta.

Eu admir biletele El cautã dicþionarul

Tu observi tabloul Noi cumpãrãm casa

2. Restabiliþi propoziþiile.

eu, peisajul, admir, munþi, din. observi, cineva, pe, tu. ascultaþi, pe, dvs., ºi, oricine, orice.

Modificãm

3. Puneþi verbele din paranteze la prezent.

Eu (a admira) tabloul de pe perete.

Tu (a observa) cartea de pe masã.

Ea (a lãuda) spectacolul de la teatrul

„M. Eminescu”.

Voi (a cãuta) un coleg de grupã.

Ei (a invita) o colegã de facultate.

Alcãtuim

4. Completaþi dialogul.

– Ce faci aici? – ªtii cã azi la teatru este un spectacol bun? – Mergi la spectacol?

– Ascult ........ – Da, ....................... – Da, ....................

GRAMATICÃ

Observãm

– Tu mãmãmãmãmã asculþi atent? – Tu nenenenene aºtepþi acolo?

– Da, eu tetetetete ascult cu mare atenþie. – Da, eu vãvãvãvãvã aºtept acolo.

– MãMãMãMãMã înþelegi? – Dar pe ele lelelelele aºtepþi?

– TTTTTeeeee înþeleg. – Nu, pe ele nu lelelelele aºtept.

– Dar pe el îlîlîlîlîl înþelegi?

– Da, îlîlîlîlîl înþeleg foarte bine.

Dicþionar de contexte minime

Om de afaceri

Întâlnire de afaceri

Afacere convenabilã

Preþ convenabil

A aºtepta pe cineva

A cãuta ceva

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.



Pronumele personale în acuzativ (forma neaccentuatã). Folosirea formelor neaccentuate

ale pronumelor personale în acuzativ

Aplicãm

5. Puneþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelor personale.

6. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi.

El aºteaptãEl aºteaptãEl aºteaptãEl aºteaptãEl aºteaptã

7. Completaþi propoziþiile cu formele pronumelor personale neaccentuate.

Eu ... vãd. Tu ... rogi. Ea ... înþelege. Noi ... aplaudãm. Voi ... auziþi. Ei ... invitã.

Prietenul ... admirã. Mama ... ajutã. Profesorul ... anunþã. Colegii noºtri ... întâmpinã.

Soþul meu ... întâmpinã în staþie.

8. Înlocuiþi substantivele cu formele pronumelor personale neaccentuate.

Model:Model:Model:Model:Model: Eu (Ana) întâlnesc lângã cafeneaEu (Ana) întâlnesc lângã cafeneaEu (Ana) întâlnesc lângã cafeneaEu (Ana) întâlnesc lângã cafeneaEu (Ana) întâlnesc lângã cafeneaEu o întâlnesc lângã cafenea.Eu o întâlnesc lângã cafenea.Eu o întâlnesc lângã cafenea.Eu o întâlnesc lângã cafenea.Eu o întâlnesc lângã cafenea.

Noi (Ana, Vladimir) ... întâmpinãm în staþie.

El (Ana) ... ajutã la bucãtãrie.

Tu (Dan) ... chemi la masa dvs.

Ea nu (Vladimir) ... recunoaºte.

Voi (coleg) ... pregãtiþi pentru o întâlnire cu directorul.

Cine? Pe cine?

eu mã

tu te

el îl

ea o

noi ne

voi vã

ei îi

ele le

mã

te

îl

El, ea o cautãne

vã

îi

le

Pe cine? unde?

în staþie

lângã Banca

Naþionalã

în clãdire

El ... aºteaptã

(pe cine?)

te

îl

o

mã

vã

îi

le

ne

Tu ... ajuþi

(pe cine?)

îi

o

le

ne

mã

îl



LECÞIA 15

pe mine mã

pe tine te

pe el îl

pe cine ? pe ea o + verb (prezent)

pe noi ne

pe voi vã

pe ei îi

pe ele le

Observãm

– Te cautã un bãrbat la telefon.

– PPPPPe mine?e mine?e mine?e mine?e mine?

– Da, pe tinepe tinepe tinepe tinepe tine.

– PPPPPe tine tee tine tee tine tee tine tee tine te aºteaptã prietenii în staþie? – ªi pe elpe elpe elpe elpe el îl aºteaptã?

– Da, pe mine mã aºteaptã. – Da, ºi pe elpe elpe elpe elpe el îl aºteaptã.

Folosirea formelor accentuate ºi neaccentuate ale pronumelor personale în

acuzativ.

Aplicãm

9. Deschideþi parantezele ºi completaþi propoziþiile.

Model:Model:Model:Model:Model: El mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nrEl mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nrEl mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nrEl mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nrEl mã (a întreba) ....... unde este apartamentul nr. 74.. 74.. 74.. 74.. 74.El mã întreabã pe mine unde este apartamentul nrEl mã întreabã pe mine unde este apartamentul nrEl mã întreabã pe mine unde este apartamentul nrEl mã întreabã pe mine unde este apartamentul nrEl mã întreabã pe mine unde este apartamentul nr. 74.. 74.. 74.. 74.. 74.

Eu îl (a chema).. ...... la telefon. Tu o (a invita) .. ....... la cafenea. Ea îl (a asculta) .. .......

atent. Noi îi (a verifica) .. ...... la lecþii. Dvs. mã (a angaja) .. ....... la serviciu? Voi ne (a lua)

.. ....... la mare?

10. Urmaþi modelul.

TTTTTe cheamã Maria? e cheamã Maria? e cheamã Maria? e cheamã Maria? e cheamã Maria? Da, pe mine mã cheamã Maria.Da, pe mine mã cheamã Maria.Da, pe mine mã cheamã Maria.Da, pe mine mã cheamã Maria.Da, pe mine mã cheamã Maria.

– Te ajutã pãrinþii? Da,..............................................................

– Îl cautã colegul? Da, .............................................................

– Te crede pe cuvânt. Da,……………………………………………

– Îi anunþaþi despre examen? Da,…………………………………

– Le admirã bãieþii? Da,..............................................................

11. Alcãtuiþi întrebãri ºi rãspundeþi.

Model:Model:Model:Model:Model: Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.Aºtepþi pe cineva? O aºtept pe prietena mea.

a aºtepta, a crede, a chema, a cãuta, a întâlni, a lãuda.

Model:Model:Model:Model:Model: Cumperi ceva? Cumpãr o pâineCumperi ceva? Cumpãr o pâineCumperi ceva? Cumpãr o pâineCumperi ceva? Cumpãr o pâineCumperi ceva? Cumpãr o pâine.

a primi, a citi, a gãsi, a auzi, a aduce, a scrie.

Model:Model:Model:Model:Model: Cum este afacerea? Afacerea este bunã.Cum este afacerea? Afacerea este bunã.Cum este afacerea? Afacerea este bunã.Cum este afacerea? Afacerea este bunã.Cum este afacerea? Afacerea este bunã.

înþelegere, întâlnire, om, propunere, informaþie.

12. Citiþi dialogul ºi subliniaþi pronumele personale.

– Bunã ziua.

– Bunã ziua.



Cineva Cineva Cineva Cineva Cineva persoanã

Ceva Ceva Ceva Ceva Ceva lucru

OricineOricineOricineOricineOricine

OriceOriceOriceOriceOrice

– Spuneþi, vã rog, unde este strada Ion Creangã?

– La Buiucani. Ce vã intereseazã?

– Mã intereseazã magazinul „Cristina”.

– Da, este pe strada Ion Creangã. Puteþi merge cu troleibuzul nr. 22 pânã la cinematograful

„Flacãra”. Acolo gãsiþi magazinul care vã intereseazã.

Observãm

– O cãutaþi pe Elena?

– N-o cautN-o cautN-o cautN-o cautN-o caut pe Elena, îl caut pe Dan.

– Nu este. Îl aºteptaþi?

– Nu-l aºteptNu-l aºteptNu-l aºteptNu-l aºteptNu-l aºtept, e târziu.

Verbe la forma negativã în construcþii cu pronumele personale în acuzativ

Aplicãm

13. Daþi rãspunsuri negative.

Îl crezi totdeauna? Îi întâmpini pe peron? Îl lauzi pe Ion? El o recunoaºte?

Mã aºteptaþi zece minute? Le vedeþi de aici?

14. Continuaþi dialogurile.

aaaaa bbbbb

– Este cineva aici? – Aveþi nevoie de ceva?

– Da, vã ascult. Doriþi ceva? – Pot cumpãra pâine?

– Am nevoie de Ana. – Da, câte pâini doriþi?

– Ea vorbeºte cu cineva la telefon. – ..................................

– Cu cine?

– ....................................

ccccc ddddd

– Putem lua orice carte? – Cumpãraþi orice marfã?

– Da, puteþi lua orice carte. – Nu, noi nu cumpãrãm ................................

– Din orice domeniu?

– ................................

eeeee fffff

– Oricine ºtie informaþia aceasta? – Doriþi câteva cãrþi?

– Nu, ............................................. – Da, doresc douã cãrþi.

– .................................................

ggggg

– Unde sunt colegii voºtri?

– Câþiva sunt la Chiºinãu, iar câþiva sunt la Bucureºti.

– Câþi sunt la Bucureºti?

– ...........................................................................

Nu + mã = nu mã vede

Nu + te = nu te vede

Nu + îl = nu-l vede

Nu + o = n-o vede

Nu + vã = nu vã vede

Nu + ne = nu ne vede

Nu + îi = nu-i vede

Nu + le = nu le vede

Câþiva Câþiva Câþiva Câþiva Câþiva + substantiv masculin

Câteva Câteva Câteva Câteva Câteva + substantiv feminin



LECÞIA 15

Tu ai dreptate.

El are dreptate.

Dvs. aveþi dreptate.

Tu n-ai dreptate.

El n-are dreptate.

Dvs. n-aveþi dreptate.

El are dreptate? Da, el are dreptate.

Crezi ca ea are dreptate? Da, ea are dreptate.

Eu am dreptate când spun cã... Da, tu ai dreptate.

Ai dreptate.

Mergem la

cafenea ºi

vorbim.

Nu vorbim

aici, nu

e bine.

15. Citiþi dialogul pe roluri.

– Salut, Dan! – Cu o persoanã importantã.

– Salut Ana. Tu eºti? – ªi eu caut o persoanã.

– Da, eu sunt. Ce mai faci? – E o întâlnire?

– Mulþumesc, bine. – Da, am o întâlnire.

– Unde locuieºti? – O clipã... Tu ai întâlnire la ora 9.45? ªi eu am o întâlnire de

– Stau în Chiºinãu. afaceri cu o doamnã pe care nu o cunosc ºi care nu mã cunoaºte.

– ªi ce faci aici? – Cum o cheamã?

– Am o întâlnire de afaceri. – Ana Grigorescu.

– Cu cine? – Pe mine mã cheamã Ana ºi eu sunt Grigorescu. E numele meu dupã soþ.

16. Întrebaþi pe colegul / colega dvs.

Cum vã cheamã? Mã cheamã ..............................

Cum te cheamã? ..................................................

Cum îl cheamã pe soþul dvs.? Pe soþul meu îl cheamã .............

Cum o cheamã pe soþia dvs.? Pe soþia mea o cheamã .............

Cum o cheamã pe fiica dvs.? ..................................................

Cum îl cheamã pe feciorul dvs.? ..................................................

17. Citiþi textul.

Este ora 9.45. Lângã Banca Naþionalã stã un bãrbat înalt într-un costum

negru. Are în mânã ziarul “Capitala”. Priveºte la ceas. Aºteaptã pe cineva.

Spre el vine o doamnã, dar el nu o observã.

18. Continuaþi textul.

INTENÞII COMUNICATIVE

Cum spunem cã o persoanã are sau nu are dreptate

Structuri

Utilizãm

19. Rãspundeþi la întrebãri.

ªeful întotdeauna are dreptate?

Cine are dreptate în familie: soþul sau soþia?

Cine are dreptate: profesorul sau elevul?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.



SINTEZÃ

O întâlnire de afaceri

Ana Grigorescu este un specialist bun. Acum ea este o femeie de afaceri. Ea are o librãrie pe

strada Alba-Iulia. Ea cumpãrã cãrþi, manuale la un preþ convenabil ºi le vinde în Chiºinãu. În

librãrie sunt multe cãrþi necesare din multe domenii: istorie, economie, culturã, politicã.

Dan Vasilescu este de asemenea din Moldova, dar are o afacere în România. El lucreazã la o

firmã care vinde cãrþi. Acum el este în Chiºinãu. Este ora 9.45. El are o întâlnire cu o doamnã pe

care n-o cunoaºte. Observã cã spre el vine o doamnã. Este colega lui de ºcoalã. E Ana Grigorescu,

care vine la aceastã întâlnire de afaceri. Acum ei sunt businessmeni ºi au o afacere convenabilã.


Ce este Ana Grigorescu?

Unde e librãria?

Unde vinde doamna Grigorescu cãrþi?

Ce fel de cãrþi sunt în librãrie?

Cine este Dan Vasilescu?

De unde este el?

De unde este ea?

El o cunoaºte pe Ana?

21. Lucraþi în perechi.

Ce întrebãri mai puteþi formula în baza textului?

22. Discutaþi despre afacerea dvs. sau a prietenilor dvs.

Învãþãm un proverb

Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.Învaþã în tinereþe, ca sã ºtii la bãtrâneþe.

Generalizãm

Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative

Dan are o întâlnire de afaceri.

Aºtept pe cineva.

Ascult orice informaþie.

Admir peisajul.

Ei sunt businessmeni ºi au o

afacere convenabilã.

Aveþi dreptate.

Nu aveþi dreptate.

Aveþi dreptate când spuneþi cã ...

Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

Eu îl ascult atent. Cum vã cheamã?

Tu o aºtepþi? Mã cheamã Ana.

Noi vã aºteptãm lângã teatru. Cum îl cheamã pe bãiatul dvs.?

El o întâlneºte lângã cafenea. Pe bãiatul meu îl cheamã Petru.

Îi anunþaþi când veniþi? Cum o cheamã pe fatã?

Nu-l cunoaºteþi? Pe ea o cheamã Lina.

N-o cunoaºteþi?

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

105

Limba - mijloc de integrare socialã

RECAPITULARE

RECAPITULARE (lecþiile 11–15)

Dumneavoastrã deja cunoaºteþi:

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a II-a:

Construcþiia a putea + infinitivul verbului:

eu pot cânta noi putem lucra

tu poþi vedea voi puteþi pleca

el, ea poate semna ei, ele pot examina

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a III-a:

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix:

ªi cu sufix:

A apãreaA apãreaA apãreaA apãreaA apãrea A beaA beaA beaA beaA bea A cãdeaA cãdeaA cãdeaA cãdeaA cãdea A dispãreaA dispãreaA dispãreaA dispãreaA dispãrea A vedeaA vedeaA vedeaA vedeaA vedea

apar beau cad dispar vãd

apari bei cazi dispari vezi

apare bea cade dispare vede

apãrem bem cãdem dispãrem vedem

apãreþi beþi cãdeþi dispãreþi vedeþi

apar beau cad dispar vãd

A faceA faceA faceA faceA face A ajungeA ajungeA ajungeA ajungeA ajunge A începeA începeA începeA începeA începe A mergeA mergeA mergeA mergeA merge A spuneA spuneA spuneA spuneA spune

fac ajung încep merg spun

faci ajungi începi mergi spui

face ajunge începe merge spune

facem ajungem începem mergem spunem

faceþi ajungeþi începeþi mergeþi spuneþi

fac ajung încep merg spun

A dormiA dormiA dormiA dormiA dormi A veniA veniA veniA veniA veni A ºtiA ºtiA ºtiA ºtiA ºti A auziA auziA auziA auziA auzi A ieºiA ieºiA ieºiA ieºiA ieºi

dorm vin ºtiu aud ies

dormi vii ºtii auzi ieºi

doarme vine ºtie aude iese

dormim venim ºtim auzim ieºim

dormiþi veniþi ºtiþi auziþi ieºiþi

dorm vin ºtiu aud ies

A citiA citiA citiA citiA citi A gãsiA gãsiA gãsiA gãsiA gãsi A greºiA greºiA greºiA greºiA greºi A primiA primiA primiA primiA primi A rA rA rA rA rãsfoiãsfoiãsfoiãsfoiãsfoi

citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc

citeºti gãseºti greºeºti primeºti rãsfoieºti

citeºte gãseºte greºeºte primeºte rãsfoieºte

citim gãsim greºim primim rãsfoim

citiþi gãsiþi greºiþi primiþi rãsfoiþi

citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc

106 RECAPITULARE

Limba - mijloc de integrare socialã

Pronumele demonstrative de depãrtare: acela, aceea, aceia, acelea

Numeralele cardinale 20 – 9000

Pronumele personale în acuzativ cu verbe la indicativ prezent:

Pe mine mã cheamã mama. Pe noi ne cheamã pãrinþii.

Pe tine te aºteaptã prietenii. Pe voi vã aºteaptã profesorul.

Pe el îl cheamã un coleg. Pe ei îi invitã partenerii.

Pe ea o cheamã sora. Pe ele le angajeazã directorul.

Prepoziþiile: în, din, dupã, de dupã, la, de la, lângã

Dumneavoastrã deja puteþi:

Sã descrieþi o acþiune:

Cursanþii învaþã bine. Dan lucreazã repede. Trenul merge încet. Bunicul vede bine.

Sã indicaþi timpul unei acþiuni:

Dimineaþa fac gimnasticã. Ziua sunt la serviciu. Seara merg la teatru. În fiecare zi cumpãr pâine.

În fiecare an plecãm la Paris.

Sã precizaþi vârsta cuiva:

– Câþi ani ai? – Câþi ani aveþi?

– Am 25 de ani. – Am 40 de ani.

Sã exprimaþi durata unei acþiuni:

Lucreazã mult / puþin. Citeºte toatã ziua. Ele totdeauna sunt împreunã.

Sã spuneþi dacã cineva are sau nu are dreptate:

Aveþi dreptate. Sunt de acord. N-aveþi dreptate. Cred cã greºiþi.

Dumneavoastrã deja ºtiþi 569 de cuvinte.

107

mijloc de integrare socialã

CAUT UN PRIETEN16LECÞIA 16


CAUT UN PRIETEN

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Cazul acuzativ al substantivului

Prepoziþiile care cer cazul acuzativ

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune

Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuni

IV. TEXT-SINTEZÃ

artã

domiciliu

drum

experienþã

prietenie

relaþie

sentiment

stimã

a accepta

a apãra

a aprecia

a certa

a conduce

a considera

a contrazice

a convinge

a pãstra

a preþui

a stima

a susþine

adesea

anual

des

deseori

la nevoie

lunar

rar

sincer

singur

zilnic

uneori

adevãrat

fals

suficient

trainic

alãturi de

aproape de

în loc de

108 CAUT UN PRIETEN 16LECÞIA 16


VOCABULAR

Încercãm

1. Pronunþaþi corect cuvintele din coloana a doua. Scrieþi douã cuvinte la alegere.

2. Alegeþi adjectivele care se îmbinã cu cuvântul prieten:

sincer, comod, modern, fals, elegant, bun, harnic, punctual, mediu, vechi, mic, scund

3. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte.

sentiment zilnic afacere adevãrat

eveniment convenabil ºtire întâmplãtor

vizitã frumos prieten interesant

4. Citiþi propoziþiile ºi gãsiþi rãspunsul la întrebãri.

Prietenul lui scrie, citeºte, noteazã Ce specialitate are prietenul lui?

Colegul tãu convinge, contrazice, ceartã Cum este colegul tãu?

Anatol rãsfoieºte, rezervã, primeºte Unde este Anatol?

5. Jocul didactic “Cinci cuvinte”.

Unul numãrã pânã la cinci, altul numeºte cuvintele învãþate la lecþie.

6. Alegeþi imaginile care redau noþiunea de prietenie. Alcãtuiþi câte o propoziþie.

Modificãm

7. Alcãtuiþi propoziþii cu adjectivele de mai jos.

sincer, adevãrat, scump, punctual

8. Spuneþi cum este prietenul dvs.

Model:Model:Model:Model:Model: Prietenul meu este bun ºi sincerPrietenul meu este bun ºi sincerPrietenul meu este bun ºi sincerPrietenul meu este bun ºi sincerPrietenul meu este bun ºi sincer.....

Dicþionar de contexte minime

prieten adevãrat a apãra (a susþine) prietenul

prietenie trainicã a cãuta un prieten

relaþie frumoasã a preþui o prietenie

prieten sincer a pãstra un prieten

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

109




9. Alcãtuiþi îmbinãri.

sentiment fals lucru scump

relaþie frumos experienþã bogat

prietenie adevãrat informaþie lunar

Alcãtuim

10. Alcãtuiþi cât mai multe propoziþii.

11. Formulaþi întrebãri la propoziþiile alcãtuite.

GRAMATICÃ

Observãm

– Mergi des la teatru?

– Da.

– Cu cineCu cineCu cineCu cineCu cine mergi la teatru?

– Merg la teatru cu prietenulcu prietenulcu prietenulcu prietenulcu prietenul meu Alexandru.

– Spectatorii apreciazã spectacolulspectacolulspectacolulspectacolulspectacolul?

– Da, spectatorii apreciazã mult spectacolulspectacolulspectacolulspectacolulspectacolul.

– Preferi spectacolelespectacolelespectacolelespectacolelespectacolele bune?

– Da, este o mare fericire când vezi un spectacolun spectacolun spectacolun spectacolun spectacol bun.

Cazul acuzativ al substantivului

meu

nostru

mea

aceºtia tale

Prietenul

Prietena a fi

acestea acesta

aceasta

mele

Substantive inanimate

Prietenul mãnâncã (ce?) bomboane.

Colegul admirã (ce?) florile.

Eu vãd (ce?) un munte.

El vede (ce?) niºte copaci.

Substantive animate

persoane necunoscute persoane cunoscuteCaut (pe cine?) un prieten. O aºteptãm (pe cine) pe mama.

Vãd (pe cine?) un profesor. Îl caut (pe cine) pe prietenul meu.

Aºtept (pe cine?) pe un student. Îl vãd (pe cine) pe profesorul acesta.

Întreb (pe cine?) pe colege. Le întreb (pe cine) pe colegele voastre.

nume proprii Îl contrazic pe Radu.

O stimez pe Rodica.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.



Aplicãm

12. Construiþi modele asemãnãtoare cu verbele a apãra, a cãuta,

a aºtepta, a întâmpina, a observa, a invita.

pe un prieten

îl vãd pe cine?pe cine?pe cine?pe cine?pe cine? pe prietenul meu

pe un prieten vechi

13. Rãspundeþi la întrebãri folosind cuvintele din paranteze.

Model:Model:Model:Model:Model: PPPPPe cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.e cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.e cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.e cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.e cine vedeþi voi? (turiºti) – Noi vedem niºte turiºti.PPPPPe cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.e cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.e cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.e cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.e cine vedeþi voi? (director) – Îl vedem pe directorul nostru.

Pe cine admirã ele? (coleg)

Pe cine cauþi tu? (frate)

Pe cine conduce tata? (oaspeþi)

Model:Model:Model:Model:Model: Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna. Ce vedeþi voi? (oraº, lunã) – Noi vedem un oraº. Noi vedem luna.

Ce aratã bãiatul? (album)

Ce ascultã mama? (melodie)

Ce întreabã profesorul? (temã)

14. Alcãtuiþi propoziþii asemãnãtoare.

Le admir pe studentele acestea. Îl caut pe prietenul tãu. O apreciez pe colega Tamara. Îi conving pe

____________________ ____________________ ____________________ studenþii mei.

____________________ ____________________ ____________________ ______________

15. Restabiliþi propoziþiile.

uneori, vãd, pe, îl, tãu, prietenul, librãrie, la adevãrat, un prieten, accept, numai o relaþie, este,

frumoasã, prietenia

Prepoziþiile care cer acuzativul

p ep ep ep ep e O ascult pe pe pe pe pe mama. PPPPPe cinee cinee cinee cinee cine o asculþi?

l al al al al a Mergi acasã la la la la la prietenul tãu. La cineLa cineLa cineLa cineLa cine mergi acasã?

fãrãfãrãfãrãfãrãfãrã Este greu fãrã fãrã fãrã fãrã fãrã prieteni. Fãrã cineFãrã cineFãrã cineFãrã cineFãrã cine este greu?

dupãdupãdupãdupãdupã Mama vine dupã dupã dupã dupã dupã copil. Dupã cineDupã cineDupã cineDupã cineDupã cine vine mama?

cucucucucu Ea vine acasã cu cu cu cu cu tata. Cu cineCu cineCu cineCu cineCu cine vine ea acasã?

d ed ed ed ed e Am nevoie de de de de de un prieten bun. De cineDe cineDe cineDe cineDe cine ai nevoie?

16. Completaþi folosind antonimele bine / rãu, uºor / greu.

Cu prieteni este____________ Fãrã prieteni este________

Cu serviciu este____________ Fãrã serviciu este________

Cu pãrinþi este_____________ Fãrã pãrinþi este_________

Cu familie este_____________ Fãrã familie este_________

17. Alcãtuiþi propoziþii potrivind cuvintele.

Eu ascult repede poezia

Tu explici bine angajarea

Voi învãþaþi atent agenda

Ele completeazã deseori lecþia

Ei semneazã ambalajul

Ea examineazã problema

Ce admirã ele? (soarele)

Ce cauþi tu? (caiet)

Ce conduce tata? (troleibuz)

Pe cine ajutã bãiatul? (bãtrân)

Pe cine ascultã funcþionarul? (ºeful)

Pe cine întreabã profesorul? (elev)

111




18. Completaþi propoziþiile.

Este bine_____________un prieten adevãrat.

El vede numele lui_____________numele tãu.

Mircea vine___________fratele sãu.

________un ziar, el ia o revistã.

Casa este_____________universitate.

_____________pãrinþi este întotdeauna bine.

INTENÞII COMUNICATIVE

Cum indicãm cu cine realizãm o acþiune

Structuri

Eu discut cu soþul meu.cu soþul meu.cu soþul meu.cu soþul meu.cu soþul meu.

Tu vorbeºti cu prietenul tãu.cu prietenul tãu.cu prietenul tãu.cu prietenul tãu.cu prietenul tãu.

Ele glumesc cu colegii mei.cu colegii mei.cu colegii mei.cu colegii mei.cu colegii mei.

Voi mergeþi cu profesorul vostru cu profesorul vostru cu profesorul vostru cu profesorul vostru cu profesorul vostru în excursie.....

El repetã tema cu fratele sãu.cu fratele sãu.cu fratele sãu.cu fratele sãu.cu fratele sãu.

Ea dialogheazã cu sora ei.cu sora ei.cu sora ei.cu sora ei.cu sora ei.

Ei examinezã planul cu specialistul nostru.cu specialistul nostru.cu specialistul nostru.cu specialistul nostru.cu specialistul nostru.

Utilizãm

19. Alegeþi varianta potrivitã

Model:Model:Model:Model:Model: Nu discut cu......., dar discut cu.........Nu discut cu......., dar discut cu.........Nu discut cu......., dar discut cu.........Nu discut cu......., dar discut cu.........Nu discut cu......., dar discut cu......... Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu. Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu. Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu. Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu. Nu discut cu colegul meu, dar discut cu ºeful meu.

Nu discut cu _________ profesorul fratele

Nu vorbesc cu ________ vânzãtorul prietenul

Nu glumesc cu ________ inginerul bunica

20. Alcãtuiþi dialoguri similare.

– Cum îl cheamã pe prietenul tãu?

– Pe prietenul meu îl cheamã Victor.

– Prietenul tãu este din Chiºinãu?

– Da, locuieºte la Botanica. El lucreazã la o firmã. Are o specialitate bunã.

– Ce este el?

– El este manager. Are un birou frumos.

– Cu cine merge des la serviciu prietenul tãu?

– El merge la serviciu cu soþia sa.

– Lucreazã împreunã cu ea?

– Da, lucreazã la firma “Constructorul”. Ei merg la serviciu cu automobilul.

Cum exprimãm periodicitatea unei acþiuniCum exprimãm periodicitatea unei acþiuniCum exprimãm periodicitatea unei acþiuniCum exprimãm periodicitatea unei acþiuniCum exprimãm periodicitatea unei acþiuni

Structuri

rar deseori zilnic anual

Cât de des?Cât de des?Cât de des?Cât de des?Cât de des? des uneori lunar periodic

alãturi dealãturi dealãturi dealãturi dealãturi de

aproape deaproape deaproape deaproape deaproape de

în loc deîn loc deîn loc deîn loc deîn loc de

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.



21. Subliniaþi cuvintele care exprimã periodicitatea unei acþiuni.

Eu vorbesc rar cu pãrinþii mei.

Managerul organizeazã ºedinþe lunar.

Noi scriem zilnic în agendã.

Elevii vin anual la muzeul de istorie.

Îi întâlnesc uneori pe colegii mei la teatru.

Merg des dupã cumpãrãturi la magazinul universal.

El cautã deseori la librãrie cãrþi.


Ce fac zilnic studenþii ºi elevii? a face lecþii

Ce fac lunar ºefii firmelor ºi redactorii-ºefi ? a scrie un raport

Ce cautã deseori conducãtorii ºi managerii? a cãuta specialiºti buni

Ce organizeazã anual actorii de teatru ºi de cinema? a organiza festivaluri

23. Formulaþi (lucrând în grup) câte 2 – 3 întrebãri la temele: La magazin; La medic; În excursie.

24. Povestiþi despre prietenul dvs.

SINTEZÃ

Îl caut pe prietenul meu

Consider cã prietenia adevãratã este o relaþie frumoasã. Apreciez mult sentimentul acesta

fermecãtor. Eu cunosc bine ce este o prietenie curatã. Colegul meu de serviciu este un asemenea

prieten. Este redactor la un ziar. Deseori am nevoie de ajutorul lui. El este un om bun la suflet.

În seara aceasta mergem cu soþia la spectacolul “Îl caut pe prietenul meu”.

Este un spectacol despre doi prieteni vechi. Prietenii sunt binevoitori, atenþi. Stima lor este

reciprocã. Fiecare îl ajutã pe prietenul sãu. Ei sunt ºi parteneri de afaceri ºi înþeleg cã au

nevoie de prietenia aceasta.

Actorii sunt talentaþi, spectatorii apreciazã mult spectacolul. Ei îi aplaudã pe actori ºi pe regizor.

25. Selectaþi din text cuvintele care aratã :

calitãþi acþiuni persoane

26. Formulaþi întrebãri la text pe baza îmbinãrilor:

relaþie frumoasã

ajutorul lui

om bun la suflet

prieteni vechi

stimã reciprocã

calitãþile lor

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

113




Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative

Alãturi de un prieten bun este bine.

Eu discut cu soþul meu.

Ei lucreazã cu un specialist bun.

Nu discut cu tata, discut cu mama.

Deseori merg la teatru cu prietenul meu.

Vorbesc rar cu managerul.

Vizitez anual Muzeul Naþional.

Conducãtorul organizeazã lunar ºedinþe

de lucru.

Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

Vãd (ce?) copacul.

Vãd (ce?) un copac.

Vãd (pe cine) un student.

Îl vãd (pe cine?) pe prietenul meu.

Cu cine? Merg cu prietenul.

Pe cine? Întreb pe un prieten.

Fãrã cine? Este trist fãrã prieteni.

De cine? Am nevoie de prieteni.

La cine? Merg la prietenul meu.

Despre cine? Vorbesc despre profesorul nostru.

Situaþii de comunicare

Examinaþi imaginea.

Alegeþi o persoanã care poate fi prietenul dvs. Comentaþi.

Raportaþi fiecare desen la cuvântul prieten.

Joc de rol

Imaginaþi-vã cã aþi întâlnit un prieten vechi de ºcoalã. Improvizaþi un dialog.

Învãþãm un proverb

Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.Prietenul adevãrat la nevoie se cunoaºte.

Generalizãm

O ÎNTÂLNIRE DE AFACERIold.cnt.md/romint/undp/manual1/15-16.pdf · 98 O ÎNTÂLNIRE DE...

Documents

Transcript of O ÎNTÂLNIRE DE AFACERIold.cnt.md/romint/undp/manual1/15-16.pdf · 98 O ÎNTÂLNIRE DE...