Explorarea functionala a aparatului cardiovascular

Explorarile cardiovasculare urmaresc:

- stabilirea capacitatii functionale si a posibilitatilor de adaptare la efort a inimii si a vaselor

sanguine;

-.evidentierea tulburarilor functionale incipiente, precizarea gradului si intensitatii acestor

tulburari;

-stabilirea mecanismului prin care s-a instalat deficitul functional.

Tulburari!e aparatului cardiovascular reprezinta de multe ori rasunetul altor organe, de aceea

probele nu pot fi interpretate izolat. Capacitatea functionala a inimii si a vaselor este

influentata si de factori externi (surmenaj, emotii, abuz de alcool, nicotina). Din aceste

considerente bolnavii trebuie pregatiti in mod corespunzator.

METODE DE EXPLORARE

Explorarea cordului:

1. E.C.G. de repaus si de efort

2. Fonocardiograma

3. Apexocardiograma

4. Echocardiograma

5. Cateterismul cardiac

6. Radiocardiografia

Explorile functionale ale aparatului circulator:

1.Masurarea T.A.

2.Oscilometria

3.Masurarea presiunii venoase

4. Determinarea timpului de circulatie

5.Determinarea masei sanguine

6.Arteriograma

7.Flebograma

8Rumpel- Leede

1

Explorarea cordului

Electrocardiograma ( EKG)

• electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a activitatii electrice a inimii;

• pentru o interpretare corecta a traseului EKG este importanta

cunoasterea anumitor date despre pacient: varsta, sex, inaltime, greutate,

valoarea TA, simptome specifice, tratamente cardiologice urmate, in special

tratamente cu medicamente antiaritmice;

• electrocardiograma este utila in aprecierea factorilor ce pot perturba

activitatea normala a cordului: tulburarile de ritm si conducere, prezenta

infarctului miocardic acut, dezechilibrul electrolitic.

Interpretarea este efectuata de catre medic.

Aparatul cu care se efectueaza inregistrarea electrocardiogramei se numeste

electrocardiograf.

Legatura dintre bolnav si aparat se face printr-un cablu. La extremitatea distala a

cablului sunt atasate placute metalice denumite electrozi- in numar de zece,

necesari pentru inregistrarea EKG-ului.

Tensiunile bioelectrice produse de miocard sunt interceptate cu ajutorul electrozilor ,

sunt transmise la aparat prin cablu, amplificate si inregistrate sub forma unor

diagrame numite electrocardiograme.

Inscrierea se face pe hartie speciala care are un sistem de coordonate.

In mod standard, se inregistreaza 12 derivatii :

a) 3 derivatii bipolare ale membrelor –notate DI, DII, DIII

- D I - intre bratul drept si bratul stang

- D II - intre bratul drept si gamba stanga

- D III - intre bratul stang si gamba stanga

2

b) 3 derivatii unipolare de membe notate aVR, aVL, aVF

- aVR pentru bratul drept

- aVL pentru bratul stang

- aVF pentru gamba stanga

c) 6 derivatii precordiale notate V1, V2, V3, V4, V5, V6

3

Locul de fixare a electrozilor exploratori in

inregistrarile precordiale.

Pregatirea bolnavului pentru EKG

Se pregateste bolnavul d.p.d.v.. psihic pentru a inlatura factorii emotionali.

Se transporta bolnavul in camera de inregistrare, de preferinta cu

caruciorul, cu 10-15 minute inainte de inregistrare.

Bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si

relaxeze musculatura.

Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor.

Sub placa de metal a electrozilor se pune o pasta speciala pentru electrozi

sau o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit (o lingura de sare la un pahar de

apa). Cei 10 electrozi ( 4 pentru membre si 6 precordiali) se fixeaza pe bolnav in

felul urmator :

Montarea electrozilor pe membre :

- Rosu- mana dreapta

- Galben- mana stanga

- Verde- picior stang

- Negru- picior drept

Montarea electrozilor precordiali:

V1 - spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului

V2 spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului (corespunde peretelui

anterior al ventriculului drept)

V3 - este situat la jumatatea distantei dintre V2 si V4 si corespunde septului

interventricular

V4 - spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara (apex)

V5 si V6 - sunt situate la acelasi nivel cu V4, respectiv pe linia axilara anterioara si pe

linia axilara mijlocie stanga

V4, V5, V6, - corespund ventriculului stang.

V1- rosu

4

V2- galben

V3- verde

V4- maro

V5- negru

V6- mov

Dupa montarea electrozilor pe pacient, se pune in functiune aparatul ; se

lasa o perioada pentru stabilizare, apoi se trece la testare.

Dupa inregistrarea cardiogramei se indeparteaza electrozii de pe pacient

si se noteaza pe electrocardiograma numele, prenumele, varsta, inaltimea,

greutatea, medicatia folosita, data si ora inregistrarii, semnatura celui care a

efectuat inregistrarea .

Cateterismul cardiacCateterismul cardiac reprezinta introducerea unei sonde radioopace pe cale venoasa sau

arteriala in cavitatile inimii sau in vasele mari, in vederea determinarii presiunii in

diferitele cavitati cardiace si a saturatiei in oxigen a sangelui arterial si venos.

Sonda este dirijata sub ecran radiologic.

Cateterizarea cardiaca se dovedeste a fi deosebit de utila in stabilirea atitudinii

terapeutice fata de pacientii coronarieni gravi = '

In timpul cateterizarii cardiace pacientul va fi permanent monitorizat EKG

deoarece introducerea unui cateter la nivelul cordului poate induce aritmii fatale,

echipamentul de resuscitare va fi intotdeauna pregatit;

5

Cateterizarea cardiaca este de regula asociata cu realizarea unei angiografii,

injectarea unei substante de contrast in sistemul vascular in vederea evaluarii inimii

si vaselor de sange;

Interventiile asistentului medical

includ:

inaintea cateterizarii cardiace:

- va recomanda pacientului un post alimentar de 8 -12 ore inaintea desfasurarii

procedurii

- va explica pacientului cum se va desfasura procedura, precizand ca va trebui

sa stea intins pe o masa dura aproximativ 2 ore

- va incuraja pacientul sa -si exprime teama si nelinistea fata de aceasta

tehnica, incercand de fiecare data sa-l linisteasca si sa -i insufle incredere

dupa cateterizarea cardiaca:

- va supraveghea locul de punctie pentru a putea sesiza la timp

sangerarea si aparitia unui eventual hematom

- va masura periodic pulsul periferic la nivelul extremitatii afectate

- va urmari temperatura si culoarea tegumentelor extremitatii afectate

- va observa din timp orice modificare survenita in evolutia pacientului

(durere, tulburari de ritm, bradicardie, hipotensiune arteriala, etc.) si va

anunta medicul.

Echocardiografia

Echocardiografia, este o metoda de investigare neinvaziva ce utilizeaza ultrasunetele

si care poate aprecia forma, marimea si functionalitatea structurilor cardiace.

Asistentul medical va asigura pacientul ca aceasta tehnica este sigura si nedureroasa.

Pacientul va fi instruit ca in timpul desfasurarii tehnicii va trebui :

- sa schimbe pozitia de cateva ori,

- sa respire linistit

- si uneori sa-si tina respiratia pentru scurte perioade de timp.

6

Fonocardiograma este reprezentarea grafica a zgomotelor produse in cursul unui ciclu

cardiac. Ea nu poate inlocui auscultatia inimii, ci o completeaza.

EXPLORARILE FUNCTIONALE ALE APARATULUI CIRCULATOR

Masurarea T.A.

Oscilometria este metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui

arterial cu ajutorul oscilometrului( Pashon). Aparatul este alcatuit dintr-un cadran gradat

in unitati, o manseta pneumatica cu doua camere in care pompam aerul cu o para de

cauciuc. Manseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite pe membrele bolnavului, de

unde pulsatiile se transmit la manometru. Amplitudinea pulsatiilor arteriale se observa pe

cadranul gradat al aparatului.

Pregatirea bolnavului :

- bolnavul este culcat in repaus cel putin 15 minute ;

- se descopera membrele inferioare si superioare( imbracamintea sa nu fie

stramta !)

Fixarea aparatului : manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit, pe membrul de

examinat.

Masurarea :

- se pompeaza aer pana dispare pulsul periferic( presiunea depaseste T.A :

maxima)

- se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului

- se scade presiunea cu 10 mmHg si se citesc din nou oscilatiile arteriale.

- scade apoi presiunea din 10 mmHG in 10 mm Hg , cu citiri succesive, pana se

gaseste valoarea maxima a amplitudinii, ceea ce se numeste ** indice

oscilometric**.

Regiunile la care se cerceteaza oscilometria , in mod obisnuit, sunt 1/ 3 inferioara si

superioara a gambei, 1/3 superioara a coapsei, antebratului si bratului.( totdeauna se

masoara comparativ intre doua membre).

7

In mod normal, valorile variaza intre 3- 6 diviziuni la coapsa, 2- 4 diviziuni in 1/3

superioara a gambei, 1,5- 2 diviziuni in 1/3 inferioara a gambei si 3-4 diviziuni la

membrele superioare.

Nu este importanta valoarea absoluta a cifrelor, dar are importanta diferenta intre doua

regiuni simetrice. Diferenta mai mare de doua unitati intre un membru si celalalt( la

acelasi nivel) este un semn patologic ( indica o leziune a trunchiului principal sau

obstructii vasculare).

Masurarea presiunii venoase

Presiunea venoasa este presiunea exercitata de sangele venos asupra peretilor

venelor. Masurarea presiunii venoase este indicata pentru aprecierea insuficientei

cordului drept si a gradului de umplere a patului vascular venos.

Presiunea venoasa centrala se masoara prin intermediul cateterismului cardiac, iar

presiunea venoasa periferica pe una din venele superficiale mari ale membrelor, de

obicei la plica cotului sau la nivelul venei safene mari.

Presiunea venoasa se determina in centimetri coloana de apa.

Masurarea se executa cu diferite aparate sau cu un tub de sticla in forma de L, gradat in

cm sau mm, lung de 30 cm cu diametrul de 3- 4 mm si prevazut la ambele capete cu

tuburi de cauciuc.

La capatul scurt al tubului se cupleaza acul de punctie. Capatul lung- la o seringa de

20 ml.

Pentru efecturea tehnicii este nevoie de doua asistente medicale.

Intreaga tubulatura trebuie pregatita steril.

O asistenta incarca tubul de sticla cu ser fiziologic steril, avand grija sa nu ramana

aer in coloana de lichid..

A doua asistenta aseaza bolnavul in decubit dorsal fara perna. Bratul bolnavului va fi

intins, relaxat si sprijinit.

8

Se pregateste seringa pentru punctia venoasa

Se aplica garoul pe bratul bolnavului

Se dezinfecteaza suprafata cutanata

Se punctioneaza vena

Se indeparteaza garoul de pe brat

Se adapteaza tubul de sticla gradat la acul din vena si se realizeaza o comunicatie

directa intre vena si aparat.

Lichidul din tub coboara pana ajunge la nivelul presiunii din vena.

Se citeste presiunea venoasa masurand inaltimea coloanei de lichid din tub.

Valoarea presiunii venoase : 11- 12 cm coloana de apa.

In insuficienta cardiaca dreapta si globala creste, iar in colaps periferic scade.

Timp de circulatie = perioada de timp (in secunde) in care o substanta

parcurge un segment vascular. Durata timpului de circulatie este in functie de viteza

de circulatie, de debitul cardiac, de volemie. ,

Principiul determinarii consta in introducerea in sange a unor substante test si detectarea

lor (prin mijloace obiective si sublective) la o anumita distanta de la locul de administrare

unde apare ,o reactie caracteristica; se cronometreaza timpul necesar pentru parcurgerea

distantei respective.

Determinarea timpului de circulatie scoate in evidenta insuficienta cardiaca inca in faza

incipienta, ajuta la diferentierea dispneii cardiace din insuficienta ventriculara stanga, de

dispneea pulmonara.

Arteriograma (carotidograma, sfigmograma) (inregistrarea pulsului arterial)

Arteriograma = inregistrarea grafica a pulsului arterial sub forma unei curbe.

Carotidograma aduce date pretioase in studiul leziunilor valvei aortice.

Pregatirea si pozitia bolnavului este aceeasi ca pentru inregistrarea EKG, dar cu barbia

usor ridicata.

Invitam bolnavul sa ramana in perfecta liniste, sa-si relaxeze musculatura, sa nu miste si

sa-si retina respiratia

9

Bolnavul se conecteaza la electrocardiograf print-un captator a carui plasare se face pe

partea dreapta, aproape de carotida, de unde se inregistreaza cu o frecventa de 50 mm/s

pulsatiile carotidei. In timpul inregistrarii, captatorul se fixeaza cu mana.

La sfarsitul inregistrarii se noteaza pe sfigmograma numele si varsta bolnavului, data

inregistrarii si numarul inregistrarii.

Flebograma (jugulograma) (Inregistrarea pulsului venos)

Flebograma = inregistrarea grafica a pulsatiilor venei jugulare.

De obicei se face la nivelul venei jugulare si poarta denumirea de Jugulograma.

Pregatirea si pozitia bolnavului este aceeasi ca pentru inregistrarea electrocardiogramei.

Bolnavul se conecteaza la aparat print-un captator care se fixeaza pe vena jugulara.

In cazul in care vena nu poate fi reperata, se provoaca o staza venoasa obtinuta prin presiune

manuala la baza gatului.

Inregistrarea se face cu o frecventa de 50- 7 mm/ s.

Flebograma contribuie la recunoasterea insuficientei cardiace, a pericarditei

si a leziunilor tricuspidiene. .

TestuI Rumpel-Leede

Proba Rumpel-Leede = .aprecierea fragilitatii peretilor capilari (rezistentei capilarelor)

Tehnica: se exercita o staza la nivelul bratu!ui timp de 5 minute, printr-o manseta

pneumatica.umflata-la 10 mm sub presiunea sistolica,

Interpretare: Daca nu apar petesii sau apar numai 1-3, nu sunt semne de fragilitate capilara.

Aparitia unui numar mai mare de petesii se considera pozitiva (+++).

10

BIBLIOGRAFIE :1. Titirca Lucretia, Breviar de Explorari functionale si de ingrijiri speciale

acordate bolnavului, ED. Viata Medicala Romaneasca, 20062. Mozes Carol, Tehnica ingrijirii bolnavului, Ed. Medicala, 2002

11