Actualitate

Pu]in c`te pu]in, c`[tig\tot Putin�� despre alegerile din Rusia au

comentat jurnali[tii Victoria

Vioar\ [i Adrian Cochino

pagina 13

V`nz\torii de cauze dinparcul reginei �� `n Hyde Park din centrul

Londrei, vorbitorii `n public

devin v`nz\tori ai propriilor

idealuri

�� pentru ei e mai mult dec`t un

hobby, e un ritual pe care `l

respect\ cu sfin]enie `n fiecare

duminic\ pagina 11

La Universitatea „Cuza”s-au ales prorectorii�� dintre cei [apte nou-numi]i,

patru se afl\ la al doilea mandat

�� trei dintre ace[tia vor de]ine

aceea[i func]ie pagina 2

Dac\ acum doi ani cerul se pr\bu[ea a -proa pe la propriu peste capetele bugetarilor,ac um pare c\ r\sare soarele, de unde nu ar fia[teptat nimeni curcubeul. Ceea ce nici pro -fe sorii, nici pensionarii n-au putut aduce ` -napoi prin firave proteste `n strad\, TraianB\sescu promite c\ va repune pe mas\. S\ fieun semn de `ns\n\to[ire a economiei f\ g\ du -in ]a c\ salariile t\iate cu 25% `n 2010 se vorma jora cu 15% `n vara lui 2012 sau s\ fiedoar c`ntecul de leb\d\ al unui pre[edinte po -pular, care a pierdut tot?

La aceast\ `ntrebare este lesne de r\spuns[i pentru cei f\r\ prea multe cuno[tiin]e `ndo meniul economic. Conduc\torul nostru separe c\ `[i joac\ ultimele c\r]i f\r\ m\car vreoumbr\ de discern\m`nt sau consecven]\: dac\`n ianuarie anul curent Traian B\sescu `i i -ro niza pe reprezentan]ii coali]iei care `nce-peau s\ vorbeasc\ despre cre[terea venitu ri -lor bugetarilor `n 2012, acum iese la ramp\cu asigurarea c\ p`n\ la sf`r[itul anului ni ve -lul salariilor va reveni la cel pe care `l aveauoa menii c`nd acesta a preluat puterea. Cu altecuvinte, dac\ `n urm\ cu trei luni,pre[edintele nu a indentificat nici un loc `nbuget de unde s-ar putea t\ia pentru cre[terealefurilor, acum se pare c\ ar fi crescut pestenoapte un poten]ial de redresare a economieicare ar pu tea fi ras pentru a `napoia f\r`melesmulse oa menilor. ~ns\ aceast\ cre[tere eco-nomic\ a fost `n 2011 doar de 2,5%, iar `n2012 se aproximeaz\ a nu dep\[i 2%. Maimult, ul timul Raport asupra Infla]iei nearat\ c\ o m\rire a salariilor nu este justifi-cat\ de o re a l\ cre[tere `n productivitate. Latoate acestea se mai adaug\ [i o serie dedatorii legate de cheltuielile privind datoriapublic\ care se apreciaz\ a se apropia de val-oarea de 40% din PIB. Oricum, exist\ un pla-fon stabilit penttru cheltuielile de personaldin PIB, care, `n mod normal, nu poate fidep\[it. Ca s\ nu mai spu nem c\ `n -credin]area Domniei Sale nu este `n concor-dona]\ nici cu Legea Res pon sa bi li t\ ]ii Fis -cale, care spune c\ `nainte cu [ase luni dealegeri nu se fac major\ri de sa larii. Toate a -cestea avute `n vedere, a proape c\ orice a burde speran]\ se subli mea z\ `n r\suflarea st\ riide fapt.

Nu, nu credem nici `n ce a spus domnulVictor Ponta, cum c\ dac\ „s-ar opri din fu -rat ma[in\ria PDL” am avea salarii cu 40%mai mari. Consider\m `ns\ c\ aceste promi-siuni ale lui Traian B\sescu nu s`nt numaide [arte [i nici nu v`nd doar iluzii. Bat jo co -resc `nc\ o dat\ un segment din popula]ie (e -te rogen, `n esen]\) care deja a primit o lovi-tur\ sub centur\ c`nd nim\nui nu-i era u[or.Nu socotim c\ ei mai pot fi ademeni]i cupromisiuni, mai ales c\ pot lesne anticipa c\o eventual\ `ndeplinire a angajamentelor s-arfi l\sat tot cu o crempo]ire a aceleia[i buc\]ide ca[caval, cel mai probabil, imediat dup\a le geri. Premierul recent numit, Mihai R\z -van Ungureanu, s-a ar\tat sceptic [i, doartangen]ial a vorbit despre o posibil\ reducerea CAS ca unic\ veste bun\ pentru cei care nuau fost nici m\car avertiza]i c\ vor r\m`nef\r\ un sfert din lefuri.

Domnule pre[edinte, profesorii no[tri semul]umesc cu pu]in. Drept dovad\ c\ lovitu-ra celor 25% le-a luat rapid piuitul. Nu le da]iceea ce au uitat c-au avut vreodat\. Cei ce [i-au t\iat din carne de dragul meseriei lor o vorface [i `n continuare. Fiindc\ pentru cei carenu mai a[teapt\ nimic, curcubeul care r\saredup\ ninsoare este semn r\u.

LLaauurraa PP||UULLEE}}

EDITORIAL

Dezbatere

Reportaj

este editat\ de studen]i aiDepartamentului deJurnalism [i {tiin]e aleComunic\rii [i se adreseaz\exclusiv mediului academic.

Tablet\

�� Anul XXXIX �� 2011 �� 12 - 18 martie 2012 �� Nr. 423 �� IA{I �� GRATUIT �� 5000 de exemplare

telefon: 0746/230.032 redactia@opiniastudenteasca.ro wwwwww..ooppiinniiaassttuuddeenntteeaassccaa..rroo

Universit\]ile din Ia[i nu fac schimburi doar destuden]i. Prin acela[i program de mobilit\]i ErasmusLife Learning Program [i cadrele didactice pot plecala institu]iile de `nv\]\m`nt superior partenere dinEuropa pentru a le putea preda tinerilor. ~ns\, de[ifinan]area este departe de a fi suficient\ pentru ar\m`ne cu bani de suveniruri, cadrele didactice nuvin acas\ cu m`inile `n buzunar. Universit\]ile se alegcu mult r`vnita vizibilitate interna]ional\, iar, pentrustuden]ii din România, profesorii vin cu tolba plin\de experien]\, nout\]i [i c`t mai multe xerox-uri [ipoze posibile.

pagina 5

DOSAR Noi orizonturi

Se va modifica [i metolodologia de votare

�� datorit\ vr\jilor talereu[e[ti s\ dai via]\ unuipersonaj

paginile 8 - 9

�� ccoonndduucceerreeaa UUnniivveerrssiitt\\]]iiii TTeehhnniiccee „„GGhheeoorrgghhee AAssaacchhii”” ddiinn IIaa[[ii nnuu aarreessppeeccttaatt pprriinncciippiiuull vvoottuulluuii uunniivveerrssaall ssttiippuullaatt `̀nn LLeeggeeaa EEdduuccaa]]iieeii �� rreepprree --zzeennttaann]]iiii MMiinniisstteerruulluuii EEdduuccaa]]iieeii ssuuss]]iinn cc\\ rreelluuaarreeaa ttuuttuuttoorr ssccrruuttiinnuurriilloorr eesstteeuunnaa nnoorrmmaall\\ `̀nn ccoonntteexxttuull rreeffaacceerriiii aalleeggeerriilloorr ppeennttrruu ffuunncc]]iiaa ddee rreeccttoorr

Dec`t s\ duc tava la Bucure[ti, prefer s\ fiu vedet\ la mine acas\

—25%+15%=0

iinntteerrvviiuu ccuu aaccttoorruull [[ii rreeggiizzoorruull ddee tteeaattrruu TToommaa HHooggeeaa

Pierdu]i pe hartaeduca]iei �� ce facem `n cazul `n care [coala

de cartier este cunoscut\ ca una

slab\?

�� prea ni s-a pus inechivoc [i cu

patos pumnul legii `n gur\

pagina 6

Europa `[i preg\te[te catedrele pentru profesorii români

Politehnica repet\ [i alegerile pentru Senat

Edi]ia a IX-a a Balului Mascatorganizat de Asocia]ia Studen]ilorFrancofoni din Ia[i (ASFI) vaavea loc anul acesta joi, 22 martie,`n Sala Pa[ilor Pierdu]i. Dac\ anultrecut tematica a fost basmul, dedata aceasta studen]ii se vor cos-tuma `n personaje celebre de film.

La fel ca [i la edi]ia din 2011,tinerii din ASFI au rezervat `ntrea-ga Sal\ a Pa[ilor Pierdu]i, pentrua nu fi probleme cu spa]iul. „Dac\anul trecut am avut 800 de partici-pan]i, acum ne a[tept\m s\ vin\ celpu]in 1000 de oameni”, a declaratAndreea Rusu, coordonatorul pro-iectului. Ca de obicei, vor fi pre-miate cele mai frumoase costumela cele cinci categorii: cel mai bunpersonaj feminin pozitiv [i nega-tiv, cel mai bun personaj masculinpozitiv [i negativ [i cuplul serii.„Oricine vrea s\ se `nscrie la con-curs e binevenit. Va fi invitat\ [itrupa Dance Energy, care va asi-gura un scurt moment de dans la`nceputul serii”, a ad\ugat Andre-ea Rusu. Balul `ncepe la ora 20.00[i dup\ ora 24.00 studen]ii s`nt in-vita]i la after party `n Dublin.

~n s\pt\m`na balului, trupa deteatru ASFI va juca scenete pe sc\-rile universit\]ii din filmele „Ceitrei muschetari”, „Titanic”, „HarryPotter”, „Sunetul muzicii” [i „Pi-ra]ii din Caraibe” iar, cu o zi `na-inte de eveniment, tramvaiul de e-poc\ va circula ̀ ntre Triumf [i Car-refour Felicia, cu opriri la Uni-versitate [i `n Pia]a Unirii, pro-mov`nd balul mascat.

Ioan SSTOLERU

~n urma [edin]ei Senatului Uni-versit\]ii „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) din Ia[i, care s-a desf\[uratpe 8 martie, prof. univ. dr. Vasile I[an,rectorul UAIC a numit prorectorii in-stitu]iei de `nv\]\m`nt superior pen-tru urm\torii patru ani. Dintre cei [ap-te nou-numi]i, patru dintre ei se afl\la al doilea mandat de prorector, iardintre ace[tia, trei vor de]ine aceea[ifunc]ie.

Fa]\ de mandatul din 2008-2012,din acest an, UAIC are un nou post deprorector „pentru organizarea [i dez-voltarea sistemului informa]ional, e-valuarea activit\]ilor [i a personalu-lui” la a c\rui conducere se va aflaprof. univ. dr. C\t\lin T\nase, direc-torul Gr\dinii Botanice. ~n acela[itimp, prof. univ. dr. Ovidiu-GabrielIancu a fost numit `n func]ia de pro-rector responsabil cu „programele de

masterat [i studii doctorale”. ~n man-datul anterior, aceast\ func]ie a fostde]inut\ de prof. univ. dr. GheorgheIacob, care se ocup\ acum de „pro-gramele de licen]\ [i activit\]i de for-mare a personalului didactic din `n-v\]\m`ntul preuniversitar”. Cel de-al treilea prorector nou `n Consiliulde administra]ie al UAIC este prof.univ. dr. Dumitru Luca, fostul decanal Facult\]ii de Fizic\ care se va firesponsabil de „programele decercetare [tiin]ific\ [i transfer decuno[tin]e”, post ocupat `n ultimiipatru ani de prof. univ. dr.Gheorghe Popa.

Aceea[i eechip\,confirmat\

„Noul prorectorat a fost creat pen-tru a sistematiza toate ac]iunile pe

care le coordona `nainte cancelarulgeneral. A[adar, tot ceea ce `nseam-n\ angaj\ri, transferuri [i alte activi-t\]i ce includ resursa uman\ a uni-versit\]ii vor fi preluate [i coordo-nate de prof. univ. dr. C\t\lin T\na-se. Celelalte posturi de prorector aufost repartizate ]in`nd cont de faptulc\ am lucrat ca echip\ `n mandatultrecut, ne-am sus]inut reciproc [i amob]inut rezultate bune. Nici nu m-amg`ndit c\ nu voi continua cu aceia[iprorectori cu care mi-am ̀ nceput man-datul de rector al universit\]ii”, a de-clarat prof. univ. dr. Vasile I[an, rec-torul UAIC.

~n actuala structur\ exist\ [i treiprorectori care `[i vor p\stra func]iile

pe care le aveau [i `n mandatul ante-rior: prof. univ. dr. pr. Gheorghe Po-pa, prof.univ.dr. Henri Luchian siprof. univ. dr. Carmen Cre]u, careau condus prorectoratul „pentru stra-tegie, dezvoltare institu]ional\ [i ma-nagementul calit\]ii”, respectiv „pen-tru rela]ii interna]ionale [i parteneria-te de studii si cercetare” [i „pentru ac-tivit\]i studen]e[ti [i parteneriate cumediul economic [i sectorul public”.

Pe 29 februarie, Ministerul Edu-ca]iei, Cercet\rii, Tineretului [iSportului l-a confirmat `n func]iade rector al UAIC pe prof. univ. dr.Va[ile Isan.

Laura-EElena BBEJINARIU

22 AACCTTUUAALLIITTAATTEESfatul celor [apte

Opi

nia

vech

e –

Nr.

423

– 12

- 1

8 m

artie

201

2

Pe 8 martie membrii Asocia-]iei Studen]ilor Cre[tini Ortodoc[iRom=ni (ASCOR) din Ia[i au or-ganizat conferin]a cu tema „Bucu-riile suferin]ei”, `ncep`nd cu ora18.00, ̀ n Aula Magna „Mihai Emi-nescu” a Universit\]ii „AlexandruIoan Cuza”. Invita]ii acesteia aufost Grigore Caraza, unul dintrecei 56 de]inu]i politici, supravie]ui-tori ai „reeduc\rii” din `nchisoareaAiud, prof. univ. dr. Petru Ursache[i scriitorul Adrian Alui-Gheorghe.

Pe parcursul celor dou\ ore c`ta durat manifestarea, s-a realizat oprezentare a celei de-a patra edi]iia c\r]ii memorialistice „Aiud ̀ ns`n-gerat”, scrise de Grigore Carazadespre perioada celor 18 ani petre-cu]i `n `nchisoare. Acesta a hot\r`ts\-[i distribuie volumul gratuit stu-den]ilor, gest pe care Petru Ursachel-a justificat spun`nd c\ „tinerii zi-lelor de azi trebuie s\ afle despreaceast\ pat\ neagr\, despre mutila-rea sufletelor `n `nchisorile comu-niste. Supravie]uitorii s`nt istoria `n-s\[i [i poate fi scris\ numai din am\-nuntele pe care le-au l\sat cei carele-au tr\it”.

~n a doua parte a conferin]ei,Grigore Caraza a recitat versuriscrise de Radu Gyr [i NechiforCrainic, pe parcursul deten]iei dela `nchisoarea din Aiud.

Cu aceasta manifestare s-a des-chis seria de conferin]e „Hristos a`nviat! Bucura]i-v\!” organizate deASCOR cu prilejul Postului Pa[-telui.

Giorgiana AA{TEFANEI

`n mandatul viitor va func]iona un nou prorectoratpentru organizarea [i dezvoltarea sistemului informa]io-nal, evaluarea activit\]ilor [i a personalului

La Universitatea „Cuza”s-au ales prorectorii

Sala Senat [i-a p\strat mul]i dintre membri

Harry Potter `n SalaPa[ilor Pierdu]i

Cei 18 ani din`nchisoare

Joi, 22 martie, se va desf\[ura laIa[i a X-a edi]ie a T`rgului In-terna]ional de Universit\]i – Ro-manian International UniversityFair (RIUF), organizat de GrupulEDUCATIVA. Evenimentul va avealoc la Hotelul Unirea [i se adresea-z\ `n principal elevilor [i studen]ilorcare vor s\ studieze `n str\in\tate.Cei interesa]i se pot informa [i potprimi r\spunsuri cu privirile la posi-bilit\]ile de studiu `n ]\rile univer-sit\]ilor participante [i `n ceea ceprive[te problemele individuale dinorice moment al procesului de apli-ca]ie. Deasemenea, pot primi infor-ma]ii referitoare la sursele de finan-]are pentru programele de studii u-niversitare [i post-universitare.

~n SSUA ssau MMarea BBritanieLa edi]ia de anul acesta, din cele

aproximative 20 de universit\]i par-ticipante, [ase ofer\ programul SpotAdmissions (n.red.: admiteri peloc), astfel c\ elevii [i studen]ii dinani terminali pot afla pe loc dac\ aufost primi]i la universitatea pentru ca-re au aplicat atunci. Pentru aceasta,candidatul trebuie s\ verifice pe si-te-ul organizatorului (www.riuf.ro) ca-

re institu]ii de ̀ nv\]\m`nt superior facparte din acest program [i s\ descar-ce pachetul de aplica]ie aferent. Or-ganizatorii aten]ioneaz\ viitoriicandida]i s\ verifice lista cudocumentele necesare pentru inter-viu la fiecare universitate `n parte.„Pavilionul universit\]ilor de top s-am\rit, astfel particip\ mai multeunit\]i de `nv\]\m`nt superior din]\ri precum Statele Unite [i MareaBritanie [i s`nt din ce `n ce maimulte universit\]i din Germania. Tot`n cadrul sesiunii, candida]ii vorprimi suport [i vor fi ghida]i pe to]ipa[ii de admitere [i vor primir\spuns la orice `ntrebare pe care oau, pe loc sau `n 48 de ore”, adeclarat Daria Dragomir, co-ordonatorul de evenimente alGrupului EDUCATIVA.

La intrare se percepe o tax\ de 5lei, care le ofer\ vizitatorilor acces la`ntreaga expozi]ie [i le permite s\participe la seminarii, workshop-uri[i sesiunile de prezentare ale univer-sit\]ilor. Edi]ia de anul acesta se va des-f\[ura `ntre 17-18 martie la Bucu-re[ti [i la Timi[oara pe 20 martie.

Georgel CCOSTI}|

la edi]ia de anul acesta, din cele aproximative 20 deuniversit\]i participante, [ase ofer\ admitere pe loc

Aglomera]ie la negociat de cariere

Cu ocazia zilei de 8 martie aavut loc lansarea [i vernisajul ex-pozi]iei artistului plastic ie[ean Iu-lian Constantin Cop\cel, intitula-t\ „Portrete. Ipostaze feminine”.Inaugurarea acestei acestei expozi-]ii de pictur\ [i grafic\ a fost reali-zat\ `n Sala Mansard\ a Muzeu-lui Universit\]ii „Alexandru IoanCuza” (UAIC) din Ia[i, de la ora18.00.

Al\turi de Iulian ConstantinCop\cel, la acest vernisaj au maifost prezen]i artisti [i profesori dinIa[i, prof. univ. dr. Vasile I[an,rectorul UAIC, dar [i conf. univ.dr. Bogdan-Petru Maleon, direc-torul Muzeului Universit\]ii, `m-preun\ cu prof. univ. dr. Maria-Ni-coleta Turliuc, managerul proiec-tului „Reconstruc]ia statutului fe-meii: de la discriminare, la dezvol-tare profesional\ [i egalitate de [an-se”, care au organizat acest eveni-ment.

Iulian Cop\cel a explicat c\nu are nici o preferin]\ din r`nduloperelor sale, dar c\, `n eventuali-tatea unui incendiu, le-ar lua pe toa-te [i ar fugi cu ele. ~n acela[i timp,fiind prima oar\ c`nd lucr\rile ar-tistului s`nt expuse public, acestaa precizat c\ ziua de 8 martie esteuna potrivit\, av`nd `n vedere fap-tul c\ „expozitia «Portrete. Ipostazefeminine» aduce femeia `ntr-o sa-l\ de vernisaj [i `n acela[i timp scoa-te din intimitatea vie]ii personaleamintirea oric\rui lucru care estelegat de pl\cerea de a avea `n preaj-m\ o prezen]\ feminin\”, a maispus acesta. Mai mult, artistul cre-de c\ nu a finalizat nici un portretp`n\ `n prezent, pentru c\ „ele toa-

te s`nt o parte din ceea ce voi face[i ceea ce fac. Prin aceast\ expozi-]ie nu vreau s\ surprind publicul,inten]ia mea este s\-l fac s\ simt\confortul [i bucuria crea]iilor mele,[i mai vreau s\ se reg\seasc\ ̀ n ele”.

Expozi]ia va fi deschis\ vizit\-rii publicului p`n\ pe 30 aprilie, `nSala Mansard\ a Muzeului Uni-versit\]ii „Alexandru Ioan Cuza”din Ia[i, `ntre 09.00 [i 16.00, demar]i p`n\ vineri, iar s`mb\t\ [i du-minic\ `ntre 10.00 [i 15.00. Acea-sta este prima oar\ de la deschide-rea muzeului `n care este g\zduit\ oexpozi]ie la etajul al II-lea al mu-zeului.

Laura-EElena BBEJINARIULivia RRUSU

operele lui Iulian Cop\cel s`nt afi[ate pentru primaoar\ expozi]ia va fi deschis\ p`n\ pe 30 aprilie

Vernisaj de 8 martiela Muzeul din Copou

Artistul nu are nici o oper\preferat\

~n coloan\,adunarea

~n urm\ cu un an de zile, Japo-nia a fost foarte aproape s\ devin\epicentrul sf`r[itului lumii. F\r\ exa-ger\ri, f\r\ hiberbole inutile. Dac\ ce-va ar fi mers r\u, dac\ reac]ia nu arfi fost pe m\sura cataclismului, tsu-namiul care a lovit coasta japonez\ar fi provocat reac]ii `n lan] `n cen-tralele nucleare ale Fukushimei, re-ac]ii ce ar fi f\cut din Cernob`lul unsimplu foc de artificii.

~n urm\ cu un an de zile, amavut pe mas\ ni[te repere. Am v\zutc\ p`n\ [i cele mai sigure sisteme desiguran]\ pot da gre[ `n fa]a for]eibrute a naturii. Desigur, oric`nd se pu-tea ca un tsunami s\ loveasc\ cu pu-tere coasta Japoniei, dar nimeni nu[i-ar fi `nchipuit c\ ar fi fost de o ase-menea intensitate. Prin urmare, ni-meni nu s-a preg\tit ̀ mpotriva lui. S`ntla fel de multe [anse s\ se `nt`mpleun asemenea cataclism cum s`nt s\te loveasc\ de dou\ ori fulgerul `ntr-o zi senin\. Dar, ca multe dintre ghi-nioanele vie]ii, e suficient s\ se `n-t`mple o singur\ dat\.

Important este cu ce r\m`i dup\o asemenea catastrof\. {i, dintre to]i,se pare c\ doar japonezii au ie[it cufruntea sus. E drept, nu e cum `i lau-d\ to]i, nu au ridicat totul ca `nainte,nu tr\iesc `n pace [i armonie, nu autrecut ca [i cum nu s-ar fi `nt`mplatnimic. Oric`t de demult ni s-ar inoc-ula faptul c\ societatea japonez\ e oadun\tur\ de robo]i, nu prinde. I-amv\zut `n imaginile din acea zi. Amv\zut familii destr\mate, am v\zutoameni evacua]i cu for]a din casele`n care au tr\it `ntreaga via]a. Ne-amuitat surprin[i pentru c\ imaginilesem\nau cu ce rula `n calup pe pos-turile noastre de [tiri c`nd au fost inun-da]iile `n ]ar\. P`n\ la urm\, `n fa]asuferin]ei reac]ion\m cu to]ii la fel,indiferent de bagajul cultural sau dec`t de `ngu[ti ne s`nt ochii.

Dar dintre toate solu]iile pe carele puteam urm\ri, noi le-am ales pecele mai proaste. Ast\zi, dup\ unan, `n toate marile ora[e ale lumii s-au n\scut proteste `mpotriva energieinucleare [i a pericolelor pe care ex-ploatarea acesteia le presupune. Pro-teste de altfel `ntemeiate. Dar nu astatrebuie s\ `n]elegem din ceea ce s-a`nt`mplat. Dac\ de fiecare dat\ c`ndse `nt`mpla c`te o catastrof\ b\gamcapul `n nisip mergeam [i acum caFlinstone cu ma[inile pe autostr\zipietruite.

Nu pretinde nimeni c\ omenireaar fi `n sine curajoas\. Dar nu e semnnici de curaj [i nici de la[itate s\ `n-ve]i din gre[eli. S\ ridic\m ziduri maimari, s\ beton\m centralele nuclea-re mai bine, s\ punem m`na s\ d\mz\pada jos de pe cas\. Pe japonezinu i-a ster[ nimeni la nas.

C\t\lin HHOPULELE

33

Opinia veche – N

r. 423 – 12 - 18 martie 2012

{ah - mat

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

Libertateaochilor c\sca]i

L\utarul dde lla pparterE un puradel la intrarea din

spate a Corpului B al Universit\-]ii care se treze[te `n fiecare dimi-nea]\ [i, la ora 8, negre[it, st\ [i `[ia[teapt\ prietenii studen]i. {i `nfunc]ie de fiecare trec\tor, acestac`nt\ o melodie, schimb`nd placadup\ studentul sau studenta care-i

intr\ `n c`mpul vizual. {i mai in-teresant este c\ nu face asta pen-tru bani, adic\ nu cer[e[te, ci doardin amuzament. Ne a[tept\m ca`n cur`nd s\ fac\ forma]ie cudomnul cu vioar\ de pe Copou.

Noua ggenera]ieCer[etorii de pe RATP au schim-

bat placa [i s-au sofisticat. Mai nouau acordeon [i nu doar cer bani,dar mai [i c`nt\ c`te o melodie pen-tru a-[i c`[tiga p`inea, ]ig\rile sausticla de votc\. Ne g`ndim c\ `n fe-lul \sta mai face [i Regia o economie,poate s\ scoat\ mini-televizoareledin autobuze dac\ tot e asigurat fon-dul muzical [i ne a[tept\m ca pe

viitor trupe]ii s\ `[i ia [i muzicu]\,bongo, harp\ [i trianglu.

Prea mmul]i gghioceiRespect\m ziua de 8 martie,

mamele, femeile, domni[oarele [iamantele de pretutindeni, dar a-vem impresia c\ unele iau s\rb\-toarea asta prea `n serios. Una e

s\ prime[ti un buchet de flori, s\]i se ureze „La mul]i ani!” sau s\fii tratat\ mai dr\gu] ca de obicei,alta e s\ pleci mai devreme de laserviciu sau s\ nu-]i faci deloc tre-aba profit`nd de aceast\ s\rb\toa-re emfazat\.

PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS

Interpretare gre[it\

oric`nd putea un tsu-nami s\ loveasc\ Ja-ponia, dar nu cu oasemenea intensitate

S\pt\m`na viitoare, la Universi-tatea Tehnic\ „Gheorghe Asachi”(UTI) din Ia[i se va stabili data relu\-rii alegerilor pentru componen]a Se-natului [i a Consiliilor Facult\]ilor.Ministerul Educa]iei, Cercet\rii,Tineretului [i Sportului (MECTS)a decis, ̀ n urma contesta]iilor f\cute demembri din interiorul institu]iei de `n-v\]\m`nt superior, ca alegerile s\ fieref\cute. Motivul invocat estenerespectarea prevederilor LegiiEduca]iei care cere ca `n compo-nen]a structurilor de conducere s\ fiemembri ale[i universal de c\tre `ntregcolectivul academic.

La ultimele alegeri, pentru locuri-le puse la dispozi]ie fiec\rei facult\]i dela Politehnic\ au votat doar membrii

acesteia [i nu to]i cei care aveau drepts\-[i exercite votul. „Cei care au con-testat [i ministerul nu au ]inut cont deprocedura noastr\ pe care am avizat-oimplicit `n Carta Universitar\. Auluat `n considerare numai Legea Edu-ca]iei iar acolo explic\ faptul c\ ale-gerea Senatului se face la nivelul en-tit\]ii institu]ionale. Dar tot `n LegeaEduca]iei se vorbe[te [i despre repre-zentativitate. Ori eu nu v\d cum intere-sele sau reprezentativitatea unei facul-t\]i vor conta pentru o alt\ facultate.Entitatea care `[i trimite membrii tre-buie s\ r\spund\ de ei. Pe G\lu[c\ poa-te `l [tiu vreo 200 de oameni din 828dar pe Ioni]\ nu-l [tiu mai mult de 50”,a declarat prof. univ. dr. Gelu DanG\lu[c\, cancelarul UTI [i purt\tor

de cuv`nt al institu]iei.Reprezentan]ii MECTS sus]ine c\

decizia este una normal\ deoarece `nordinul de ministru eliberat la mijlo-cul lunii februarie trebuia s\ se sub`n-]eleag\ reluarea tuturor alegerilor pen-tru structurile universit\]ii. „Pentru c\s-au ref\cut alegerile pentru rector,automat trebuie ref\cute [i celelalte.Noi am dispus reluarea alegerilor pen-tru toate func]iile de conducere de la«Asachi» din Ia[i [i a doua sesiunede alegeri pentru func]ia de rector aavut loc pe 24 februarie. ~n mod nor-mal celelalte voturi vor urma `n peri-oada urm\toare”, a declarat Daniel To-moni, [ef serviciu la Biroul de Pres\al MECTS.

~n [edin]a Senat care va avea locla `nceputul s\pt\m`nii viitoare con-

ducerea UTI va aduce acest aspect `ndiscu]ie, de[i „nu s`ntem dispu[i s\ re-lu\m alegerile de zece ori. Vom alegemomentul cel mai propice, dup\ fina-lizarea alegerea decanilor, a prodeca-nilor [i a [efiei departamentelor. ~n pre-zent, am lansat `n comunitatea aca-demic\ o propunere de modificare ametodologiei de alegere pentru a fi`n conformitate cu Legea Educa]iei”,a ad\ugat prof. univ. dr. Gelu DanG\lu[c\.

Alegerile pentru func]ia de rectorau fost ref\cute la sf`r[itul lunii februa-rie la UTI `n urma contesta]iei `nain-te la minister de c\tre prof. univ. dr.Alexandru S\lceanu, prin care s-adovedit c\ au votat dou\ cadre didac-tice care dep\[iser\ v`rsta pension\rii.

C\t\lin HHOPULELE

Au `nceput s\ se uzeze urnele

Politehnica repet\ [i alegeeeerrrr iiii llll eeee ppppeeeennnnttttrrrruuuu SSSSeeeennnnaaaatttt conducerea universit\]ii nu a respectat principiul votului universal stipulat `n Legea Educa]iei

Universitatea „Alexandru IoanCuza” (UAIC) din Ia[i a scos laconcurs, ̀ ntre 1 [i 31 martie, cinci bur-se de cercetare postodctoral\ POS-DRU `n valoare de 1.000 de eurolunar, prin proiectul „Re]ea trans-na]ional\ de management integratal cercet\rii postdoctorale `n dome-niul Comunicarea [tiin]ei. Construc-]ie institu]ional\ ([coala postdocto-ral\) [i programul de burse (Comm-Scie)”. Din aceste cinci burse, dou\s`nt pentru o perioada de 12 luni, iarcelelalte trei au o durat\ de [ase lunifiecare.

~ntre 1 aprilie 2010 [i 1 martie2012, 126 cercet\tori post-doctoraliau fost selecta]i de c\tre univer-sit\]ile-partenere ̀ n proiectul Comm-Scie pentru a primi burse de cerce-tare cu durate variate, `ntre 6 [i 30de luni. Aceasta este cea de a treiasesiune-concurs pentru c`[tigarea uneiastfel de finan]\ri, astfel c\, pe l`ng\cele cinci remunera]ii alocate UAIC[i Institutului de Filologie Rom=n\,,A. Philippide” din Ia[i, patru bur-se cu o durat\ de [ase luni s`nt ofe-rite Universit\]ii „Petru Maior” dinT`rgu-Mure[.

„Din totalul de 135 de burse dis-ponibile, universit\]ii noastre i-aurevenit, `n conformitate cu clauzele

acordului de parteneriat, p`n\ ̀ n acestmoment, 42 de burse, cumul`nd 660de luni, din totalul de 2.034 de lunidisponibile p`n\ la 1 martie. Iar din-tre cei 126 de cercet\tori selecta]i,doar 55 au derulat propriu-zis acti-vit\]i de cercetare `n intervalul apri-lie 2010-septembrie 2011, ceilal]isemn`nd contractele la data de 1octombrie 2011, respectiv 1 martie2012” a declarat conf. univ. dr. Do-rin Popa, managerul proiectului.

Postdoctoranzii si cercet\torii in-teresa]i pot s\-[i depun\ dosarul decandidatur\ `ntre 20 si 26 martie,at`t scris la managerii proiectului. Ur-m`nd c\ cei selecta]i s\ semneze con-tractul de cercetare postdoctoral\ pedata de 1 aprilie.

Proiectul are o perioad\ de im-plementare de trei ani, din aprilie2010 p`n\ ̀ n martie 2013. Printre be-neficiari se num\r\, pe l`ng\ UAIC,Universitatea Babe[-Bolyai dinCluj-Napoca, Universitatea de Vestdin Timi[oara, Universitatea ,,Pe-tru Maior” din T`rgu-Mures [i In-stitutul de Filologie Rom=n\ ,,A.Philippide” din Ia[i.

Laura-EElena BBEJINARIU

C`te 1000 de euro pentru cercetare de pe 1 aprilie c`nd a`nceput proiectul au fostfinan]a]i 126 decercet\tori

Mar]i, 6 martie, `ncep`nd cu ora18.00, la Libr\ria „Orest Trafali”din Corpul A al Universit\]ii „Alex-andru Ioan Cuza” (UAIC) din Ia[i,a avut loc lansarea volumului „Spuse,tr\ite, dorite. Amintiri” scris de pro-fesorul Ioan Holender, fostul direc-tor a Operei de Stat din Viena, [i ti-p\rit Editura UAIC anul trecut. Cuaceast\ ocazie, autorul a prezentat pu-blicului [i primul s\u volum memori-alistic „De la Timi[oara la Viena” ca-re a ap\rut `n urm\ cu zece ani.

Despre personalitatea autorului [idespre importan]a celor dou\ volumeautobiografice au vorbit, prof. univ.dr. Vasile I[an, rectorul UAIC, prof.univ. dr. Andrei-Corbea Hoi[ie, direc-torul Editurii UAIC, prof. univ. dr.Bujor Prelipcean, directorul Filar-monii din Ia[i, [i regizorul Mihai Za-boril\. ~n acest sens, rectorul UAIC aexplicat c\ „este o bucurie s\ te afli `nfa]a unei personalit\]i de o asemeneastatur\ [i alur\ de la care consta]i c\este de o franche]e [i de un autentic,cum numai unii oameni pot fi. Pentruc\ doar oamenii mari `n toat\ putereacuv`ntului creeaz\ semnifica]ie [isens”. Acesta a mai ad\ugat c\ volu-mele semnate de Ioan Holender potfi citite la fel de u[or precum erau lec-turate romanele de cap\ [i spad\, saucele latino-americane, mai t`rziu. Prof.univ. dr. Bujor Prelipcean a continuatpe aceea[i linie, men]ion`nd c\ a `n-v\]at „de la acest om din toate punc-tele de vedere foarte mul]i ani. Pentrumine este un model de urmat ca man-ager al unei institu]ii de cultur\”.

Conform prof. univ. dr. Andrei-Corbea Hoi[ie, „proiectul acestei c\r]is-a n\scut aici, acum doi ani, c`nd ses\rb\torea universitatea. Atunci am ̀ n-dr\znit s\ prounem o continuare a vo-

lumului «De la Timi[oara la Viena»,o continuare pe care domul Holendera scris-o foarte repede [i pe care edi-tura noastra a publicat-o imediat”, aexplicat directorul Editurii UAIC.

Iar scriitorul Ioan Holender a ad\-ugat c\ a scris cele dou\ volume din ne-cesitatea de a pune pe h`rtie g`ndurilesale „cele tr\ite”. Fostul director al Ope-rei de Stat din Viena a mai spus c\ afost c\utat pentru rom=nismul s\u, darnu vede `n acest fapt un motiv de laud\.„Consider c\ este un act de normalita-te, de decen]\ [i de sinceritate cu tine`nsu]i ca s\ nu ui]i de unde ai venit.”.

Ioan Holender s-a aflat la Ia[i `nperioada 4 - 7 martie pentru a sus]ineo serie de [ase cursuri despre „Manage-mentul Cultural Interna]ional” la careau participat aproximativ 100 de stu-den]i [i reprezenta]i ai institu]iile deprofil din ]ar\ [i din Republica Mol-dova. ~n prezent fostul director al Ope-rei de Stat din Viena de]ine func]iade consilier al Operei Metropolitandin New York.

Iulia CCIUHU

Opera din Viena s-a mutat `n Ia[i autorul a scris cele do-u\ volume din necesitateade a pune pe h`rtie g`n-durile sale „cele tr\ite”

Revista „Opinia veche” folose[teinforma]ii furnizate de CUZANET,Agen]ia de {tiri a Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza”.

www.cuzanet.ro

„Doar oamenii mari creeaz\ semnifica]ie”

Mae[trii atelierelor de crea]ie

44 IINNCCOOGGNNIITTOOO

pini

a ve

che–

Nr.

423

– 12

- 1

8 m

artie

201

2

Totul se aprinde cu o privire. Desub spr`ncene ochii trebuie s\ cad\ st\-ruitor pe chipul partenerului, trebuie s\„`i comunici agresivitatea [i pasiunea,altfel e ca [i cum ar dansa doi copii peritm de salsa, adic\ haotic”, ne sf\tu-ie[te M\d\lina, singura din Clubul Cre-atorilor care mai [tie c`te ceva despretangoul argentinian. E o fat\ mic\, sprin-ten\ [i danseaz\ cu oricine, mi[c`ndu-seat`t de repede, `nc`t nici nu vezi ce pa[i`nc`lce[te pe podea.

Nu mi s-a p\rut niciodat\ nimic maisenzual dec`t un dans de tango care arun-c\ partenerii `ntr-un joc `n care risc\ s\`[i piard\ min]ile. Din imaginile proiec-tate pe perete, un cuplu ]ine loc de pro-fesor [i noi ne uit\m ca ni[te blegi carenu au curaj c\ p\[easc\ pe ring. De lachitar\ [i ritmul de Jamaica pe care `lc`nta cu jum\tate de or\ `n urm\, Sid oinvit\ pe fat\ la dans [i magia `ncepe.

Perechea se mi[c\ agale, picioarele se`mpleticesc pe un ritm grav, care nu acc-ept\ gre[eli. Trebuie s\ recunosc c\, a[a,pu]in neb\rbierit [i cu c\ciula porto-calie pe cap, b\iatul nu arat\ a dansatorde tango, dar trupul i se mi[c\ `ntocmaica al unui profesionist.

Dans ccu ppa[i aalandalaLa a doua melodie, ridic cuminte

dou\ degete [i sper s\ m\ aleag\ pe mi-ne ca partener\. „Vrei s\ dansezi? Vinoaici”, `mi spune z`mbind, `ntinz`ndu-mim`na. ~l rog s\ `nceap\ u[or, ca s\ num\ ia cu ame]eli [i `mi arat\ calm pa[iipe care i-a `nv\]at c`nd a fost `n Bue-nos Aires. Vorbim numai ̀ n pauzele din-tre melodii, c\ci nu poate s\ vorbeasc\„`n timp ce dans\m. Nu m\ pot concen-tra la pas”. „Un’, doi, trei/ unu, doi, \stae ritmul, nu uita” [i, `ntr-o ultim\ piru-

et\, m\ scap\ din m`n\ [i m\ trezesc l`n-g\ un b\iat care c\uta dezorientat o par-tener\. „Acum ̀ nva]\-l tu pe el”, m\ roa-g\ Sid [i dispare `ntr-o clip\ `n c\utarede `nv\]\cei.

Bogdan vede tangoul mai degrab\ca pe un joc de [otron [i sare din col] `ncol], l\s`nd muzica s\ treac\ liber\ pe l`n-g\ urechile sale. M\ prive[te `ns\ atent,uit\ c\ pa[ii no[tri ar trebui s\ se sincro-nizeze [i `mi las\ urme mari pe pantofi.~n jur s-au str`ns deja c`teva perechi cu-rajoase [i, `n v`ltoarea dansului, schim-b\m partenerii; ajung iar `n bra]ele luiSid, care m\ mai `nva]\ c`teva scheme.Pe l`ng\ ring, curio[ii s-au a[ezat ca laun foc de tab\r\ [i ne analizeaz\ mi[c\-rile. Eu tot ce [tiu este c\ trebuie s\ pri-vim mereu partenerii ̀ n ochi. Singurul lu-cru care mai lipse[te este trandafirul ag\-]at `ntre din]ii partenerului meu.

Cristina BBABII

Duminic\ la pr`nz, Clubul Crea-torilor era ca o scen\ pe care rulautrei pove[ti diferite. ~n col]ul din dreap-ta recuzita era format\ dintr-o cutieburdu[it\ cu lum`n\ri, [erve]ele, [i pen-sule a[ezate pe o mas\ p\tra]oas\, `ncapul c\reia se afla domnul Dumitru,creatorul c\ndelu]elor decorate. C`]ivapa[i mai la st`nga, `n centrul clubului,se organiza o expozi]ie ad-hoc, iar `ncap\tul cel\lat al s\lii se `ncropea o ma-s\ rotund\ pentru acei participan]i ca-re voiau s\ discute despre cum se dez-volt\ personalitatea prin intermediulculturii. Cum la celelalte dou\ `nc\ selucra, am intrat `n atelierul de de-corat cu g`ndul s\ `mbrac o lum`naregola[\ de pe mas\.

La `nceput am studiat c`teva de-sene de pe ni[te [erve]ele, dup\ caremi-am ales un ghiocel pe care maiapoi l-am imprimat pe cear\. „Mai `nt`isepar\ cele trei straturi ale [erve]elu-lui, sufl\ pu]in `ntr-un col] [i apoidesparte-le cu unghia”, ̀ mi spune Du-mitru desf\c`nd `n trei p\r]i diferite, caun specialist, foaia moale pe care ie[eaufluturii la plimbare `n poian\. Eu amstat vreo cinci minute sufl`nd `nghiocel, p`n\ c`nd a cedat foia [i m-al\sat s\ o de[ir spre uimirea copiilordin jur care `n scurt timp s-au str`nsca la o or\ de lucru manual. Dup\ ceacest pas a fost f\cut, am dat cu unstrat de lac special lum`narea [i peurm\ i-am pus desenul de prim\var\lipindu-l cum ne-a `nv\]at domnulDumitru „din mijloc spre margini ca

s\ nu fac\ bule sau s\ se rup\”. Ca s\ aib\ desene c`t mai speciale

el [i-a comandat [erve]ele `n Spania,cu ornamente aparte, „care la noi atragmai ales tineretul”. Cu ele a desenat [icutia de bijuterii pe care mi-a adus-ode pe o mas\ al\turat\, imprimat\ cuflori exotice, iar deasupra a coco]at ocamee pe care a f\cut-o `n atelierul luide acas\. Tot de acolo, spune el, ies s\vad\ vitrinele magazinelor c\ni pic-tate tot prin aceast\ tehnic\ a decupa-jului sau tablouri f\cute pe gresie. „Aces-tea s`nt de o rar\ frumuse]e” adaug\ Doi-na, o mam\ care [i-a adus cei doi b\-ie]i pasiona]i de origami la atelierul dinClubul Creatorilor. Ea face lum`-n\ri `n [erve]el de mult timp. De fapt,are o pasiune pentru h`rtie colorat\ `ngeneral, pe care o observi imediat, pen-tru c\ dintre to]i cei de fa]\ numaidegetele ei cr\mpo]esc de jur `mpre-jur desenul, refuz`nd s\-l decupezecu foarfeca, pentru „c\-i ofer\ un aeraparte [i stilul acesta”. Din aceea[ipasiune s-a n\scut [i bro[a pe care opurta la `nt`lnire, un boboc de floarecu petalele abia deschise, care a fostf\cut\ din mai multe traturi de foi `m-p\turite, date cu lac [i prinse cu un bold.„Din aceast\ cauz\ face [i Dumitrucutii de bijuterii” mi-am zis urm\rindfloarea pe care o ]inea `n piept Doina.Unii le decoreaz\ pentru ca al]ii s\ leumple de culoare.

Iulia CCIUHU

Cu o urm\ de `ndoial\ am g\sit scrispe o bucat\ alb\ din carton cu litere `n-gro[ate „Clubul Creatorilor” `ns\scepticismul l-am l\sat la intrare,`naintea u[ii vechi din fier.

Cu un leu pus `n cubul decupat ammers mai departe [i ochii mi-au fugitde la cei din mijloc care c`ntau `n cercla tobe [i p`n\ la masa de lucru la carese picta. Cum tocmai se terminase uncurs de origami am r\mas pentru a aflac`te pu]in despre desen [i a-mi testatehnica de m`nuire a unei pensule pe cu-lori pastel cu pu]in ulei. A[ezat\ la ma-s\ al\turi de Irina care m\ ̀ ntreab\ ce [tiudespre pictura egiptean\, iau parte la omic\ lec]ie de istorie veche de pe vremeafaraonilor. {i al\turi de Teo, un pu[ti de[ase ani, Rare[ [i Radu studen]i la Foto-Video am primit c`te o bucat\ de piatr\sculptat\ ce `nf\]i[a „Ochiul lui Ra”,Zeul Soarelui `n cultura egiptean\.

Lucirea ssoarelui vvopsit„Pentru c\ ve]i utiliza culori `n ulei,

e important s\ [ti]i cum s\ le folosi]i:`nt`i cu pensula sub]ire `ntinde]i nuan]ape palet\, iar dup\ ce a]i luat c`t v\ tre-buie `nmuia]i `n pu]in ulei”, ne explic\Irina precum unor `nv\]\cei dornici s\[tie mai multe. Iar culoarea aflat\ ̀ n v`rfde penson nu are voie s\ ating\ pere]iirecipientului `n care se afl\ uleiul pen-tru c\ risc\ s\ ̀ l murd\reasc\ [i s\ nu maipoat\ fi folosit. „~ncet, nu te gr\bi”, `mi

atrage aten]ia Irina c`nd observ\ c\ amdep\[it pu]in conturul galben al pene-lor din interiorul ochiului de [oim. Nea-tent [i cu acuarele pe m`ini, Teo reu-[e[te din c`teva mi[c\ri simple s\ [i le`ntind\ pe fa]\ [i e fericit c`nd `i face peceilal]i s\ r`d\ [i s\ `i fac\ poze. C`ndmama sa `i spune c\ e timpul s\ mear-g\ acas\ `[i las\ privirea spre mica sa o-per\ de art\ [i o `ntreab\ cu ochi mici[i rug\tori „o putem lua cu noi?”, iaraceasta `i promite c\ da, doar dac\ `[iva da silin]a.

Atunci c`nd termin de ad\ugat ulti-mul strat de albastru, ̀ nmoi pensula ̀ n ne-gru care trebuie mereu a[ezat la urm\pentru c\ „el vine s\ corecteze celelal-te culori” aflate deja pe suprafa]a rigid\.

F\r\ s\ trebuiasc\ s\ las la uscat bu-cata din piatr\ sculptat\ de pe care lu-cesc nuan]e `n pastel, cum se `nt`mpl\de obicei cu picturile `n ulei (dureaz\`ntre 60 [i 80 de ani p`n\ c`nd aceastaeste des\v`r[it\), Irina `mi `ntinde c`-teva [erve]ele [i pu]in ulei pentru a ocur\]a. Iar dup\ ce termin, o a[ez al\-turi de celelalte `ntr-o cutie de unde a[-teapt\ cuminte ca altcineva s\ `i zugr\-veasc\ `n linii tonurile.

M\d\lina MMORARU

„Hai, veni]i [i rula]i `mpreun\ cunoi”, ne z`mbe[te larg `nc\ de la intra-re o domni[oar\ cu o alur\ hippie, `ntimp ce pe fundal se-aude `n surdin\„Like a Rolling Stone”. F\r\ vreo alt\invita]ie, m\ prinde de m`n\ [i m\ tra-ge dup\ sine la masa unde sute de f`[iisub]iri de h`rtie colorat\ `[i a[teptau r`n-dul. M\ a[ez stingher\, `n capul meseilungi care mi se-ntinde-n fa]\, pesingurul loc liber [i trag cu coadaochiului la fata cu limba scoas\ [ipu]in `ncruntat\ `n efortul de a rula of`[ie de h`rtie verde.

Nu apuc s\ `ntreb ceva, `mi spune,`ntinz`ndu-mi un instrument asem\n\-tor cro[etului, dar despicat la capete,numit quilling tool (n.r.: instrumentul

utilizat ̀ n arta de a modela h`rtia), „uite,pui cap\tul foi]ei aici [i `ncepi s\rote[ti, apoi o sco]i acolo, zice ar\t`ndcu degetul spre un [ablon cu cercuri dediferite dimensiuni [i o lipe[ti `n cap\ts\ nu se desfac\”. S-a oprit brusc d`n-du-mi de `n]eles c\ restul indica]iilorle primesc dup\ ce termin primul cercplin, pentru ca dou\ minute mai t`rzius\ ̀ n]eleg din privirea ei c\ de-acolo ̀ n-cep`nd trebuie s\ m\ descurc singur\.„Uite, ia de-aici rama asta [i lipe[te peea, f\ un tabloua[ a[a cum vrei tu s\ias\, `n ce culori dore[ti. Dac\ vrei al-te forme dec`t cercul, ape[i pe h`rtia ru-lat\, care se deformeaz\ cum vrei tu”.

~n cap\tul opus al mesei, o feti]\ denu mai mult de 12 ani a terminat dejade modelat o felicitare cu flori [i flu-turi [i diverse forme indescifrabile dinh`rtii multicolore, pe care mi-o arat\m`ndr\ [i `mi spune: „uite, dar nu e ci-

ne [tie ce, am muncit la ea numai do-u\zeci de minute”. „Dar ̀ ]i place ,nu?”,m\ `ntreab\ iscoditoare. Felicitarea dinfa]a mea este `ntr-adev\r reu[it\, dem-n\ de t`rgurile handmade la care merg`ntreb`ndu-m\ mereu cum, de pe m`i-nile unor oameni, pot ie[i a[a minun\]ii.

Autori dde aart\ aabstract\U[a se deschide [i un cuplu care a

ratat `nceputul atelierului apare. Doam-na, o femeie cochet\ la vreo 30 de ani,`ntreab\ `n [oapt\, pe un ton pe care teadresezi copilului de gr\dini]\, „se maipoate intra sau trebuie s\ st\m la col]?”.I se r\spunde prompt, `ntinz`ndu-i-seacela[i instrument bizar pe care l-amprimit [i eu `n primele minute. ~[i tragam`ndoi scaune l`ng\ mine, a[a c\ m\g\sesc `n pozi]ia maestrului, oferindu-leacelea[i sfaturi pe care le-am primit [i

eu. Deloc convins\, doamna se uit\ in-sistent la `ncercarea mea st`ngace defelicitare [i m\-ntreab\ confuz\: „a[atrebuie s\ ias\?”. Coordonatoarea ateli-erului `i r\spunde prompt: „pute]i lu-cra cum [i ce dori]i” [i femeia nu pierdeocazia s\ m\-ntrebe de c`t timp lucrezde-mi iese at`t de bine. ~i r\spund c\ nue cine [tie ce, lucrez doar de dou\zecide minute.

Livia RRUSU

„Clubul Creatorilor” este ca un cub `n care seg\sesc r\sfirate tot felul de imagini de h`rtie .

Dac\ `l agi]i bine, vei g\si c`te un bile]el pentru fie-care suflet de artist. Weekend-ul acesta am `nv\]at s\decup\m lum`n\ri, s\ dans\m tango [i s\ pict\mcum o f\ceau egiptenii. {i totul cu un leu pe zi.

„Picioarele se `mpleticesc pe un ritm grav, care nu accept\ gre[eli”

Ceara care m\n`nc\ [erve]ele

am stat vreo cinci minute sufl`nd `n ghiocel

Sid o invit\ pe fat\ la dans [i magia `ncepe

Liniile egiptene coloreaz\ fe]e

Me[te[ugul cro[etului `n foi pui cap\tul foi]ei aici [i`ncepi s\ rote[ti

Teo reu[e[te s\ `[i`ntind\ acuarelele pe fa]\

L\ca[ul arti[tilor f\r\ nume

A[a se machia Cleopatra

Tangoul - un joc de [otron

nu mi s-a p\rut nicio-dat\ nimic mai senzualdec`t un tango argentinian are o pasiune pentruh`rtie colorat\ `n general negrul vine s\ corectezecelelalte culori

Bijuterii din rotocoale de h`rtie

DDOOSSAARR 55O

pinia veche – Nr. 423 – 12 - 18 m

artie 2012

Noi orizonturi

Desf\[urat\ `n paralel cu progra-mul de mobilit\]i [i de practic\ pentrustuden]i, ramura din Erasmus LifeLearning Program destinat\ cadrelordidactice este privit\ pozitiv de c\treconducerile universit\]ilor din Ia[i. ~nprimul r`nd, pentru profesor, s\ fie ac-ceptat de c\tre o universitate parten-er\ reprezint\ „o realizare profesiona-l\, iar experien]a de acolo este o cre[-tere `n plan profesional. C\l\toriile facparte din educa]ie, asta e valabil pen-tru studen]i, dar [i pentru profesori. Din-colo de c`[tigul individual, exist\ [i unc`[tig al facult\]ii respective. Va avea unprofesor care [i-a validat capacitateade a preda `ntr-o limb\ str\in\, iar astanu este pu]in lucru, ]in`nd cont de

faptul c\ o prioritate strategic\ pentruuniversitatea noastr\ este cre[terea ofer-tei de cursuri ]inute `n limbi interna-]ionale care s\ fac\ posibil un flux maimare de studen]i vizitatori”, a declaratprof. univ. dr. Henri Luchian, prorec-tor pentru rela]ii interna]ionale [i par-teneriate de studii [i cercetare la Uni-versitatea „Alexandru Ioan Cuza”din Ia[i (UAIC).

~n al doilea r`nd, exist\ cazuri `ncare se remarc\ [i o interac]iune mairidicat\ `ntre profesorii care vin s\ pre-dea `n Rom=nia prin intermediul mo-bilit\]ilor Erasmus pentru cadre di-dactice [i studen]ii din universti\]iledin ]ar\. Aceasta are loc `n specialatunci c`nd vine vorba despre dome-niile de studii aplicate, unde studen]iilucreaz\ `n grupuri restr`nse cu profe-sorii. Un caz particular este cel al Uni-versit\]ii de Arte „George Enescu”din Ia[i (UAGE). „~nv\]\m`ntul nos-tru s`rne[te interes tocmai prin faptulc\ este particular, nu este ca `nv\]\-m`ntul de aul\, ca la matematic\ saula fizic\, unde lucrurile s`nt la fel ̀ n toa-te ]\rile. Mai mult, noi ̀ ncerc\m s\ pro-fit\m de aceast\ particularitate a uni-

versit\]ii noastre ca, prin programulde schimburi, s\ d\m un rol important`n aceste deplas\ri misiunii de a pro-mova cultura rom=neasc\ pe plan in-terna]ional”, a precizat conf. univ. dr.Florin Grigora[, prorector responsabilcu rela]iile interna]ionale la UAGE.

Cu pprograma lla ccontrolMai mult dec`t aceast\ experien]\

direct\, `n ultimii ani se remarc\ uninteres ridicat din partea profesorilordin universit\]ile partenere pentruinstitu]iile de `nv\]\m`nt superior ie-[ene care fac parte din astfel de parte-neriate de schimburi de cadre didac-tice. Dac\ `n primii ani de la dema-rarea programului Socrates,premerg\torul actualuluiErasmus, la UAIC ve-

neau predominant pro-fesori care s\ sus-]in\ cursuri laFacultatea deLitere, unde limbile str\inenu erau bariere de comunicare, acumace[tia sosesc `ntr-un „flux constant.Avem profesori care vin la toate fac-ult\]ile universit\]ii. Desigur, `n con-tinuare, Facultatea de Litere are mul]ivizitatori [i `ntr-un sens [i `n cel\lalt,dar trebuie s\ spun cu mare bucurie c\lucrurile s-au echilibrat. S`ntem foartebucuro[i [i c\ num\rul de vizite a cres-cut semnificativ `n facult\]i unde pre-darea are un specific na]ional, cum eFacultatea de Drept. ~n prezent peste100 de profesori vin anual ca s\ pre-dea la universitate”, a men]ionat prof.univ. dr. Henri Luchian.

Pentru a accesa o astfel de mobil-itate, un cadru didactic trebuie s\ par-curg\ mai multe etape ca s\ se asigurec\, `n lipsa sa, cursurile se vor desf\[u-ra `n mod normal. „~nainte de plecare,profesorul [i facultatea de la care plea-c\ trebuie s\ g\seasc\ unui `nlocuitorcare s\-i sus]in\ orele, sau s\ realize-ze o reprogramare a acestora dup\ so-

sirea cadrului didactic `n ]ar\. Acestanu poate pleca mai mult de dou\ ori`ntr-un singur an, iar perioada de des-f\[urare a programului variaz\ de lacinci zile la [ase s\pt\m`ni, `n acesttimp profesorul fiind obligat s\ sus]i-n\ cel pu]in cinci ore de predare”, adeclarat Ioana }onea, administratorfinanciar responsabil de administrareamobilit\]ilor pentru cadrele didacticela UAIC.

Totodat\, tematica pe care o va a-borda profesorul `n cursurile pe carele va preda `n universitatea gazd\ estestabilit\ printr-un contract, fiind ne-cesar ca institu]ia de `nv\]\m`nt supe-rior la care se vor desf\[ura cursuriles\ aprobe planul de predare al cadru-lui didactic. Perioada mobilit\]ii difer\`ns\ de la o universitate la alta. Dac\la UAIC aceasta este de cel mult [ases\pt\m`ni, `n cazul Universit\]ii de{tiin]e Agricole [i Medicin\ Veteri-nar\ „Ion Ionescu” de la Brad dinIa[i (USAMV) este de cel mult cinci,iar la Universitatea de Medicin\ [iFarmacie „Grigore T. Popa” dinIa[i (UMF) poate ajunge p`n\ la opts\pt\m`ni. ~n schimb, indiferent de pe-rioada pe care o petrece un cadru di-dactic la o universitate partener, la se-lec]ie au `nt`ietate profesorii tineri, ca-re nu au mai apelat la un astfel de pro-gram. „Alegerea beneficiarilor de mo-bilit\]i de predare se face în baza uneisolicit\ri individuale, acord`ndu-se

prioritate solicit\rilorcadrelor didactice

sau persoanelordin administra-]ie tinere, celor

care nu au maibeneficiat de ast-fel de mobilit\]i.

Selec]ia beneficiari-lor este f\cut\ de c\tre

institu]ia de `nv\]\m`nt superiorde origine în lunile noiembrie –

decembrie ale fiec\rui an”, a decla-rat Mihaela V\c\riu Sirotta, de laDepartamentul de Rela]ii Inter-na]ionale de la UMF.

Experien]\ ppe bbani de-aacas\

Cei mai mul]i pe profesori care auaplicat pentru astfel de mobilit\]i vinde la UAIC [i Universitatea Tehnic\„Gheorghe Asachi” din Ia[i, unde,`n anul universitar 2010-2011, au ple-cat 68, respectiv 65 de cadre didac-tice. Dac\ cei de la UAIC au preferatuniversit\]i din Italia, Fran]a, Spaniasau Turcia, cei de la UTI s-au distri-buit ̀ n mod egal, la toate institu]iile de`nv\]\m`nt superior din ]\rile partene-re: Marea Britanie, Germania, Spa-nia, Portugalia, Italia, Grecia, Dane-marca, Polonia, Cehia, Ungaria [iBulgaria. ~n cazul UMF, anul trecutau fost selectate [ase persoane pentrua pleca s\ predea la universit\]ile din]\rile partenere, iar p`n\ `n prezent, anulacesta, s`nt `nscrie 12 persoane pe lis-te. Iar conducerea USAMV va cere osuplimentare a locurilor, deoarece „a-nul acesta vom dep\[i num\rul de mo-bilit\]i. Deja avem 24 de cereri [i amdepus la institu]ia coordonatoare o ce-rere [i sper ca p`n\ `n iunie s\ ne fieaprobat\”, a declarat Veronica Ape-trei, programator la Centrul de Con-

siliere [i Orientare `n Carier\ de laUSAMV.

Cea mai mare dificultate pe careo `nt`mpin\ `ns\ cadrele didactice estecea a finan]\rii. De[i aceasta nu a fostmenit\ s\ acopere `ntregul cost al pro-gramului, este adesea at`t de redus\ `n-c`t profesorii nu `[i pot asigura nicim\car transportul p`n\ la universit\]i-le `n care trebuie s\ `[i desf\[oare ac-tivitatea didactic\. „Mobilitatea se `m-parte pe num\rul de cadre didactice ca-re pleac\ [i nu este niciodat\ suficien-t\. La noi la universitate este `n mediede 500-600 de euro, indiferent dac\ plea-c\ o s\pt\m`n\ sau cinci. Spre exemplu,avem la o facultate aprobat un buget de9486 de euro [i 17 cadre didacticecare pleac\, asta `nseamn\ 558 de eu-ro pentru fiecare profesor. Dac\ ar fidoar banii nu s-ar mai angaja nimeni,dar e vorba de schimbul de experien]\[i de faptul c\ programul acesta le `n-lesne[te leg\turi cu ajutorul c\rora s\se lanseze. Mereu ̀ [i suplimenteaz\ pro-fesorii din veniturile personale depla-sarea”, a declarat Sabina S\ruleanu,[ef Birou pentru Rela]ii Interna]io-nale [i Imagine Universitar\ al UTI.

De[i Ioana }onea, de la UAIC,sus]ine c\ grantul pe care `l primescprofesorii ar trebui s\ le asigure „sub-zisten]a [i transportul, dup\ cum pre-cizeaz\ carta de `nfiin]are a Erasmus”,adesea acestora banii nu le ajung nicim\car ca s\ `[i asigure un bilet de avi-on, ]in`nd cont de faptul c\ finan]areapoate ajunge [i la 300 de euro. ~nschimb, solu]ia pe care o au profeso-rii este de a cumula aceast\ deplasarecu una f\cut\ `n interes de cercetare.„Principiul de finan]are al programu-lui Erasmus este de contribu]ie la aco-perirea cheltuielilor [i nu de acoperireintegral\ a acestora. Ini]ial era vorbas\ fie acoperite `n jur de 40% din cos-turile unei astfel de vizite. ~ns\, dinfericire, cei mai mul]i care beneficia-z\ de astfel de vizite Erasmus cupleaz\activit\]ile didactice cu activit\]i de lacontracte de cercetare, care aduc [i oalt\ surs\ de finan]are prin suplimen-tarea num\rului de zile petrecute aco-lo. Cu o astfel de acoperire a cheltuie-lilor pe perioada activit\]ilor didac-tice r\m`ne o singur\ cheltuial\ detransport [i cazare, iar lucrurile se maiechilibreaz\”, a sus]inut prof. univ. dr.Henri Luchian.

~ns\ profesorii care aleg s\ apelezela o astfel de mobilitate s`nt con[tien]ide faptul c\ suma de bani primit\ nule va fi suficient\. Doresc totu[i s\ mear-g\ `n continuare, exist`nd [i cazuri dedeplas\ri `n programul Erasmus f\r\nici o finan]are dec`t cea individual\,pentru a c\p\ta experien]a necesar\ ca-re le-ar fi suficient\ pentru a-[i puteacomplet portofoliul didactic. Spre e-xemplu, prof. univ. dr. Doru Albu, pro-rector responsabil cu activitatea didac-

tic\ la UAGE, sus]ine c\ a f\cut celetrei vizite `n Italia, la Bologna, Bari [iAscona, pentru autoperfec]ionare. „Amfost s\ m\ compar cu ceilalal]i instru-menti[ti din lume, pentru c\ eu predauclarinetul. ~n primul r`nd m-am dus a-colo s\ fac rost de ultimele nout\]i departituri din domeniu. {i am rezolvatacest lucru, am tras la xerox tot ce seputea `n bibliotec\. Este foarte impor-tant s\ te raportezi [i la al]ii, nu po]ista `n col]ul t\u s\ zici c\ «eu s`nt celmai bun». Practic am f\cut un schimbde opinii cu profesorii de acolo. Nor-mal, mobililtatea spune c\ trebuie s\faci cinci ore de predare dar se `ntin-deau la 15, chiar 20, pentru c\ studen-]ii erau foarte curio[i, puneau `ntre-b\ri [i dezb\team”, a precizat acesta.~n ceea ce prive[te finan]area, profe-sorul men]ioneaz\ c\ a fost nevoit s\pun\ [i bani de la el, dar experien]a ameritat. „Noi rom=nii ne obi[nuim [icu mult [i cu pu]in. ~n final am ales ocurs\ low cost, o cazare normal\, nuceva deosebit, [i cu m`ncarea m-amdescurcat. Am mai pus de la mine pen-tru c\ este [i interesul meu. Nu te po]idezvolta dac\ nu vezi alte [coli, altetradi]ii, alte experien]e”, a conchis a-cesta.

Un sstudent, ddou\ ddiplomeAcest tip de mobilit\]i nu este nu-

mai `n beneficiul profesorilor. {i stu-den]ii pot profita de pe urma schim-burilor de experien]\ dintre profesori,`n cazul ̀ n care dou\ universit\]i sau maimulte realizeaz\ o colaborare de nivelsuperior pentru a putea sus]ine pro-iectele de tip diplome duble. „Avemdeja ̀ n universitate c`teva diplome du-ble care au `nceput s\ func]ioneze cuuniversit\]i din Fran]a [i din Olanda.La acestea, studen]ii no[tri urmeaz\ ojum\tate din durata masteratului la uni-versitatea noastr\ [i cealalt\ jum\tatela universitatea partener\. Acela[i lu-cru complementar `l fac studen]ii dinFran]a sau Olanda. La sf`r[it, institu-]ia de `nv\]\m`nt superior la care s`nt`nmatricula]i le elibereaz\ diploma [ipot solicita sus]inerea dizerta]iei [i launiversitatea cealalt\ pentru a ob]inerecunoa[terea [i acolo”, a declaratprof. univ. dr. Henri Luchian.

Indiferent ̀ ns\ de succesul unor ast-fel de parteneriate, cadrele didacticecare au apelat la programul de mobi-lit\]i Erasmus au putut s\ realizeze unschimb de experien]\ direct cu profe-sorii de la universit\]ile partenere, iarstuden]ii nu au dec`t de c`[tigat dinacesta. Iar cadrele didactice, c`t\ vre-me nu au f\cut schimb [i de flutura[ide salarii, se pot `ntoarce [i ei acas\mul]umi]i.

Iulia CCIUHUC\t\lin HHOPULELE

Europa `[i preg\te[te catedrele pentru profesorii rom=ni

Universit\]ile din Ia[i nu fac schimburi doar de stu-den]i. Prin acela[i program de mobilit\]i Erasmus

Life Learning Program [i cadrele didactice pot pleca lainstitu]iile de `nv\]\m`nt superior partenere din Europapentru a le putea preda tinerilor. ~ns\, de[i finan]areaeste departe de a fi suficient\ pentru a r\m`ne cu banide suveniruri, cadrele didactice nu vin acas\ cum`inile `n buzunar. Universit\]ile se aleg cu mult r`vnitavizibilitate interna]ional\, iar, pentru studen]ii dinRomânia, profesorii vin cu tolba plin\ de experien]\,nout\]i [i c`t mai multe xerox-uri [i poze posibile.

Studen]ii entuzia[ti [i curio[i transform\ cinci ore `n 15

cadrele didactice care apeleaz\ la mobilit\]i Erasmus o fac doar pentru a dob`ndiexperien]\ grantul financiar este adesea insuficient

TTAABBLLEETT||66~nv\]\m`nt de la zero

Cu riscul de a da gr\bit sentin]e preadure – numai decizii proaste se iau `n`nv\]\m`nt `n ultima vreme.

Bine`n]eles c\ normal [i firesc estes\-]i dai copilul la [coala din cartier. S\nu-l pui `nc\ din clasa I s\ fac\ drumurizilnice p`n\ `n alte zone ale ora[ului,mai ales c\-n felul acesta se creeaz\ unfel de „comunitate” printre pu[tii din cla-sele primare. Se `mprietenesc [i, locuindaproape unul de cel\lalt, `[i fac primiiprieteni `n vecin\tatea locuin]ei.

~ns\ de ce a fost nevoie ca acest lucrus\ fie specificat prin lege? Astfel `nc`tcet\]enii s\ fie obliga]i s\ `[i `nscrie co-piii la cea mai apropiat\ [coal\. Cel maiprobabil mul]i tot asta vor face, pentru c\este convenabil din mai multe puncte de

vedere. Dar ce facem `n cazul `n care[coala din cartier este cunoscut\ ca fiinduna slab\, cu `nv\]\tori [i profesori decalitate, moravuri `ndoielnice sau curepetate antecedente nepl\cute? {i, ori-c`t de „politically correct” am fi, un copilrom=n ̀ ntr-o clas\ de ]igani va avea maimult ca sigur probleme de adaptare. Dece, `n astfel de situa]ii, s\ fie legea `m-potriva p\rin]ilor care vor doar s\ le o-fere pu[tilor o educa]ie care `ncepe cudreptul? Cu motivul lemnos de „a libe-raliza `nv\]\m`ntul [i a combate corup-]ia”? S\ fim serio[i, cine vrea s\ deasau s\ ia [pag\ o va face oricum. Nu su-n\ mai degrab\ a `ngr\dire de drepturiaceast\ repartizare obligatorie cu iz comu-nist? Nu e normal ca un cet\]ean pl\ti-

tor de taxe, bani din care ajung [i la edu-ca]ie, s\ aib\ dreptul s\ aleag\ [coala un-de `nva]\ copilul lui?

Normal o fi. Mai nou, legal, nu. Vor-ba unui critic al societ\]ii americane:„S`nte]i liberi s\ face]i a[a cum v\ spu-nem!”.

Ioan SSTOLERU

S-a terminat cu dimine]ile de `nce-put de februarie c`nd mergeam zgribu-li]i [i cu ]ur]uri la nas spre [coal\. Ne ̀ n-fofolea mama cu un fular care l\sa s\ sevad\ doar ochii, ca s\ nu ne ̀ mpiedic\m,de zici c\ eram to]i ni[te ninja pericu-lo[i. Iar pantalonii de f`[ c\ptu[i]i cumelan\ ne f\ceau s\ ar\t\m ca ni[te a-fricani care nu au v\zut `n via]a lor z\-pad\.

Acum s-au dus [i orele pierdute `nsta]ia de autobuz, dar [i dimine]ile preatimpurii `n care trebuia s\ m`nc\m om-leta „repede, c\ pleac\ mama la servi-ciu”. ~i invidiam pe vecinii no[tri, careerau mai n\zdr\vani dec`t noi, c\ mer-geau la [coala din cartier, aia de caremama nici nu voia s\ aud\. ~n care a-jungeai doar dac\ nu `]i st\tea mintea

la carte, ci la joac\. Dar noi voiam s\ nejuc\m! S\ venim „`n ga[c\” acas\ [i pedrum s\ ne bulg\rim. S\ punem lipici pescaunul `nv\]\toarei [i s\ ridic\m scaunulvreunui coleg mai slab de `nger.

Acum putem face toate lucrurileastea, dar nu mai avem v`rsta. {i chiardac\ am fi eligibili, ne-am da seama c\nu ar fi fost chiar at`t de distractiv s\ne ascundem sub b\nci [i s\ speriem`nv\]\toarele timide. Parc\ tot mai bi-ne ne-a stat cu coroni]e din flori pe cappe care le primeam nu doar de dragulfotografiei de la serbare, ci pentru c\am fost studio[i. {i dac\ am ̀ nv\]at s\ nu-m\r\m bine [i s\ conjug\m corect ver-bul „a fi”, atunci am fost [i mai c`[ti-ga]i. ~ns\ voi a]i r\mas prin[i `n cartie-rul vostru spre care alergam c`nd eramcopii. ~n [coala mic\ la ale c\rei clasevisam [i pe ale c\rei geamuri priveamcu jind la voi, care f\cea]i avioane dinh`rtie [i ne ar\ta]i limba. Nu v-a `nv\]atnimeni c\ nu e frumos.

Cristina BBABII

Ne-am reparat at`t de des televi-zoarele cu-n dos de palm\ `nc`t ne-aintrat `n reflex metoda asta de a reme-dia problemele `n general. {i-o apli-c\m peste tot, ca o cutum\, `n politic\,finan]e, s\n\tate p`n\ la `nv\]\m`ntulcare fierbe de-o vreme sub aburi deschimbare. Iar primenirile de orice felne bag\-n sperie]i, a[a cum, v\dit, oface „clasa 0” acum. ~ns\ de data astaparc\ nu ne revolt\m degeaba.

Nu-mi amintesc s\-i fi v\zut pep\rin]ii mei chinui]i de `nscrierile `nprimul an de [coal\, de[i, ce-i drept, eposibil s\ nu fi v\zut de-at`tea uni-forme [i gulera[e apretate. {i-a[ putea,cu o doz\ nes\n\toas\ de pedanterie,s\ spun c\ „[i pe vremea mea” tot decartier era [coala, iar r\suflarea u[urat\a p\rin]ilor a stat `n faptul c\ locuiam,[i noi [i „c\su]a cu abecedare”, cum `ispuneam atunci, pe aceea[i strad\.Al]ii n-au avut „norocul” \sta [i n-auputut cr`cni sau n-au vrut. Pentru c\ efiresc, p`n\ la urm\, s\ nu ]ii cu tot di-nadinsul s\-]i trimi]i odrasla zece sta]iide tramvai mai departe de cas\, dedragul prestigiului [colii.

Dar acum s-a pus, parc\, prea i-nechivoc [i cu patos, pumnul legii `ngura unor oameni care, dac\ nu ]in, demoft, s\-[i alfabetizeze copiii `n [colicu renume, atunci vor doar s\-i [tie pepitici a[eza]i `ntr-o banc\ trainic\ [icare nu-i cost\, totu[i, c`t n-au c`[tigat`ntr-o via]\.

Acum mi[c\m c`te-o buturug\ [i-oizbim de u[ile ministeriale. ~ns\ neauzim slab [i p\rin]ii `ncep s\ scrie, pe

l`ng\ peti]ii protestatare, h`rtii princare-[i dau copiii `n spa]iu la rude dincartiere cu [coli dup\ gust. Timp `ncare, de sus, din m`na legii, cad bro-[uri care explic\ toate cele patru etapede `nscriere `n clasa 0. Pagini care s-arrezuma, de fapt, prin a spune c\ amface bine s\ zicem bogdaproste de [co-lirea pe care-o cap\t\ noile genera]ii.Chiar dac\ ea va ]ine de cartier [i nu depoten]ial.

Iar de vrem mai mult pentru copiiif\r\ vin\ care urmeaz\ s\ guste dinmodelul nou de `nv\]\m`nt, putem s\facem de pe-acum anun]uri. Cump\-r\m educa]ie, rug\m seriozitate.

Anca TTOMA

Pierdu]i pe harta educa]iei

Repartiz\ri la grupa mic\ de ce s\ fie legea `mpotriva p\rin]ilor care vor s\ leofere pu[tilor o educa]ie care `ncepe cu dreptul?

Dreptul la coroni]\ Legea `nv\]\turii de minte

Am z`mbit azi-diminea]\ c`nd m-am uitat la „viitorul ]\rii”, ̀ n oglinda dela baie. Neras, cu p\rul v`lvoi, cu cear-c\ne p`n\ la col]ul gurii [i cu ochii bul-buca]i ca dou\ cepe, viitorul \sta nuarat\ prea bine. La 23 de ani, pot s\estimez cu destul\ siguran]\, din sursesigure, c\ n-am s\ fiu eu cel care vaschimba cursul ]\rii, indiferent de doc-trina propagat\ de [coala rom=neasc\de-acum 15 ani. Dar nici nu-i judec.Am f\cut primii pa[i `n `nv\]\m`ntmult prea aproape de comunism ca s\am preten]ia la o altfel de g`ndire.

Privind `n spate, v\d anii unei efer-vescen]e, ai unui entuziasm care a-mesteca „Tineret, m`ndria ]\rii” cu „Ge-nera]ia ’89, primii vl\stari ai demo-cra]iei”. {i m\ amuz c`nd `mi amin-tesc de seriozitatea cu care ascultamdiscursurile `nv\]\toarelor [i ale direc-torilor, care rosteau r\spicat, cu glasde stejar [i influen]e de fag, cum voifi unul dintre „st`lpii democra]iei”noii Rom=nii. Ast\zi, `ns\, nu mi-a mair\mas dec`t dispre] pentru mamutulfeudal numit [coala rom=neasc\. Unmamut care timp de 15 ani n-a vrut de

nici o culoare s\-[i ia locul `n muzeulamintirilor noastre [i s\ cedeze [tafe-ta unei democra]ii [ubrede, care secoace de mai bine de 20 de ani. O de-mocra]ie [ubred\, dar de 1000 de orimai bun\!

Trebuie s\ admitem [i c\ „Genera]ia’89” a [chiop\tat, chiar dac\ nici sta-tul nu a `ncurajat dezvoltarea tinerilor.Dar mai avem timp s\ schimb\m ce-va. }ine de noi ca aceia care p\[esc a-cum `n s\lile de clase pentru prima oa-r\ s\ nu se uite `n oglind\ peste 20 deani [i s\ se-amuze de cine [tie ce pro-misiuni. De aceea vrem s\ transmitemun mesaj celor care cred c\ au voie s\le ia dreptul la educa]ie celor mici, s\`i oblige pe ei s\ mearg\ la [coli de m`-na a doua sau pe p\rin]i s\ se credite-ze pe via]\ ca s\ ̀ i dea la priva]i. Dom-nii mei, noi ne-am de[teptat [i v\ urm\-rim. De pe str\zi, din pie]e, din spate-le calculatoarelor sau de peste grani-]\, o s\ facem ce n-a]i fost voi ̀ n stare a-cum 20 de ani. O s\ ne ]inem de pro-misuni.

C\t\lin HHOPULELE

Onoarea unei genera]ii fr`nte

nu mi-a mai r\mas dec`t dispre] pentru mamutulfeudal numit [coala româneasc\

`i invidiam pe veciniino[tri, care erau main\zdr\vani dec`t noi

„[i pe vremea mea” tot de cartier era [coala

De c`nd se [tie, Jim a avut dintot-deauna o dorin]\: s\ intre `n armat\precum au f\cut to]i cei mai `n v`rst\pe care `i cuno[tea. Timp de patru anis-a preg\tit pentru acest moment, prin-z`nd c`te pu]in de la p\rin]i [i mai multdin taberele de antrenament. ~mpreu-n\ cu colegii s-a jucat cu pistolul, pu[-ca [i a desenat mici schi]e `n nisipale cl\dirilor. De[i instructorii l-au v\-zut pu]in mai ne`ndem`natic cu arme-le, au descoperit c\ talentul s\u st\ `ncomunicare [i memorie, Jim a de-monstrat `n timpul jocurilor o apti-tudine ̀ n a le da indica]ii colegilor spre]inta lor. P`n\ [i `ndrum\torii se maipierd prin tab\r\, [i, dac\ e s\ caute ocl\dire, `l `ntreab\ pe b\iat `ncotrose afl\.

A venit [i ziua cea mare, iar Jim,cu ajutorul p\rin]ilor [i la `ndemnul in-structorilor, a decis s\ opteze ca trans-misionist `ntr-un pluton care are ne-voie de un asemenea osta[. Cu maredurere afl\ `ns\ c\, din cauza unor mo-tive scoase pe u[a din spate, armataa decis ca to]i `ncep\torii s\ intre `n ceamai apropiat\ unitate militar\ de lo-cul `n care se afl\. Astfel, Jim ajunge`ntr-o divizie de infanteri[ti, unde pu[-ca este instrumentul de lege. C`ndnoii s\i camarazi `i observ\ inaptitu-dinea cu armele grele, `ncep s\ glu-measc\ cu d`nsul, dar `l `ndr\gescc`nd `l v\d mai vorb\re]. Micul Jim,soldatul cu gura mare [i dou\ m`inist`ngi, devine noua sa identitate prin-tre divizia de infanteri[ti.

~nva]\ Jim s\ tr\iasc\ [i f\r\ ta-lentul s\u de a da indica]ii c\ oricumar fi ajuns, tot la r\zboi ar fi mers.Doar c\ acum, `n loc s\ fie folositacolo unde este nevoie de cineva cutalentul s\u, Jim alearg\ pe frontulde lupt\ f\r\ `ndem`narea unui in-fanterist. Acesta este `ns\ modeluldin divizia sa, soldatul cu pu[ca `nm`n\, ]igara `n buzunar [i o ciudat\pl\cere pentru mirosul de napalmdiminea]a.

Paul AANDRICI

Dintre toateschimb\rile aduse

`nv\]\m`ntului, pe p\rin]ii-a scos `n strad\ ideeac\ ar trebui s\ `nsem-neze viitorul odraslelorcu num\rul str\zii pecare stau. {i toatevechile f\g\duieli au`nviat odat\ cu g`ndul c\nu conteaz\ c`t te ducemintea, ci pe unde tepoart\ picioarele.

ce facem `n cazul `n care [coala din cartier estecunoscut\ ca fiind una slab\? acum ni s-a pus, preainechivoc [i cu patos, pumnul legii `n gur\

Prima zi de lupt\

M\car noi am `nv\]at s\ num\r\m cum trebuie

Grijile [colii `ncep prea devreme

Opi

nia

vech

e –

Nr.

423

– 12

- 1

8 m

artie

201

2

oricum ar fi ajuns, tot lar\zboi ar fi mers

RREEPPOORRTTAAJJ 77O

pinia veche – Nr. 423 – 12 - 18 m

artie 2012

Cu ta[ca plin\ de amintiri

De mai bine de 34 de ani mem-brii familiei Constantin au dus pe u-merii lor geanta cr\pat\ de timp [i deploi, doldora de scrisori a unui po[ta[.Tanti Marica a fost al doilea me-sager din familie, dup\ ce so]ulacesteia s-a `mboln\vit. Ea a `ncetat s\mai livreze s\tenilor coresponden]a`n 2004, dup\ 19 ani `n care se trezea`naintea coco[ilor din ograd\ ca s\ ai-b\ timp s\ preg\teasc\ m`ncare celorpatru copii [i so]ului [i s\ se `ngrijeas-c\ de gospod\rie, iar la opt diminea]as\ poat\ lua uli]ele la picior. Acum fi-ul ei este cel care str\bate str\zile pr\-fuite ale comunei Todireni, trec`nddin cas\ `n cas\ pentru a duce ve[ti dela cei dragi sau c`te o factur\.

„M\ uit c\ mai vine feciora[ul pela mine seara t`rziu dup\ ce termin\de `mp\r]it tot [i-i mai zic s\ aib\ gri-j\, s\ se fereasc\. Dar dup\ asta `mi a-duc aminte c\ eu eram femeie [i tot a-[a mergeam, cu geanta plin\ de bani,pe toate uli]ele [i nu mi-a fost fric\nici m\car o dat\”. Nici nu ar fi avuttimp s\-i fie fric\ pentru c\ b\tea subt\lpi comuna zilnic, f\r\ biciclet\ sautr\sur\, pentru c\ oricum trebuia s\intre aproape la fiecare cas\.

Amintiri dde ppe fundul ggen]ii

„C`nd ajungeam la cap\tul satu-lui [i era septembrie sau noiembrie,`ntuneric [i noroaie pe dealurile undemai erau case, duceam [i ultima scri-soare sau ziar [i parc\ deja eram aca-s\. Nici nu [tiu cum eram `n stare s\merg at`t. Tinere]ea!” Ofteaz\ apoi [i`[i `ngusteaz\ ochii `ncerc`nd s\-[i z\-reasc\ anii de odinioar\, `n timp ce pechip `i apare un z`mbet ce arat\ c\ `n-cepe s\-[i aminteasc\ ceva. Z`mbetuli se l\rge[te tot mai tare pe m\sur\ ceg`ndurile i se pun `n ordine. „Ehe, des\rb\tori aveam a[a un bra] de scri-sori [i felicit\ri”, [i `ntinde bra]ele a-r\t`nd c`t de multe plicuri avea de`mp\r]it. „M\ g`ndeam c`nd le `mparteu pe astea, c\ numai s\ le pun `n or-dine dura c`teva ore”. Dar femeia mi-c\ [i energic\ nu a l\sat niciodat\ vreunr\va[ pe fundul gen]ii mari de piele.Nu `i st\tea `n fire de[i uneori `[i do-rea s\ o poat\ face.

„Mi-am f\cut activitatea”, spuneaceasta `n timp ce duce m`inile, b\tr`-ne[te, la capul care `i este acoperit deo broboad\ cu flori ro[ii [i albastre,legat\ la ceaf\ cu un singur nod, dup\moda gospodinelor. „Eu s`nt o feme-ie care le-a `ndurat pe toate ca s\ fiebine pentru toat\ lumea, dar cum aida, cum ai face tot nu po]i s\-i mul-]ume[ti pe to]i”, zice ridic`nd din u-meri, apoi scoate un oftat ad`nc [i d\cu m`na parc\ alung`nd un ]`n]ar. „Amfost `njurat\ pe la por]i c\ ziceau c\dau pensiile la cine vreau. Na, a[a elumea, nu [tiau c\ nu e dup\ mine.Oricum, eu mi-am f\cut meseria co-rect. Poate prea corect c\ le puneampe toate la suflet ca s\ fie toat\ lumeamul]umit\”. A f\cut mereu meseriade po[ta[ cu drag. ~i pl\cea s\ stea `naer liber, s\ vorbeasc\ cu oamenii, s\le afle p\surile [i nu regret\ nici oclip\ cei 19 ani `n care a fost purt\torde ve[ti. ~i mai regret\ poate doar di-minea]a sau `n zilele ur`te, c`nd vreodurere de spate o mai nec\je[te.

Andrei MMIHAI

C`nd era mic, Costel V\c\ra[u a[-tepta pitit dup\ gard venirea po[ta[u-lui, `i dadea „Bun\ ziua” de cum `i ve-dea chipiul ie[ind pe poart\ de la vecini[i fugea `n cas\. Asculta cu aten]ie s\

vad\ ce vorbe[te cu ai lui [i a[tepta cuner\bdare s\ vad\ dac\ n-a primit [i elvreun plic. „V\ da]i seama, erau altevremuri, eram [i noi tineri, ne trimi-team scrisori”, `mi spune cu un z`mbet

cald b\rbatul de 43 de ani din fa]amea. „A respecta omul `nseamn\ s\ terespec]i pe tine. {i a[a cum `mi amin-tesc cu pl\cere de po[ta[ul care veneac`nd eram mic, a[a vreau s\-i mul]u-mesc [i eu acum pe oamenii pe care-ideservesc. {i pentru asta trebuie s\ dai

„Bun\ ziua”, „S\ru’m`na” primul, in-diferent dac\ e copil sau adult. Pe mi-ne a[a m-au `nv\]at p\rin]ii mei”, con-tinu\ b\rbatul [i se las\ pe sp\tarul sca-unului din cofet\ria mic\.

O mmeserie ffrumoas\, ff\r\arogan]\

S-a angajat la Oficiul Po[tal nr. 1din Pa[cani `n urm\ cu aproape 20 deani, pentru c\ „e o meserie curat\, fru-moas\ [i mi-a pl\cut dintoteauna s\ lu-crez cu oamenii. Iar cu ajutorul lui Dum-nezeu am s\ ies la pensie tot de aici”.

Se f`st`ce[te ca un copil `n prima zide [coal\ [i se foie[te mereu pe scaun.~mi spune simplu c\ meseria de po[ta[`n ora[e mai mici nu e pentru oricine,c\ trebuie s\ [tii s\ lucrezi cu oamenii,s\ `i faci s\ te respecte nu pentru c\ leaduci pensia, ci pentru felul `n care tecompor]i cu ei. Nu o face cu m`ndriesau cu arogan]\. La fel cum nici unfactor nu trebuie „s\ fac\ meseria dinobliga]ie. Lucrezi p`n\ c`nd se termin\ultimul plic din geant\, fie c\ s`nt [aptesau zece ore. Dac\ ̀ ]i place meseria po]is\ lucrezi [i 12 pentru c\ nu e chiar dincale afar\ de greu. E frumoas\”.

Blestemul mmemoriei~[i aduce aminte [i acum primii ani

de munc\, `n care obi[nuia s\ lase co-responden]a `n cutia po[tal\ p`n\ c`ndun b\tr`n, aduc`ndu-i pensia, l-a tras dem`nec\ [i l-a rugat s\ `i aduc\ [i ziarulla u[\ `n fiecare zi. „M\ rugau s\ vin cas\ mai st\m de vorb\. Voiau s\ le bat\cineva la u[\ ca s\ vad\ dac\ maitr\iesc, mai ales b\tr`nii care nu se pu-teau deplasa [i nu puteau ie[i din cas\.”~n cei 20 de ani de c`nd lucreaz\, Cos-tel V\c\ra[u a avut acela[i sector [i atrecut pe l`ng\ casele acelora[i oameni.Acum, [i-i aduce aminte pe to]i ceicare au tr\it acolo [i ale c\ror plicuri i-au r\mas `n desag\, nelivrate. „A pier-de un pensionar din partea c\ruia aiavut respect [i cu care te-ai sim]it binevorbind e un lucru foarte trist. Odat\ce am lucrat cu ei mi-a p\rut r\u dar c`tam s\ traiesc am s\ `mi aduc aminte deei”, `mi spune senin b\rbatul.

Dar cea mai mare bucurie de c`ndlucreaz\ la Po[ta Rom=n\ a venit `nurm\ cu trei ani de zile. Atunci s-a ca-lificat pentru prima oar\ la Balcania-d\, o competi]ie interna]ional\ de mar[al po[ta[ilor, unde a luat medalia debronz termin`nd primul cursa de zecekilometri. De atunci `[i poart\ unifor-ma cu [i mai mult\ m`ndrie. Iar asta `lajut\, pentru c\ „oamenii, dac\ [tii s\]i-i formezi, ajung s\ te iubeasc\”.Pentru acei oameni, Costel V\c\ra[ueste cea mai important\ persoan\ dinlume. Pentru ei, po[ta[ul va mai lucra20 de ani cu aceea[i bucurie.

C\t\lin HHOPULELE

Fiecare scrisoare livrat\ e un pas spre cas\

Cu respect, p`n\ la ultimul plic

Trei deceniiprintrescrisori

`n cei 20 de ani de c`nd lucreaz\, Costel V\c\ra[u atrecut pe l`ng\ casele acelora[i oameni „am fost `nju-rat\ pe la por]i c\ ziceau c\ dau pensiile la cine vreau”

meseria de po[ta[ `n ora[e mai mici nu e pentru oricine

Fie c\ pun plicurile `n cutii metalice, fie c\ intr\ `ncase b\tr`ne[ti cu tolba plin\ , po[ta[ii n-au `ncetat

vreodat\ s\ fie purt\torii autentici ai cuvintelor scrise.{i chiar dac\ mul]i dintre cei c\rora le-au c\lcatpragul nu i-au p\strat `n amintire, ei `nc\ maivorbesc cu drag despre o meserie pus\ pe drumuri.

Cronicile mesagerilor zelo[i

Opinia VECHE: Cum sun\ o vioa-r\ f\r\ corzi?

Toma HOGEA: Exact ca atunci c`ndcel care o are nu [tie cum s\ fug\ sau s\se ascund\ de ea. Ceea ce `nseamn\ c\ 12ani din via]\ au `nsemnat o munc\ pe caream f\cut-o contrar voin]ei mele. Mama avrut s\ fac asta, ceea ce nu a fost deloc r\upentru c\ muzica, `n ultim\ instan]\, m-aspiritualizat [i m-a sensibilizat, mi-a creataceast\ cultur\ muzical\ at`t de necesar\`n teatru.

De mic, mama `mi c\ra vioara zi de zipentru c\, `n clasele I – IV eram foartemic de statur\, slab [i mai ales pentru c\st\team la o distan]\ foarte mare de [coa-la de muzic\. Mama nu mergea la serviciuca s\ aib\ grij\ de mine, s\-mi care vioara,ghiozdanul, partiturile pentru c\ nuputeam. {i dintotdeauna mi-a spus: „tu tre-buie s\ fii primul”.

Mi-a prins `ntr-un final bine, dar cuni[te sacrificii enorme, pentru c\ un copilcare face muzic\ este ca unul care facebalet sau un sport de performan]\, nu maiare copil\rie, doar timp alocat studiului.Poate c\ de asta am „ur`t” at`t de multvioara, un instrument de altfel foarte greu,pentru c\ nu eram l\sat s\ m\ joc, s\ fac,la v`rsta aceea, tot ce doream `n timpul liber.

O.V.: Dar ce a]i fi vrut s\ face]i?T.H.:Nu aveam foarte bine conturat\

asta `n minte, cum e ca la copiii din ziuade azi c`nd, deja de prin clasa a IV-a, da-c\ `i `ntrebi ce vor s\ fie, ei au un r\spuns.~n gimnaziu eu `nc\ m\ jucam cu p\pu[i-le. Devenisem chiar suspect pentru mama,`mi spunea „e[ti mare, ai buletin [i tu `nc\te joci cu p\pu[ile”. Am un r\spuns [i laacest lucru, pentru c\ pe strada mea nu eranici un b\iat [i nu aveam dec`t dou\ feteapropiate de v`rsta mea [i bine`n]eles c\toate jocurile au fost implicit legate de allor. {i-atunci, ne-am jucat p`n\ aproape deliceu.

O.V.: V\ construia]i singur p\pu[ile.T.H.: Da, pe vremea aceea, prin anii

’60, nici nu existau dec`t foarte pu]inep\pu[i `n comer].Am avut una singur\, unclovn care era umplut cu rumegu[ [i laprima ploaie de var\, c`nd am uitat-o afa-r\, s-a stricat, drept pentru care mama numi-a mai cump\rat de atunci nici o p\pu[\.A[a c\ a trebuit s\ mi le construiesc singurca s\ am cu ce s\ fac spectacole. Pentru c\de fapt, nu doar le construiam, f\ceam [ispectacol cu ele.

FFeerreeaasscc\\ DDuummnneezzeeuu cceecceeaarrtt\\ ssee iissccaa ddaacc\\ nnuupprriimmeeaamm CCeerrbbuull ddee AAuurr

O.V.: V\ cuno[teau ele p\surile?T.H.: Pe atunci p\pu[ile acelea erau

f\cute `ntr-un ludic absolut. Era o „com-peti]ie” `ntre mine [i prietenele mele dejoac\, Rodica [i Georgeta Vasiliu, trebu ias\ vedem cine construie[te cele mai fru-moase p\pu[i. Mama lor era croitoreas\,r\m`neau multe materiale [i aveam mate-ria prim\ pentru a le face haine, p`n\ ce s-a`nt`mplat o mare nenorocire [i cu p\pu [i leacestea construite de noi. La un momentdat, le-am uitat afar\ [i peste noapte ni le-aufurat guzanii din curte. {i am r\mas f\r\ele. Dar atunci eram deja la grani]a copil-adolescent, drept pentru care ne-am schim- bat tematica jocului [i am `nceput s\ nejuc\m de-a „Festivalul de la Bra [ov”. {ice vedeam seara la televizor trans pu neama doua zi `n fapte, `n jocul nostru. Mi cro -fo nul era o papiot\ care avea a]a de[irat\,ca s\ avem cablu [i libertate de mi[care pescen\. C`nd eu eram interpret [i le imitampe Angela Similea, Margareta P`s la ru,Lumini]a Dobrescu, Dalida sau MireilleMathieu, ele dou\ erau jura]ii. {i invers.Fereasc\ Dumnezeu ce ceart\ se isca dac\nu primeam Cerbul de Aur. A[a am]inut-o vreo doi, trei ani de zile. {i acumc`nd ne `nt`lnim, r`dem cu lacrimi c`nd neaducem aminte de p\pu[ile noastre sau de

Festivalul de la Bra[ov.O.V.: Dar avea]i voce?T.H.:Aveam, aveam, pentru c\, vor ba

aia, totu[i f\ceam muzic\. {i `ncercam s\reproduc nu doar melodia, ci [i `m br\ c\ -mintea. Voiam s\ am o ]inut\ c`t de c`tasem\n\toare cu cea a artistei respective.La un moment dat, ]in minte c\ mama,s\raca de ea, avea o singur\ rochie de oca -zie [i pe aia i-am t\iat-o pentru c\ aveamnevoie de o pelerin\ ca a Angelei Si mi -lea. Dumnezeule, c`t\ minte! {i aveamdeja 15 ani, eram ditamai g\liganul! Darasta denot\ clar c\ `n mine exista `n totali -tate acest ferment al actului artistic. Tre- buia s\ m\ exprim `ntr-un fel, prin c`nt,prin teatru, nu mai conta.

O.V.: A fost rolul de p\pu[ar pri mulpe care vi l-a]i imaginat?

T.H.: Nu, nici nu am b\nuit vreodat\`n via]\ c\ am s\ ajung actor p\pu[ar. ~ntimp ce jucam la Teatrul „Mihai Emi -nes cu”, mi s-a propus o colaborare la Tea - trul „Vasilache” `n spectacolul „Alb\ caZ\pada”, dar nu cu p\pu[i. Doar piticiierau, restul personajelor erau actori. Atunciam deschis ochii asupra acestui universteatral, care mi s-a p\rut ceva fabulos, ne -maipomenit. Dar mi-am zis c\ a[a ceva nuvoi putea face niciodat\.

~n momentul `n care am fost solicitat[i am venit la Ia[i, la Teatrul pentru Co -pii [i Tineret, `nc\ nu se numea „Lu cea -f\rul” pe vremea aceea, am `nceput s\v\d [i eu ce se `nt`mpl\ cu lumea asta ap\pu[ilor. Primul spectacol `n care m-am`nt`lnit cu o p\pu[\ a fost „Mary Po ppins”`n care jucam b\ie]elul Michael [i a fostun stil de p\pu[\ foarte complicat\, unacare st\ pe capul actorului. Acela a fostprimul contact [i, av`nd-o partener\ di rec -t\ pe actri]a Simona Agache, una dintrecele mai vechi [i bune actri]e ale teatrului,nu mi-a fost deloc u[or.

Dar, probabil, undeva `n subcon[tients-a s\dit acel `ndemn al mamei, de a fi pri -mul [i am devenit un perfec]ionist, ceea cenu este neap\rat o fericire. Pentru c\ unperfec]ionist nu este niciodat\ mul]umit [itr\ie[te tot timpul `ntr-o suferin]\, `ntr-one`mplinire.

O.V.: S\ `n]eleg c\ a]i fost destul dedeparte de „Nota zero la purtare” `n li -ceu.

T.H.: Chiar c\ am jucat rolul durului,profesorul Vucia, `n „Nota zero la purta -re”, care apropo, a fost unul din persona -jele foarte dragi mie. Nu am avut de-afa ce cu atmosfera din pies\ pentru c\ nicinu aveai cum la [coala de muzic\. Acolonu aveai timp s\ te g`nde[ti la altceva fiind -c\ tot timpul `]i era ocupat. Toate prostii -le [i lucrurile care nu ar trebui f\cute vindintr-un surplus de timp pe care nu ]i-lum pli cu ceva constructiv, dar noi nu aveamvreme pentru a[a ceva. ~ns\ am [tiut din-totdeauna c\ teatrul `nseamn\ foarte multpentru mine [i prima dat\ mi-am dat sea -ma de asta c`nd eram doar un spectator [imergeam la teatru, nu pierdeam nici unspectacol. Eram fascinat de mirosul s\lii.{ti]i, o sal\ de teatru are un miros specific,al plu[ului, al catifelei, al lemnului vechi[i aveam senza]ia c\ intru `ntr-un templu.Tr\iam aceea[i emo]ie pe care o tr\iesc [i`n ziua de azi c`nd merg `n biseric\, p\s -trez aceea[i emo]ie [i acela[i respect fa]\de locul unde se produc at`tea lucruri mi- nu nate.

LLaa pprriimmuull ssppeeccttaaccooll,, mmii--aammddiivviinniizzaatt ppaarrtteenneerriiii ddee sscceenn\\

O.V.: Vi s-au ̀ nmuiat picioarele c`ndl-a]i jucat pe Jeff `n primul rol de laTeatrul „Mihai Eminescu” din Bo to [ani?

T.H.: ~mi amintesc c\ aveam mariemo]ii, dar probabil dorin]a enorm\ de aface teatru, de a juca pe o scen\ profesio -nist\, m-a salvat. Dar ̀ mi divinizam par te -nerii de scen\, m\ uitam la ei ca la ni[tezei, m\ `nfior c`nd `mi aduc aminte c\l du racu care m-au primit, aten]ia cu care `midirijau pa[ii `n teatru [i `n profesie [i grijape care o aveau fa]\ de mine, pentru c\ eueram un copil fa]\ de restul trupei, aveam19 ani. Am `ncercat s\ p\strez [i eu multe`nv\]\minte preluate de la ̀ nainta[ii mei [i`ncerc s\ le spun studen]ilor ̀ ntotdeauna c\,meseria asta, pe c`t e de frumoas\, pe at`teste de grea [i complex\ [i cere multe sac-rificii.

O.V.: V-au durut mai tare degetelec`nd a]i c`ntat prima oar\ la vioar\ sauc`nd a]i m`nuit sforile marionetelor?

T.H.: Categoric, la vioar\. Eu aveamni[te dege]ele mici, mici [i firave, slabe,m\ dureau pernu]ele de la strune. Au fost[i au mai r\mas ni[te reminiscen]e `n con-s titu]ia mea [i `n felul meu de a fi, de fra -gilitate. Nu mi-au pl\cut lucrurile dure,vul gare, murdare, f\cute la `nt`mplare [itot ce `mi provoca pu]in\ suferin]\ `micrea un total disconfort.

O.V.: C`nd a]i plecat la Ia[i, v-a]iluat adio de la scenele din Boto[ani?

T.H.: Eu nu mi-am luat adio de la ele,ele [i-au luat adio de la mine. Dac\ a[ maiavea o dorin]\, ar fi s\ mai apuc s\ joc`ntr-un spectacol pe scena Teatrului„Mihai Eminescu”. Acolo mi-am ̀ n ce putvia]a artistic\, p`n\ o `nchei, poate s\ reu -[esc o dat\ s\ mai joc. Sigur c\ am maiavut posibilitatea s\ interpretez acolo pen- tru c\ am mers cu cei de la Ia[i [i am tr\itni[te emo]ii fenomenale. Vr`nd-nevr`nd,`n mintea mea se derulau toate amintirile`nceputului, fiecare ungher al scenei, lo -cul din sal\, cabin\; [tiu [i acum care eramasa de machiaj, scaunul. Am fiori deemo ]ie c`nd p\[esc acolo. R\m`ne ca pri -ma iubire, care nu se uit\ niciodat\.

AAmm aavvuutt oo ccooppiill\\rriiee pprreeccuummcceeaa aa lluuii NNiicc\\ aa PPeettrreeii

O.V.: La radio Trinitas prezenta]i„Pove[tile de sear\” copiilor. Ce isto ri -siri v\ aminti]i din serile copil\riei dum- neavoastr\?

T.H.: Am avut o copil\rie foarte fru-moas\. ~n adev\ratul sens al cuv`ntului.Ceea ce copiii de ast\zi nici nu b\nuiesc,dar vorbim [i despre alte vremuri. Atuncinu exista aproape nici un mijloc de infor-mare, eu m-am n\scut doar cu radioul.Eram mare, deja `n ciclul gimnazial, c`ndai mei au cump\rat televizor; atunci amavut senza]ia c\ au venit mar]ienii `n ca s\,at`t de evoluate mi se p\reau lucrurile. Totuniversul unui copil era a[adar ra di oulunde ascultai povestea de sear\; eu o as-cultam noapte de noapte. Acela era ca do ulcu care se `ncheia ziua. ~n alt\ ordine deidei, am crezut ̀ n Mo[ Cr\ciun p`n\ t`r ziude tot. Cu toate c\ atunci nu [tiam cumarat\ `n persoan\ Mo[ Geril\, cum i se

spunea. ~n schimb, locuiam la o cas\ cucamere foarte ̀ nalte [i ̀ mi cump\ra mamaun brad foarte mare, de vreo trei metri,biata de ea, nu [tiu c`nd `l cump\ra, c`nd `laducea `n cas\, dar `l orna [i di mi nea]ac`nd m\ trezeam, `l g\seam plin cu bom-boane, `mpodobit cu acele co[ule]e dinh`rtie creponat\ [i artificii.

C`nd m\ culcam, mama m\ punea s\c`nt „Mo[ Cr\ciun cu plete dalbe” [i ]inminte c\ f\ceam asta p`n\ adormeam. Bu -nul Dumnezeu m-a binecuv`ntat cu omam\ nemaipomenit\, cu o copil\rie pre-cum cea a lui Nic\ a Petrei. Poate nu `n -t`mpl\tor am [i jucat personajul acesta, caatare a fost unul din rolurile de re fe rin ]\.Probabil m-am reg\sit [i, totu[i, aveamaproa pe 40 de ani c`nd ̀ l jucam. Dar exis - t`nd `n mine acest ferment al ludicului, eude fapt mi-am reluat copil\ria [i jocurilede unde le-am l\sat c`ndva. {i ̀ n tot deaunaam asem\nat-o pe mama mea cuSmaranda lui Nic\. A[a o v\d, cu enormde mult\ dragoste pentru „b\ietu’ ii”, caretrebuie s\ fie neap\rat „om cu carti” [idac\ se poate [i primul, e [i mai bine. {i af\cut cele mai mari sacrificii po sibile pen-tru ca s\ nu lipseasc\ nimic, s\-mi pun\ ladispozi]ie tot ce aveam ne voie ca s\ faccarier\. ~n cei 12 ani de muzic\, biata deea mi-a cump\rat lu cru ri le cele maiscumpe, doar-doar vioara aceea va c`ntasingur\. Dup\ care a venit partea cu teatrulunde a muncit enorm pen tru ca eu s\ fac ̀ nvia]\ ce mi-am do rit.

O.V.: Dar a]i sim]it c\ a]i dez a m\ -git-o pentru c\ a]i ales alt drum dec`tcel pe care ea vi-l a[ezase?

T.H.: Poate `n\untrul sufletului eiexist\ un of, dar am `ncercat, prin teatru[i nu doar, s\ plusez at`t de mult, `nc`t s\nu tr\iasc\ nici un regret. Adic\, s\ fiem`ndr\ de faptul c\ m-a ̀ n]eles [i mi-a ac- ceptat aceast\ carier\ de actor. Acesta estemotivul pentru care am f\cut [i televiz-iune [i radio, ca s\ vad\ c\ de mine eranevoie aici.

O.V.: Mai poate `n prezent teatrul„a[eza lucrurile [i oamenii `ntr-o lumemai bun\”, a[a cum obi[nuia]i s\ spu -ne]i?

T.H.: Da, eu cred, pentru c\ dac\ nua[ crede, nu a[ mai putea profesa. Din p\ -cate via]a [i lumea s-au distrus. La felprincipiile [i rela]iile interumane, nu maiexist\ moralitate, ru[ine, bun-sim], fric\de Dumnezeu. ~n aceast\ degringolad\

imens\, cine r\m`ne? Doar cultura. Ea maipoate salva sau m\car atenua toate acestelucruri care s-au deteriorat. {i atunci, maiales `n domeniul nostru, al teatrului pen-tru copii [i tineret, avem aceast\ datoriemoral\ [i profesional\, nu doar de a edu -ca copilul [i a-i ar\ta lucrurile bune [i fru-moase [i calea dreapt\, dar [i de a-l pre g\ tipentru teatrul de m`ine, cel dramatic [ispectacolul de oper\. Nu `nt`mpl\tor ammontat la Chi[in\u „Flautul fermecat”,pentru c\ dac\ ai vrea s\ duci un copil laoper\, la acest spectacol, nu ar rezista, dartranspus cu p\pu[i, `l po]i „p\ c\li” [i toto-dat\ preg\ti pentru mai de parte. Pentru c\atunci c`nd va ajunge un t`n\r [i va fi `nsala de spectacol, va spu ne: „Da, `mi am-intesc, c`nd eram copil am v\zut cutarepies\”, deci teatrul nostru are o imens\ da-torie fa]\ de copii, chiar [i de tineri, pentruc\ ei s`nt foarte debusola]i. Ei nu mai [tiu`n ce s\ cread\, pentru c\ nu mai are cines\ le spun\, ca pe vremea mea. M\car lateatru s\ existe aceast\ „evadare” `ntr-olume a frumosului, unde este `nv\]at s\g`ndeasc\, s\ fie sensibilizat de o muzic\bun\, de un text de valoare. M\car for]at,noi le oferim prin spectacol, ceea ce ei nucitesc. C\ este „Baltagul”, „Neamul{oim\re[tilor” sau „S`nziana [i Pepelea”.De aceea, da, cred enorm ̀ n teatru, `n cul-tur\, `n litera tur\, pentru c\ numai lu-crurile acestea mai pot corija.

O.V.: Este actorul un fel de om „in- vi zibil” c`nd se ascunde `n spatele p\ -pu [i lor sale?

T.H.: Invizibil, la propriu, dar `n restnu poate fi a[a pentru c\ cel din spate estede fapt cel din fa]\. Pentru c\ el respir\,pl`nge sau r`de pentru cel dinainte. Vor- bele din gura actorului din spate s`nt vor-bele p\pu[ii; emo]ia acestuia estetransmis\ `ntr-o bucat\ de c`rp\ [i `i d\via]\. Deci e[ti vizibil prin tot ce tr\ie[tep\ pu [a.

Datorit\ vr\jilor tale reu[e[tis\ dai via]\ unui personaj

O.V.: Dac\ „actorul trebuie s\ sed\ ruiasc\ total p\pu[ii”, a[a cum spu -nea]i, ea ce `i d\ruie[te lui `n schimb?

T.H.: O satisfac]ie enorm\, fenome-nal\. Ca s\ reu[e[ti s\ animi [i s\ dai via]\unei buc\]i de p`nz\ sau de lemn [i co pi -lul s\ vin\, s\ `mbr\]i[eze acea p\pu[\, s\o s\rute, s\ pl`ng\ c`nd p\r\se[te sala despectacol pentru c\ se desparte de Pi no -chio sau de Geppeto, este un lucru extra-ordinar. {i p\pu[ile s`nt at`t de bune [igeneroase cu noi, at`t de altruiste pentru

c\ ele stau cumin]i pe rastelul lor [i nea[teapt\. Prin generozitatea asta pe care oau, noi devenim celebri, buni [i iubi]i decopii. Dar omul, actorul, nu cred c\ este`ntru totul at`t de curat [i corect cum estep\pu[a fa]\ de el.

O.V.: „Cel care ]ine `n m`n\ sforileunei marionete, ajunge, o scurt\ pe- rioad\ de timp, Demiurg!”. A]i sim]itvreodat\ puterea aceasta, despre carevorbea Kleist?

T.H.: Oricum e[ti un creator, catego -ric. Mai ales c\, dac\ p\pu[a este l`ng\ tru -pul t\u, l`ng\ piept de obicei, la mario net\totul este privit de sus `n jos. {i atunci clarc\ e[ti un vr\jitor al acelor fire [i da to riavr\jilor [i m\iestriei tale reu[e[ti s\ daivia]\ acelui personaj. Normal c\ e[ti undemiurg. Cred c\ [i eu am sim]it asta.Adev\rul este c\ nu mi-am pus niciodat\`ntrebarea pentru c\, `n special la ma ri-onet\, concentrarea este foarte mare. Credc\ totul a venit exact din aceast\ concen-trare care nu mi-a mai dat r\gaz s\ ̀ mi punalte `ntreb\ri.

Totul este la milimetru, firele s`ntfoar te exacte pentru fiecare articula]ie acorpului, fiecare gest pe care trebuie s\ `lfac\ marioneta. Implicarea ca personaj, text[i m`nuitor, dar [i concentrarea ca atare nute mai las\ s\ te mai g`nde[ti c\ e[ti de faptun creator.

Regia este o mare `mplinirepentru mine

O.V.: Dar faptul c\ nu ave]i contactdirect cu ele este o piedic\ `n a in ter -preta personajul?

T.H.: Este doar un alt mod de a m` nuicare necesit\ mai mult\ aten]ie dec`t lap\pu[a pe m`n\. Aici toate energiile ta letrebuie s\ se transmit\ personajului prinni[te fire. Exist\ un traseu de la tine p`n\acolo, ori acesta trebuie `mbr\cat cu ade -v\r, sensibilitate, tr\ire, implicare. Altfel,se produce aceasta ruptur\ `ntre tine [ima rionet\. Nu, totul trebuie s\ fie fluid, s\fie un curs permanent `ntre tine [i fir.

O.V.: Cum a]i pus `n scen\ multitu -dinea de simboluri din „Baltagul”, pri -mul spectacol pe care l-a]i regizat?

T.H.: „Baltagul” a fost o piatr\ foartegrea pentru mine din dou\ motive. Primavariant\ care a existat la noi `n teatru afost montat\ de doamna Natalia D\n\il\,care era director al teatrului [i f\cuse omontare fenomenal\. Iar al doilea motiveste c\ eu jucasem `n spectacol rolul luiGheorghi]\. A trebuit s\ fac un exerci]iude minte, de imagina]ie, unul foarte dur,

nu doar de a-mi radia tot ce am tr\it, mon -tarea, personajul, ci [i orice contact [i g`ndposibil cu ce a fost.

Atunci mi-am spus c\ dac\ voi avea oidee care s\ consider c\ este m\car lanivelul celei dinainte, e bine, dac\ nu, num\ apuc de acest text. Dar mi-l doreamfoarte mult. {i, tot rumeg`nd vreo doi anide zile ideea, la un moment dat mi-a ve nitun g`nd inspirat de a face decorul cuCrucea Talienilor `n picaj, ca simbol.Apoi, acest g`nd obsesiv al Vitoriei Li pan,care o m\cina, aceasta `ngrijorare fa]\ deNechifor, `n sal\ era tradus printr-o um br\a acestuia care umbla ca o stafie de fiecaredat\ c`nd ea vorbea cu sine despre el.Av`nd aceast\ baz\, care am considerat euc\ e solid\ [i are un argument teatral clar[i coerent, am avut curajul [i m-am apucats\ `l montez. Mi-a fost foarte drag specta-colul. Iar regia este o mare ̀ mpli ni re pentrumine. Ea a venit pentru c\ exist\ `n via]aoric\rui om, cu at`t mai mult `n cea a unuiartist, ni[te etape. Dac\ nu cau ]i lucrurilenoi, provoc\rile, via]a ar fi `ngrozitor debanal\ [i monoton\. Mi-au pl\cut `ntot-deauna provoc\rile [i lu cru ri le compli-cate, niciodat\ nu mi-am ales unul simplu,s\-l fac de dragul de a face. Pot s\m\rturisesc c\ la un moment dat am avutun g`nd cu „F\t-Frumos din la cri m\”, darnu l-am mai transpus pentru c\ nici `n ziuade azi nu am ni[te rezolv\ri clare. ~l mailas acolo s\ dospeasc\ p`n\ c`nd ̀ i va veniclipa. Fiecare spectacol pen tru mine tre-buie s\ fie cu totul altceva, pentru c\ alt-fel, nu ar fi suficient s\ schimb doartextul. Trebuie s\ schimbi viziunea regi-zoral\. Fiecare nou\ mon ta re te provoac\[i te oblig\ foarte mult.

~n aceste perioade ale laboratorului decrea]ie nu s`nt un interlocutor pl\cut. Pen-tru c\ s`nt obsedat [i chinuit de g`n duri [idevin foarte r\scolit p`n\ `ncep lu crul. Eus`nt omul pe care `l chinuie cel mai micdetaliu [i din acest cel mai mic detaliu potface un lucru care s\ fie cheia spectacolu-lui. Trebuie s\ te joci, s\ in ven tezi, dinam\nunte din astea se na[te ineditul, orig-inalitatea. Spre exemplu, c`nd am montat„Raza de soare”, am inventat ni[te per-sonaje, firele de praf, foarte tr\s nite [ihaioase, care ]op\ie ca ni[te prostu]e mici,au [i c`te o pan\ `n cap.

O.V.: Este `n dumneavoastr\ deci olupt\ `ntre regizor [i actor?

T.H.: Da. {i nu cred c\ din \[tia doiexist\ un c`[tig\tor. Eu nu m\ consider, niciactor, nici regizor, m\ consider doar unom `mplinit, nu vreau s\-l m`n`i pe bunulDumnezeu. Nu pot s\ spun de c`t c\ amfost [i s`nt un actor cu [ans\, cu noroculde a m\ `nt`lni cu texte de mare valoareliterar\, cu regizori deosebi]i, sce nografi,compozitori fantastici. Nu consi der c\ am

f\cut ceva deosebit, ci doar c\ am ̀ ncercats\ fac foarte bine ceea ce am f\cut. Astada. Am `ncercat [i am reu[it `n m\sura `ncare am reu[it.

O.V.: Cum de a]i dep\[it o singur\dat\ bariera dintre teatru [i film? A fostdoar proiectul „~ncrederea”.

T.H.: {i at`t. Pentru c\ a venit o Rev-olu]ie. Al doilea film urma imediat du p\„~ncrederea”, unde am jucat rolul prin ci-pal. Domnul Tudor M\r\scu mi-a spusclar: „vei face mult film pentru c\ es tevorba aici despre telegenie”. A vrut atuncis\ m\ opreasc\ `n Bucure[ti [i eu nu amvrut pentru c\ i-am zis: „Eu dec`t s\ vinacolo [i s\ duc tava, prefer s\ fiu vedet\ lamine acas\”.

Din p\cate, premiera filmului a fost ̀ n’87, dup\ ce a fost oprit aproape trei anide zile, nici nu am crezut c\ va mai ie[i pepia]\. Ini]ial se numea „Cau]iu nea”, oriacest termen nu exista la noi atunci, nu eravoie. Ce `nsemna cau]iune? Nu, dra g\, lap`rnaie to]i, f\r\ a[a ceva. {i atunci regizoruls-a zb\tut, dup\ ce s-au scos c` teva scenedin film [i a avut premiera `n Bucure[ti.Apoi urma s\ fie alt film, prin ’89, dar `ndecembrie a murit totul.

Atunci am avut poarta complet des -chi s\, dar a fost o conjunctur\ nefericit\.~ns\ m\ bucur c\ am avut [ansa s\ jocal\turi de mari actori, Damian Cr`[maru,Victor Rebengiuc, Dana Dogaru. C`ndi-am v\zut prima dat\, la prima lectur\, ̀ ncarne [i oase, chiar am crezut c\ se poa temuri de inim\. Au fost at`t de blajini cumine, m-au iubit [i eu i-am divinizat lar`ndul meu. Este una din pu]inele expe-rien]e `n care m-am sim]it necesar [i pre -]uit. Am mai avut apoi pu]ine momentedin acestea.

Acum am senza]ia c\ totul s-a `n t`m -plat ieri. A fost ca o clip\ frumoas\. Bine,cu sacrificii, renun]\ri, cel pu]in `n primiizece ani c`nd am venit `n Ia[i. St\team `ngazd\, dar pl\team doar ca s\ dorm, c\ `nrest, nu ajungeam acas\. Ju cam zi de zic`te patru spectacole, plus repeti]iile, nuexista no]iune de „s`mb\t\” sau „du mi ni -c\”. Atunci nu [tiam ce e aia familie, to]im\ `ntrebau dac\ nu m\ `n sor, dar eu pecine vedeam `n afar\ de ei? Nici m\car pegazd\ nu o vedeam, dac\ veneam di mi -nea ]a [i plecam seara de la teatru. Dar num-am sim]it niciodat\ obo sit, plictisit,blazat. Mama avea o vorb\, „tu `]i vei davia]a pentru teatru, pentru c\ tu chiar nupo]i tr\i f\r\ el”. Dac\ ar fi s\ o iau de lacap\t, a[ face acela[i lucru. Dar dac\ nucrezi [i nu sim]i cu toat\ fiin]a [i nu te im-plici `ntru totul profesiei, las\ loculaltcuiva. De asta niciodat\ nu am vrut s\fac altceva dec`t ceea ce am crezut c\ potface bine. Acesta este [i mo tivul pentrucare, dup\ 12 ani de muzic\, am renun]at.

Pentru c\ [tiam c\ niciodat\ nu voi fi `nlinia `nt`i. Ori asta nu mi-am dorit nicio-dat\, ori primul, ori deloc.

O.V.: ~n ropotul acesta de roluri pecare le-a]i jucat, peste o sut\, a]i uitatvreo clip\ s\ fi]i cine s`nte]i cu ade v\ -rat?

T.H.: Da, cred c\ au existat [i mo-men te din acestea. ~ndeosebi `n acei primizece ani `n care nu mai aveam timp s\ m\g`ndesc la mine, la tinere]ea mea, eramdedicat `ntru totul profesiei. F\ceam totulcu at`ta ardere [i chiar patos, m\ sim]eamca un rug, st\team `n sal\ s\ urm\resc chiar[i spectacole pe care nu le repetam, s\ v\d,s\ fur, pentru c\ meseria aceasta se fur\.

Dar paleta de personaje a fost at`t dediversificat\ c\ dac\ a[ `ncerca s\ dau fil-mul ̀ napoi, m-ar lua cu fiori. Nu a[ fi avutc`nd s\ m\ mai identific cu unul din per-sonaje `n via]a privat\. Poate, la Nic\ aPetrei, c`nd mi-am reluat jocul co pi l\ ri ei.Iure[ul, t\v\lugul \sta al persona je lor afost at`t de mare [i agresiv ca volum demunc\ `nc`t nu am mai avut timp nici s\m\ g`ndesc. N-am avut vreme s\ m\ dez -meti cesc dintr-un rol `n altul.

O.V.: C`t de solicitant este s\ inter-preta]i personajul Toma Hogea?

T.H.: Toma Hogea este [i r\m`ne unpersonaj complex. Pentru c\ a vrut de lavia]\ foarte mult [i a iubit enorm copiii,drept pentru care s-a dedicat `n totalitatelor. Toma Hogea a vrut `ntotdeauna s\ nuias\ din cuv`ntul mamei, cu un singuramen dament, c\ nu a respectat muzica [ia ales alt drum. Dar `n rest [i-a divinizatmama. Pe l`ng\ faptul c\ a fost foarte cal -d\ cu mine, am avut totu[i o educa]ie spar- tan\, altfel nu se putea s\ fii primul, maiales c`nd am fost copil [i t`njeam du p\joac\, nu dup\ carte.

Apoi, personajul Toma Hogea deo -po triv\ `[i iube[te [i so]ia, care, pentru c\vine dintr-un mediu erudit, mustind a mu -zic\, a cultur\, `ntotdeauna mi-a datsenza]ia c\ s`nt m\car cu un pas `n urm\.Drept pentru care am `ncercat s\ fac lu- cruri `n plus, noi, ca s\ recuperez. {i s\ nutr\iesc vreo secund\ senza]ia c\ nu s`n temegali.

Totul la mine se `nv`rte `n jurul senti-mentelor de iubire [i prietenie. F\r\ acestedou\ lucruri, via]a ar fi de-a dreptul ani -malic\. ~n rest, personajul Toma Ho gea are[i o sumedenie de nemul]umiri. Spre ex-emplu, mi-ar fi pl\cut s\ c`nt la pian sau s\c\l\resc. Poate par lucruri puerile, dar s`ntdorin]e spre care am t`njit [i nu s-au materi-alizat. ~ns\ merg`nd pe principiul c\ nuexist\ perfec]iune [i via]a este mult preascurt\ ca s\ reu[im s\ facem toate c` te ne-am dori, este bine a[a cum e.

Cristina BABIIOpi

nia

vech

e —

Nr.

423

— 12

- 18

mar

tie 2

012

88 MMIICCRROOFFOONNUUL DE SERVICIU

Dec`t s\ merg la Bucure[ti [i s\ duc tava, prefer s\ fiuvedet\ la mine acas\

Trecem prin toate holurile ascunse din teatrul„Luceaf\rul”, prin culise, printre p\pu[i descusute [i

manechine t\iate de la bust `n sus. Aici are loc procesul decrea]ie a spectacolelor cu p\pu[i [i marionete `n careToma Hogea joac\ de mai bine de 20 de ani. „Aici se`nt`mpl\ totul”, `mi [opte[te pe un ton complice actorulgr\bit.

~n cabina de machiaj miroase a „catifea [i plu[”, exactcum `i mirosea sala de teatru odinioar\ lui Tomi]\, a[a

cum `i spun to]i. Atunci c`nd s-a `ndr\gostit pentru primadat\ de l\ca[ul acesta pe care nu l-a mai p\r\sit.

� interviu cu actorul [i regizorul de teatru Toma Hogea

Un copil care face muzic\este ca unul care face baletsau sport de performan]\, numai are copil\rie, doar timpalocat studiului.

„

Opinia VECHE: Cum sun\ o vioa -r\ f\r\ corzi?

Toma HOGEA: Exact ca atunci c`ndcel care o are nu [tie cum s\ fug\ sau s\se ascund\ de ea. Ceea ce `nseamn\ c\ 12ani din via]\ au `nsemnat o munc\ pe caream f\cut-o contrar voin]ei mele. Mama avrut s\ fac asta, ceea ce nu a fost deloc r\upentru c\ muzica, `n ultim\ instan]\, m-aspiritualizat [i m-a sensibilizat, mi-a creataceast\ cultur\ muzical\ at`t de ne ce sar\`n teatru.

De mic, mama `mi c\ra vioara zi de zipentru c\, `n clasele I – IV eram foartemic de statur\, slab [i mai ales pentru c\st\team la o distan]\ foarte mare de [coa -la de muzic\. Mama nu mergea la serviciuca s\ aib\ grij\ de mine, s\-mi care vioara,ghiozdanul, partiturile pentru c\ nuputeam. {i dintotdeauna mi-a spus: „tu tre-buie s\ fii primul”.

Mi-a prins `ntr-un final bine, dar cuni[te sacrificii enorme, pentru c\ un copilcare face muzic\ este ca unul care facebalet sau un sport de performan]\, nu maiare copil\rie, doar timp alocat studiului.Poate c\ de asta am „ur`t” at`t de multvioara, un instrument de altfel foarte greu,pentru c\ nu eram l\sat s\ m\ joc, s\ fac,la v`rsta aceea, tot ce doream ̀ n timpul li ber.

O.V.: Dar ce a]i fi vrut s\ face]i?T.H.:Nu aveam foarte bine conturat\

asta `n minte, cum e ca la copiii din ziuade azi c`nd, deja de prin clasa a IV-a, da -c\ `i `ntrebi ce vor s\ fie, ei au un r\spuns.~n gimnaziu eu `nc\ m\ jucam cu p\ pu [i -le. Devenisem chiar suspect pentru ma ma,`mi spunea „e[ti mare, ai buletin [i tu `nc\te joci cu p\pu[ile”. Am un r\spuns [i laacest lucru, pentru c\ pe strada mea nu eranici un b\iat [i nu aveam dec`t do u\ feteapropiate de v`rsta mea [i bine`n]eles c\toate jocurile au fost implicit legate de allor. {i-atunci, ne-am jucat p`n\ aproape deliceu.

O.V.: V\ construia]i singur p\pu[ile.T.H.: Da, pe vremea aceea, prin anii

’60, nici nu existau dec`t foarte pu]inep\pu[i `n comer]. Am avut una singur\, unclovn care era umplut cu rumegu[ [i laprima ploaie de var\, c`nd am uitat-o afa -r\, s-a stricat, drept pentru care mama numi-a mai cump\rat de atunci nici o p\ pu [\.A[a c\ a trebuit s\ mi le construiesc sin gurca s\ am cu ce s\ fac spectacole. Pentru c\de fapt, nu doar le construiam, f\ceam [ispectacol cu ele.

Fereasc\ Dumnezeu ceceart\ se isca dac\ nuprimeam Cerbul de Aur

O.V.: V\ cuno[teau ele p\surile?T.H.: Pe atunci p\pu[ile acelea erau

f\cute `ntr-un ludic absolut. Era o „com-peti]ie” `ntre mine [i prietenele mele dejoac\, Rodica [i Georgeta Vasiliu, trebu ias\ vedem cine construie[te cele mai fru-moase p\pu[i. Mama lor era croitoreas\,r\m`neau multe materiale [i aveam mate-ria prim\ pentru a le face haine, p`n\ ce s-a`nt`mplat o mare nenorocire [i cu p\pu [i leacestea construite de noi. La un momentdat, le-am uitat afar\ [i peste noapte ni le-aufurat guzanii din curte. {i am r\mas f\r\ele. Dar atunci eram deja la grani]a copil-adolescent, drept pentru care ne-am schim- bat tematica jocului [i am `nceput s\ nejuc\m de-a „Festivalul de la Bra [ov”. {ice vedeam seara la televizor trans pu neama doua zi `n fapte, `n jocul nostru. Mi cro -fo nul era o papiot\ care avea a]a de[irat\,ca s\ avem cablu [i libertate de mi[care pescen\. C`nd eu eram interpret [i le imitampe Angela Similea, Margareta P`s la ru,Lumini]a Dobrescu, Dalida sau MireilleMathieu, ele dou\ erau jura]ii. {i invers.Fereasc\ Dumnezeu ce ceart\ se isca dac\nu primeam Cerbul de Aur. A[a am]inut-o vreo doi, trei ani de zile. {i acumc`nd ne `nt`lnim, r`dem cu lacrimi c`nd neaducem aminte de p\pu[ile noastre sau de

Festivalul de la Bra[ov.O.V.: Dar avea]i voce?T.H.:Aveam, aveam, pentru c\, vor ba

aia, totu[i f\ceam muzic\. {i `ncercam s\reproduc nu doar melodia, ci [i `m br\ c\ -mintea. Voiam s\ am o ]inut\ c`t de c`tasem\n\toare cu cea a artistei respective.La un moment dat, ]in minte c\ mama,s\raca de ea, avea o singur\ rochie de oca -zie [i pe aia i-am t\iat-o pentru c\ aveamnevoie de o pelerin\ ca a Angelei Si mi -lea. Dumnezeule, c`t\ minte! {i aveamdeja 15 ani, eram ditamai g\liganul! Darasta denot\ clar c\ `n mine exista `n totali -tate acest ferment al actului artistic. Tre- buia s\ m\ exprim `ntr-un fel, prin c`nt,prin teatru, nu mai conta.

O.V.: A fost rolul de p\pu[ar pri mulpe care vi l-a]i imaginat?

T.H.: Nu, nici nu am b\nuit vreodat\`n via]\ c\ am s\ ajung actor p\pu[ar. ~ntimp ce jucam la Teatrul „Mihai Emi -nes cu”, mi s-a propus o colaborare la Tea - trul „Vasilache” `n spectacolul „Alb\ caZ\pada”, dar nu cu p\pu[i. Doar piticiierau, restul personajelor erau actori. Atunciam deschis ochii asupra acestui universteatral, care mi s-a p\rut ceva fabulos, ne -maipomenit. Dar mi-am zis c\ a[a ceva nuvoi putea face niciodat\.

~n momentul `n care am fost solicitat[i am venit la Ia[i, la Teatrul pentru Co -pii [i Tineret, `nc\ nu se numea „Lu cea -f\rul” pe vremea aceea, am `nceput s\v\d [i eu ce se `nt`mpl\ cu lumea asta ap\pu[ilor. Primul spectacol `n care m-am`nt`lnit cu o p\pu[\ a fost „Mary Po ppins”`n care jucam b\ie]elul Michael [i a fostun stil de p\pu[\ foarte complicat\, unacare st\ pe capul actorului. Acela a fostprimul contact [i, av`nd-o partener\ di rec -t\ pe actri]a Simona Agache, una dintrecele mai vechi [i bune actri]e ale teatrului,nu mi-a fost deloc u[or.

Dar, probabil, undeva `n subcon[tients-a s\dit acel `ndemn al mamei, de a fi pri -mul [i am devenit un perfec]ionist, ceea cenu este neap\rat o fericire. Pentru c\ unperfec]ionist nu este niciodat\ mul]umit [itr\ie[te tot timpul `ntr-o suferin]\, `ntr-one`mplinire.

O.V.: S\ `n]eleg c\ a]i fost destul dedeparte de „Nota zero la purtare” `n li -ceu.

T.H.: Chiar c\ am jucat rolul durului,profesorul Vucia, `n „Nota zero la purta -re”, care apropo, a fost unul din persona -jele foarte dragi mie. Nu am avut de-afa ce cu atmosfera din pies\ pentru c\ nicinu aveai cum la [coala de muzic\. Acolonu aveai timp s\ te g`nde[ti la altceva fiind -c\ tot timpul `]i era ocupat. Toate prostii -le [i lucrurile care nu ar trebui f\cute vindintr-un surplus de timp pe care nu ]i-lum pli cu ceva constructiv, dar noi nu aveamvreme pentru a[a ceva. ~ns\ am [tiut din-totdeauna c\ teatrul `nseamn\ foarte multpentru mine [i prima dat\ mi-am dat sea -ma de asta c`nd eram doar un spectator [imergeam la teatru, nu pierdeam nici unspectacol. Eram fascinat de mirosul s\lii.{ti]i, o sal\ de teatru are un miros specific,al plu[ului, al catifelei, al lemnului vechi[i aveam senza]ia c\ intru `ntr-un templu.Tr\iam aceea[i emo]ie pe care o tr\iesc [i`n ziua de azi c`nd merg `n biseric\, p\s -trez aceea[i emo]ie [i acela[i respect fa]\de locul unde se produc at`tea lucruri mi- nu nate.

La primul spectacol, mi-amdivinizat partenerii de scen\

O.V.: Vi s-au ̀ nmuiat picioarele c`ndl-a]i jucat pe Jeff `n primul rol de laTeatrul „Mihai Eminescu” din Bo to [ani?

T.H.: ~mi amintesc c\ aveam mariemo]ii, dar probabil dorin]a enorm\ de aface teatru, de a juca pe o scen\ profesio -nist\, m-a salvat. Dar ̀ mi divinizam par te -nerii de scen\, m\ uitam la ei ca la ni[tezei, m\ `nfior c`nd `mi aduc aminte c\l du racu care m-au primit, aten]ia cu care `midirijau pa[ii `n teatru [i `n profesie [i grijape care o aveau fa]\ de mine, pentru c\ eueram un copil fa]\ de restul trupei, aveam19 ani. Am `ncercat s\ p\strez [i eu multe`nv\]\minte preluate de la ̀ nainta[ii mei [i`ncerc s\ le spun studen]ilor ̀ ntotdeauna c\,meseria asta, pe c`t e de frumoas\, pe at`teste de grea [i complex\ [i cere multe sac-rificii.

O.V.: V-au durut mai tare degetelec`nd a]i c`ntat prima oar\ la vioar\ sauc`nd a]i m`nuit sforile marionetelor?

T.H.: Categoric, la vioar\. Eu aveamni[te dege]ele mici, mici [i firave, slabe,m\ dureau pernu]ele de la strune. Au fost[i au mai r\mas ni[te reminiscen]e `n con-s titu]ia mea [i `n felul meu de a fi, de fra -gilitate. Nu mi-au pl\cut lucrurile dure,vul gare, murdare, f\cute la `nt`mplare [itot ce `mi provoca pu]in\ suferin]\ `micrea un total disconfort.

O.V.: C`nd a]i plecat la Ia[i, v-a]iluat adio de la scenele din Boto[ani?

T.H.: Eu nu mi-am luat adio de la ele,ele [i-au luat adio de la mine. Dac\ a[ maiavea o dorin]\, ar fi s\ mai apuc s\ joc`ntr-un spectacol pe scena Teatrului„Mihai Eminescu”. Acolo mi-am ̀ n ce putvia]a artistic\, p`n\ o `nchei, poate s\ reu -[esc o dat\ s\ mai joc. Sigur c\ am maiavut posibilitatea s\ interpretez acolo pen- tru c\ am mers cu cei de la Ia[i [i am tr\itni[te emo]ii fenomenale. Vr`nd-nevr`nd,`n mintea mea se derulau toate amintirile`nceputului, fiecare ungher al scenei, lo -cul din sal\, cabin\; [tiu [i acum care eramasa de machiaj, scaunul. Am fiori deemo ]ie c`nd p\[esc acolo. R\m`ne ca pri -ma iubire, care nu se uit\ niciodat\.

Am avut o copil\rie precumcea a lui Nic\ a Petrei

O.V.: La radio Trinitas prezenta]i„Pove[tile de sear\” copiilor. Ce isto ri -siri v\ aminti]i din serile copil\riei dum- neavoastr\?

T.H.: Am avut o copil\rie foarte fru-moas\. ~n adev\ratul sens al cuv`ntului.Ceea ce copiii de ast\zi nici nu b\nuiesc,dar vorbim [i despre alte vremuri. Atuncinu exista aproape nici un mijloc de infor-mare, eu m-am n\scut doar cu radioul.Eram mare, deja `n ciclul gimnazial, c`ndai mei au cump\rat televizor; atunci amavut senza]ia c\ au venit mar]ienii `n ca s\,at`t de evoluate mi se p\reau lucrurile. Totuniversul unui copil era a[adar ra di oulunde ascultai povestea de sear\; eu o as-cultam noapte de noapte. Acela era ca do ulcu care se `ncheia ziua. ~n alt\ ordine deidei, am crezut `n Mo[ Cr\ciun p`n\ t`r ziude tot. Cu toate c\ atunci nu [tiam cumarat\ `n persoan\ Mo[ Geril\, cum i se

spunea. ~n schimb, locuiam la o cas\ cucamere foarte ̀ nalte [i ̀ mi cump\ra mamaun brad foarte mare, de vreo trei metri,biata de ea, nu [tiu c`nd ̀ l cump\ra, c`nd `laducea `n cas\, dar `l orna [i di mi nea]ac`nd m\ trezeam, `l g\seam plin cu bom-boane, `mpodobit cu acele co[ule]e dinh`rtie creponat\ [i artificii.

C`nd m\ culcam, mama m\ punea s\c`nt „Mo[ Cr\ciun cu plete dalbe” [i ]inminte c\ f\ceam asta p`n\ adormeam. Bu -nul Dumnezeu m-a binecuv`ntat cu omam\ nemaipomenit\, cu o copil\rie pre-cum cea a lui Nic\ a Petrei. Poate nu `n -t`mpl\tor am [i jucat personajul acesta, caatare a fost unul din rolurile de re fe rin ]\.Probabil m-am reg\sit [i, totu[i, aveamaproa pe 40 de ani c`nd ̀ l jucam. Dar exis - t`nd `n mine acest ferment al ludicului, eude fapt mi-am reluat copil\ria [i jocurilede unde le-am l\sat c`ndva. {i ̀ n tot deaunaam asem\nat-o pe mama mea cuSmaranda lui Nic\. A[a o v\d, cu enormde mult\ dragoste pentru „b\ietu’ ii”, caretrebuie s\ fie neap\rat „om cu carti” [idac\ se poate [i primul, e [i mai bine. {i af\cut cele mai mari sacrificii po sibile pen-tru ca s\ nu lipseasc\ nimic, s\-mi pun\ ladispozi]ie tot ce aveam ne voie ca s\ faccarier\. ~n cei 12 ani de muzic\, biata deea mi-a cump\rat lu cru ri le cele maiscumpe, doar-doar vioara aceea va c`ntasingur\. Dup\ care a venit partea cu teatrulunde a muncit enorm pen tru ca eu s\ fac `nvia]\ ce mi-am do rit.

O.V.: Dar a]i sim]it c\ a]i dez a m\ -git-o pentru c\ a]i ales alt drum dec`tcel pe care ea vi-l a[ezase?

T.H.: Poate `n\untrul sufletului eiexist\ un of, dar am `ncercat, prin teatru[i nu doar, s\ plusez at`t de mult, `nc`t s\nu tr\iasc\ nici un regret. Adic\, s\ fiem`ndr\ de faptul c\ m-a ̀ n]eles [i mi-a ac- ceptat aceast\ carier\ de actor. Acesta estemotivul pentru care am f\cut [i televiz-iune [i radio, ca s\ vad\ c\ de mine eranevoie aici.

O.V.: Mai poate `n prezent teatrul„a[eza lucrurile [i oamenii `ntr-o lumemai bun\”, a[a cum obi[nuia]i s\ spu -ne]i?

T.H.: Da, eu cred, pentru c\ dac\ nua[ crede, nu a[ mai putea profesa. Din p\ -cate via]a [i lumea s-au distrus. La felprincipiile [i rela]iile interumane, nu maiexist\ moralitate, ru[ine, bun-sim], fric\de Dumnezeu. ~n aceast\ degringolad\

imens\, cine r\m`ne? Doar cultura. Ea maipoate salva sau m\car atenua toate acestelucruri care s-au deteriorat. {i atunci, maiales `n domeniul nostru, al teatrului pen-tru copii [i tineret, avem aceast\ datoriemoral\ [i profesional\, nu doar de a edu -ca copilul [i a-i ar\ta lucrurile bune [i fru-moase [i calea dreapt\, dar [i de a-l pre g\ tipentru teatrul de m`ine, cel dramatic [ispectacolul de oper\. Nu `nt`mpl\tor ammontat la Chi[in\u „Flautul fermecat”,pentru c\ dac\ ai vrea s\ duci un copil laoper\, la acest spectacol, nu ar rezista, dartranspus cu p\pu[i, `l po]i „p\ c\li” [i toto-dat\ preg\ti pentru mai de parte. Pentru c\atunci c`nd va ajunge un t`n\r [i va fi `nsala de spectacol, va spu ne: „Da, `mi am-intesc, c`nd eram copil am v\zut cutarepies\”, deci teatrul nostru are o imens\ da-torie fa]\ de copii, chiar [i de tineri, pentruc\ ei s`nt foarte debusola]i. Ei nu mai [tiu`n ce s\ cread\, pentru c\ nu mai are cines\ le spun\, ca pe vremea mea. M\car lateatru s\ existe aceast\ „evadare” `ntr-olume a frumosului, unde este `nv\]at s\g`ndeasc\, s\ fie sensibilizat de o muzic\bun\, de un text de valoare. M\car for]at,noi le oferim prin spectacol, ceea ce ei nucitesc. C\ este „Baltagul”, „Neamul{oim\re[tilor” sau „S`nziana [i Pepelea”.De aceea, da, cred enorm ̀ n teatru, ̀ n cul-tur\, `n litera tur\, pentru c\ numai lu-crurile acestea mai pot corija.

O.V.: Este actorul un fel de om „in- vi zibil” c`nd se ascunde `n spatele p\ -pu [i lor sale?

T.H.: Invizibil, la propriu, dar `n restnu poate fi a[a pentru c\ cel din spate estede fapt cel din fa]\. Pentru c\ el respir\,pl`nge sau r`de pentru cel dinainte. Vor- bele din gura actorului din spate s`nt vor-bele p\pu[ii; emo]ia acestuia estetransmis\ `ntr-o bucat\ de c`rp\ [i `i d\via]\. Deci e[ti vizibil prin tot ce tr\ie[tep\ pu [a.

DDaattoorriitt\\ vvrr\\jjiilloorr ttaallee rreeuu[[ee[[ttiiss\\ ddaaii vviiaa]]\\ uunnuuii ppeerrssoonnaajj

O.V.: Dac\ „actorul trebuie s\ sed\ ruiasc\ total p\pu[ii”, a[a cum spu -nea]i, ea ce `i d\ruie[te lui `n schimb?

T.H.: O satisfac]ie enorm\, fenome-nal\. Ca s\ reu[e[ti s\ animi [i s\ dai via]\unei buc\]i de p`nz\ sau de lemn [i co pi -lul s\ vin\, s\ `mbr\]i[eze acea p\pu[\, s\o s\rute, s\ pl`ng\ c`nd p\r\se[te sala despectacol pentru c\ se desparte de Pi no -chio sau de Geppeto, este un lucru extra-ordinar. {i p\pu[ile s`nt at`t de bune [igeneroase cu noi, at`t de altruiste pentru

c\ ele stau cumin]i pe rastelul lor [i nea[teapt\. Prin generozitatea asta pe care oau, noi devenim celebri, buni [i iubi]i decopii. Dar omul, actorul, nu cred c\ este`ntru totul at`t de curat [i corect cum estep\pu[a fa]\ de el.

O.V.: „Cel care ]ine `n m`n\ sforileunei marionete, ajunge, o scurt\ pe- rioad\ de timp, Demiurg!”. A]i sim]itvreodat\ puterea aceasta, despre carevorbea Kleist?

T.H.: Oricum e[ti un creator, catego -ric. Mai ales c\, dac\ p\pu[a este l`ng\ tru -pul t\u, l`ng\ piept de obicei, la mario net\totul este privit de sus `n jos. {i atunci clarc\ e[ti un vr\jitor al acelor fire [i da to riavr\jilor [i m\iestriei tale reu[e[ti s\ daivia]\ acelui personaj. Normal c\ e[ti undemiurg. Cred c\ [i eu am sim]it asta.Adev\rul este c\ nu mi-am pus niciodat\`ntrebarea pentru c\, `n special la ma ri-onet\, concentrarea este foarte mare. Credc\ totul a venit exact din aceast\ concen-trare care nu mi-a mai dat r\gaz s\ `mi punalte `ntreb\ri.

Totul este la milimetru, firele s`ntfoar te exacte pentru fiecare articula]ie acorpului, fiecare gest pe care trebuie s\ `lfac\ marioneta. Implicarea ca personaj, text[i m`nuitor, dar [i concentrarea ca atare nute mai las\ s\ te mai g`nde[ti c\ e[ti de faptun creator.

RReeggiiaa eessttee oo mmaarree `̀mmpplliinniirreeppeennttrruu mmiinnee

O.V.: Dar faptul c\ nu ave]i contactdirect cu ele este o piedic\ `n a in ter -preta personajul?

T.H.: Este doar un alt mod de a m` nuicare necesit\ mai mult\ aten]ie dec`t lap\pu[a pe m`n\. Aici toate energiile ta letrebuie s\ se transmit\ personajului prinni[te fire. Exist\ un traseu de la tine p`n\acolo, ori acesta trebuie `mbr\cat cu ade -v\r, sensibilitate, tr\ire, implicare. Altfel,se produce aceasta ruptur\ `ntre tine [ima rionet\. Nu, totul trebuie s\ fie fluid, s\fie un curs permanent `ntre tine [i fir.

O.V.: Cum a]i pus `n scen\ multitu -dinea de simboluri din „Baltagul”, pri -mul spectacol pe care l-a]i regizat?

T.H.: „Baltagul” a fost o piatr\ foartegrea pentru mine din dou\ motive. Primavariant\ care a existat la noi `n teatru afost montat\ de doamna Natalia D\n\il\,care era director al teatrului [i f\cuse omontare fenomenal\. Iar al doilea motiveste c\ eu jucasem `n spectacol rolul luiGheorghi]\. A trebuit s\ fac un exerci]iude minte, de imagina]ie, unul foarte dur,

nu doar de a-mi radia tot ce am tr\it, mon -tarea, personajul, ci [i orice contact [i g`ndposibil cu ce a fost.

Atunci mi-am spus c\ dac\ voi avea oidee care s\ consider c\ este m\car lanivelul celei dinainte, e bine, dac\ nu, num\ apuc de acest text. Dar mi-l doreamfoarte mult. {i, tot rumeg`nd vreo doi anide zile ideea, la un moment dat mi-a ve nitun g`nd inspirat de a face decorul cuCrucea Talienilor `n picaj, ca simbol.Apoi, acest g`nd obsesiv al Vitoriei Li pan,care o m\cina, aceasta `ngrijorare fa]\ deNechifor, `n sal\ era tradus printr-o um br\a acestuia care umbla ca o stafie de fiecaredat\ c`nd ea vorbea cu sine despre el.Av`nd aceast\ baz\, care am considerat euc\ e solid\ [i are un argument teatral clar[i coerent, am avut curajul [i m-am apucats\ `l montez. Mi-a fost foarte drag specta-colul. Iar regia este o mare ̀ mpli ni re pentrumine. Ea a venit pentru c\ exist\ `n via]aoric\rui om, cu at`t mai mult `n cea a unuiartist, ni[te etape. Dac\ nu cau ]i lucrurilenoi, provoc\rile, via]a ar fi `ngrozitor debanal\ [i monoton\. Mi-au pl\cut `ntot-deauna provoc\rile [i lu cru ri le compli-cate, niciodat\ nu mi-am ales unul simplu,s\-l fac de dragul de a face. Pot s\m\rturisesc c\ la un moment dat am avutun g`nd cu „F\t-Frumos din la cri m\”, darnu l-am mai transpus pentru c\ nici `n ziuade azi nu am ni[te rezolv\ri clare. ~l mailas acolo s\ dospeasc\ p`n\ c`nd `i va veniclipa. Fiecare spectacol pen tru mine tre-buie s\ fie cu totul altceva, pentru c\ alt-fel, nu ar fi suficient s\ schimb doartextul. Trebuie s\ schimbi viziunea regi-zoral\. Fiecare nou\ mon ta re te provoac\[i te oblig\ foarte mult.

~n aceste perioade ale laboratorului decrea]ie nu s`nt un interlocutor pl\cut. Pen-tru c\ s`nt obsedat [i chinuit de g`n duri [idevin foarte r\scolit p`n\ `ncep lu crul. Eus`nt omul pe care `l chinuie cel mai micdetaliu [i din acest cel mai mic detaliu potface un lucru care s\ fie cheia spectacolu-lui. Trebuie s\ te joci, s\ in ven tezi, dinam\nunte din astea se na[te ineditul, orig-inalitatea. Spre exemplu, c`nd am montat„Raza de soare”, am inventat ni[te per-sonaje, firele de praf, foarte tr\s nite [ihaioase, care ]op\ie ca ni[te prostu]e mici,au [i c`te o pan\ `n cap.

O.V.: Este `n dumneavoastr\ deci olupt\ `ntre regizor [i actor?

T.H.: Da. {i nu cred c\ din \[tia doiexist\ un c`[tig\tor. Eu nu m\ consider, niciactor, nici regizor, m\ consider doar unom `mplinit, nu vreau s\-l m`n`i pe bunulDumnezeu. Nu pot s\ spun de c`t c\ amfost [i s`nt un actor cu [ans\, cu noroculde a m\ `nt`lni cu texte de mare valoareliterar\, cu regizori deosebi]i, sce nografi,compozitori fantastici. Nu consi der c\ am

f\cut ceva deosebit, ci doar c\ am ̀ ncercats\ fac foarte bine ceea ce am f\cut. Astada. Am `ncercat [i am reu[it `n m\sura `ncare am reu[it.

O.V.: Cum de a]i dep\[it o singur\dat\ bariera dintre teatru [i film? A fostdoar proiectul „~ncrederea”.

T.H.: {i at`t. Pentru c\ a venit o Rev-olu]ie. Al doilea film urma imediat du p\„~ncrederea”, unde am jucat rolul prin ci-pal. Domnul Tudor M\r\scu mi-a spusclar: „vei face mult film pentru c\ es tevorba aici despre telegenie”. A vrut atuncis\ m\ opreasc\ `n Bucure[ti [i eu nu amvrut pentru c\ i-am zis: „Eu dec`t s\ vinacolo [i s\ duc tava, prefer s\ fiu vedet\ lamine acas\”.

Din p\cate, premiera filmului a fost ̀ n’87, dup\ ce a fost oprit aproape trei anide zile, nici nu am crezut c\ va mai ie[i pepia]\. Ini]ial se numea „Cau]iu nea”, oriacest termen nu exista la noi atunci, nu eravoie. Ce `nsemna cau]iune? Nu, dra g\, lap`rnaie to]i, f\r\ a[a ceva. {i atunci regizoruls-a zb\tut, dup\ ce s-au scos c` teva scenedin film [i a avut premiera `n Bucure[ti.Apoi urma s\ fie alt film, prin ’89, dar `ndecembrie a murit totul.

Atunci am avut poarta complet des -chi s\, dar a fost o conjunctur\ nefericit\.~ns\ m\ bucur c\ am avut [ansa s\ jocal\turi de mari actori, Damian Cr`[maru,Victor Rebengiuc, Dana Dogaru. C`ndi-am v\zut prima dat\, la prima lectur\, ̀ ncarne [i oase, chiar am crezut c\ se poa temuri de inim\. Au fost at`t de blajini cumine, m-au iubit [i eu i-am divinizat lar`ndul meu. Este una din pu]inele expe-rien]e `n care m-am sim]it necesar [i pre -]uit. Am mai avut apoi pu]ine momentedin acestea.

Acum am senza]ia c\ totul s-a `n t`m -plat ieri. A fost ca o clip\ frumoas\. Bine,cu sacrificii, renun]\ri, cel pu]in `n primiizece ani c`nd am venit `n Ia[i. St\team `ngazd\, dar pl\team doar ca s\ dorm, c\ `nrest, nu ajungeam acas\. Ju cam zi de zic`te patru spectacole, plus repeti]iile, nuexista no]iune de „s`mb\t\” sau „du mi ni -c\”. Atunci nu [tiam ce e aia familie, to]im\ `ntrebau dac\ nu m\ `n sor, dar eu pecine vedeam `n afar\ de ei? Nici m\car pegazd\ nu o vedeam, dac\ veneam di mi -nea ]a [i plecam seara de la teatru. Dar num-am sim]it niciodat\ obo sit, plictisit,blazat. Mama avea o vorb\, „tu `]i vei davia]a pentru teatru, pentru c\ tu chiar nupo]i tr\i f\r\ el”. Dac\ ar fi s\ o iau de lacap\t, a[ face acela[i lucru. Dar dac\ nucrezi [i nu sim]i cu toat\ fiin]a [i nu te im-plici `ntru totul profesiei, las\ loculaltcuiva. De asta niciodat\ nu am vrut s\fac altceva dec`t ceea ce am crezut c\ potface bine. Acesta este [i mo tivul pentrucare, dup\ 12 ani de muzic\, am renun]at.

Pentru c\ [tiam c\ niciodat\ nu voi fi `nlinia `nt`i. Ori asta nu mi-am dorit nicio-dat\, ori primul, ori deloc.

O.V.: ~n ropotul acesta de roluri pecare le-a]i jucat, peste o sut\, a]i uitatvreo clip\ s\ fi]i cine s`nte]i cu ade v\ -rat?

T.H.: Da, cred c\ au existat [i mo-men te din acestea. ~ndeosebi `n acei primizece ani `n care nu mai aveam timp s\ m\g`ndesc la mine, la tinere]ea mea, eramdedicat `ntru totul profesiei. F\ceam totulcu at`ta ardere [i chiar patos, m\ sim]eamca un rug, st\team `n sal\ s\ urm\resc chiar[i spectacole pe care nu le repetam, s\ v\d,s\ fur, pentru c\ meseria aceasta se fur\.

Dar paleta de personaje a fost at`t dediversificat\ c\ dac\ a[ `ncerca s\ dau fil-mul ̀ napoi, m-ar lua cu fiori. Nu a[ fi avutc`nd s\ m\ mai identific cu unul din per-sonaje `n via]a privat\. Poate, la Nic\ aPetrei, c`nd mi-am reluat jocul co pi l\ ri ei.Iure[ul, t\v\lugul \sta al persona je lor afost at`t de mare [i agresiv ca volum demunc\ `nc`t nu am mai avut timp nici s\m\ g`ndesc. N-am avut vreme s\ m\ dez -meti cesc dintr-un rol `n altul.

O.V.: C`t de solicitant este s\ inter-preta]i personajul Toma Hogea?

T.H.: Toma Hogea este [i r\m`ne unpersonaj complex. Pentru c\ a vrut de lavia]\ foarte mult [i a iubit enorm copiii,drept pentru care s-a dedicat `n totalitatelor. Toma Hogea a vrut `ntotdeauna s\ nuias\ din cuv`ntul mamei, cu un singuramen dament, c\ nu a respectat muzica [ia ales alt drum. Dar `n rest [i-a divinizatmama. Pe l`ng\ faptul c\ a fost foarte cal -d\ cu mine, am avut totu[i o educa]ie spar- tan\, altfel nu se putea s\ fii primul, maiales c`nd am fost copil [i t`njeam du p\joac\, nu dup\ carte.

Apoi, personajul Toma Hogea deo -po triv\ `[i iube[te [i so]ia, care, pentru c\vine dintr-un mediu erudit, mustind a mu -zic\, a cultur\, `ntotdeauna mi-a datsenza]ia c\ s`nt m\car cu un pas `n urm\.Drept pentru care am `ncercat s\ fac lu- cruri `n plus, noi, ca s\ recuperez. {i s\ nutr\iesc vreo secund\ senza]ia c\ nu s`n temegali.

Totul la mine se `nv`rte `n jurul senti-mentelor de iubire [i prietenie. F\r\ acestedou\ lucruri, via]a ar fi de-a dreptul ani -malic\. ~n rest, personajul Toma Ho gea are[i o sumedenie de nemul]umiri. Spre ex-emplu, mi-ar fi pl\cut s\ c`nt la pian sau s\c\l\resc. Poate par lucruri puerile, dar s`ntdorin]e spre care am t`njit [i nu s-au materi-alizat. ~ns\ merg`nd pe principiul c\ nuexist\ perfec]iune [i via]a este mult preascurt\ ca s\ reu[im s\ facem toate c` te ne-am dori, este bine a[a cum e.

CCrriissttiinnaa BBAABBIIII

Opinia veche — N

r. 423 — 12 - 18 martie 2012

MICROFONUULL DDEE SSEERRVVIICCIIUU 99

Dec`t s\ merg la Bucure[ti [i s\ duc tava, prefer s\ fiuvedet\ la mine acas\

„Mi-au pl\cut `ntotdeauna provoc\rile [i lu cru ri le complicate”

� interviu cu actorul [i regizorul de teatru Toma Hogea

Un copil care face muzic\este ca unul care face baletsau sport de performan]\, numai are copil\rie, doar timpalocat studiului.

„

Primul rol mare, un `nger

RREEPPOORRTTAAJJO

pini

a ve

che

– N

r. 42

3 –

12 -

18

mar

tie 2

012

1100

C`nd era mic, se urca pe acoperi-[ul casei de pe care c`nta, spunea po-ezii sau interpreta roluri `ntr-un spec-tacol imaginat al inocen]ei pe care sin-gur `l punea `n scen\, `l regiza, `l co-regrafia, ca mai apoi tot singur s\ [i-lcerte. Pentru p\pu[i are `ns\ `n inim\o c\mar\ special\. Pe aceasta o umplec`te pu]in cu fragmente din pove[tilepe care le-a jucat sau cu mici fr`nturide material luate de la fiecare spec-tacol. Pe ele stau lipite etichete albem`zg`lite cu replici, ticsite unele pes-te celelalte, pe care le p\streaz\ `ntr-un col] de camer\.

Ascuns dup\ o can\ de ceai cupiersici [i caise, ochii ̀ i devin mai lu-mino[i atunci c`nd vine vorba despre„juc\riile” c\rora le d\ via]\ ori dec`te ori desc`lce[te firele `ncurcate alemarionetelor, sub privirile spectatori-lor. {i parc\ se pune `n pielea fiec\ruipersonaj `n parte atunci c`nd `mi vor-be[te despre P\durarul din „Scufi]aRo[ie” sau Florindo din „CommediaDell’Arte”. Se uit\ cu aten]ie la mi-ne, de parc\ ar fi pe scen\, [i dese-neaz\ `n aer `ntreaga lor `nt`mplaredin gesturile simple ale m`inii st`ngi.

~ntre mmuppets [[i mmarioneteAu trecut cinci ani de c`nd Du-

mitru s-a `ncumetat s\ `ncerce altce-va dec`t aveau p\rin]ii s\i pl\nuit pen-tru el, teologia, [i a pus piciorul `npragul Universit\]ii de Arte „Geor-ge Enescu” din Ia[i f\r\ a ezita. Nu[tia diferen]a `ntre p\pu[\rie [i actoriesau cum ar trebui s\-[i controleze emo-]iile atunci c`nd se afl\ `n fa]a publi-cului. ~ns\ a ales s\ se fac\ p\pu[ar [is\ se mai joace `nc\ pu]in, `ndeletni-cire pe care a privit-o abia mai t`rziuca pe o art\.

„Chiar trebuie s\ te a[ezi ̀ n form\de S pe scaun [i s\ te ridici la fel, tre-

buie s\ respire p\pu[a cu care lucre-zi”, `mi spune cu g`ndul la profesoarape care ajunsese s\ o urasc\ `n primulan de facultate pentru c\ i-a ]inut timpde dou\ ore cu marioneta `n bra]e.C`nd prive[te `napoi, nu poate dec`ts\ z`mbeasc\ [i s\-i fie recunosc\tor.„Acum o iubesc. Dac\ stau dou\ orecu o marionet\ `n bra]e nu mi-e fric\atunci c`nd o m`nuiesc c\ o s\-i fug\capul `ntr-o parte [i m`na mea `n cea-lalt\”. ~n apari]iile de pe scen\ a avutmereu libertatea improviza]iei [i temecare `i permiteau s\ se joace, s\ scriebasme noi. Fie cu p\pu[i de tip „bi-ba-bo”, cele care se pun pe m`n\ pre-cum o m\nu[\ sau de tip „bunraku”,care necesit\ trei p\pu[ari pentru a fim`nuite, iar astfel „eram l\sa]i s\ necre\m propriile spectacole”.

I-a purtat noroc p\pu[a neconven-]ional\ construit\ de el dintr-o bucat\de burete, pe care a prezentat-o [i calucrare de licen]\. Aceasta venea s\completeze un moment de pantomim\[i avea ̀ n spate un gabit (o bucat\ dinlemn) pentru a putea fi controlat\.Despre ea, Dumitru spune m`ndruc\ „am purtat-o peste tot, pe la toatefestivalurile, prin Cluj, Boto[ani, Ti-mi[oara, Gala]i, Alba Iulia ”.

Bataia aaripilor nnegreA renun]at la inhibi]ii [i a l\sat

tracul de scen\ s\ cad\ asemenea cor-tinei la sf`r[it de spectacol. Ca o fireboem\, a avut un cuv`nt de spus `npiesa „Dawn Way”, ̀ n regia lui RaduAfrim, pe care l-a cunoscut `n mod`nt`mpl\tor `n urma unui casting lacare a mers la sfatul unei prietene. {i-atapat p\rul, s-a l\sat machiat [i [i-a luat`n spate o pereche de aripi negre, pic-tate pentru rolul s\u de `nger. ~nc\ dela prima reprezenta]ie a spectacoluluia crescut [i a l\sat deoparte frica de a

fi criticat, iar aplauzele din ce `n cemai multe din partea publicului l-au`ncurajat [i mai tare. ~mbr\cat `ntr-un tutu din tulle negru, asemenea ce-lor purtate de balerine, a urcat pe unbar de pe care [i-a rostit cu `nsufle]irereplicile. E m`ndru c\, de[i a luptat ovreme cu `ncrederea `n sine, acumpoate merge la orice casting, fie c\ evorba de p\pu[i sau teatru obi[nuit.

Dup\ cinci ani de actorie a inter-pretat aproape dou\zeci de roluri pescenele din Rom=nia, dar [i pe celedin afara ]\rii. Dar nu toate au fost lip-site de peripe]ii, iar dintre acestea, pri-ma oar\ `[i aduce aminte de cea dinMangalia. „La «Gala T`n\rului ActorHop», luminile care trebuiau fixatepe scen\ nu erau unde trebuie a[a c\ne-am pierdut din start concentrarea.Ca s\ nu mai spun c\ una dintre celedou\ colege cu care jucam a alune-cat [i a c\zut `ntr-o scen\ `n care tre-buia s\ se `ndrepte spre mine”, `ns\asta nu i-a ̀ mpiedicat pe cei trei tineris\ c`[tige premiul pentru cel mai bunspectacol. Celelalte dou\ personajeau fost singurele colege de an pe ca-re a reu[it s\ le conving\ s\ participeal\turi de el la acest turneu. Nici unuldintre ei nu a sperat `ns\ c\ o trup\ dep\pu[ari din Ia[i poate cuceri locul I.

I-a r\mas `ntip\rit\ `n minte [i `n-t`mplarea de la Brno, unde a r\mas,`n gar\, f\r\ bani, bilet de `ntoarceresau bagaje, av`nd `n m`n\ doar un te-lefon [i haina de pe el. „Ne ̀ ntorceamde la un festival din Praga. Eram eu,dou\ colege [i domnul Gicu, care s-aocupat de lumini [i de muzic\, [i aveamfoarte multe bagaje plus decorul [ip\pu[ile. Trebuia s\ plec\m din Brnospre Budapesta, iar trenul st\tea `ngar\ doar un minut [i cum domnulGicu avea o v`rst\ destul de `naintat\i-am zis s\ urce doar cu bagajul lui,iar fetele [i cu mine am adus celelal-te lucruri.” {i dup\ ce le-au urcat petoate ̀ n compartiment, una dintre co-legele sale [i-a amintit c\ mai areni[te bani pe care nu `i poate schim-ba la Budapesta, a[a c\ au cobor`tam`ndou\ p`n\ la magazinul din ga-r\. Dinspre locomotiv\ se auzea dejasemnalul de plecare, iar cum colege-le sale nu se `ntorseser\ `nc\, Dumitru

a cobor`t dup\ ele. {i cu ochii mari asemenea buni-

cu]ei din „Scufi]a Ro[ie” rememo-reaz\ clipele `n care trenul a `nceputs\ se mi[te iar colegele sale erau deneg\sit. A r\mas singur `ntr-o gar\ `ncare nimeni nu vorbea englez\ [i, pen-tru c\ nu [tia ce s\ fac\, s-a a[ezat peo banc\ de pe care a ̀ nceput s\-i sunepe cei cunoscu]i. Pentru c\ deja ple-caser\ din Praga, nu s-a g`ndit s\ cea-r\ de la teatrul de acolo vreun num\rde telefon, a[a c\ singura solu]ie afost s\ `l sune pe Horia, prietenul s\uactor al Teatrului Na]ional din Ia[i,pe care mi-l indic\ printr-o privire dis-cret\ undeva ̀ n spatele nostru. Iar cumacesta `[i bea lini[tit cafeaua, Dumi-tru continu\. „La telefon, Horia mi-a spus calm «M\mic\, te duci la In-forma]ii, ar\]i frumos pe hart\ undee[ti [i unde vrei s\ ajungi, c\ n-ai bani[i gata ». Am `nchis, am mers la in-forma]ii, am explicat prin semne un-de vreau s\ ajung de ajunsesem s\ simtc\ le-am vorbit limba p`n\ m\ du-reau degetele”. Dup\ c`teva telefoanedate [i alte c`teva ore `nt`rziere pe trencolegii de trup\ s-au reunit `n primasta]ie de unde au pornit spre cas\.

Pruncul `̀n ccontur fosforescent

Scenele le-a p\r\sit, iar ele l-audat uit\rii. De pe cea a TeatruluiNa]ional din Ia[i a cobor`t [i a spus„da” prietenilor s\i din trupa {‘Artpentru rolul din piesa „H`rtii, ursu-le]i [i fete”. A[a a `nceput s\ joacepentru prima oar\ `n baruri, unde „ceidin public se pot `ntoarce la conver-sa]ia sau cafeaua lor dac\ nu le placepiesa” [i „scena propriu-zis\ nu exis-t\”. Iar ne`ncrederea ̀ n propriile puteria abandonat-o complet atunci c`nd l-a interpretat pe Flavius M`ndru `nlumina difuz\ din „Arte Bar”.

Pentru el, `ns\, cel mai bun critic[i public au r\mas copiii, pe care „ecel mai greu s\-i mul]ume[ti”. {tie c\un copil va tr\i mereu altfel poves-tea [i alta va fi intensitatea cu care `iva vedea personajele, iar c`nd se stre-coar\ pe dup\ paravan [i vede „ochi-

[orii” din sal\ care `l privesc, „m\emo]ioneaz p`n\ la lacrimi”. ~[i adu-ce aminte cu glasul u[or tremuratmomentul `n care, dup\ terminareaunui spectacol, un copil de cinci ania venit la el [i l-a rugat „s\ `l ajute cuh\inu]a”. B\nuitor, l-a `ntrebat peacesta de ce nu e al\turi de p\rin]i`ns\ r\spunsul primit l-a dezorientat:„vreau ca tu s\ m\ `mbraci, te-amv\zut acolo pe scen\, dup\ paravanulnegru [i eram sigur c\ e[ti tu”.

{tie c\ acel copil l-a uitat, proba-bil, imediat ce a p\[it fericit afar\ dinteatru al\turi de p\rin]i, `ns\ acums`nt al]ii care `l a[teapt\ `n fiecares`mb\t\ ner\bd\tori [i plini de idei.La Pa[cani este profesor de teatru al[colii „ProfessArt”, unde, din noiem-brie 2010, a crescut al\turi de pri-chindeii care `l strig\ „Dumi”. Seasigur\ c\ nu intr\ `n sala de repeti-]ie f\r\ lec]iile `nv\]ate [i c\ pove[ti-le s`nt la fel de pline de via]\ pentrumicu]i, cum au fost [i pentru el pevremea c`nd era copil. Cel mai multl-a surprins Smaranda, feti]a care avenit preg\tit\ de acas\ cu idei noipentru „Cenu[\reasa” [i pentru careDumitru `[i sub]iaz\ vocea atuncic`nd o imit\. „Dumi, cred c\ prin]ular trebui s\ intre prin cealalt\ parte acamerei [i ar fi bine dac\ prin]esa arface a[a”, [i `mi prinde m`na `ntr-asa pentru a m\ face s\ `n]eleg.

***Precum paginile m`zg`lite de

scenariu pe care le are `n geant\, [tiec\ va g\si mereu un rol care s\ `i atra-g\ aten]ia [i c`teva marionete, uitate`ntr-o cutie c\rora s\ le dea din nouvia]\ [i s\ le fac\ s\ danseze. A[teap-t\, ̀ ns\, cu ner\bdare, ziua ̀ n care ac-torul [i p\pu[arul se vor `ntilni cu re-gizorul, pentru c\, asemenea unei p\-pu[i „bunraku”, mai are nevoie de `nc\o pereche de m`ini ca s\ simt\ c\ mer-ge `nainte.

M\d\lina MMORARU

Copilul care trage sforilepe scena oamenilor mari

La cei 24 de ani ai s\i, Dumitru Georgescu nu vreas\ uite mireasma de copil\rie [i, `narmat cu r\bdare

[i trusa marionetistului pe care o poart\ mereu cu el,masterandul `n anul al doilea `n „Artele Spectacolului”d\ via]\ celor mai n\stru[nice personaje. Pe acestea le`nva]\ s\ mearg\, s\ se a[eze sau s\ fac\ reveren]e,toate `n form\ de „S”. ~n spatele cortinei reu[e[te s\g\seasc\ de fiecare dat\ o porti]\ pentru a intra `npielea personajului pe care `l joac\. Nu are `nc\experien]a actorului sau a p\pu[arului trecut de ov`rst\ respectabil\, `ns\ asta nu `l deranjeaz\. Maiprofit\ pu]in de vremea r\mas\ p`n\ c`nd va trebui s\creasc\ cu adev\rat.

„aveam o profesoar\ care m\ punea `n primul an de facultate s\ stau dou\ ore cup\pu[a `n bra]e” pentru el, `ns\, cel mai bun critic [i public au r\mas cei mici

Actorul `n rolul s\u din piesa „Dincolo de umbre”

Dumitru [i colegii s\i de la trupa de teatru din facultate

P\pu[ile nu prind via]\ `n m`inile oricui

Opinia veche – N

r. 423 – 12 - 18 martie 2012

1111C`nd s-a disecat retorica

RREEPPOORRTTAAJJ

Printre statuile parcului, v`ntulsufl\ frunze `ng\lbenite. Cu umbre-lele deschise, turi[tii alearg\ spre ad\-postul sta]iei de metrou sau a gale-riei de art\ modern\ Serpentine, ̀ n di-rec]ia opus\. Cele c`teva grade de afa-r\ au alungat [i ultimele urme de pa[ide pe alei. ~n Speaker’s Corner, `n-s\, oratorii stau zgribuli]i ca ni[te po-rumbei [i a[teapt\ cumin]i l`ng\ pan-cartele lor s\ se domoleasc\ ploaia.~[i mai toarn\ o can\ de ceai din ter-mos sau discut\ cu `nso]itorii lor, as-cunz`ndu-[i m`inile `n buzunare. Staudeparte de restul vorbitorilor ̀ n public,ca nu cumva vreunul dintre ei s\ ler\peasc\ auditoriul prin strig\te maiputernice sau mesaje mai [ocante.Fiecare e acolo pentru a-[i sus]inepropria cauz\, idealuri pentru s`nt dis-pu[i s\ ̀ nfrunte frigul [i ploaia, igno-ran]a [i chiar batjocura trec\torilor,s\pt\m`n\ de s\pt\m`n\.

Ziua BBlonzilor NNaturaliRetras\ `n col]ul ei, Maria de Je-

sus Lucungo se `ngrije[te de propriapancart\, acoperit\ cu un sac negrude gunoi. Are `n jur de 40 de ani [i e`mbr\cat\ `ntr-un palton cu guler deblan\, c\ciul\ `mpletit\ bej [i un rujro[u ]ip\tor. Nu strig\ [i nu gesticu-leaz\ larg precum al]i oratori, ci a[-teapt\ timid ca trec\torii s-o `ntrebede ce se afl\ acolo. Nu pare genul depersoan\ pe care m-a[ a[tepta s\ o

g\sesc aici. C`nd m\ apropii de ea,ruleaz\ `n sus sacul de gunoi [i las\cele dou\ h`rtii imprimate, prinse peun b\] de lemn, s\ vorbeasc\ `n loculei. Printre pozele cu nordici blonzicitesc: „V\ rog semna]i aceast\ pe-ti]ie pentru Ziua Blonzilor Naturali.”Dedesubt se afl\ [i explica]ia: „pen-tru `ncurajarea prezerv\rii lor [i pen-tru o lun\ a istoriei albilor pentru oa-menii albi `n general. V\ mul]umescpentru binevoin]\.” M\ surprindecauza ei – doamna e de culoare neagr\.

„Negrii, arabii, indienii, asiati-cii, fiecare minoritate din ]ara asta arepropria s\rb\toare na]ional\. Dar oa-menii albi ce au? Nu au nimic, nici os\rb\toare dedicat\ culorii lor, cares\ le celebreze unicitatea. E ne-drept. De asta m\ aflu aici, ca s\ lesus]in cauza. Cineva trebuie s-o fa-c\.” Are un accent diferit de cel albritanicilor [i, c`nd o `ntreb de undee, `mi spune c\ din Angola. ~ncercs\ `i vorbesc pe o portughez\ st`lcit\[i pare ̀ nc`ntat\ c\ are cu cine schim-ba c`teva cuvinte `n propria-i limb\.M\ `ncurajeaz\ s\-mi exersez voca-bularul [i s\-i vizitez ]ara de originec`ndva, dar nu `ndr\znesc s-o `ntrebcum de tocmai ea sus]ine cauza al-bilor dup\ ocupa]ia portughez\ [i 27de ani de r\zboi civil.

O rog s\-mi spun\ cum o chea-m\ [i `mi ia agenda s\-[i scrie nume-le, cu degetele ̀ nghe]ate: „~mi cer scu-ze, nu scriu prea frumos.” M\ ofers\-i `ntorc favorul [i s\-i semnez lar`ndul meu peti]ia, dar `mi spune c\nu e nevoie. E mai important s\-[itransmit\ mesajul dec`t s\ str`ng\ sem-n\turi. „Fiecare ras\ are propria fru-muse]e, propriile caracteristici caretrebuie apreciate [i p\strate cu grij\.

Acum exist\ at`tea c\s\torii interra-siale, `nc`t rar mai vezi oameni albi,blonzi cu ochii alba[tri. Trebuie s\p\str\m culoarea celor albi, a[a catine, [i blondul natural.” Ploaia a stat`n loc. Maria de Jesus Lucungo scoa-te complet sacul de gunoi mototolit[i `[i continu\ r\bd\toare campania.

„Va ffi mmai rr\u!”La intrarea `n parc, un domn `n

v`rst\ tocmai a terminat de conver-sat cu ni[te domni[oare. St\ cu m`i-nile la spate, `nalt, [i-[i afi[eaz\ cudemnitate pancarta ag\]at\ cu sfoar\de un umera[ pe dup\ g`t, pe carescrie mare: „It’s going to get worse”(„Va fi mai r\u”). ~n spatele lui stauaranjate termosul cu ceai, un scaunde pescar [i un diplomat cu articolede ziar [i documente pe care le scoa-te atunci c`nd trebuie s\-[i sus]in\argumentele. Pe h`rtia vidat\ ̀ n plas-tic a ad\ugat patru imagini ca su-biecte de pornire `n conversa]iile cutrec\torii. ~n timp ce vorbe[te, arat\cu degetul c\tre fiecare dintre ele,aproape didactic.

Viziunea lui nu este, `ns\, com-plet pesimist\, ci pare mai mult ne-mul]umit de anumite aspecte ale lu-mii de azi: „~n primul r`nd, exist\ pro-blema camerelor de filmat. Londrae unul dintre cele mai monitorizateora[e ale lumii, `n fiecare momente[ti urm\rit de o duzin\ de camerede filmat. Asta e o `nc\lcare a intimi-t\]ii personale, iar rata criminalit\]iinu a sc\zut at`t c`t promitea Prim\-ria. La fiecare 1000 de camere de fil-mat, a fost prins un singur infractor,ceea ce `nseamn\ c\ Poli]ia este in-competent\, `n ciuda tehnologiei pecare o au la dispozi]ie. {i ce vor eis\ fac\? S\ instaleze [i mai multecamere din banii publici. E strig\torla cer!” ~nc\lzirea global\, suprapo-pularea p\m`ntului, politica extern\a S.U.A., toate s`nt semne c\ lumea,a[a cum o [tim noi, e `n schimbare.Iar el predic\ `mpotriva schimb\riide peste un deceniu.

„Cunosc locul \sta de 40 de ani.C`nd eram mic, obi[nuiam s\ vin `nSpeaker’s Corner cu bunicul [i s\ascult\m discursurile de aici. Era unfel de tradi]ie – unii se duceau la bi-seric\, noi veneam aici s\ petrecemo zi `ntreag\ de relaxare [i introspec-]ie.” Nu-[i propusese niciodat\ s\devin\ la r`ndul lui orator, dar oca-zia i s-a oferit `n urm\ cu 15 ani, `n

timpul unei ninsori. „Eram `n auto-buz, `n drum spre cas\, [i ne-am tre-zit to]i pasagerii c\ eram invita]i s\cobor`m. {oferul a spus c\ nu poate`nainta, tot traficul e oprit din cauza«tipului nepotrivit de z\pad\». Nune-a venit s\ credem – exist\ vreuntip potrivit de z\pad\ pentru trans-portul londonez?” C`nd a cobor`t `nsta]ie, a dat peste reclama primei pa-gini a unui ziar, care declara: „Va fimai r\u”, [i [i-a spus c\ e un titlufoarte potrivit situa]iei. L-a rulat, l-apus la subra], iar `n timp ce mergeacu metroul i-a venit ideea s\-l etale-ze. Oamenii au r`s, iar el a `nceput s\le vorbeasc\. „De atunci, vin cu ace-ea[i pancart\ `n parc. Evident, amtras-o la xerox ca s\ nu se strice ori-ginalul de la uzur\, [i nici nu vin chiar`n fiecare duminic\. Dar `ncerc.”

Domnul cunoa[te istoria parcu-lui foarte bine [i poveste[te cum Mar-ble Arch, monumentul din apropie-re, marca marginea Londrei, undeera pe vremuri locul de sp`nzur\toareal ora[ului, apoi districtul m\celari-lor. A fost cumva natural ca oameniis\ se adune aici, la periferie, pentruproteste [i dezbateri, `nc\ de la `n-ceputul secolului al XIX-lea. ~n 1855,

`n Hyde Park au avut loc revolte `m-potriva „Sunday Trading Bill” („Ac-tul comer]ului de duminic\”), careinterzicea v`nzarea [i cump\rarea deproduse `n singura zi liber\ a mun-citorilor de r`nd. Unsprezece ani mait`rziu, 200.000 de oameni se adunauaici pentru a cere dreptul la vot, `n-tr-un protest care a necesitat inter-ven]ia a 1.500 de poli]i[ti [i a arma-tei. „~nainte se `ntruneau `n jurulunui copac, numit Copacul Refor-mei, dup\ Liga Reformei care orga-nizase protestele. Cineva st\tea `nfa]a copacului [i vorbea, iar oameniicare nu mai `nc\peau `n jurul lui seurcau pe crengi s\ asculte. Din p\-cate, copacul era deja uscat [i gol pedin\untru [i cineva a aruncat o ]iga-r\ `n interiorul lui. Sta]ia de pom-pieri era chiar `n apropiere, dar nu l-au putut salva. Copacul a ars com-plet, dar sta]ia `nc\ mai exist\.”

~n timp ce poveste[te, i se cite[tem`ndria pe chip. Acum [i el face par-te din seria marilor oameni care au

venit aici s\ anime imagina]ia curi-o[ilor. „S\ m\ cau]i `n «Ghidul dec\l\torii – Londra» a lui DorlingKindersley. Am o poz\ acolo, lasec]iunea dedicat\ Speaker’s Corner,pe la pagina 207 sau 211, nu mai[tiu exact.” Din c`nd `n c`nd `ntoar-ce iritat privirea spre tipul din apropi-ere care vorbe[te la megafon. „Avemreguli, s\ [tii, s`ntem civiliza]i. Exis-t\ [i un regulament undeva la intrarea`n parc: f\r\ megafoane! Trebuie s\-]iatragi auditoriul doar prin voce [iidei. Ce s-ar alege de locul \sta dac\to]i am veni cu sisteme de sonoriza-re din ce `n ce mai mari?”

Infractorul llegilor nnescrise ~n jurul irlandezului care face

abuz de tehnologie s-a adunat o mul-]ime de oameni. St\ coco]at pe o sca-r\ mare, de metal, [i `[i ]ine un ge-nunchi `ndoit `n postur\ de lupt\tor.Gesticuleaz\ larg c`nd vrea s\ atrag\aten]ia, apoi se las\ cu un cot pe mar-ginea sc\rii ca s\ [opteasc\ `n mega-fon povestea vie]ii lui. Nu pare a fipreg\tit un subiect anume de discu-]ie, ci a[teapt\ ca mul]imea s\-l `n-trebe ce p\rere are despre diferiteprobleme. „S`nt profesor de [tiin]epolitice la o universitate de aici, dinLondra, [i le spun mereu studen]ilormei c\ nu `i cred `n stare s\ ]in\ undiscurs p`n\ nu exerseaz\ `n Spea-ker’s Corner. Abia aici afli dac\ aistof\ de orator, dac\ po]i s\ p\streziinteresul celor care te ascult\.”

Doi tineri arabi s`nt, `ns\, pu[i pe[otii [i vor s\-i strice concentrarea.~l `ntrerup `n mijlocul frazei s\-l `n-trebe unde s-a tuns sau dac\ e ho-mosexual, iar irlandezul le r\spundepe acela[i ton c\ nu s`nt genul lui.Discursul ia o tent\ na]ionalist\, des-pre cum a c\l\torit `n toat\ lumea, alocuit New York [i Rio, dar tot Ma-rea Britanie `i pare mai frumoas\,apoi s\ `nceap\ s\ c`nte: „Danny,b\iete,/ Fluierele, fluierele te chea-m\/ Din vale `n vale…” ~ntre timp,tinerii `ncep s\ `nghesuie frunzelecu piciorul sub scara lui [i s\ se pre-fac\ a cere o brichet\ din public. Pro-fesorul se arat\ enervat, dar e distrasde un african din apropiere, care nua reu[it s\ atrag\ aten]ia asupra scla-viei economice moderne prin ]ipe-tele lui [i acum `[i acuz\ vecinul dela[itate, flutur`nd `n aer o umbrel\ro[ie. „Te dispre]uiesc! Te voi igno-ra, tu cel care ]ipi `n spate!”, ripos-teaz\ cel din v`rful sc\rii.

Irlandezul `[i termin\ c`nteculdespre plaiurile verzi pe care a cres-cut, apoi mul]ume[te publicului [i `[istr`nge scara. ~n urma lui, mul]imease `mpr\[tie. Mai s`nt destui oratoricare s\ anime publicul: un grup `m-pr\[tie pliante despre libertatea pecare o au de fapt femeile islamice, unaltul propov\duie[te `ntoarcerea la Ii-sus, b\rbatul cu umbrel\ ro[ie ]ip\ des-pre sclavie iar un vagabond, cu coar-ne de diavol, e fericit c\ are cu cinediscuta despre greut\]ile vie]ii. Pegardul din fa]a lui scrie mare: „Bri-tanie, `ntoarce-te la DUMNEZEUsau vei fi cucerit\.”

Anca MMATCOVSCHI

~n Hyde Park din centrulLondrei, vorbitorii `n

public devin v`nz\tori aipropriilor idealuri. Ei vinaici ca s\-[i promovezereligia sau cauza, s\ acu-ze sistemul [i s\-i fac\pe curio[i s\ g`ndeasc\.E mai mult dec`t un hobbypentru ei, e un ritual pecare `l repet\ cu sfin]enie`n fiecare duminic\,`nscriindu-se al\turi deKarl Marx, VladimirLenin [i George Orwell`n istoria parcului. Deaproape dou\ secole,Speaker’s Corner (Col]ulOratorilor) e o veritabil\„pia]\ a ideilor”.

m\ surprinde doamna de culoare negr\, caremiliteaz\ pentru o zi na]ional\ a blonzilor pe loculpe care se afl\ parcul a fost c`ndva sp`nzur\toare

~nc\ ne merge bine, ce-i mai greu abia de acum urmeaz\

V`nz\torii de cauze din parcul reginei

Profesorul irlandez a acaparat toat\ mul]imea

Ca s\ ai mai mult succes, coarnele nu stric\

C`nd sufletul se taie cu cu]itul

1122 AACCTTUUAALLIITTAATTEEAA CCUULLTTUURRAALL||

Cu glumele lui Mircea Ba-dea ne-am obi[nuit cu to]ii. Par-c\ n-ar fi el dac\ s-ar comportaaltfel dec`t redus `n reflec]ie, darexagerat `n gestic\ [i mimic\. {itovar\[ul lui, Mihai G`dea, `n-cepe s\ devin\ la fel de recog-noscibil. Oamenii \[tia doi s`ntun izvor de amenzi primite de laConsiliul Na]ional al Audio-vizualului (CNA). Nu demult,postul TV Antena 3 a fost a-mendat cu 150.000 de lei pentrulimbajul injurios pe care prezen-tatorul emisiunii „Sinteza zilei”l-a folosit `ntr-o conversa]ie te-lefonic\ cu pre[edintele CaseiNa]ionale de Asigur\ri de S\-n\tate (CNAS), Lucian Du]\.

Nici OTV nu a sc\pat de pe-deapsa Consiliului, campania„Ciocoiul” Oprescu, care a avutca subiect via]a privat\ a prima-rului capitalei, f\r\ a-l consulta`n prealabil, a fost amendat\ cu50.000 de lei `n luna ianuarie aacestui an.

Tocmai faptul c\ televiziu-nea rom=neasc\ nu umbl\ slo-bod\ [i este ]inut\ cumva `n fr`ude CNA ne confer\ o doz\ desiguran]\ [i confort. Dar c`nd u-nul din membrii s\i cei mai vechi,Dan Grigore, ̀ [i d\ demisia pen-tru c\ nu poate func]iona „`ntr-oinstitu]ie care e obligat\ s\ lucre-ze ̀ ntr-un climat de presiune per-manent\, de f\]\rnicie [i de m\s-luire sistematic\ a celor mai ele-mentare principii”, ne punem ni[-te semne de `ntrebare.

Dan Grigore nu a semnalatacesta ca fiind singurul motivdin cauza c\ruia s-a retras dincorpul CNA dup\ dou\ mandatede aproape 12 ani. „Pic\tura carea umplut paharul”, afirm\ acesta,este declara]ia pre[edintelui PNL,Crin Antonescu care i-a repro-[at acestuia c\ este lipsit de onoa-re [i c\ este simpatizant al pre-[edintelui. A[a `nc`t joi, dup\ ceo declara]ie oficial\ din parteaconducerii PNL `n care s\ fierevocat\ afirma]ia nu a mai venit,Dan Grigore s-a retras, a[a cuma avertizat c\ o va face.

~nc\ de la numirea sa, `ndecembrie 2006, Dan Grigorea fost considerat unul din cei mairadicali membri `mpotriva pos-turilor TV care nu ap\r\ opozi-]ia. A[adar, o hot\r`re care scoa-te la iveal\ motive ascunse `ntr-un pahar a c\rui ultim\ pic\tur\s-a v\rsat isc\ o furtun\ la nivelpolitic `n acela[i recipient p`n\acum transparent.

Cristina BBABII

LENTILA DDE CONTACTA LLUMII

~n anul 2010, Rom=nia t\ia dinsalariile bugetarilor pentru a preve-ni un declin asem\n\tor cu cel dinGrecia. Anul acesta, Traian B\-sescu vrea ca remunera]iile s\ revi-n\ la valoarea lor ini]ial\. „Pre[edin-tele a declarat miercuri, `n Parla-ment, c\ trebuie g\site solu]ii pentruca `n jurul datei de 1 iunie s\ fiere`ntregite salariile bugetarilor.”

(Mediafax, miercuri, 7 martie). I-ni]iativa acestuia a st`rnit reac]iiadverse din partea Opozi]iei, iar `ntimpul discursului, un grup de parti-cipan]i la [edin]a Parlamentului auscandat demisia pre[edintelui. ~nexpunerea f\cut\, B\sescu s-a decla-rat convins c\ se vor putea g\si po-sibilit\]i f\r\ a reduce din investi]ii.„Ve]i putea g\si resurse ca, la sf`r[i-tul mandatului, s\ le pute]i spune bu-getarilor c\ au salariile `ntregi, a[acum le-a]i g\sit c`nd a]i venit la gu-vernare”(Agerpres, miercuri, 7martie). Solu]ia oferit\ ca salariiles\ fie majorate ar fi diminuarea chel-tuielilor `n alte zone ale bugetului.

Pozi]ia pre[edintelui a fost cri-ticat\ de Victor Ponta, liderul PSD,care consider\ c\ vorbele nu au a-

coperire constitu]ional\, ci doar secontinu\ ceea ce a `nceput guver-nul Boc. „Despre salarii trebuie s\vorbeasc\ prim-ministrul, nu pre-[edintele, care nu are nici un rolconstitu]ional `n acest sens” (Hot-News.ro, miercuri, 7 martie). Anun-]ul [efului statului este v\zut ca onerespectare a atribu]iunilor [i de c\-tre Ion Iliescu, care a afirmat c\ B\-sescu a mai trecut dincolo de sferasa de influen]\ [i atunci c`nd a a-nun]at t\ierea veniturilor salarialecu 25%. „Nu este atributul pre[e-dintelui s\ vin\ cu astfel de ches-tiuni, Guvernul este cel care merge`n fa]a Parlamentului [i explic\ m\-surile de natur\ economic\ [i salari-al\.” (HotNews.ro, joi, 8 martie).La cel\lalt pol se afl\ cei care cred

c\ majorarea cu mai mult de 5% `n2012 ar fi posibil\, `ns\ rom=niitrebuie s\ fie con[tien]i c\ putereade cump\rare a sc\zut `n ultimiitrei ani cu p`n\ la 16%. „Salariiletrebuie aduse la nivelul dinainte dereducere, ceea ce nu `nseamn\ c\cei care s`nt angaja]i `n activit\]ilefinan]ate din bugetul Rom=nieivor avea aceea[i putere de cump\-rare”, a explicat eurodeputatul The-odor Stolojan (Agerpres, vineri, 9martie).

Propunerea de cre[tere a salari-ilor bugetarilor pare cel pu]in am-bi]ioas\, mai ales dac\ se are `n ve-dere [i faptul c\ Guvernul trebuies\ aleag\ `ntre t\ierea CAS [imajorare. P`n\ pe 1 iunie, rom=niibugetari r\m`n s\ spere c\ mesajulpre[edintelui `n fa]a Parlamentuluinu este doar o voin]\ electoral\.

M\d\lina OOLARIU

Loc liber laCNA

Salariile din buzunarul puterii B\sescu s-a declarat convins c\ se vor putea g\si po-sibilit\]i f\r\ a reduce din investi]ii

Opi

nia

vech

e –

Nr.

423

– 12

- 1

8 m

artie

201

2

Intr\m, pe-o u[\ `nalt\, `ntr-unBucure[ti pe care-l recunoa[temdup\ culori [i dup\ muzic\. Zece cu-buri gri deseneaz\ pe scen\ o `n-creng\tur\ de galerii `nguste, ca in-tersec]iile sufocante ale capitalei,iar boxele elibereaz\ zgomot de mo-toare turate [i sirene care par a sepierde, dezn\d\jduite, `n atmosferade Bucure[ti pe `nserat. Simfoniaaceasta haotic\ se intensific\ [i seamestec\ `n ea ritmul unei pieserap, domolite de sunetele unei ploiuscate. Sub pic\turile ei, doi necu-noscu]i se plimb\ pe culoarele lu-minate difuz de reflectoare, f\r\scop, f\r\ destina]ie. Cur`nd, `ns\,acoperi]i, la r`ndul lor de pelerinegalbene, zece astfel de fantome cir-cul\ printre cuburile scunde, `n hao-sul lor aglomerat r\t\cind [i uncostum cenu[iu, cu serviet\. Ed-mond.

Ca dup\ o porunc\, scena setransform\ `ntr-un joc electronic ac-tivat de un apel telefonic, iar perso-

najele `[i flutur\, tulburat [i meca-nic, celularele [i m`inile prin aer.Vocea robotic\ de femeie ce r\sun\de niciunde `i `nnebune[te, doarEdmond r\m`n`nd urcat pe unuldin cuburile de lemn, cu palma `n-tins\ `n gol, iar Dumnezeul acestavirtual `i ghice[te un viitor f\r\ noi-m\.

Antidoturi ppentru singur\tate

Ceea ce vedem noi, `ns\, e unfotoliu roz ce transform\ alt cub`ntr-un col] de apartament. ~n casalui Edmond e lini[te p`n\ c`nd so-sesc pa[ii so]iei blonde, elegante [iglasul ei `ncepe a fr\m`nta banali-t\]i cotidiene, `ntrerupte doar dehot\r`rea lui de a pleca. Pentrutotdeauna. Pentru c\, a[a cum `ispune b\rbatul din cel\lalt cap\t alscenei, adic\ un bar cu lumini brune[i verzi, „trebuie s\ ie[i din tine. Fi-indc\ presiunea e prea mare”. Iarpe Edmond, presiunea de-a nu fialtceva dec`t ceea ce este `l schi-monose[te, `l consum\ ca pe ]igaradintre degetele pedantului cu c\ma-[\ descheiat\ care `i d\ lec]ii de via-]\. {i-l trimite `n c\utare de fericirimirene printre trupurile `nv\luite `nbl\nuri [i rochii de piele ale pros-tituatelor mai ieftine, mai scumpe [i

cu chipul `nro[it de rujuri s`ngerii.P\c\lit de fiecare dat\ de pro-misiunile senzuale ale femeilor cutocuri str\lucitoare [i desúuri de m\-tase, `ntreaga fiin]\ a lui Edmondse cutremur\ sub privirile aproape`ngrijorate ale unui public t\cut.

„Banu’ jos” `i tot repet\ un v`n-z\tor de vise care-l `mpinge, pe str\-zile de printre cuburi [i-l fur\ deultimii bani [i cea de pe urm\ spe-ran]\ pentru c\ nu ghice[te „damade ro[u”. B\tut [i surescitat, b\rba-tul nu reu[e[te s\ capete nici o ca-mer\ de hotel ieftin, url`ndu-i re-cep]ionerului „Tu chiar vrei s\ tr\-ie[ti `ntr-o lume ca asta?”. Un r\cnetexasperat care se `ntoarce, de fapt,`ntr-`nsul. Cu sufletul deja pierdut,Edmond `[i vinde [i verigheta uneirusoaice `nchise `ntr-un cub de sti-cl\ ca `ntr-un ghi[eu sumbru [i-[icump\r\ `n loc un „cu]it de supravie-]uire”.

C\ma[a rro[ie ddin `̀ntunericCuburile devin celulele aglome-

rate ale unui metrou bucure[tean, curopot de [ine, `n care b\rbatul [i-oaduce aminte pe mama, privind lap\l\ria roz a unei femei. Paltonul eiverde se tulbur\, `ns\, atunci c`ndEdmond o amenin]\, jignit de re-fuzul ei de-a conversa. O amenin-]are cu acela[i cu]it cu care `l atac\

[i pe cel care `ncearc\ s\-l jefuiasc\,v`nz`ndu-i „femei curate”, personajcare face publicul s\ chicoteasc\, `n-s\ doar pentru o clip\, c\ci nebunialui Edmond devine, din acest punct,capabil\ s\ ucid\.

{i o ucide pe Glenna, chelneri]acu `nchipuiri de actri]\ a c\rei c\ma-[\ ro[ie cade `n bra]ele lui, dezgolin-du-i s`nii sub lumina oarb\ care le ̀ n-v\luie momentul de pasiune. Cu]itullui Edmond o reteaz\ subit, iar oda-t\ cu pumnalul care [fichiuie aerul [ise-mbib\, `n min]ile noastre, cu s`n-ge, se nasc [i priviri cu sub`n]eles `nochii spectatorilor. Degradarea luiEdmond pare f\r\ sf`r[it.

C`nd unul din cuburi devine ce-lul\, putem vedea, parc\, barele defier `n jurul lui, sufoc`ndu-l. „S`n-tem prea mul]i oameni pe lume. Deaia ne omor`m”, se scuz\ mai multpentru sine. R`de ̀ nfundat [i dement,filosof`nd cu incon[tien]a faptuluic\ ̀ nchisoarea ̀ l va face, cur`nd, fe-meia colegului de celul\.

***Au trecut ani de c`nd s`ntem `n

`nchisoare. ~l privim cu to]ii `nfiora]ide orbirea `n care s-a stins cel de la`nceput, de suferin]a care se tope[-te `n s\rutul lui Edmond pe obra-zul colegului s\u. Un joc de noroc lacare el a pierdut, o prostitu]ie a min-]ii `nchise `n cotidian a fost `ntreagapies\, la sf`r[itul c\reia fiecare din-tre noi a privit, f\r\ cortin\, c\tre per-sonajele urcate pe cuburi, reg\sind,`n c`te unul din ele, metehnelepropriului suflet. „N-am nevoie devoi”, r\sun\ `nc\ glasul lui Ed-mond.

Anca TTOMA

Singur\tatea treze[temon[tri `nfior\tori `n

sufletele noastre r\t\citeprin firescul fiec\rei zile. ~npr\pastia ei se cuib\re[te[i personajul principal alpiesei lui David Mamet,„Edmond”, a c\rei pre-mier\ `n regia lui VladMassaci, a avut locs`mb\t\, 10 martie,`ncep`nd cu ora 19.00, lasala „Teatru la Cub”.Povestea omului care ]inecu tot dinadinsul s\-[ischimbe via]a din temelii s-aconturat sub reflectoarelescenei, `ntr-un spectacoldespre dec\dere, smulsdintr-un peisaj urbananost [i boln\vicios.

~nchi[i `n capitala de obsesii

Dan Grigore s-aretras dup\ dou\ man-date de aproape 12 ani

cuburile devin celuleleaglomerate ale unuimetrou bucure[tean degradarea lui Edmondpare f\r\ sf`r[it

Printre fantasmele galbene r\t\ce[te un costum cenu[iu

DDEEZZBBAATTEERREE 1133O

pinia veche – Nr. 423 – 12 - 18 m

artie 2012

Mama Rusia [i-a ales tat\l

Fostul spion KGB, azi liderul forteal Rusiei, Vladimir Putin [i-a îndepli-nit cu succes prima parte a misiunii: arecucerit Kremlinul din primul tur descrutin, fiind ales pre[edinte cu 63,6%din voturile ru[ilor. Este adev\rat c\ [idin scaunul de premier tot el manevra]ara, dar avea nevoie s\ treac\ cu binede aceast\ formalitate – alegerile pre-ziden]iale – pentru a se reinstala cuacte în regul\ în fort\rea]a din inimaMoscovei.

Observatorii interna]ionali [i opo-zi]ia îi repro[eaz\ c\ a jucat incorect:în campania electoral\ a fost cel maimediatizat dintre cei cinci aspiran]i lapre[edin]ie; în calitate de [ef al guver-nului, [i-a promovat candidatura folo-sind resursa administrativ\; i se imput\

c\, din porunca sa, a fost eliminat dincurs\ [i unicul concurent real, fonda-torul partidului de opozi]ie Iabloko,Grigori Iavlinski, a c\rui candidatur\a fost respins\ de Comisia Electoral\Central\, din motive procedurale.

Iavlinski nu era în m\sur\ s\-l îm-piedice pe Vladimir Putin s\ c`[tigepre[edin]ia, dar i-ar fi periclitat victoriadin primul tur [i puternicul lider rus nuputea s\ îndure o asemenea palm\. A[ac\ [i-a fixat dinainte to]i parametrii, carezultatul final s\ fie cel a[teptat.

În acest context, el redevine pre[e-dinte al Rusiei, dup\ alte dou\ manda-te de]inute în perioada 2000 – 2008.Partea mai dificil\ a misiunii sale înce-pe: el va trebui s\ se men]in\ în acestpost timp de [ase ani într-o Rusie în

trezire, dornic\ de libert\]i, de pres\ in-dependent\ în locul celei de propagan-d\. Electoratul cultivat, clasa de mijloca[teapt\ o reform\ politic\ autentic\, [inu simulacre, iar Putin, maestru în re-primarea oric\rei opozi]ii reale, va tre-bui acum s\ deprind\ exerci]iul dialo-gului cu nemul]umi]ii.

Chiar dac\ valul protestelor declan-[at dup\ parlamentarele din decembrietrecut s-a mai diminuat, pre[edinteleales nu va mai putea s\ fac\ abstrac]iede vocile care îl contest\. Va trebui s\recurg\ la anumite concesii, menite s\-ilegitimeze puterea, dar care, potrivitunor exper]i, îi vor sl\bi influen]a [i,posibil, îi vor gr\bi sf`r[itul. Simpati-zan]ii s\i s`nt, îns\, optimi[ti, afirm`ndc\ Putin nu este un Brejnev încremenitîn proiect, ci un om inteligent [i flexi-bil, care va [ti s\ se fac\ tututor toate,s\ se „updateze”, s\ fie pre[edinte de-

mocrat pentru adep]ii de-mocra]iei [i ]ar al maselortradi]ionaliste deopotriv\.Ca un bun spion, el nu [tiece-i aceea misiune imposi-bil\.

Un singur lucru i-a fostcu neputin]\: s\-[i st\p`-neasc\ lacrima gloriei dup\anun]area rezultatelor pre-liminare, care îl ar\tau dejainconturnabil înving\tor.Venit în seara zilei de 4martie, imediat dup\ închi-derea urnelor, la mitingulsus]in\torilor s\i din Pia]aManej, liderul forte, întot-deauna impenetrabil, a l\satpre] de c`teva clipe s\ i sevad\ sufletul. Toat\ încorda-rea bine camuflat\ în ace[tiani de conducere i-a ]`[nitîntr-o lacrim\. S\ conduci o]ar\ mare [i divers\ ca Ru-sia, s\ fii [i premier, [i prin-cipalul strateg al ]\rii, [i pi-lot salvator, [i v`n\tor iscu-sit nu e lucru deloc u[or.Acum bucuria [i o bineme-ritat\ relaxare i se citeau pechip. {i se mai vedea lim-pede c\ a r\bdat cu greu ceipatru ani, c`t a a[teptat s\-ivin\ din nou r`ndul la pre-[edin]ie – constitu]ia rus\nu-i permitea al treileamandat consecutiv în 2008–, c\ rolurile de p\pu[ar, depre[edinte din umbr\, nu i-auf\cut nici o pl\cere [i c\abia acum î[i ostoie[te dinnou setea de putere. Iardac\ va fi în stare s\ fac\fa]\ celor [ase ani de nece-sar\ echilibristic\, în 2018,cine [tie, s-ar putea s\-i maiscape o lacrim\.

Pu]in c`te pu]in, c`[tig\ tot Putin chiar dac\ valulprotestelor s-a mai atenu-at, pre[edintele nu vaputea s\ fac\ abstrac]iede vocile care `l contest\ o amenin]are pentruviitorul mandat este ceaeconomic\; ru[ii aunevoie de reforme

Un rezultat a[teptat, evolu]iiimprevizibile

Dup\ reluarea alegerilor din Rusia, tot VladimirPutin a c`[tigat – de data aceasta cu 63,6% din

voturi. Opozi]ia a acuzat din nou fraude [i manipu-l\ri, `ns\ fostul premier va fi, inevitabil, pentru a treiaoar\ liderul ]\rii. Anali[tii politici spun c\ Putin nu vamai putea ignora glasurile nemul]umite ale Rusiei. Dedata aceasta, nu a mai c`[tigat cu peste 100%.

Dac\ noi avem un pre[edinte juc\tor, ei au unul v`n\tor

Putin a c`[tigat deta[at alegerilepreziden]iale, dar noul s\u mandattrebuie s\ se adapteze la realit\]ileunei Rusii în care clasa de mijloc s-atrezit la via]\ [i î[i cere drepturile de-mocratice.

În ciuda dovezilor clare privindfraudarea alegerilor, Vladimir Putinr\m`ne, implacabil, liderul legitim alru[ilor. A pierdut votul clasei de mij-loc, pe cel al moscovi]ilor în special,dar se bucur\ înc\ de sus]inerea cet\-]enilor de dincolo de grani]ele Capi-talei. Chiar [i num\r\torile paraleleale observatorilor independen]i ai scru-tinului preziden]ial, precum organi-za]ia Golos, îl dau drept c`[tig\tordeta[at.

Se gr\besc teribil cei care a[teap-t\ rapid o democra]ie de tip occiden-tal la Moscova [i un înger liberal laKremlin în ]ara care a pierdut aproa-pe un secol de dezvoltare politic\sub comunism. Lucrurile se mi[c\, darîntr-un ritm mai lent.

Pentru mul]i ru[i, Putin r\m`necel care a reinstaurat autoritatea statu-lui dup\ perioada El]în, în care oli-garhii au beneficiat de sl\biciunea au-torit\]ilor pentru a-[i cre[te putereaeconomic\ [i influen]a politic\. Pen-tru al]ii, Putin este omul care a redatRusiei o pozi]ie important\ pe scenapolitic\ global\. În ochii acestor ale-g\tori, alternativa la Putin – comu-nism, ultrana]ionalism sau anarhie –ar fi fost inacceptabil\.

Acestea fiind spuse, toat\ lumeaîn]elege c\ noul mandat al lui Vla-

dimir Putin trebuie s\ aduc\ îns\ oschimbare de la stilul cu care ne-aobi[nuit. Asta pentru c\ Rusia îns\[is-a schimbat mult în ultimii ani.

Opozi]ia liberal\ a devenit maiputernic\, iar zecile de mii de de-monstran]i care au ie[it în strad\ laMoscova sau Sankt Petersburg nupot fi redu[i la t\cere. Clasa de mij-loc a crescut semnificativ [i odat\ cuasta au crescut [i aspira]iile spre odemocra]ie real\.

Putin a dat deja semne, deocam-dat\ la nivel declarativ, c\ este dis-pus la unele compromisuri. În vremece el a promis c\ sprijin\ legea cereinstituie alegerile pentru guverna-torii provinciilor, Dmitri Medvedeva anun]at c\ a cerut revizuireasentin]ei în cazul Mihail Hodorkov-ski, iar miliardarul Mihail Prohorov,revela]ia scrutinului preziden]ial, aprimit o ofert\ de a lucra împreun\cu noul guvern.

O amenin]are pentru viitorulmandat al lui Putin este cea econo-mic\. Economia rus\, dependent\ deexporturile de hidrocarburi [i confrun-tat\ cu cre[terea cheltuielilor publi-ce, are nevoie de reforme [i de m\-suri de austeritate care pot [tirbi se-rios popularitatea deja redus\ a lide-rului rus.

Criticii [i opozan]ii lui VladimirPutin au motive de speran]\. Al trei-lea mandat de pre[edinte al lideruluirus va fi [i cel mai dificil.

Ce `l a[teapt\ peVladimir Putin

Victoria VIOAR|

Adrian COCHINO electoratul cultivat, clasa de mijloc, a[teapt\ oreform\ politic\ autentic\, [i nu simulacre

a dat deja semne, deocamdat\ la nivel declarativ,c\ este dispus la unele compromisuri

Opi

nia

vech

e –

Nr.

423

– 12

- 1

8 m

artie

201

2

OOPPIINNIIAA DDEE LLAA CCEENNTTRRUU

Lumea asta are înc\ neb\nu-ite rezerve de normalitate. Dup\ ce,la începutul acestui an, premieruljamaican Portia Simpson Milleranun]a c\ statul s\u se va rupe demonarhia britanic\ [i va deveni re-public\, Palatul Buckingham areac]ionat astfel: „Chestiunea mo-dului de organizare al statului Ja-maican ]ine de guvernul de acolo[i de popor”. O domina]ie de trei se-cole [i jum\tate sfîr[e[te cu cuvinteelegante. A existat totu[i o r\zbu-nare a fostului imperiu: la dou\ lunidistan]\, prin]ul Harry îl învingea cuzîmbetul pe buze pe cel mai rapidom al planetei, jamaicanul UsainBolt. Afost, desigur, o joac\, ce n-arede-a face cu încrunt\rile fire[ti alepoliticii mondiale. Autorit\]ile ora[ului brazilian

Taubate au angajat un fost soldat,l-au costumat în Batman [i i-au datpe m`n\ siguran]a locuitorilor. N-ofi avînd Taubate misterul ora[uluiGotham City, dar are crime [i traficde droguri în continu\ cre[tere. Niciomul din spatele costumului nu-i unmister: îl cheam\ Andre Luiz Pin-heiro [i vorbe[te ca un politician.„S`nt ner\bd\tor s\ aflu cum putemlucra împreun\”, a declarat el pentrusite-ul ovale.com.br. Chiar [i a[a, ecumva reconfortant s\ afli c\ oame-nii au în continuare nevoie de super-eroi.Exist\ un McNugget care fa-

ce 8.100 de dolari. Pentru pu]iniine[tiutori într-ale fast-food-urilor,McNugget-ul e o buc\]ic\ de puicrocant\, mustind de E-uri, ce sevinde în meniuri de cî]iva dolari.Pentru a atinge pre]ul unei ma[ini la olicita]ie ]inut\ pe eBay, McNu-gget-ul trebuia s\ fie unicat, [ichiar e: are tr\s\turile lui GeorgeWashington. Cei trei ani petrecu]i înfrigider, pîn\ în momentul vînz\rii,n-au f\cut decît s\-i creasc\ valoarea:acum, e o îmbuc\tur\ autentic\ deistorie american\, absolut neperisa-bil\. În ceea ce ne prive[te, va tre-bui s\ a[tept\m pîn\ ce într-o cîr-cium\ a patriei, o ceaf\ de porc vaprinde zîmbetul lui Florin Salam. Pedomnitorul Alexandru Ioan Cuza,de exemplu, prea pu]ini clien]i l-arrecunoa[te. Premier\ în industria sfîr[i-

turilor de lume: un prezic\tor ad-mite c\ s-a în[elat. Ajuns la vîrsta de90 de ani, Harold Camping a anun-]at, într-o scrisoare publicat\ joi, c\n-a dat pîn\ acum de vreun semncredibil al Apocalipsei. Chestie ca-re nu l-a împiedicat, pîn\ de curînd,s\ difuzeze mesaje terifiante prinintermediul postului s\u de radiosau s\-[i îndrume discipolii s\ insta-leze panouri cu referiri la marelesfîr[it. Nu to]i cei care-l urmaser\ s-au sup\rat, la aflarea ve[tii: MarieExley, de exemplu, [i-a cunoscutactualul so] în timpul uneia dintrec\l\toriile profetice. Se poate zicec\ a fost, pentru ea, începutul sfîr-[itului.

Vlad OODOBESCU

JJuurrnnaalluull uunnuuii ooaarreeccaarree

Pentru înc\ opt-nou\ luni, cuv`n-tul „nedetectabil” este pentru Ramo-na, o t`n\r\ de 24 de ani, din Giurgiu,un sinonim pentru lini[te. {i e at`t delini[te în locul \sta în care vorbim, c\auzi c`nd i se pune nodul acela în g`tc`nd spune a „nedetectabil”. Are HIV[i nu [tie nici m\car cum a pricopsit-ovia]a cu asemenea pedeaps\: ori la na[-tere, ori a fost infectat\ în spital saudup\, la orfelinat. Spune c\ acum nicinu mai conteaz\, dar ar fi vrut s\ [tie to-tu[i, pentru c\, p`n\ la urm\, e ceva dintrecutul ei. Ramona a terminat [coalaîn Giurgiu [i n-a ascuns c\ e bolnav\.{tiau colegii, iar rude oricum nu avea,c\ a fost abandonat\ la na[tere. De c`nds-a m\ritat, s-a trezit cu neamuri, cu-no[tin]e [i vecini. A obosit s\ dea exp-lica]ii. De trei ani, a ales s\ ascund\ c\e seropozitiv\. C`nd merge la clinicade unde î[i ia tratamentul antiretro-viral, are grij\ s\ n-o vad\ nimeni.C`nd iese, îndeas\ pastilele în hain\[i pleac\ cu grij\ acas\: „Acum am ofamilie. Nu mai s`nt de capul meu.Am luat împreun\ decizia de a nuspune la nimeni. Unii oameni s`ntr\i. De asta”. De c`nd are noul statut,

a ales cu grij\ cui s\ spun\ sau nu c\are HIV.

„Dac\ mmor ff\r\ ss\-mmi vv\dcopilul?"

De c`nd îl are pe Marius, so]ul ei,perspectivele i s-au schimbat: „Veni-sem la spital, în Giurgiu. Amcunoscut-o pe mama lui, care eraasistent\. Ea i-a spus despre mine [i elm-a sunat. Am ie[it la o pr\jitur\ [i amr\mas împreun\”. B\iatul a [tiut din-totdeauna c\ Ramona e seropozitiv\:„Nici nu s-a ferit. I-am explicat cares`nt riscurile [i m-a acceptat cum s`nt”.Nunt\ n-au apucat s\ fac\. Acum unan, Ramona începuse s\ aib\ simp-tome de gravid\. Se temea de astacum nu s-a temut c\ poate muri dincauza virusului. Se g`ndea c\ o fam-ilie doar în doi e suficient pentrucineva ca ea. Riscurile erau at`t demari, înc`t se hot\r`se s\ stea cuminte[i s\-[i vad\ de via]\. {tia ce o s\urmeze: o s\ plimbe copilul prin spi-tale, liste lungi cu analize, iar dup\ ceo s\-l vad\ mare – s\-i spun\ c\ mamalui e seropozitiv\ [i de-acolo alte

lupte, cu al]i oameni. A n\scut la Giur-giu [i, cu c`t se apropia de termen, cuat`t nu mai reu[ea s\ adoarm\: „Au-zisem de o fat\ seropozitiv\ care an\scut [i a murit dup\ cezarian\. So]ulei a r\mas cu copilul. {i-am stat s\ m\g`ndesc a[a: dac\ mor f\r\ s\-mi v\dbebelu[ul?”

C\t\lina, dde aaproape trei kkile

Medicii i-au explicat c\ [ansele caea s\ nasc\ un copil s\n\tos s`nt foartemari. Placenta e o barier\, iar f\tul estebine protejat dac\ gravida face ceza-

rian\. A f\cut. În noiembrie, anul tre-cut, a n\scut-o pe C\t\lina, o feti]\ de2,900 kilograme: „Îmi amintesc tot. Eunu prea pl`ng, a[a. Nu pot s\ pl`ng. Laspital m-au îmbr\cat într-o c\ma[\,m-au dus în sala de opera]ii. Mi-aupus o masc\ pe fa]\ [i m-am trezit c`ndau început s\ coas\. Mi-au dat lacri-mile”.

Marius era acolo. Ramona î[i a-minte[te c\ tremura tot, ca o varg\. C\-t\lina e acum un copil „de por]elan”.Nu-o al\pteaz\, s\ nu o infecteze. Fataare trei luni [i a f\cut, p`n\ acum, dedou\ ori testele de depistare a viru-sului. E nedetectabil.

Ionela SS|VESCU

1144

În fiecare joi seara m\ coco]amprintre pernele [i plapuma din dormi-torul p\rin]ilor [i a[teptam ora 21.00.Dup\ jurnalul de [tiri de pe Pro TV,m\ mai uitam o or\ la vreun serial, iarapoi d\deam repede pe Discovery.Joi era seara crimelor [i a detectivilor.Sau „quality time” cu maic\-mea, i-a[fi spus eu mai degrab\. Dac\ unii b\-ie]i mergeau la pescuit sau la reparatma[ina din fa]a blocului, eu urm\-ream criminalii din America, din pa-tul meu din Boto[ani. {i v\ spun c\distan]a nu era deloc mare; mereuaveam acea speran]\ c\ voi putea des-conspira orice criminal din ora[ulmeu, numai pentru c\ m-am uitat laaceste documentare.

Mai întîi era „FBI Files”, iar apoi,crimele se ni[au [i venea „Medicaldetectives”. Nu m\ însp\imîntau des-coperirile din beciuri sau canale, iarsîngele era dat pe micul ecran în can-tit\]i minore. {tiam c\ fiecare caz pecare emisiunea îl prezenta era dejarezolvat [i, oricum, totul se termina cubine. Vedeam aceste documentare cape un soi de tutorial, lec]ii pentru vii-tor, nu se [tie niciodat\ cînd vei aveao solu]ie de ethanol la îndemîn\.

Pe Discovery, la fel ca mul]i al]ii,mi-am petrecut o bun\ parte din co-pil\rie; am urm\rit evolu]ia plane-telor [i am v\zut, pe h\r]i mari cît

televizorul, strategiile din timpul r\z-boaielor mondiale. Nu spun c\ el a]inut rolul profesorului de istorie saubiologie; în nici un caz nu a fost maibun decât ce-am înv\]at la [coal\, în-s\ Discovery doar era mai cool.

Acest canal împline[te acum 15ani de cînd a emis, pentru prima da-t\, [i în România. S-au schimbat mul-te de atunci, poate c\ emisiunile s-aucomercializat sau doar c\ut\m noi pro-duc]ii mai sobre [i care s\ aib\ pe fun-dal o voce cu accent britanic. Ce-idrept, s-a m\rit num\rul produc]iilorcu [i despre tatuaje, reparat ma[ini [ic\utat fantome prin case pustii, dartrebuie s\ recunoa[tem c\ a reu[it s\stîrneasc\ apetitul a milioane de ro-mâni pentru istorie, [tiin]\ sau cri-minalistic\. Nu spun c\ este cel maibun post, am g\sit criminali mai in-teresan]i pe BBC [i National Geo-graphic, Viasat History are ni[te e-pisoade despre dinastiile europenenemapomenite, dar, dînd la o parteacel „spectaculos” [i „bombastic” dinjurul fiec\rei emisiuni, Discoveryare foarte mult\ informa]ie pentruun telespectator obi[nuit.

La început era v\zut c\ un post deni[\, iar acum, conform unui articoldin „România Liber\”, Discovery adevenit „singurul motiv pentru caremai am televizor”. N-ar trebui s\ nebucur\m de succesul postului, ci s\ neîntrist\m de c\r\rile gre[ite pe careau apucat-o celelalte canale de tele-viziune.

George GGURESCU

Larousse, varianta american\

~i pl\cea s\ vorbeasc\. Mereudespre ceilal]i, [i mereu `ncep`ndcu „i-auzi, domnule”. Simpatic\ [icu un sim] al umorului pe care pu-]ini puteau s\-l urm\reasc\, BunaVica, era una dintre cele mai inco-mode persoane de pe strad\. {i as-ta pentru c\ mereu [tia mai multedec`t oricine. Un buletin de [tiri.Dac\ ar fi locuit la ora[, cu siguran-]\ ar fi purtat p\l\rie, [i-ar fi `ntinsbine cremele pe fa]\ [i ar fi putut s\primeasc\ lesne apelativul „doam-n\”. Nu [i `n satul `n care a copil\-rit, s-a m\ritat [i unde probabil o s-o[i pomeneasc\ nepo]ii.

Avea p`n\ `n 50 de ani c`nd amcunoscut-o, dar p\rea de 80. Nici nuconta pentru noi, ]`ncii care aruncammingea peste gard, exact `n lanulde cartofi. Pentru noi era „o bab\”,`nc\ una printre multele care-[i pri-meau cu r\utate apelativul, imediatdup\ 40 de ani.

{i toate ̀ [i urmau destinul, f\r\ s\cr`cneasc\. De altfel, `ncepea ma-turizarea lor precoce imediat dup\ce hot\rau s\-[i acopere capul cu bas-ma. Basmaua aia le `mb\tr`nea `nochii lumii [i le a[eza la locul lor degura satului.

Elena Pagu este `ns\ o doamn\.Una de 83 de ani. {i a[a cum BunaVica pleca ̀ nainte s\ se lumineze de

ziu\, cu sapa `n spate, la pr\[it, lafel [i doamna Elena se `mbrac\ `ntraining [i pleac\ `n parc la alergat.E campioan\ european\ la catego-ria ei de v`rst\. Pu[timea care o vede oadmir\, Iolanda Bala[ o d\ ca exem-plu.

{i nu rujul o face doamn\, nici c\refuz\ s\-[i limiteze via]a doar la„crescut nepo]i”, oric`t de onorabi-l\ este ocupa]ia asta. A contribuit [iora[ul, dar mai ales felul `n care sesimte. B\tr`nii pentru noi s`nt dori]idoar ca baby-sitter [i atunci lumeae dispus\, proverbic, [i s\ dea banipe ei. C`nd `i vedem `n autobuz, `naglomera]ie, ne `ntrebam „n-au ceface acas\?”, c`nd ne ocup\ b\nciledin parc avem o certitudine: „n-au ceface acas\!”. De fiecare dat\,concluzia este ca de la o v`rst\ lumealarg\ se `nchide [i universul se `n-gusteaz\ la dimensiunea lui„acas\”. Acolo le e locul. 2012este Anul European al ~mb\tr`niriiActive. E un concept politicallycorrect, `n stilul celor europene, darun bun prilej s\ ne g`ndim c`]idomni [i doamne cunoa[tem [i pec`]i i-am `njurat `n secret f\c`ndu-i„bo[orogi”.

O doamn\ din SUA s-a c\s\torits\pt\m`na trecut\ la 100 de ani. Evi-dent, asta e situa]ia extrem\. Tot ex-trem e c\ noi ne `ngrop\m senioriila 60 de ani. {i mi-e greu s\ g\sesc[i alte cuvinte mai elegante cu pri-vire la „b\tr`nii”, „octogenarii”, „mo-[ii” no[tri. Nici limba rom=n\ n-afost mai bun\ cu ei.

Andreea AARCHIP

Bucure[tean f\r\ cauz\

Ceilal]i [tiu care s`nt riscurile [i le accept\

Andreea AARCHIP eeste reporter lla ccotidianul„Adev\rul”

Ionela SS|VESCU eestereporter lla ccotidianul„Evenimentul zzilei”

Gînduriamestecate pe domnitorul Alexan-dru Ioan Cuza pu]iniclien]i l-ar recunoa[te

HHaaii hhuuii llaa kkiilloommeettrruull zzeerroo

Discovery are foartemult\ informa]ie pentruun telespectator obi[nuit

Vlad OODOBESCU eestesenior eeditor lla rrevista„Opinia vveche”

c`nd merge la clinica de unde î[i ia tratamentul antiretroviral, are grij\ s\ n-o vad\ nimeni

Elena Pagu este odoamn\ de 83 de ani

Andreea ARCHIP, Dana BALAN – BÂLU, Oana BALAN, Alina B|ISAN, Andrei CIURCANU, Florentina CIUVERCA, Anastasia CONDRUC

Ionu] FANTAZIU, George GURESCU,Diana IABRA{U,Liviu IOLU, Roxana LUPU,Nicoleta NASTASE, Vlad ODOBESCU,

Diana ROTARU,Ionela S|VESCU,Paula SC~NTEIANU,Andrei UDI{TEANU, Lina VDOV~I

SENIORIEDITORI: »

Via]a cu virusul HHHHIIIIVVVV

George GGURESCU eesteredactor lla ppostul dde televiziune TTVR

De la o v`rst\

MMOOZZAAIICC 1155O

pinia veche – Nr. 423 – 12 - 18 m

artie 2012

Evenimentuls\pt\m`nii

Miercuri, 14 martie, `ncep`ndde la ora 21.00, ̀ n club Hunter’sPub din Ia[i, Alin Blaine vaprezenta publicului un show deiluzionism cu tema „Impossibleis nothing”.

Biletul pentru intrare cost\ 15lei.

SSPPEECCTTAACCOOLL

Dintr-o mie de CD-uri

Dup\ albumul care a dezam\git `n2009, italienii de la Lacuna Coil aurevenit cu o nou\ compila]ie ce pro-mite s\ se revan[eze fa]\ de ultimul,prin influen]e mai impun\toare de go-thic [i acorduri de chitar\ mai agresive.{i au reu[it doar pe jum\tate. Cel de-al[aselea lor album, „Dark Adrenaline”are ce-i drept o not\ mai `ntunecat\ [irebel\ fa]\ de precedentul, dar din p\-cate nu reu[e[te s\ ias\ `n eviden]\ dec`tmul]umit\ liniilor melodice, [i talen-tului solistei Cristina Scabbia, a c\reiinterpretare o eclipseaz\ pe cea a lui An-drea Ferro, vocea masculin\ a trupei.Acesta are din p\cate acela[i talent `n aduce la bun sf`r[it un ton al melodieiprecum are `n a conduce un tanc peghea]\.

Un alt lucru care dezam\ge[te s`ntversurile la unele dintre piese, ce pardesprinse de pe coloana sonor\ a vre-unui anime precum „Naruto”: „I cannotwait for savior / My angel is long gone /I remind this / I don't wanna pray”(n.r.: „Nu pot a[tepta un salvator / ~n-gerul meu a plecat de mult / ~mi rea-mintesc asta / Nu vreau s\ m\ rog”).Dar, chiar dac\ multe dintre melodiis`nt repetitive [i lipsite de fond, merit\apreciat curajul pe care l-au prins `n a-[ifolosi instrumentele, solo-ul de chi-tar\ din „Against you” fiind chiar de-cent.

Dac\ e s\ facem abstrac]ie de in-terpretarea lui Ferro [i versurile cuc`rlig la pu[toaicele iubitoare devampiri, ne r\m`n c`teva melodii chiarbune, precum cea cu care albumul de-buteaz\, „Trip the darkness”, `n carecei doi soli[ti se completeaz\ foarte bi-ne. Talentul lui Scabbia poate fi ob-

servat cel mai bine din „Intoxicated”,`n care aceasta ca de obicei, d\ un av`nttrupei reu[ind s\ transforme c`ntececare nu s`nt foarte interesante din punctde vedere melodic, `n adev\rate hituri.Un exemplu `n aceast\ direc]ie este [i„I don’t belive in tommorow”, `n careartista reu[e[te s\ dea via]\ unei epave.~n mod cert, singurul motiv pentru careLacuna Coil nu este doar o alt\ trup\necunoscut\ [i mediocr\ este mul]u-mit\ tinerei vocaliste, m\rturie fiindalbumul de fa]\.

Iulian BB~RZOI

Al [aptelea-i cu noroc

Lacuna Coil – „DarkAdrenaline”, 2012

„Asculta]i! Poate nu ar\ta]i ca o e-chip\ c=[tig\toare, dar s`nte]i una. A-[adar… s\ juca]i ca una `n seara asta”,spune, evident `ncurcat, managerul Bi-lly Beane juc\torilor de baseball de laechipa Oakland Athletes drept discursde `ncurajare. Departe de intensitateaantrenorului Tony D’Amato, jucat deAl Pacino, cu al s\u legendar discurs depatru minute [i jum\tate din „Any Gi-ven Sunday” („Duminica pierzi sau

c`[tigi”), „Moneyball” reprezint\ ocronic\ mai ancorat\ ̀ n realitate a spor-turilor-emblem\ americane.

Billy Beane, personaj real portre-tizat `n film de Brad Pitt, este un juc\-tor de baseball ratat, devenit managergeneral al echipei Oakland Athletes.De[i `nzestrat cu talent, el nu reu[iseniciodat\ s\ treac\ peste emo]ii [i s\joace la nivelul a[teptat, astfel c\ seresemneaz\ `n rolul de administrator alunui club sportiv subfinan]at. Ceea ce-lface special pe Beane este, `ns\, abili-tatea de a recunoa[te [i pune `n valoa-re poten]ialul lui Peter Brand (JonahHill), un absolvent al Universit\]ii Ya-le care sus]ine c\ salvarea lor este…statistica.

~n ciuda conflictelor iscate [i a re-ticen]ei antrenorului Art Howe (Phi-

lip Seymour Hoffman), cei doi ̀ ncep s\recompun\ echipa cu juc\tori ieftini,considera]i anterior nepotrivi]i dincauza v`rstei, conforma]iei sau stiluluiciudat de joc. Formula pare s\ func]i-oneze, c\ci The Oakland Athletes reu-[e[te s\ c=[tige `ntr-un singur sezon 20de jocuri consecutive [i s\ stabileasc\ unrecord `n istoria baseball-ului ameri-can. At=t de [ocant\ e seria aceasta devictorii, `nc=t metoda de evaluare ajuc\torilor adoptat\ de manager devinestandard `n lumea sportiv\.

Regizorul Bennet Miller reu[e[teprin „Moneyball” s\ redea lumea dinspatele terenului de baseball, undesoarta juc\torului depinde de un sin-gur telefon din partea managerului iarechipa e doar at`t de bun\ pe c`t o ]inevistieria. Philip Seymour Hoffman,

protagonistul din „Capote”, apare aicisupraponderal [i ve[nic nemul]umit,antrenorul ur`cios care are de tras po-noasele deciziilor „de sus”, `n timp ceJonah Hill („Superbad”), prin lipsa deexperien]\ profesional\, e mai mult unpretext pentru lec]iile de via]\ ale luiBeane

Per total, filmul merit\ urm\rit caexemplu de g`ndire lateral\ [i perseve-ren]\, o biografie motiva]ional\ pen-tru cei care viseaz\ s\ schimbe singurilumea. F\r\ discursuri emo]ionante,f\r\ personaje complexe, f\r\ scene demare intensitate, dar cu un `ntreg punctmai bine cotat pe IMDB fa]\ de capo-dopera lui Oliver Stone.

Anca MMATCOVSCHI

Stop cadru Biografia schimb\rii

Am mai spus-o: nu s`nt sf`r[it.Titlul acestei c\r]i e gre[it, nu emare pagub\. ~n ea e vorba despreun om care e gata s\-[i v`nd\ scumppielea [i care vrea s\ termine c`tmai t`rziu cu putin]\.

Citind romanul „Un om sf`r[it” deGiovanni Papini ai impresia c\ nu aide-a face cu o simpl\ carte. Aici nus`nt personaje [i `nt`mpl\ri, intrigi [ireu[ite. Cartea este m\rturia unui omcare s-a confruntat cu totul, care a luat`n piept lumea, dar mai ales pe el [icare, la sf`r[it, s-a g\sit la fel de singur,abandonat, ne`n]eles, revoltat [i ne-mul]umit.

Giovanni Papini, un om care atrecut prin toate filosofiile lumii, ca-re a descusut [i a realc\tuit toatesistemele teoreticienilor, care a tr\it[i suferit poezia [i care a `ncercat s\ajung\ Dumnezeu, `[i a[terne sufle-tul pe h`rtie, `[i scoate la vedere„viscerele [i nervii ca `n plan[ele deanatomie” [i poveste[te cum `nc\ demic s-a aruncat `n pasiuni nebune[ti [iaventuri glorioase ale cunoa[terii. A`ncercat s\ redacteze o enciclopedieuniversal\, apoi s\ fac\ o critic\ aBibliei, scriind 200 de pagini `nghe-suite numai despre primul verset,apoi s\ fac\ un manual perfect de lit-eratur\ spaniol\. {i toate acestea `ntimp ce se confrunta cu s\r\cia `ncare tr\ia. „Erau zile triste `n care

z\boveam mai mult ca de obicei `nfa]a unui chio[c sau a unei vitrine delibr\rie pentru a citi pe furi[ o jum\ta-te de coloan\ de ziar sau o pagin\ decarte”.

Giovanni Papini, acest om caredup\ fiecare renun]are a devenit maideprimat [i mai `nchis `n el, a ridicatcunoa[terea la rangul de divinitate [ii s-a dedicat ̀ ntru totul. „Am\r\ciuneacontinu\ a celui care nu are [i nu poateavea m-a ]inut departe de al]ii [i atrecut spiritul meu prin laminoruldurerii, care l-a f\cut mai curat, maifin [i mai demn”.

Citind romanul „Un om sf`r[it”,nu [tii dac\ s\-l comp\time[ti, s\ tetemi sau s\-l admiri pe Giovanni Pa-pini, acest rebel care ar fi `n opozi-]ie cu orice guvern ar conduce lumea.~n]elegi doar c\ ai de a face cu unsuflet zbuciumat, ̀ n continuu extaz [iagonie, care se chinuie s\ respire de[iabund\ de via]\ [i care va `ncerca me-reu s\-[i dep\[easc\ condi]ia de om.

Ioan SSTOLERU

`n „Trip the darkness”cei doi soli[ti se com-pleteaz\ foarte bine

filmul red\ lumea din spatele terenului de baseball

„Sunetul llor ppoate ffi ddesris ccafiind uun rrock mmelancolic, ccu-prins dde `̀ntuneric, `̀n mmelodiinarcotice, ccu iindicii pprogre-sive [[i vvoci eeterice ffeminine

frumoase.”http://www.musicfolio.com

„Moneyball” ((2011)Gen: bbiografie, ddram\

Regia: BBenett MMiller

Un om sf`r[it?

Nicidecum

`n aceast\ carte nu seafl\ biografia mea, cidesf\[urarea exact\ aevenimentelor mele interioare

De dragul diversit\]ii, cite[te o carte

Editura PPolirom240 dde ppagini, 22011

14.95 dde llei

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

GEMENI: Nici nu aiprimit bine banii de acas\ [ideja ai spart jum\tate din ei.

Iar te prinde sf`r[itul lunii lu`nd p`ine „pecaiet” de la magazinul de l`ng\ c\min.

LEU: Te-ai plictisit decolegii de la facultate [i ai`nceput s\ faci ca Salvador

Dali: `nchizi ochii [i `]i `nchipui cumbufni]e `[i fac nevoile pe capul lor.

FECIOAR|: Te-ai rea-pucat de b\ut bere. Dup\ ceai realizat c\ oricum n-ai

cum s\ mai scapi de burt\, ai revenit lavechile obiceiuri [i pl\ceri.

BALAN}|: Vrei s\ sl\-be[ti [i `n acela[i timp s\ aibani. Nimic mai simplu,

exist\ o solu]ie care le rezolv\ pe am`n-dou\ simultan: nu mai m`nca.

SCORPION: Visezi ca`ntr-o zi, `n locul mesajelorenervante de la Orange, s\

prime[ti un telefon de la Cotnari, anun-]`ndu-te c\ e[ti clientul anului.

S|GET|TOR: Ai reu-[it s\ treci cu brio de primajum\tate a lunii martie f\r\ s\

cheltui nici un ban. Felicit\ri, o s\ ai cebea de 1 mai.

CAPRICORN: Vrei s\se duc\ colegul de camer\mai des acas\. Nu pentru c\

ai avea treab\ `n absen]a lui, dar `]i ia [ihainele tale la sp\lat.

V|RS|TOR: De c`ndai televizor `n c\min [i te ui]ila OTV, ai devenit mai su-

persti]ios. Te duci la [coal\ numai mier-curea [i vinerea.

PE{TI: Vine ziua ta [i,cum nu ai bani s\ dai de b\utprietenilor [i colegilor, te g`n-

de[ti s\ dispari din ora[ pentru c`teva zile,poate s\ mergi pe la bunici.

BERBEC: ~n conti-nuare mergi cu 10 lei `n bu-zunar `n loc de bilet cu au-

tobuzul [i tot nu te-a prins nici uncontrolor.

TAUR: ~n timp ce tegr\beai la facultate, n-ai v\-zut z\pada topindu-se [i te-ai

`mpiedicat de un controlor RATP r\-mas acolo de anul trecut.

RAC: De c`nd e[ti abo-nat la Herbalife, via]a ta s-aschimbat complet. Nu nu-

mai c\ nu mai ai burt\, dar ai `nceput s\vezi [i lumea `n culori mai frumoase.

Miercuri seara, `n timpul meciu-lui cu germanii de la Bayer Lever-kusen, Lionel Messi a ar\tat iar\[i c\este cel mai bun juc\tor de fotbal allumii, reu[ind s\-[i treac\ numele peun alt record ̀ n victoria zdrobitoare acatalanilor cu scorul de 7-1. Acestaeste primul fotbalist din istoria LigiiCampionilor, ce reu[e[te s\ marchezede cinci ori `n poarta adversarilor `nacela[i joc. Dup\ `ncheierea partideicu o modestie specific\ lui, Messi de-clara c\ e mul]umit c\ a rupt poartagermanilor, dar mai important\ ecalificarea [i preg\tirea pentru urm\-toarele meciuri. {i vorbind desprerecordurile din Lig\, argentinianul sepreg\te[te s\ mai doboare c`teva: aces-tuia `i mai lipsesc 22 de goluri pen-tru a-l detrona pe Raul Gonzales(71 de reu[ite), `n clasamentul totalal golgeterilor, o singur\ reu[it\ pen-tru a-[i dep\[i performan]a de anultrecut din categoria celor mai multegoluri `nscrise `ntr-un sezon. {i dac\va fi [i anul acesta golgeter, va fi sin-gurul cu patru astfel de titluri din is-torie. Nu ne surprinde cre[terea coteide pia]\ a juc\torului din ultimeledou\ luni cu aproximativ 22 de pro-cente, de la 115 la 140 de milioane deeuro, mai ales dac\ te g`nde[ti c\Messi a marcat `n ultimele trei jo-curi 12 goluri: patru `mpotriva Va-lenciei, trei `n amicalul cu Elve]ia,[i cinci `n meciul cu Bayer.

Cum aten]ia presei s-a concen-trat asupra sa, nici gurile rele nu s-auab]inut `n a-[i da cu p\rerea. Ba c\ nuse poate considera cu adevarat bundec`t abia dup\ ce c`[tig\ o cup\mondial\, ba c\ au existat zeci dejuc\tori mai buni dec`t el, ba c\ ailui colegi fac toat\ treaba, iar acestast\ doar la finalizare. Acestora `ns\nu le putem spune dec`t un singurlucru: numerele vorbesc de la sine.Lionel Messi, la 24 de ani, abiaacum se afl\ la poten]ialul s\u ma-xim. {i ca la v`rsta sa s\-i mai tre-buiasc\ doar [apte goluri pentru aintra `n istoria clubului drept celmai bun marcator pe care Barcelo-na l-a avut vreodat\, nu-i chiar unlucru de trecut cu vederea. A[adar,forumi[tilor care `nc\ cred c\ Cris-tiano Ronaldo ar fi meritat Balo-nul de Aur, nu le putem recomandadec`t s\ mai `nchid\ jocul „Fifa”, [is\ mai urm\reasc\ c`te vreun mecide-al Barçei. Cine [tie… poate vorfi martorii unui nou record.

Iulian BB~RZOI

Scor la pauz\

Ave Messi(a)!

juc\torul argentinianabia acum se afl\ lapoten]ialul s\u maxim

Ora 22.00. Intru ca o Cenu[\-reas\ sub acoperire `ntr-un mic palatdin Ia[i [i, de team\ s\ nu-mi pierdpantoful, optez mai degrab\ pentruo pereche de ghete. La intrare paz-nicii `mi pip\ie geanta, „s\ nu ave]idroguri sau arme”. Sincer, m\speriasem pentru c`teva secundec\ aveau s\-mi descopere Kala[-nikovul ascuns `n po[et\, dar amsc\pat. Aveam s\ fac multe vic-time la petrecerea de 8 martie [imajoritatea erau fete; sau cel pu]ina[a credeam.

~n lipsa personajelor masculine,fetele se analizeaz\ reciproc dincap p`n\ `n picioare [i `[i acord\note. T`n\ra `mbr\cat\ `n costumulSheenei pierde punctaj `n fa]a celeicare e coafat\ ca Amy Winehouse,dar nici blonda `mpletit\ spic [i cu

spate de gladiator nu este sc\pat\din vedere. Ochii no[tri analizeaz\tot, s`nt necru]\tori.

Calea[ca nnu ss-aa transformat `̀n ddovleac

Cu toate acestea, st\m [i a[tep-t\m. Mai b`rfim, mai ar\t\m cu de-getul, facem o poz\ cu „bli]” [i buzede r\]u[c\, dar ne uit\m la ceas dinsfert `n sfert de or\. C\ci toate a[-tept\m prin]ii cu bra]e puternicecare s\ ne fac\ s\ ]ip\m [i din altemotive dec`t acela `n care ne vedemprietena p`n\ atunci tocilar\ `mbr\-cat\ `n rochie scurt\.

L`ng\ masa noastr\, un b\rbat.Singurul din tot clubul, deocam-dat\, dac\ nu punem la socoteal\ os-p\tarii, barmanii [i DJ-ii. Butoneaz\

telefonul [i se uit\ curios `n jur. ~[iridic\ [apca pe cre[tetul capului [i`mparte bezele `n st`nga [i `n dreapta,dar nu prime[te dec`t o privire fu-rioas\ din partea osp\tarului care `lridic\ de la masa pe care trona sem-nul „Rezervat”.

Ora 00.00. Mi-e team\ c\ prin-]ul nu mai vine [i calea[ca mi se vatransforma `ntr-un taxi rapid cares\ m\ duc\ acas\. A[ ̀ ncerca schemacu pantoful uitat pe trepte, dar riscdoar s\ st`rnesc un [ir de chicoteli dela fetele de l`ng\.

„{i pentru toate domni[oarelecare au venit special pentru a-i vedeape stripperi, urm\toarea melodie”,strig\ DJ-ul [i `n sal\ r\sun\ o mul-]ime de ]ipete. Toate capetele se `n-torc spre sc\ri `ns\ acolo nu urc\dec`t c`teva perechi de tocuri. Unmixaj a celor de la Kings of Leonarunc\ toate m`inile ̀ n aer, ̀ n timp ce„Sex on fire” agit\ spiritele. La etaj,un b\iat cu breton p`n\ aproape deochi st\ aplecat peste balustrad\ [iface numere de magie. Mi[c\ e-nergic din m`ini imit`nd gesturileunui p\pu[ar care m`nuie[te mario-netele de jos. Oche[te c`te o „victi-m\” [i `i mimeaz\ din bra]e mi[c\-rile. C`nd ̀ i spun Irinei c\ b\iatul are„stof\ de magician”, `mi r\spundec\ a[a danseaz\ el, mai „ciudat”.

Tot prin cercul acela se `nv`rte[i b\rbatul cu [apc\ pe cre[tet care

`ntre timp a mai dat pe g`t c`tevasticle de bere [i acum „vorbe[te”agitat la telefon. De men]ionat c\`n jur nu te po]i auzi nici dac\ ]ipi cuo portavoce la urechile celui de l`n-g\ tine, at`t de tare bubuie boxele.

Ora 02.00. ~n club nu se maipoate nici m\car trage o ]igar\pentru c\ nu exist\ oxigen care s\ajute la ardere. Iar pupitrul DJ-uluieste tot gol, pentru c\ prin]ii nu maivin. C`teva fete ag\]ate de balus-trad\ privesc `n gol cu b\rbia spri-jinit\ `n m`ini, spre locul `n care„animatorii” ar fi trebuit deja s\danseze. „Fat\, eu zic s\ plec\m deaici, nimic interesant nu se `nt`m-pl\”, `i propune o domni[oar\ prie-

tenei sale care nu a[teapt\ s\ fierugat\, `[i ia geanta [i iese val-v`r-tej. Pe ringul de dans, b\ie]ii facschimb de locuri pe boxe [i fetele`[i trec m`inile pe tricourile acesto-ra. „Ce ne mai trebuie stripperi,dac\ b\ie]ii no[tri fac toat\ trea-ba?”, `ndeamn\ DJ-ul

Balul `ncepe s\ `[i piard\ dinvia]\ [i po]iunile noastre magicedeja nu `[i mai fac efectul, oric`tde tare le-ar agita barmanul. A fost oidee bun\ totu[i s\-mi iau ghete,oricum nu avea cine s\ dea vorb\ `nregat c\ „fata c\reia i se potrive[teacest pantof, va fi so]ia mea.”

Cristina BBABII

Dup\ ce [i-a schimbat pentru adoua oar\ numele de familie, Mo-nica Gabor vrea s\ demonstreze c\de data aceasta numele i se potri-ve[te [i face orice pentru a fi pe pla-cul iubitului s\u chinez. Modelul nurateaz\ nici o ocazie pentru a facecunoscut ceaiul cu Ginseng comer-cializat de acesta la un pre] nu tocmaipotrivit pentru buzunarele oric\ruirom=n: 20 de euro pentru o doz\. Maimult, a f\cut [i o pagin\ de Facebookspecial pentru „Mr.Pink” pe cares`nt postate poze cu ea delect`ndu-secu „licoarea tinere]ii”, ajut`nd astfel

la promovarea produsului care va filansat [i `n Rom=nia. Pe pagin\ semai g\sesc [i beneficiile unei „b\uturirevitalizante”, printre care se nu-m\r\ [i cre[terea virilit\]ii sau efectulde `ntinerire, chestiuni care aduc a-minte de necesit\]ile precedentuluipartener de via]\ al Monic\i.

Nu ar fi o problem\ faptul c\ pro-moveaz\ b\utura, mai ales dac\ oface gratis [i doar ca s\ fie pe placulchinezului, `ns\ mai nou, Monica orecomand\ [i fostului ei so]. De cu-r`nd, aflat `n vizit\ la apartamentulfostei so]ii din Pipera, Irinel Colum-beanu a fost servit chiar cu r\cori-toarea produs\ de actualul so]. „Bi-ne`n]eles c\ am b\utura Mr. Pink [ila mine `n apartament. Cel care arecea mai mare nevoie de ea este fos-tul meu so]”, a declarat Monica Ga-bor `n cadrul unei emisiuni televi-zate. B\utura are un con]inut redusde zah\r ceea ce `i d\ [i un gust dul-ce-acri[or are efect anti-`mb\tr`nire

dac\ este administrat\ pe termenlung. Ca replic\, Irinel sus]ine c\nu are `ncredere `n a[a zisele pro-priet\]i miraculoase ale lui „Mr.Pink”, fiica sa suferind de insomniidup\ vizita la mama sa. „De vreodou\ ori de c`nd am luat-o de la ma-ma ei, Irina n-a adormit dec`t pe laora 2. Mi-a spus c\ a b\ut ceai.”

Situa]ia e cel pu]in amuzant\ maiales c\, de c`nd a venit din Ameri-ca, Moni apare prin majoritatea clu-burilor [i prin restaurantele preten-]ioase din capital\, nedesp\r]it\ deenergizantul chinezului [i z`mbindfericit\ spre obiectivele camerelor.R\m`ne o dilem\ de ce „Mr. Pink”a devenit pentru Monica Gabor undrog mai puternic dec`t cafeaua. {ic`nd te g`nde[ti c\ `i recomanda b\u-tura b\tr`nului s\u Iri.

M\d\lina OOLARIU

VVIIPP,, VVIIPP,, UURRAA!!

DIRECTOR: Laura P|ULE}REDACTOR-{EF: C\t\lin HOPULELEREDACTOR-{EF ADJUNCT: Oana OLARIUSECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Ioan STOLERU{EFI DE DEPARTAMENT: Cristina BABII, Iulia CIUHUREDACTORI: Alexandra IV|NESCU, Dan CONDREA, Iulian B~RZOI, Georgel COSTI}|, Anca MATCOVSCHI, Andrei MIHAI,M\d\lina MORARU, M\d\lina OLARIU, Livia RUSU, Anca TOMACOLABORATORI: Paul ANDRICIPUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE

Opinia veche – N

r. 423 – 12 - 18 martie 2012

1166

Elixirul tinere]ii prefabricate

S\ se arunce hainele!

Casa de Cultur\ a Studen]ilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Ia[i. Tel.:0746/230.032, 219520,e-mail: redactia@opiniastudenteasca.ro

Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P.

„Mystery Boys” nu au nimerit Copoul

c`nd vedem c\ b\rba]ii nu mai vin, facem o poz\ cu „bli]” [i buze de r\]u[c\ `nclub era un singur b\rbat c`nd se plictisesc, fetele stau at`rnate de balustrad\

Fericirea de dup\ divor]

Irinel Columbeanu a fost servit cu Ginseng, r\cori-toarea produs\ de actualul so] al Monic\i Gabor

Cine a preferat clubul Skye de 8 martie `n loculunei cine romantice, a pierdut o noapte cu

lum`n\ri parfumate [i lumin\ cald\. Sau o petrecere`n pijamale cu colegele de camer\ care s-ar fi l\satcu muzic\ siropoas\ [i jocuri de c\r]i. {i nu ac`[tigat dec`t promisiunea de pe afi[, unde ni[teb\rba]i cu pieptul dezgolit f\g\duiau un num\r de„Streptease masculin”. {i, fire[te, o durere de cap dela muzica house mixat\ „special pentru fete”.

{edin]ele de redac]ie au loc luni [i miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura [i de la sediul redac]iei.

»

Am cobor`t din autobuz lasta]ia din apropierea centrului co-mercial Palas, iar dup\ ce amtraversat [i m-am `ntors pu]in nuam avut cum s\ ratez intrarea cepare a fi a unui hotel, `ns\ cumul]i fluturi desena]i juc\u[, peici, pe colo. Dup\ ce mi-am f\cutpu]in curaj, am mai aruncat c`te oprivire fugar\ printre z\brelele dinlemn ale ferestrelor [i am intrat,am fost imediat `nt`mpinat\ fiede o fa]\ z`mbitoare, fie de unuldintre sortimentele de torturi [ipr\jituri.

Chiar dac\ mesele din CaféPapillon s`nt de obicei dedicatearti[tilor, partizanilor, excentrici-lor sau libertinilor, iubitorii de fru-mos vor g\si mereu un loc liber,al\turi de felurite sortimente decafea, cocktailuri sau ceai. De `n-dat\ ce mi s-a luat comanda [i amfost grijuliu `ntrebat\ dac\ „dori]i[i o gustare?”, am putut oric`ndruga pe cineva s\ `mi aduc\ uncroissant cu gem de caise sau ofelie de tort cu l\m`ie pentru c\

meniul cu pr\jituri a r\mas mereupe mas\. Pre]urile s`nt `ns\ destulde „piperate” [i servesc drept re-per pentru a [ti dimensiunea ca-felei pe care s\ o comanzi; pentruo caffee latte va trebui s\ pl\te[ti ̀ njur de opt lei, pe c`nd pentru o li-monad\ cu ment\ ceva mai mult.Iar menta e mereu proasp\t\, cumla fel s`nt [i boabele de cafea careplutesc `n unele pahare `n loculfri[c\i.

Conversa]iile se `mpletesc odat\ cu l\sarea serii c`nd tot maimul]i trec pragul Cafenelei Pa-pillon, la fel apar pe mas\ [i paha-rele, de felurite forme [i m\rimi,`n care se unduiesc lichidele ̀ n nua-n]e de miere ars\ sau caramel. {idin palavrele fugare se disting c`-teva „hello”-uri, „très bien”-uri sauun ochi curios aruncat vorbitori-lor de limb\ rom=n\.

Elegan]a locului este directpropor]ional\ [i cu cifrele `ngriji-te de pe nota de plat\ cerut\ lasf`r[it, iar dac\ nu e[ti `n ziua `ncare ai luat bursa sau ai primitbani de la p\rin]i ar fi bine s\ la[ifluturii doar `n denumirea cafe-nelei [i nu s\-]i evadeze din por-tofel.

M\d\lina MMORARU

Un cappuccino cu aripi din palavrele fugarese disting c`teva„hello”-uri

Localul Troian

Prin]ul de pe boxe a ratat bbbbaaaa lllluuuullll