CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 9 (312) 16 mai 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Problema menþinerii stãrii de spirit a personaluluia constituit ºi constituie o preocupare permanentã acomenzii batalionului ºi comandanþilor de subuni-tãþi. Misiunea într-un teatru de operaþii extern este

lungã, solicitantã ºi aremulte implicaþii asuprapsihicului uman, pro-bleme pe care, în modindependent, este greusã le sesizãm apãrând lapropria persoanã. Încãde la plecarea din þarã,mi-am propus sã fiuprezent cât mai mult...

U na dintre primeleprovocãri a consti-

tuit-o însãºi conducerea ºicoordonarea Compartimen-

tului Operaþii în gestionarea sarcinilor ºi problemelorcomplexe care apar pe perioada unei astfel de misiuni.Am cãutat, încã din perioada de pregãtire a acesteimisiuni, sã identific cerinþele ºi sã canalizez eforturilepe repartizarea sarcinilor în funcþie de experinþa ºi pro-fesionalismul fiecãrui om din compartiment, sã creezºi sã dezvolt relaþii de cooperare bazate pe încredere,prietenie ºi spirit de întrajutorare, astfel încât îndepli-nirea obiectivelor sã se facã la timp ºi de calitate, sã serealizeze un climat de muncã eficient ºi sã se întreprin-dã totul pentru sprijinirea subunitãþilor care acþioneazãpe teren. Am avut ºi am încredere în colectivul cu carelucrez. Am pornit la drum în aceastã încercare dificilã

fãrã prejudecãþi,cu gândul ºisperanþa cã îm-preunã vom pu-tea reuºi sã neîndeplinim res-ponsabilitãþile;am conºtientizatcã numai printr-un efort comunºi de duratã ºiprin recunoaºte-rea deficienþelorºi limitãrilor de cãtre fiecare dintre noi vom putea sãdepãºim cu succes încercãrile ºi greutãþile. Dacã amreuºit acest lucru, rezultatele de la finalul acestei misi-uni o vor demonstra. Oricum, fãrã efortul colegilor, a-cest lucru nu ar fi fost posibil niciodatã. (pag.5)

„ S c o r p i o n i i N e g r i ” , l a f i n a l d e m i s i u n e

Comandã unicã, execuþie descentralizatã

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Istoricul Poliþiei Militare se aflã în strânsã legãtu-rã cu istoricul Jandarmeriei române, acolo unde îºiare originile. Termenul de „poliþie militarã” vine deundeva din timp, din anul 1893, când, pe vremea re-gelui Carol I ºi cu aprobarea acestuia, legiuitorul Las-cãr Catargiu a promulgat Legea Gendarmeriei rura-le. În acea perioadã, Gendarmeria se gãsea în subor-dinea Ministerului de Rãzboi. La sfârºitul celui de-alDoilea Rãzboi Mondial, Jandarmeria este subordona-tã Ministerului de Interne, iar formaþiunile specializa-te de poliþie militarã sunt desfiinþate, personalul fiindcontopit cu cel al altor structuri militare.

Poliþia Militarã are 21 de ani

KAKI 100%

L a c r i m i d i n s o a r ep e n t r u e r o i i n o º t r i !

5 mai, o zi fatidicã! Înjurul orei 13:30, caporalulConstantin-LaurenþiuLIXANDRU, din Batalio-nul 26 Infanterie „NeagoeBasarab”, a cãzut la dato-rie în provincia Zabul, Af-ganistan. În timpul desfã-ºurãrii unei misiuni de pa-trulare pe autostrada A1,

militarul executa cercetarea terestrã a unui obiectiv,conform procedurilor. În urma unui atac cu un dispo-zitiv exploziv improvizat, caporalul a decedat.

LECÞIA DE ISTORIE

Rãzboiul de Independenþãa României

L a 9 mai, pe totteritoriul patriei

noastre au avut loc cere-moniale militare, religi-oase ºi depuneri de co-roane de flori dedicateZilei Independenþei deStat a României, Victo-riei Coaliþiei NaþiunilorUnite în cel de-al DoileaRãzboi Mondial ºi ZileiEuropei. Este de datoria noastrã sã pãstrãm vie ºi ne-pãtatã aceastã paginã de istorie privind independenþade stat ºi sã amintim urmaºilor sacrificiile fãcute decãtre înaintaºii noºtri.

INTERACTIV

Amprentele digitale ale koala sunt extrem de a-propiate de cele ale omului. Este o observaþie sur-prinzãtoare, dat fiind cã aceastã specie a avut o evo-

luþie diferitã de cea aprimatelor. Este extremde greu sã se facã dife-renþierea între o am-prentã umanã ºi cea a u-nui koala. Numai în ur-ma unei analize detalia-te la microscop, se poatedescoperi provenienþaamprentei digitale.

Amprentele digitale de Koalase aseamãnã cu cele ale omului

În data de 5 mai 2011, la sediul Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, a avut loc convocarea psihologilor din ma-rile unitãþi, unitãþile subordonate ºi din instituþiile deînvãþãmânt din subordinea Statului Major General.

Aceastã convocare a avut ca scop pregãtireametodicã a personalului specializat în domeniulasistenþei psihologice ºi sociale pentru aplicareaprevederilor legilor, dispoziþiunilor ºi metodologi-ilor în vederea prevenirii dezvoltãrii comporta-mentelor dezadaptative.

Activitatea a debutat cu o întâlnire cu ºefulDirecþiei Personal ºi Mobilizare din cadrul StatuluiMajor General, domnul general-maior dr. GabrielGabor, întâlnire care a fost apoi urmatã de discuþiiºi dezbateri pe tema mai sus menþionatã.

Convocarea a fost condusã de cãtre ºefulBiroului Coordonare, Selecþie ºi Asistenþã Psiho-logicã din cadrul Statului Major General, domnulcolonel psiholog Alexandru Jianu ºi a avut invitaþidin cadrul Direcþiei Management ºi Resurse Uma-ne, Direcþiei Medicale ºi Secþiei Asistenþã Reli-gioasã din S.M.G.

Convocarea s-a încheiat cu concluzii privitoare lamodul de desfãºurare a activitãþii, iar propunerile dinpartea participanþilor vor fi concretizate într-un raportce va fi prezentat ºefului Direcþiei Personal ºi Mobili-zare din Statul Major General.

Printre cei care au fost invitaþi sã participe la aceas-tã activitate putem sã-i amintim pe comandorul dr.George Spiridonescu ºi psihologul Ilona Voicu, ambii

din partea Direcþiei Management ºi Resurse Umane,medicul psihiatru Eliza Pârvu de la Direcþia Medicalãºi preotul militar Constantin Þanu din cadrul SecþieiAsistenþã Religioasã de la Statul Major General.

Cãpitan Alina BANIA

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 9 (312) din 16 mai 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

BUCUREªTI - Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii aluat decizia ca locaþia în care vor fi amplasate elemente alesistemului american de apãrare antirachetã sã fie unitateamilitarã 01871 din judeþul Olt. Reunit la 2 mai 2011, CSATa discutat rezultatele procesului de selecþie a locaþiei. Proce-sul a fost demarat în contextul negocierilor cadrului juridicaferent participãrii þãrii noastre la proiectul american ºi s-afinalizat în urmã cu câteva sãptãmâni. El a constat din anali-za în format inter-instituþional, de cãtre instituþiile româneºtiºi americane cu expertizã relevantã, a celei mai bune opþi-uni care sã corespundã tuturor criteriilor tehnice fixate decele douã pãrþi. Decizia CSAT privind locaþia este o deciziede etapã, importantã în procesul de finalizare a negocierilorbilaterale pentru desfãºurarea pe teritoriul României a siste-mului SUA de apãrare antirachetã. Consimþãmântul finalprivind locaþia ºi regimul juridic al acesteia va fi exprimat decãtre Parlamentul României, care, potrivit prevederilor lega-le în vigoare, urmeazã sã ratifice Acordul privind amplasa-rea, pe teritoriul României, a unor elemente ale sistemuluiamerican de apãrare antirachetã, rezultat în urma definitivã-rii procesului de negociere. SOFIA - Bulgaria va gãzdui,timp de o lunã, patru avioane-cisternã americane care vorfurniza carburant avioanelor militare americane în Afganis-tan, a anunþat Guvernul de la Sofia. „Guvernul a autorizatstaþionarea pe aeroportul Burgas (est) a patru avioane-cis-ternã KC-135 împreunã cu echipajele lor, aparþinând forþeloraeriene ale Statelor Unite, în perioada 12 mai - 12 iunie”.Aceste avioane staþioneazã în mod obiºnuit la baza ameri-canã Incirlik, din sudul Turciei, unde vor avea loc lucrãri dementenanþã. WASHINGTON - Liderul Al-Qaida în Pe-ninsula Arabicã (AQPA), Nasser al-Wahishi, a avertizatStatele Unite ale Americii cã „rãul cel mai mare” urmeazãsã vinã dupã moartea lui Osama ben Laden. „Americanii l-au ucis pe ºeic (...), dar trebuie sã ºtie cã Jihadul va fi maiputernic acum decât în timpul vieþii sale”, a declarat yeme-nitul al-Wahishi în mesajul dat publicitãþii. AQPA a luatnaºtere dintr-o fuziune, în 2009, între ramurile yemenitã ºisauditã ale reþelei. Aceasta a încercat la 25 decembrie sã tri-mitã colete capcanã în SUA la finalul lui octombrie 2010,acestea fiind descoperite de poliþie la Dubai ºi în Marea Bri-tanie înainte de a exploda. ROMA - Un bombardament a-supra unui obiectiv militar în Libia, chiar dacã în el s-ar aflacolonelul Muammar Kadhafi, va fi justificat, a apreciat, într-un interviu, ministrul italian al Apãrãrii, Ignazio La Russa.În contextul în care presa italianã se întreba dacã liderul libi-an este mort sau viu, dupã ce televiziunea libianã nu a maidifuzat, timp de zece zile, nici o imagine a acestuia, La Ru-ssa apreciazã cã nu ar fi acceptabil sã se bombardeze locu-inþa lui Muammar Kadhafi, dar cã ar fi întru totul justificatsã fie bombardate obiective militare în care acesta s-ar refu-gia. „Obiectivele militare nu se definesc ºi nu sunt bombar-date în funcþie de cine se aflã înãuntru sau nu, pe baza a ceeace afirmã rezoluþia ONU”, apreciazã el, pentru cotidianul IlMessaggero. Obiectivele avioanelor italiene sunt „obiectivemilitare dinafara oraºelor”, a adãugat el. „Nu avem intenþiasã participãm la un raid asupra unor obiective situate în inte-riorul oraºelor”, cu excepþia cazurilor extraordinare, cândexistã pericole iminente pentru populaþiile civile, iar aceastãpoziþie a fost clar expusã de Italia la NATO, a insistat el.Aceastã participare la bombardamentele aliate a fost foartecriticatã de Liga Nordului, formaþiunea aliatã formaþiuniipremierului Silvio Berlusconi. KABUL - Occidentul tre-buie sã spunã clar cã nu va abandona Afganistanul dupãtransferul de securitate cãtre forþele locale în anul 2014 sauva risca o continuare a luptelor în regiune, a avertizat co-mandantul forþelor britanice în aceastã þarã, relateazã TheGuardian. Bucknall a fãcut aceste declaraþii în contextulunei îngrijorãri, la Kabul, despre ceea ce se va întâmpladupã începerea retragerii trupelor NATO, în acest an.Aceastã „angoasã” a devenit „acutã” dupã eliminarea luiOsama ben Laden ºi posibilului ei efect asupra politicilorStatelor Unite. Washingtonul a sporit efortul sãu militarpânã la 100 de miliarde de dolari pe an ºi negociazã, în pre-zent, un nou parteneriat strategic cu preºedintele afgan,Hamid Karzai. Bucknall a mai spus cã este posibil ca forþelebritanice sã rãmânã în Afganistan mulþi ani dupã 2014, darîntr-un rol diferit. Un argument este numãrul de insurgenþicare au intrat în procesul de reconciliere ºi reabilitare. Aces-ta le permite sã se întoarcã în satele lor, dacã renunþã lalupte. Reprezentantul civil al NATO în Afganistan, SimonGass, a avertizat, de asemenea, asupra felului în care arputea arãta aceastã þarã dupã retragerea NATO. „Afganiivor conduce. Iar acest lucru va fi frustrant pentru unii dinEuropa, pentru cã lucrurile vor decurge (aici) într-un fel carenu le va plãcea. Aceasta este o þarã islamic conservatoare,care va rãmâne islamic conservatoare ºi va avea un sistem devalori diferite de ale noastre”, a subliniat Gass. (S.R.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt.. 00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt.. 00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 9/2011

Prin Decizia ministerialã 297, din 15 mai 1923, s-aînfiinþat, în cadrul Ministerului de Rãzboi, Comitetulconsultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la rãz-boiul chimic. Însã, denumirea acestei structuri a suferitde-a lungul timpului modificãri multiple. Încã din mo-mentul înfiinþãrii primului nucleu al Chimiei Militare –Secþia a IV-a a Gazelor de Luptã, protecþia antichimi-cã, devenitã ulterior apãrarea CBRN, a cunoscut o evo-luþie continuã, atât din punct de vedere organizaþional,dar ºi al înzestrãrii, mai ales dupã apariþia noilor agenþi

toxici ºi a altor arme de distrugere în masã (nucleare ºibiologice).

Continuând frumoasele tradiþii fãurite de cãtre îna-intaºi, chimiºtii militari au fost preocupaþi permanentde perfecþionarea nivelului de pregãtire ºi de creºtereagradului de apãrare a trupelor împotriva efectelor de-vastatoare ale armelor de distrugere în masã.

Astãzi, dupã 88 de ani de la înfiinþarea primelorstructuri de apãrare contra gazelor, instrucþia de spe-cialitate a unitãþilor ºi subunitãþilor de profil CBRN se

desfãºoarã potrivit standardelor actuale,apãrarea CBRN având un loc ºi un rol binedefinite în cadrul procesului de modernizarea Armatei române. Structurile de apãrareCBRN sunt integrate operaþional în toateacþiunile militare, în operaþii de stabilitate,precum ºi în anumite acþiuni asimetrice ºi deurgenþã civile specifice. Rolul lor rezidã încapacitatea operaþionalã de gestionare a situ-aþiilor CBRN/EADA, de asigurare a supra-vieþuirii, de menþinere a libertãþii de acþiuneºi de multiplicare a puterii de acþiune a tru-pelor.

Împlinirea celor 88 de ani de existenþã aremenirea sã prilejuiascã întregului personaldin armã, sentimente de mândrie ºi, totodatã,un puternic imbold spre îndeplinirea eficien-tã a misiunilor specifice. Cu ocazia aniver-sãrii lor, tuturor chimiºtilor militari le urãmLa Mulþi Ani! (S.R.)

1 5 m a i , z i u a c h i m i º t i l o r m i l i t a r i

Istoricul Poliþiei Militare se aflã în strâ-nsã legãturã cu isto- ricul Jandarmeriei ro-mâne, acolo unde îºi are originile. Termenulde „poliþie militarã” vine de undeva dintimp, din anul 1893, când, pe vremea regelui Carol I ºi cu aprobarea acestuia, legiuitorul Lascãr Catargiu a pro-mulgat Legea Gendarmeriei rurale. În acea perioadã, Gendarmeria se gãsea în subordinea Ministerului deRãzboi.

La sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, Jandarmeria este subordonatã Ministerului de Interne, iar for-maþiunile specializate de poliþie militarã sunt desfiinþate, personalul fiind contopit cu cel al altor structuri mili-tare. În anul 1947, s-a impus necesitatea înfiinþãrii unor structuri care sã acopere nevoile de menþinere ºi controlal disciplinei militare, precum ºi de îndrumare a circulaþiei autovehiculelor militare.

Pentru a nu avea, totuºi, o putere de acþiune prea mare, care sã contravinã intereselor partidului unic ºireprezentanþilor sãi, s-au înfiinþat structuri care sã compenseze dispariþia poliþiei militare.

Astfel, la începutul anilor `90, s-au reînfiinþat primele unitãþi ºi subunitãþi de poliþie militarã, pe data de 15mai. Ca urmare, din 1990, Poliþia Militarã devine parte a armatei asemenea altor specialitãþi militare.

Aniversarea celor 21 ani de existenþã se constituie într-un prilej de bucurie ºi de rememorare a principaleloractivitãþi ale acestor militari. Misiuni de însoþire, pazã ºi apãrarea ale obiectivelor militare, monitorizarea tranzi-tãrii teritoriului naþional de cãtre militari ºi tehnicã aparþinând altor armate, controlul circulaþiei autovehiculelormilitare sunt doar câteva dintre atribuþiile lor de zi cu zi.

Nivelul ridicat de pregãtire ºi adaptarea rapidã la standardele actuale a permis participarea subunitãþilor depoliþie militarã la misiuni internaþionale în teatrele de operaþii. Fie cã au acþionat pe teritoriul naþional sau în afaralui, poliþiºti militari ºi-au fãcut mereu datoria, consolidându-ºi locul în cadrul structurilor de forþe ale Armateiromâne.

La Mulþi Ani, Poliþiei Militare! (S.R.)

Poliþia Militarã are 21 de ani

C o n v o c a r e a p s i h o l o g i l o r

D upã o misiune de ºase luni în teatrul de ope-raþii din Balcani, plutonul ALTHEA EUFOR

XIII s-a repatriat. În ziua de 2 mai, pe platoul din faþaBatalionului 300 Sprijin, în prezenþa comandoruluiCostel Avrãmescu, ºeful Centrului de Conducere O-peraþionalã din Statul Major General, a avut loc cere-monialul de repatriere a plutonului de poliþie militarã.

La aceastã activitate, comandamentul Diviziei 1Infanterie „Dacica” a fost reprezentat de colonelulEduard Efrimescu, locþiitorul ºefului de stat majorpentru operaþii, alãturi de care au mai participat ºi alþireprezentanþi ale celorlate structuri din cadrul Minis-terului Apãrãrii Naþionale. Ceremonialul militar a în-ceput cu primirea distinþilor invitaþi, trecerea în revis-tã a formaþiei, salutul acesteia, intonarea Imnului deStat, Apelul Solemn ºi serviciul religios oficiat de cã-tre preotul diviziei, Nicolaie Postolea. A urmat apoimesajul comandantului de pluton, locotenentul Adri-an Postelnicu, care a precizat cã: „Misiunea plutonu-lui a fost aceea de a participa în sprijinul autoritãþi-lor EUFOR ºi al celor locale la menþinerea unui cli-mat de pace ºi securitate în Bosnia - Herþegovina. Caºi specific al misiunii, am avut numeroase misiuni de

patrulare, recunoaºtere ºi culegere deinformaþii din diferite locaþii de pe te-ritoriul Bosniei ºi Herþegovinei. Dinpunct de vedere al securitãþii nu a e-xistat nici un fel de probleme pe timpulmisiunii. Misiunea aceasta a fost o a-devãratã provocare, atât pentru mine,cât ºi pentru colegii mei, dar ºi o expe-rienþã plãcutã iar, pe aceastã cale,vreau sã mulþumesc tuturor pentrusprijinul acordat în vederea îndeplini-rii misiunii, pentru ca acum, la final,sã pot raporta în calitate de coman-dant de pluton MISIUNE ÎNDEPLINI-TÃ!”.

În continuarea ceremonialului, aluat cuvântul domnul comandor CostelAvrãmescu, care a dat citire mesajuluiministrului Apãrãrii naþionale: „Vã fe-licit pentru modul exemplar în care aþiacþionat pentru a duce la final misiu-nea încredinþatã în teatrul de operaþiiBosnia ºi Heþegovina la standardele

de performanþã cerute. ÎnBosnia ºi Herþegovina, Ar-mata românã are cea mai în-delungatã participare la mi-siuni în afara teritoriuluistatului român. Primii mili-tari ai armatei noastre s-aualãturat, din anul 1996, efor-tului internaþional de stabi-lizare ºi reconstrucþie a aces-tei þãrii greu încercate derãzboi în cadrul misiuniiconduse iniþial de NATO, a-poi, din 2004, de UniuneaEuropeanã. În toatã aceastãperioadã, România a fostconsecventã în angajamentulasumat în spiritul solidaritã-þii. În cei 15 ani de prezenþãneîntreruptã, detaºamenteleromâneºti ºi-au îndeplinit cucinste misiunile încredinþate,dovedind prin faptele lor cã

România este, atât un partener de încredere faþã dealiaþi, cât ºi un contribuitor activ la securitatearegionalã ºi globalã. Iatã cã ºi dumneavoastrã v-aþiadus din plin contribuþia la consolidarea imaginiiþãrii noastre în rândul aliaþilor ºi partenerilor. Prinmisiunile executate, prin exerciþiile comune la careaþi participat, aþi demonstrat cã sunteþi în mãsurã sãexecutaþi misiuni generale ºi specifice de poliþie mi-litarã pentru realizarea obiectivelor EUFOR în Bos-nia ºi Herþegovina. Toate aceste realizãri demon-streazã mãiestria, solidaritatea ºi camaraderia decare aþi dat dovadã în cooperarea foarte bunã cu ali-aþii ºi eforturile constant fãcute pentru învingereagreutãþilor misiunii”.

Ceremonialul militar s-a încheiat cu defilarea plu-tonului, urmatã de analiza post-acþiune. Poliþia Mili-tarã a demonstrat, încã odatã, cã este o structurã spe-cializatã a Armatei române, care vegheazã la respec-tarea legalitãþii de cãtre militari, indiferent de situaþiasau de locul unde poliþiºtii militari îºi desfãºoarãactivitatea.

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 9 (312) din 16 mai 2011 Pagina 3

B i n e a þ i v e n i t a c a s ã !

5 mai, o zi fatidicã! În jurul orei 13:30, caporalulConstantin-Laurenþiu LIXANDRU, din Batalionul26 Infanterie „Neagoe Basarab”, a cãzut la datorie înprovincia Zabul, Afganistan. În timpul desfãºurãriiunei misiuni de patrulare pe autostrada A1, militarulexecuta cercetarea terestrã a unui obiectiv, conformprocedurilor. În urma unui atac cu un dispozitiv ex-ploziv improvizat, caporalul a fost rãnit grav ºi a fostevacuat de urgenþã la Spitalul Militar din baza Lagmanpentru îngrijiri medicale. Cu toate eforturile depuse depersonalul medical pentru salvarea vieþii sale, capo-ralul Lixandru a decedat. Militarul, în vârstã de 30 ani,era cãsãtorit ºi nu avea copii.

Ministrul Apãrãrii naþionale Gabriel Oprea a sem-nat ordinul de avansare la gradul de sublocotenentpost-mortem a caporalului Constantin-Laurenþiu Li-xandru, care ºi-a sacrificat viaþa sub culorile Drape-lului naþional, sãvârºind acte de devotament excepþio-nal în timpul executãrii misiunii în teatrul de operaþii

din Afganistan. De asemenea, ministrul Apãrãrii naþio-nale a înaintat Preºedintelui României propunerea dedecorare a sublocotenentului post-mortem Constantin-Laurenþiu Lixandru cu Ordinul Naþional „Steaua Ro-mâniei” în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemnde rãzboi.

Trupul neînsufleþit al sublocotenentului post-mortem Constantin-Laurenþiu Lixandru, cãzut la dato-rie în timpul îndeplini-rii unei misiuni în Af-ganistan, a fost repa-triat cu o aeronavã mi-litarã a Forþelor Aerie-ne Române, pe 8 mai,la Flotila 90 TransportAerian din Otopeni.Ministrul Apãrãrii na-þionale Gabriel Opreaa participat la ceremo-nia militarã ºi religioa-sã organizatã la aero-port în fruntea uneinumeroase delegaþiimilitare. În ziua de 10mai, în oraºul Rovi-nari, locul de naºtere amilitarului, a avut locceremonialul militarde înmormântare lacare a luat parte ºefulStatului Major Gene-ral general-maior ªte-fan Dãnilã, alãturi deºeful Statului Major alForþelor Terestre ge-neral de brigadã dr.Arinton Ioniþã, co-mandantul Diviziei 1Infanterie „Dacica”general-maior Nico-laie Dohotariu ºi co-mandantul Brigãzii 2

Infanterie „Rovine” general de brigadã dr. Emil Tudo-sie. La ceremonial au participat, din partea oficialitã-þilor locale, primarul oraºului, precum ºi numeroºi con-silieri, dar ºi un numãr foarte mare de locuitori aioraºului care au venit sã-l conducã pe ultimul drum pemartirul nostru, sublocotenentul post-mortem Constan-tin-Laurenþiu Lixandru.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Cãtãlin-Ionel MARINESCU, capo-ral din Batalionul 26 Infanterie „NeagoeBasarab”, a cãzut la datorie pe 10 mai, înjurul orei 06:00, în provincia Zabul, Af-ganistan. În timpul desfãºurãrii unei mi-siuni de patrulare pe autostrada A1, mili-tarul executa cercetarea terestrã a unuiobiectiv, conform procedurilor. În urmaunui atac cu un dispozitiv exploziv im-provizat, caporalul a fost grav rãnit, fiindtransportat de urgenþã cu un elicopter e-chipat MEDEVAC la Spitalul Militar dinbaza Lagman pentru îngrijiri medicale.Cu toate eforturile depuse de personalulmedical pentru salvarea vieþii sale, capo-ralul Marinescu a decedat. Militarul, învârstã de 28 de ani, era necãsãtorit. Mi-nistrul Apãrãrii naþionale Gabriel Opreaa semnat ordinul de avansare la gradul desublocotenent post-mortem a caporaluluiCãtãlin-Ionel Marinescu, care ºi-a sacri-ficat viaþa sub culorile Drapelului naþio-nal, sãvârºind acte de devotament excep-þional în timpul executãrii misiunii în tea-trul de operaþii din Afganistan. De aseme-nea, ministrul Apãrãrii naþionale a înaintatPreºedintelui României propunerea dedecorare a sublocotenentului post-mortemCãtãlin-Ionel Marinescu cu Ordinul Naþio-nal „Steaua României” în grad de Cavaler,pentru militari, cu însemn de rãzboi.

Trupul neînsufleþit al sublocotenentu-lui post-mortem Cãtãlin-Ionel Marinescu,cãzut la datorie în timpul îndeplinirii unei

misiuni în Afganistan, a fost repatriat cu oaeronavã militarã a Forþelor Aeriene româ-ne pe 12 mai, la Flotila 90 Transport Ae-rian din Otopeni. Ministrul Apãrãrii naþio-nale Gabriel Oprea a participa la ceremo-nia militarã ºi religioasã organizatã la ae-roport în fruntea unei numeroase delegaþiimilitare. Cãtãlin-Ionel a fost înmormântatpe 14 mai, în Craiova, cu onoruri militare,cu salve de armã ºi pe acordurile Imnuluinaþional.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

L a c r i m i d i n s o a r e p e n t r u e r o i i n o º t r i !

Paginã realizatã de plt. Radu SÃCÃREA

CMYK

Curierul ARMATEINr. 9 (312) din 16 mai 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

„„ SS cc oo rr pp ii oo nn ii ii NN ee gg rr ii ”” ,, ll aa ff ii nn aa ll dd ee mm ii ss ii uu nn ee

- Domnule locotenent-colonel, peste numai treisãptãmâni puteþi raporta „Misiune îndeplinitã!” alã-turi de „Scorpionii Negri”, unitate al cãrei comandantsunteþi! Desigur, vor urma ºi alte provocãri. Cum a-preciaþi dumneavoastrã cã au rãspuns „Scorpionii Ne-gri” la provocãrile din T.O. Afganistan?

- Într-adevãr, mai sunt aproximativ trei sãptãmânipânã când misiunea în Teatrul de Operaþii Afganistana Batalionului 20 Infanterie „DOLJ” se va încheia.Chiar dacã trei sãptãmâni, pentru o operaþie militarã,constituie o perioadã relativ mare, dupã ºase luni deprezenþã în Afganistan, consider cã putem privi ºi puþinretrospectiv la ceea ce „Scorpionii Negri” au realizat înacest spaþiu, la misiunile îndeplinite ºi rezultatele lor,la modul în care structurile batalionului ºi fiecare ostaºal sãu au relaþionat cu provocãrile întâmpinate.

Analizând, poate cu subiectivismul comandantuluicare îºi iubeºte unitatea ºi oamenii pe care îi comandã,pot afirma ca trãiesc sentimentul datoriei împlinite.Construim împreunã un episod unic din istoria batali-onului ºi suntem mândri de ceea ce am realizat, de ceeace lãsãm în urma noastrã în spaþiul de confruntare asu-mat. Afirm cu tãrie cã toþi „Scorpionii Negri”, de lagradatul profesionist la ofiþerul de stat major, ºi-au în-deplinit menirea cu dãruire, încredere ºi tenacitate. Amavut ºi am încredere în oamenii batalionului, îi cunoscfoarte bine de mai bine de ºapte ani, de când am fostprimit în familia „Scorpionilor Negri”, iniþial ca locþi-itor al comandantului de batalion. ªtiu cã sunt oamenide toatã isprava, harnici ºi modeºti, care ºtiu sã-ºi facãdatoria. Trebuie sã recunosc, însã, cã la începutul misi-unii am trãit sentimente de neliniºte referitoare la mo-dul în care vom fi în mãsurã sã facem faþã provocãrilorAfganistanului –, þinând cont cã este prima misiune abatalionului în acest teribil teatru de operaþii. În acestmoment, consider cã subordonaþii mei au dovedit cã auabilitãþile, trãsãturile de caracter ºi inteligenþa de a a-borda cu succes o diversitate de situaþii în drumul pla-nificat de îndeplinire a misiunii.

Este adevãrat cã ne-am confruntat ºi cu multe greu-tãþi de-a lungul celor ºase luni de misiune, însã, punândîn valoare calitãþile enumerate anterior, am reuºit sãdepãºim toate aceste provocãri. Cine crede cã o misiu-ne în teatrul de operaþii este simplã ºi cã se mãsoarãdoar prin cuantificarea zilelor scurse sau a raportãrilorpozitive, se înºealã. Îndeplinirea misiunii presupunecunoaºterea mediului operaþional, înþelegerea ºi gãsireasoluþiei pentru optimizarea acestuia în atingerea obiec-tivului final. Pornind de la misiunea de bazã a batalio-nului, ne-am focalizat efortul pe realizarea sarcinilorcheie primite sau deduse, concomitent cu menþinereacapacitãþii operaþionale permanente a personalului ºitehnicii batalionului. A fost greu, extrem de solicitantdin punct de vedere fizic ºi psihic, însã fiecare militara conºtientizat cã toate aceste eforturi sunt orientatecãtre îndeplinirea misiunii ºi asigurarea protecþieifiecãruia dintre noi.

Pe de altã parte, nu pot sã trec cu vederea modul încare comandanþii de subunitãþi au rãspuns unor provo-cãri cu totul ºi cu totul inedite pentru majoritatea dintreei. Una dintre cele mai mari realizãri ale acestei misi-uni a constituit-o descoperirea ºi perfecþionarea la a-ceºti oameni a unor abilitãþi pe care nu ºi le cunoºteauanterior. Practic, în aceastã perioadã, comandanþii decompanii au devenit adevãraþi comandanþi capabili sãgestioneze informaþii, sã evalueze situaþii ºi factori, sãanalizeze, sã planifice ºi sã organizeze acþiuni militareîn mod independent, într-o zonã de responsabilitate în-credinþatã, cu forþele ºi mijloacele la dispoziþie. Înacelaºi timp, au înþeles filosofii noi ale acþiunilor mili-tare întrunite prin întrebuinþarea unor capabilitãþi dinalte structuri sau categorii de forþe. Au interacþionateficient cu elicopterele de luptã sau de supraveghere, s-au coordonat ºi au acþionat în comun cu geniºtii, EOD-iºtii, cu forþele speciale. Am fost extrem de plãcut sur-prins sã constat cã tinerii comandanþi de plutoane aucompetenþe de comandã-control specifice unor oamenicu mai multã experienþã. Vã spun sincer cã am trãitsentimente foarte plãcute când, în momentele de tens-iune psihicã trãite în punctul de comandã al batalionu-lui datorate unor situaþii complexe, am observat reacþiicalculate, echilibrate ale comandanþilor de subunitãþidin teren. Este într-adevãr un sentiment de mândriepentru un comandant atunci când i se confirmã încre-derea în subordonaþi.

Concluzionând, sunt convins cã „Scorpionii Negri”au rãspuns în cele mai bune condiþii la provocãrileîntâmpinate timp de ºase luni în care am luptat înAfganistan, iar acest lucru ne dã certitudinea cã vomperforma la acelaºi nivel în urmãtoarele misiuni pri-mite.

- Ce ne puteþi relata despre cooperarea cu forþelede securitate afgane, având în vedere cã militariiromâni participã cu aceºtia la tot spectrul de misiuni?

- Relaþiile de cooperare cu structurile de securitateafgane au constituit un obiectiv principal al Batalionu-lui 20 Infanterie „DOLJ” - „Scorpionii Negri” - în mi-siunea din Afganistan. Dupã cum bine se ºtie, vorbimaici despre armatã - ANA, poliþie – ANP ºi departa-mentul de securitate afgan - NDS, fiecare cu particula-ritãþile sale date de misiuni, de nivelul de instruire apersonalului ºi de dotare, de sistemul ierarhic de co-

mandã-control sau chiar de aspectele culturale ºi deeducaþie. A fost nevoie de adaptarea militarilor noºtri,de înþelegerea acestor factori ºi de modelarea acþiunilorîn consecinþã. Finalmente, consider cã am reuºit ºi înacestã privinþã sã obþinem maximum din aceste relaþiiîn condiþiile în care peste 90% din misiunile executatede batalion au fost în parteneriat cu Forþele Naþionalede Securitate Afgane (ANSF). Doresc sã subliniez fap-tul cã, pe linia de efort „dezvoltarea ANSF”, batalionula avut ca sarcinã întãrirea parteneriatului pentru spri-jinul acestora în gestionarea situaþiei de securitate dinzona de responsabilitate conform menirii fiecãrei struc-turi în parte. S-au obþinut rezultate foarte bune pe liniacooperãrii cu ANA ºi NDS ºi bune cu ANP. Aceastãdiferenþã este explicabilã prin mai multe elemente careþin de gradul de realizare de cãtre fiecare structurã afactorilor enumeraþi la începutul rãspunsului. Pentru afi cât mai exact în descrierea situaþiei de fapt a ANSF,trebuie sã mai precizez cã, la fel ca în orice structurã desecuritate, indiferent de tip sau apartenenþã, o notã fun-damentalã este datã de sistemele de comandã-control,de personal ºi logisticã existente ºi care, în cazul nos-tru, au facut ºi fac diferenþa între aceste organizaþii.

Revenind la întrebare, cooperarea „ScorpionilorNegri” cu ANSF a fost permanentã, reciproc avanta-joasã ºi realizatã la toate nivelurile, atât de comandã,cât ºi de execuþie. Pe parcursul misiunii, pe langã par-teneriatul din teren, am cooperat eficient ºi la nivelsuperior – provincial ºi districtual. În plus, faþã deofiþerii de legaturã desemnaþi de batalion pe lângãstructurile de comandã-control ale ANSF, am destinatofiþeri de stat major cu responsabilitãþi în monitoriza-rea, evaluarea permanentã ºi promovarea propunerilorde dezvoltare a forþelor de poliþie afgane. Una pestealta, dacã iniþial au existat unele probleme de adaptare,treptat, acestea au fost rezolvate, ajungându-se în acestmoment la o optimizare în toate domeniile de coope-rare specifice mediului operaþional. De asemenea, dacãla începutul misiunii „Scorpionilor Negri”, parteneriiafgani „s-au plâns” de numãrul mare de misiuni la careau fost solicitaþi sã se implice, ulterior, dupã ce li s-a

explicat necesitatea maximizãrii prezenþei în teren pen-tru securitatea zonei de responsabilitate, s-au adaptat lanoul ritm ºi au participat mai activ ºi mai eficient. Potafirma cã, la aceastã datã, relaþia de cooperare cuANSF decurge firesc, este eficientã ºi, mai ales, estedoritã de toate structurile.

- V-am vãzut alãturi de subordonaþii dumneavoas-trã, atât pe timpul misiunilor, cât ºi la activitãþile derecreere. Cât de important este pentru oamenii dum-neavoastrã faptul cã liderul este în mijlocul lor?

- Problema menþinerii stãrii despirit a personalului a constituit ºiconstituie o preocupare permanen-tã a comenzii batalionului ºi co-mandanþilor de subunitãþi. Misiu-nea într-un teatru de operaþii ex-tern este lungã, solicitantã ºi aremulte implicaþii asupra psihiculuiuman, probleme pe care, în modindependent, este greu sã le sesi-zãm apãrând la propria persoanã.Încã de la plecarea din þarã, mi-ampropus sã fiu prezent cât mai mult,dar în acelaºi timp ºi cât mai dis-cret, printre militarii mei. Am cãu-tat sã fiu mai mult alãturi de eipentru a-i face sã simtã faptul cãoricând pot gãsi în mine un sprijinîn soluþionarea problemelor per-sonale, însã în condiþiile conºtien-tizãrii ºi înþelegerii de cãtre fiecarea particularitãþilor mediului opera-þional în care trãieºte ºi acþioneazãbatalionul. În acelaºi timp, am ur-mãrit sã am o prezenþã cât mai dis-cretã în scopul întãririi autoritãþiiºi responsabilitãþilor fiecãrui co-mandant de subunitate, de la com-panie pânã la grupã, pe linia plani-ficãrii, organizãrii ºi executãriisarcinilor operaþionale sau admi-nistrative ce le revin. Aplicând a-cest principiu, am observat cummicii comandanþi au progresat, s-au maturizat, devenind mult mairesponsabili faþã de grupul deoameni pe care îl comandã. Certeste cã am urmãrit ca apropierealiderilor de oameni sã existe per-manent în condiþiile respectãrii

normelor fundamentale de existenþã ale organismuluimilitar – ordine ºi disciplinã, corectitudine, principiali-tate, spirit de echipã, prevalenþa misiunii ºi acceptarealiber consimþitã a rigorilor ºi privaþiunilor vieþii de mi-litar pe câmpul de luptã.

Pe de altã parte, am cerut subordonaþilor sã asigurecondiþiile optime de refacere a capacitãþii de luptã asubunitãþilor la întoarcerea din misiuni. Am vizat asi-gurarea timpului la dispoziþie pentru recuperare fizicãºi psihicã prin toate metodele ºi mijloacele avute laîndemânã, astfel încât militarii sã fie apþi cât mai repe-de pentru continuarea misiunilor.

Revenind la importanþa prezenþei comandantuluiprintre subordonaþi, apreciez cã este decisivã la locul ºimomentul potrivit. Din punctul meu de vedere, am cãu-tat în aceste ºase luni sã interacþionez cu militarii, atâtîn mod formal, cât ºi informal, dar ºi sã-i încurajez în acomunica în cadrul microgrupului din care fac parte.Chiar dacã nici un comandant nu este deþinãtorul ade-vãrului absolut, mai ales în aspecte ce þin de probleme-le personale ale fiecãrui militar, pot afirma cu convin-gere cã sfatul pe care îl aºteaptã un soldat de la coman-dantul sãu are un impact foarte puternic asupra modu-lui de abordare ºi rezolvare a problemelor ºi asupra mo-ralului sãu. În acelaºi timp, le-am explicat subordona-þilor necesitatea de a se sprijini unul pe celãlalt ca niºteadevãraþi camarazi de arme, atât în misiuni, cât ºi întimpul liber, sã discute atât probleme, modalitãþi de re-zolvare a unor ipoteze tactice, cât ºi aspecte ale vieþiide zi cu zi, pentru a gãsi soluþii la problemele persona-le inerent apãrute într-o perioadã lungã de timp, la miide kilometri depãrtare de familii.

În final, cred ºi sper cã, prin prezenþa noastrã în Af-ganistan, prin operaþiile executate în acestã perioadã,vom aduce o razã de speranþã pentru acest popor multprea aspru lovit de vitregiile istoriei ºi vom putea ra-porta, la întoarcerea acasã, cã „Scorpionii Negri” ºi-auîndeplinit din nou misiunea ºi cã rãmânem consecvenþisloganului „SEMPER VICTORES!”.

Locotenent Claudiu DRÎMBOIFoto: Plutonier-adjutant Cristian SURUGIU

IInntteerrvviiuu ccuu ccoommaannddaannttuull BBaattaalliioonnuulluuii 2200 MMaanneevvrrãã „„SSccoorrppiioonniiii NNeeggrrii””,, llooccootteenneenntt-ccoolloonneell CCllaauuddiiuu SSAAVVAA

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 9 (312) din 16 mai 2011

„Comandã unicã, execuþie descentralizatã!” - aces-ta este principiul care se pune în practicã într-un teatrude operaþii, principiu despre care ne vorbeºte în cele ceurmeazã maiorul Mitel JILAVU, ºef Operaþii la Batali-onul 20 Manevrã „Scorpionii Negri”.

- Domnule maior, reprezentaþi cea mai importantãstructurã a unui comandament într-un teatru de ope-raþii. Ce provocãri aþi avut pe timpul acestei misiuni ºicum au fost ele gestionate?

- Într-adevãr, Compartimentul Operaþii, mai alesîntr-un teatru de operaþii, este cea mai importantãstructurã a unui stat major de batalion, pe de o parte dinpunct de vedere al structurii organizatorice (mai multde 1/3 din efectivele statului major) ºi, pe de altã parte,din punct de vedere al sarcinilor ºi situaþiilor pe care leare de gestionat.

Pe perioada misiunii, pot spune cã au existat o seriede provocãri care au trebuit sã fie gestionate pentru aasigura condiþiile operaþionale optime desfãºurãrii înbune condiþii a misiunilor, atât din punct de vedere alprotecþiei forþelor proprii, cât ºi din punct de vedere alasigurãrii climatului de securitate ºi sprijinirii îmbunã-tãþirii vieþii populaþiei locale din zona de responsabili-tate.

Una dintre primele provocãri a constituit-o însãºiconducerea ºi coordonarea Compartimentului Operaþiiîn gestionarea sarcinilor ºi problemelor complexe careapar pe perioada unei astfel de misiuni. Am cãutat,încã din perioada de pregãtire a acestei misiuni, sã i-dentific cerinþele ºi sã canalizez eforturile pe reparti-zarea sarcinilor în funcþie de experienþa ºi profesiona-lismul fiecãrui om din compartiment, sã creez ºi sãdezvolt relaþii de cooperare bazate pe încredere, priete-nie ºi spirit de întrajutorare, astfel încât îndeplinirea o-biectivelor sã se facã la timp ºi de calitate, sã se reali-zeze un climat de muncã eficient ºi sã se întreprindãtotul pentru sprijinirea subunitãþilor care acþioneazã peteren. Am avut ºi am în-credere în colectivul cu ca-re lucrez. Am pornit ladrum în aceastã încercaredificilã fãrã prejudecãþi, cugândul ºi speranþa cã îm-preunã vom putea reuºi sãne îndeplinim responsabi-litãþile; am conºtientizat cãnumai printr-un efort co-mun ºi de duratã ºi prin re-cunoaºterea deficienþelorºi limitãrilor de cãtre fieca-re dintre noi vom putea sãdepãºim cu succes încercã-rile ºi greutãþile. Dacã amreuºit acest lucru, rezulta-tele de la finalul acesteimisiuni o vor demonstra.Oricum, fãrã efortul cole-gilor, acest lucru nu ar fifost posibil niciodatã.

O altã provocare a con-stituit-o preluarea misiuniiºi a zonei de responsabili-tate, acomodarea cu noulclimat operaþional, cu toatecã veneam dupã o perioadãde pregãtire intensã în þarã.Rezultatele acestei pregãtiri s-au reflectat pozitiv înmodul cum s-au preluat responsabilitaãþile în fiecareFOB, în fiecare sector de responsabilitate, evitându-seastfel apariþia evenimentelor ºi incidentelor inerente u-nei astfel de perioade, întru-un mediu deloc prielnic.Acomodarea s-a fãcut rapid ºi am reuºit, ca într-untimp destul de scurt, sã atingem ritmul operaþional op-tim pentru a controla zona încredinþatã.

Pe parcursul misiunii, au apãrut alte provocãri dato-rate mediului operaþional ºi climatului de securitate:realitatea în care forþele au trebuit sã acþioneze peteren; terenul extrem de greu accesibil ºi de multe oriinaccesibil, mai ales în condiþii de iarnã; atitudinea po-pulaþiei din anumite localitãþi faþã de gesturile de aju-tor întreprinse de militarii noºtri; incidentele ºi eveni-mentele care au trebuit sã fie gestionate (descoperiri ºiexplozii ale unor DEI pe timpul executãrii misiunilor;atacuri cu armament de infanterie, etc.); cãile de comu-nicaþie neamenajate în marea lor majoritate; impactulrealitãþii ºi vieþii cotidiene afgane asupra aºteptãrilormilitarilor noºtri (situaþia copiilor, lipsa serviciilor e-senþiale minime pentru un trai decent, în special asis-tenþa medicalã, traficul rutier în condiþiile nerespectãriinici unei reguli de circulaþie). Toate aceste provocãriau fost trecute cu succes printr-un efort fizic ºi psihicintens ºi permanent. De asemenea, unele tehnici, tacti-ci ºi proceduri operaþionale au trebuit sã fie revãzute ºiadaptate din mers la mediul operaþional, altele au tre-

buit sã fie învãþate concomitent cu executarea misiu-nilor. Dar, cel mai mult, în depãºirea acestor probleme,a contribuit dorinþa tuturor militarilor batalionului de a-ºi face cât mai bine munca, într-un mod profesionist, dea-ºi îndeplini obiectivele ºi sarcinile primite ºi, nu înultimul rând, de a contribui la îmbunãtãþirea situaþieide securitate din zona de responsabilitate.

Totodatã, o altã provocare cu care ne-am confruntatºi pe care a trebuit sã o gestionãm, a constituit-o men-þinerea acestui ritm operaþional ridicat, în condiþiile a-pariþiei oboselii ºi stresului, intensificãrii acþiunilor in-surgenþilor (odatã cu încãlzirea vremii) ºi apropierea definalul misiunii, când apare, inerent, lipsa de concen-trare faþã de misiune.

În final, aº vrea sã punctez faptul cã, cea mai mareprovocare pentru mine ºi colegii mei de compartiment,a fost ºi este aceea cã am încercat sã facem tot ceea ceeste posibil omenesc, cu forþele ºi mijloacele la dispozi-þie, pentru ca, la finalul misiunii, la apelul general, toþimilitarii batalionului sã rãspundã „Prezent”. Acest faptar constitui certitudinea cã eforturile noastre comune,ale tuturor militarilor batalionului „Scorpionii Negri”,nu au fost în zadar. Iar, acestea sunt doar câteva dintreprovocãrile unei astfel de misiuni.

- Ce tipuri de misiuni au executat militarii Batalio-nului 20 Infanterie „Scorpionii Negri” ºi, dacã puteþi,specificaþi-ne ºi numãrul aproximativ de misiuni exe-cutate?

- De la dislocarea ºi luarea în primire a zonei de res-ponsabilitate, Batalionul 20 Manevrã „Scorpionii Ne-gri” a executat aproape întreaga gamã de operaþii decontrainsurgenþã, majoritatea dintre acestea (în propor-þie de peste 90%) în parteneriat cu Forþele Naþionale deSecuritate Afgane, scopul acestor operaþii fiind de aînfrânge elementele insurgente, de a sprijini oficialiiguvernamentali afgani în vederea unei mai bune rela-þionãri cu populaþia localã ºi, nu în ultimul rând, de a

asigura securitatea ºi a sprijini populaþia localã afganãpentru revenirea la o viaþã normalã.

Misiunile executate de militarii batalionului au ur-mãrit douã aspecte: asigurarea securitãþii pentru popu-laþia localã ºi sprijinirea dezvoltãrii serviciilor esenþialeîn localitãþile din zona de responsabilitate. Efortul ope-raþional al batalionului a fost distribuit pe cele douã li-nii de efort, în egalã mãsurã, iar rezultatele obþinute s-au concretizat, dupã aproximativ 5 luni de misiune, înmodul de realizare a controlului în întreaga zonã deresponsabilitate ºi în legãturile create între militariinoºtri, care au acþionat pe teren, ºi populaþia localã caretrãieºte în zona de rãspundere a batalionului.

Cele mai importante misiuni executate de militariinoºtri au fost cele de asigurare a libertãþii de miºcare,pentru populaþia localã ºi Forþele Coaliþiei, de-a lungulcãilor de comunicaþii (patrule de contracarare a dispo-zitivelor explozive improvizate, patrulele de luptã îm-barcate ºi debarcate, posturile de observare, puncte decontrol trafic), misiunile de sprijinire a dezvoltãrii ca-pabilitãþilor operaþionale ale noilor structuri de securi-tate afgane (sprijinirea militarilor Armatei NaþionaleAfgane ºi Poliþiei Naþionale Afgane în îndeplinirea sar-cinilor specifice), misiuni de recunoaºtere pentru con-trolul zonei de responsabilitate proprii, misiuni CIMIC(misiuni de angajare a liderilor locali, misiuni de distri-buire a ajutoarelor umanitare cãtre populaþie, misiunide acordare a asistenþei medicale, dezvoltarea de pro-

iecte de infrastructurã pentru comunitãþile locale, anga-jarea comunitãþilor locale în acþiuni de tip Shura), misi-uni de sprijinire a GIRoA (reprezentanþii Guvernuluiafgan de la nivel local ºi districtual) în dezvoltarealegãturilor cu comunitãþile locale, misiuni de identifi-care a muniþiilor neexplodate ºi sprijinirea neutralizãriiacestora de cãtre forþele specializate. Aºa cum se poateobserva, accentul a fost pus pe acþiunile non-kinetice,de sprijinire a revenirii populaþiei afgane ºi autoritãþilorlegitim alese la o viaþã ºi o activitate normale, pentru acrea condiþiile autoguvernãrii þãrii de cãtre afgani.

Ceea ce trebuie sã menþionez, pentru a conºtientizadimensiunea realã a efortului depus de militarii batali-onului în aceastã perioadã de misiune, este faptul cãaceste misiuni s-au executat, atât ziua, cât ºi noaptea,ponderea fiind misiunile pe timp de noapte (în procentde peste 60% din misiunile batalionului), în condiþiimeteorologice deosebite (de la temperaturi de -10 gra-de C, cu vânt, ploaie ºi ninsoare, la temperaturi de pes-te 30 grade, cu soare arzãtor ºi furtuni de nisip), pe cãide comunicaþie greu accesibile, neamenajate, extremde dificil de abordat în condiþii de vreme normalã ºiimposibil de utilizat în condiþii de vreme ploioasã sauninsoare, în teren puternic compartimentat, unde majo-ritatea cãilor de acces cãtre localitãþi sunt de-a lungulvãilor pâraielor care se varsã în Râul Tarnak. Zilnic,fiecare subunitate de manevrã a executat în medie 10-12 ore de misiune în zona de responsabilitate, majori-tatea acestor ore fiind în intervalul nocturn. Totalul mi-siunilor batalionului, pânã la aceastã datã, este de peste3.000 misiuni, cu o medie de 20 misiuni pe zi.

- Având în vedere cã aveþi foarte mulþi militari dis-locaþi în baze înaintate, cum apreciaþi cã a fost relaþiade subordonare pe linie de operaþii cu aceºtia?

- În aceastã misiune, am trãit o experienþã unicã, încare a trebuit, împreunã cu colegii din CompartimentulOperaþii, sã planificãm ºi sã conducem operaþii, având

structurile de execuþie dislocate în maimulte locaþii, unele situate la mai multde 50 km faþã de strucutura de comandãa batalionului. Este foarte dificil, avândîn vedere cã nu se poate realiza o legã-turã fizicã între cei care comandã ºi ceicare executã ºi pun în practicã ordinelede misiune, iar acest lucru îl conºtien-tizeazã foarte bine cei care au legãturãcu acest proces de planificare ºi execu-þie.

Totul se realizeazã prin sistemul decomunicaþii; nu existã acea legãturã di-rectã între cel care comandã ºi cel careexecutã, lucru care este foarte importantîn procesul de transmitere a ordinelor.Dar, ceea ce este extrem de important înacest caz este faptul cã se pune în prac-ticã principiul „comandã unicã, execuþiedescentralizatã”. În aceastã situaþie, areo importanþã crucialã, în succesul misiu-nii ºi îndelinirea obiectivelor operaþiona-le, iniþiativa celor care acþioneazã pe te-ren, responsabilitatea ºi profesionalis-mul de care dau dovadã în misiunile încare intrã în contact cu populaþia localã,cu ameninþãrile ºi riscurile din teren.

Pe parcursul misiunii, dupã o perioa-dã de acomodare, s-a reuºit implicarea

comenzilor din FOB-uri în procesul de planificare amisiunilor, pornind de la principiul cã realitatea de peteren o cunosc cel mai bine cei care intrã în contact cuea, în fiecare zi, prin natura misiunilor pe care le exe-cutã. Toate concluziile rezultate în urma executãrii mi-siunilor au fost luate în calcul în cadrul procesului deplanificare a misiunilor ºi, acest fapt, a avut succes, celpuþin pânã în acest moment.

ªi, ca sã concluzionez, pot afirma, fãrã sã greºesc,cã relaþia de cooperare dintre Compartimentul Operaþiiºi cei care au aplicat ordinele de misiune în FOB-uri ºiîn sectoarele de responsabilitate desemnate a fost unafoarte bunã. A existat acel sprijin reciproc ºi responsa-bilitate din ambele pãrþi pentru asigurarea climatuluide securitate adecvat pentru a evita apariþia evenimen-telor nedorite.

Dar, ceea ce este mai important, a existat acel rãs-puns profesionist din partea celor care au dus greul, ceide pe teren, care au avut iniþiativã, responsabilitate,profesionalism ºi motivaþie pentru a-ºi face munca încele mai bune condiþii ºi de a contribui la îmbunãtãþireaa tot ceea ce reprezintã situaþie de securitate ºi condiþiide viaþã pentru populaþia din zona de responsabilitate abatalionului. Pentru toate aceste lucruri nu existã decâtun singur cuvânt: „Mulþumesc!”.

Locotenent Claudiu DRÎMBOIFoto: Plutonier-adjutant Cristian SURUGIU

CC oo mm aa nn dd ãã uu nn ii cc ãã ,, ee xx ee cc uu þþ ii ee dd ee ss cc ee nn tt rr aa ll ii zz aa tt ãã

L a 9 mai, pe tot teritoriul patriei noastre, au avutloc ceremoniale militare, religioase ºi depuneri

de coroane de flori dedicate Zilei Independenþei de Stat aRomâniei, Victoriei Coaliþiei Naþiunilor Unite în cel de-alDoilea Rãzboi Mondial ºi Zilei Europei. Este de datorianoastrã sã pãstrãm vie ºi nepãtatã aceastã paginã de isto-rie privin independenþa de stat ºi sã amintim urmaºilor sa-crificiile fãcute de cãtre înaintaºii noºtri.

În 1877, Serbia ºi Muntenegru se rãscoalã împotrivaImperiului Otoman declarându-i rãzboi. Cum lupta ar fifost inegalã ºi armatele turceºti le-ar fi nimicit pe celesârbo-muntenegrene, se implicã ºi ruºii care declarã ºi eirãzboi turcilor. Pentru ca armatele ruseºti sã poatã traver-sa teritoriul românesc, s-a încheiat, la Bucureºti (16 apri-lie 1877), o convenþie româno-rusã prin care li se permiteatrupelor ruseºti sã treacã prin þarã, iar ruºii se obligau sãrespecte integritatea teritorialã a României. Pe mãsurã cerelaþiile dintre Rusia ºi Turcia deveneau tot mai încordateîn a doua jumãtate a anului 1876, partea românã a consi-derat cã era important sã se semneze un acord cu partearusã prin care sã se asigure recunoaºterea independenþeiRomâniei ºi sã garanteze integritatea teritorialã. Deoarecepartea rusã era interesatã doar în semnarea unei înþelegeriprin care sã se permitã trecerea armatei ruse pe teritoriulromânesc, negocierile au stagnat pânã în aprilie 1877,când, rãzboiul ruso-turc era iminent. În aceste condiþii,Rusia a acceptat sã încheie o convenþie. În data de 4 apri-lie 1877, la Bucureºti, ministrul de externe român MihailKogãlniceanu ºi baronul rus Dimitri Stuart semneazã con-venþia specialã cu privire la trecerea trupelor ruseºti -„libera trecere” - pe teritoriul României ºi tratamentulrezervat armatelor amice. Guvernul rus se obliga „a men-þine ºi a face a se respecta drepturile politice ale statuluiromân, astfel cum rezultã din legile interioare ºi tratateleexistente, precum ºi a menþine ºi apãra integralitateaactualã a României”. La 9/21 mai 1877, Mihail Kogãl-niceanu face o declaraþie în parlament prin care declarãindependenþa. În acest sens, atât Camera Deputaþilor, câtºi Senatul au votat moþiunea de independenþã.

Chiar dacã România nu era implicatã pe baza unui tra-tat ºi în mod oficial în rãzboi, artileria ºi trupele românele sprijinã pe cele ruseºti în asedierea cetãþii Nicopole, ca-re se predã la 4 iulie. La 15 iulie, deºi se refuzase iniþialocuparea cetãþii Nicopole, deoarece diplomaþia rusã nuaccepta sã semneze o convenþie de colaborare româno-ru-sã care sã conþinã angajamente ºi garanþii reciproce, co-mandamentul român, în urma situaþiei create de nereuºitaprimului atac rus asupra Plevnei ºi a „insistenþelor perso-nale ale împãratului”, hotãrãºte trimiterea unor unitãþi ro-mâne peste Dunãre spre a coopera cu armata rusã. GeorgeManu primeºte însãrcinarea sã colaboreze cu armata rusãnu numai la ocuparea cetãþii Nicopol, ci ºi mai departe,„chiar la Plevna, în marºul spre Isker”. Primele truperomâneºti, din divizia a IV-a , trec în 16 iulie Dunãrea pela Nicopole, sub comanda colonelului Rosnovanu.

Prinþul Carol I a dorit încã de la începutul ostilitãþilorruso-turce din sudul Dunãrii sã implice total Româniapentru a obþine statutul de cobeligerantã ºi sã asigurerecunoaºterea independenþei de cãtre marile puteri, însãruºii au refuzat în mod constant acest lucru, susþinând cãnu au nevoie de ajutor. Atitudinea lor s-a schimbat în

august 1877, când armatele otomane au reuºit sã opreascãofensiva rusã la Plevna, în nordul Bulgariei. Pentru a nu–ilãsa pe turci sã contraatace decisiv, ruºii au acceptatcondiþiile lui Carol ca armata românã sã aibã propria bazãde operaþii ºi comandã separate. La întâlnirea din 16august dintre Carol, þarul Alexandru al II-lea ºi mareleduce Nicolae, se hotãrãºte crearea armatei de vest cu mi-siunea de a cuceri Plevna. Comanda o avea domnitorulCarol, iar din componenþa Armatei de vest mai fãceauparte pe lângã trupele române ºi corpurile IV ºi IX alearmatei ruse. Trecerea Dunãrii de cãtre armata românã aavut loc patru zile mai târziu, la 20 august, ºi s-a fãcut peun pod de vase pe la Siliºtioara, lângã Corabia. În data de30 august, batalioanele de atac din Divizia a II-a pornescasaltul asupra Griviþei. Dupã ce au parcurs o distanþã deun kilometru, ostaºii întâlnesc o vale abruptã ºi largã depeste 500 m, care a fost numitã ulterior „Valea Plânge-rii”. Pe malul opus, se afla reduta Griviþa 2. Cu toate cãasupra soldaþilor români se revãrsa un foc ucigãtor, ei auînaintat cu curaj pânã în apropierea redutei. În acest mo-ment a cãzut maiorul Gheorghe ªonþu. Comanda a fostpreluatã de cãpitanul Valter Mãrãcineanu, care însã a fostucis ºi el în apropierea redutei. Fãrã a mai primi un altsprijin, batalioanele au fost nevoite sã se retragã. UnitãþileDiviziei a IV-a au atacat reduta Griviþa 1 de existenþa cã-reia nici nu se ºtia. Respinse în trei rânduri, trupele au fostîmbãrbãtate de locotenent-colonelul S. Voinescu, maiorulAlexandru Candino Popescu ºi de cãpitanul Moise Grozaºi au atacat pentru a patra oarã ºi cu sprijinul a câtorva su-bunitãþi ruseºti. Astfel au reuºit sã pãtrundã în redutã pecare au pãstrat-o în ciuda unor contraatacuri puterniceturceºti. Au fost capturate: 1 steag, 3 tunuri ºi 151 puºti.

La 7 noiembrie, un detaºament român de 5.000 de oa-meni, condus de colonelul Gheorghe Slãniceanu, ºi un de-taºament mixt ruso-român de 1.200 de oameni, condus degeneralul Meyndorf, sprijinite de artileria românã de laBechet, declanºeazã atacul asupra Rahovei, deoarece lo-calitatea reprezenta un pericol permanent pentru spateleºi flancul drept al trupelor de la Plevna. Dupã un asalt sus-þinut, trupele româneºti cuceresc fortificaþiile din parteade est a oraºului. Încercând sã se retragã (8-9 noiembrie)din Rahova peste râul Ogost spre Lom, forþele otomane s-au izbit de cele române care le-au anticipat ºi s-a încins oluptã aprigã. Deºi inferiori ca numãr, ostaºii români au þi-nut piept cu succes forþelor turceºti. În cele din urmã, cuo pierdere de 600 de oameni, turcii au reuºi sã se retragã,folosindu-se ºi de ceaþã, trecând râul pe lângã pod. Roºi-orii români, însoþiþi de un detaºament de ulani ruºi, îi ur-mãresc ºi reuºesc sã captureze 160 de care cu muniþie ºicu provizii. La 9 noiembrie, trupele generalului GeorgeLupu trec Dunãrea ºi intrã primele în Rahova, iar popula-þia bulgarã îi primeºte cu entuziasm.

Osman-paºa, conducând o armatã de 50.000 de oa-meni, la 28 noiembrie, încearcã sã rupã încercuirea de laPlevna. Pentru a realiza acest obiectiv, trupele turceºti aufost împãrþite în douã eºaloane de circa 20.000 de ostaºifiecare, primul având rolul de a sparge blocada ºi de acrea drum spre Sofia. Un detaºament de 7.000 de oameniavea rolul de ariegardã pentru a apãra spatele trupeloraflate în marº. În dimineaþa zile de 28 noimbrie, turcii auînceput o luptã disperatã cu forþele ruseºti, încercând sã-ºi croiascã drum prin liniile inamice. Pe de cealaltã parte,

detaºamentul românesc din faþa redutei Griviþa 2 a înain-tat, reuºind sã ocupe reduta. Trupele româneºti nu seopresc ºi îºi continuã înaintarea, intrând în Plevna, dupãcare declanºeazã urmãrirea inamicului. Dupã lupte grele,trupele române reuºesc sa ocupe fortificaþiile de la Opa-nez, silind astfel ariegarda turcã sã se predea.

În continuare, trupele române ºi cele ruse atacã dinspate cel de-al doilea eºalon inamic, împiedicând sã vinãîn ajutorul primului eºalon, care tocmai fusese respins cumari pierderi de trupele ruseºti. Forþele inamice sunt cu-prinse de panicã ºi încep sã se predea în masã. Osman-paºa, rãnit la picior, se predã colonelului român MihailCerchez. Pierderile trupelor otomane la Plevna au constatîn peste 5.000 de morþi ºi rãniþi, precum ºi 45.000 de pri-zonieri, fiind capturat ºi un bogat material de rãzboi. Pen-tru a cuceri Vidinul, cea mai puternicã fortãreaþã de peDunãre, trupele române cuceresc prin lupte eroice locali-tãþile Smârdan ºi Inova. În lupta de la Smârdan, unul din-tre cele mai puternice puncte de apãrare ale Vidinului, încâteva ore soldaþii români au reuºit sã cucereascã trei re-dute puternice. Au capturat 4 tunuri, au rãpus 500 de turciºi au fãcut 250 de prizonieri, alungând trupele inamice dinlocalitate.

Cu trupele ruseºti ajunse la câþiva kilometri de Con-stantinopol, turcii capituleazã. Guvernul otoman a accep-tat condiþiile Rusiei pentru încheierea armistiþiului la19/31 ianuarie 1878, însã ruºii îi exclud pe reprezentanþiiRomâniei de la negocieri. Aceºtia au avut aceeaºi atitu-dine ºi la redactarea Tratatului de la San Stefano de la 19februarie/3 martie. Prin tratatul ruso-turc a fost recunos-cutã independenþa României, Serbiei ºi Muntenegrului,iar Bulgaria a devenit autonomã. Partea negativã a trata-tului a fost impunerea retrocedãrii sudului Basarabieicãtre Rusia. Chiar dacã Rusia oferea Dobrogea ºi DeltaDunãrii în compensaþie, acest fapt a produs o mare indig-nare oficialilor români care au acuzat Rusia cã nu ºi-a res-pectat promisiunile.

Nemulþumite de prevederile Tratatului de la San Ste-fano, care acordau Rusiei o influenþã sporitã în Europa deEst, puterile occidentale organizeazã un Congres la Berlinpentru a revizui tratatul. La acest congres au participat:Germania, Marea Britanie, Austro-Ungaria, Franþa,Imperiul Otoman, Italia ºi Rusia. România a fost invitatãºi ea, dar reprezentanþii ei, Ion Brãtianu ºi Mihail Kogãl-niceanu, au fost þinuþi în anticamerã ºi au fost primiþi însalã doar o datã pentru a face o declaraþie.

În ceea ce priveºte România, Congresul de la Berlin alãsat în mare mãsurã intacte prevederile iniþiale prin carei se recunoºtea independenþa, i se lua sudul Basarabiei ºii se restituia Dobrogea. A fost ºi un moment în care recu-noaºterea independenþei României a fost condiþionatã deacordarea cetãþeniei române tuturor evreilor din þarã, lagrãmadã.

Aceste presiuni au fost fãcute în special de cancelarulOtto von Bismarck, care era în relaþii strânse cu un marebancher evreu din Germania. Reprezentanþii români nu aucedat presiunilor, argumentând cã marea masã a evreilorrecent sosiþi în þarã nu erau integrabili în societatearomâneascã ºi cã naturalizarea se va face în mod indivi-dual.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Despre desfiinþarea sâmbetei de cãtre Hristos

Î n Evanghelia ce se citeºte Duminicã, 15 mai, ceaa Slãbãnogului, vedem cã Iisus Hristos a vinde-

cat într-o zi de sâmbãtã un slãbãnog care zãcea de 38 deani. Pentru aceasta s-au supãrat iudeii, cãci Domnul a în-cãlcat porunca sâmbetei. În cele ce urmeazã, vom încercasã lãmurim cã serbarea sâmbetei nu este datã creºtinilor,ci evreilor, iar atât Mântuitorul, cât ºi Sfinþii Apostoli audesfiinþat prin cuvânt ºi faptã serbarea sâmbetei.

Nu avem nici o mãrturie în Biblie care sã ne arate cãAdam, Noe, Avraam, Isaac, Iacov ºi ceilalþi patriarhi aleºide Dumnezeu pânã la Moise, ar fi serbat sâmbãta. Primulloc unde se vorbeºte în Sfânta Scripturã despre Sabat, cazi de odihnã, este la Ieºire, unde Moise vorbeºte poporu-lui în pustie, zicând: „Adu-þi aminte de ziua Sâmbetei, cão sfinþeºti pe ea!”, ceea ce nu înseamnã cã sâmbãta a fostde la Adam pânã la Moise. Sâmbãta nu s-a dat pentru toa-te popoarele lumii sã se þinã ca sãrbãtoare, ci numai evre-ilor, ca amintire de binefacerile cele mari ale lui Dumne-zeu, prin care El i-a scos din robia Egiptului.

Cine poate sã-i învinuiascã pe creºtini cã urmeazã luiHristos, adicã lucreazã sâmbãta ºi fac ceea ce a fãcutHristos Domnul? Oare nu sâmbãta a vindecat Mântuitorulpe slãbãnogul din Evanghelia din aceastã Duminicã? Darnu numai cã l-a vindecat, dar l-a ºi pus la muncã, porun-cindu-i sã-ºi facã patul ºi sã meargã cu El la casa sa. Totsâmbãta a fost vindecat orbul din naºtere, omul cu mânauscatã, dar ºi femeia cea gârbovã de 18 ani?

Ucenicii Domnului, urmând pilda Domnului ºi Învãþã-torului lor, mergând sâmbãta prin lanurile de grâu, smul-geau spice ºi le frecau în palme spre a le mânca. Când fa-riseii ºi cãrturarii îl învinuiau pe Iisus cã nu pãzeºte sâm-

bãta, El le rãspundea cã: „Fiul Omului este Domn ºi alsâmbetei!” ºi „Sâmbãta a fost fãcutã pentru om, iar nuomul pentru sâmbãtã!”.

Iar ca sã nu înþelegem cã Duminica, ziua cea dintâi asãptãmânii, a luat locul sâmbetei în Biserica creºtinã, iatãce putem citi în Sfânta Scripturã: „Duminica, ziua întâi asãptãmânii, a înviat Domnul. Duminica a opta dupã În-viere s-a arãtat Mântuitorul Sfinþilor Apostoli, fiind uºileîncuiate, ºi a fost pipãit în coastã de Toma. Duminicã, îndrum spre Emaus, Luca ºi Cleopa au cãlãtorit cu Dom-nul. Duminicã, la Cincizecime, s-a pogorât Duhul Sfânt.Duminica frângeau Apostolii pâinea, adicã se împãrtã-ºeau cu Sfintele Taine. Duminica s-a descoperit Apoca-lipsa Sfântului Ioan Evanghelistul. În Duminici adunaucreºtinii ajutoare pentru sfinþi, dupã porunca mareluiPavel.”

Cuvintele „sabat”, „sâmbãtã” din evreieºte înseamnã„odihnã”. Dupã ieºirea din Egipt, Dumnezeu a poruncitevreilor sã prãznuiascã ziua aceasta ca zi de amintire des-pre ziua a ºaptea în care Dumnezeu s-a odihnit de faptelesale dupã zidirea lumii ºi îndeosebi pentru a le aminti e-vreilor despre izbãvirea lor din robia egiptenilor.

Noi, creºtinii, prãznuim, însã nu sâmbãta cea veche,evreiascã, ci pe cea nouã, creºtinã, adicã ziua Învierii,când s-a sãvârºit înnoirea neamului omenesc. În ziua a-ceasta ºi nu sâmbãta sau în altã zi, Hristos a „surpat prinmoartea sa pe cel ce are stãpânirea morþii, adicã pe dia-volul, ºi a izbãvit pe acei pe care frica morþii îi þinea înrobie toatã viaþa”. În ziua aceasta ºi nu în alta, Hristos s-a sculat „pentru îndreptarea noastrã”. „Iar dacã Hristosnu a înviat, zadarnicã este credinþa voastrã; sunteþi încãîn pãcatele voastre.”

Trebuie sã înþelegem cã evreii erau obligaþi sã prãznu-iascã sâmbãta. Altfel, ei cãdeau sub blestemul legii. Noi,creºtinii, nu mai suntem sub lege, ci sub Harul lui Hristos,care ne-a rãscumpãrat din acest blestem. Sfântul ApostolPavel ne învaþã cã: „Hristos ne-a rãscumpãrat din bles-temul legii, facându-se pentru noi blestem.” Din texteleaduse din Sfânta Scripturã nu se vede cã ºi creºtinii suntdatori sã prãznuiascã ziua sâmbetei. În ele se vorbeºtedespre faptul cã Hristos i-a învãþat pe evrei, de obiceisâmbãta, în sinagogile lor, ºi atât. Învãþa însã sâmbãta,fiindcã atunci se adunau evreii în sinagogile lor pentru ru-gãciuni ºi Hristos putea avea ascultãtori. Sâmbãta evre-iascã este numitã de Sfântul Apostol Pavel „umbrã”,adicã ceva ce nu înseamnã nimic, fãrã nici un folos, pen-tru cã, cuvântul „umbrã” în Sfânta Scripturã, când sevorbeºte despre Vechiul Testament, înseamnã ceea ceeste destinat spre înlãturare.

Întrucât unii creºtini s-au rupt de Biserica lui Hristosºi citesc sabatul legii vechi, în loc de Duminicã, ziuaÎnvierii lui Hristos, am cãutat sã gãsesc explicaþii, pornindde la Evanghelia din aceastã Duminicã, ce însemnãtate aavut sabatul iudaic, cât a fost respectat, când ºi de ce afost schimbat cu ziua Duminicii de însuºi Hristos ºi Sfin-þii Apostoli.

Sã rãmânem în casa Domnului ºi în mântuitoarea bu-curie a Învierii lui Hristos. Cãci mai mare este ziua Învie-rii decât ziua odihnei. Sã cinstim cu vrednicie, cu rugã-ciuni ºi fapte bune sfânta zi a Duminicii ca sã auzim ºi noicuvântul cel mântuitor al lui Hristos: „Iatã, te-ai fãcutsãnãtos; de acum sã nu mai greºeºti ca sã nu-þi fie þieceva mai rãu!” Amin!

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 9 (312) din 16 mai 2011Pagina 6

R ã z b o i u l d e I n d e p e n d e n þ ã a R o m â n i e i

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

Cicã mergea iepuraºul prin pã-dure ºi spunea:

- Maaa, da` mare ºmecher sunt...mamã, ce tare sunt!

Vine ursul ºi-i zice:- Las-o moartã, iepuraºule, cã nu

e chiar aºa!Iepuraºul din nou:- Mamããã, ce tare sunt, ce

muºchi am!- Bã, începi sã mã calci pe nervi,

taci odatã!- Ia uite aici ce fibrã... sunt cel

mai tare, nu glumã!- Tu nu eºti în toate minþile! ªi-i

arde ursul una de zboarã iepuraºulprin toatã pãdurea. Cade într-un lac,se ridicã, se scuturã ºi...

- Bãi, ce tare sunt, ce muºchiam... Dar sunt uºooor!

☺O blondã ºi o brunetã:Blonda: Ce zici, dragã, de

pãlãria mea de paie?Bruneta: Excelentã! Parcã þi-ar fi

crescut din cap!!!☺

- În 10 ani, o singurã datã amieºit cu soþul meu din casã.

- Când? - Când ne-a luat casa foc!!!

☺- Când este omul beat?- Când nu poate sta întins pe jos

fãrã sã caute un punct de sprijin.☺

- Ce înþelege un bãrbat prin a teajuta la curãþenie?

- Sã-ºi ridice picioarele sã poþida cu aspiratorul!

☺- Cum trimiþi un bãrbat la cul-

care?- Îi spui cã vrei sã vorbeºti ceva

cu el!☺

- Cum poþi transforma o gãinãîntr-un pitbull?

- O iei de nevastã!☺

- De ce au femeile fundul maimare decât capul?

- Pentru ca atunci când stau labârfã, sã nu cadã de la fereastrã!

☺- Ce zice o femeie în noaptea

nunþii?- Doamne, bine cã nu am aruncat

vibratorul!!!☺

Judecãtorul întreabã martorul laproces:

- La ce distanþã vã aflaþi de loculaccidentului?

- La 6 metri ºi 75 de centimetri.- ªi cum de ºtiþi aºa de exact

acest detaliu?- Când am vãzut accidentul, mi-

am dat seama pe loc cã voi fi între-bat la proces de vreun tâmpit...

☺La un cabinet stomatologic parti-

cular:- Cum? Cinci sute de mii pentru

extracþia unei mãsele? Doar pentrucinci minute de muncã?

- Dacã doriþi, eu pot s-o extrag ºiîntr-o orã!!!

☺Soacra exclamã furioasã cãtre

ginerele ei:- Dacã mai scoþi un cuvânt, plec

din casã!- Taxi!!!

Civilizaþie pierdutã în jungla amazonianã

Cercetãtorii unei universitãþi din Brazilia susþin cãau descoperit urmele unei civilizaþii evoluate înmijlocul junglei amazoniene, un mediu crezut pânãacum ostil dezvoltãrii unei culturi mai sofisticate

decât triburile noma-de. Arheologii au des-coperit în ultimii aniurmele unor aºezãristrãvechi dens popula-te, stabilite în bazinulamazonian.

În vestul þinutuluiau fost gãsite 269 delucrãri de terasament

circulare ºi dreptunghiulare care ar fi fost sãpate înurmã cu 700 ºi 2.000 de ani, pe o arie de aproape40.000 de kilometri pãtraþi. „Aceste terasamente ar fiputut fi construite doar de cãtre populaþii vaste ºibine coordonate”, a explicat Denise Schaan, de laUniversitatea Federalã Para, din Brazilia. AugustoOyuela-Caycedo, de la Universitatea din Florida,susþine cã urmele unor culturi de porumb ºi altesemãnãturi descoperite în nord-estul statului Perusugereazã cã porþiuni vaste ale regiunii ar fi fost întrecut pãºuni cultivate de locuitorii þinuturilor.

Avioanele vor zbura cu grãsime de pui

Avioanele vor putea zbura cu un biocombustibilderivat din grãsimile de pui, afirmã NASA.

La sfârºitul lunii martie ºi începutul lui aprilie, laDryden Flight Research Center din California, NASAa efectuat teste asupra motorului unui avion Dc-8 carefuncþioneazã cu biocombustibil derivat din grãsimi depui ºi de vitã.

Experimentul a fost denumit Aafex (AlternativeAviation Fuels Experiment). Inginerii au verificat câtde bine funcþioneazã acest nou tip de biocombustibilºi au analizat chimic gazele de eºapament pentru adescoperi eventuali contaminanþi. Testul a confirmatteoria potrivit cãreia biocombustibilii folosiþi la avioa-ne emit o cantitate mult mai micã de poluanþi în at-mosferã, a declarat Ruben Del Rosario, directorul Su-bosonic Fixed Wing Project de la NASA. Biocombus-tibilul realizat din alge este folosit deja de armataSUA, dar un studiu a demonstrat cã acesta nu estechiar aºa verde cum se credea. Compania aviaticãLufthansa foloseºte însã un biocombustibil derivatdin uleiuri vegetale pe unul dintre avioanele sale.

Experimentele NASA asupra biocombustibililorderivaþi din grãsimile de pui nu sunt doar extravagan-þe ale cercetãtorilor. O fabricã din SUA chiar realizea-zã acest tip de biocombustibil, obþinând în fiecare zi2.500 de barili de biodiesel derivat din grãsimile depui.

Amprentele digitale ale Koala se aseamãnã cu cele ale omuluiAmprentele digitale ale koala sunt extrem de

apropiate de cele ale omului. Este o observaþie sur-prinzãtoare, dat fiind cã aceastã specie a avut o evo-luþie diferitã de cea a primatelor. Este extrem de greusã se facã diferenþierea între o amprentã umanã ºi ceaa unui koala. Numai în urma unei analize detaliate lamicroscop se poate descoperi provenienþa amprenteidigitale. Pânã acum s-a descoperit cã un numãr destulde mare de specii de animale, precum cimpanzeii ºigorilele, au amprente.

Ceea ce este uimitor la koala este faptul cã am-prentele lor au evoluat independent. Deci, cum se ex-plicã faptul cã ursul koala prezintã o caracteristicãcomunã cu aceste pri-mate deºi au evoluatcomplet independent?De ani de zile, specialiº-tii încearcã sã lãmureas-cã problema originiiamprentelor digitale. Separe cã aceastã caracte-risticã s-ar explica prinmodul de prehensiune(capacitatea animaluluide a apuca obiectele).

Koala foloseºte prehensiunea pentru a apuca unsnop de frunze ºi a le duce la gurã. Oamenii de ºtiinþãafirmã cã aceste amprente ar fi apãrut ca urmare ainfluenþelor mecanice multidirecþionale asupra pieliiinduse de modul de prehensiune. Aceste forþe trebuieestimate cu precizie pentru a putea controla miºcãriledegetului, ceea ce necesitã o organizare ordonatã asuprafeþei pielii. Prin urmare, amprentele ajutã la omai bunã acþiune de prehensiune. (F.C.)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 9 (312) din 16 mai 2011

Pagina 7

Chinezii au inventat elicopterul fãrã pilotZbor cu succes al celui mai

mare elicopter chinezesc fãrã pilot.Primul zbor de testare a avut loc înprovincia Shandong. Aparatul dezbor poate fi controlat, prin teleco-mandã, de la o distanþã de peste 150de kilometri ºi poate fi programatpentru zboruri prestabilite, scriepublika.md.

„Acest elicopter fãrã pilot, celmai mare fabricat vreodatã în þaranoastrã, a completat decalajul îndezvoltarea industriei elicopterelorfãrã pilot”, spune lui Huang Guan-glai, directorul companieiaerospaþiale.

Elicopterul fãrã pilotV750 are o greutate dedecolare de 757 kilogra-me ºi o capacitate de în-cãrcãturã de peste 80 ki-lograme. Aparatul poateatinge viteza maximã de160 de kilometri pe orã ºi poate re-aliza un zbor continuu de cel puþinpatru ore. Aeronava este multi-funcþionalã ºi va fi utilizatã în misi-

uni de supraveghere, de cãutare saude salvare. În prezent, capacitateade producþie a acestui tip de eli-copter este de 150 de unitãþi pe an.

Mobilul care se încarcãdacã þipi

Cercetãtorii de la UniversitateaSungkyunkwan din Seul au inven-tat un gadget care va permite încãr-

carea bateriei telefonuluiîn timp ce vorbeºti la el,transformând sunetul înelectricitate.

Cu cât volumul vociieste mai ridicat, cu atât te-lefonul se va încãrca mairepede. Invenþia ar putea fide mare ajutor pentru ceicare ramân des fãrã baterie

în mijlocul unei conversaþii, nearatã mediafax.ro.

Existã totuºi temeri cum cã in-venþia va fi folositã drept scuzãpentru cei care obiºnuiesc sã deran-

jeze prin con-versaþii telefo-nice zgomotoa-se în locuri pu-blice.

Tehnologiaar putea fi folo-sitã ºi pentru aîncãrca playere

audio, fredonarea melodiilor fiindsuficientã pentru a ridica nivelulbateriei.

„Mai multe variante au fost în-

cercate pentru a gãsi surse de e-nergie din mediul înconjurãtor.Sunetul, care existã în viaþa noas-trã de zi cu zi, a fost însã trecut cuvederea. Asta ne-a motivat sã con-struim sistemul bazat pe transfor-marea vocii, a muzicii sau a altorzgomote în electricitate” a spusSang-Woo Kim, de la UniversitateaSungkyunkwan.

Avionul solar elveþianUn avion elveþian alimentat cu

energie solarã a decolat nu demultîn primul sãu zbor internaþional, re-lateazã AP, citat de Agerpres.

Echipa Solar Impulse din spate-

le proiectului intenþioneazã ca avio-nul sã survoleze Belgia ºi Franþa.

Prototipul cu un singur loc a de-colat de pe aerodromul din Payerne,din Elveþia, la ora 08:40 (06:40GMT) ºi a aterizat pe aeroportul dinBruxelles aproape de cãderea nop-þii. Pilotul a fost asistat în timpulzborului de cãtre o echipã tehnicãdin Payerne, iar cursa a durataproximativ 12 ore.

(sursa: www.realitatea.net)

DE LA LUME ADUNATE. . .

TT ee hh nn oo ll oo gg ii ee

Dacã vrei sã dobândeºti putereade a suporta viaþa, fii gata sãaccepþi moartea.

Atâta timp cât nu încetezi sãurci, treptele nu se vor termina.Sub paºii tãi care urcã, ele se vorînmulþi la nesfârºit.

Eu pierd dorinþa de-a avea cecaut, tot cãutând ceea ce-midoresc.

Când voi înceta sã exist, eu nuvoi fi existat vreodatã.

Inteligenþa este capacitatea cuajutorul cãreia vom înþelege, pânãla urmã, cã totul este de neînþeles.

Sclavul cãruia îi place viaþa sade sclav este cu adevãrat sclav.

Alergãm dupã fericire pânãdeparte, fie pe mare, fie pe uscat,dar fericirea este aici, aproape.

Iubeºte cu adevãrat cel ce tremu-rã când îºi mãrturiseºte dragostea.

Cunoaºterea este prin ea însãºiputere.

Nu existã torturã mai nemãrgini-tã pentru om ca propriile gânduri.

Lenevia este mama filosofiei.Selecþie realizatã de

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªª tt ii ii nn þþ ã㪪 tt ii ii nn þþ ãã

Un bogat bancher evreu îºi însoarã bãiatul.- Simon, fiule, mâine zburãm la Tel Aviv pentru nunta ta. Îmi dau brusc

seama cã nu þi-am spus multe lucruri despre viaþã. De mâine vei fi împre-unã cu soþia ta ºi trebuie sã ºtii unele lucruri. Uite, de exemplu, cunoºtidegetele de la mânã?

- Sigur, tatã. Degetul mare, degetul arãtãtor, cel mijlociu....- Nu, fiule, stai sã-þi explic: existã degetul cãlãtoriei, al direcþiei, al

plãcerii, al cãsãtoriei ºi al distincþiei.- Ah, nu ºtiam asta, tatã.- Degetul cãlãtoriei este degetul mare, care îþi permite sã faci autosto-

pul; degetul direcþiei e indexul pe care îl întinzi pentru a arãta un anumitlucru; degetul cãsãtoriei este inelarul pe care pui verigheta, iar degetul dis-tincþiei este cel mic pe care-l ridici când bei cafea.

- Am înþeles, tatã, dar ai uitat degetul plãcerii!- Ah, Simon, l-am lãsta pe cel mai bun la sfârºit. Degetul plãcerii este

degetul mijlociu, cel mai lung ºi mai frumos pentru plãcere. Fiule, pe aces-ta îl umezeºti cu limba ºi... numeri bancnotele!!!

D e g e t e l e d e l a m â n ã ! ! !

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr .9 (312) din 16 mai 2011Pagina 8

S t a r e a d e v e g h eªeful logisticii Batalionului 20 Manevrã „Scorpionii

Negri”, maiorul Mihai IRIMIA, ne vorbeºte despre res-ponsabilitãþile funcþiei dumnealui ºi... nu numai.

- Domnule maior, aveþi o responsabilitate foarte mareîn gestionarea resurselor batalionului în toatã aria de ope-raþii. Cum se realizeazã suportul logistic pentru militariicare participã la misiuni, dar ºi pentru cei aflaþi în bazeleînaintate?

- Într-adevar, atât eu, cât ºi personalul din cadrul com-partimentului logistic purtãm aceastã responsabilitate. Amºtiut cã va fi greu, de aceea încã din timpul perioadei depregãtire a misiunii, am încercat sã ne adaptãm la modul delucru din teatrul de operaþii. Specificul misiunii, modul dedispunere a resurselor au fost luate în calcul încã de laînceput. Cine spune cã munca ofiþerului de logisticã estenumai la birou, se înºealã. Tot timpul trebuie sã fii pe teren,sã fii la curent cu nevoile militarului, sã încerci sã faci totce este posibil, astfel încât, asigurându-i acestuia ce are ne-voie, în termenul cel mai scurt – hranã, muniþie, combusti-bil, condiþii de trai corespunzãtoare, ºtii cã ai contribuitîntr-o micã mãsurã la îndeplinirea misiunii încredinþate.

Prin forþele proprii, cu sprijinul structurilor logisticeprezente în teatrul de operaþii, precum ºi cu sprijinul parte-nerului de coaliþie, în baza acordurilor ºi memorandumuri-lor încheiate între statul român ºi acesta, am asigurat bunu-rile de care am avut nevoie.

Dispunerea forþelor batalionului, mã refer la personal,tehnicã, bunuri materiale, implicã o monitorizare perma-nentã a modului de gestionare a acestora, o planificare câtmai exactã a activitãþiide asigurare a alimen-telor necesare preparã-rii hranei, a activitãþi-lor de transport de bu-nuri materiale pe clasede materiale, a activi-tãþilor de efectuare amentenanþei tehniciidin înzestrare. De e-xemplu, activitatea detransport trebuie înpermanenþã corelatãcu misiunile subunitã-þilor luptãtoare.

- De curând, mili-tarii batalionului auprimit noile maºini deluptã (MRAP) pentruexecutarea misiunilor.Cum rãspunde acestnou tip de tehnicã te-renului din aria deresponsabilitate, dar ºi din punct de vedere al protecþieimilitarilor noºtri?

- Noile maºini de luptã Mine Resistant Ambushed Pro-tected au fost primite foarte bine de cãtre militarii batalio-nului. Gradul de protecþie oferit de aceste autovehicule asi-gurã militarilor încrederea cã îºi pot executa misiunea încondiþii sigure. Se ºtie cã gradul de protecþie este un factormotivator care acþioneazã asupra psihicului militarului. Poþisã fii supra-pregãtit, dar fãrã asigurarea unui grad de pro-tecþie corespunzãtor, nu poþi face faþã pericolelor care potapãrea în acest teatru de operaþii.

Terenul foarte frãmântat al Afganistanului, nisipos varaºi mlãºtinos în perioada de iarnã, influenþeazã în mod directtehnica din dotare. Noile MRAP-uri, cu suspensii indepen-dente pe fiecare roatã, se comportã bine în acest tip de te-ren. La pregãtirea misiunilor se are în vedere ºi modul încare terenul influenþeazã desfãºurarea misiunii. În funcþiede condiþiile din teren, unele misiuni se desfãºoarã numaicu acest tip de tehnicã, altele numai cu autovehicule HM-MWV, sau combinat.

Tehnica trebuie sã fie în permanentã stare de operativi-tate, fiindcã este posibil sã pleci în misiune la orice orã dinzi sau noapte. De aceea, verificarea stãrii tehnice, mai alesdupã întoarcerea din misiune, contribuie la modul de abor-dare a terenului în misiunea urmãtoare. Specialiºtii din ca-drul plutonului mentenanþã, bine pregãtiþi, sunt „în stare deveghe”, astfel încât sã intervinã oportun asupra oricãrorprobleme care pot apãrea.

Aº dori ca, pe viitor, sã fim dotaþi cu un autovehicul deluptã de provenienþã româneascã, echipat la standardeNATO, cu un grad de protecþie corespunzãtor autovehicu-lelor MRAP. ªtiu cã este greu, dar nu ºi imposibil!

Sã l eg i Ce ru l cu Pãmântu l . . .Maiorul Sorin MIHALCEA, preot al „Scorpionilor

Negri”, aduce în centrul atenþiei lucrarea duhovniceascã ca-re merge nemãrginit mai departe, dincolo de orice graniþe.

- Pãrinte, pãstoriþi ºi sunteþi duhovnicul a peste 600 desuflete din provincia Zabul. Cum participã militarii la via-þa spiritualã ºi cât de importantã este credinþa acestora,ºtiindu-se cã, în contextul misiunilor, aceºtia sunt mult maiapropiaþi de Dumnezeu?

- Am ascultat întrebarea pe care mi-aþi adresat-o, darpentru câteva clipe am simþit un fior care mi-a brãzdatinima. ªi spun aceasta fiindcã nu ºtiu cum sã-mi adun gân-durile pentru a-mi exprima sentimentele pe care le-am trãit

ºi le trãiesc alãturi de aceºti militari, în mijlocul cãrora mãsimt ca în propria mea familie.

Din primele zile mi-am dat seama cã misiunea, care în-cepea în aceastã þarã, va reprezenta, atât pentru mine, cât ºipentru militari, o experienþã deosebitã. Dar, totodatã, eu,preotul Florin, ºi fiecare militaram descoperit noi trepte duhov-niceºti cu ajutorul cãrora sã pu-tem merge pe drumul desãvârºi-rii spirituale, cãtre Dumnezeu.Am observat de la bun începutcã militarii au perceput dezar-monia care predominã asupra o-menirii în aceastã þarã. Ei au se-sizat lupta între bine ºi rãu, întrevirtute ºi patimã, între luminã ºiîntuneric. De aceea au simþit cã,în aceastã lume zbuciumatã, aunevoie ºi de o protecþie divinã.Astfel, cu gândul la suflet, au re-descoperit credinþa cã Dumne-zeu are puterea sã-i fereascã denenorocirile care se pot abate a-supra lor, iar Sfânta Bisericã es-te o adevãratã ccoorraabbiiee ccrreeººttiinnãã,,îînnttrr-oo mmaarree mmuussuullmmaannãã.

În felul acesta, îmi revine da-toria ca, zi de zi, sã presar în su-fletele militarilor credinþã, nãdejde ºi dragoste, virtuþi caresã-i întãreascã trupeºte ºi sufleteºte. Prin acestea au posi-bilitatea sã-ºi îndrepte privirea din exterior în interior ºi sã

gãseascã acolo o fiinþã care do-reºte viaþã, luminã, libertate ºimântuire. Dar, aceastã descope-rire o pot dobândi, atât prin rugã-ciunile individuale, cât ºi prin ru-gãciunile comune, sãvârºite înSfânta Bisericã. Prin ele, fiecaremilitar a redobândit certitudineacã acolo unde sunt doi sau trei, seaflã ºi Hristos. Astfel, înainte dea pleca în misiune, militarii careformeazã patrula, doresc ca preo-tul sã le oficieze o rugãciune, ca-re sã-i ocroteascã pe perioadadesfãºurãrii, iar dupã ce sãrutãSfânta Cruce, sã primeascã sfân-ta tainã a mirungerii. În aceastãrugãciune se aflã puterea fãcã-toare de viaþã ºi bucuria sfântã,care se pecetluieºte prin untde-lemnul sfinþit de pe fruntea fie-cãruia.

În câteva cuvinte, pot spunecã misiunea preotului în teatrul

de operaþii este aceea ca, prin harul divin, sã încerce sã legeCerul cu Pãmântul ºi sã dãruiascã militarului o inimã nouãºi un duh nou, o trãire cu anticipaþie a celor viitoare ºiveºnice, spre dobândirea cãrora datori sunt sã nãzuiascã.

Cu ajutorul lui Dumnezeu, mi-am dat seama cã militariipe care îi pãstoresc, sunt oameni deosebiþi. De la bun înce-put, ei au fost conºtienþi cã, pentru a desfãºura o activitateîn slujba instituþiei militare, cu devotament, solidaritate ºiprofesionalism, au nevoie de izvorul neîntrerupt de apã vie,de darul supranatural ºi necurmat al unei lucrãri sfinþitoare.Acest izvor a fost descoperit de aceºtia în timpul rugãciuni-lor ridicate în Sfânta Bisericã. Aici, au descoperit cã, prinjertfa de la fiecare litur-ghie, Hristos se facevictimã de ispãºire pen-tru pãcatele noastre, iarprin sfânta împãrtãºa-nie, din mâna preotului,Îl putem primi întreg pealtarul sufletului nostru,în inima noastrã ºi înfiinþa noastrã. Astfel,dupã fiecare liturghie,fiecare în parte, când aconsimþit cã este vred-nic de a se apropia desângele ºi trupul luiHristos, ºi-a mãrturisitpãcatele, prin sfântaspovedanie, dupã care aprimit sfânta tainã aîmpãrtãºaniei. Bucuriaa fost mare, atât pentrumine, ca preot, dar ºipentru militari, pentru cã, în felul acesta, cele trei facultãþiinterioare s-au întrepãtruns. Dragostea pornitã din intelect,analizatã prin sentiment, s-a transformat prin voinþã în fap-tã, iar militarul poate pleca în misiune având la îndemânãarma de foc. Mai puternicã este, însã, arma credinþei, cuajutorul cãreia poate transforma rãutatea celor care dorescdezastrul, în bunãtate ºi liniºte.

De asemenea, dorinþa militarului, în timpul liber, de a a-fla cât mai multe lucruri despre Dumnezeu, se împlineºtesearã de searã, în urma discuþiilor libere pe care le dezvoltãalãturi de alþi colegi, în Sfânta Bisericã. Toate acestea, mãfac sã înþeleg cã, indiferent de grad ºi funcþie, mai întâi detoate, militarul este lucrarea mâinilor lui Dumnezeu ºi tot-

deauna cautã liniºtea ºi odihna în Acesta. Activitatea preotului este privitã de multe ori ca o con-

siliere. Însã eu o privesc din adâncul sufletului ca pe o ade-vãratã slujire ºi, astfel, pot spune cã, slujind militarului, slu-jesc lui Dumnezeu ºi, slujind lui Dumnezeu, slujesc omului.

Trecerea spiritualã afiecãrui militar, în aceastãperioadã, prin mai multestãri, fie de bucurie, fie detristeþe, au educat ºi educãîn continuare sufletul fie-cãruia, fãcându-l capabilde noi forme de gândire ºireceptare a vieþii în gene-ral. Mintea s-a obiºnuit sãconceapã lumea în modnevãzut, iar inima, prinrugãciune ºi iubire, sãpoarte în sine viaþa în an-samblul ei. Într-un astfelde act de sintezã duhovni-ceascã se aflã rugãciuneamaturã a militarului, carese înfãþiºeazã zi de zi înfaþa lui Dumnezeu cu toa-tã mintea ºi cu toatã inimasa.

Alãturi de activitãþilecelorlalte domenii, lucrarea duhovniceascã merge nemãrgi-nit mai departe, iar în stadiile iniþiale, ea este simplã ºichiar îmbucurãtoare. Duhul nostru se îmbogãþeºte neînce-tat, nu atât cantitativ, cu noi cuvinte sau noþiuni, ci mai ales,prin adâncirea în experienþe deja trãite ºi dobândite în acestþinut. Datoritã acestora, militarul ºi-a dat seama cã trebuiesã educe în el aprecierea timpului, prin care a învãþat sã su-porte cu rãbdare unele neîmpliniri, pe parcursul misiunilor,fãrã sã deznãdãjduiascã, ci sã aºtepte timpul favorabil pen-tru acþiune ºi astfel ferindu-se ca nu cumva prin grabã sãaducã pagubã în loc de folos

O pârgh ie a comun icã r i iConsilierul comandantului pentru problemele subofiþe-

rilor, plutonier-adjutant George CIOC, se bazeazã pe coe-ziunea echipei pe care o considerã esenþialã.

- Domnule plutonier-adjutant, sunteþi reprezentantulcelei mai numeroase categorii de militari ai batalionului.Cu ce probleme s-au confruntat militarii pe care-i repre-zentaþi ºi cum au fost acestea soluþionate?

- Atât pentru mine, cât ºi pentru majoritatea colegilormei maiºtri militari, subofiþeri ºi gradaþi voluntari, fiind laprima misiune în afara graniþelor þãrii (aproximativ 300 mi-litari), Teatrul de Operaþii din Afganistan a însemnat o ma-re provocare. Ne-am pregãtit din þarã, învãþând de la colegiicu experienþã, astfel încât sã putem face faþã tuturor provo-cãrilor. Cu toate acestea, niciodatã nu poþi spune cã ai învã-þat destul, cã ai prevãzut totul. Am fost nevoiþi de multe orisã intervenim, printr-un efort conjugat al tuturor factorilorde decizie, de la nivel comandant de grupã pânã la coman-dant de batalion, pentru a scãpa de anumite „vulnerabili-tãþi” în îndeplinirea misiunilor încredinþate. Pentru uniidintre colegii mai tineri, fiind ºi la prima misiune, dorul decasã, greutãþile de acasã lãsate sã apese pe umerii soþiei saupãrinþilor, ºi-au fãcut mai repede simþite prezenþa decât mãaºteptam. Dar, prin discuþii individuale ºi datoritã coeziuniiechipei prezentã mai mult ca oricând, care pentru mine esteesenþialã, am trecut peste aceastã etapã, foarte repede.

A venit rândul misiunilor care,din ce în ce mai multe ca numãr,creau o stare de obosealã în rândulmilitarilor, dar am fost plãcut sur-prins de militarii noºtri care au în-þeles sã se adapteze mereu pentruexecutarea misiunilor, înþelegândcã altfel nu se poate dacã vrem sãducem la bun sfârºit mandatul în-credinþat. Informarea militarilor,folosirea pârghiilor de comunicareau fãcut din militarii noºtri oameniîncrezãtori în forþele proprii, pu-ternici ºi curajoºi.

Nu de multe ori, probleme careþin mai mult de resortul logistic,cum ar fi: multe defecþiuni la teh-nica din dotare, echipamentul deprotecþie poate prea greoi, dar efi-cient, probleme privind hrãnireamilitarilor din celelalte FOB-uri,aprovizionarea cu piese de schimb

ºi materiale, într-un final s-au rezolvat, dar nu cu mareuºurinþã, pentru cã trebuie sã înþelegem faptul cã suntem,totuºi, în Afganistan. Toate aceste aspecte au obligat mili-tarii sã fie mai sceptici, dar aºa cum sunt militarii români ºiaºa cum îi cunosc eu de ani de zile, am reuºit sã trecem îm-preunã peste toate problemele.

Pot afirma cu toatã sinceritatea cã militarii noºtri ºi-aufãcut pe deplin datoria, au fost la înãlþimea aºteptãrilor me-le, fapt pentru care sunt mândru cã am fost alãturi de ei ºifac parte din Batalionul 20 Manevrã „Scorpionii Negri”!

Locotenent Claudiu DRÎMBOIFoto: Plutonier-adjutant Cristian SURUGIU

„Scorpionii Negri” O corabie creºtinã, într-o mare mulsulmanã...