Facultatea de Inginerie si Agricultura din Braila

Specializarea:Agricultura

Referat

Nutritia plantelor cu azot

Student:Cojocaru Nicusor-Alin

Nutritia plantelor cu azot

Nutritia minerala a plantelor este un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substante nutritive. Acest proces are loc la plantele talofite, prin toata suprafata talului, iar la plantele cormofite, doar prin sistemul radicular si prin frunze. Substantele nutritive absorbite din mediu pot fi anorganice (adica minerale) sau organice.

Plantele verzi absorb în mod predominant substantele minerale, din care, prin asimilatie clorofiliana, sunt sintetizate substantele organice. Lor li se alatura si bacteriile chemoautotrofe, lipsite de pigmenti asimilatori, dar capabile sa sintetizeze substante organice din cele anorganice.Toate se numesc plante autotrofe.

Restul plantelor lipsite de pigmentii asimilatori sunt incapabile sa sintetizeze substante organice din cele minerale, si de aceea, ele utilizeaza substante organice existente în mediul lor de viata. Aceste plante se numesc heterotrofe.

Elementele chimice, din nutritia plantelor cu substante anorganice sau cu substante organice, devin elemente de constitutie ale unor substante care participa la structura protoplasmei si a peretilor celulari.

De asemenea, aceste elemente intra si în structura chimica a unor substante energetice, dintre care cele mai importante sunt hidratii de carbon, grasimile si proteinele, care prin degradare aeroba sau anaeroba, furnizeaza energia necesara proceselor vitale.

Azotul este un element plastic. Este unul dintre elementele fundamentale ale vietii plantelor. Necesarul de azot al diferitelor specii de plante este variabil; astfel, sfecla pentru zahar, cartoful, cânepa, varza, tomatele, cerealele necesita mari cantitati de azot. Absorbtia azotului are loc în tot cursul perioadei de vegetatie, dar fiecare specie cultivata are perioade critice specifice, cum ar fi la cereale înfratitul si împaierea, la sfecla de zahar formarea aparatului foliar, la pomi legarea florilor, etc.El intra in structura moleculelor de nucleoproteine,

protidelor protoplasmatice, în structura apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor B1, B6, B12, a hormonilor vegetali si a pigmentilor fotosintetici.

Azotul din planta este elementul fundamental cu rol plastic de constructie in constitutia plantelor. El se gaseste sub forma de combinatii proteice, aminoacizi, acizi nucleici, clorofila etc.

Simptome de carenta si exces

Lipsa de azot duce la oprirea cresterii plantelor iar excesul de azot sensibilizeaza plantele la cadere, la boli, la seceta sau la ger. Plantele utilizeaza azotul în proportie de 25-60%. Aplicand rational fertilizarea plantele pot utiliza spre 60% azotul din sol (rezerva sol, azot fixat de bacterii, azot din precipitatii, azot din ingrasaminte, azot lasat de resturile vegetale, azot din gunoi). Pierderile se datoreaza eroziunii si spalarii, levigarii şi denitrificarii.

Speciile care fixeaza azotul din planta datorita bacteriilor Azotobacter şi Clostridim sunt leguminoasele: mazarea , soia, trifoiul, lucerna şi altele. In sol sunt si alte bacterii care fixeaza azotul şi se comercializeaza ca ingrasaminte biologice.

La insuficienta de azot, plantele ramân mici, firave, frunzele sunt de un verde-deschis, chiar galbene, simptom ce apare mai intai la frunzele batrane.

Carenta azotului în nutritia plantelor duce la ingalbenirea frunzelor la încetinrea sau oprirea cresterii acestora. La graminee înfatisarea este slaba, paiul ramâne mic, spicul scurt, cu boabe sistave. Sfecla pentru zahar si furajera, specii cu un consum mare de azot, prezinta ca simptom, care se dispun vertical. La cartof, varza, tomate, castravete, lipsa de azot frâneaza cresterea, reduce suprafata foliara, blocheaza biosinteza clorofilei, culoarea plantelor devine verde-deschis.

Excesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie, la formarea abundenta a frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli. Azotul poate fi luat de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar din corpul altor organisme.

Bibliografie:

1.http://www.gazetadeagricultura.info/plante/ingrasaminte-fertilizanti/452-rolul-ingrasamintelor-in-viata-plantelor.html

2. http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/ROLUL-ELEMENTELOR-MINERALE-IN-731882012.php