O Analiza a Cartii O Analiza Despre Starea Mortilor ,Suflet Si Pedeapsa Eterna!

download O Analiza a Cartii O Analiza Despre Starea Mortilor ,Suflet Si Pedeapsa Eterna!

of 53

Transcript of O Analiza a Cartii O Analiza Despre Starea Mortilor ,Suflet Si Pedeapsa Eterna!

O analiza a cartii:O analiza despre suflet si pedeapsa eterna

Cuvant introductiv : Mai intai de toate , trebuie mentionat ca aceasta carte nu promoveaza o religie , nici judecata din perspectiva unei religii . Trebuie sa mai fie spus ca nu se va mentiona in carte comparatia dintre iadul Bibliei si iadul popular, si crezul diversilor parinti din primele secole.De asemenea , nu vor aparea explicatii mari ale unor pasaje din Biblie(ex: cu privire la starea de constienta in moarte a Lui Iisus , cu privire la Adanc, credinta lui Pavel despre despartirea de cortul pamantesc , despre duhurile mortilor mentionate in Vechiul Testament, despre fapturile aflate in locuinta mortilor , despre expresiile asemanatoare cu foc vesnic etc.) pentru ca indirect explicatia lor va fi la analiza altor pasaje cu acelas inteles . (Pe scurt , subiectele sau capitolele 5,7, 10 ,11,13,14,15,17 si 18 ale cartii O analiza despre starea mortilor, suflet si pedeapsa eterna nu vor fi analizate, deoarece unele sunt deacord cu autorul cartii acesteia, altele sunt raspunsuri usor facute la adresa unor obiectii datorita unor concluzii gresite , altele reprezinta judecatile din perspectiva AZS,WTS, inclusiv a autorului Isfa, iar altele sunt concluzii trase gresit nu numai din cauza interpretarilor gresite, dar si din cauza dovezilor extrabiblice din Anexe ).

*******************************************************************************

Majoritatea oamenilor vor sa citeasca si sa afle lucruri frumoase din Biblie, dar ceea ce ii impiedica sunt versetele ce au trezit dealungul timpului controverse , versete cu privire la chinul etern in special . Pe oameni nu-i deranjeaza sa creada intr-un suflet nemuritor, o entitate spirituala si constienta ce se afla in noi, defapt un alt eu ,care se ridica la moarte din trup , nu-i deranjeaza sa creada in dogma ca mortii sunt constienti, ci singurul lucru care ii zgaltie e subiectul unui pretins foc al iadului vesnic din Biblie . Aceasta carte totusi, se va axa nu numai pe subiectul iadului, dar se va axa si pe cel al constientei mortilor in moarte , deoarece dogma ca mortii sunt constienti in moarte denigreaza trupul,organele , simturile si darurile ce le primesc oamenii la nastere . Spiritul a fost dintotdeauna vesnic , trebuie recunoscut, deoarece este parte din Divin, este o parte nemuritoare, este puterea ce da viata omului la nastere, gasita sub diferite forme ( organe in general) , este deci, puterea de viata ,si cel mai mult prezentata sub forma aerului pe care oamenii il respira, si se afla in plamani , si care datorita lui suntem in viata.

Ceea ce ne tine pe noi in viata , nu e numai spiritul ,dar sunt si organele din oameni, metabolismul . Noi chiar daca suntem din tarana , noi avem daruri speciale pentru a ne intretine in viata ,si de aceea nu este necesar un spirit constient ,sub forma eu-lui nostru,sa existe ,deoarece avem cele de trebuinta . Biserica ,in special catolica( de fapt poate fi si orice biserica mica ce invata dogma nemuririi sufletului, a unui chin constient etern ,si a starii constiente a sufletelor dupa moarte )invata multe erori, dar adevarul nu este cam asa cum vrea majoritatea. Inainte de analiza textelor, am sa mentionez ca exista un spirit ce supravietuieste mortii trupului ,dar asta nu inseamna ca este si viu,sau constient. Nu se va explica aici care este conceptia cu privire la spirit ,ci ,daca e parcursa bine cartea, se poate gasi , in special la capitolul opt al cartii atat conceptia autorului , cat si dogma adevarata despre spirit.

Cuprins : 1.Cateva pasaje explicate cu de-amanuntul 2.Ce este iadul 3.Unde se afla iadul si lacul de foc 4.Diferite nelamuriri cu privire la iad 5.Este un suflet supravietuitor focului iadului ? 6.Este Dumnezeu interesat in a chinuii sufletele o vesnicie ? 7.Analiza pe scurt a cartii 8.Comparatia dintre corpul trupesc si corpul spiritual 9.Concluzii

******************************************************************************* _______________________________________________________________ Ce spune Biblia despre Iad, suflet si moarte . 1.CATEVA PASAJE EXPLICATE CU DE-AMANUNTUL Geneza 2:7 Versiunea Ortodoxa :

Atunci, lund Domnul Dumnezeu rn din pmnt, a fcut pe om i a suflat n faa lui suflare de via i s-a fcut omul fiin vie. Versiunea Cornilescu : Domnul Dumnezeu a fcut pe om din rna pmntului, i-a suflat n nri suflare de via, i omul s-a fcut astfel un suflet viu. E cam acelas lucru, diferenta dintre cele doua versete e chiar cu privire la suflet . Da,doar forma e gresita,dar intelesul e acelas ! Pentru ca suflet vine de la psiche , aici nu e vorba de un spirit constient separat de trup,ci e vorba de creierul CARE E FIZIC,si e legat de trup ! Atunci , sa egalam : fiinta vie = suflet viu ! ACUM sa vedem ce zice in Versiunea Cornilescu, si ce spune in Versiunea Ortodoxa ! (C)De aceea este scris: Omul dintai, Adam, a fost facut un suflet viu. Al doilea Adam a fost facut un duh datator de viata. (1Cor.15:45) (BO) Precum si este scris: Facutu-s-a omul cel dintai, Adam, cu suflet viu; iar Adam cel de pe urma cu duh datator de viata; (Cor1.15:45) Aici trebuie observata o diferenta dintre ce zice Biblia Ortodoxa la inceput(Fac.) si ce zice Biblia in Cor1. Daca asa este ,atunci textul original nu spune adevarul , deoarece textul original este :

S-a facut primul om Adam in un suflet viu Rezulta din textul original ca a fi in suflet viu, nici pomeneala nu inseamna a fi cu . Acum , ca am clarificat ce e sufletul ,care e plata pacatuluilui ? In Ezechiel 18:20 spune : Sufletul care pacatuieste va muri. Mai clar de atat nu se poate ! Dar unii adoratori ai acestei idei dau niste versete gresit interpretate ca sa-si sustina teoria , dau doar un numar mic din ele : Matei 10:28 , Luc.12:5 , Luca 16:19-31 , Apocalipsa 20:10, Iuda 1:6 , Matei 18:8 , Matei 25:46 , Apoc., 14, 11, 20, 10; Isaia, 33, 14; 66, 24; Le discutam pe fiecare in parte :

Matei 10:28 . Versetul spune : Nu va temeti de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; Dar nu se termina aici argumentul. ci mai spune : ci temeti-va mai degraba de Cel ce poate sa piarda si sufletul si trupul in gheena. A pierde, din cate observam in diferitele traduceri, inseamna a distruge , aucide , a omora , a da la pieire ,nu are sens de a chinui vesnic. Aici a vrut sa spuna ,ca sa nu ne temem de cei care pot sa ucida,dar apoi nu mai pot face nimic,caci DUmnezeu poate sa invie cand vrea El acel om.Si daca nu mai vrea sa mai invie niciodata,atunci poate distruge pe veci sufletul ! Dar nu-l da la chin , ca atunci El nu ar mai fi zis ucide Luca 12:5, este tot aceeasi intamplare ,spusa de acelas Iisus,doar ca trebuie comparat cu acelas verset, Matei 10:28. Versetul din Luca e asemenea versetului din Matei. Luca 16:19-31 Pilda cu bogatul si Lazar , trebuie sa ne aducem aminte in primul rand ca e o PILDA la care fariseii nu luau seama. La inceputul capitolului Iisus da o alta pilda, cu acelas BOGAT,si acelas SARAC,( nu conteaza daca da nume sau nu) .E de facut o comparatie aici.Isus a mai spus ucenicilor Si: Un om bogat avea un ispravnic care a fost prt la el c-i risipete averea. Luca 16:2 El l-a chemat i i-a zis: Ce aud eu vorbindu-se despre tine? D-i socoteala de isprvnicia ta, pentru c nu mai poi fi ispravnic. Luca 16:3 Ispravnicul i-a zis: Ce am s fac dac mi ia stpnul isprvnicia? S sap, nu pot; s ceresc, mi-e ruine. Luca 16:4 tiu ce am s fac, pentru ca, atunci cnd voi fi scos din isprvnicie, ei s m primeasc n casele lor. Luca 16:5 A chemat pe fiecare din datornicii stpnului su i a zis celui dinti: Ct eti dator stpnului meu? Luca 16:6

O sut de msuri de untdelemn, a rspuns el. i i-a zis: Ia-i zapisul i ezi degrab de scrie cincizeci. Luca 16:7 Apoi a zis altuia: Dar tu ct eti dator? O sut de msuri de gru, a rspuns el. i i-a zis: Ia-i zapisul i scrie optzeci. Luca 16:8 Stpnul lui a ludat pe ispravnicul nedrept, pentru c lucrase nelept. Cci fiii veacului acestuia, fa de semenii lor, sunt mai nelepi dect fiii luminii. Luca 16:9 i Eu v zic: facei-v prieteni cu ajutorul bogiilor nedrepte, pentru ca atunci cnd vei muri, s v primeasc n corturile venice. Luca 16:10 Cine este credincios n cele mai mici lucruri este credincios i n cele mari; i cine este nedrept n cele mai mici lucruri este nedrept i n cele mari. Luca 16:11 Deci, dac n-ai fost credincioi n bogiile nedrepte, cine v va ncredina adevratele bogii? Luca 16:12 i, dac n-ai fost credincioi n lucrul altuia, cine v va da ce este al vostru? Luca 16:13 Nicio slug nu poate sluji la doi stpni; cci sau va ur pe unul, i va iubi pe cellalt sau va ine numai la unul, i va nesocoti pe cellalt. Nu putei sluji lui Dumnezeu i lui Mamona. Si acum , in niste versete , fariseii batjocoresc pe Iisus . De ce ? Ei erau bogati din punct de vedere spiritual,aveau traditii,aveau toate invataturile,se credeau foarte invatati,dar greseala lor a fost ca la SARACII IN DUHUL nu le dadeau evanghelia,nici macar o firmitura. i iat c o femeie Canaaneanc, a venit din inuturile acelea, i a nceput s strige ctre El: Ai mil de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este muncit ru de un drac.

El nu i-a rspuns nici un cuvnt. i ucenicii Lui s-au apropiat i L-au rugat struitor: D-i drumul, cci strig dup noi. Drept rspuns, El a zis: Eu nu sunt trimis dect la oile pierdute ale casei luiIsrael. Dar ea a venit i I s-a nchinat, zicnd: Doamne, ajut-mi! Drept rspuns, El i-a zis: Nu este bine s iei pinea copiilor, i s-o arunci la cei! Da, Doamne, a zis ea, dar i ceii mnnc frmiturile care cad de la masa stpnilor lor. Atunci Isus i-a zis: O, femeie, mare este credina Ta; fac-i-se cum voieti. i fiica ei s-a tmduit chiar n ceasul acela. Matei 15:21-29 Asta explica multe ! Din cate am citit aici, Iisus a avut mila de un strain,care cerea foarte mult sa-i vindece fiica. si uitati modul cum a spus : a zis ea, dar i ceii mnnc frmiturile care cad de la masa stpnilor lor. Sa continuam discutia cu privire la pilda bogatului si a administratorului nedrept. Bogatul , la sfarsitul pildei , l-a laudat pe administrator pentru ceea ce facuse cu banii. Dupa concluzia data de Iisus,reactia fariseilor a fost batjocorirea Lui Iisus. Ca sa ii invete ceva nou , pe care ei inca nu au invatat , le-a mai dat o intamplare( nu trebuie neaparat sa fie reala),uitati contrastul dintre pilda de la inceput,si cea de la sfarsitul capitolului : Era un om bogat, care se mbrca n porfir i in subire; i n fiecare zi ducea o via plin de veselie i strlucire. La ua lui, zcea un srac, numit Lazr, plin de bube. i dorea mult s se sature cu frmiturile, care cdeau de la masa bogatului; pn i cnii veneau i-i lingeau bubele. Cu vremea sracul a murit; i a fost dus de ngeri n snul lui Avraam. A murit i bogatul, i l-au ngropat. Pe cnd era el n locuina morilor, n chinuri, i-a ridicat ochii n sus, a vzut de departe pe Avraam, i pe Lazr n snul lui, i a strigat: Printe Avraame, fie-i mil de mine, i trimite pe Lazr s-i moaie vrful degetului n ap, i s-mi rcoreasc limba; cci grozav snt chinuit n vpaia aceasta. Fiule, i-a rspuns Avraam, adu-i aminte c, n viaa ta, tu i-ai luat lucrurile bune, i Lazr i-a luat pe cele rele; acum aici, el este mngiat, iar tu eti chinuit. Pe lng toate acestea, ntre noi i ntre voi este o prpastie mare, aa ca cei ce ar avea s treac de aici la voi, sau de acolo la noi, s nu poat.` Bogatul a zis: ,Rogu-te dar, printe Avraame, s trimii pe Lazr n casa tatlui meu; cci am cinci frai, i s le adevereasc aceste lucruri, ca s nu vin i ei n acest loc de chin.` Avraam a rspuns: ,Au pe Moise i pe prooroci; s asculte de ei. Nu, printe Avraam, a zis el; ci dac se va duce la ei cineva din mori, se vor poci. i Avraam i-a rspuns: Dac nu ascult pe Moise i pe prooroci, nu vor crede nici chiar dac ar nvia cineva din mori. (Evanghelia dupa Luca 16:19-31). De ce e bagat aici si Avraam ? Doar nu fariseii se laudau cu el ? Ca ei sunt fii lui ,si el tatal lor ? Intr-un dialog cu El si cu ei Iisus le da o alta veste :

Ei ns I-au rspuns: Noi suntem smna lui Avraam i nimnui niciodat n-am fost robi. Cum zici Tu c: Vei fi liberi? Iisus le-a rspuns: Adevrat, adevrat v spun: Oricine svrete pcatul este rob al pcatului. Iar robul nu rmne n cas n veac; Fiul ns rmne n veac. Deci, dac Fiul v va face liberi, liberi vei fi ntr-adevr. tiu v suntei smna lui Avraam, dar cutai s M omori, pentru c cuvntul Meu nu ncape n voi. Eu vorbesc ceea ce am vzut la Tatl Meu, iar voi facei ceea ce ai auzit de la tatl vostru. Ei au rspuns i I-au zis: Tatl nostru este Avraam. Iisus le-a zis: Dac ai fi fiii lui Avraam, ai face faptele lui Avraam. Dar voi acum cutai s M ucidei pe Mine, Omul care v-am spus adevrul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Avraam n-a fcut aceasta. Voi facei faptele tatlui vostru. Zis-au Lui: Noi nu ne-am nscut din desfrnare. Un tat avem: pe Dumnezeu. Le-a zis Iisus: Dac Dumnezeu ar fi Tatl vostru, M-ai iubi pe Mine, cci de la Dumnezeu am ieit i am venit. Pentru c n-am venit de la Mine nsumi, ci El M-a trimis. De ce nu nelegei vorbirea Mea? Fiindc nu putei s dai ascultare cuvntului Meu. Voi suntei din tatl vostru diavolul i vrei s facei poftele tatlui vostru. El, de la nceput, a fost ucigtor de oameni i nu a stat ntru adevr, pentru c nu este adevr ntru el. Cnd griete minciuna, griete dintru ale sale, cci este mincinos i tatl minciunii. Dar pe Mine, fiindc spun adevrul, nu M credei. Cine dintre voi M vdete de pcat? Dac spun adevrul, de ce voi nu M credei? Cel care este de la Dumnezeu ascult cuvintele lui Dumnezeu; de aceea voi nu ascultai pentru c nu suntei de la Dumnezeu. (Sfnta Evanghelie dup Ioan 8:37-47)

Acum sa dau explicatia la fiecare veset : Si a murit saracul; trebuie sa mentionez in primul rand ca Iisus a omis sa spuna ca bogatul il batjocorea. Bogatul nici macar nu stia de el, il trecea cu vederea.Asta nu inseamna ca toti bogatii se duc in iad, si toti saracii se duc in rai. A fost dus de catre ingeri in sanul lui Avraam. Daca e asa , ca fiecare crestin ajunge in Sanul lui Avraam atunci cum se face ca Iisus i-a spus acelui talhar de pe cruce : Vei fi cu Mine in Rai intr-un pasaj Biblic? Sa nu uitam ca El nu e in sanul lui Avraam,ci in Sanul Tatalui !! Sau la dreapta Sa. Atunci , afirmatia vei fi cu Mine in Rai aduce dovada ca ,crestinii nu se duc in sanul lui Avraam ! O alta explicatie ar fi ca Avraam nu e atat de mare incat sa incapa toti crestinii acolo. i in iad, ridicandu-si ochii, fiind in chinuri, el a vazut de departe pe Avraam si pe Lazar in sanul lui. In iad(locuinta mortilor) , dupa spusele unui personaj din Vechiul Testament, nu sunt nici ganduri nici sentimente,nici durere ,nici tristete. Bogatul nu putea vedea de departe,deoarece era infasurat de acea caldura . Bogatul mai spune sa ii se aduca o picatura de apa ,caci ii era sete. Normal,lui ar fi trebuit sa ii se aduca galeti intregi ca sa se stinga focul ! Este inca o dovada ca nu e o intamplare adevarata. Autorul cartii O analiza despre starea mortilor, suflet si pedeapsa eterna argumenteaza ca in iad, caldura aceea mare il aducea intr-o stare de nebunie pe bogat, si astfel , devenind inconstient si iesindu-si din minti, nu a cerut galeti intregi de apa, ci doar o picatura. Intepretarea e insa fortata, deoarece ,cand continua dialogul cu Avraam vorbeste cu rationament, stiind ca e posibil ca Lazar sa fie inviat( si s-a intamplat asta )

Avraam: Au pe Moise si pe prooroci; sa asculte de ei. este adevarat faptul ca Moise si Proorocii alcatuiesc Vechiul Testament,si tot acesti prooroci adevereau ca dupa moarte nu e nimic Adica sa asculte Biblia,pentru ca acei oameni nu ar fi crezut de ar fi inviat cineva din morti daca nu ar fi crezut ce spune Biblia. ASTA s-a intamplat la cateva zile dupa pilda, ca un alt Lazar(Iisus stia ca o sa invie cineva cu numele de Lazar,de aceea a rostit Pilda) a fost inviat de El,si nu de cateva ore era mort, ci de 4 zile ! Ceea ce inseamna ca nu e moarte clinica ci moarte totala ! In moartea clinica oamenii vad tot felul de minuni,vad raiul,vad iadul,vad Judecata,isi vad trupurile,vad si un tunel ce duce in iad etc. dar Lazar cel inviat nu a povestit nimic deoarece era MORT si nu viu intr-o alta sfera de existenta ! Iisus a spus cu o claritate profunda : Lazar ,prietenul vostru, doarme , de aceea, ma duc sa-l trezesc. Acesta e inca un argument puternic impotriva invataturii din parabola. Ce a folosit autorul in favoarea doctrinei din parabola , au fost niste citate din niste carti apocrife, care tot asa, sustin crezul acelorasi evrei care au ascultat pilda. Daca acele carti sunt adevarate , inclusiv cartea lui Enoh care sustine dogma nemuririi sufletului si a iadului vesnic si care s-a dovedit cu argumente serioase a nu fi de inspiratie divina, atunci Vechiul Testament de care se spune in 2 Timotei 3:16,17 minte. El a facut o clasificare de argumente ale gruparilor AZS si WTS, care mai tarziu le explica. Sa vedem daca explicatiile acestea au un sambure de adevar. (1) Biblia nva clar c oamenii nu sunt rspltii imediat ce mor. Astfel deci, Lazr nu s-a dus n rsplata lui cnd a murit. Nici bogatul nu s-a dus la pedeapsa lui cnd a murit. FALS, Luca 16 arat c o anumit pedeaps i rsplat are loc i imediat dup moarte, ns bineneles c n parabol nu e vorba de rsplata venic; ci, de starea de dup moarte pn la judecat, o stare temporar. Da , dar tot Luca 16 arata ,la sfarsitul parabolei o morala foarte importanta. Aceasta morala e : Daca nu vor asculta pe prooroci si pe Moise, ( Legea si ce prooroceau profetii ce alcatuiesc vechiul testament) In acest verset o sa ma axez mai mult pe ce prooroceau profetii. Dar ce prooroceau ei ? Dau doar trei proorocii. :

Scot din mijlocul tu un foc, care te mistuie, i te prefac n cenu pe pmnt, naintea tuturor celor ce te privesc. Toi cei ce te cunosc ntre popoare rmn uimii din pricina ta, eti nimicit, i nu vei mai fi niciodat! Obadia 16 : Si vor bea ca si cand n- au fost niciodata. Ezechiel 18 :14 : Sufletul va muri ( dovada ca sufletul nu supravietuieste la moartea trupului) Acestea au fost doar trei. Si , tot ce invateau proorocii in VT era ca pedeapsa finala nu va fi un foc vesnic, sau ca pedeapsa va fi una anume la moarte, ci ultima pedeapsa va fi vor bea de parca nu ar fi fost niciodata . Observati ca aceeasi expresie se foloseste si in Eclesiast 28 :19 Esti nimicit , si nu vei mai fi niciodata Acum se explica si de ce spune : toti imparatii se odihnesc , fiecare in casa lui Ce simplu si frumos descrie profetul moartea acestui personaj ! Asta inseamna ca pana la urma toti vor avea aceeasi soarta ,dupa cum au proorocit profetii VT, la care sunt indemnati evreii ascultatori ai parabolei sa ia aminte .

Sa mentionez ceva in plus inainte sa trecem mai departe : Morala pildei este importanta, pentru ca ea arata indirect spre ce invatau cei din vechime, dovada clara ca dogma din parabola e o erezie . (2) Cerul i un iad care arde nu sunt n apropiere, deci conversaia ntre cele dou locuri nu este posibil. FALS, n relatare nu e vorba de cer i iad, ci de dou locuri din Hades mprite printr-o prpastie In primul rand nu e o asemenea dogma in Biblie, ci in cartile apocrife, cele scrise in perioada intertestamentala . Explicatia nu o sa apara aici, ci , explicatia se afla la sfarsitul cartii ,acolo unde se afla pasajul din Ezechiel 37 :2-10 (3) Pedeapsa celor nelegiuii are loc dup cei o mie de ani, deci acum nu ard nicieri flcrile iadului. FALS, faptul c dup mia de ani va avea loc o judecat i o pedepsire, nu elimin ne-aparat ca s nu existe o judecat i pedepsire preliminar, cci Isus nva clar c i dup moarte are loc o pedeaps pentru cei ri. Dup cum un criminal este arestat i nchis n nchisoare nainte de judecarea cazului su, tot aa i cei ri sunt nchii n hades (iad) pn la judecat. Faptul ca doar se afirma ca un criminal , inainte de judecarea cazului sau sta in inchisoare nu dovedeste neaparat ca asa e si in moarte ,deoarece ar fi irational sa existe o alta entitate in noi care , dupa moartea trupului sa fie inchisa intr-un loc numit Hades, care are doua camere . Nu e

logic, si din alte puncte de vedere . Intreaga entitate , si trup si suflet trebuie inchisa intr-o camera din Hades, nu doar sufletul ,pentru ca trupul e si el vinovat de fapte . Din moment ce trupul sta inchis intr-un mormant fizic, si vizibil , asta inseamna ca acelas lucru e si cu sufletul. Judecata trebuie facuta deci , impotriva ambelor parti . (Geneza 3 :19) La ultimele 3 explicatii raspund pe scurt. Fara organele si partile trupului din om, duhul acela e numai aer ,el este viata,pentru ca el ajuta la intretinerea omului, a vietii lui . Daca metabolismul incetineste , atunci omul moare, suflarea aceea simpla se desparte de trup, si nu mai e o entitate personala pentru ca creierul si inima au ramas in acel trup . Ar fi chiar irational ca o entitate spirituala din noi sa supravietuiasca mortii , ca atunci de ce ar trebuii sa mai fim in trup ? Atunci ar fi nemurire ,si sarpele din Eden ( Geneza 3 :4) s-ar dovedi a spune adevarul ,si nu Dumnezeu , care ii spune direct lui Adam( Tarana esti , si in tarana te vei intoarce) . Apocalipsa 20:10 : Versetul spune : Si diavolul, care-i insela, a fost aruncat in iazul de foc si de pucioasa, unde este fiara si prorocul mincinos. Si vor fi munciti zi si noapte in vecii vecilor. Trebuie luat aminte ca diavolul ,fiara si proorocul mincinos sunt singurele personaje ce sunt chinuite mai multa perioada de timp decat cei inselati de ei. (Fiara si proorocul mincinos sunt doua sisteme ,si nu personae.) Caci in alt pasaj Biblic explica : au fost aruncati de vii in foc si , focul e cel ce distruge totul ! A fi muncit deci, zi si noapte ,in vecii vecilor inseamna doua lucruri : a fi ars , si chinuit pana la MISTUIRE , ceea ce inseamna ca focul se stinge pana la urma,si mai inseamna,din moment ce se zice nici ziua si nici noaptea ,inseamna ca pacatosii sunt chinuiti doar pentru o perioada nedeterminata de timp,dupa argumentul ca vesnicia nu e limitata in zile si nopti ( Maleahi 4:1-3, Iuda 1:7) Iuda 1:6 : El a pastrat pentru judecata zilei celei mari, pusi in lanturi VESNICE, in intuneric, pe ingerii care nu si-au pastrat vrednicia, ci si-au parasit locuinta. Capitolul 1 din Iuda se aseamana foarte mult cu cel din Petru 2 2 . Versetul problema este : 4. Caci daca n-a crutat Dumnezeu pe ingerii care au pacatuit, ci i-a aruncat in Adanc, unde stau inconjurati de intuneric, legati cu lanturi si pastrati pentru judecata; aici , in acest verset se gaseste o asemanare cu cel din Apocalipsa ,cand ingerul il leaga si-l arunca in Adanc. De mentionat ca adancul nu e un loc de chin , ci doar o legare a satanei ca sa nu mai faca rau la nimeni. Lanturile sunt vesnice, si nu chinul satanei. Marcu 5:10 i l ruga struitor s nu-i trimit afar din inutul acela. Ce este adancul pentru demoni, era un loc de chin ? Pentru ei da , deoarece era un locpustiu. Si explicatia se da chiar in versetul urmator : i dracii L-au rugat, i au zis: Trimite-ne n porcii aceia, ca s intrm n ei. Lor le place sa chinuiasca oameni sau animale si de aceea nu suporta sa fie intr-un loc cu ape ,si se chinuie

Luca 11:24 Duhul necurat, cand iese afara dintr-un om, umbla prin locuri fara apa si cauta odihna. Fiindca n-o gaseste, zice: Ma voi intoarce in casa mea, de unde am iesit. Abusos, reprezinta ,printre multele semnificatii , ape Erau doua variante de raspuns negativ din partea lui Iisus : 1. Sa-i chinuiasca, trimitandu-i intr-un loc pustiu, sau cu ape(Matei 8:29) 2.Sa-i distruga (Matei 1:24) Adancul deci, nunumai un loc cu ape e (Geneza 1:2) , dar e si unul pustiu. Dracii rugau staruitor sa ii trimita in turma de porci , ca sa aiba pe cine sa chinuiasca. In adanc se ajunge prin deschiderea portii locuintei mortilor deoarce este un loc in care nu este nici o lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, si nici intelepciune. Matei 18:8 Acum, daca mana ta sau piciorul tau te face sa cazi in pacat, taie-le si leapada-le de la tine. Este mai bine pentru tine sa intri in viata schiop sau ciung, decat sa ai doua maini sau doua picioare si sa fii aruncat in focul vesnic. Focul vesnic e doar un foc ce nu se stinge pana gazda nu moare. Astfel,cum am zis mai sus, sufletul nu are nemurire de la sine ,si astfel,sufletul e muritor. Matei 25:46 Si acestia vor merge in pedeapsa vesnica, iar cei neprihaniti vor merge in viata vesnica. Desigur, pedeapsa e plata railor, plata pentru pacat,si care e aceasta plata pentru pacat ? Un verset Biblic spune : Plata pacatului e MOARTEA. Si nu viata vesnica in chin. Isaia, 33, 14; 66, 24 : Cine din noi va putea sa ramana langa un foc mistuitor? Cine din noi va putea sa ramana langa niste flacari vesnice? Foc mistuitor,si flacari vesnice, nu se pare o contradictie ? Desigur,adevarul e ca nu poti SUPRAVIETUII SAU RAMANTE IN FOC,si de aceea mori,pentru ca flacarile sunt vesnice,cum am explicat mai sus,nu se sting pana ce gazda nu moare. Trupurile oamenilor vor fi totusi cenusa, si nu mai ard ( Si, cand vor iesi, vor vedea trupurile moarte ale oamenilor care s-au razvratit impotriva Mea; caci viermele lor nu va muri, si focul lor nu se va stinge; si vor fi o pricina de groaza pentru orice faptura. ) Ne-am lamurit cu acest subiect ? Ar trebuii acum sa raspundem la intrebarile : 1.Ce este iadul? 2.Unde se afla?

3.Cat sunt chinuiti cei rai in el ? 4.Este sufletul supravietuitor unei flacari vesnice ? 5.Este Dumnezeu interesat in a chinui in foc niste suflete pentru vecie ? 2.CAREE SEMNIFICATIAREALA A IADULUI. 2.CE ESTE IADUL ? Iadul ,dupa traducerile in ebraica sau greaca, inseamna Sheol ,sau Hades. Sheol nu inseamna un loc in care sufletele se chinuie vesnic,nu inseamna lacul de foc,sau un loc de tortura,ci inseamna pur si simplu mormantul comun. Acoperirea bilbica e tocmai aceasta : Caci, in locuinta mortilor, in care mergi, nu mai este nici o lucrare, nici chibzuila, nici stiinta, nici intelepciune!(Eclesiastul 9:10) S-ar putea ca intr-un loc unde e tortura , sa nu fie nici stiinta,nici chibzuila ,nici intelepciune si nici o lucrare ? Evident, nu . Un alt verset Biblic spune : Cei vii, n adevr, mcar tiu c vor muri; dar cei mori nu tiu nimic, i nu mai au nici o rsplat, fiindc pn i pomenirea li se uit. i dragostea lor, i ura lor, i pizma lor, de mult au i pierit, i niciodat nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare Ca o concluzie, iadul nu e cu nici un chip lacul cu foc, ci doar locul de odihna comun ,mormantul. Au fost multe cazuri in care Iisus a inviat personaje,dar nu vreau sa ne complicam acum cu diferite minuni,ci vreau sa ne oprim la faimosul Lazar. E vrednica de privit relatarea din Ioan capitolul 11 : 11. A zis acestea, i dup aceea le-a spus: Lazr, prietenul nostru, a adormit; M duc s-l trezesc. 12. Deci I-au zis ucenicii: Doamne, dac a adormit, se va face bine. 13. Iar Iisus vorbise despre moartea lui, iar ei credeau c vorbete despre somn ca odihn. 14. Deci atunci Iisus le-a spus lor pe fa: Lazr a murit. Asta inseamna ca nici nu a primit pedeapsa,si nici nu a primit rasplata ! Un alt verset Biblic, spune : Geneza 3:19 : cci pmnt eti i n pmnt te vei ntoarce. Aici nu se refera la trupul lui Adam,ci se refera la el insusi ! EL , CU TOTUL E PAMANT(TARANA) ,ceea ce duce la un rezultat, ca toti ,dupa ce mor, nu au viata sub nici o FORMA,ci sunt in mormant adormiti. 3.UNDE SE AFLA IADUL,DAR LACUL CU FOC ?

Dupa cate am invatat in articolul anterior , iadul e locul de odihna pentru toti oamenii,adica mormantul comun,locuinta celor morti. In multe locuri se afla iadul, dupa cum vedem relatarea din Iona Cap.2 , in care el se vaieta ca mormantul lui va fi pantecele pestelui. Dar sa dau citatul : i Dumnezeu a dat porunc unui pete mare s nghit pe Iona. i a stat Iona n pntecele petelui trei zile i trei nopi. 2. Atunci s-a rugat Iona din pntecele petelui ctre Domnul Dumnezeul lui, zicnd: 3. Strigat-am ctre Domnul n strmtorarea mea, i El m-a auzit; din pntecele locuinei morilor ctre El am strigat, i El a luat aminte la glasul meu! 4. Tu m-ai aruncat n adnc, n snul mrii i undele m-au nconjurat; toate talazurile i valurile Tale au trecut peste mine. 5. i gndeam: Aruncat sunt dinaintea ochilor Ti! Dar voi vedea din nou templul cel sfnt al Tu! 6. Apele m-au nvluit pe de-a ntregul, adncul m-a mpresurat, iarba mrii s-a ncolcit n jurul capului meu; 7. M coborsem pn la temeliile munilor, zvoarele pmntului erau trase asupra mea pentru totdeauna, dar Tu ai scos din stricciune viaa mea, Doamne Dumnezeul meu! 8. Cnd se sfrea n mine duhul meu, de Domnul mi-am adus aminte, i la Tine a ajuns rugciunea mea, n templul Tu cel sfnt! 9. Cei ce slujesc idolilor deeri dispreuiesc harul Tu; 10. Dar eu i voi aduce ie jertfe cu glas de laud i toate fgduinele mele le voi mplini, cci mntuirea vine de la Domnul! 11. i Domnul a dat porunc petelui i petele a aruncat pe Iona la rm! Adevarat, locuinta mortilor or iadul nu e numai un mormant , in care e ingropat mortul si la care face Preotul slujba ,dar e oricare alt loc , in care ramai mort ,asa cum vedem in situatia de mai sus. Dar asta nu e unica intrebare. Adevaratul iad,adica adevaratul lac de foc, pedeapsa ce va fi primita de pacatosi , unde se afla ? La cativa zeci de kilometrii sub pamant, ori intr-o alta dimensiune ,deci spirituala,ori cum spun unii , ca preotul face cercetari cu duhul pentru a gasii iadul , si raspunsuri pot fi multe, dar gresite totodata. Inainte de a raspunde unde e acel lac cu foc, as dorii sa intreb unde e satan ? Multi spun ca e in iad.Dar ajungem la o contradictie. Daca e in iad, cum se face ca el ispiteste pe oameni,cu alti ingeri ai lui,care si despre ei se spune ca se afla in iad. 3 motive gasim impotriva celor ce sustin ca satan e in iad : 1.IN Biblie (nu arat pasajul) , din cate Ii raspunde Lui Dumnezeu la intrebarea De unde vii ,satan Ii spune ca locul lui e pe pamant ( da de inteles) 2.Daca s-ar afla in iad el nu i-ar mai ispitii pe oameni cum spune in Biblie. 3.Iadul e locul in care se odihneste cineva care a murit,si satan nu e mort,ci e viu (deocamdata) Lacul cu foc , spune in Biblie, la apocalipsa si in diferite dialoguri cu Iisus si cu ucenicii , va fi la sfarsitul lumii,dar unde va avea acesta loc ?

Maleahi 3: 19. Cci iat vine ziua care arde ca un cuptor. i toi cei trufai i care fptuiesc frdelegea vor fi ca paiele, iar ziua care vine i va arde, zice Domnul Savaot. i nu va rmne din ei nici rdcin, nici ramuri. 20. i va rsri pentru voi, cei care v temei de numele Meu, soarele dreptii, cu tmduire venind n razele lui i vei iei i vei zburda ca vieii de ngrat. 21. i vei clca n picioare pe cei ri, care vor fi ca cenua sub talpa picioarelor voastre, n ziua cnd Eu voi face judecat, zice Domnul Savaot. Din versetul de mai sus rezulta trei lucruri : 1.Lacul de foc va fi la sfarsitul lumii 2.Va mistuii pe cei rai,deci ii va distruge. 3.Va fi pe pamant. i cnd vor iei, vor vedea trupurile moarte ale celor care s-au rzvrtit mpotriva Mea, c viermele lor nu va muri i focul lor nu se va stinge. i ei vor fi o sperietoare pentru toi. (Isaia 66:24) Acum ar trebuii sa ne intrebam : -Ce este duhul ? -Unde se duce duhul dupa moarte ? -Animalele au acelas duh , si au acelas suflet ca al oamenilor ? 4.DIFERITE NELAMURIRI ALE OAMENILOR CU PRIVIRE LA IAD Sunt o serie de intrebari diferite puse de oameni : 1.Cat timp vor arde pacatosii (zile,luni ,ani ,generatii etc.) ? 2.Se va stinge el oare ,focul iadului ? 3.Va invaluii lacul de foc intreg pamantul ? Cat vord arde pacatosii ? Mai intai de toate , trebuie sa stim ca la sfarsitul lumii are loc lacul cu foc , si nu in timpul asteptarii spiritelor pana la inviere. Acum raspund la intrebarea cat timp vor fi pacatosii chinuiti in lacul cu foc ?

Luca 12:47-48 47Robul acela, care a stiut voia stapnului sau, si nu sa pregatit deloc, si na lucrat dupa voia lui, va fi batut cu multe lovituri. 48Dar cine na stiut -o, si a facut lucruri vrednice de lovituri, va fi batut cu putine lovituri. Cui i sa dat mult, i se va cere mult; si cui i sa ncredintat mult, i se va cere mai mult. In lacul cu foc fiecare pacatos va trebuii sa plateasca dupa cum a facut , in functie de marimea pacatelor lui , si nu torturat in veci ,si focul sa fie fierbinte la grade mari sau mici , in functie de pacatele acelui pacatos. Nu are rost ca , un pacatos ce a pacatuit intr-o viata scurta sa fie torturat in veci. Nu are rost ca , tocmai dup ce moare un pacatos,sa fie torturat in iadul temporar,iar ceilalti care participa la grozava scena de la sfarsitul lumii (adica cei care nu au murit) sa fie torturati in LACUL CU FOC. Asa cum nu are rost ca un crestin ce a murit, sa se duca in locul de fericire temporar,iar cel mantuit ce nu va muri , ci va asista la grozava scena de la sfarsitul lumii sa o primeasca tocmai atunci , caci iata ce spune Pavel : nu vom lua inaintea celor adormiti (I Tesaloniceni 4, 13-15) CONCLUZII : Nimeni nu va fi chinuit sau fericit intr-un iad sau intr-un rai pana sa nu vina sfarsitul lumii,si nimeni nu va fi chinuit vesnic Cat timp va arde treimea babilonica (fiara, balaurul si profetul) ? In Biblia la cartea Apocalipsa capitolul 20, versetul 10 spune : i diavolul, care-i amgise, a fost aruncat n iezerul de foc i de pucioas, unde este i fiara i proorocul mincinos, i vor fi chinuii acolo, zi i noapte, IN VECII VECILOR(veac dupa veac). La capitolul 14 :11 gasim tot aceeasi expresie, in vecii vecilor Si fumul chinului lor se suie in sus in vecii vecilor. Si nici ziua, nici noaptea n-au odihna cei ce se inchina fiarei si icoanei ei si oricine primeste semnul numelui ei! Se poate citii mult de tot ,daca nu citesti cu atentie ! Putem intotdeauna sa citim pasajul, si sa ajungem la o concluzie prosteasca , de ce ? Pentru ca noi , oamenii trecem peste ceea ce e mai important dintr-un enunt, si ajungem mai repede la esential. Stim ca expresia in vecii vecilor se gaseste in ambele pasaje, dar nu constientizam , ca mai este inca una !

Dar care este aceasta ? Ati observat ? Expresia zi si noapte E banal sa o aduc in discutie pentru multi , pentru ca aduce la realitate pentru ei si mai clar expresia unui foc ce arde in vecii vecilor. Dar observati ca nu-i prea cum se vrea ! Autorul cartii O analiza despre pedeapsa eterna, suflet si starea mortilor a adus un argument in favoarea pasajelor, mentionand ca expresia din greaca arata chiar catre eternitate. E totusi adevarat, dar expresia zi si noapte sau nici ziua, nici noaptea face sa se inteleaga mai bine de ce exista expresia in vecii vecilor , si mai ales de ce arata catre nimicirea , NU NUMAI A NOASTRA , DAR si a satanei. Exista o anume relatie intre pasajele cele doua mentionate mai sus, si pasajele din 2Petru 3 :10 ,si Apocalipsa 21 :23 ,deoarece , toate arata indirect spre ce ? Spre stele. Acum, am sa dau toate pasajele cu pricina, sa observam mai bine care este sfarsitul celor rai ,si care este semnificatia atat expresiei zi si noapte cat si a expresiei in vecii vecilor. Si fumul chinului lor se suie in sus in vecii vecilor. Si nici ziua, nici noaptea n-au odihna cei ce se inchina fiarei si icoanei ei si oricine primeste semnul numelui ei! i diavolul, care-i amgise, a fost aruncat n iezerul de foc i de pucioas, unde este i fiara i proorocul mincinos, i vor fi chinuii acolo, zi i noapte, IN VECII VECILOR. Ziua Domnului insa va veni ca un hot. In ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile ceresti se vor topi de mare caldura, si pamantul, cu tot ce este pe el, va arde. Asteptand si grabind venirea zilei lui Dumnezeu, in care cerurile aprinse vor pieri, si trupurile ceresti se vor topi de caldura focului? 23. Cetatea n-are trebuinta nici de soare, nici de luna, ca s-o lumineze; caci o lumineaza slava lui Dumnezeu, si faclia ei este Mielul.

Observati ca soarele , luna si stelele nu vor mai exista, de ce ? Pentru ca au fost distruse de foc ! Inainte sa analizam mai departe, marea intrebare la care nu s-a raspuns,si nu se va raspunde niciodata usor, a fost dintotdeauna ce este timpul ? Dar chiar , ce este timpul ? Cu ajutorul tehnologiei avansate de astazi, ne e mai usor sa aflam ce este timpul, dar in vremurile trecute se afla foarte greu, nu prin tehnologie ci printro cercetare ! Cartea lui Enoh arata catre ce il invatau extraterestrii pe Enoh, si de aceea ,dau putine versete . De mentionat faptul ca nu se stie de cine a fost mai exiact scrisa cartea, daca persoana care a scris-o a fost inspirata, daca oamenii chiar au facut cercetari cu puterile lor, dar iata esentialul : Barkayal i-a nvat arta de a urmrii stelele. 6. Akibeel i-a nvat semnele. 7. Tamiel i-a nvat astronomia. 8. i Asaradel ia nvat micrile lunii.

Dar tot n-am aflat ce e timpul ! Sa vedem mai bine. Definitia principala : Timpul este una din dimensiunile Universului dup care se ordoneaz succesiunea ireversibil a fenomenelor. Soarele si luna , in general, pentru pamant limiteaza timp deoarece ,datorita lor ziua si noaptea exista. Uitati, in Geneza la inceputul capitolului ,lumina la care se face referire nu e a soarelui , ci ESTE cea din Apocalipsa 21 :23 . Timpul poate fi mai de multe feluri, infinit, sau limitat datorita _________ ,sau __________. In cazul nostru, timpul e limitat ,daca se observa mai bine, datorita celor doua corpuri ceresti , sau luminatorilor . De aceea, cat exista soarele si luna( 2 Petru 3 :10), deoarece exista zi si noapte (Apoc. 20 :10) ,si din cauza faptului ca ,cat exista ziua si noaptea , soarele si luna , expresia vecii vecilor ,chiar daca in greaca este aion sau aioion , nu arata spre a nu se mai sfarsi focul , pentru ca focul va arde pamantul cat va fi soarele si luna. De aceea, tocmai in capitolul urmator se face observatia ca soarele nu mai exista. In Eclesiast, (analiza se poate vedea pe la sfarsit) expresia sub soare poate insemna ca omul, odata cu invierea nu mai are ce sa faca sub soare , deoarece el va sta in cetatea care nu are trebuinta de soare ,si luna. O concluzie finala : Focul va arde pana la incheierea timpului( in vecii vecilor ) , si incheierea timpului este atunci cand luminatorii care restarteaza timpul in fiecare zi vor fi distrusi. In vesnicie timpul n-o sa mai existe , si de aceea focul s-a stins ! La cartea Apocalipsa capitolul 20, versetul 14 , arata sfarsitul lacului cu foc: Lacul de foc este moartea a doua . Moartea a doua este atat despartirea vesnica de Dumnezeu, dar atat cat si nimicirea vesnica. Descompunerea totala, si definitiva a sufletului. Pacatosii o sa arda foarte putin , deoarece , cum gasim la versetul de mai jos , fiecare va arde dupa meritele lui. Eu as vrea aici sa fac o comparatie dintre oameni si ingeri . (Oameni rai si ingeri rai). Dar cine n-a stiut-o, si a facut lucruri vrednice de lovituri, va fi batut cu putine lovituri. aici este categoria oamenilor. Dar aici, Robul acela, care a stiut voia stapnului sau, si nu s-a pregatit deloc, si na lucrat dupa voia lui, va fi batut cu multe lovituri. este categoria ingerilor cazuti . CONCLUZIE : Pacatosii vor arde pana ce va fi mistuit ultimul organ sau ultima parte a corpului cu care a pacatuit.

Se va stinge el oare ,focul iadului ? La cartea Maleahi ,capitolul 3 , de la versetul 19 pana la 22 , apare cel mai detaliat pasaj din toata Biblia al focului iadului,al lacului cu foc . Cci iat vine ziua care arde ca un cuptor. i toi cei trufai i care fptuiesc frdelegea vor fi ca paiele, iar ziua care vine i va arde, zice Domnul Savaot. i nu va rmne din ei nici rdcin, nici ramuri. i va rsri pentru voi, cei care v temei de numele Meu, soarele dreptii, cu tmduire venind n razele lui i vei iei i vei zburda ca vieii de ngrat.. i vei clca n picioare pe cei ri, care vor fi ca cenua sub talpa picioarelor voastre, n ziua cnd Eu voi face judecat, zice Domnul Savaot. Nota : In VT se observa ca o zi , intr-o profetie, inseamna un an. Din asta rezulta ca satana va fi chinuit doar un an. Oamenii foarte putine zile. Focul se va stinge deoarece spune clar : i vei clca n picioare pe cei ri,care vor fi ca cenusa . Dupa ideea gresita a crestinilor ortodocsi,daca inca ar arde acel iaz cu foc, picioarele copiilor Lui Dumnezeu s-ar arde, si ar tipa . O alta greseala pe care ar mai face-o ortodocsii ,ar fi ca se contrazic cu ce zice Domnul : care vor fi ca cenusa. i cnd vor iei, vor vedea trupurile moarte ale celor care s-au rzvrtit mpotriva Mea, c viermele lor nu va muri i focul lor nu se va stinge. i ei vor fi o sperietoare pentru toi. (Isaia 66:24) Intr-o flacr de foc, ca s pedepseasc pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu i pe cei ce nu ascult de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos. Ei vor avea ca pedeaps o pierzare venic, de la faa Domnului i de la slava puterii Lui, cnd va veni, n ziua aceea. ( 2Tesaloniceni 8-10) Spune bine PIERZAREA,PIEIREA, SI NU CHIN ETERN,sau o eternitate de chin. Ioan 3:16 : Cci Dumnezeu aa a iubit lumea, nct pe Fiul Su Cel Unul-Nscut L-a dat ca oricine crede n El s NU PIARA, ci s aib VIATA VESNICA. Este o dovada scripturistica incontestabila ! Nu poate fi explicat mai bine acest verset(poate fi explicat sau interpretat , dar gresit ! ). Focul iadului deci, trebuie sa se stinga .

CONCLUZIE : Focul iadului nu va arde in veci. Va invaluii lacul de foc intreg pamantul ? Oamenii mai intreaba : a fost pe intreg pamantul lacul de pe vremea lui Noe ? Raspunsul oamenilor de stiinta este : Una dintre cele mai mari dileme legate de potop este daca acesta a fost sau nu global. Desi pare un pic probabil ca o asemenea catastrofa de proportii sa fi lovit intreg Pamantul, oamenii de stiinta au trecut la analizarea atenta a rocilor si sedimentelor care par sa spuna intotdeauna adevarul. Furtuni, fulgere, cutremure si alte perturbari geofizice au insotit aceasta catastrofa. Pentru cei care au fost martori, cu siguranta ca aceasta desfasurare de forte nu putea sa fie decat manifestarea furiei unui zeu, iar amintirea acestui eveniment aproape apocalitic a fost transmisa oral, din generatie in generatie, pentru a fi pastrata mai tarziu in cantece, epopee si in episodul biblic care a fost relatat in Geneza. Cat despre dezabaterea aprinsa asupra localizarii potopului, oamenii de stiinta au gasit o explicatie, care a fost insa acceptata numai in parte. Raspunsul este simplu: a fost un eveniment local. Si aici taberele se impart iar in doua: in vreme ce unii sustin ca a fost locala, dar globala, in sensul ca s-a petrecut in mai multe parti ale globului, dar in perioade diferite de timp, cea de-a doua tabara sustine ca a fost doar intr-un singur loc, posibil in zona Marii Neagre, dar proportiile sale au fost atat de mari, incat povestea s-a propagat sub diferite forme de-a lungul unei foarte lungi perioade de timp, devenind globala. Insa exisa si un consens asupra unui aspect: potopul nu a fost global si simultan. Este greu de crezut ca un astfel de eveniment poate cuprinde in acelasi timp intreaga suprafata a Pamantului si nu poate in nici un caz explica diversitatea faunei si florei din prezent. Un alt argument este ca dupa ce potopul a distrus orice planta sau fiinta vie, ramase in afara arcei, si dupa incetarea ploilor, porumbelul se intoarce cu o ramura de maslin in cioc. Ori, acest lucru nu ar fi fost posibil nici la un an dupa oprirea ploii, deoarce totul ar fi fost distrus. Teoria cercetatorilor este ca potopul a fost local, insa deoarece in acele vremuri global inseamna zona cunoscuta lor, iar deplasarile de pe un continent pe altul nu existau nici macar in science-fiction, porumbelul a reusit sa zboare pana la o zona care nu fusese afectata de ape, de unde a cules ramura de maslin, cea care avea sa devina simbol al renasterii si al reinnoirii. [1] O mica concluzie ar fi : Asa cum Sodoma si Gomora au fost singurele orase arse,asa si oamenii din acel loc ,unde era Noe au fost innecati. Dar de ce probabil, dintr-un singur loc ? Erau mai putini oamenii ,si oamenii nu se desparteau sau plecau in alte tari(de azi) ,pentru ca pamantul inca era bogat . Dupa potop ( exista dovezi stiintifice in favoarea potopului) , lumea , si animalele s-au despartit pe intreg mapamondul. Dar lacul de foc va lovii intreg pamantul ? Biblia zice ca DA ! Trebuie sa arat un verset vrednic de crezare :

2Petru 3:10 : Iar ziua Domnului va veni ca un fur, cnd cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arznd, se vor desface, i pmntul i lucrurile de pe el se vor mistui. Un verset tot atat de important ar mai fi : Apoc.20:9 i s-au suit pe faa pmntului, i au nconjurat tabra sfinilor i cetatea cea iubit. Dar s-a pogort foc din cer i i-a mistuit. Deci, e clar ca lacul de foc va lovii tot globul pamantesc. CONCLUZIE : Lacul de foc va acoperii intreg pamantul. CONCLUZIE FINALA : Pedeapsa va fi pe masura. 5. ESTE UN SUFLET SUPRAVIETUITOR FOCULUI IADULUI ? Este vreun suflet supravietuitor in focul iadului ? Trebuie de aflat 3 lucruri : 1.Ce este un suflet 2.Daca sufletul este rezistent unei flacari vesnice. 3.Cat dureaza focul iadului. Ce este un suflet ? Gen.2:7 Atunci, lund Domnul Dumnezeu rn din pmnt, a fcut pe om i a suflat n faa lui suflare de via i s-a fcut omul suflet viu. Dumnezeu Insusi intareste acest argument vorbindu-I lui Adam : Gen2:17 Iar din pomul cunotinei binelui i rului s nu mnnci, cci, n ziua n care vei mnca din el, vei muri negreit! Deci, merita sa fie facuta comparatia : Atunci, lund Domnul Dumnezeu rn din pmnt, a fcut pe om i a suflat n faa lui suflare de via i S-A FACUT omul SUFLET VIU. ( de tinut minte ca OMUL ESTE UN SUFLET VIU) Si acuma :

Iar din pomul cunotinei binelui i rului s nu mnnci, cci, n ziua n care vei mnca din el, VEI MURI NEGRESIT ! (I s-a adresat OMULUI , SI NU TRUPULUI,IAR OMUL ERA UN SUFLET VIU) => ca sufletu va muri. Concluzie : sufletul moare ! Care fusesera razvratite odinioara, cand indelunga rabdare a lui Dumnezeu era in asteptare, in zilele lui Noe, cand se facea corabia in care au fost scapate prin apa un mic numar de suflete, si anume opt. (1Pet.3:20) Nu spune trupuri de oameni sau oameni ,ci SUFLETE. Suflet = om. Este si o ecuatie cu ajutorul unui verset Biblic : Pn nu se ntoarce rna n pmnt, cum a fost, i pn nu se ntoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat. (Eclesiastul 12:1,7) Deci, sa luam aminte : Trup + duh = suflet Suflet duh = trup Foarte simplu . Si stiinta afirma faptul ca sufletul este legat de trup si nu doar un duh ! Deci,din moment ce moare un om, moare exact atunci si sufletul acelui om. Nemurirea condiionat, sau condiionalismul, este un concept ntlnit n mozaismul antic, n unele micri cretine vechi, n unele confesiuni radical-protestante i la unii teologi din trecut i din prezent. Este definit de doctrina condiionalist sau hypnopsihitist[1] (gr. hypnos = somn) sau psychopannychitist[2] (gr. psych = suflet; pannychios = care st toat noaptea) sau tnitopsihist (gr. thnetos = muritor), prin care omul este privit ca fiind n mod natural i holistic, muritor, nemurirea constituind darul lui Dumnezeu prin nviere i/sau rpire la cer. Acest punct de vedere se afl n contradicie acut cu doctrina nemuririi naturale a sufletului (sau doctrina imortalitii inerente sau spiritualismul), care provine din filozofia greac,[3] i reprezint poziia popular din cretinism. Nemurirea natural a sufletului l privete pe om dihotomizat n corp i suflet, corpul fiind muritor, iar sufletul fiind n mod natural nemuritor i contient. Condiionalitii resping spiritualismul (conceptul nemuririi naturale a sufletului/spiritului) considerndu-l ca fiind esena tuturor religiilor pgne i fundamental opus invturii Bibliei.

ntre cretinii evanghelici exist o minoritate semnificativ de susintori ai nemuririi condiionate, aa cum declar The British Evangelical Alliance.[4] Un grup compact al minoritii evanghelice sunt adventitii de ziua a aptea. n ultimele ase decade doctrina nemuririi condiionate a fost acceptat de un spectru larg de teologi din cadrul Bisericii Ortodoxe.[5] Suflet n Biblie Exist dou coli de gndire n cretinism cu privire la inelegerea termenului suflet. O coal susine c omul a fost creat muritor, n ceea ce privete trupul, dar c deinea o entitate nemuritoare numit suflet sau spirit. Cealalt coal susine c omul nu a fost creat sub nicio form nemuritor.[6] Ei credeau c omul nu a posedat un suflet eteric sau spirit care s supravieuiasc morii ca entitate contient, desprit de trup. Biblia, cu ajutorul uzanelor limbii originale, i definete proprii ei termeni astfel: Nephesh i psyche n Vechiul Testament cuvntul suflet este traducerea termenului nephesh, un cuvnt ebraic care apare de 755 de ori n Vechiul Testament. De cele mai multe ori este tradus prin suflet, dar mai este tradus i n multe alte moduri. Nephesh provine din rdcina naphash, care apare doar de trei ori n Vechiul Testament (Exod 23:12; 31:17; 2 Samuel 16:14), de fiecare dat nsemnnd a se revigora sau a se mprospta. Sensul verbului merge pn la nelesul principal de respiraie. O definiie pentru nephesh reiese din relatarea biblic a crerii omului (Geneza 2:7). Relatarea biblic spune c, atunci cnd Dumnezeu a dat via trupului pe care l-a format, omul, n mod literal, a devenit un suflet de via. Astfel, sufletul nu existase mai nainte, ci a dobndit existen la crearea lui Adam. Un suflet nou vine la existen de fiecare dat cnd se nate un copil. Fiecare natere reprezint o nou unitate de via diferit n mod unic i separat de unitile similare. (Noua unitate nu se poate contopi cu o alt unitate niciodat, ea va fi totdeauna ea nsi. Pot fi nenumrai indivizi asemenea lui, dar niciuna nu este exact ca unitatea aceea.) Aceast unicitate a individualitii este cel mai probabil ideea subliniat prin termenul ebraic nephesh. Nephesh se aplic nu numai oamenilor, ci i animalelor. Propoziia: S miune apele de vieuitoare (Geneza 1:20) este literal, s miune mulimi de suflete (fiine individuale). Astfel, animalele la fel ca i fiinele umane sunt suflete. Aceast idee de baz c sufletul reprezint individul mai degrab dect o parte constitutiv a sa pare s explice diferitele apariii ale lui nephesh. De aceea, este mai precis s spui c o anumit persoan este un suflet, dect s spui c are un suflet. Aceasta este cu siguran ideea din Geneza 2:7: omul s-a fcut astfel un suflet viu. Plecnd de la ideea de baz c nephesh este un individ sau o persoan, astfel izvorte uzana idiomatic a lui nephesh pentru pronumele personal. Expresii precum sufletul meu sunt idiomatice pentru mine; sufletul tu pentru tine; sufletul lor pentru ei. De vreme ce fiecare nou nephesh reprezint o unitate de via, nephesh este adesea utilizat ca sinonim pentru

via. Versiunea King James a Bibliei traduce de 119 ori nephesh cu via. Majoritatea apariilor lui nephesh pot fi traduse n mod potrivit cu persoan, individ, via sau cu pronumele personal specific. De exemplu, sufletele pe care le ctigaser n Haran (Geneza 12:5) nseamn n mod concret persoanele pe care le ctigaser n Haran. Sufletul acela va fi nimicit (Levitic 19:8) nseamn n mod concret c el va fi nimicit. n Noul Testament cuvntul suflet este traducerea termenului grecesc psyche, cu nelesul de via, respiraie sau suflet. Psyche este tradus de 40 de ori n Noul Testament cu via sau viei, n mod clar cu semnificaia atribuit de obicei vieii (Matei 2:20; 6:25; 16:25). Termenul mai este redat de 58 de ori ca suflet sau suflete (Matei 10:28; 11:29; 12:18); n unele dintre aceste apariii nseamn n mod concret popor (Faptele Apostolilor 7:14; 27:37; 1 Petru 3:20); n alte ocazii este tradus ca un pronume personal (Matei 12:18; 2 Corinteni 12:15); uneori se refer la emoii (Marcu 14:34; Luca 2:35), la apetitul natural (Apocalipsa 18:14), la minte (Faptele Apostolilor 14:2; Filipeni 1:27) sau la inim (Efeseni 6:6). Nu este nimic n cuvntul psyche care s sugereze ctui de puin asocierea cu o entitate contient care poate supravieui morii corporale. i nu este nimic n uzana Bibliei care s sugereze c scriitorii Bibliei au mprtit o astfel de convingere. Specialistul britanic H. Wheeler Robinson, M.A., fost decan al Regents Park College, Londra, n cartea sa, Hebrew Psychology scria: Al doilea grup de uzane, este singurul care poate fi numit fizic n adevratul sens al cuvntului (dei n ebraic fizic include mult din ceea ce numim fiziologic; evreii nu distingeau ntre cele dou). n acest grup, nephesh denot contien uman n extensiunea cea mai larg, ca n Iov 16:4: Ca voi a vorbi eu, de ai fi n locul meu (dac sufletul nephesh vostru ar fi n locul sufletului meu)? Astfel nelesul primar al cuvntului nephesh era respiraie, la fel ca n arab, nafsunsuflet (nafasunrespiraie); totui, este o singur apariie n Vechiul Testament n care respiraie constituie traducerea natural. Se gsete n Iov 41:21: Suflarea lui aprinde crbunii, i gura lui arunc flcri. La ntrebarea: Ce este omul? nu n vechea manier teologic, ci ntr-o manier fiziologic, am putea vedea c pentru evreu, omul este o unitate i c aceast unitate n trup este un ansamblu de pri, a cror via i activitate deriv din dintr-un suflet, dintr-o suflare, care nu are nicio existen separat de trup. Evreii nu s-au gndit niciodat la un trup descrnat[7]. n concluzie, n armonie cu cele spuse mai sus, Scripturile nva c sufletul omului reprezint ntregul om, nu o parte special, independent de celelalte pri componente ale naturii umane; mai mult, sufletul nu poate exista desprit de trup, cci omul este o unitate.[8] Spirit n Biblie Recunoscnd faptul c termenul suflet aa cum este folosit n Vechiul Testament cu greu ar putea susine ideea c omul posed o component separat, care poate supravieui morii trupului, unii cercettori ai Bibliei s-au ntors la Eclesiastul 12:7 pentru a susine doctrina c omul

are un ceva nemuritor care poate exista n afara trupului. Acest text spune: pn nu se ntoarce rna n pmnt, cum a fost, i pn nu se ntoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat. Cuvntul spirit n acest text este tradus din termenul ebraic ruach, care are nelesuri variate de respiraie, vnt, i spirit. n Vechiul Testament, ruach este tradus prin respiraie a trupului de 33 de ori, ca n Ezechiel 37:5; vnt de 117 ori, ca n Geneza 8:1; spirit de 76 ori cu sensul de vitalitate (Judectori 15:19); curaj (Iosua 2:11); suprare sau mnie (Judectori 8:3); i cu referire la dispoziie (Isaia 54:6). Ruach este, de asemenea, folosit pentru a descrie principiul de via n om i animale de 25 de ori, ca n Psalmul 146:4; sediul sentimentelor de 3 ori, ca n 1 Samuel 1:15; mintea de 9 ori, ca n Ezechiel 11:5; i ca Spirit al lui Dumnezeu de 94 de ori, ca n Isaia 63:10. n niciuna din cele 379 de apariii din Vechiul Testament nu denot c n om exist o entitate separat, capabil de o existen contient dincolo de corpul fizic. n Eclesiastul 12:7, ceea ce se ntoarce la Dumnezeu, susintorii nemuririi condiionale cred c este principiul de via druit de Dumnezeu omului. n Noul Testament gsim c termenul spirit este tradus de dou ori din termenul grecesc phantasma, i de 288 de ori din termenul pneuma. Cuvntul grecesc pneuma este tradus n versiunea King James a Bibliei de 288 de ori ca spirit, de 93 de ori ca fantom (revizuirile moderne au abandonat n ntregime folosirea cuvntului fantom n favoarea lui spirit, acolo unde cuvntul pneuma este tradus), o singur dat cu via, o dat ca vnt i o dat ca spiritual. Pneuma este folosit (1) cu privire la aer n micare, vnt n Ioan 3:8, i respiraie n Apocalipsa 11:11; (2) cu privire la principiul de via, ca n Luca 8:55; (3) cu privire la structura minii, a dispoziiei, a influenei sau a atitudinilor care conduc omul, baza caracterului su, ca n 1 Corinteni 4:21; 2 Corinteni 12:18; (4) cu privire la fiine fr materie, precum ngerii (Evrei 1:14), demonii sau spiritele rele (Matei 8:16); (5) cu referire la Duhul Sfnt, ca n Matei 1:18 etc. De asemenea, mai sunt i alte explicaii care pot fi date referitor la aplicaiile citate. n concluzie, nu este nimic inerent n cuvntul pneuma care poate fi luat ca s semnifice o presupus entitate contient a omului, capabil de a exista n mod separat de trup, i nici folosina cuvntului cu referire la om n Noul Testament n vreun fel nu poate implica un astfel de concept. Nemurirea sufletului sau spiritului n Biblie n Biblie, cuvntul nemuritor se aplic numai la Dumnezeu: A mpratului veniciilor, a nemuritorului, nevzutului i singurului Dumnezeu, s fie cinstea i slava n vecii vecilor! Amin (1 Timotei 1:17). Aceasta este singura apariie a acestui cuvnt n Scripturi. Imortalitatea inerent este atribuit doar Divinitii: () fericitul i singurul Stpnitor, mpratul mprailor i Domnul domnilor, singurul care are nemurirea, care locuiete ntr-o lumin, de care nu poi s te apropii, pe care nici un om nu L-a vzut, nici nu-L poate vedea, i care are cinstea i puterea venic! Amin (1 Timotei 6: 13-16). Darul nemuririi este promis omului i este ndemnat c l caute (Romani 2:7). De fapt, este promis celor credincioi la a doua venire a lui Hristos: Iat, v spun o tain: nu vom adormi toi, dar toi vom fi schimbai, ntr-o clip, ntr-o clipit din ochi, la cea din urm trmbi. Trmbia

va suna, morii vor nvia nesupui putrezirii, i noi vom fi schimbai. Cci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, s se mbrace n neputrezire, i trupul acesta muritor s se mbrace n nemurire (1 Corinteni 15:51-53). n 1 Tesaloniceni 4:16 apostolul Pavel afirm clar c ultima trmbi i nvierea morilor vor fi la a doua venire. Dac omul este ndemnat s caute nemurirea, rezult c el nu o posed acum. La crearea omului, moartea i s-a prezentat drept consecin sigur a neascultrii: dar din pomul cunotinei binelui i rului s nu mnnci, cci n ziua n care vei mnca din el, vei muri negreit (Geneza 2:17). Este evident c omul nu a fost creat cu incapacitatea de a muri. Tot la fel de evident este din relatarea Cderii, c omul ar fi putut tri pentru totdeauna, dac ar fi continuat s mnnce din fructul pomului vieii. Dup pctuirea lui Adam, Dumnezeu a zis: Iat c omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscnd binele i rul. S-l mpiedicm dar acum ca nu cumva s-i ntind mna, s ia i din pomul vieii, s mnnce din el, i s triasc n veci (Geneza 3:22). Din relatarea Creaiei i a Cderii omului, se nelege c Dumnezeu i-a promis via etern cu condiia ascultrii. Dac se crede c Noul Testament folosete expresii ca trup i suflet, trup, suflet i spirit, cu scopul de a indica faptul c omul este cu adevrat compus din trei pri divizibile, precum i faptul c cel puin una dintre ele este nemuritoare, n acest caz se ridic urmtoarele dificulti: 1. Hristos a declarat faptul c ambele, trupul i sufletul pot fi distruse n iad: Nu v temei de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temei-v mai degrab de Cel ce poate s piard i sufletul i trupul n gheen. Matei 10:28. 2. Un studiu atent al tuturor adjectivelor folosite n Scriptur, ne arat faptul c, termenului spirit (folosit n dreptul omului), nu i se poate atribui nemurirea ca fiind una dintre atributele sale. 3. Spiritul lui Dumnezeu este singurul care care primete apelativul venic (Evrei 9:14). n concluzie, omul sau o parte din el, nu este n mod inerent nemuritor. Imaginea omului biblic este aceea a unei creaturi care este supus morii, dar cu posibilitaea vieii venice, i aceasta doar datorit faptului c Hristos a pltit pedeapsa pentru pcat i i-a oferit propria viaa pentru pctosul pocit. Isus Hristos a nimicit moartea i a adus la lumin viaa i neputrezirea, prin Evanghelie (2 Timotei 1:10). De aceea, doctrina nemuririi condiionate afirm c n El este singura speran a nemuririi. Moartea n Biblie n Vechiul Testament termenul moarte se refer n majoritatea covritoare a apariiilor la moartea fizic, pe cnd n Noul Testament cuvintele greceti folosite mai au i alte sensuri. De exemplu, termenul cel mai des ntlnit, thanatos, poate nseamna moarte fizic sau o indiferen fireasc/trupeasc asupra lucrurilor spirituale sau o insensibilitate fa de lucrurile divine.

Cuvintele gresceti pentru somn koimao, katheudo i hypnos n multe apariii se refer la somnul morii. W. E. Vine afirm c: aceast folosire metaforic a cuvntului somn este potrivit datorit asemnrilor dintre un trup care doarme i unul care este mort.[9] Celelalte sensuri ale cuvntului moarte, altele dect moarte fizic, sunt urmtoarele: cei care se dedau la plcerile rutii sunt mori n timp ce ei triesc din punct de vedere fizic (1 Timotei 5:6); cei care sunt n afara lui Hristos sunt mori n greeli i n pcate (Efeseni 2:1); cei care s-au convertit (ntors la Dumnezeu) au trecut de la moarte la via (Ioan 5:24); cei care au fost nscui din nou sunt acum cu adevrat mori fa de pcat (Romani 6:11); i cei care sunt cu adevrat copii lui Dumnezeu niciodat nu vor vedea moartea (Ioan 8:51[10]). Condiionalitii se sprijin pe urmtoarele texte biblice despre condiia omului n moarte: Psalmii 6:5, 30:9, 88:10, 115:17, 146:4; Eclesiastul 9:5-6.10, Isaia 38:18-19, 1 Corinteni 15:17-18. nvierea n Biblie Scrierile apostolilor sunt strbtute de mesajul c fundamentul Evangheliei este Iisus Hristos, care a nviat din mori. Apostolii nu fac referiri la sufletul lui Iisus ca venind napoi din ceruri, ci fac n mod distinctiv meniunea c El a nviat din mori (Luca 24:3-6). Sufletul Su nu a plecat n iad (gr. hades = mormnt), (Faptele Apostolilor 2:31; Psalmi 16:10 ebr. sheol = mormnt), dei El s-a dat pe Sine nsui la moarte (Isaia 53:12). nvierea este numit sperana cretinismului (Ioan 6:39-40; Luca 20:37; Matei 11:5; Luca 7:22). Iov a declarat: Eu tiu c Rscumprtorul meu este viu i c se va ridica la urm pe pmnt (Iov 19:25). De asemenea, i psalmistul David i exprim sperana sa pentru viitor declarnd: cum m voi trezi m voi stura de chipul Tu (Psalmi 17:15). n zilele lui Iisus, cnd fariseii L-au ntrebat cu privire la cele ce vor urma n viitor, ei nu au discutat problema morii, ci pe cea a nvierii (Matei 22:28-30). i sperana apostolului Pavel a fost fixat pe acest eveniment culminant. Scriindu-le filipenilor (Bisericii), el i-a exprimat dorina astfel: ca s ajung cu orice chip, dac voi putea, la nvierea din mori (Filipeni 3:11). (Vezi de asemenea, 1 Corinteni 15:18.22-23; 1 Tesaloniceni 4:14-17). n Noul Testament cnd se vorbete despre nviere, se refer la nvierea pentru via (Ioan 5:29) i la nvierea lui Iisus Hristos (1 Petru 3:21). Astfel, rsplata este dat sfinilor nu la moarte, ci la a doua venire. nvierea celor drepi are loc n acelai timp cu revenirea Salvatorului din ceruri pentru a-i strnge poporul (Matei 16:27; Isaia 40:10; 2 Timotei 4:8; etc.). Un alt element important al condiionalismului este acela c, la moarte, cei drepi (sfinii) merg n mormnt. Ei vor tri din nou, vor reveni la via i vor tri cu Hristos dup ce vor nvia din mori. Astfel, n viziunea condiionalist, cel drept n timp ce doarme n mormnt, nu tie nimic, aadar pentru acesta nici timpul nu nseamn nimic. Chiar dac ar fi stat acolo mii de ani, timpul va fi pentru el ca o clip, iar urmtoarea clip pe care el o va contientiza va fi atunci cnd i deschide ochii i l va vedea pe Dumnezeul su.

Prima i a doua moarte n timp ce expresia prima moarte nu apare n Biblie, expresia a doua moarte este folosit (Apocalipsa 2:11; 20:6.14; 21:8). A doua moarte este asociat cu pedeapsa final a celor ri i indic spre o moarte din care nu mai exist nviere. (Prima moarte rezult evident din pcatul lui Adam.) Din aceast prim moarte, sau somn, va fi o nviere pentru toat omenirea, indiferent c sunt ri sau buni, aa cum Scriptura declar c va fi o nviere a celor drepi i a celor nedrepi (Faptele Apostolilor 24:15). Albert Barnes (cu privire la Ioan 11:11) remarc [11] : Argumente ale condiionalismului nvierile din Biblie Sunt cel puin apte exemple de oameni care au fost nviai: fiul vduvei (1 mprai 17), fiul sunamitei (2 mprai 4), fiul vduvei din Nain (Luca 7: 11-15), fiica lui Iair (Luca 8:41-42 49-56), Tabita (Fapte 9:36-41), Eutih (Fapte 20:9-12), Lazr (Ioan 11:1-44; 12:1,9). Unii dintre acetia, au fost nmormntai n aceeai zi, conform obiceiului evreiesc.[12] Excepie face cazul lui Lazr, care murise de mai mult timp, cam de patru zile, dup spusele Martei. ntrebarea care rezid n mod natural din aceast situaie este urmtoarea: sufletele acestor oameni au murit imediat, sau au mers n rai/iad? Dac a fost aa, sigur este din cale afar de ru ca s iei din rai, un om, care odat ajuns acolo, se ateapt s rmn n acel loc pentru totdeauna. S iei pe cineva din mpria fericirii i s l aduci n valea plngerii, nseamn s l supui riscului de a pctui din nou i n felul acesta s piard rsplata venic. Pe cealalt parte, dac cineva ar fi luat din iad, aa cum crede toat lumea, el ar fi, fr ndoial, foarte fericit s scape de pedeaps i ar avea o alt oportunitate de a accepta Evanghelia harului lui Dumnezeu. Dac sufletele ar merge n rai/iad, la moarte, cu siguran c, cei care au fost nviai ar trebui s vorbeasc despre gloria locurilor cereti, sau ar trebui s i avertizeze pe pctoi, fr nicio ezitare despre chinurile condamnailor. Cu toate acestea nu exist nicio nregistrare mcar a unui singur cuvnt, pe care ei l-ar fi rostit. n W. Robertson Nichols Expositors Bible, la aceaste ntrebri de mai sus se rspunde astfel: David nu s-a suit la cerRegele i psalmistul David a murit dup cursul obinuit al vieii, despre el raportul biblic declarnd: David de asemenea, a murit i a fost ngropat, i mormntul su este ntre noi pn n ziua de azi (Fapte 2:29). A spune despre corpul lui David c a fost ngropat, i c sufletul su a plecat n mpria fericirii, nu este n acord cu nvtura Bibliei. Poate fi n acord cu teologia popular spiritualist, ns Scriptura declar n mod explicit: David nu s-a urcat la cer niciodat (vers. 34 traducerea Knox), sau nu s-a suit la cer (RSV comparat cu Weymouth etc.) i Biblia de la Cambridge are nota urmtoare: Pentru c David nu s-a suit. El a fost cobort n mormnt, i a adormit cu prinii lui.[2] Cat despre focul iadului , in caz ca nu ati privit, am scris in articolul anterior. 6.ESTE INTERESAT DUMNEZEU IN A CHINUII NISTE SUFLETE PE VECIE ?

Dau tot capitolul 2 din Ioel : Sunai din trmbi n Sion, strigai din rsputeri n muntele cel sfnt al Meu, ca s se cutremure toi locuitorii rii! Cci vine ziua Domnului; iat ea este aproape; O zi de ntuneric i de bezn, zi cu nori i cu negur deas. Precum zorile se revars pe deasupra munilor, tot aa d nval un popor numeros i puternic, cum n-a mai fost niciodat i cum nu va mai fi dup el pn n anii vremurilor celor mai ndeprtate. naintea lui merge mistuind focul, iar dup el arde vpaia. Pmntul este naintea lui ca grdina raiului, iar dup trecerea lui, pustiu nfricotor, cci nimic nu scap din faa lui. Cum sunt caii, aa le este chipul lor; i ca sprinteni clrei, aa alearg. Se aud ca un duruit de care de rzboi, care se avnt n goan pe cretetul munilor, ca pritul flcrilor care mistuie o mirite, ca o otire puternic aezat n linie de btaie. naintea lui popoarele tremur de spaim, toate feele ard ca vpaia. Alearg ca nite viteji; ca rzboinicii ncercai se avnt peste ziduri; om dup om i urmeaz calea, fr ca vreunul s se rtceasc. Nimeni nu se mbrncete cu cel de alturi, fiecare i vede de drumul lui; printre sgei i croiesc cale, fr ca nici unul s rup rndul. Dau nval n cetate, alearg pe deasupra zidurilor, ptrund n case i intr pe ferestre ca furii. naintea lor tremur pmntul, cerul se cutremur, soarele i luna se ntunec, iar stelele i pierd strlucirea lor. Dar Domnul i face auzit glasul n fruntea otirilor Sale, cci ntins foarte este tabra Lui i puternic este cel ce mplinete poruncile Lui. Ziua Domnului este mare i nfricotoare foarte i cine va putea sta mpotriva ei? i acum, zice Domnul, ntoarcei-v la Mine din toat inima voastr, cu postiri, cu plns i cu tnguire. Sfiai inimile i nu hainele voastre, i ntoarcei-v ctre Domnul Dumnezeul vostru, cci El este milostiv i ndurat, ncet la mnie i mult Milostiv i-I pare ru de rul pe care l-a trimis asupra voastr. O, de v-ai ntoarce i v-ai poci, ar rmne de pe urma voastr o binecuvntare, un prinos i o jertf cu turnare pentru Domnul Dumnezeul vostru! Sunai din trmbi n Sion, gtii postiri sfinte, prznuii srbtoarea cea pentru toi! Adunai poporul, vestii o adunare sfnt, strngei laolalt pe btrni, aducei copiii i pruncii care sug la sn; s ias mirele din cmara lui i mireasa din iatacul ei! ntre tind i altar s plng preoii, slujitorii Domnului, i s zic: Milostivete-Te, Doamne, ctre poporul Tu i nu face de ocar motenirea Ta ca s-i bat joc de ea neamurile! Pentru ce s se spun printre neamuri: Unde este Dumnezeul lor? Dar Domnul este plin de zel pentru ara Sa i Se ndur de poporul Su. Pentru aceasta a rspuns Domnul ctre poporul Su, grind: Iat, Eu v voi trimite gru, must i untdelemn i v voi stura i nu v voi mai face de ocar printre neamuri! Prpdul dumanului de la miaznoapte l voi deprta de la voi i-l voi izgoni nspre un inut uscat i pustiu; captul lui spre marea cea de la rsrit, iar sfritul la marea cea dinspre apus; i se va ridica din el duhoare i miros de strv va porni din el, cci a svrit lucruri mari. Nu te teme, tu ar, bucur-te i te veselete, cci Domnul a fcut lucruri mari! Nu v temei nici voi dobitoacele cmpului, cci au nverzit punile pustiului; cci pomii dau roadele lor; smochinul i via de vie vor fi plini de roade. i voi locuitori ai Sionului, bucurai-v i v veselii n Domnul Dumnezeul vostru, cci El v-a dat pe nvtorul dreptii; i v-a mai trimis i ploaie, ploaie timpurie i trzie, ca odinioar. 24. i ariile se vor umple de gru; iar teascurile vor da peste margini de must i de untdelemn. i v voi da ani de belug n locul anilor n care au mncat lcustele mici, cele mari, cele zburtoare i stolurile de lcuste, marea Mea otire pe care am trimis-o mpotriva voastr. i vei mnca din destul i v vei stura i vei preaslvi numele Domnului Dumnezeului vostru, Care a fcut cu voi lucruri

minunate. i poporul Meu nu se va ruina n veci de veci! Atunci v vei da seama c Eu sunt n mijlocul lui Israel i c Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru i nu este altul, iar poporul Meu nu va mai fi niciodat de ocar! Aici am observat Adevarata Bunatate a Lui Dumnezeu. Este El rau ,asa cum zic ateii ? Chinuie El pe vecie,ca sa-Si satisfaca cumva pofta ? Are interes pentru Dreptatea Sa ori pentru razbunarea Sa ? La un moment dat , in prima jumatate a capitolului se arata o manifestare a Lui Dumnezeu neplacuta de atei,dar in a doua jumatate a capitolului se arata INFINITA IUBIRE A LUI DUMNEZEU. Acum , in loc sa punem intrebarea Are El interese in a chinuii suflete , mai bine ne-am pune-o pe aceasta : Care este mai mare, mania Lui sau sau Dragostea Lui ? El Insusi adevereste in Exod, la porunca a doua din Decalog : (Ieirea a doua carte a lui Moise : 4-6) S nu-i faci chip cioplit i nici un fel de asemnare a nici unui lucru din cte sunt n cer, sus, i din cte sunt pe pmnt, jos, i din cte sunt n apele de sub pmnt! S nu te nchini lor, nici s le slujeti, c Eu, Domnul Dumnezeul tu, sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii pentru vina prinilor ce M ursc pe Mine, pn la al treilea i al patrulea neam, i M milostivesc pn la al miilea neam ctre cei ce M iubesc i pzesc poruncile Mele. Daca ar fi sa comparam Iubirea Lui cu mania Lui,logic , pentru atei si pagani doar, Iubirea Lui ar fi de 997 ori mai mare decat mania Lui. Dar defapt Iubirea Lui trebuie sa fie de INFINIT DE ORI MAI MARE DECAT mania, care trece repede. El este milostiv i ndurat, INCET LA MANIE i mult Milostiv i-I pare ru de rul pe care l-a trimis asupra voastr. Iubirea Lui este infinita, iar mania inceata. O manie inceata fata de o iubire infinita este zero. Mat 12:31 De aceea v spun: orice pcat i orice hul vor fi iertate oamenilor; dar hula mpotriva Duhului Sfnt nu le va fi iertat. In alte versete mentioneaza : pacatul lui e vesnic (Marcu) ; mania Lui ramane peste el. (Ioan 3:36)

In cartea O analiza despre starea mortilor, suflet si pedeapsa eterna scrisa de Isfa Alin , e sustinut faptul ca exista o clasificare a maniilor. Cele doua manii principale sunt : Mania temporara , si mania vesnica. Dar sa ne mai gandim putin . Mania vesnica ne aminteste de focul cel vesnic ,sau pedeapsa vesnica despre care spune in alte versuri, fapt ce dovedeste nu numai ca acestea 3 au acelas adjectiv, dar si ca , dupa cum am explicat natura finalului foc de la judecata , mania are efecte vesnice, dar nu e vesnica. Pacatele mici sunt arse in foc, dar pacatul impotriva Duhului Sfant va fi pedepsit tocmai prin moartea a doua, desfiintarea completa ,si definitiva. Autorul mai argumenteaza si ca nu e corect ca un crestin ce a primit pe Dumnezeu in viata lui sa fie in vesnicie in rai, iar ceilalti care au facut fapte rele sa fie scapati de iadul etern. Dar el uita ca cel ce primeste pe DUmnezeu si se hraneste cu natura Divina devine nemuritor, si nu cel ce face fapte rele. Nemurirea nu e de la o alta sursa ,pe scurt. Daca cei rai sunt nemuritori in iad, inseamna ca Dumnezeu ia pomul din rai si le da lor sa se impartaseasca de natura Divina, ca sa fie tot asa, nemuritori. Autorul uita ca pomul a fost dintotdeauna in rai( Apoc 2:7) Ar trebuii sa fie defapt asta comparatia : Cei ce fac fapte bune sunt rasplatiti ( legea compensatiei) temporar Cei ce fac fapte rele sunt pedepsiti temporar. Autorul argumenteaza ca Iisus a fost suficient sa fie mort ,si dus in iad ca sa elibereze pe ceilalti din raiul temporar , si prin asta pretinde ca darama teoria ca Iisus trebuia sa fie chinuit vesnic intr-un iad nemilos ca sa-i scape pe cei drepti care accepta salvarea de la acel loc . Dar nu e asa. Iisus a murit , nu numai de prima moarte , ci si de moartea spirituala , dar si de moartea a doua, sau moartea divinului . Prin asta a fost suficient, si a inviat, dar nu a mai inviat cu aceeasi slava, ci ca in trup. Inainte sa incheiem subiectul despre starea mortii lui IIsus cu niste concluzii finale, am sa dau citat dintr-un articol ce m-a surprins , el fiind cauza pentru care am ajuns la o asemenea constatare : Cercettorii Bibliei s-au ntrebat deseori cum este posibil ca Domnul Isus Hristos s moar de moartea a doua, i totui s nvieze dup trei zile. Negsind un rspuns convenabil, muli s-au consolat cu ideea c acesta este nc un paradox divin, al crui rspuns l vom cunoate n venicie.

ntr-adevr, Scriptura nva fr nici o umbr de ndoial c moartea este un somn i c toi cei care acum se odihnesc n mormintele lor vor nvia, unii pentru via venic, alii pentru ruine venic. Prin urmare, dup definiia Bibliei, nici unul dintre locuitorii pmntului nu a murit pn acum. Adresndu-se ucenicilor Lui cu ocazia morii lui Lazr, Isus spunea: Lazr, prietenul nostru, doarme; dar M duc s-l trezesc din somn (Ioan 11,11). Aceast definiie a primei mori ne duce la concluzia c acolo unde urmeaz o nviere, starea de dinainte trebuie numit somn. Moartea a doua, plata pcatului, este desprirea definitiv i total de Dumnezeu, dispariia venic, de unde nu exist ntoarcere. Conceptul apare foarte clar n Apocalips 20,5.6: Ceilali mori n-au nviat pn nu s-au sfrit cei o mie de ani. Aceasta este ntia nviere. Fericii i sfini sunt cei ce au parte de prima nviere! Asupra lor a doua moarte nu are nici o putere; ci vor fi preoi ai lui Dumnezeu i ai lui Hristos i vor mpri cu El o mie de ani. Aici sunt descrise cele dou nvieri de la nceputul i sfritul celor o mie de ani. Cei care nviaz la nceputul celor o mie de ani vor tri venic, iar cei care nviaz la sfritul celor o mie de ani vor avea parte de moartea a doua, adic moartea venic. n lumina acestor concepte biblice clar definite, cum a fost posibil ca Isus s moar de moartea a doua, dac a nviat dup trei zile? Toi cei care nviaz i apoi triesc venic nu au putut gusta moartea a doua. Moartea lor nu a fost dect un somn. Din moartea a doua nu exist ntoarcere. Acest principiu ne foreaz s recunoatem c cele trei zile n care Mntuitorul a stat n mormnt au fost un somn, urmat de prima nviere. Prima reacie pe care o provoac aceast situaie este ntrebarea foarte ndreptit: Nu spune Scriptura c plata pcatului este moartea? Nicieri n Biblie nu se sugereaz c somnul ar fi plata pcatului. Prima raz de lumin a rsrit n studiul nostru cnd am analizat afirmaia lui Isus din Ioan 12,24: Adevrat, adevrat v spun, c dac gruntele de gru care a czut pe pmnt nu moare, rmne singur; dar dac moare, aduce mult road. Gruntele de gru care d natere unui nou spic este pierdut pentru totdeauna. Nu se spune despre el c doarme, nici c se ntrupeaz n noua recolt, ci pur i simplu moare. Un agricultor nu poate avea i gruntele de gru i spicul ieit din el. Aezat n contextul marii controverse, principiul enunat aici este extrem de profund. El dezvluie realitatea zguduitoare c a doua Persoan a Dumnezeirii, Cuvntul, a gustat moartea a doua, acea moarte din care nu mai exist ntoarcere, atunci cnd Cuvntul s-a fcut trup. Un Creator a ncetat pentru totdeauna s fie Creator i a devenit creatur. n timp ce n Betleem se ntea un Izbvitor pentru familia lui Adam, din cer disprea pentru totdeauna un Creator, acela prin care se fcuser lumile. Gruntele divin murea de moartea a doua, acea moarte din care nu mai exist ntoarcere, ca s poat aduce mult road.

Prin urmare, cel care a gustat moartea a doua nu a fost Omul Isus Hristos, al doilea Adam, ci Cuvntul, a doua Persoan a Dumnezeirii, slvita Maiestate a cerului, Creatorul prin care toate au fost aduse la existen. nelegerea acestui fapt produce o profund i autentic devoiune, izvort dintr-o clar nelegere a dragostei agape a lui Dumnezeu. De ce nu a fost perceput acest sacrificiu n aceast lumin? Confuzia s-a creat din dou motive. n primul rnd, noi nu am fost foarte clari n exprimare, atunci cnd ne-am referit la Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Am folosit acelai nume pentru dou persoane ntre care se afl un eveniment monumental i unic numit NTRUPARE. De o parte se afl Fiul lui Dumnezeu, de cealalt parte se afl Fiul omului. Fiul omului nu se putea nate dac Fiul lui Dumnezeu nu murea de moartea a doua. Expresia lui Moise din Deuteronom 18,15 este foarte pertinent: Domnul Dumnezeul tu i va ridica din mijlocul tu, dintre fraii ti, un prooroc ca mine: s ascultai de el. n timp ce Fiul lui Dumnezeu murea pentru totdeauna, se ntea Fiul omului, asemenea frailor Si, trup din trupul nostru i carne din carnea noastr, Iosua din Nazaret. Al doilea motiv pentru confuzie a fost acela c noi, refuznd lumina despre neprihnirea lui Hristos, am motenit i cultivat nvtura medieval despre un Hristos provenit din concepia imaculat. Concluzia logic a acestei erori este c Fiul lui Dumnezeu, prin ntruparea i moartea Sa pe cruce, nu a fcut dect o scurt plimbare de 33 de ani aici n lumea pcatului, dup care S-a ntors n cer, la starea i poziia pe care le avusese mai nainte. Cretintatea de astzi nu crede c Iosua din Nazaret a fost ridicat din mijlocul tu, dintre fraii ti. Din aceast cauz, noi plngem la fiecare pate pe umrul ndoliat al cretinismului modern moartea pe cruce a Fiului omului, Domnul Isus Hristos, lucru care ne mpiedic s privim dincolo de Golgota, la moartea a doua care L-a lovit pe Fiul lui Dumnezeu la ntrupare. Nu degeaba spune Ellen G. White c ntruparea lui Hristos este totul pentru noi. Este momentul tectonic al morii gruntelui de gru care aduce mult road. Pe noi ne-a fascinat vestea bun c s-a nscut un Mntuitor, i am pierdut din vedere c n acel moment murise a doua Persoan a Dumnezeirii. Acesta este momentul n care Dumnezeu a DAT pe singurul Lui Fiu, pentru ca toi cei care cred s nu piar, ci s aib viaa venic. Acest A DAT este moartea a doua, de unde nu mai poi lua napoi [3] Din asta rezulta doua lucruri: 1.Chinul vesnic nu exista 2.Iisus a murit in moartea a doua. Pana la urma , are El interes in a chinuii vreun suflet ?

In Ieremia 32:35 gasim un pasaj socant pentru cei care sustin ideea ca Dumnezeu e interesat sa chinuie in vesnicie niste suflete in iad. Ieremia 32:35: Au zidit nlimi lui Baal n valea Ben-Hinom, ca s treac prin foc lui Moloc pe fiii i fiicele lor: lucru pe care nu li-l poruncisem; i nici nu-Mi trecuse prin gnd, c au s fac asemenea grozvii ca s duc pe Iuda n pcat. Concluzie : Mania Lui Dumnezeu trece foarte repede . Am sa dau un citat din marturiile unei doamne care a avut o frica a iadului de nedescris, ,care nu a inteles pe deplin caracterul lui Dumnezeu, dar mai tarziu , tot in marturia ei, povesteste ca a avut un vis in care s-a aratat atat dreptatea ,cat si caracterul lui Dumnezeu. Este numita Ellen White, o proorocita, care nu a avut o lumina mare, ci doar una mica, si viziunile ei nu se stie daca erau adevarate sau nu , dar ,se intelege prea bine ca visul ei a aratat atat adevarata sursa a invataturii iadului ,cat si caracterul Divin. Eu fusesem nvtat s cred ntr-un iad care arde vesnic, si gndul acesta ngrozitor era mereu n mintea mea, anume c pcatele mele sunt prea mari pentru a fi iertate si c voi fi pierdut pentru totdeauna. Descrierile nfricostoare pe care le auzisem despre sufletele pierdute ptrundeau adnc n mintea mea. Predicatorii prezentau la amvon descrieri vii ale strii celor pierduti. Ei considerau c Dumnezeu Si-a propus s-i salveze doar pe cei sfintiti. Ochiul lui Dumnezeu este mereu asupra noastr; fiecare pcat este nregistrat si are s-si primeasc o pedeaps dreapt. Dumnezeu nsusi tine crtile cu exactitatea ntelepciunii infinite si fiecare pcat pe care l comitem este nregistrat cu credinciosie n defavoarea noastr. Satana era reprezentat ca fiind foarte dornic de a se repezi asupra przii sale si de a ne cobor n adncimile cele mai mari ale chinului, pentru ca acolo s se bucure de suferintele noastre n ororile unui iad ce arde vesnic. Dup torturi de mii si mii de ani, valuri de foc npdeau n puhoi asupra victimelor care se zvrcoleau si tipau: Pn cnd, Doamne, pn cnd? Apoi rspunsul, ca un tunet, strfulgera abisul: Toat vesnicia! Si iarsi unde de foc i nghiteau pe cei pierduti, ducndu-i n adncimile unei mri de foc necontenit. n timp ce ascultam aceste descrieri, imaginatia mea lucra asa de mult, nct ncepeam s transpir si mi era greu s m abtin de la un strigt de groaz, cci prea c deja simt durerile nimicirii. Pastorul zbovea apoi asupra nesigurantei vietii. ntr-o clip suntem aici, iar n urmtoarea, n iad sau ntr-o clip suntem pe pmnt, iar n urmtoarea, n ceruri. Vom alege noi lacul de foc si compania demonilor sau fericirea cerului si tovrsia ngerilor? Vrem s auzim bocetele si blestemele sufletelor pierdute de-a lungul ntregii vesnicii sau s cntm cntrile lui Isus naintea tronului Su? Tatl nostru ceresc era prezentat n fata mintii mele ca un tiran care se delecta cu chinurile celor osnditi; nu ca un Tat ndurtor, un Prieten plin de mil al pctosilor, care si iubeste creaturile cu o dragoste care depseste orice ntelegere si care doreste ca acestia s fie salvati pentru mprtia Sa. Simtmintele mele erau foarte sensibile. mi era team s produc durere vreunei fiinte vii. Cnd vedeam animale ru tratate, inima mea suferea pentru ele. Poate eram att de sensibil la suferint deoarece eu nsmi

fusesem victima unei cruzimi nesbuite ce a avut ca urmare vtmarea care mi-a ntunecat copilria. ns, cnd acest gnd a pus stpnire pe mintea mea, c Dumnezeu si gseste plcere n torturarea creaturilor Sale, care erau fcute dup chipul Su, prea c un zid de ntuneric m desprtea de El. Cnd m gndeam c Acela care este Creatorul Universului i va arunca pe cei nelegiuiti n iad pentru a arde acolo nencetat n vesnicia nesfrsit, inima mea era cuprins de team si m simteam disperat, ntrebndu-m dac o fiint att de crud si tiran va catadicsi vreodat s m salveze din osnda pcatului. Consideram c soarta pctosului condamnat va fi soarta mea si c voi ndura flcrile iadului pentru vesnicie, tot att de mult timp ct avea s existe Dumnezeu. Impresia aceasta a ptruns att de adnc n mintea mea, nct ncepusem s m tem c-mi voi pierde mintile. Priveam la dobitoacele necuvnttoare cu invidie, pentru c ele nu aveau suflet care s fie pedepsit dup moarte. De multe ori mi doream s nu m fi nscut niciodat. O negur total a pus stpnire pe mine si prea c nu exist nici o cale s scap de umbre. Dac adevrul mi-ar fi fost prezentat asa cum l nteleg eu acum, de ct ngrijorare si chin as fi fost crutat. Dac s-ar fi zbovit mai mult asupra iubirii lui Dumnezeu si mai putin asupra drepttii sale aspre, frumusetea si gloria caracterului Su mi-ar fi inspirat o dragoste profund si sincer pentru Creatorul meu. De atunci mi-am dat seama c multi pacienti din azilurile de nebuni ajunseser acolo n urma unei experiente asemntoare cu a mea. Constiinta lor era chinuit de simtul pcatului si credinta lor tremurnd nu ndrznea s cear iertarea fgduit de Dumnezeu. Ei ascultaser att de mult acele descrieri clasice ale iadului, ntruct se prea c le ngheat sngele n vene; faptul acesta a spat o impresie profund n memoria lor. Cnd erau treji si cnd dormeau, tabloul acela nfricostor era mereu n fata lor, pn ce realitatea ncepea s se piard n imaginatie, iar ei nu vedeau altceva dect flcrile mistuitoare ale odiosului iad si auzeau doar tipetele celor npstuiti. Ratiunea era detronat, iar creierul era umplut cu nchipuirea slbatic a teribilului cosmar. Cei care prezint aceast doctrin a unui iad vesnic ar face bine s priveasc n urm ca s descopere autoritatea care a inventat o nvttur att de plin de cruzime. Nu m rugasem niciodat n public, ci abia dac rostisem cteva cuvinte timide la adunrile de rugciune. Acum ns aveam impresia c trebuie s-L caut pe Dumnezeu n rugciune n cadrul ntlnirilor noastre. Dar nu ndrzneam acest lucru de team s nu m ncurc si s dau gres n exprimarea simtmintelor. Dar aceast datorie era imprimat att de puternic n mintea mea, nct, atunci cnd am nceput s m rog eu singur n tain, mi se prea c mi bat joc de Dumnezeu pentru c nu fceam voia Sa. Disperarea m-a coplesit si, timp de trei sptmni, nici o raz de lumin nu a putut strpunge negura care m nvluise. Suferinta mintii mele era intens. Uneori, toat noaptea nu puteam nchide un ochi. Atunci asteptam pn ce sora mea geamn adormea, coboram ncet din pat si ngenuncheam pe podea, rugndu-m n liniste, fr grai, ntr-o agonie care nu poate fi descris. Ororile iadului care arde vesnic erau necontenit n fata mea. Eram constient c nu voi mai putea tri mult n aceast stare, dar nu ndrzneam s mor ca s ntmpin teribila soart a celui pctos. Cu ct invidie i priveam pe cei care se simteau acceptati de Dumnezeu! Ct de pretioas era speranta crestin pentru sufletul meu n agonie! Adesea rmneam plecat n rugciune aproape toat noaptea, gemnd si tremurnd ntr-un chin inexprimabil si ntr-o disperare care nu poate fi descris. Doamne, ndurare- era implorarea mea si, ca si vamesul, eu nu ndrzneam s-mi ridic ochii spre cer, ci stteam plecat cu fata spre pmnt. Ajunsesem foarte slbit si totusi nu spuneam nimnui despre suferinta si disperarea

mea. n timp ce m aflam n aceast stare de dezndejde, am avut un vis care a fcut o impresie profund asupra mintii mele. [4] Visul ei se poate vedea mai departe, in Marturii Volumul 1 Doctrina pe care o invata ea, cu privire la natura iadului este adevarata, nu pentru ca am invatat de la ea, ci pentru ca e adevarat ce spune ea despre dogma ! 7. ANALIZA PE SCURT A CARTII Autorul acestei carti a vrut sa scrie si sa detalieze mai bine ce scrie in Biblie despre iad, pedeapsa eterna, natura sufletului si starea mortilor. El incepe cu declaratia : Probabil unii oameni spun: nu m intereseaz ce spun unii despre suflet i pedeaps, eu cred ce spune Cuvntul lui Dumnezeu! Dar ce nva Biblia? nva ea despre un mod de existen dup moarte? nva ea despre o via dup moarte, de un iad de foc, cu un chin etern? Numai studiind-o cu seriozitate i cernd descoperire i lumin de la Dumnezeu, putem afla rspunsul sigur la aceast ntrebare. Dar lucrurile nu sunt aa simple, deoarece afirmaiile Bibliei despre starea morilor i pedeaps par s se contrazic. Ba mai mult, la unele ntrebri, legate de acest subiect, nu vom gsi un rspuns direct n Biblie, iar ceea ce putem deduce din unele pasaje, poate fi nesigur. Dumnezeu nu dorete s cunoatem unele lucruri, de aceea le ine ascunse, ns altele dorete s le fac de cunoscut, celor sinceri, celor ce cerceteaz (Deuteronomul 29:29). Trebuie de asemenea, spus, c Biblia nu este o carte tematic, structurat pe teme coninnd explicaii detailate pe subiecte; ci, mai degrab ca s nelegi un subiect, trebuie s strngi informaiile, ca ntr-un joc de puzzle, i s tragi o concluzie pe baza tuturor versetelor care fac referire direct sau indirect la subiectul respectiv, de fapt, mai degrab ai nevoie de revelaie, cci doar aa poi nelege ce a inspirat Spiritul Sfnt, doar dac acelai Spirit, te ilumineaz ca s nelegi. Fr revelaie, lucrurile par confuze, chiar n mintea multor cercettori ai Bibliei, deoarece aparent Biblia se contrazice la acest subiect, de pild, Biblia spune c cei mori nu tiu nimic c moartea e opusul vieii (Ecleziast 9:5,6; Iov 14:11,12), dar tot Biblia spune c cei mori exist, putnd comunica, moartea fiind o plecare o mutare ntr-un alt loc, spre o alt via (Ezechiel 32:21; Luca 16:22-31; Filipeni 1:20-24; 2Petru 1:14,15). Tot Biblia spune c sufletul moare (Ezechiel 18:4,20), dar tot ea spune c omul nu poate ucide sufletul (Matei 10:28). Tot Biblia arat c omul este sufletul (Geneza 2:7; Exod 1:5; Romani 13:1), dar tot ea arat i c omul are un suflet nuntrul lui (1Tesaloniceni 5:23; Geneza 35:18; Fapte 20:10); de asemenea, Biblia spune c locuina morilor este un loc de incontient unde totul nceteaz, cci n locuina morilor, n care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuial, nici tiin, nici nelepciune! (Ecleziast 9:10; Isaia 38:10,12), dar tot ea vorbete de chinuri contiente, n locuina morilor cnd spune: pe cnd era n locuina morilor n chinuri (Luca 16:22). Biblia este cea care indic c plata pentru pcate este moartea (Romani 6:23), dar tot ea vorbete de un a fi chinuit n foc i n pucioasn veci vecilor (Apocalipsa 14:10,11; 20:10).

Apoi incepe sa acuze bisericile martorii lui IHVH si Adventistii de ziua a saptea ca fiind secte ,deoarece au aceste dogme : Sufletul nu e de la sine nemuritor si iadul nu exista . Apoi , incepe sa reprezinte punctele fundamentale ale gruparii AZS. Insesizabil pentru cititorii superficiali ai articolului,prostia scoasa , chiar de la inceputul cartii de acest autor este urmatoarea, si de aceea, este si unul din motivele intemeiate pentru care aceasta carte rezolva ,si desfiinteaza usor doctrina nimicirii : Noul Testament este o revelaie superioar Vechiului Testament. Trebuie sa il intreb personal pe acest autor : de unde a ajuns el la o asemenea concluzie ? O fi uitat el ca in Biblie exista un pasaj care scrie ( si culmea, noul testament nu era pe atunci fixat) : Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentruca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentr