Pomicultura – alegerea terenului

Pomicultura este modul intensiv de a exploata o suprafaţă de teren. Are nevoie de mai multă forţă de muncă manuală, faţă de alte sectoare ale agriculturii, dar şi valoarea producţiei este mult mai mare. Cerinţele pentru fructe sunt în continuă creştere. Avem teren şi dorim să ne folosim eficient timpul, pomicultura este o idee de afacere. Putem cultiva măr, păr, prun, cireş sau vişin, dar şi nuc, alun sau alte specii de arbuşti fructiferi. Aşa cum spuneam, şi în cazul nucului trebuie însă să ne dimensionăm bine afacerea. Adică să nu fie nici prea mare, încât să nu avem capacitatea de a o controla cu mijloacele de muncă mecanice şi manuale de care putem dispune, dar nici prea mică încăt să nu utilizăm la maxim aceste capacităţi. Totodată, trebuie să găsim terenul care să răspundă la maxim cerinţelor afacerei. Chiar dacă investim mai mult în valoarea terenului, vom avea rezultate bune, la costuri de producţie mai reduse şi astfel vom putea fi competitivi pe piaţa fructelor. Dacă înainte de 1989 exista politica pentru ca pomicultura să urce pe dealuri şi să lase terenurile plane cerealelor, unul din marii profesori de pomicultură afirma pe bună dreptate că ”cel mai bun teren pentru cereale, abia este bun pentru pomicultură”. Valoarea investiţiei pentru înfiinţarea unei plantaţii de pomi este destul de mare, iar pentru a o recupera rapid şi sigur, nu o vom aplasa pe un teren cu valoare mică, ce nu răspunde la maximum cerinţelor speciei pe care o vom cultiva.

La alegerea terenului pentru înfiinţarea unei plantatii pomicole se ţine seama de: climă, relief, sol, subsol, adâncimea pânzei de apă freatică, posibilitătile de irigare, depărtarea faţă de păduri si marile întinderi de apă (lacuri). Totodată se au în vedere factori ca: tradiţia locală, posibilitătile de investitii, depătarea faţă de centrele populate, pieţe şi societăţi de prelucrare, accesul la căile de comunicaţie, posibilităţile de asigurare a forţei de muncă etc.

În ce priveşte clima, la alegerea terenului pentru plantaţie, ne interesează în mod deosebit: temperatura medie anuală, temperatura maximă şi minimă absolută, suma precipitaţiilor anuale, frecvenţa grindinei, a înghetului şi brumelor târzii de primavară, numărul orelor de insolaţie în perioada de vegetaţie.

Faţă de relief, se recomandă terenurile plane sau cu pantă uniformă de până la 10-12%, pretabile la mecanizare. Când panta terenului este mai mare, pomii pot fi cultivati pe terase, dar investițiile şi costurile de exploatare cresc, iar rezultatele de producţie scad. Investind într-un teren favorabil, reducem costurile de ameliorare a condițiilor de cultura a pomilor pe timpul exploatatiei. Se va avea în vedere că pentru speciile sâmburoase, care înfloresc mai devreme primăvara, fiind supuse riscului brumelor târzii de primăvară şi având o rezistenţă mai mică la gerurile din timpul iernii, sunt recomandate platourile mai înalte, unde aceste elemente climatice acţionează la un nivel diminuat.Sunt recomandate solurile profunde, cu grad mare de fertilitate, bine structurate, cu textură medie şi cu un nivel al pH-ului uşor acid. Pentru cultura pomilor nu sunt bune solurile gleizate, salinizate, calcaroase sau puternic acide (pH sub 5,5%), exceptând cazul afinului de cultură.

Trebuie evitatate terenurile cu subsol calcaros, marnos, cu argilă sau pietriş aşezate la adâncime mică.Adâncimea pânzei de apă freatică trebui să fie la minimum 0,8-1 m față de suprafața solului pentru arbuşti fructiferi, la 1-1,5 m pentru gutui şi măr altoit pe portaltoi vegetativi şi de peste 2-2,5 m pentru restul speciilor pomicole. De asemenea pânza de apă freatică trebuie să aibă nivel constant; dacă nivelul este fluctuant, apa poate ajunge în stratul de sol ocupat de rădăcini, producând fenomenul de asfixie radiculară.

Se va evita plantarea pomilor în imediata vecinătate a pădurilor, pentru a preveni atacul masiv de insecte, boli, păsari (la cireş, vişin), animale rozăoare etc.

Prezenţa speciilor pomicole săbatice (măr, păr, cireş, porumbar, corn, păducel), a fagului, stejarului, carpenului şi teiului indică condiţii prielnice pomilor. Dimpotrivă, salcia, plopul şi arinul demonstrează că solul are exces permanent de umiditate şi deci este contraindicat pentru pomicultură.

Atunci când suntem nevoiţi să amplasăm o livadă de pomi pe un teren cu o anumită deficienţă identificată, trebuie să calculăm măsura în care poate fi eliminată sau diminuată această deficienţă, care sunt costurile cu lucrările de ameliorare şi în ce măsură aceasta va mai avea implicaţii asupra calităţii şi cantităţii producţiei viitoare de fructe, a eficienţei economice a plantaţiei.

Dr.ing.Florin ACATRINEIproducător pomi altoiţiwww.pomaltoi.ro

Livada de nuci - inceputul

Iata etapele pe care le-am parcurs ca sa transformam un teren nelucrat de 7-20 de ani(depinde despre care parcela vorbim), intr-o livada de nuci.

Pregatirea terenului -defrisat manual cu motocoasa sau, unde nu s-a putut, cu miniexcavator. Apoi am vrut sa fac o scarificare sau desfundare teren. Problema-i ca Varnita e intr-o zona de deal, cam izolata(6 km drum forestier prin padure din satul Dorgos, jud Arad).Asa ca, din 2 firme cu care am vorbit, niciuna nu a venit sa faca lucrarea.

Pichetare -in 2012 luna martie, 2,37 ha pentru inceput.Am vrut sa fac un fel de test mai intai, perioada de plantare optima fiind toamna, dar pentru testare efectiv, sa vad daca se prind pomii, daca nu mi-i mananca porcii mistreti, caprioarele, alte animale cu doua picioare..., pe o suprafata mai mica. Pichetarea am facut-o simplu, folosind 2 tarusi, o sfoara cu noduri din 8 in 8 m(distanta de plantare a fost 10/8m), si o ruleta.Nu am folosit tarusi, ci am facut cate un semn cu harletul, terenul fiind acoperit cu iarba ramasa din toamna anului trecut.Am pornit dintr-un colt, si am inceput paralel cu 2 laturi ale terenului, forma lui fiind un fel de trapez.Au iesit 237 de gauri, si a durat 8 ore, lucrand 2 oameni.

Sapat gropi.Deoarece nu am reusit sa desfund terenul sau scarific, am hotarat sa fac gropile cat mai mari, pana la urma au iesit 80cm adancime, si 100/60 cm lungime respectiv latime.Am avut de ales intre 3 variante de sapat gropi- varianta ideala, manual am exclus-o din start avand 113 matri cubi de sapat, si negasind oameni dornici de asa ceva, varianta 2 ar fi fost cu tractor cu burghiu special pentru gropi, dar am renuntat si la asta din motivele - dimensiune gropa mica, 30 cm diametru, si in plus terenul fiind lutos, sfredelul tractorului ar fi facut un fel de ghiveci cu peretii netezi si tari, din care pomisorul plantat cu greu si-ar fi extins radacinile(acest lucru l-am aflat si de la profesorul din Timisoara, si de la fostul director de livezi din Lipova).Varianta care a ramas, si pe care am ales-o, a fost cu excavator cu cupa, am ales o cupa de 45 cm, care a facut gropile cam de 55-60 cm latime.

Sapatul a durat 13 ore, cost 100 lei/ ora, plus 400 lei transport utilaj pana la livada in devenire... In plus am sapat o groapa de 2m/1,2m, adancime 1,5m, in care sa se adune apa pe care sa o folosim ulterior la udat, si un sant de 5 m lungime, 50 cm adancime, unde sa depozitam puietii cumparati, pana la plantare.Santul l-am facut la umbra.

Umplere partiala a gropilor cu pamantul care a fost la suprafata.Pamantul excavat din gropi a fost vizibil diferit, primii 30 de centimetri fiind brun inchis spre negru, iar apoi galben-maroniu.Am bagat la fundul gropii pe cat posibil stratul mai fertil de la suprafata. In etapa asta ar fi trebuit amestecat si gunoiul de grajd, dar n-am stiut si l-am pus la plantare.Pamantul excavat trebuie pus, prima cupa excavata in dreapta gropii, si a doua in stanga, ca sa nu se amestece pamantul de la suprafata cu cel din adancime.Umplerea a durat o zi, 2 oameni cu sape.

Plantare pomi.A durat 2 zile, 2 echipe de cate 2 persoane, si un tractoras cu remorca cu bidon pentru apa.Dimineata a venit un miniexcavator, a incarcat gunoiul de grajd in tractoras, si 2 oameni au imprastiat cate o galeata de mranita(gunoi

de gajd cu vechime mai mare de 3 ani), la fiecare groapa, operatiune care a durat aproximativ o ora.Apoi ecavatorul a adus pamant fertil, de la suprafata, de pe o parcela de a mea ce fusese arata cu un an inainte, si l-a imprastiat la fiecare groapa.Miniexcavatorul a lucrat cam 4 ore. Cost 75 lei/ora.

Am facut mocirla pentru puietii de nuc(soiul Sibisel 44), din 1/3 balegar proaspat de vaca 1/3 pamant galben, si 1/3 apa.Un bidon de 50 litri ajunge pentru 100 de pomi.Am amestecat pamantul maruntit din gropi cu galeata de mranita adaugata dimineata, apoi, o peroana tinea pomisorul vertical in groapa, aliniat pe cat posibil cu cei deja plantati, si la o inaltime potrivita astfel incat nivelul pamantului dupa acoperire sa fie egal cu nivelul la care a fost ingropat pomisorul in pepiniera(avea o urma mai inchisa la culoare acolo unde a stat in pamant), iar coechipierul lui tragea pamantul adus cu excavatorul, in gropa, pana la umplere.Apoi urma scuturarea pomisorului pentru a patrunde cat mai bine pamantul intre radacini, si tasarea cu picioarele, de la interior spre exteriorul gropii.Din pamantul ramas, se facea un gardulet pe marginea gropii, un fel ce copca unde sa se adune apa. Am udat fiecare pom cu o galeata de apa.Puietii i-am scos din sant cate 10, si apoi cineva a taiat 1-2 cm din radacinile principale,operatiune numita fasonare...Rezultate mai bune la prindere au avut pomii care au stat in groapa cu apa 1-2 ore inainte de a fi plantati.

Sursa: http://varnitza.blogspot.ro/

CAT CASTIGI DIN CULTURA NUCULUI

9.000 de euro, profitul anual adus de un hectar plantat cu nuci

Putini dintre detinatorii de terenuri agricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara, cererea de miez de nuca este, la ora actuala, mult mai mare decat oferta. In plus, infiintarea unei plantatii moderne de nuci, cu material saditor certificat, aduce serioase beneficii. Intrucat numerosi cititori ne-au solicitat diverse informatii pe aceasta tema, iata cateva sfaturi ale specialistilor.

In cazul infiintarii unei plantatii de nuci pe o suprafata de un hectar, densitatea optima este intre 120 - 170 de pomi/hectar, in functie de soiul ales. Plantarea se face toamna, la o distanta de circa noua metri intre pomi si 10 metri intre randuri. Soiurile de nuc recomandate sunt cele romanesti, adaptate la conditiile de clima si sol de la noi, cum ar fi Valcor, Valmit, Jupanesti, Valrex etc., costul unui pom fiind de 420.000 de lei. Gropile vor avea adancimea de 50-60 de centimetri, iar in fiecare groapa se vor introduce, inainte de plantare, circa 20 kg de balegar fermentat (mranita). Infiintarea unei asemenea plantatii de nuci, pana la intrarea pe rod, costa intre 300 - 400 milioane de lei, incluzand aici achizitionarea pomilor, efectuarea lucrarilor agricole specifice, combaterea bolilor si a daunatorilor. Dupa intrarea plantatiei pe rod se pot obtine, anual, 2,5 - 3 tone de nuci/hectar care, vandute pe piata UE, ii aduc producatorului circa 10.000 de euro, in timp ce cheltuielile aferente nu depasesc 1.000 de euro. Potrivit specialistilor, investitia se amortizeaza dupa doi ani de la intrarea pe rod a plantatiei, care isi poate dovedi rentabilitatea pana la 35-40 de ani de la infiintare. In plus, dupa desfiintarea plantatiei, lemnul de nuc rezultat poate fi valorificat cu cel putin 2.000 euro/m.c., tot pe piata externa, drept materie prima pentru producerea mobilei.

150 hectare de teren, moştenite din familie, într-o zonă rurală aparent fără prea multe perspective. Păşune, culturi cu produse agricole, arendă – erau câteva din posibilele variante de valorificare pentru botoşăneanul Cornel Lupaşcu (38 de ani), astfel încât să scoată un ban din ceea ce avea mai de preţ – pământul din Durneşti (judeţul Botoşani). Planurile, însă, i-au zburat ceva mai departe – la fondurile europene şi la câteva idei "exotice".

Astfel, în februarie 2005, Cornel Lupaşcu înfiinţează societatea "Exotic Parc" SRL Botoşani, cu un capital social de 50.000 lei (RON), luându-şi în serios atribuţiile de unic asociat şi administrator. Primul "produs" nu a întârziat să apară –

un proiect propus pentru finanţare prin programul SAPARD. Investiţia, care presupunea înfiinţarea unei ferme piscicole, s-a ridicat la valoarea de 176.183 euro, din care 95.583 euro a reprezentat contribuţie proprie, iar diferenţa finanţare europeană.

Aşa a început utilizarea primelor 50 hectare din suprafaţa pe care o avea în proprietate botoşăneanul, prin amenajarea unui iaz şi creşterea diferitor specii de peşte – crap, biban etc. În prezent iazul din Durneşti produce circa 10 tone de peşte pe an, cantitate distribuită în cea mai mare parte în reţeaua de magazine de specialitate din Botoşani.

Investiţiile au continuat pe "moşia" din Durneşti, următoarea "ţintă" fiind amenajarea unei crescătorii de animale sălbatice, mai precis iepuri şi căprioare sălbatice. "Cu cele aproape 500 de perechi reproducătoare, reuşim să obţinem o producţie de 3.000 – 4.000 de iepuri sălbatici pe an, ceea ce apreciez că este un rezultat bun. Mi-a fost destul de greu să obţin autorizaţiile pentru derularea unei asemenea activităţi, cu atât mai mult cu cât eram un caz singular în zona Moldovei, fiind primul investitor privat care a vrut să-şi amenajeze o crescătorie de animale sălbatice", a povestit administratorul "Exotic Parc".

Peşti, iepuri şi caprioare sălbatice, la umbra… nucilor europeni

Pentru alte 30 de hectare din terenul moştenit, planurile botoşăneanului s-au conturat în jurul unei idei de investiţie la fel de neobişnuită, probată până acum doar de câţiva întreprinzători, în toată ţara. "M-am gândit să fac o plantaţie de nuci, pentru că este una dintre cele mai convenabile culturi pomicole, atât sub aspectul valorii investiţiei iniţiale, al necesarului de lucrări agrotehnice, cât şi sub aspectul valorii comerciale a producţiei obţinute anual. În plus, la noi în zonă, există o tradiţie în acest domeniu. Pe vremea colectivizării au existat plantaţii de nuci, însă cu timpul au fost abandonate. Mi-am făcut un calcul şi am ajuns la concluzia că în felul acesta pot să dau o utilitate maximă la un teren care aproape că nu valora nimic", susţine Cornel Lupaşcu.

Zis şi făcut… proiect! Astfel a ajuns societatea "Exotic Parc" Botoşani pe lista beneficiarilor selectaţi pentru finanţare prin FEADR, în cadrul Măsurii 121 – "Modernizarea exploataţiilor agricole". Proiectul, depus în aprilie 2008, are o valoare totală de 1.362.920 lei, din care 50% reprezintă contribuţia proprie a întreprinzătorului botoşănean. "Proiectul l-am făcut de unul singur, fără să apelez la o firmă de consultanţă, însă sunt conştient că fără ajutorul celor de la SAPARD nu aş fi avut aceleaşi şanse de reuşită. Acum, contractul de finanţare este deja semnat şi în maxim o lună încep lucrările de arătură, discuit, şi tot ce trebuie pentru pregătirea terenului".

20 de euro, un puiet de nuc francez

Cât despre plantaţia propriu-zisă, aceasta va rămâne pe hârtie până la primăvară, atunci când botoşăneanul va fi "înarmat" cu aproape 6.000 de puieţi de nuci gata pentru a fi plantaţi din 7 în 7 metri pe suprafaţa de teren alocată proiectului. Asta nu înseamnă că se anunţă o toamnă sau o iarnă liniştită pentru business-ul abia început, ţinând cont de faptul că urmează licitaţiile obligatorii pentru selectarea furnizorilor.

"Din căutările făcute până acum, am găsit un soi bun de nuc produs în Franţa (denumit Lara), care are o productivitate foarte mare la hectar, adică între 6 şi 8 tone pe un hectar. Un puiet din acest soi m-ar costa cam 20 de euro bucata şi ar ajunge să dea rod în 3-4 ani. Trebuie să fac şi o analiză a solului, pentru a fi sigur că acest soi se adaptează cu uşurinţă şi creşte în mediul de care are nevoie. Pe de altă parte, ştiu că şi în România există soiuri foarte bune de nuc, aşa că voi continua să căut cea mai avantajoasă variantă", ne-a împărtăşit Cornel Lupaşcu câteva din frământările pe care le cunoaşte, la urma urmei, orice investitor.

"E adevărat că o activitate de producţie agricolă îţi dă multe bătăi de cap, însă, pentru mine, dificultăţile cele mai mari rămân cele legate de bănci, obţinerea creditelor, creşterea euro. Din punct de vedere al culturii, nucul nu este foarte pretenţios, nu cere nici condiţii climatice, nici terenuri deosebite pentru a se dezvolta. În schimb, durează destul de mult până culegi «roadele» investiţiei", a menţionat Cornel Lupaşcu. Dacă adăugăm şi observaţia făcută de directorul executiv adjunct din cadrul DADR Iaşi, Magneriu Jalbă, potrivit căreia "la acest moment, nici 20% din cererea de miez de nucă nu este acoperită de oferta pieţei", ajungem la concluzia că "Exotic Parc" Botoşani a mizat pe o carte bună.

Lemnul de nuc poate fi vândut cu până la 1.500 de euro metrul cub

Conform site-ului nucifere.com, valoarea foarte mare a lemnului de nuc (ajungând până la 1.500 de euro metrul cub) reprezintă un argument convingător pentru cultivarea soiului de nuc forestier. Pe termen lung, se pot obţine venituri consistente (aproximativ 300.000 euro/hectar), pornind de la o investiţie iniţială de maxim 1.200 de euro/hectar (plus TVA). Dar atenţie: copacii pot fi tăiaţi numai dupa 30-40 de ani de la sădire şi numai după obţinerea unor autorizaţii speciale!

Nucile în coajă: 3,5-3,9 euro/kg, pe piaţa internaţională

Preţul unui kilogram de nuci în coajă, pe piaţa internaţională variază între 3,5 şi 3,9 euro, în funcţie de calitate şi de soi, potrivit sursei mentionate. Aceasta echivalează la o producţie de doar 3.000 de kilograme la hectar, cu un venit anual minim de 10.500 de euro. În condiţiile în care soiul cultivat este unul foarte productiv veniturile sunt cu atât mai mari. De exemplu, la soiul Lara, după 8 ani de zile de la plantare se ajunge la o productivitate de 6 tone la hectar, ceea ce echivalează cu un venit anual de 21.000 euro/hectar .

Uleiul de nucă: 48-60 euro/litru, preţ în magazine

Dacă producătorii de nuci vor să îşi maximizeze profitul din această cultură, pot opta pentru industrilizarea miezului de nucă, pentru producerea de ulei de nucă sau pentru producerea diverselor specialităţi pe bază de miez de nuci. În medie un litru de ulei de nuci, în vrac, se comercializează direct de către producători la preţul de 16-20 euro, ajungând ca în magazin să aibă un preţ de cel puţin 3 ori mai mare, după cum arată nucifere.com. Un kilogram de ulei de nuci se obţine din 2 kilograme de miez de nuci.

Sursa: http://nuci.ucoz.com/

Plantatii de nuci

Realizarea unei plantatii de nuci este cu siguranta o afacere foarte tentanta, cu investitie mica si profit mare. Pentru succesul afacerii este insa necesar sa plantezi soiuri productive de nuci. Este o afacere pe termen lung pe care o poti lasa mostenire si copiilor tai. Curata, sanatoasa si cu profit garantat. Pretul unui kg. de miez de nuca pe piata iti arata clar cat de profitabila este afacerea.

Astfel, pe piata externa, un kilogram de nuci in coaja are un cost situat intre 3,5 si 3,9 euro, in functie de calitate si de soi.

Miezul de nuca se vinde la extern cu 5-6 euro pe kilogram.

La noi, un kg. de nuci in coaja costa cca 10-12 lei. Pretul unui kg. de miez de nuca vandut la piata, este undeva intre 30 si 40 lei, in functie de zona. Avantajele unei afaceri cu nuci 1 Cererea de miez de nuca este mult mai mare decat oferta

2. Plantatia de nuci se poate realiza cu fonduri europene prin Masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole (vezi mai jos).

3. Cultivarea nucului nu necesita conditii climatice speciale, nici terenuri deosebite sieste rezistent la boli si daunatori. 4. Productia este de 3,5 - 4 tone de nuci. Pe un hectar de livada de nuci cresc 100 de copaci. De pe un copac pot fi strinse in medie 40 kg de nuci. Astfel, de pe un hectar pot fi recoltate 4 tone de nuci si, dupa prelucrare, - 1,2 tone miez de nuca.

5. De la nuc se valorifica totul: fructele (nucile ca atare, uleiul de nuca - 50 lei/kg de ulei presat la rece), lemnul de calitate superioara, cojile si frunzele. 6. Nucul are valoare ecologica, fiind unul dintre putinii arbori care reusesc sa absoarba metalele grele din atmosfera. 7. Durata de viata a unui nuc este mare: 85-100 de ani.   Fonduri europene pentru plantatie de nuci Prin Masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole, se acorda fonduri nerambursabile in proportie de 40% – 75% (pentru perioada 2010 – 2013) din valoarea eligibila a proiectului, fondurile reprezentand cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia privata.Plafonul minim acceptat pentru un proiect finantat prin Masura 121 este de 5.000 de euro, aceasta suma reprezentand valoarea totala eligibila a proiectului.

Va puteti incadra la punctele:8. Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;9. Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori;

Soiuri rentabile de nuci “Despre 4 soiuri de nuc specialistii de la Institutul de Cercetare Pomicola din Iasi spun ca sunt adevarate minuni ale naturii. Cei care planteaza asemenea nuci obtin in doar cativa ani o productie bogata si scot un profit de zeci de mii de lei. Sunt multi interesati de noile soiuri, mai ales cand afla ca pomii se adapteaza usor in orice sol si nu sunt atacati de daunatori. Iar durata de viata a unui astfel de nuc este de 100 de ani.

Un altoi se vinde cu 100 de lei, iar pe un hectar de teren pot fi plantati 100 de pomi. In cativa ani, spun specialistii, productia este de 3,5 tone de nuci. Asta inseamna ca pomicultorii pot scoate, la o singura recolta, un profit de 70.000 de lei”, noteaza cei de la incont.ro Soi de nuc Fernor (Franta)Soiul este obtinut prin incrucisarea varietatilor de nuc Franquette si Lara, incepe rodirea in anul 3-4 de vegetatie. Are o productie insemnata cantitativ: 4.000 – 5.000 kg nuca la hectar. 

Soi de nuc LaraUn alt soi de nuc bun de origine frantuzeasca este Lara. Acesta ajunge sa dea roade la 3-4 ani de la plantare “Iosif Kiss, un pomicultor pasionat de nuci din Dambovita, exporta nuci (in coaja) si miez de nuca pe piete din Germania, Austria, Turcia sau Franta. Kiss detine circa 5 ha de nuci în Dambovita, precum si o pepiniera –, dar si achizitionate de la alti producatori”, arata agro-business. De asemenea, Ovidiu Lazar a infiintat o plantatie de nuci de 3 ha în urma cu cativa ani la Tataranu, in judetul Vrancea. Lazar, este si presedintele unei asociatii cu 21 de membri din intreaga tara, care insumeaza în total circa 100 ha de plantații de nuci. Exploatarea unei plantatii de nuci este o afacere profitabila la indemana oricui are cateva hectare de pamant. Autor: Zenobia Badescu

Livada de vis