O accepţiune a f inan ţelor la nivel organizaţional. “ De ţinătorii de interese”...
description
Transcript of O accepţiune a f inan ţelor la nivel organizaţional. “ De ţinătorii de interese”...
O accepţiune a fO accepţiune a finaninanţelor la nivel ţelor la nivel organizaţional. “organizaţional. “DeDeţinătorii de interese” ţinătorii de interese”
(“stakeholders”)(“stakeholders”)
O accepţiune a finanţelor organizaţieiO accepţiune a finanţelor organizaţieiConceptul de “deţinător de interese”Conceptul de “deţinător de interese”Teorii despre “deţinătorii de interese”Teorii despre “deţinătorii de interese”Tipuri de “deţinători de interese”Tipuri de “deţinători de interese”Studii de caz: Asda, Dixon, HiltonStudii de caz: Asda, Dixon, Hilton
O accepţiune a finanţelor la nivel O accepţiune a finanţelor la nivel organizaţionalorganizaţional
O accepţiune posibilă a formei de manifestare O accepţiune posibilă a formei de manifestare a finanţelor organizaţiei se referă la a finanţelor organizaţiei se referă la expresia expresia valorică a valorică a modmoduluiului în care organizaţia privită ca în care organizaţia privită ca entitate economică entitate economică încearcăîncearcă să-şi găsească cel să-şi găsească cel mai bun mai bun ““locloc”” pe piaţă şi cea mai eficientă cale pe piaţă şi cea mai eficientă cale de valorificare a resurselor organizaţionale, de valorificare a resurselor organizaţionale, adică acel loc şi acea situaţie care să aducă adică acel loc şi acea situaţie care să aducă maximul de profitabilitate pentru toţi cei care maximul de profitabilitate pentru toţi cei care sunt interesaţi să câştige prin intermediul sunt interesaţi să câştige prin intermediul organizaţiei.organizaţiei.
Finanţele, la nivel organizaţional, reprezintăFinanţele, la nivel organizaţional, reprezintă
manifestarea sub formă bănească a voinţeimanifestarea sub formă bănească a voinţei
colective a deţinătorilor de interesecolective a deţinătorilor de interese
(„stakeholders”) în scopul producerii de(„stakeholders”) în scopul producerii de
beneficii economice acestora.beneficii economice acestora.
Conceptul de “deţinător de interese” Conceptul de “deţinător de interese” (“stakeholder”)(“stakeholder”)
““Deţinătorul de interese” este un individ sau grup Deţinătorul de interese” este un individ sau grup
care este interesat de bunul mers al activităţiicare este interesat de bunul mers al activităţii
entităţii producătoare de efecte economice şi/sau entităţii producătoare de efecte economice şi/sau
sociale pentru membrii unei colectivităţi sausociale pentru membrii unei colectivităţi sau
societăţi.societăţi.
““Deţinătorul de interese” este un individ sau grup Deţinătorul de interese” este un individ sau grup
care urmăreşte să influenţeze sau este influenţat decare urmăreşte să influenţeze sau este influenţat de
activitatea entităţii producătoare de efecteactivitatea entităţii producătoare de efecte
economice şi/sau sociale.economice şi/sau sociale.
““Deţinătorul de interese” este orice entitate Deţinătorul de interese” este orice entitate
producătoare de efecte economice şi socialeproducătoare de efecte economice şi sociale
care poate influenţa sau este influenţată decare poate influenţa sau este influenţată de
activitatea altei entităţi.activitatea altei entităţi.
““Deţinătorul de interese” este orice individ, Deţinătorul de interese” este orice individ,
departament, organizaţie care deţine un interes subdepartament, organizaţie care deţine un interes sub
forma unei obligaţii sau venit aşteptat, beneficiu sauforma unei obligaţii sau venit aşteptat, beneficiu sau
serviciu. serviciu.
Teoria “deţinătorilor de interese”Teoria “deţinătorilor de interese”(Stakeholder Theory)(Stakeholder Theory)
Teoria “deţinătorilor de interese” are la bază principiulTeoria “deţinătorilor de interese” are la bază principiul
etic kantian conform căruia “toate fiinţele umane aretic kantian conform căruia “toate fiinţele umane ar
trebui tratate ca persoane şi nu ca mijlocitori pentrutrebui tratate ca persoane şi nu ca mijlocitori pentru
atingerea unor finalităţi.” (atingerea unor finalităţi.” (DonaldsonDonaldson, Thomas, Thomas şi şi Patricia H.Patricia H.
WerhaneWerhane, Ethical Issues in Business A Philosophical Approach. 5th ed. New, Ethical Issues in Business A Philosophical Approach. 5th ed. New
Jersey: Prentice Hall, 1996)Jersey: Prentice Hall, 1996)
Primul principiu de bază al teoriei “deţinătorilor dePrimul principiu de bază al teoriei “deţinătorilor de
interese” este acela că orice organizaţie trebuie condusăinterese” este acela că orice organizaţie trebuie condusă
spre beneficiul tuturor “deţinătorilor de interese”. spre beneficiul tuturor “deţinătorilor de interese”.
Al doilea principiu de bază al teoriei “deţinătorilor deAl doilea principiu de bază al teoriei “deţinătorilor de
interese” este acela conform căruia managementul trebuieinterese” este acela conform căruia managementul trebuie
să acţioneze în interesul “deţinătorilor de interese” casă acţioneze în interesul “deţinătorilor de interese” ca
agent al acestora şi în interesul corporaţiei pentru aagent al acestora şi în interesul corporaţiei pentru a
asigura supravieţuirea firmei, protejând deţinerile deasigura supravieţuirea firmei, protejând deţinerile de
interese ale fiecărui grup de “stakeholders”. interese ale fiecărui grup de “stakeholders”.
(cf. (cf. Donaldson, Thomas, and Patricia H. Werhane, ed. Ethical Issues inDonaldson, Thomas, and Patricia H. Werhane, ed. Ethical Issues in
Business A Philosophical Approach. 5th ed. New Jersey: Prentice Hall,Business A Philosophical Approach. 5th ed. New Jersey: Prentice Hall,
19961996))
O critică adusă teoriei “deţinătorilor de O critică adusă teoriei “deţinătorilor de interese”interese”
Teoria “deţinătorilor de acţiuni” (“shareholders”)Teoria “deţinătorilor de acţiuni” (“shareholders”)
reprezintă o limitare a principiilor teoriei “deţinătorilorreprezintă o limitare a principiilor teoriei “deţinătorilor
de interese” prin aceea că organizaţia trebuie condusăde interese” prin aceea că organizaţia trebuie condusă
pentru a satisface interesele “deţinătorilor de acţiuni”pentru a satisface interesele “deţinătorilor de acţiuni”
pentru că aceştia din urmă sunt cei care sunt proprietariipentru că aceştia din urmă sunt cei care sunt proprietarii
afacerii, spre deosebire de teoria “deţinătorilor de afacerii, spre deosebire de teoria “deţinătorilor de
interese” care se bazează pe principiul satisfaceriiinterese” care se bazează pe principiul satisfacerii
intereselor tuturor deţinătorilor.intereselor tuturor deţinătorilor.
Milton Friedman, lider al Şcolii monetariste de la Milton Friedman, lider al Şcolii monetariste de la Chicago, crede că managementul ar trebui să servească Chicago, crede că managementul ar trebui să servească intereselor “deţinătorilor de acţiuni”. Obligaţiile sociale intereselor “deţinătorilor de acţiuni”. Obligaţiile sociale ale firmei sunt limitate la:ale firmei sunt limitate la:
a duce la îndeplinire înţelegerile contractualea duce la îndeplinire înţelegerile contractuale a te supune legilora te supune legilor a răspunde aşteptărilor morale obişnuite.a răspunde aşteptărilor morale obişnuite.
Teoria dependenţei organizaţionaleTeoria dependenţei organizaţionale
Economia este o reţea de inter-conexiuni între Economia este o reţea de inter-conexiuni între
organizaţii datorită relaţiilor de vânzare-cumpărareorganizaţii datorită relaţiilor de vânzare-cumpărare
dintre acestea. Orice organizaţie este dependentă dedintre acestea. Orice organizaţie este dependentă de
organizaţiile furnizoare de resurse, pe de o parte, şi deorganizaţiile furnizoare de resurse, pe de o parte, şi de
organizaţiile beneficiare a produselor şi serviciilororganizaţiile beneficiare a produselor şi serviciilor
şi/sau consumatorii/clienţii beneficiari.şi/sau consumatorii/clienţii beneficiari.
Funcţia dependenţei mutuale asimetriceFuncţia dependenţei mutuale asimetrice
Organizaţia beneficiară se află pe o poziţie de Organizaţia beneficiară se află pe o poziţie de dependenţă mutuală asimetrică atunci când aceasta dependenţă mutuală asimetrică atunci când aceasta prezintă un anumit grad de independenţă faţă de prezintă un anumit grad de independenţă faţă de organizaţiile furnizoare de resurse. În schimb, organizaţiile furnizoare de resurse. În schimb, organizaţia furnizoare de resurse prezintă un anumit organizaţia furnizoare de resurse prezintă un anumit grad de dependenţă faţă de organizaţia beneficiară. În grad de dependenţă faţă de organizaţia beneficiară. În acest caz, “deţinătorii de interese” ai organizaţiei acest caz, “deţinătorii de interese” ai organizaţiei beneficiare pot impune elemente de structură beneficiare pot impune elemente de structură organizaţională.organizaţională.Exemplu: GM poate impune sisteme de contabilitate, Exemplu: GM poate impune sisteme de contabilitate, de control al costurilor şi chiar tehnici de producţie de control al costurilor şi chiar tehnici de producţie furnizorilor săi.furnizorilor săi.
Reţele de “interese” intra-organizaţionaleReţele de “interese” intra-organizaţionale
“ “Deţinătorii de interese” pot avea puterea de a Deţinătorii de interese” pot avea puterea de a influenţa activitatea organizaţiei în care aceştia deţin influenţa activitatea organizaţiei în care aceştia deţin “interese”. “interese”. “ “Deţinătorii de interese” pot avea interese comune cu Deţinătorii de interese” pot avea interese comune cu ale altor “stakeholders”.ale altor “stakeholders”.““Deţinătorii de interese” pot coopera pentru a-şi Deţinătorii de interese” pot coopera pentru a-şi exercita puterea de influenţă asupra activităţii exercita puterea de influenţă asupra activităţii organizaţiei ori se pot afla în situaţii de competiţie.organizaţiei ori se pot afla în situaţii de competiţie.
Reţele de “interese” ne-conectate Reţele de “interese” ne-conectate
Ţintele şi nevoile organizaţionale sunt mult mai uşor de urmat atunci când Ţintele şi nevoile organizaţionale sunt mult mai uşor de urmat atunci când “deţinătorii de interese” se află într-o reţea de “interese” ne-conectate. Motivul este “deţinătorii de interese” se află într-o reţea de “interese” ne-conectate. Motivul este acela că presiunile care pot veni din partea diferiţilor “stakeholders” nu sunt potenţate acela că presiunile care pot veni din partea diferiţilor “stakeholders” nu sunt potenţate de eventualele “alianţe” dintre aceştia.de eventualele “alianţe” dintre aceştia.
ORGANIZAŢIAStakeholder A Stakeholder C
Stakeholder B
Stakeholder D
Reţele de “interese” conectate Reţele de “interese” conectate
Ţintele şi nevoile organizaţionale sunt mult mai dificil de urmat atunci când Ţintele şi nevoile organizaţionale sunt mult mai dificil de urmat atunci când “deţinătorii de interese” se află într-o reţea de “interese” conectate. Motivul este “deţinătorii de interese” se află într-o reţea de “interese” conectate. Motivul este acela că presiunile care pot veni din partea diferiţilor “stakeholders” sunt potenţate acela că presiunile care pot veni din partea diferiţilor “stakeholders” sunt potenţate de eventualele “alianţe” dintre aceştia.de eventualele “alianţe” dintre aceştia.
Stakeholder B
ORGANIZAŢIAStakeholder A Stakeholder C
Stakeholder D
Tipuri de “deţinători de interese”Tipuri de “deţinători de interese”
““Deţinătorii de acţiuni” (“shareholders”)Deţinătorii de acţiuni” (“shareholders”) – – proprietarii afacerii. Ei sunt cei care deţin acţiuni sau părţi proprietarii afacerii. Ei sunt cei care deţin acţiuni sau părţi sociale din capitalul social al organizaţiei. “Deţinătorii de sociale din capitalul social al organizaţiei. “Deţinătorii de acţiuni” plătesc un preţ în schimbul căruia devin acţiuni” plătesc un preţ în schimbul căruia devin proprietarii unei părţi din capitalul social al organizaţiei. proprietarii unei părţi din capitalul social al organizaţiei. “Deţinătorii de acţiuni” primesc o parte din profitul obţinut “Deţinătorii de acţiuni” primesc o parte din profitul obţinut din activitate sub formă de dividende.din activitate sub formă de dividende. Angajaţii unei organizaţii (“employees”)Angajaţii unei organizaţii (“employees”) sunt cei care sunt cei care prestează o muncă în folosul acesteia şi primesc, în prestează o muncă în folosul acesteia şi primesc, în schimb, o remuneraţie stabilită contractual.schimb, o remuneraţie stabilită contractual. Organizaţiile furnizoare (“suppliers”)Organizaţiile furnizoare (“suppliers”) furnizează furnizează produse şi servicii organizaţiei beneficiare în baza unei produse şi servicii organizaţiei beneficiare în baza unei înţelegeri contractuale.înţelegeri contractuale.
Clienţii (“customers”)Clienţii (“customers”) – beneficiarii produselor şi – beneficiarii produselor şi serviciilor organizaţiei furnizoareserviciilor organizaţiei furnizoare Potenţialii investitoriPotenţialii investitori Potenţialii competitoriPotenţialii competitori Autoritatea fiscală Autoritatea fiscală Plătitorii de taxePlătitorii de taxe Instituţii guvernamentaleInstituţii guvernamentale
Exerciţii şi studii de cazExerciţii şi studii de caz
Grupaţi categoriile de “deţinători de interese” înGrupaţi categoriile de “deţinători de interese” în
grupuri interne şi externe organizaţionalegrupuri interne şi externe organizaţionale Grupaţi categoriile de “deţinători de interese” înGrupaţi categoriile de “deţinători de interese” în
grupuri direct şi indirect relaţionate cu activitateagrupuri direct şi indirect relaţionate cu activitatea
organizaţieiorganizaţiei
Studii de caz Studii de caz Care sunt “deţinătorii de interese” implicaţi sau având “interese” Care sunt “deţinătorii de interese” implicaţi sau având “interese” faţă de următoarele companii:faţă de următoarele companii:
AsdaAsda DixonDixon HiltonHilton
““Food for thought”Food for thought”
Citiţi lista definiţiilor noţiunii de “stakeholder”. Citiţi lista definiţiilor noţiunii de “stakeholder”.
Care definiţie sau definiţii ale noţiunii de Care definiţie sau definiţii ale noţiunii de
“ “stakeholder” se potriveşte/potrivesc situaţiei stakeholder” se potriveşte/potrivesc situaţiei
Dvs. actuale? Argumentaţi răspunsul Dvs.Dvs. actuale? Argumentaţi răspunsul Dvs.