RSiîCţiM®. AtMîiSîîlilUÎSI, n ţipenia

S¥aşovr piiţa max# Hr. 30.Scrisori nefraRORî» ati »®

ipsimoza, — M xroKcripte au ac t maximei,

1KS£RATE fie primesc la Admi- nlatraţlana în Bj&şov şi la mr- m âtârel* Birouri da anaasluri:

în V iena : M. Dukit, fftinriek Schalek. Rudoif Mas», A. Oppeiiks JSachfolger; Anton Oppeiik, J. Dannsbcr, în Budapesta: A. Y. Qoldbcrgtrg, Mekstein Bsrnai; în Bucuresoi: Agence Eavcts, Suo- ouxs&le de Soum&nio; în Ham- borj,: Karohft <& Liebmann,

Preţui Inserţlunller: o seria garmond pe 0 colână 8 er. şi 80cr. timbru pentru o publi­cate. Publicări mai dese după tarifă şi învoială.

Seclam e pe pagina a 8-a o Beri» 10 or. aiu 30 bani.

,Ga*eta“ iese în M-care ii.Abonamente pentru Anstro-tJngaria:Pe un an 12 fl., pe şâse iunl

6 fl., pe trei luni 3 fl. N -rii de Dumlneoá 2 II. pe an.

Pentru România si străinătate:Pe un an 40 frânei, pe şâse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Dumineoă 8 fronoi.

Se prenumără la tóté ofioiele poştale din intru şi din aiară

şi la dcL aolectori.iimnamemi nsatri Biasor

administraţiunea, piaţa mare, târgul Inului Nr. 30 etagiu I . : pe un an 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or. Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a. séu 15 bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt

a se plăti înainte.

Nr. 75. Braşov, Joi 3 (15) Aprilie 1897.

N o u a b o n a m e n tl a

Gazeta Transilvaniei Cu 1 Aprilie 1897 st. v.

s’a deschis nou abonament la care Invităm pe toţi amicii şi sprijini­torii íóiei nóstre.

P r e ţ u l a b o n a m e n t u lu i !

Pentru Austro-Ungaria:pe *u.aa. an ......................... 2.2 £1.pe şese i-a-aai ......................... G fl-p e t r e i 1-u.n.I ........................... 3 £L

Pentru România şi străinătate;pe 13.33. cin ................. -40 francipe şâse 1-u.aa.I................. 2 0 „pe trei lixn i ................. 2.0 „

Abonarea se póte face mai uşor prin mandate poştale.

Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei**.

Resultatele frăţietăţii saso- maghiare.

Saşii moderaţi din Braşov au avut erí la alegerile pentru întregi­rea representanţei comunale, o cp desastruosă. Şi acésta în doue direc­ţiuni: mai întâiu partida lor a pier­dut din teren in representanţa co­munală faţă cu partida Saşilor „vercjíu; al doilea au pierdut mai multe man­date în favorul Maghiarilor pe basa unui pact încheiat cu ei în subur- biul Bluména.

Acest pact cu Maghiarii, reînoit de rendül acesta în condiţiunî umi- litóre, a devenit fatal pentru Saşii moderaţi şi a fost causa pierderei, ce au suferit’o în genere la alegerile de eri. Lucrul adecă s’a petrecut astfel:

Maghiarii din oraşul nostru, că­rora li-a crescut mult cresta mai ales de câţî-va ani íncóce, de când

politica partidei poporale săsescî a întrat în apele guvernamentale şi de când cu deosebire aici în Braşov, Saşii moderaţi au pactat cu Ma­ghiarii, constituind cu ei „partfdül comun liberalu, — au început a ri­dica in timpul din urmă tot mai mari preten8iuni cu privire la repre- sentarea lor în tóté privinţele. Cu oca- sia alegerilor de întregire comunale de acum, Maghiarii au emis din si­nul lor postulatul, ca suburbiul Blu- mena, unde ei sunt relativ mai nu­meroşi, sé fiă representat în comună numai de cătră Maghiari.

Agitaţia cu refrenul „Bluména sé fiă maghiară" a eşit din sinul acelei păture a Maghiarilor din loc, care de când cu statua lui Arpad de pe Témpa a început sé cânte şi ea more patrio pe córda estrem şovi- nistă. Şi este interesant, că aşa nu­mitul comitet esecutiv al Maghiari­lor din Braşov („Brassói magyarság intéző bizotsága*) a fost de rendül acesta mai moderat în pretenţiile sale de temă, ca nu cum-va prin esagerarea lor sé se compromită buna înţelegere şi pactul dintre Saşii moderaţi şi Maghiarii bra­şoveni.

Pe când adecă estremii Maghiari pretindeau morţiş, ca Saşii moderaţi sé le cedeze pe toţi 16 membri, ce avea se i alâgă cercul al V-lea (Blu­ména), pe atunci comitetul esecutiv maghiar stăruia sé se susţină basele pactului de mai înainte, încheiat cu Saşii în acest cerc, şi Maghiarii sé se mulţămâscă, déca comitetul par­tidei poporale săsescî dirigiat de mo­deraţi le va concede un avans de vre-o doue mandate. Impacienţi înse de-a se vedé representaţî de-odată în nurner mare în consiliul comunal, estremii Maghiari n’au mai vrut sé ţină sémá de înţelegerea făcută din nou cu Saşii pe basa propusă de „comitetul esecutiv maghiar14 şi au hotărît sé declare résboiü în contra Saşilor în tóté cercurile electorale,

din causă că n’au vrut sé le cedeze cu totul terenul din Bluména.

Astfel estremii au venit în con­flict cu factorii dirigenţi ai compro­misului saso-maghiar. In urma acésta s’au divisat voturile Maghiarilor şi lista de candidaţi a Saşilor mode­raţi a căcjut faţă cu lista deosebita a Saşilor „vercji", care a dobândit majoritatea în cercul I, II şi IV elec­toral (cetate şi Braşovul vechiu).

Compromisul saso-maghiar s’a susţinut ínsé cu concursul comitetului esecutiv maghiar în cercul al V-lea (Bluména), şi aici, după înţelegere, au fost aleşi 9 membri ordinari şi 8 suplenţî dintre Maghiari, şi 7 membri ordinari şi 3 suplenţî dintre Saşii moderaţi.

La alegerile trecute comunale, Saşii au ales încă în meaură egală cu Maghiarii. De astă-dată înse, ce­dând presiunei, ei au conces Ma­ghiarilor cu 2 mandate mai mult, mulţămindu-se cu 7 representanţi, pe când Maghiarilor li-au dat 9. De aci reese, că şi în suburbiul Bluména, singurul cerc unde a reeşit lista Saşilor moderaţi, ei au rémas în pierdere faţă cu Maghiarii.

Eată unde a dus politica opor­tunistă pe Saşi, cari încă înainte cu şepte ani se aliaseră în Bluména cu Românii, ca sé se apere în contra planurilor de cutropire maghiare!

Noi Românii nu vom deplânge împrejurarea, că de astă-dată prin tactica estremilor şoviniştî s’a sgu- duit înţelegerea dintre Saşii mode­raţi şi Maghiari. Dér nu putem sé nu le punem în vedere conlocuito­rilor saşi ceea ce îi aştâptă încă în viitor, décá vor continua metoda fa­tală oportunistă de pănă acum.

CRONICA POLITICA.— 2 (14) Aprilie.

Ia cestianea ordonanţei privitóre la limbă, se scria din Praga, că aiol s’a şi început eseoutarea ordinaţiunei şi anume

prin introducerea li m bei cehioe la pertrac­tarea proceselor şi la poliţiă. In Moravia încă s’a aşteptat pe eri, ori pe astăcjl pu­blicarea ordonanţei* Faţă cu Moravia, or­donanţa se deosebesce de cătră cea din Boemia între altele şi pria aoeea, că ea se estinde şi asupra autorităţilor şcolare, de- oreee consiliul instrucţiunei publice din Moravîa nu este împărţit în două părţi, ca in Boemia.

*

pilele acestea prinoipele Ferdinand al Bulgariei a profitat de ooasiunea depărtă- rei agentului diplomatic ruseso Czarikov— oare a fost strămutat dela , Sofia la Roma, — pentru a-şi manifesta marea sa simpatiă şi aderenţă cătră Rusia. Princi­pele a dat un strălucit banchet în onorea agentului rusesc, ia oare a ţinut un toast pentru Ţarul şi Ţarina, accentuând, mai ales „resultatele strălucite44, ce le-a avat trimi­terea lui Czarikov la Sofia, — resuitate, oare vor rămână strîns legate de istoria mai nouă a principatului, <}ise Fedinand.— Se dă însemnătate acestor cuvinte ale prinoipelui bulgar, de6re-ce ele sunt o confirmare a influinţii desevîrşite rusesc!, sub care stă astăcjl Bulgaria.

*

In pressa serbescă şi bnlgărescă s’aisoat în timpul din urmă o aprigă disou- ţiă asupra Macedoniei. Şi unii şi alţii ţin să-şi revendice pentru ei dreptul asupra acestei ţeriş6re şi de aci vine discuţia, oare a început să fiă atât de passionată, încât ameninţă a turbura prietenia între cele două pop6ră surori. Aşa de esemplu wOi&m>u, unul dintre fiarele de frunte bul- gărescl, li-o spune ourat „fraţilor sârbi44, că în Macedonia, mai ales însă în Uskiib, Salonichi, Bitolia şi Tirnova n’au ce căuta. Vestiţii împăraţi serbl, cjice foia bulgă- râsoă, îşi dorm somnul lor adâno şi nici nu se vor deştepta ourând din el. Ce a fost a treout; asupra Macedoniei şi chiar asupra Serbiei, dâoă ne provocăm la tre­out, pot să aibă un drept 6re-care Ita­lienii, cari sunt urmaşi ai puternicei na­ţiuni romane (întocmai ca şi elementul ro­mân maoedonean) eto. Mai departe n0d-

FOILETONUL „GAZ. TRANS.44

Jupânul Toiba.Chip şi graiü din Bucovina.

(F in e).

Se pricepea Toiba la negoţ, — vorba ceea, — ca ţiganul la albinî, dér la un lucru tot se pricepea. Luni sâra când tîr- gul era pe mântuială, mânoa repede o bu­căţică de turtă de popuşoiă coptă la tavă, înghiţea câte-va fire de usturoiü şi apoi vedeai oă soóte iute din fundul dulăpuşu- lui, unde-şl ţinea tatăl séu cărţile oele lungi de rugăciune, o trâmbiţă veche în- vălită în cârpe şi o tulea pe uşă. Soia Toiba sé sune frumos din corn încă de pe timpul când fusese la UlanI şi se deprin­sese cu încetul a cânta • din fel de fel de instrumenturl, încât s’a făcut la urmă to­varăş la banda jidovesoă a lui Haim Mu- sicant, de lâ«gă fintâna Turcilor. Şi umbla cu ceilalţi pe la nunţi şi c]ile mari şi trâm­biţa de se clătinau păreţii, ca odinioră zi­durile cetăţii Ieriehonului. Şi măcar că me­

seria asta nu-i venea tocmai la socotélá Beilei, flind-că nu*l vedea pe bărbatu-sâu cu cjilele pe acasă şi, când se întorcea, venea cu buzele spuzite şi capul plin de béuturá, dór Toiba tot scotea ou meşteşu­gul séu oâte doi trei lei pe séptömáná. Şi oei doi copii ai lor, — par’că intrase nă­ravul tatălui din nascere într’enşii, — se dau la musioă ca dracii. Moişele, băiatul, cânta în olarinet, când era încă de 4eoe ani, ér Ruhălă 4icea diQ peptene şi fruncjă de o luau pe mamă-sa urechile şi nici nu era bine de şâise-spre-^eoe, când s’a şi măritat cu Beri Rüber, meşter la toba oea mare din banda lui Muzicant. La nunta ei ínsé a făcut rudelor o ruşine de oredeai, că móré ieoşuI lor Silberstein de măhnire, căol n’a vrut sé se lase nici într’un chip rasă pe cap şi a făout ce a făout afurisita de a rémas ou oosiţele netăiate.

Şi s’a întâmplat într’un rend, —■ câţi­va ani pe urmă, — oă se întoroea Toiba ou feciorul séu clarinetistul şi ginere-séu toboşarul, aşa cam pe la crăpatul porilor, dela o nuntă. Şi cum mergeau pe drumul din spre satul rusesc Mamaeşti, ecâ că i-a

ajuns o căruţă cu patru oai. Că era vre­mea iarmarocului de Sânpetru şi veniau fel de fel de bogătaşi din tote părţile la bîiciul vestit de oai şi vite, ce se ţinea pe atunci la Cernăuţi. Şi oum stăpânul din brioioa boerâsoă era un leah de cei îngâm­faţi de dincolo de Nistru, a pus pe vizi­tiul s3u sâ-i tragă lui Beri una cu harap­nicul, de i-a făout dungă roşă pe mână şi i-a spart şi toba. Bieţii 6menl au răb­dat ocara, că ce era alta s3 facă, în vreme oe caii musoălescl ai leahului, svînturau în g6na lor nebună valuri întregi de colb peste bieţii jidovi. Deră nu soiu oum s’a făcut, că şi ped^psa lui Dumnecjdu l’a ajuns pe trufaşul boer. Că chiar atunci a sărit de sub Înv6lit6rea căruţei o lădiţă de piele şi a căcjut efârămată pe marginea drumului, de ourgeau galbenii puzdere din- tr’ensa.

De lua Toiba banii găsiţi şi-i punea frumos parte drâptă, în punga sa, a lui Moişele şi a lui Beri, oe păcat era să fiă? Că dâcă s’au ales ei de atâtea ori cu bă- tae, nu scm de ce nu s'ar fi ales odată şi cu parale. Că la atâta tr^bă se pricepeau

şi ei, adeoă sé împărţâscă banii între dânşii fâră vorbă şi gâlcâvă. Dâră toiba nostru, trebue sé vő spun înoă odată era ostaş vechiü, deprins cu frica de pedâpsă, póte şi cinstit din fire, oă dé, — nu s’a lăoo- mit la banii găsiţi, nici nu s’a potrivit vorbelor isteţe ale băeţilor séi, deşi erau tustrei séracl lipiţi pământului. Şi a luat Toiba, — nu’i vorbă, oam oftând din su­flet, lădiţa, s’a dus a doua cji la Burgher- maistrul din oraş, şi n’a treout mult, şi âtă oă s’a dat pe faţă şi păgubaşul. Şi ’l-au silit domnii dela cănţălărie pe sume- ţul leah sé le dea jidovilor zeoiuiala cuve­nită, înoât le-a venit la fiă-oare câte-o gră- măj0ră hăt măricioă de gălbenaşl ou zimţi.

Şi şi-a făout bétránul ou banii căpă­taţi o oăscioră în mahalaua nóstrá, tocmai în dreptul grópei cu guuóe. Beri a rés- cumpérat dela slăbănogul Haim Muzicant dreptul de capeimistru la banda lui, érá Moişele a luat în arendă o rohatcă pe dru­mul împărătesc oe duce dela Cernăuţi la StorojineţI. Şi a stăpânit-o multă vreme, că-1 seiau toţi călătorii de pe acolo. Când se nemeria, de se apropia pe timp de

Pagina 2 GAZETA THANSILVANIEI Nr. 75,— 1897.

zivM le împută Sârbilor „pentru banii oei mulţi, oe-i risipesc în Macedonia, pentru a cumpăra acolo simpatii sârbescla. Bulgarii, oontinuă „Odziv“ , mai bine sciu decât ei (Serbii), că în unele ţinuturi nu esistă Serbî, oi Bulgari. — Se înţelege modul acesta de soriere a supărat pe SérbI, a că­ror pressă rőspunde Bulgarilor în ton nu mai puţin indignat.

*

După cum oomunioă clarele, SÎtuaţiu- nea Creştinilor în Siria încă este din celea mai próste şi nesuferibile. Se pare însă, că Muscalii se pregăteso de-a lua Siria dela Turol şi prin acósta situaţiunea are sé se schimbe. In Rmejl Muscalii au fandat o coloniă, pe oare o străjueso ou ostaşi de-ai lor. Turcii din Siria sunt convinşi despre acestă intenţiune a Ruşilor şi nu se feresc de-a o spune pe faţă. Etă oâte-va date asupra modului, oum sunt trataţi oreştinii în Siria: Cu o lună de (J^6 înainte, Vali (judecătorul turc) din Siria a alungat din locuinţa sa pe Metropolitul gr. or. Gavril, din Beirut, pe oare l’a mai şi bătut straj- nio ou bâta. De-atunol bietul Metropolit vagabundâză pe strade fără loouinţă. S’a plâns la consulul rusesc, dér acesta n’a întrevenit în favorul lui, deşi Metropolitul e persecutat de Turci pe cuvânt, că ar fi rusofil. In Decemvre an. tr. preotul gr. or. Iacob Suvaja, în etate de 70 ani, a fost împuşcat pe stradă din partea Musulmani­lor. Se 4ioe, că pentru aplanarea acestui lucru, consulul italian Petkoviol şi drago­manul său Schadi ar fi primit dela Vali 500 galbeni. Nici situaţiunea catolicilor nu este cu mult mai favorabilă. Adese-orI se aud nóptea împuşcături pe strade, căcî Turcii umblă înarmaţi cu revolvere şi e de-ajuns, oa un creştin şă nu-i facă repede Turoului drum spre a-şl pute urma oaiea înainte, pentru ca imediat să fiă împuşoat. Pe creştinii din Tripolis, Turcii i-au des­poiat de tóté vitele, lăsându-i lipiţi de să­raci. Intr’o parte a Beirut-ului, unde oreş­tinii locueso amestecaţi ou Turcii, aceştia din urmă au demolat biserica creştină. Cu deosebire tristă este sortea femeilor tinere şi mai ales a fetelor creştine, care se tem să iase din case, căci Turcii le răpesc în­dată ce le văd, ba le caută chiar şi prin casele părinţilor lor. Nici o lege şi nici o ordine, omorurile şi vandalismele sunt la ordinea cjilei, mituirile sunt fără sfirşit. Acesta e tabloul situaţiunei din Siria, după oum îl vedem descris în foile de prin ca­pitale. De-ar fi chiar şi numai pe jumătate aşa, este de-ajuns pentru a ne face o în­chipuire de stările de decadenţă din Turcia.

Curţile cu juraţi şi limba maghiară.E'aţă cu resensul, ce l’a produs

şi*l va produce în sînul naţionalităţilor aoel paragraf al noului proiect de lege privitor la curţile cu juraţi, prin oare se pune ca condiţiă pentru juraţi cunoscerea

nopte vr’un drumeţ de închidătore, trebuia să-l strige pe Moişele une-ori cu oiasul, din pricină, că ghiorlăia din clarinetul său a prăpădenie, nu altceva. Şi dă, — când îl năpădia aşa fără veste căutatul, n’auzea pe nimeni, şi uita pănă şi de creiţsrii dela rohatcă.

Şi Toiba nostru, — ce să vă mai spun! A avut şi el parte şi bucurie de trâmbiţa sa pănă la adânci bătrâneţe. Că n’a apucat să-şi gătâsoa bine oăsuţa sa şi s’a întâmplat de a oă(}ut bolnav păzitorul turnului mare de pe magistratul din Cer­năuţi. Şi Burghermaistrul oraşului, aducen- du-şl aminte de cinstitul jidov din maha­laua Roşi, ’l-a aşecjafc colo în cămăruţa de sub oiasornioul cel mare şi crnd băteau clopotele ciasurile, îl vedeai pe jupanul Toiba oum eşia în ciardaoul din înălţine, punea trâmbiţa oea lungă la gură şi tără- rărăia cânteoul veohiîi al Cernăuţului în cele patru părţi ale lumei, de se aucjia toomai la rabinul minuneior din terguleţvd Sadâgura. dincolo de apa Prutului.

Enn (rrlgoroYita.

limbei maghiare, „Pol. Corresp.K publioă ur­mătorul comunicat, ce i-se trimite din Bu­dapesta, cu scop, vec î Domne, oa să li- niştâsoă pe naţionalităţi:

„Aoel pasagiu din proieot", (Jic® «Pol* Corr., „prin care se pretinde în mod for­mal cunoscerea limbei maghiare, se basâză pe legile esistente, întru cât în procedura judecătorâscă este a se întrebuinţa esolu- siv limba maghiară ca limbă profcooolară şi de pertractare. Va să cjică acelor juraţi, cart nu sciu limba oficială maghiară ar trebui să li*se facă cunoscute cu ajutorul unui tălmaciu tóté actele. Prin acósta însă prooedura curţilor ou juraţi ar fi lipsită de calitatea de-a fi nemijlocită şi s’ar între- rumpe în continuu. Dór nici din punct de vedere practic nu se face o nedreptate na­ţionalităţilor prin aoea disposiţiune privi- tóre la limba maghiară. In decursul cerce­tărilor statistice făoute în ministeriul de justiţiă s’a constatat, oă din suma totală a locuitorilor de sex bărbătesc din Un­garia, între 30—60 de ani 70% sciu vorbi şi scrie în limba unguróscá şi acestă pro» porţiune numerică va deveni şi mai favo­rabilă, d0că vom stabili ca condiţiă pentru juraţi etatea de 26 ani împliniţi. Astfel dâră abia se va pute ivj. vre-un cas, ca să nu se p0tă constitui curtea cu juraţi din causă, că în localitatea respeotivă s’ar pute afla numai puţin! bărbaţi, cari sciu ungu- resce“ .

Datele şi afirmările pe care se basézá espunerea de mai sus, sunt forte viţiose şi pot fi uşor răsturnate tot prin date ba- sate pe praxa de 20 de ani făcută sub ad- ministraţia-justiţiară modernă ungurâscă, ór roai ales prin date luate chiar din pro­cesele, ce s’au desfăşurat înaintea curţii cu juraţi în anii din urmă, când s’a dovedit mai ales, că procedura ourţilor cu juraţi a fost în continuu întreruptă prin faptul, că pe banca aousaţilor nu pricepea nimeni limba juraţilor şi deci nici nu era ou pu­tinţă să judece pe basa impresiunei nemij­locite. Iasă la acestea ni>se dă ocasiune să revenim mai cu de-ameruntul.

Crisa In Orient.„Correspondenţa politică4* din Viena

află, oă armata de operaţiune turcesoă dela graniţa Tessaliei, a căreia comandant supe­rior este mareşalul Edhem-paşa, numără 111 batalione ou câte 750 omeni = 83,250 pusei; 25 escădrone de câte 1000 călăreţi = 2500 săbii; 34 baterii de câte 6 tunuri = 204 tunuri. Armata este împărţită în 7 divisiuni. La acesta se mai adauge corpul dela Epir (Isnina).

Despre armata de operaţiune grecâscă dela graniţă „Corresp. pol.u află următo- rele date: In total armata de operaţiune greoâscă numără: 44 batalione, 12 esca- drone, 19 baterii cu o forţă de bătaiă de44,000 pusei, 1000 săbii şi 114 tunuri. Ce privesce mobilisarea totală, oştirea greoâscă după aşezarea tuturor formaţiunilor nouă ordonate, ar număra 70,400 omeni, la cari se mai adaug încă cei 2—3000 omeni din legiunea filo-helenă.

*

„Agenţia StefaniK anunţă, că atât guvernul turcesc, cât şi cel grecesc au adresat declaraţii paoînioe puterilor. Cele din urmă oonfiicte — se cji°e îu aceste de­claraţii — portă caracterul unor inoidente dela graniţă.

Germania, Rusia şi Austro- Ungaria au aprobat modalităţile propuse de cătră ad- mirall pentru blocada Pinului.

Din Londra se depeşâză, că din inoi- dentul blocadei Pireului Rusia şi Francia îşi vor întări escadrele lor în aoele părţi ale Mărei mediterane.

Din Belgrad se împărtăşesce „Corr. pol.“ : Năvălirea bandelor grecesci în Ma­cedonia nu eseroita nici o influinţă asupra atitudinei reservate, ce o observă guvernul sârbesc faţă cu încurcătura turco-grecâsoă. Cabinetul din Belgrad va rămâne în acestă afaoere pe lângă principiile sale espuse de repeţite ori.

Din Serbia vechiâ se anunţă, că Ar- năuţii din împrejurimile dela Seniţa au nă­

vălit asupra acestui oraş şi au jăfuit mai tóté prăvăliile de acolo. In urma acésta mulţi locuitori creştini şi jidovi din Seniţa au fugit la Novibazar.

*

ţ)iarul „Nordd. AUg. Ztg.“ primesce din Viena o corespondenţă, în oare se 4ioe, că cercurile diplomatioe din oapitala aus­triacă sunt de părere, oă Greoia ou greu se va decide a declara răsboiul, deóreoe este incapabilă de-a purta un résboiű regulat, ci ea se va nisui, ca pe calea luptelor de insurgenţi să susţină credinţa, că este de­cisă a purta résboiü. Acestea sunt însă în- ceroărl zadarnice de intimidare. Ceşti unea Cretei va fi decisă mult în patru săptă­mâni, tiind-oă Grecia nu póte suporta mai mult oa atâta situaţiunea de faţă.

*

După informaţiunile, ce le primesce „Agenţia Havas“ din Tricaia, năvălirea bandelor greceşti asupra ante-posturilor turcesc! era basată pe-un plen strategio. Greoii au voit adecă să ootjpe Baltino, precum şi punctele dimprejur; ér mai ales treoătorile munţilor dela Mezovo la Sama- rina şi dela Dissicata la Greveua, cu scop de-a împedeoa pe Turol să înainteze peste aceste păsuri. Mai cu semă ţinutul dela Mezovo au voit să-l ocupe Greoii. Acest punct are un mare preţ strategic, pentru- că legătura dintre armata lui Edhem-paşa şi corpul turcesc din Epir se face prin Mezovo. Grecii au vrut să taie legătura dintre cele două flancuri ale armatei oto­mane, al oăror cuartir general se află în Elassona şi Ianiua. Tot-odată, acâstă stră- tăiere strategică a frontului turcesc avea de scop a delâtura şi periculul, de care era ameninţată armata greoésoá înTessalia printr’un atac turceso făcut dela Mezovo.

Esistenţa aoestui plan ar dovedi, că el este dus în deplinire din cuartirul ge­neral al armatei grecesci, că prin urmare conducerea armatei este vinovată 1& nă­vălirea insurgenţilor pe teritoriul grecesc.

Decă operaţiunea din oestiune a suc­ces, seu nu, nu se póte soi cu siguritate. Greoii afirmă, că ei încă toţi ţin ocupate posiţiunile luate si oă la Baltinos au îm­presurat 800 de Turci în portul de-acolo. Comandantul superior al armatei otomane vestesce însă, că el ar fi respins atacurile grecesci pe totă linia. Adevărul se va con­stata înourând. Dâcă a suoces Grecilor să ocupe Mezovo şi Crania, acesta va ave urmări fatale pentru Turci în tot decursul răsboiului.

Este interesant, că ţinutul dela Gre* vena şi Mezovo, care e forte fructifer, este locuit mai cu sâmă de Caţo-Vlahi şi este uu teritoriu forte favorabil pentru lupta de guerilla.

*

Unele 4i&re o»re a1* specialitatea soi­rilor răsboinice, au anunţat că la legaţiunea austro'ungarâ din Bucuresd se grămădesc cjilnic sute de reservişti din armata austro- ungară, oari au primit ordinul de a plec» pe la corpurile lor, în vederea unei mobi­lizări.

Soirile acestea scrie „Timpulu sunt neexacte. In fiă-care primă-vară se fac în Austro-Ungaria exerciţii cu reserviştii di­feritelor contingente, cari sunt concentraţi pentru cel mult 10— 12 4 1©» după oare termin sunt concediaţi. Faptul că mulţi reservişti se adună la legaţiunea Austro- Ungară provine din neoesitatea de a-şl viza paşaportele înainte de a pleoa în Aus­tro-Ungaria.

Din Constantinopol.Estragem dintr’o corespondenţă

originală ce-o primesce „Epoca“ din capitala turcescă, următbrele:

Spiritele sunt aiol f6rte iritate. Grecii sunt îngrijaţî de situaţiă, de6rece ei se tem, oă în oaşul când s’ar declara răsboiul, Turcii să nu-i ataoe. In aoest cas măcelul va fi general, căci, de sigur, Greoii nu vor lăsa să fiă măcelăriţi oa Armenii. De alt-iel tre­buie să recunosc, că şi aici Grecii sunt entusiasmaţi pentru acţiunea patriei lor şi

ca tóté pericolele, la oerl s’ar expune, do- reso răsboiul.

In 25 Martie v. aniversarea procla­mării revoluţiunoi dela I82Í, se aştepta, oa Grecia să declare răsboiul. Din acéstá causă agitaţia spiritelor era mare. Acestei agitări se datorézà următorul inoident: La Stam- bul un .Grec a tras doué focuri de revolver în aer, panica a fost generală, magaziile s’au închis, lumea a înoeput să fugă. Din fericire alţi Greoi au prins pe oel ca entu- siasm şi l’au arestat. Poliţia venind, a cal­mat lucrurile, dér pănă sóra înoă lumea era în nelinisoe.

Patrule de soldaţi călări şi infanterişti cutreeră totă фиа şi totă nóptea oraşul oa să mănţină ordinea. Aoeste patrule durézi de anul trecut, de oând ou măcelurile Ar­menilor, dér acum numărul lor a fost mă­rit. In acelaş timp agenţi poliţienesoi călări mişună pe stradele cele mai frequentate. A i crede, că oraşul este în stare de asediu.

O iradea imperială ordonă reînfiinţa­rea soc. Semiluna Roşie, care nu a mai funcţionat din timpul răsboiului din 1877. Sâmbăta trecută s’au întrunit pentru în­tâia órii membrii acestei societăţi sub pre- şedinţa lui Nurian-paşa. Ea a hotărît să dăruescă serviciului sanitar al armatei, tot vechiul ei material, depus acum în arsena­lul armatei. Capitalul societăţii compus din 9,330 L. T, se va întrebuinţa pentru noua ei organisare.

Subscripţiile desohise în imperiul tur­ceso pentru a se veni în ajutorul armatei,— cumpărare de muniţii — a produs pănă eri, 25 Martie suma de 19.029.180 piaştri; 95 de piaştri fac două-4eoi de lei. Precum se vede, deşi subscripţiile au început de mai multe luni, ele nu au dat pănă acum decât un résultat aprópe ridicol.

La arsenalul flotilei de aci se lucrézà cu mare activitate pentru a se pune în ac­tivitate înoă câte-va vase de rësboiü. Peste câteva ф!0 se orede, că vor fi gata două oânoniere. Hussein-paşa, ministrul marineit conduce în personă lucrările, Prima escadră, oare a plecat cjilele trecute din Cornul de Aur, se află acum la Dardanelle, la capul numit Nagara. Ea face eserciţii de debar­care de trupe şi de muniţii. Nóptea face eseroiţii de luptă.

Pregătirile de rësboiü continuă şi aoi cu mare activitate. Vaporul companii tur­cesc! „Mahssousó44 tran^pórtá ф ^ 0 reser­viştî. Caii cumpăraţi din Rusia se aştâptă săptămâna viitóre. 78 din ei au sosit aci eri. Se фее, că Turcia a oumpărat din Ru­sia 5000 oai, valorând un milion de ruble. Acéstà scire ve-о dau însă sub beneficiu de inventar.

La 1 Aprilie se pune în aplioare con• venţia comercială între Bulgaria şi Serbia. Cu aoâstă ooaeie aflu, că se vor faoe ser­bări în ambele ţări. Aşa locuitorii dm co­munele Pirot (Serbia) şi Ţaribrod (Bulga­ria) s’au învoit să se întâlnescă la graniţă şi să petrécà acolo фиа de 1 April v. Se фое, că aoéstá serbare va fi onorată şi de miniştri.

Gestiunea cretană în camera italiană.In şedinţa dela 12 1. o. a Camerei

italiane, la desbaterea asupra moţiunilor în afaoerea cestiunei oretane, Sonnino a (Jis, oă el este prietin ai acţiunii concertului european, dór ar fi dorit, oa Italia să bage un ton filo-elen în aoel concert, oăci atunci Grecia ar fi câştigat deplină îuoredere îu Italia. Sonnino reootnandă guvernului, oa nedeslipindu-se de concert să ia o iniţia­tivă, prin oare să i-se facă posibil Greoiei de a eşi din încurcătură.

Ministrui-preşedinte di Rudini c ioe, oă causa ce o representă guvernul, nu este prea populară. Vrând însă să servéscá interesele ţării, guvernul trebue să ia asuprăşi şi răs­punderi dureróse. (Fórte bine!) Instruoţiile date admiralului Canevaro se resumă în aceea, oă Italia nu vrea să fiă gendarmul nimănui. (Fórte bine!) Italia nu s’a gândit să vateme prinoipiul de naţionalitate. Pu­terile nu voeso să asuprescă Creta, oi ni- susse din contră a apera acolo pe cei slabi, asigura libertatea Creştinilor şi a întroduoe

Nr. 75.— 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

autonomia. Interesele Italiei în Marea me- diterană pretind, ca ea să ţină la oonoertul europ3an. Dâoă ocupaţia Cretei ar dura mai mult, guvernul va esamina oestiunea trimiterii de trupe din armata de liniă şi va obibsui asupra eventualei necesităţi a mobilisării flotei.

D-l di Rndini îuoheiâ ou următorele cuvinte: Noi am intervenit în Creta cu «ingurul scop, de a lucra în fav6rea popo- raţiei de acolo, şi în deplina consoiinţă a datoriei n6stre, nu ne vom abate dela aoistă ţintă (Aplause).

Se primesce apoi ordinea de 4** prin oare Camera ia la ounosoinţă declarările «guvernului ou 278 contra 182 voturi.

S O IR I L E D ILE1 .— 2 (14) Aprilie.

Alegerile comunale- In oercul al 3 1eaelectoral (suburbiul Scheiü, Braşov) s’au săvîrşit eri alegerile pentru întregirea re- presentanţei oomunale în sala de gimnas­tică a scólelor române, sub oonducerea d-lui Ludovic Boman, oa preşedinte electoral. Au fost aleşi unanim oa membri în repre­zentanta comunală d-nii: 1) Ludovic Ro­man, 2) Yaleriu Bologa, 3) Yasile Voina,4) Bartolomeu Baiulescu, 5) Sterie Stinghe, <6) Vasile Popovioî, 7) Ioan Seniuce, 8) Ioan Aron, 9) Laurenţiu Maximilia», 10) Dr. Eugen Meţianu. — Suplenţî: 1) Vasile Sfe- t.pa, 2) Dumitru Pascu Căciulă, 3) Dragomir Pnlpaş, 4) Nicolae Oanoea, 5) Teodor Spu- derca.

In cercul I, II şi IV electoral (cetate $i Braşovul vechiu) au învins, oum am ară­tat deja eri, Saşii „ver4i“ asupra Saşilor moderaţi şi a Maghiarilor. In oeroul al V-lea, Bloména, însă a eşit lista stabilită în înţelegere între oomitetul esecutiv al Maghiarilor din Braşov şi Saşii moderaţi.

Corone eterne. Din incidentul morţii meritatului bărbat Ioan Hannia, în amin­tirea memoriei sale am mai primit dela fa­milia D-lui advocat Simeon Damian din loc suma de 10 fl., drept coronă neperitóre pe sicriul regretatului răposat, oa contribuţiune la fondul pentru şcolarii români săraci „în memoria iubiţilor răposaţi**. — Braşov, 13 Aprilie n. 1897. Comitetul parochial gr. or. român din Braşov cetate.

Socialiştii şi prima Maiü. Socialiştii fac pretutindeni mari pregătiri pentru ser­barea cjiîei de 1 Maiü, In Ungaria se ma- Diferă acum pentru întâia-6ră şi între so- oialiştii agrari tendinţa de a serba şi ei acestă di. ceea ce dovedesce, că propa­ganda sooialiştilor industriali a înoeput să prindă rădăcini destul de puternice şi între ţerani. In mai multe părţi ale „Alföid**- ului ei se prepară să arangeze cu ocasiunea océsta mari demonstraţiuni. Se spune, că şi în comitatele Haj du, Bihor şi Bichiş a Înoeput să se arate socialismul, aşa oă vor trebui să se îmulţâscă şi întărâscă pretu­tindeni posturile de gendarml. In Oroshaza se proiectézá chiar înfiinţarea unei oasarme pentru a se puté staţiona acolo miliţiă. In fine mai e mare şi temerea, că muncitorii agrari vor să se pună în grevă, din oare causă proprietarii de moşii se véd forte ameninţaţi. „înţelepţii11 din fruntea comi­tatului Bichiş, după cum oomunică foile budapestane, într’o adunare a comitatului, ce s’a ţinut file le aoest3a, a hotărît să se adreseze oătrâ ministrul de interne pentru a-1 ruga, ca în caşul isbucnirei unei greve intre muncitori, să ia de timpuriu măsuri pentru a pune miliţia la disposiţia proprie­tarilor. — Auc|i cap! In looul muncitorilor să li-se dea proprietarilor m iliţiă! Dér ce să faoă aceştia cu miliţia? Vor putea d0ră constrânge pe muncitori să fiă mulţămiţl cu sórtea lor şi să se apuce de luoru ? Mulţămirea nu se câştigă prin forţa baio­netelor, coconilor dela Bichiş!

„Selăgiana". Interesul publicului ro­mânesc faţă de noua banoă, „Sălăgiana4*, ce se va înfiinţa în Jibou a întrecut ori-ce aşteptări. S’au subscris deja peste lâOO ac­ţiuni. Adunarea continuantă a noului insti­tut, pe cum s’a anunţat, se va ţine la 4 Maiu, când acţionarii vor avé să hotă-

rasoâ, decă uu ar fi consult, oa să mărăscă capitalul social? In vederea aoestei împre­jurări terminul de subscriere a acţiunilor s’a prolungit pănă la 25 Aprilie n.

Păgânism şi convertiri. Din Hódmező­vásárhely se telegrafézá, că acolo păgâ* nismul continuă a lua din ф în ф mari dimensiuni. Naz&renii, în număr de-o sută de inşi, şi-au insinuat aprópe toţi eşirea din sinul bisericei. Peste tot, socialiştii au înoeput o mişcare pentru a se scăpa de contribuţiile bisericesc! (pentru susţinerea bisericei, preotului eto.) şi de aici vine lă- pădarea lor în masse de biserioă şi treoerea la păgânism. Mulţămită nouelor legi poli­tice bisericesc!, religia şi biserica a înoe­put să devină înaintea aeelor locuitor! o marfă, pe oare o schimbă ori o lapădă care cum vré. Catolicii şi reformaţii, se фее în telegrama amintită, treo la unitari, şi aşa mai departe.

Sosirea primăverei s’a anunţat astă4i şi în părţile acestea ale Braşovului prin un fulger şi durduit destul de puternic, ce pentru întâia 0ră în acest an e’a auфt аф pe la órele 12 şi 35 minute. Au oăcjut chiar şi câţi-va picuri de grindină măruntă.

Sinuciderea unni mare duce. O tele­gramă din Schwerin anunţă, că Franeiso Frideric I I I mare duce de Meoklenburg^ Sohwerin a murit Sâmbăta treoută în Can­nes. La început s’a fost lăţit vestea, că marele duce ar fi murit din causa unei umflături de arteră, dér acum s’a constatat, că el s’a sinucis, sărind de pe un pod din causa unei bólé, oe-1 tortura. O oră după acésta marele duce a murit. Răposatul s’a născut în 19 Martie 1851, la 24 Ianuarie 1879 se căsători ou marea ducesă rusâscă Anastasia Mihajlowna. Din acéstá căsătoriă el avu un fiu şi două fiice. înmormântarea marelui duce va fi în Ludwigslust,

Călătoriă de plăcere la Constantinopol.Serviciul maritim român a organisat, cu ocasiunea sărbătorilor de Paşti, călătorii de

plăcere la Constantinopol şi înapoi cu o reduoere de 60 la sută din preţul biletelor de clasa I şi a II, atât pe liniile ferate, cât şi pe vapóre. Un afiş special răspânait regulézü amănuntele acestor călătorii de plăcere.

£tate adâncă. Din Maramureş se sorie, că în comuna Valea porcului, a murit f i ­lele treoute o femeiă văduvă ou numele

luana Filimon, oare s’a născut la anul 1779, a fost aşa-dâră de 118 ani. Se фов> că bă­trâna luana în totă viâţa ei n’a fost nici­odată bolnavă, nici n’a sciut ce e doctor şi oe e farmaciă.

Inundaţii în America. Rîui Missisipi din Statele-Unite, venind mare în arma unor ploi, s’a revărsat pe tot cursul său, aşa în cât 50 de oraşe au fost inundate.60.000 mii pereone au perdut bunurile lor, apa trecând peste case. In oraşul Memfis populaţia s’a mărit coiosal, mai mulţi din cei inundaţi retrăgându-se acolo.

Teatru german. Astă4i Merouri în loode drama „Haus Fourohambault“ se va da „Othellou, tragedie de Schekespeare, ér mâne „Die Răuberw de Schiller.

Sciri mărunte din România. Eri după amiacp Prinoipesa Maria şi Marea Daoesă de Hess» şi Rhin, împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand au asistat la ultimul oonoert simfonic dat la Ateneu.

— Pe 4>ua de 1 Aprilie toţi directorii scâlelor de oficeri şi militare din ţâră au fost înaintaţi locotenenţl-coloneli.

— Comuna urbană Slatina a fost au- torisată să prim^scă legatul de 4000 lei, lăsat de deoedata Fântâneanu, care să ser- v6scă la întreţinerea anuală a 4 paturi.

— Din Galaţi se comunică „Liber. “ cumoă în port domnesca o stagnaţiune com­plectă de afaceri. Comerciul în oraş se plânge asemenea de o lipsă de afaceri oum n’a fost încă nici odată.

Din Bucovina.— Martie v. 1897.

Stipendii din fondul religionar. „ âmts- blattu dela 12 Ianuarie o. comunicase soirea,

că Maiestatea Sa a acceptat propunerea făcută în 1895 din partea preşedintelui ţării, oa din fondul religionar bucovinăn să se creeze 11 ştipendii pentru fii! de preoţi ort. orient, din Bucovina.

Cu anul 1897/98 începând, stipendiile acestea se vor distribui în următorul mod: 4 stipendii de câte 600 fi. pentru studenţi în medicină; 2 stipendii pentru elevii la academia militară în suma anuală sistenji- sată pentru aceste institute; 2 stipendii de oâte 600 fl. pentru studenţii la şcola su- peri6ră technioă; 1 stipendiu pentru stu­denţi la academia montanistioă în sumă de 500 fl.; 2 stipendii pentru studenţi la sec­ţia de silvicultură a şcdlei superi6re din Viena pentru cultivarea pământului, în suma de 500 fl. şi pentru praxa de probă, oare are să premârgă sus numitei şoole su- periore cvoata de 400 fl. Conoursul se va esorie din partea preşedintelui ţării.

După cât sciu eu, Mitropolitul Mo- rariu-Andrievic! dorea, ca aceste stipendii să se creeze pentru şcolarii sărman! de pe la şoâlele secundare, pentru-că piramida de jos se 4idesoe.

Eu unul aşi preferi, dâcă la distri­buirea acestor stipendii s’ar avă în vedere nu atât fiii de preoţi, cari în privinţa ma­terială tot mai au ceva şi o pot duce mai uşor, oi în prima liniă fiii de preotese vă­duve, cari după mortea bărbaţilor lor ră­mân în partea oea mai mare lipite pămân­tului, sărmane ca vai de ele, şi numai greu îş! pot ajuta în privinţa crescerii copiilor, mai ales dâcă aceştia mai sunt mulţi la număr.

Ar fi bine deci, după părerea mea. ca preotesele văduvite să se adune în- tr’unul din oraşele bucovinei, să aducă aoâstă ceşti ane la desbatere şi formulând plângerile şi dorinţele lor într’un memo­rand, să se adreseze ministeriului de oulte şi instrucţiune şi să câră ou insistenţă, că | la împărţirea stipendiilor respeotive, să se ia în prima liniă fiii lor în considerare. Deci pe lucru d6mnelor preotese, că e în interesul D-vostre....

Ospetărescu.

U L T IM E SC IR I.Bucurescî, 1 (16) Aprilie. P le­

carea Regelui Carol la Abazia s’a fixat pe Dumineca viit6re, 6 (18) Aprilie.

Bucurescî, 1 (13) Aprilie. Pre­şedinte al Senatului, în locul d-lui Sturdza, a fost ales d-l Eugen Sta• tescu cu 54 voturi din 88 votanţi. D-l Petre Grâdişteanu a obţinut 28 voturi.

Viena, 13 Aprilie. Ambasadorul turcesc dela Atena a protestat în con- tra nâvâlirei bandelor Greciei pe terito- riul otoman. Tot-odată a ameninţat gu­vernul grecesc cu un ultimat. Minis­trul de esterne al Greciei, Skuzes. a declarat, că guvernul Regelui George n’a avut nici o cunoscinţă de ac­ţiunea bandelor, care s’a început noptea. Inimiciţiile, clise el, au fost începute de trupele turcescî, care au tras asupra unui post grecesc, ră­nind pe şeful postului.

: Atena, 13 Aprilie. Admiralii ma- relor puteri au cerut, ca blocarea se se estinda şi asupra golfului Pe- ioponesului.

Din Larissa se anunţă, că in­surgenţii greci n’au fost respinşi peste graniţă de catră oştirea tur- cescă, ci au străbătut ante-posturile turcescî şi s’au întărit pe teritoriul macedonean.

L i t e r a t u r ă .„F6ia Pedagogicău ce apare în Sibiiu la

l-a şi 15-a a fiă-cărei luni sub redigiarea D-lui Dr. D. P. Barcian. Nr. 7 cuprinde: Resu- mat de istoria geometriei elementare, de D. Cornşa. — Modele de lecţiunl: Erba de pe livade, de Dr. D. P. Barcianu. — Din literatura şcolară (Urmare din Nr. 6). — InformaţiunI. — Felurimi. Abonamentul pe

un an pentru Austro-Ungaria 8 fl. pe 7, an 1 fl. 50 or. Pentru România pe an 10 lei. Abonamentele se pot faoe la adminis­traţia „Tipografiei arohidiecesaneu.

*

In editura „Tipografiei „ Aurora“ A. Todoran11 din Gherla (Szamosujvár) a apă­rut : „Predice pentru Duminecile de peste an, compuse şi lucrate după catechismul lui Decharbe, de Vasiliu Christe, preotulS. Giurtelecului şi al Lompertului. Tom II, Dela Dumineca a X l-a după S. Rosalii pănă la Dumineca Vameşului“ . — Format mare 8°, cuprin4ând vre-o 26 predice. Pre­ţul 80 cr. (plus 5 cr. porto).

In editura aceleeaşi Tipogrăfii a apă­rut: Bocete, adecă Cântări la morţi, adu­nate de Ioan Pop JReteganul. Format pro- tativ de 188 pag. cuprin4end peste 70 de versuri séu „bocete de care cântă diecii pentru platău şi „bocete de care cântă ne- murile mortuluiu. Un esemplar trimis plă­tit costă 40 cr.

*

Din Cluşiu ui-se anunţă, oă d-ra i2o- salia N. Pop, învătăt0re diplomată în lu­crul de mână, a pus sub tipar o carte în­titulată : „Instrucţiune pentru a înveţa de- semnul de croit fără de instructor*. Un esemplar va costa 80 or., séu 2 franci. Abonate cel puţin trei esemplare de-odată se capătă esemplarul ou 60 cr. séu 1 frano 50 bani. Atragem atenţiunea mai ales a părinţilor de familiă şi a femeilor în ge­nere asupra acestei scrieri, pănă acum a- própe singură în felul său la noi. Abona­mentele sunt a se trimite pănă la 1 Maiu n. o., când se va espeda opul, la adresa : Rosalia N. Pop în Cluşiu (Kolozsvár,) — (Haas-palais,)

DIVERSE.Minuni cu radele electrice. Grădina­

rul castelului regesc dela Cotroceni (în România), după cum se sorie din Buou- resci, a produs în íérna treoută adevărate minuni cu ajutorul ra4elor electrioe. Acest grădinar adecă a introdus în florăria sa mai multe lampe mari electrice sistem Edison, cu ajutorul cărora şi cu ajutorul r»4elor solare a făcut nisoe esperienţe mi­raculos©. Astfel în florăria sa a făout, oa fragile de câmp să orâsoă în timp de 0rnă la mărimea merelor. Grădinarul a mai pus în apropierea unei lămpi electrice o -pisioă sub un olopot mare de sticlă. Pisica aoi a fătat, ér pisicii cei mici s’au desvoltat de trei ori mai repede ca de obioeiu şi cei ce au avut colóre suriă desohisă, au căpătat o colóre albă orbitóre.

Cişmele logofătului Tăutu,— Ion Tăutu,marele logofăt al lui Ştefan cel Mare şi apoi al lui Bogrdan «1 V, a fost trimis de acest din urmă domn la Ţarigrad ou 10 pungi de bani plocon, să se închine Mol­dova Turcilor,

Intrând la vizirul, Tăutu se desculţă după obioeiul turcesc, dér cişmele şi le dete slugei sale să le tină în mână. Vizirul vă4âud pe slugă în salon ou cişmele, stând lângă stăpânul săa, s’a mirat şi a < is:

— Bine logofete, te temi că am să-t! far oismele?

— Măria ta, 4ise logofătul, într’o ţâră unde omenii vreau să aibă tot oe văd ou oohii, e bine să bagi de sâmă şi de cişmele din picióre.

— Nu te tema logofete. Acum sun­tem prietiul, nu duşmani.

— Prietini, ne-pretinl cişmele tot mi le puteţi fura. Şi apoi eu doresc, să fim prietini între noi nu numai cu inima ci şi ou pieiórele.

Şi-a rămas sluga în salon cu cişmele în mâaă, în ciuda vizirului.

Domnii abonenţi, cari încă nu şi-au reînoit abonamentul, sé binevoiéscá a-1 reînoi neamânat, ca sé nu li-se întrerupă regulata espeűare a diarului.

Administraţiunea„Gazetei Transilvaniei^.

Proprietar: Dr* A u re l Mureşianii.Redactor responsabil: « r e g o r i u M a i o r .

Pagina 4. GAZETA TRANSILVAN IE I Nr. 75— 1897.

Cursul la bursa din lfiena.Din 13 Aprilie 1897.

Renta ung. de aur 4°/0 . . . . 122.— Renta de coróne ung. 4°/° . . • 99.20

Impr. căii. fer. ung. în aur 41/s%* 122.80

In? pr. căii. fer. ung. în argint 41/c°/o 101.30

Oblig. oăil. fer. ung. de ost. I. emis. 120.— Bonuri rurale nngare 4% • • • 97.30 Bonuri rurale croate-slavone . . 97.60Imprum. ung. cu premii . . . 1B3.—Losurî pentru reg. Tisei şi Segedins 138,40Renta de hârtie austr................. .... 101.—Renta de argint austr.................. 101.10Renta de aur austr.. . . , . 122.65Losurî din 1860 .............................141.25

Acţii de ale Bănoei austro-ungară. 936,—

Acţii de«ale Băncei ung. de credit. 384.50

Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 384,50N a p o le on d o r î.............................9.51 V2Mărci imperiale germane . . . 58.621/2London F i s t a ............................. 119.50Paris v i s t a .................................. 47.55Rente de corone austr. 4% . . 101.05Note italiene.................................. 45.15

Cursul pieţei Braşov.Din 14 Aprilie 1897.

Bancnote rom. Cump. 9.44 Vând. 9.46Argint român. Cump. 9.41 Vead. 9.43Napoleon-d’orl.Gump. 9.48 "Vend. 9.51Galbeni Cump. 5.55 Vend. 5.60Ruble Rusesc! Cump. 126.— Vend. —-. —•Mărci gemane Cump. 58.50 Vend. —.—Lire turcesc! Cump. 10.60 Vend. —.— Scris. fonc. Ai bina 5% 100.75 Vend 101.75

lj) Chiar acum au apărut

$ PREDI CEpentru Dominecele de preste an,

compusă şi elucrate după ChatecMsmul lui Decliarbe,de VASILIU CRISTE preot.

t o h u l I I .Dela Domineca XI. după Sf. Rosalî, până la Dom. Vameşului.

l?reţul imul esemplar espedat franco e 85 cr.---------- o ® o ----------

Ş i

B O C E T E,r j adecă C â n t ă r i I a m o r ţ i , adunate de ioan Pop Reteganul.T Preţul unui esemplar espedat franco e 40 cr. 1

A se adresa la: Tipografia „Aurora“ A. Todoran jjjj în Gl&erla — Szamo§ujvâr. ţ j

I O O € > D O M© € H > € > D © 0 © 0 0 @

ffiLt

1mÜII1№

VILLA din NOU Nr. 12lângă Braşov, via-â-vis de nouele băi de vană, s e T in d e din mână liberă, eventual se i fă CU Chirie* V i l l a se com­pune din 5 odăi, doue mansarde, culină, pivniţă şi altele.

Doritorii de a-o cumpăra, seu a-o închiria se se adreseze la p r o p r i e t a r u l

3 x / £ i i D _ a - e l S c l x e p pBraşovul-vechiu, strada de mijloc (Mittelgasse) Nr. 10.

1243,2—3

Ufm‘Uffl

nüJ

Ü

i

GAROFE splendide renumitedin Klattau (Boemia),

fârfce frum6se invoalte, şi care înfloresc mereu, ofereză sub­scrisul: 12 bucăţi în 12 specii, cu 2 fl. 25 cr., 25 bucăţi în 25 specii 3 fl. 50 cr., 50 bucăţi în 50 specii 6 fl., 100 bucăţi de 100 specii 12 fl. — Fără numire şi descrierea col6rei cu 50% mai ieftine.

G a r o f e d e g r ă d i n ă în colori diferite, frum6se în- voalte: 12 bucăţi I fl. 20 cr., 100 bucăţi 9 fl.

JOH. SPATII, UelkenculturKlattau (B o lu n e n ).

ig j Lista de preţuri se espedeză gratis, i

m

<Éi

v i s iPrenuîneraţiunile la Gazeta Transilvaniei se potil face şi reînoi

ori şi când dela 1-ma şi 15 a iiă-cărei luni.Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când voieac

ca espedarea se li-se facă după stilul nou.Domnii, ce se abonesă din nou s6 binevoiască a scrie adresa

lămurit şi s£ arate şi posta ultimă.Administraţ. „Gaz. Trans.“

!?3

Basiliu L. Popovicî,vi hM 91F0S!T SI 1I01ÏLÊ

Subscrisul are onórea a aduce la cunoscinţa On. public, că fostul

Primul deposit de mobileal Consorţiului de măsarl din Braşov

l’arrs Buat asupra-mi pe propria mea socotelă,şi l’am provécjut cu diferite mobile moderne şi tapetate, şi anume: mobile de salon, garnituri pentru odăi de mâncare şî dur- mit, divanurî, scaune, şifoniere, mese, tablouri, oglmcjT, precum şi un asortiment de siofe de mobile, grădel pentru matraţe şi articolenecesare pentru decoraţii.

Primese asupra-mi şi lucrări Ia clădiri partale, aran-giamenturí de prăvălii, şi tapiţerie de mobile, decoraţii de salóne şi odăi,care le esecutez eu gust, prompt şi ieftin. La cerere 3ervesc şi cu devise de cheltuieli.

De recomandat sunt

mesele mele patentdnpă cum se pot vede din figura alăturată. ^

Principiul meu este a executa comandele prompt, aolid şi real pe lângă preţuri ieftine.

Rugând On. public a me onora cu comande, me subscriu cu distinsă stimă:

Basiliu L. Popovicî,măgar de zidiri şi mobile*1222 7—30

La prea înal ord, al Ma

a XXXI lo-jestăţi Sale c. s. r. apost.^V ii!

terie de statpentru scopuri filantropice civile.

?§f@ C âştigu ri în bani gata, împărţite în 148 câştiguri 3834 câşti­guri primare şi 3884 secundare. Suma totală, de 165^000 corone în

a u r şi 1 00 ,950 flo rin i V. a. şi anume:

1 câştig cu 150,000 cor. aur 150,000 8 câştiguri à 175 fl. . 14001 7? 77 15,000 T) 15,000 14 n 77 150 n 21001 J) t) 5,000 fl. . . 5.000 18 D 77 100 77 18001 Ţ) n 4,000 75 . . 4.000 28 77 >7 75 77 * 21C01 J) n 3.000 f ) . . 3.000 52 77 n 50 77 * 26001 71 77 2.000 77 . . 2.000 96 77 77 30 77 28801 n 71 1.800 77 . . 1.800 50 77 77 25 » * 12501 71 71 1.500 77 . . 1.500 182 77 77 20 77 * 36401 J) Ţt 1.300 77 . . 1.300 584 77 r1 15 77 87603 77 n 1.000 Ţ) . . 3.000 350 77 77 12 » • 4*2004 n n 500 77 . . 2.000 1350 77 » 10 77 * 13.5004 y) 1) 300 7) . . 1.200 660 77 77 7 77 * 46204 n 77 200 77 . . 800 4400 77 77 6 77 26.400

r!

Tragerea câştigurilor va fi fără amânare la 10 luni 1897. — Un los costă 3 f l.Losurî se capătă la secţia loteriei de stat, Viena I. Riemergasse 7, la co- lecturl de loteriă, trafic! la oficiile de dare, poşte şi telegraf etc. Planu­rile pentru cumpărători gratis. I jo su rili ' se trim it Iran eo .

Direcţiunea loteriei c. s. r. secţia loteriei de stat.

a N D N C I U R I(inserţiuni şi reclame)

Sun i a se a d re s a su b sc rise i administraţiunY. In caşu l gssj- feSi-sării unui anunciu mai multde ©dată se fa c e scădam âsitj

csare cresce cu cât p u b lica rea se face mai de rnulie-ors.

Administr. „Gazeta Trans.uÜÉ1

dinNumere singuratica

Gazeta Transilvaniei * 5 cr. se potil cumpera ia

librăria Nieoiae Ciurcu.

Tipografia A. Muresianu, Braşov.