Nr. 23 - Bistrita de Neamt

7/30/2019 Nr. 23 - Bistrita de Neamt

http://slidepdf.com/reader/full/nr-23-bistrita-de-neamt 1/32

r 1

'

� ' 1



i4N4STIRIORTODOX& U F

. BS D M

ROOG

Mănăstirea celor patru voievozi. .... . . . 3

ISTORIEVeşnica necropoă domnească . . . . Daruri de a domn pământeni

şi de mai departe . .. . ... .. ..... ..Văeatu u Ştefan ce Mare

ş-a fiuui său, Măjerul .. ... .... . . Bstriţa lui Aexandru Lăpuşneanu

şi vremurie din urmă . . . . ... SFNŢI ŞI NUNICuviosu Simeon Sihastru .... . ...2Sfântu Cuvios Iosi de a Biserica ni . coana Sfintei Ana .. . . .. .... .. .

TEZAURBroderii aeandrine . Grămătici şi uricari . . . .. ... . .2

GHIBiserca Adormiri Maicii Domnuui . . .. .Mănăstirea şi aşezămintee dependente . 2

INFUENEBistriţa şi Satna

necropoe voievodae . ..... .. . ... . .

VIAAONAHAAZViaţa Bistriţei prin grija stareţor e . .. . .2

CUVINTE ÎNŢEEPTE. ată pruncu Hristos

mia dat o pâine!" ...... .. ... ... . .3

PENTRU COPAdevărata poveste a lui Moţoc .... 3

Nu ţi biblio fuile pecile în ce pueţi colecţion ei MĂNĂSRI ORTODOXE

Biblioile dipoibile l chioşcile de zie l peţl de Lei/45 L.e Aoii v ţdele de publice biblioilo î ei de evie.

ĂNĂSII DApaţie săptămânlă

EDITURA: De AGOSTINI HELAS SR

ADRSĂ Vougmns 6 66 Aten

EDITOR Ptos Kpnisos

MANAGER ECONOMIC Fas Fotou

MANAGER DE REDACŢIE ŞI PRODUCŢIE Virgini Kouroubs

BUSINESS DEVEOPMENT MANAGER Dimis Pskds

GROUP PRODUCT MANAGER Merop Ppk

SENOR EDITOR Tni Sknk

JUNOR EDITOR M Ppdirio

COORDONATOR DE PRODUCŢIE Croln PoldoMANAGER DISTRIBUIE Ev Boz

CONTROER DISTRBUIE Yinns Vogous

SENIOR COORDONATOR LOGISTICĂ Anons iouis

© De Agostini Hels Ltd.

Foogaf: Pgina Arhiva Le VatY Lne Ahiv Le atY Le (

mijoc stânga şi dept) Ahv Mănăst Putna (os); 4 Ahi peson

Geoge Casnen (sus) Ahiva Le VatY Lne (o Ahv Le at

Lne 8 Ahiv Mănăstir Puna Ah Mănăsti Putna Ah

Mănăst Pn (sus sâng i deapa, Ah pesnală ege Csnea

os : Ahiv V! Line Ahv Mănăsri Pun (sus stâng

mo os ambee)Arhia Le atY Lne (sus

Copeta Arhiva L Y Lne

ISSN

SERC EDIORIALE OET DE LE VARY LINE SRL

CU AORL SINEI MĂNĂRI BISRIA DE NEAMŢ

CONSLTANT eoge Csnen

DP LE ARY LINE S]L

PĂRIRE Ş LEARE G. CANAE & C

DRECOR IPORAFIE GIUSEPPE CANAE

MPORAOR-DISRIBIOR Media Seice Zawada RL

Cony Mange Maina Mhăan

Maketng Mnage Ada Boă

Redto abel Munten

Disibion Mnge Dn Iodache

ADRESA S Louis Psteu, N 8 t

sc Buuei Români

Preţl revistelor

Prţul primlui nmăr: 2,90 lei/990 MDPrţu ncepând cu ce d doila număr: 590 l/1990 MD

Dreptuile utu-r uraţiior ş ae texeor s aă sub cpyight. Ee nterz

rroduerea, ocara ra15ee sau uiaea merca maeeor u

rie formă r rdu i a edoruu

dtru şi ppue pubicarea a de umere du aee oeţii Edito

ee" du de a îreupe au preui puirea coece d ee ee

enru e rme mure u mene numee rue ne unne e () () 9 7 Pe lângă preţu evistelor comandte tebui să chtţims ş contvoe txelor poşal.Orr de sevici :

Vneri 0:00-1800

w.. @



Mănstirea clor patu voievz

Imperiul bizantin n-a stăpânit vreodată pământurile norddunărene ae picipatelor româneşti. Ş totuş, istoria a făcut ca Bianţul să dăinuie multăvreme după căderea Constantinopoulu tocmai datorită acesor ţinuturi care audus ma departe în veşnicie arta sacră a singuului imperiu creştin dn lume.

T aa are a esălea Dago ia sit stilliat at ateră i piră, a

a ăt aeasa m ge, mogă itasorm î miaill

si molovees Măăstrea Bistrie, i eamli, avee eaaeastă aă iseeasă meevaă pr omplexaieo are a oitmlt la emele Moovei îmea eiă oil a se sii l e

xa ăea ămasesima e a - aeasă ă aii orael er Rare r le la trae, it e el la 1 o a s a Şoaă Domeasă, tlopoiă al fi Şea el Mae, a ăriemele sa s, emelt a1 9, pă vitoia aspaeio i ori osmi sa a veea asăomeasă a

păieli Mo

oove: voievo lexar e B

to l parlea voievoto Bistrie este oăăpea, e are, la a ei sera ramlormi reise, împooo i o moasă pită aiă, exeată e gra veeei

Daă avra eaml aăpostete ioaa ăătoaree mi a Maiii Dom aa, măăsea

Bsei ae ept poetoare pe mama rearatei eioare, ioaa tei a,ăiă e aelai aleolog

agoestivli omtorlexar el B , a el veai a Xea

ar aeastă sftă oaă,a a, a vreme e eploaie, s ose lteafaă m ăăsre, aăpoa, e pese tot, iat ie otar măăstriegrei poa

evăat oar e tăea lg vearo, Bstra a avt e tm ae

văate aelarii omei,oi e iei i gămăiar i e aigrafi e a la iÎiaă a , a e

ropoă omeasă, e ătel omior lexar,Măăstiea Bistr a aveasă piară iioaă aestro ea lgl isoie: pegă ăt ito maia oia aii irima so ie, a eaa,îmeă Roma a

ssa, opi or e ma oes osif Ma, piml

Sus: Bţ m mh d d

XV

Cil, remi sriitori timp oame a,ori a li aisie avil stoa va ăme îtoteaa atoare aestei mă ăsi,fie i mai petr me leomete aligraiate a,ae vores espre tiomioi e a esălea

aeastă aă: vestt Pa-

mitopoi al Moove priml pr al li Ştea oă,exăre, eio al lie oievo, Roma, MaaDoama, soia i Ştea ăstă, va oles ro ial gore ree.

ft voevo Şea a pta mt e grjă Măăstirii Bistria, a oea to a ăt vele a a estrao oă mate lopote impătoopoă să, e Rae, ae a aa aăpost a î vemle sale e eee, a ret i reîoit emee aeasă măăsie pe ae a împooo

pe ăr i pe iafară, evei e eal teea

li al Mstiii Bistiţae la 7, prem Ltoisţl d la Bistiţa piml sris î ările Rome, i os a Ltoisţlaoi al Moldovi, ae areaă faptele omee 39 i 16 Î a rială ărăeasăi aeasă lavă emeaă, rgore ree oiar, ot aii a aă a să Ltoisţ, ee gaimolovees

Rămasă mee ea g a pese ase se e aeroolă omeasă, Bistria egete ooaa emăăsr a Molovei, ai ps e ră,store see



"

4

Vşia eropo dmeasBisiţa, care în savonă înseamnă"apă epede'; ese na dine cele ma vech ciorimşaine ce se află de secole idiă pe valea n pârâ mărgin la răsăr de pădrilede molid ale Ceăţ la aps, de plaol i Pe Rareş ş mnele li Simon, ce ce aadăosi încă din veacl al XIVlea saşi nemţeni ia a nord de clmile domoale ale Ocine Cpane

istra eamli reprenă o mănăstre e adnăntre idrile e biseria dormirii Maii omnli

( parasl fntl oan el o (19, paralisl fntl oae seo al Xlea) asa Petr Rareşseol al Xlea) sărea seoll al Xlea) rineeaseor domneşti seoll al X-ea) trnllopotnă(9 ş trnl de la inrare seoll al X-ea)

e rede ă întil itor al aestei mănăstir va f fostiar ntemeetorl dnastie Mşatinior Petr Mşat(371391, are prin osrdia ieromonali Pafnie a enili să monaeonie şi a popi on Bîraă a onstr prml sit dn emn pe lo atae biserimănăstreşt

li Roman Mşat raee li Petr ) şa nastasiei oamna voievodl lexandre Bn (113, este onsdera a adevăral or al Mănăsr Bstra pentră e ese e are a d dn pară bsera ram dormirii Maii omn înlo vei biser dn lemn la an .Ma ml de at el şi -a aes aest lăaş drepneropola amiliei sae este de atel şi singra mănăstire are a fos neropolă domneasă de-a lngl nregli Ev Medi) ăreia-a ma adăga şi n trn-loponiă o asă

domneasă ae ăre rin sn viible şi

Stân Pmţ hărdă d od VIord

astăi) şi nmeroase iii pentr obşe. ăpătre arlogie a relevat apl ă biseria aexandrnă avea pe

3 meri lngme ş era aătă dn alar naos gropnipronaos Bistra apare pentr prima dată ntrn risov7 ianare 17, ntr-n at emis de miropolit Moldoosf Mşa aord domnitori lexandr el Bn

aă dăm reare dplomei li lexandr e Bn 7 ianarie 3, n ontradtor ronii moldopolare greşeşe aribind o domne de doar op ani

ele de la Bistra are i aordă 1 anidomnie Petr f Mşatei a rmadomnia Moldove dpă ao oievodlelale ronii atotone spn însă ă primdintre voievoi mşaini a stăpnit

Moldovei imp de 16 an i nepreind anme a os însăna dar spnnd ă pneptl ani 39, soli deae l Peonna să soseasă srsori a Crva la rea rege adisav a lea ao ar la 3 marie 1 39 rmaş să Şefera dea nsalat a domnitor Bn reşe a nări orodoxa în ara sa onstrbiserii ş mănăstir b a iar înemendtropolia Moldove în septembre 36,

Stân oodr Br Orodox ffor moră r A xdr B



s m odov ă b xdr ă r dbr.

im sedi a Rădă apoi a eava moponeenosă de onsannopol deoaree

na aepa a aeasa să e ondsă de ear gre , mov penr ae a sordonaoropoie Rsie Mi de la ai) iind m adislav a lea agielo e a ps Molva înro reae de vasalae aţă de nineaonoianiană ae era a momenl respe

v ea ma peniă oţă în Eropa enralăeană eaţie are a apăa ţara de endnţee

M

Prea Sţtul mropolt kr os a MoloVla-he Cu buăvoa lu Dumezeu ş a Preacura-te u Mac ş a ste lu ălţăr măăstreavlăce mele cea e la eamţ a bevot vlăcamea e asemeea ş cu ul văce mele Io l-exaru Voevo om al Ţăr Moove ş ama această măăstre ma ate zsă pop krDometa e asemeea ş Măăstrea UspeePreacurate ăscătoare e Dumezeu cea e lastrţa ca să e aceste măăstr eespărţteua e alta petru că sut amâouă le vlăce

mele Ş trmtem acolo pe boerul omuu voevo pe upâPetru Ureacle să ea tot ce segăseşte î aceste ma îaezsemăăsr î mâle pop rDometa sau cărţ sau oăsau vase toate e la mare pâă amc Ş arăş cee ce se găsesc îaară, ouă sate ale măăstr laGura eamţuu uu e o partea eamţulu ş altul e altă parepe care lea at sât răposatulom Io Petru Voevo ş ouămor ş ouă v ua pe care a

Sus r oo fo rd d f r dă or d odr om

expansionse ae magarilor Li i se daoreaăi elera semă a Moldovei ap de o dinas a Bogdăneio avnd n poi de ap de lpdep laon e pare ă a domni pese oia

are sese ăogiă de regee polon penr nîmprm de 3 de le dar ae na mai osresi niiodaă inegral dar i pese odoa

ato Petru Voevo ş ata a cumpărato vlăca

mea ş oe măăstr ş bo ş ca ş stup ş totusau mare sau mc î mâe pop r Dometaca să le păească ş să abă gră e ele î vaţa sa.După trecerea lu către Domul e asemeea pece îl va pue el raţ să să e ş acestuaecltt î vaţa vlăce mee. După trecereacătre Domul a vlăce mele pe ce va alegeDumezeu să e mtropolt î scauul văcemee sau e asemee upă vaţa uu vlăcemee Io learu voevo ce va om sauce setc or ş va mc această scrsoareş u va îtăr să uece Dumeeu ş Preacu-rata lu Macă ş să e băstămat e 1 8 părţ

purtător e Dumezeu ş să abăparte cu Iua. Sa scrs aceasta aul 69 15 ( 14) lua auare zle. u Gră am scrs"(Documee prv storaRomâe)

Stâng A drm d ră r brăd r dă

)9 Se întemeiază la Bistrţa prmschitprn osârdia eromoPafnute, a ucenculu său mLeotie şi a popi Io Bâraă

14 Alexandu cel Bun ideştepiatră ecropola sa doa Bstra.

4 Bstria apare petru prima

194

498

dată t-u hrisov (emis dMitropoliu Moldovei los

Vodă Ştefan dăruieşte mă copot de 00 kg, care

ma cheamă credicoşi rugăcue şin ua d e as

Acelaşi sfânt domnior mnestrează ăcaşul de nccu un nou copot de 00care astăi, se poate vedemueu mănăstiri

Şefan ce Sfânt deştepunăoaea copotnăparaclisul închnat SfântuIoan cel Nou de la Suceadărueşte stre o viecş prsacă"n păre Bacău

158 Petru Rareş al treea ctitor Bstre găseşte adăpost aprbega sa către Cceul arddă făgăduină lui Dumeeo di temelii sfâa mă

151546 În tmpul celei de-a douadomnii Petru Raeş refac ziduri le de cin tă, clăde şuru de a intrare cu panchiat Sfântului colaerenoieşte bserca şi par zidit de aă său, şi nin Bst ia o Şcoală Domea

4 Aeadr ăpuean sactuala bserică nchinatăAdormii Precste

16 Vodă ăpuşneanu al patructitor al Bsrei adaugă unbserici Uspeniei consold

596 IeremiaMovilă estrea

Bistra cu o poiană la Blăj16 Saa, soa domioruu G

Şten, nchnă lăcaşul, pinPatraru Dositei al erusalibserici SfântuluiMorânt

7 Arimandrul lacov nno zdul de icită a măn ăst

79 Se costruieşte stăea punele veci case doea u Petru Raeş

8181 Se eecută ucări de restSe picteaă, n ulei, bisericpe nterior

8 Se dau lupe grele re tşi eterişt grec, n urma cmănăstirea va perde mu

odoare ş va vandalizat91198 timpul Primulu Răo

Modial, la Bstrţa funcioun spital pentu răn

919 Se naugureaă u orfelicopii ncta mănăsiriia până n

19 a 00 de a de la adorAleandru ce Bun se deshosemiele cttorlor ş se aşgropnă, sub două bo de

98 Pleacă teaurul Bisriei sBanca aonaă patepierde pe drum

1989 SfântaMănăstire a Bsriei rcentru de spruaiate şi cu

poporuluui omân



i om pmâş m p ipl doi al aâ od Axad â i aii Coaiopolli a oa oga da au d la Biria A pori af ra ajgâ

pi pr o piop dar î aa p po î ai p poiaSfii Aa

L 12 iuli 6923 115, Alxndru cl un s înrij dMănăstir istriţ, înstrândo cu 50 d st din ţinutul Nmţuui, p cr scot d

sub utoritt s şi rhirului, printrun ct d dni "in mi lui umnu, noi, Alxndru Voiod, domn totă ţr MoldoVlhii, fcm cunoscut cu cstă crt nostră că noi înşin şi cu sftul nostru şi cu bunăoinţnostră m cutt să fcm pomnirşi pntru suft sfânt răposţilor noştri înintşi şi pntru suftu nostru şipntru sănătt nostră şi pntru sufltl copiior noştri şi pntru sănătt lor şi m dt Mănăstirii AdormiriiPrcurti Născător d umnu,cr st l istriţ, und st umnomntin.." (Domena RomanaeHoa .Moldo, o , p. 5961

iuli clşi n, s cunoşt ultim dni xndrină, d "No loofătul, în istriţ", şi constând în două p

un l tchi şi l l ăpuşn, pr

"şi cs lui Crăciun din âu PiÎnstrândo cu tât dnii, Alxc un făcut ful cst istriţ pnică, prcum o piscopi

20 uust 122, tot l dărui clişi u Io făăor d m

ot din rm domnuui Axcl mi posibil, din nu 129, dşnsţi şi nii 101, 102, 110năstir istriţi st prottă d iSfnti An, c dăruită d unu dbsilii Plolo ori Mnul 1391125, ori fiul său on l V1225. Acstă icon, ls fi închint şi itori ipn înd şi ncp lun căutr lui Nfor, lunt mulţim d duhuri rt, ibăind mult suflt d ti

diolului, şi dus întotdun l rm d sctă. că îi dăm crui k Gheohe Mitropolitul Mo

mănăstiri m din târu ârldului. A dr bP timpu strţului k Vsii, dică l6 fbruri 6939 131, oiodul prosfris isriţ domniisl şi cu m Tlăului, dimprună "cu stul, mor şi sişt d l Nchid şi ptru prisăci, un ohotin, l Coi, ltl obârşi ârnăucii, lt l tchil şi lt l Gur otnii" in

ş Suci 7231729, cr îl cită p Nicol Grămcl c " tălmăcit istori cst d p cl hriso îmtşti şi ptrirhşti în ill ui Ştfn Ghorh oio

"nii d Hristos 1655, fbruri 17, tunci putm cr

tâng b

vov d p opoţ făţşă pŞf ş Pş dom or porro r prm Pr hrm fâr

Io o v



Sus Arhgh h oăorbă d

con ct Sfinti An, fot trimiă d mic împărtli on Polo, cări îi r nml An, împărăt li Mnil, şi mări în drAni, domni friciti AlxndrVoiod, împrnă c icon făcătord minni Micii omni din Lidd(p cr oiodl dărito lriNmli. Că nl din ci doi Plooi d icon în Moldo i A

xndr cl n t lcr nîndoilnic, fl c şi finţni şi fcr d minni or. S cin lămri înă problm îm

părăti inţli, cr trimi iconfini An, fiindcă p domn i Mnl l chmto Eln (r fiicprincipli ârb Conntin r

şi fot inr li oţi şi nicidcmAn n chimb, prim oţă i onl Vl Ploloo nm Ann,şi r fiic li Vii l Mocoi (l căători mi târi c Sofi d Montfrt ir oi c Mri fiic i Axio V Comnno, împăr rpntli. promă în flr dări itoric o

contiti şi fpt că An Ncş, do oţi oiodliAlxndr, mrit în (t înmormânttă în biric Mănătirii itriţ,r on l Vl fot ocit l dom

ni bi din dci t pţin prob

bi c cl doă domn ă fi ştit nd În concli, domn Eln(cr priţit domnii primli ifi, on şi intlt p ltiml ill inţli, Contntin l Xl r, cl mi mic dintr ci şpt fciorii i, fot c cr rimi iconl, orimpărăt Ann fot c, înă, în

ct l doil c, Rinl ( Mrn,tim oi i Alxndr primit

Drep oă Dom

ojră d mdo hr d oso

Boă dror bsr

Snfâo drrrhm

osooor s Id /537

ct drri fint Rămân itorii dlşir cti tinincolo d tot ct, nndoio rămân fptl că Ploloii făct doă roforii mri domnii i Alxndr cl n

p lână cl doă icon făcător dminni dn dr, i nt ci cr rcnoct întâi dtă Mitropoli Moldoi, l 6 ili

ot în iric itriţi, lătri ddomn An îşi ştptă Înir şi oiodl Alxndr d l inri 3când trămtt l şnicl lăcşri.il ă li întărit şi l dniil ttăliă cătr ncropol fmilii, l 3 ptmbri 39 dărindi şi m d l că

pntr tl părintli notr, şi pntr ănătt notră şi pntr ănăttcopiilor noşri. Db cri l Vli, în5 că n lt Alxndr (fil li iş,întăr mănătir c otn şi irl i, c prică şi cli, prcm şi c

doă năod d prin pşt p nitr.



Vă i Sefn M

şi ii să ăjÎ impl celo o om aă , aeăle moahale a cosc o perioaă emare oe. Beceicos efaVoevo a i m acâ aă l Iss

Hrisos Maic Sale iar Per Rae sagrij ca lăcarie să se îmrace magăveală De Bsia emeaă sa griji amâo

nul 15 duc ptu uicui din p oioduluiŞtn c ntău ho bnişti mănăstişti şitot cllt hiso d tădă pcum şi o dni

Muşcăi jupâns lui Nilă şi iic lui Andiş Sluulpntu c doi ni mi tâziu n 60 domnu să juuiscăistiţi din nou nituil ămilo d l cău şi Tzău. n19 p lână că dăui mănăsiii o i în ţinutul căului

cu schi şi piscă Şn cl M după stit bătăi dinCodii Cosminului und înân oştil lşşti l ui onAbt zidşt o impunăto clopotniţă cu pcis (închinsântuui on cl Nou d l Suc. P p i sudic zist inscipţi Eliosul şi d Hisos iubitoul o ŞtnVoiod cu mi lui umnzu omn l ăii Moldoi iullui odn Voiod zidit csă clopotniţă şi bisică şzăîn-îns ntu numl Sântului Mucnic on cl Nou dnCtt Abă pntu uăciun s şi omni s Mişi copiio lo în nul 7006 (19 şi to în nul cl l şisăâşit în lun ui sptmbi 13 zi

Est cunoscu ptul că Axndu cl un duss în 10

moştl sânului on cl Nou l Suc P ndptăiăşd închin unui pcis dstint milii domnito (lucu conimt şi d xisn unui pod suspndt ncplă şi cs domnscă potctoului Moldoi.

Cu inimă cuă şi umină şi sp mântui sân ăposţilo copii i domni ml ui Alxndu V şi iicinost An bincdinciosul oiod Ştn cumpăă cu1. 11 d zloţi tăăşti din u stl ălşti şi lişşti (cu tot

Drep F r găr r f r

m ugi şi am ajun la MănătireaBitria şi intrân în bierică am căzutla pământ naintea inteor icoane şimut am plân aşişerea şi egumenuşi tot oorul plângea mpreună cumine cu ierbinţi lacrimi. Şi am at

Stâng fâ r m mdd d ră rd

ăgăuină lui umnezeu şi reaCuratei Lui Maici că e mă voi noarce iarăşi a caunul meu cu ine şbiruitor atunci in temelii voi nnoâna Mănătire a ormirii reaCuratei ecioare. ar pării ncă aunmulţit ruga către umneze ânmulte laue ăcân anie pentrumine şi ânule ărtare am ziărinţi nţi rugai pe umnezeu şmă iertaţi Şi mam u prin ocurputii.." (Uricarul I Leon MrăeriuMănătirea Bitriţa)



cu morl d p Draomişti ş Sirt prcum şi cici fălcişi două ftal d p dau âăului p car îchiăacaşi s Măăstiri a isiţ Namţulu

Pătru je u ui Ştfa cl Mar a ăst adăpos laisrţa prbia sa că că ctata Cicului î aul dăpasă 153 .

o sfâtul oiod st cl ca a rfăcu bsrica şi a dărui măăsrii două copo 191 uu d 200 k (ca

Î actu d dai al satulu MoştiCouru d la 156,cătr obşa c s ruas pru aţa şi mâua lui s

mai camă oodu a uăciu ş zua d az ş ca poată atiş scrpţa Aul Domulu 191

o tri a i ma âzu mştii luiuâd u altu d 00 di broz

şi at ciar icta lăcaşului. Nmad buţat datortă u ur acsta st să u obict d pati

moiu aţioal ptru rumusţa lu şimăsta cu car a fos urat E poaf ăzut astăzi î muzu măăstiri şipoat f admirată asfl stma Modoidi milocul u iar slol slaoştipot fi dscifrat cu uşuţă o ŞtaVood cu mla u Dumzu Doma ţări Modo ul u oda Voio a făcu acs copo î au ui 25 î a izci ş patrula us p dăr d f ra curăor di doma sa Sa ma ăăr Brţ /149ij acs bcsor oiod şi d

ca astf Şi miam adus amit dăăduţa ma şi daă tmiţâdam rîo ş d tmi am zidit

acst ham ăcâd împrur şi zid şlam umusţa ş p dăuu ş pdiaară Pu că î mui acladomoii ş aducau amt d juuţl lor bicdicosu Ptru Rarşsa îrdicit a au a tia ctoa striţ Namţuu p car tradăr a împodobito şi p diăutu şp diaaă împrjmuido cu zduriîa d patu mtr (cu mrz şdrum d strajă şi zddui tur laitrar (cu paacis îchiat sâtuluNcola; ma fiţâd apoi o

Şcoa

ă Domască (c a ucţioa pâăî scoul trcu ia acum adăpostşmuzu măăstiii. El s c ca amăi paraclisul cosu d aăl său

opiţa isiţ iară u umai d mormitl copilo săi cş d al doam Aa soţia lui Alxadru cl u p lspdacăra a scis o Şa Vood cu mila lui Dumzu domal ăr Modo fu u oda Vood am îfumusţatacs momâ doam Aa doama u Alxadru Voodmama u l Voiod car sa strămutat la şicl lăcaş îaul6926 11 lua ombri 2 î timpu umuu popaGo. Di 22 marti 500 st cuoscută ultima dai a

Sfâulu Şfa ca dăda la schimb măăsrii patru sat pisţa aţca Caşt Sluari şi Chicoşş.

Sfâtul Ştfa rîod şi bisca otodaă Şi ot purtăriilui d rjă s datorază ş c mai rumoas frsc rămasî casa domască. Ul sudi psupu că Ptru Rarş a zidit o ouă bisrică măăstiri şi car di moi cuoscut sar f dărâma. Aţ crctători cd că oodul doa axts şi pica (tior ş xtror lăcaşu stăbuicuu săuiar o samă d storci susţi că Pătru Măriu a cpu azdi oua bisrică da a mai apucat a o tma D traba

acasta aa a s ocupa ir lui domitoul Axadruăpuşau c da parula cto a sţ

a a aşaa

b

Rareş încercase să asmută Polonia m-potriva turcilor, ocupând vremelnicPocuţia leşească, şi dând de înţeles căar avea acordul lui Soliman Magnicul

pentru asta. Încerca astfel să realizezeo coaliţie antiotomană, dar rezultatula fost exact pe dos: sultanul a încheiato "pace perpetuă" cu ... Sigismund alPoloniei, în 5 ba încă ia atras şi petătarii Hoardei din Crimeea de parteasa, în campania din vara anuui 58îndreptată împotriva Moldovei Rareş aîncercat o înţelegere cu Rusia moscovităcare nu sa concretizat (cum doar cugăduieli a rămas şi în urma tratatuluidin 155 cu Ferdinand de absburg),dar chiar şi aşa, singur faţa a 15.

de turci chiar 2. conform atorsurse conduşi de însuşi sultanul Suleyan şi sprijniţi de tătari eşi, unguri,îndrăzneţu muşatin na dat înapoi şi, ovreme, a reuşit să împiedice joncţiuneaturcopolonă. Când însă otomanii autrecut de Iaşi, a apărut trădarea Mihu,portarul Sucevei, împreună cu logotuGavril Trotuşan şi grupăre boereşti

ale Arbureştilor şi Băneştilor au trecutde partea osmanlâilor! Şi astfel, pen-tru prima oară în istorie, un străin cucerea, ră luptă, la 14 septembrie 158cetatea de scaun a Sucevei. Macariecronicarul consemn în letopiseţul său

"Oastea barbarlor pura război crunt cuMoldoahia prăând casele şi înveseinduse cu prăzi. Atunci şi preaumoasa cetate a Sucevei sa supus turcilorşi ca o mireasă împodobită, ca o roabăau ruşinato ... Turcii au pus mâna pebogăţiile domnilor şi pe râuri de averi.

us r rbţ dvr Brţ r Rr dr r r br

e acolo sa întors ca mare învingător,acel trufaş stăpânitor turclor şi sa dusa cetatea împărătească, lăsând ca stăpân domniei pe un oarecare Ştefan".



Bsi i Alex

Lăpuşneanu ve

din urmăs lăs îe le îţelesri iie eesşe î l reiţ r i şi ţe Să i s şi Aex Vă Lăşe ă

e re li să esă; şi r ăr s sră sJee D ă i er reş?

S au fi fost dor drpt cst "bocsti" oiod cr ctitorit Sti istriţ Pâărţi dr şi ochiriou măăstir thoită d st pictt (î tholio

oltă cu Ruxdr om şi ci doi fii i or Ptru şiCostti împruă cu slo "Î Hristos cucric şicrdicios dom l îtrii MoldoVhii o AlxdruVoiod şi ctitor l csti st măăstiri ! ... Siur rămâfptu că dfiitir stilului csil oc-bzann î Modo s împiit odtă cu zidir l 554 bisricii Upenel istriţ d cătr cst domitor cotrorst. ăpuşului i s dtorză ctul bisrică. l cosolidto î 5 6şi i dăut u pridor ducâd şi pictori i ptruzurăl itrioră (di cr s mi păstrză cât frmt. P ziduril sudic l bisrcii sub o rumosă stmă Moldoi stă scris "Cu rr Tăui şi cu torul iuuişi cu săârşir Sfâtului uh s zidit cstă bisrică di

Măăstir istriţ ud st hrmul Aomirii Prcistişi Pr icuâtti Stăpâi ostr Mc omului şipurur cioră Mri zill blocstiului şi d Hristos iubitoru o Axdru Voiod fiul lui odVoio î ul 7062 (554 lu mi î 26 zi

Pritr utimi dii cuoscut st şi c d l 7 iuri 592 pri cr Aro Tirul îtăr istrţi possi stupii d odoiu prcum şi c făcută d Ş RăzVoiod î u 595 pri cr dărui măăstirii o briştşi stul Rozo. U mi târziu rmi Moilă prosfris şi istriţ Nmţului cu o poiă l lăşti ir î599 cu o prt izrului d l Cho. Pst câţi i î

60 şi 602 tot l să mi îchi măăstiri csti şim mică căuui (cu poii şi fâţuril stăpâit d două poii sub Chlău u loc d stâă l Pâărţi

Vod Dom Ior mdrd d fr bd

şi o brişt. Ptru tot cst "căluării oştri rutrbuiu "să dtori ru p umzu ptru o fcă pomir di î ". 27 iuli uui 60Mihil Voiod [Vitzul] di mil lui umzu domţării UroVlhii şi oiod l Ardlului şi dom l

Moldoi ită domi m m milostiit şi m it sfât ostră ruă Măăstirii istriţ ... c să ibădstiă ruătorii oştri umul şi cu căuării d di tot stl d sub stăpâir s cum fost obiciuc ... Îsuşi domu zis. Ştf oofăt îăţt. Ruscris. ouă zil mi târziu cşi mr oiod împic istriţ să ţiă şi hotru stului Mâjşti. (ot cf. Docmene pnd oa Romne S mi cuoscct d di l ui Alxdru liş Voiod (5 sptm633 şi Mois Moilă Voiod (3 sptmbri 634 priprimul îtăr stăpâir Măăstirii istriţ supr

â P A xdr Ld r d



vii la Bacău la Strâmturile dăruite de Marica, oaţa hatmanuui răş), iar cel de-a doiea conirma vechea danie a luieremia Moviă rivitoare la oienile de ub Ceahlău (Do

mena Romanae oa aModova Bucureşti, 171ag 5 şi 7)

Sata, doana şi oaţa domnitoruui Gheorghe Ştean chimbă oarta

Mănătirii Bitriţa a anul 677 nchinând-o, rin atriarhu oitei al eru

aimuui, biericii Sântului Mormânt

ISTORIE

Su Pr Dom vor ămădr

e ruinele vechii cae domneşti a lui Petru Rareş e va contruităreţia care a uncţionat ână n 175 aici) in ăcate aceată

retaurare a ăcut ă e iardă rumoaarecă interioară a caei domneşti uăce, n anii 10 şi 11 au mai cut câteva ucrări de retaurare şi a ictat n

ulei bierica e interior, Eteria va i ceacare va da o nouă lovitură mănătirii,turci şi greci urtând adevărate răboaie aic au ot devatate mormintele voievodale, ar călugării -au acun n ădre cu o arte din odoare, dar tot n-auutut miedica e elini ă deoaie deaur şi etre reţioae icoana Stei naMa târiu, n Primu Răboi Mondial,a Bitriţa a uncţionat un ital entrurăniţi, aici obojindindu-e mai bine de00 de oldaţi vătămaţi, iar ntre 1 şi

1 n incinta mănătirii a uncţionatun orelinat de coii

"Mănătirea Bitriţa, care ete idită şicută de moşii noştri cei buni şi bătrâni,

văând noi că a răma la mare utietatei grea tricare, că -au chimonoit ş aiit tate odoabele ei ce au chemat

veşminte cume, odoare mute şi moşibune . ce au ot dat şi miluit şi ntăritomnu exandru ce Bun şi Bătrân,care ete acolo atrucat dimreună cuoamna a na şi cu coconii ăi ecişi noi iind nre acei ctitori bătrâni .. n

chiatam şi n aceată ântă mănăire, anume Bitrţa cu toate odoabeeei şi toate veniturile ei, ca ă ie omanăveşnică a Mrmântullui Hrito eonMrăeriu, niea Bitiţa, PiatraNeamţ, a i ot bine? a i ot

Sus Irr bră o i remurile comunite au ot şi maigree n a ecat teauru Bitriţei re Banca aţionaă, nă la Bucu-

Dom, m Vodă ă

rău? Lucru igur ete că, n veacurile din urmă, mănătirea vadecade tretat monahii e vor muţina, manucrele ş odoaree vor i ntrăinate, bierica, chiliie, şi caa domneacă a luiPetru Rareş e vor ărăgini bia a 776 arhimandritul Iacovva nnoi idul de incintă cet id din temelie -au idit cuoteeala şi cu cheltuiaa lui Iacov rhimandritu şi igumenulMănătirii Bitriţa, din toată rămăşiţa . uetuui ău şi oenirea 77 incriţia de e latura vetică), iar n 17

reşti a aun doar o arte din el, cealaltăarte ierândue pe dm În la comemorarea a 00de ani de la adormirea "ărintelui Moldovei", au ot dehumate oemintele ctitorilor şi reaşeate n groniţă ub douăbolţi de iatră Jumătate de ecol mai târiu, PS Teoctit vacinti memoria acetui ctitor inţind tatuia voievoduluiexandru cel Bun cutată de Gir Rădulecu uă 1Mănătirea Bitriţa va redeveni aşeământul de care vor iavut atâta nevoie uetele noatre ortodoxe



z

z

Cuiu Simn Siharu rm o imon a o ănăa iţ a îmăa raiul monaa a prin u găia nîaă pru ă a i nămai mu pra a ori u Dumnu pi a rra mprună u oinii p ala ângăaiu a poall munlui ă

int oanichi Ban spun c acst snt sihastu sanscut p la ncpuul scoluui a Xa ntun satdin apopia oaşului Piaa Nam numi n cut

ul Piti p cnd conduca ţaa laiosul domn Alandu c Bun sp acasa d mtui şi ahimanditul anaa (umn al Pnaiului din 1867 ca la 857şi la ca miopolitului oldoi a scis un Scurt istoric al Mănătirii Pângăraţi. n acsa noa c a anu 640 ( 432 n ill lui

liaşoiod fiu lui Alxanduoiod Bun a ni d la nsiaBistii un monah cu numl Simioansmi şi mtuisit cu fapt bun şidoind d ia pusnicasc a ocui ncodii pusii p coasta munlui numiPu apoap d pul cu numlPnaaţi und acum st mnsiacu acst num şi ocul sa numi Sihsia lui Simioan. Şi a ptcu acs cuios pint al pustii n pac şi uciun 2 d ani şi mai bin pn cnd la

anu 66 (1461 sihasu! Simioan cu

Cd Neamţuu străveh de pusne

ani d a Ştanoiod cl a a cu bisic d şi pin aaa c i sa fcu n dni a aşat hamul sului şi sliuui ma mucnic imii ooul d

postşt aclaşi staţ anaa ca na loc spu

sihastu Simioan auind c Şfanoiod cl a ncat idş mnstii sau dus şi ua si da milosni s ac un s

işo d mn a dac nsuşi SnŞtfan la auta sşi cldasc snndoilnic c mul a pui p ansinuat monah ia d saul ui sfi foosi pcum d a cluiat sntuito sihastu! aniil n acs fluat fiinţ Schiu lui Simon cmult m a os cunoscut micanoi c aa s s tansfom maiiu n nsia Pnaţi.

â Sfnţ muen mn tuţ

prn f deau de fresă



Drep Rgr dapra rrd pra amra mrmr

Şi a nevoit cuvioul Simeon alţicincipreece ani împreună cu ucenicii ăi în acel loc până când "învremea răboiului de la alia bă aar bierica acea de lemn" Şi pentru

că purcaţii turci "toată ţara o au arşi au robit şi mulţime ără de numărde noroade au luat cu dânşii robi

cum relateaă cuvioul nataie alMoldoviţei în Cuvân penru zdrefne Mănăr Pângărţ), a trebuitca la vremea bătrâneţilor ale cuvioul Simeon ă apuce calea pribegieimpreună cu toată obştea a Se pare

că numărul ucenicior ui era marepentru că altel ar i putut lene ă eacundă în pădurile muntelui Părutel a aun ântul ihatru la raţii

români din rdeal râmâind împreună cu ucenicii la Mănătirea Caşevadin cetatea Gurghiului Fiind înă preagrele încercările acetea pentru căruneţile ale cuvioul Simeon a plecat la

omnul la anul 76 plân de toţraţii ba încă elit şi de ântu voievodŞtean care "după e au întor turcişi a potolit vraba robiei şi a ăcutpace atunci a trimi şi iau adu intele ui moaşte întro raclă cintită şie ţinea în vitieria a cu cinte poi

uând o parte din intee ui moaşteea poprit pentru bagolovenie şi cu

aromate cu bune mireme şi cu tămâe le tămâia totdeauna pre crednţa şi

buna întărire a blagocetiei domnieiale iar mai vârto pentru dragoteaşi căldura duhovniceacă ce o avea mainainte către dânul Iar rămăşiţa in

telor lui moaşte cu cuviinţă inţită şicu cinte le-a îngropat în cetatea Sucevei e airmă tot în Cuvân penruzdre fne Mănăr Pângărţ

ân par d m Svaa prăţ a d 9 mar

Jos Sfţ părţ a daaa Sd m ărbărţa 23 a ar

cet cuvio monah idit duhovniceşte în obştea Bitriţei şi deăvârşit în ihătrie a ot creut caânt încă din vremea veţuirii luiUcenicii lui i-au povetit petrecereaprin aceată lume trecătoare un manucri aghiograic al Veţ lui iindcopiat neîntrerupt până în veacul alXIXlea veriunea mai curtă a Veţ

us ăăra Aapa r mag d a fâr a XIXa

ântului Simeon alcătuită la 17 de egumenul Moldoviţei nataie a circuat ute de ani prin mănătiri ultimacopie cunocută iind ăcută de monahu Metodie de lagapia eche la 3 noiembrie Pătrarea "ntelor luimoaşte cu cuviinţă inţită şi cu cinte" încă din vremea

voievodului Ştean nu laă loc de tăgadă aupra inţenieicuvioului Simeon iar măura înduhovnicirii ale vor idu a un adevărat cult al lui în Moldova acelor vremurilucru întăit şi de Pomelnicul ctitoricec al Pângăraţiuluide la 1793.



n Cvio Ioi iicaniuând amine la acese vieţi ae unor mari nevoo i usnici 1a căua e umnezeu în usa Iordanului da i în cea a ăduor dimrejurul Bsrţe Ma

înaine însă de a se uga în ee i rn crăăurile ămânului a vieţui dinruncie la sfâna Mănăsie a Bsiţei.

ei ce itră n viaţa putniceacă, lujec mai mult uiumezeu, e dau a ma mari poturi foamea şetea, arşiţa de zuă ş răceaa de noapte e rabdă cu

vitejie iar războaieor ceor ce ăvăec de a vrăjmaşul ceevăzut e mporivec are, e ec ot feu a- birui,

şi e ârguec a rece oată calea cea trâmtă şi anevooaă care duce la mpărăia ceruui Pentru aceea le trimiteumnezeu fii ngeri ca ă e aducă hraă, ă le coatăapă di patră, ş aceşia i nărec aâa de mut, ncâ emplieşte cuvântu proorocuui Iaia, care zce "Ce ceaşteaptă pe omnul e chmbă n putere, e aripeazăca vuturii, aleargă şi nu e oteec Iar dacă u e vrednceşe ceva de gereaca vedere cu ochi, ă u epeşe de venrea a aceora, care păzec n oate căie, apără de auprele vrăjmaşului, l ajută n ucruile ui ş i-duc rugăcue a umezeu e e tâmpă vreunuadin punici vreo ipitire neaşteptată de a vrăjmaş, şi e şi

ridcă mâiie către umnezeu ndată i e trmte ajuorde u ş i e riipec toate ipitee, petru curăţia nmi

ZCd

Rugăciuea şi lişea iu evia ş răbdareaîmbrăţişâd, patimie cele pierzătare eai stiscu seelile pustiei Sţilr Cuşi Is şi Chriac de la

isericai ul, lumă tr al chiie sa ct şi scusipăstr iar celăalt, seşic al lumii eserate sa arătapri rugăciuea cea aă

â Sfâ O Egp ră psfără să vdă hp d m mp d 30 d

u. Cuvintee acetea ale Sfâului nufre Egpeanuu pe potriva cuvouu Iof de la Bercai Sa căula Briţa, şi ot la Bitrţa a deprn cu nenreruptacue, pourile ş privegherile ce mitea şi inma om

către umezeu Cuvou Iof a dort ă răacă atfel că a luat ntr-o buă zi becuvântare de la egumău, şi a pleca ă e evoiacă n Ţara Sfâtă upă ce chinat a Mormâtu omuu ş a celelate locuri fIeruaimului, fânu moah briean a retra pIordanului Ştiut fnd că omul dăruieşte fiecăruiamăura oteelilor pe care le uferă ceva pentru şi numele acetui mare evoitor al Bitrţe l-a făcu ccu pentru feia vei ale, atfe câ mul ucenveni ă e evoacă n preajma ui. Cei şapteprezeccipoli a cuvoulu Iof ntre care do, grec de eamforma, de fapt, prima comunitate moahaă româ

â dvdăr fmgârbv d âmbăă Evgh L A ssp prd

d dm27 dpă R



din ara Sfână) Pentru ă nu a ututaeta atta finţeni şi rugăiune naele ouri neredinioşii arabi eau năvălit aura ţării rigonind eoţi fiii lu Hrio. fel, uviou

monah a rebuit aşi aduna uniiişi a lua alea Modovei, ătre Mănătirea Bitriţa. Ştiindui alearea ătre

heyhia a ărintelui Ioif, tareţulmăntirii ia dat bineuvântare ăe aşeze, mreună u obştea a de aordan, n "utia ea mai dinlăun

tru" a ădurior din muntele, e aveaă fie unout de aum nainte, a alBierianior". Nmele muntelui şi alhit uui a fot dat de norod tomai dea evlavia rugătorilor uvioului Ioif

bştea din utia Iordanului, trămutată n muntele Bierianilor, a totmărit n tim, atfe nât au aărutmai ntâi âteva hilii, iar mai aoi

şi o bieriuţă u hramu Bunei etiri. Ceretând uriurie, e oate afladin Fondu Mitrooliei Moldovei ăfondatoru Mănătirii Bieriani eteun ieromonah şi tareţ Ioif, venit nModova de a Iordan u âţiva ueniiai ăi şi aşezându-e n munţii aeştiaam n ajunu vieţii lui Ştefanoievodel Mare, ăi urând a răoat eroumoldovenilor Ştefan Marele."

Shitu va fi fot ridiat, nendoo, u autoru Sfântului Ştefan, duă

um dă nredinţare şi arhimandritulartenie, are unea ntro lurare dea 863 dere Bieriani ă "duă n

toarerea în Modova de fria otomanilor u toată imotia ălugăreaă laanul 498 a u temelia hituui uajutorul ui Ştefan el Mare" Sfâtuuvio Ioif a ătrat şi aii, n nou nfiinţata hinovie de a 498 , arimeautei tatorniind rânduială ahimită, adiă rugăiune nenetată n bieriă şi la hilii ultare, ot, rotirea şi ântarea almior nenetat, dimre

ună u dragoea faţă de aroaele, erau reguile reluate deobştea Bierianilor de la mănătirea ontantinoolitanăStudion. ar a şi mai nainte, e ând vieţuiau n utiaIordanului, şi aii au fot ălaţi de năvălitori neredinioşide data aeata de ătre turii are eau dat fo hitului şiiau făut ă lee ătre Sfântu Munte tho in drumulor au fot oriţi nă de Maia Preita are li a arătatntrun tear, ntrebândui notro au auat e ale. Multminunândue, vredniii monahi iau răun ă mergeauhiar n "grădina ei". Sfânta eioară e-a orunit nă ăe ntoară, entru ă şi ourile aelea făeau arte dingrădina ei" Şi făând ale ntoară, uvioul Ioif, mreună u obştea i au u temelie hituui e va deveni maitârziu mănătire, u numele Bierianior Iară la tearul n

'

Sus Evmd vaţa Hr pda Sa dpEvag

Stng Dad drapa Sfarp EppSmr rdr a b(1 10)

are li -a arătat Preita, au u o ioană u hiul Maiiiomului ugrăvit e ea eata a fot o arte din etree

rea rin aeată ume a elui are ete unout a el dintâiihatru al aetor louri şi titorul aşezământuui Bierianilor, Sfântul Cuvio Ioif.

vă saştr ctt a ce dn nev şcer âhn ângâetr Snl Cvş Isf ş C-ac, ce ce a dbândt rgăcnea cea de fc ş vase alesea Sfânt va fc, gavă neze sădăască sleer nastre ace ş ae ă!



Icoana Sfinte AnaIcoana ăcătoare de minun a Sfinei Ana a fos pictată cândva, între secolele X I Xşi dăită voievodi Aeand cel Bn două veacri mai târiu de anue al lePaeoogu sa Ioa al Ilea Paleologu mpreună c această mnnaă zugăviebianină, basiei au ma adus odovei şi pe cea a aicii omnulu de a Lidda

"1 n r nţeesului rietenesc e cre l v i vut cestgest, ceste două minunte cone m reentă unlucru imortnt entru istore ele duceu recunoş

tere Biserici Modovei de către Ptrirhi ecumenică Constntinoolului Se şte că Ţrigrdul vo să ună totdeun c ntâistătători i bisericilor ierrhi de nem ein,r lucru cest n ost e lcul lui Petru I Muşt, şi nci urmşior ui l tronul moldv ret entru cre ceşti u şet mtrooli Moldovei sub oblăduire rusescă Hiciului şdr, drul sânt l Pleologior nsemnt totodtă deverre şi ccetre errhior locuu nnou ninţt mitroolie modovenescă

cestă sântă conă " mici Precurte Stăânenostre Născătore de umneeu, rşi ăcătore de minun, erectă ş modobită cu cheltuiă mărătescă,măris, domn, o trmis dr Mănăstir Bstrţ, ndăcută cestă mănăstire de ericitul exndru voievod şi dedomn s, n Nicole Grămătcul tălmăcit cărţile bintne cu cre u ost nsoţte mândouă conele le Mciiomnului de l Lidd ş Sintei n), şi găsit că "sânticonă de Mănăstire Nemţului este ăcătore de mnunisemene ş entru Sânt n de Mănăstire Bistriţei

Ir cestă sântă iconă, Sânt n, l vreme de neloie,scoţându-se cu lte ră dn mănăstre, ndtă lou, denu este tot, ir cât ţine hotrul mănăstri negrşit lou"ceste le devere k Gheorghe, mitroolitu Modove şiSucevei (723-729)

r n ră de oile vreme duse de mic PrecurteiNăscătore de umneeu, mărturiseşte to norodul că, demulte duhur ree ibăvt cestă iconă re destui chinuiţi de urâtorul de omeni, divolul omeni stricţ l mnte,eiletici, ndrăciţi ce eru duş egţ de căruţe de cătrenemurile or Toţi ceşt umleu Mănăstire Bistriţe cuvetele lor, mi les n ilele de vineri,

când li se ăceu rugăcun şi delegăre Sântului Vsile cel Mre n ţ icone Sintei n Iră duă măcr treSinte Msluri ş tot tâte cumnecări,mulţi dintre ceşti şi lu linişte del umneeu şi rin rugăciunile dreste mci Precurte Fecore Însănu dor entru igonirile otrivniculuidvol se rugu omen l icon sintei n, c entru orce otrivit jutor lneutinţă, căci e mulţ dntre ceşti- scos de l mr năste ş rmedii,

ir e lţ i vindect de elurite bolip pp p

n sasu prshnaru ana Sfn A nadn bsra Bsr

nştere de runc buni, s rugt orecând şi Mri Enş ămislit e .. George şdere ş Emi ngenunninte icone snte n, căătând m oi e rCirin, dn nemul Porumbescului

Şi tot norodu ovesteşte cum că t unei creştinstul Bistriţei, e când ve dor tr

bolnăviciosă ind ş vând mrede inecţii, s mbonăvit de er mm s o duce mere l se mslur dn mănăstre, dr cuceste coil nu se vindec isind, mm şi lut ntro bună n brţe, duso n ţ icone ăre de mnun şi ăogit coil sn, numi s-o că din nou sănsă tât de chinuită ost n u etiţ ncât mm e creut că v Note nsă, i s rătt sânt

Sâ nrarea n ronaosu bier



Sus Adrmrea a Dmnuu

vi şi ia pu bineredinioaei mameă nu mai ie temătoare penru ă iiaei a vindeat de boaă. Şi u adevăraemeia a dat nredinţare ă din eaulaela opila ei a ăut bine

În vara anuui 939 a ot mare eetăpe valea Bitriţei Şi ăpătând gând un

penru redinţa lor poporenii din aeleate au pure mpreună u preoţi orn ăruţe trae de âte patru a şi putând teaguri trioore ătre ânta ănătire a Bitriţei a ă e roage la ioanaSnei na ăşi ntoară umneeuaţa ătre ei şi ă le dea ploaie pentuholde Şi ăând ei rugăiune multă nbieria Upeniei n iua a şaptepreeea a lunii iunie tot ael norod a peatapoi n proeiune u ioana ăătoarede minun a Sintei na ătre ăraşa

Broşteniuluină pe ând ar i trebuită intre n atul arăuui ai nau mai

voi niideum ă meargă egeaba autrudit ăenii ăi ndemne la drum ăaeştia doar ăreau n două piioare darpre nainte nu vroiau ă porneaă Uitându-e primpreur preoţii au văut oântână şi atuni iau ăuit pe reştiniă o eretee a nu umva apa din eaă aundă eva Şi ăând ei auareau o din aea ântână trei pruni epădaţi de mamele lor Iar aii numai dupăe aeştia au ot ngropaţi reştineşteau pleat mai departe la drum

Acaitu Snr ărinacim şi nanacu

ţri eei de Dmee lee,dmeeieir priţi Im A elr e ţ pe M

S F N Ş N U N

S aapeeama aaruu n emnde e şfţă de aur

Sâ reda de pe une nare e găeşe una dn ege de aur avanghee "reum vţ ă vă faă

vuă amen faeţe ş v aemenea

(ua 6 6

eţii re, bievâ deDmee Nre i PrreFeir Mr âri de ld dem v i rgrii vri; irvi, ei e veţi îdel eDmee pie rgilevre de e prmediile pe eie m briv priţi de rei eiiţ



18

Brodeii lxandIubitor de artă i de frumos Aleandu cel Bun a avut ma mute ateliee de bodeieî mănăstre cttote de el. Ecepţe nu putea ace B sriţa de la care se cuosc douepitraile i două epitafe câte unul din fiecare mai păstrânduse i n zua de astăzi.

Epitaul lucat pobabil la 42 8 din pounca Maeei Doana ulia soţie a lui Alexandu pezinăscena Puneii în oânt a Mântutoului şi ese

cusu cu de au şi agint pe ătase cafenie lieele inscipţiei de danie ind slavoneşti Pe lângă Maica Donului apostolul Ioan şi icodi ai apa patu îngeiplângând şi cei pau evanghelişi în coţuile epiafului de

â p rDm rmâ fr 28brd r dr rg mr pr j L p 686

r prdă mp m răb

090 x 070 ce se păsează la ănăsie elălal epnuit e Lo pentu că a ost lua la anul 686 peună cu alte odoae ale iopoliei Moldovei) de Mpoiul Dosoei şi dus în aces oaş al Poloniei ea boot cu de au şi agint însă de diensiuni a 82 x 28 usese luca la 428 din pounca ituu Macaie al Moldovei pentu Mănăstiea Bistiţeîl avea epezenat pe Iisus Histos culcat pinte îngestele n cele patu colui fiind bodate însenele eghelişilo Spe deosebie de celăla epiaf acesta adania înscisă cu litee geceşi şi din păcae s-a pieîn ipul celui de-al doilea ăzboi ondial

Eprhu păstat la Muzeul de Ată aţională a âniei şi lucat cu de ătase au şi agint în vea

al XVlea ae diensiunile 45 x 02 inscipţîn liba geacă şi 6 edalioane bodate epezentaile săbăoi aşteea Donului Boeul Dolui Buna Vestie Întâpinaea Donului Învieeaază Scibaea la Faă ntaea în Ieusali Duucii Răstigniea Pogoâea la iad Învieea DonuMionosiţele la oânt ecedinţa lui Toa Înăea Donului Pogoâea Sântului Du AdoMaicii Donului

elălalt eprh despe cae neau ăas doa inaii pentu că el a dispăut după Piul Război Mon

â r rmâ (d)



Drep Îgr brdţ frd r d d Ep

a fost ceat la 4 27 şi ea oosit doa laaile paznice (pe cae le şi avea bo date în peeche cu de au ş agintaşteea Donulu Botezl Donli Întâpinaea Donulu Bnaestie Schbaea a aţă Învieea ază Spăaea picioaeo apostoio Intaea în esali Săt l

Iuda Putaea ucii epădăle uiPet Răstgniea henos-l Anastasis nălţaea Donlui PogoâeaSfântuli Dh) Şi acesta avea înscisuile în liba geacă da şi poteteledontouli Alexandu cel Bun (înţişat ca n bătân cu babă sub caescia "avtocato" adică "de sine stăpânto) ş al soei ui Maena sub

bodeia căeia sca a fel "avtocasa" Acest eptahi a ost tiis spe

păstae la Staaia adoga în Rusia înpl Pilui Război Mondia în96 apoi a fost expus în Muzeul

ita dn Sankt-Petesbug dpă caenu sa ai ştut niic de el Aceste puine bodeii pot doa să sgeeze uliea odoaelo şi veşinteo c cae

sese înzestată Mănăstiea Bistaai ales de căte voievozii şatini)i cae au lat alte dui după în

chinaea sfântlu ăcaş Iesaliln veacu XIII-ea

Jos Frgm brdd h m dm

l

pta (in graă: = p px= l pravân prţ ă ă l n pan lj par (a a în

Ap) l ar n bl b rprzăp par jg ljii i H pâăla ja in (Ma , 23), ar ha h Sfân pgrâ apra pr- Bnvâna n a vară ar Să p prţ Să a mp ap baă p barbă babal Aarn ar pgară p argnavnr l găna in all 132 p ar r pr annî îbraă) S rnr ânira ăra răpn prl p blza r anj ar rină pahll. Ephl prn nrarl ianlr p ar aaîaă înagnă, p pp r an â hn prţ aa p graz.r f răţil lalală lain înă zază bfră ar ab ap în faăÎn raa ă (pag. 331) SfânlSn al Taln vrb lizara praă a prahlu ăăprah n ană ă n ăvâaăar aă va înâpla ă bţăa fa r ană a găn bza ava n l n va gă

prah a pr a n răân lrar-a nă bnvânân, ă pnăbrâ a baă ni pânză, a prahl afl ă ăvâraă aaIar pă aa r ar a lj a p-rah ă păra înrn l b,a ă înrbnţa a va fn a n bn în ănăr laMznpă la Ca la avţăl p pri ă pra

Drep Eprh, msr Bsrţ

TEZAUR



Grăă urar

La Bistriţa a funţionat o anearie domneasă pentru ă aât oeodAlexandru e Bun ât şi urmaşi lui au ems ae de danie din mănăsire A exisu sguranţă şi o şoaă de grămăii are nstruia diei de anelae opişti şiraduători de geaă ş slaonă pentu neole domneşi

Sâ h zdu de ncn tă

traducăori de greacă şi slaonă pneoie doneşti Aceasa ne îndţeşte să crede că Bistriţa aea laree pisari esiţi călugări insde talia onahului "iril rentul scriitor dn tipul doane A(care a caligrafia şi iniat un fretraeanghel) sau a lui Paise ori a estituui său fiu Gariil Urscrişi de altfel şi în Poelnic) Mcronicar Grigore Ureche tot acscris sloele neaseuitului său seţ după ce a i bucisi desigurînâi Poelnicul Mănăstri Bistretopiseţul saon iind ngrop

e ştie că această ănăstire a aut şi o bogată ibiotecădar cărţile anuscrisele şi urcurile e au aut aceeaşisoartă nefastă după ălogrea Bstriei Sfânului Mor

ânt Spre exeplu ae ştre despe existenţa la 1864a unui aloros Tetraeangheliar slaon scris şi iniat înBistriţa la 184 care a dspărut la scurtă ree e altfel laBistriţa a uncţonat o cancearie donească penru că atâtoieodul Alexandru cel Bun cât şi uraşii lui au eis actede danie dn ănăstire Va fi eistat cu siguranţă şi o şcoală de grăătici care instruia dieci de canceare copişti şi

bserica ănăstrii se prea poate aici să -şi dat şi duhul (ori la Goeştii ţinutului ârligă

Bstţa a fos un adeăra ocar de cutură ediedoedee i existenţa Şcoli Doneşti iniţae de Petru

a aceas ănăstire oeodală Aceasta a fost transfon Mel Mănăsirii Bisriţa în 1984 (deşi încercăr audin 932) a în 2 a fos restaurat îbogăţindu-i-sodat parioniul Piesa de reisenţă a uzeului ost săechul clopot dărui de Ştefan cel Mare ş la 19 cae a răsunat în Moldoa ree de cinci secolcare fsrându-se în reile din ură a fot adus a

enc e BsrţaCu via atlui şi cu sprirea iului şicu svârşirea Sfântului Duh sa cutacest pmelnic la cursul anilr de la i-direalumii 1 () indictinul 1 ,crugul sarelui 27 şi al unii 1 n lca-şul unde este hramul Adrmirea rea-curatei Stpânei nastre Nsctare deDumnezeu şi pururea eciarei Mariace se numeşte Bistriţaentru aceea ricine vieşte ca sşiizveasc suletul de munca de veci,czând n pcate cu vie şi r de vie

s se cureţe cu spvedaia şi cu mrtu-risirea de pcate C u spvedania şicu mstenia se curţ pcaee Aici se pmenesc uni credicişiiDmnii Ţrii Mldvei care suntaceştia meneşte Damne pe Bg-dan Vevd; meneşte Damne peLascu Vevd meneşte Damne peCstea Vevd; meneşte Damnepe etru Vevd meneşte Damne, pe Rman Vevd; meneşteDamne pe un credincisul DmnAlexandru Vevd; pe Bgdan fratelelui meneşte Damne pe Anastasia,mama lr meneşte Damne peAnna Damna "

Ss pu de bur u steu ntrerne pe tem dve



Îu·. n O M•L'n!� rq;a,Il01A . •OIM.ll�t· fAK t\01/ •ONpiHTtl . c�nf At i rl _' N, li'A O r •O

< '� !M•"� ·1t'HArO!iIo( C"\'Tuit . HFpAir·O.o:I·; ÂCCl hUMJ f" (hjI: .·�

�f

Jc { H /( • o Î ; /•k ' c Tf \ t�b

_ P H-, AEgt t ĂÂ ' h

Su Înăţara Sn ru prănuăa spmbr Iană paă p mn

Su Vţ Snţr d rpu D ş Eangha d a Namţ dn 82 gă n muu

exps ntr-o vrină Se pot deslşi literele slavone ale nscripţie şi se poae adira stea Moldovei pe acest rosclopo gre de 8 00 kg

Fragente de brocart bzanin din antia donească avoievodli Alexandr ce Bn, ce a ost scoase din orânt li în anl 932 , sta alătri de ate ateriale alaten groapa prili ctior al Mănăstirii Bistriţa, alătri şi

e ros epita cra,probabil, chiar de Marena Doana la 428 ntredoă vtrine poate văztş pal de ier pe care stă

ea sicri! dontorlAexandr Se pare că şcele câeva ragente dearră sclpată, găsten pardoseala bsericii, araparţine tot perioadei alexandrine Se prespne căăcea parte din tâplanei ai vechi biserc aănăstirii, ori poae provn de la o casă donească ai veche

Vieile sinţilor

itropoiti Dosotei, tipăriăla Iaşi în 686, diprenăc o roasă vanghelescrsă şi erecată înargint ar în 82 a Mănăstirea eaţli po adirate aătri de celea roase icoane pecare le-a păstrat Mănăstirea Bistriţa din secoeleXVI-XVIII. n rei dntrevitrne se aă ceraică,teracotă şi onede de

epocă, descoperite în tipl săpărior arheoogice Pelângă nele sclptri, doar câteva ragente de rescă păstrate din vreea li Petr Rareş, ne ai da o vagă iagnea roasei pictr bizantne c care îpodobse cândvavoievodl şatin casa donească Dintr-n boc onoide arră albă, sclptorl Gir Rădlesc a ăc, la pnea a 550 de ani de la oartea li Alexandr cel Bn,

o statie coeoratiă voievodli oldovean, sinită a răcin aceliaşi an,982, de căre itropolitlMoldovei şi Scevei

Odată c anl 948, organele represive coniste aconiscat tot ceea ce era aide preţ la Mănăstrea Bstrţa,dar n toate odoaree şi obectee de parioni a ajns laBcreşti, penr că o pareiportantă s-a perd pedr" proceseeverbale c care a ost prelat tezarl s-a perd, iar eventali artori a rit ntre

tip, este lesne de îneles cacâte dn obecee de preţ aeBisriţei s-a a întors la ănăstire dpă anii 989 Doarsalba ăctă din onezi dear ce sese jertită icoaneiăcătoare de inni a SinteiAna ş ate câteva ărnţişr a a ost rerocedaede către BR aşezăânlionaha al Bistrţei.

Stâng Thkpaă p mn



:"

22

secaAdom Mac Domnuui

ava Bitiţei ete e ezetaivă ent u tilul gotcbizantin imu de eocamedevală moldove eacă. Zidu ile goae de do met contuite din atăşi căămdă şi întăite de nouă contafotui au o lungime de 45 meti lăţime de1 meti ş o î ă ţime de 3 met.

Bca

Pan ese conc, c o sngă lă pe naos, as eănăo c cel e a Poboa şi e la Saina . Faaee albe sn sip encie, a oă âni

e ocnie săjiesc bseica oaă îpej pe sb conişă, ş o ee, îpenă c fie alnge c ac b,ecoează şi a ocogonală cele e sb seaşnă aipăsân încă fescele eac aXVea. Absee aeae, ca ş ceaa alali, a oă poigonală, ccâe cinc şi espec noă ee, aco

peie c e alnge. eesc,icoana al n să easpainăi pncpale, scena Aoii Peacaei aân-se în bnăsae e conseae, a pe peeeee aps. naea scă ese săjiă e oasa seă a Moloe şiPsan a peec ăă în paă aann Dmn , cân oă Lăpşnean eenea al paea coal Bisiţe, zn- biseca Upene Maica Donl "oga"

bnecnează n-o oasă

Stân Hrm Adrmr m md

esc ă bizanină, inaea ceşninspe iazăz i în pio bisc. Doă şi laeale, c ancaene goice in piaă, epezi

inăile în piol linapa eese ai, angie, zae pn-n eno eianenae pn pa ne c aficae, specfice goicli z Aşjeea păne inîn ponaos, o pn pa elegaeese). Pol ese bol ssel ooenesc c oă cae sfece, spijine pe ace î n csolă, şi ace piezşe c panann o ce bseca li Alexan

ce B n n a a exonaex-o oeesc săpăaeoogice in 19. Poa onena e aaea în ponaos ese aseănăo cel e la napincpaă a bseci "Sânl Ioa n" in Paaeasccesne e eşie in baze boga onaencae s e îneaie în ac fân, spaaa pani acopeiă c lob goice spse efla, sa în ozaloee seice le înâni ş în ssel e boliponaosl, c a ş în pio.

şle e ecee în naos şi în gnă seaănă îne ee, aân n cna sipl e piaă, îpoobi c oă bagee, n cae se es

a secnae. Mcile feesenaosi lasă să pănă în bseoa aâa nă câ să acă paş îpăcaea c sine a găoSinţena în naos ese asă e eae Sâna Ana ş e Maele Mceoge , zgăţ pe icoana ăcăe nni ăă e Paleoog. nosas e e a, cae sepaă ns e ala, a fos sclpa la 1.

Stân r d rdr

br



Aa Naa prma ţa Axadr B.

rr Aadr B

ama mmn

C a ş a robota, gropnţa (bot tă n sei indr transversal) rpe spaţ dntre pronaos şinaos, adăpostind titori Bistriţei pe lexandr

e Bn ş pria soţe, doana na eaşa, dprenă doi opii a lor-Roan şi Vasilsa pe el dn â f al Sfântl Ştefan, exăndre, răn it în lpta

de la Războieni pre ş pe na, sora l pe n altRoan, feior al i leş voevod etr Rareş sa în

grijit de orânt fros ornaentat slptri,aflat în nşa ferestrei gropniţei, are o adăposteşte peMaria oana, soţa i Ştefan Lăstă (53854).n bseria Mănăsiri Bstrţa însă, odihne s în nădej

de a Înverii, ai lţi oaen de vază ai Moldove înpartea de nordest a pronaosli se află orântlatrbit roniarli rgore Urehe, o rânt pregăit pentr tatăl să, estor rehe, dpă reztă

dn nsrpţia de p e espede eastă groapă sa gătitş fă_t din porna dsae rehe estor, arelevorni a ări de Jos

. C estor Urehe a fost în

orântat în titora sa de a Se, ar rgore Urehe

a folost pentr elaborarea hronii

sae omenş eopeţ Bistrţei, este de presps ă osenteledeshate aii în 932 snt ale arei nostr ronar, aşezat aii pentr veşnă odihn ă a 647. nspre sd-est se găseşte orântl l vaş oles+584) are vorni dn Vaaha

, pretendent a tro

nl i etr Cere, ort în prbegie a 2 deebre5 84, în tp e venea din rdea în Moldova, la hearea l etr Şhiopl. n tpl eretărilor arheoogie din 975 sa ai aflat, în partea sdiă a pronaos, n orânt arhieres, e s e prespne a f ai Iosif Mşat, pril itropot a bser i atoefale

a Moldove, rdă apropată a l exandr e Bn.

ar daspmrm Aadr B a A Naa

arar a da d s

ara rar amrm AxdrVd fa ar

Lângă zdl nordi al pridvorli e aşezată piatra deorânt a itropolitli tanasieare a păstort tropoa Moldovei dpă nastasie Cria şi a răposatla 3 ie 6 32 în aeeaşi înăpere aflând lo de veşniăodhnă şi epsopi Metode ş Seon, repasaţi înainteaerarhl în 5 4 ş respetiv 56 4

G H D



Msa

şi aşezăintee dependnte

Se c ede că ot ci e i Aexd cel n ost distse de căe i

l i Soimn gc î 3. Aclele id c eteee sn cee eăc în 7 7 7 (ooă ve me năle) d potă că d de spe oă ge lo

Incna

Intrara udică n ănătir fac p ub turnul cu tri niuri ridicat n ca da doua doni a lui Ptru Rar c

adăpotşt la priu ta un paraci nchinat Sântului cola şi o cară d gardă a trărilor daupraUn alt turn dar n parta d apu a fot idit d cătr bin

crdincioul oiod Ştfan n 498 după c a nfrânt p oanAlbrt şi şii ăi la odrii oinuui

Paracliul nchinat fântului oan cl ou d la Sucaa radtinat clui faiii oiodal l counicând dirct cucaa donacă printr-un pod upndat Rtaurara picturii paraiului n 975 d cătr Tatiana Pogonat a dat la ialăuprb frc biantin d la ncputu colului al XVlacopoiţiil iconografic al iţii şi artiriului fântului Ioancl ou aând o dobită aloar artitică şi docuntară Pfaţada udică a actui turn a dat la iaă un fruo tabouoti pictat p ra ui Ptru Rarş

Sâ Catapeteasmă aatăîn muzel mănăsirii

S Turnu coponiţeşifoa "Şcoaă domnea

Dtu d incrtă t la Bitriţa probla caor do

S par c două dintr l au fot contruit p ra luandru c Bun una p tri ni n 402 odată cu priarică iar ata ai ar cu ta şi aând două piniţ npr4 Pria a fi fot pictată d ugraii "ichita şi Dobor fi podobit cu frc şi pria birică a Bitrii d ană doar oiodul Ptru Rarş puta ocupaa fiind cpr fârşitul iţii lui Aandru Ptru Rarş t cl car aaici tita Şcoală Donacă c a funcţionat până n trcut prgătind şi dând itorii noatr clbrii copişti dulţi d dici şi proţi cărturari Rtaurată n 984 aadăpotşt atăi un fruo uu Micil frtr al nui laă ă pătrundă n birică doar atâta luină cât ă a

paca şi păcara cua rugătorilor Sfinnnao t aduă d d fânta Ana şi d MMucnic Gorg ugp icoana făcătoar dnuni dăruită d Palconotaul d ti auripară naoul d altarculptat a 84

Sâ Aai arhierec,deaiu de ecă



Pânga

Spne hindl Vnv în c oc a n na c sihs Sieon bisei de len bni de l Şen-Voevod el Me şi

pn ăe e s în vedenie şez hl Sânl şi slăvil Meli Meni Die zvoâol

de M L nl 570, viosl Anssie de l Moldoviţdăde ăie ă el pe ănl i- poves penvţ Sânli Seon peol ş ă ve bseă iă de len în nele Sânl Diie zvoâoil

de Mi ăă de băânl Şen Voievod ş spţ o s ând ven l Vle Albă ole og spne ădene şezăânl onhl i os dă de n săveh sihs nele nge i păinele oniheăln vnseză ipoez ă es eni pe sânlodi de l Tisn în Vlh V i os psi shldpă 476 însă 560 v e dn el ănăse Alexndăpşnen e i poi şi ângăţl i l

de iă deâ de bnăvoie ă de le oi ăândisă învs Sânl Meni Diie de- îngozi să- ă bise pe el lo s po oă osâdi ş o ă

genl Ailohie e păsoi shil vee de 56de ni şi Sânl Diie os e e - sl pevoievodl Alexnd să zidesă os biseiă ângăţli Lăşl e o heă nă nd ons pnsppnee doă ii biseii din pă înhine sinţlo e ş vel e de jos ş Sânli Me MeniDiiie e de ss. Mănăsiii i- os dse îbnăăţii 642 în vee donei l Vsle p de ăe S şi

soţl ei ele visieni Diie Şoldn Ahieel Veni

n Roviţă ne l donoe v ve gjădeosebă l înepl vel l XX-le ş înâ ănăse înepse înloi işi oşiile ei îninzândse peVle Tăli până l hoele oăneşilo spe ăTolesRapo pnd o am de n c şec 887, pg 237 Ahindil Vnv (833-859v i el e v shb l ângăţl onsnd-i onoă inină şi îneeind n s îpejl ănăsiii oen dş dn dee păţ n lo de lţe âzi în vee şi dpă el de-l doile ăzboi ondlsăen ângăţl vo expop sln păânile ş livezile ănăsii eninţând ă-i vo d şi o ână nînsă Mnsel de nene îninţ în 87 2 n penieniîn lădile ănăsii i l 2 960, în bz odinli

Stân r r rd d â r r Şţ d

n 5529 ieoonhl nh Dgn ped ângăţl lioşen on dieol Sţinii de eeăi iologie şieoge-Sej. Vee de bne de doăze de nn- îngennhe nieni în sânl lăş d în 9 8 s-eş edeshidee ângăţl bseă de po

doi ni âzi ănăsie dependenă de v isiţei

can

Biseini şi ăpă nele de l evlv găoloisihşi i viosli ieoshonh osi e pseel shl jol l Şen el Me l nl

498, oă ioi ălgăesădpă ăisie hindil ene Aes sihs ven dn psi odnl d shili oândilă hă diă găne neîneăes ind şi n dn ovele pen e n ăs în Mănăsie isţ Fos biseiă hl ne Vesi poădin 535, pen li e Reş e odăi ioe l Şeăniţă voevod ( 57527. Aes os înonjă zidi gose şi p ni de păe îne n 62763de ăe donioi Mion ovsh Movilă şi Moise Movilăşpe n i âzi voevodl Vsile Lp dăgând-i hilşi n n-oponiţă L 786 niol onsnn Mozziese el e d o nlă ese ănăs lă veedependenă de siţ eţl e se pe ă v şinisiv spăă ze de âev popeăţ nie n şseni e bse păsândi ponosl şi nlloponţădin 638, ş zdind sele săeţei psl ş hlile ănăsiFoe bogă de- lngl veilo Mănăse isein v

săă l odă selze veilo ănăseş dn 863,şi v jnge hi să e păăsiă pe l 880, ni ni i âzdevennd penen V iăş păăsiă până l 905 ând vi nsoă în sno pen polxi belozei Den s- ă odă pone vehl oplex ănăses e nevoe i poe i enos Din 959 edeveni shi l Mănăsi siţ poosnghell Anse şş onnând i viţ onhlă din 974 n 99, iopolil

opo Dniel ll pih l Roânieidi shil l

ng de ănăsenind pe poosinghell SeMihli pese doin seţ l seinlo

Stânr râr

G H D



26

Bistriţa şi Slatina,

necropole voievodale

Alexadu ăpuşeau a cosoida sâta bisecă a ăăsirii Bsriţa pe a 155do ai mai âriu Uspeia ea sfţtă cu u mae soo de ierai. Se prea poae

săi f păcut mut u Alexadu Voievod fu lui Bogda Voievod dea aceasta şsă i i pus gâd să ma ctioească ua asemeea.

F iind plăcută şi ui u acaă doină a donului ia şi întrautorat acua fapa atfl că dinlucrara âinilor ui a răăr ăătira bcovina

nă a Satini acă birica Bitri a fo contruiă după

odlul Proboti lui Ptru Rarş ca a Satini a didupă tiparu Bitriţi aţuui îă d diniuni uai ari (d altfl Slatina a fot ca ai a birică oldovnacă până la încputul vacului al XIXla) ăpuşnanu a ncput lucrări la Slatina în chia anu ârnoirii

Sus Para sd-siă a foriaii Saini

Uspeniei Bitriţi iar la 14 octobri 558 itropolGrigori Roşa da îi nţa birica cu hraul Schimr a Faţă (piania lavonă a gunului il criă la 5 cotaic înă p cronicarul Grigor Urch şi aănătira la 6 )

copola donacă a donitorului Alandrupuşnanu (car adăpotşt ortl voivodului şi p c al doaRuandra prcu şi al cor doic ofana şi odora) ar paintrior îpărţit ca şi a Bitria pridvor pronao gropniţă naoaltar Planul triconc alungit t p

priu şi actui diciu şi tot ca larica Upeniei rgăi ac i pridvoînchi prvău cu două intrări larşi tri frtr d factură gotică p ptl d la apu (Bitiţa ar doar dp aclaşi prt dar pr dobirSlatina ai ar cât o fratră tnată în arc frânt daupra clor dinrări latra a onarhului)

Sâ Ansamb monaha

d a Sai na ăpşnană



sgună că onoul folos ce Sne ceşeşe nslvănen upă oe pobblăe eu ec, z pe ş g n s eenă ceu ecu ş co s e s eulu, căc celeşnuene goce se egăsesc ş l bsec Scbă Fă

cee âne e feese ş uş confoue, ncenele e pă e uşo ş feeseo, obue ele epneo ec Do bsee lee feă în o vă,

nucâ Sn spe eosebe e cele le se eesun nece exeo Abele bsec u ceeş îpăe în cnc încăpe pvo, ponos, gopnă, nosş ) ce councă pn uş e ecee cu chene spe,n pă) Aânouă bsecle u ulee ocogonle penos, înfuusee e şu e ocne ce e Sn eocne c ş neo): că ce se se spjnă pee ânu e bze see, în scb oul Slne ese

consu pe ce obce speopn, şzs ceă oneo), suă în

bsecă îne ponos ş nos, ese o nove oovenescă, neînâlnă ncăe în ue Dcă bsec se ecuă e gneee u eu Reş) e necopo

fle lu Aexnu cel un, cu sgună că ş Voă

COTXT

Se pare că numee frumoase mănăstr vne de a un fostizvor cu apă cam sărată (slatină), ar egendele vorbesc deun sihastru care ar săăşuit pe vaea aceu pârâu, ş careI-ar îndemnat pe domnitoru Aexandru Lăpuşneanusă-ş zidească necropoa voievodaă pe ocu unde creşteaun falnic paltin Fie că a târnosito la 1558, cum spune Grigore Ureche, e că are dreptate egumenul Ni, când scriecă a fost zidită a 1561, această mănăstire, constrută dupărânduală moldovenească, dar cu certe nuenţe renascentiste, rămâne una dintre fumoasele ctitori ale Bucovne, ş aeui ăpuşneanu Adevărată fortăeaţă, această curte prncarăera un patruater nereguat, cu zidure dmprejur clădite dnboovan de râu şi pietre de stâncă (ce ceau legăturile acolţur, cu metereze ş patru turnur (bastioane) de aceaşinivel, prn podu cărora trecea drumul de strajă cel de-alcnclea, turnul porţi, nd retezat la 834, de către arhmandritu Faret, care -a construit deasupra gangului un paraclisînchinat sţor Ncoae ş Spiridon.Fosta casă domnească (apoi trapeză) a ui Vodă Lăpuşneanu,

este un umos exemplu de arhitectură laică, care trădeazămânle meşteror ardeleni, cu vădite nspiraţ occdentale(ancadramentee de marmură ae uşior şi ferestrelor dreptunghiuare, ca ş fântâna cu bazin de marmură din faţa casei,aparţin Renaşterii transvănene) Pe lângă meşter aduşdin Bistriţa transilvană, Lăpuşneanu a chemat ş un grecdn Zante, pe zugravul Stamateo Kontronas, ca să pctezebiserica (din păcate aceasta nu se mai păstrează) După moarea voevodulu-căugăr, cttoria sa avea să sufere mut, întrucât ma întâ DespotVodă (561-1563) -a topt argntăria,apoi oanVodă Viteazu a bătut monede din argintărie, arla sfârşitul veacuui al XV -ea era deja etă dea bnelea.ncendile, războaiee ş arle au dus a pustirea mănăstiri

p d br

Lăpuşnenu ş- o -ş z oc e îngopăcune înocoe one se Ş sfel, upă oeee ceo e s ş obo, pău o nouă necopolă voevolăMănăse Sn.

vreme de patruzec de an, în încercatu secol a V - ea.La vremea anulu 821, Slatina era refugu Eteriei ş alcăpitanului ordache Olimpiotu, drept pentru care a trebutsă îndure încă un asediu ş alte represali. Peste doi ani aveausă înceapă lucrări de restaurare prn acoperirea chior şturnuror în stl baroc rusesc (bulbi suprapuş), iar episcopuVenamin Costache va înfrumuseţa che mănăstir cuun portic noclasc, reconstrund partea estcă a incnte, şadăugând bacoane părţi nordice. Ultmle modcăr cutemănăstiri -a adus arhandritul Faret a 1834 şi zidireastăreţie în st neocasc a fost reaizată înainte de anul 190 0.

]: Ib d I II d d b d pd



N-,--:-z:

28

Viaa isie

pin gija saeţio ei

est ă fi încă 415 e începuturile e c cincec e ste ăăsireBsi s compott c o mcă episcope penr ioce e minisân seric

proile şi numin peoii or sljto pân e g psorţiei tro sletece veţuu în niile lor

în tpu eguenului Doetian (1401418) când Mă1năsrea Bistrţa era untă cu lara eaţului aceastăadinistraţe uhonicească asupra sateo dipreur

şi a celorlalte închinate s-a intensicat foarte ult Viaţaonahală a nort în acele reuri nuăru onahlorsporind la sute Acelaşi rol duhonicesc da ş cultural a aut ănăsirea ş sub cei doi ar Muşatini Şefan celSfânt şi Petru Rareş Acu inţeaă la Bistriţa Şcoala Donească a oieodului eru Rareş care adat adeăraţi aeştr caligrafi călugări

nstruţi în sloele greceşti ş slaoneştidupă ce încă de pe reea ontoruluiAexandru cel Bun nciona o şcoaă dedieci şi găăic n ănăstre ese cunoscu "hiril renutul scriior dn tipuldoane Anna") Sporirea aceasta culturaă a dăinuit până după ilocul eacului alXV lea când aţa onahală la Bstriţa acunoscu o scădere datorată pe de o parteînchnării ănăstiri ocurilor Snte dinPalestina iar pe de aă parte datoită bririi de către chiar schiture ei Pângăraţi

şi a ales Bisericani care au cescut

Su: Cfrt peretee uc

ul duhoniceşte ai ales în secou al XV la ncetîn ultiile două secoe ănăsiea ş a ecăpăta deou! său rol spiritua şi storic-cultural contrbuind usporirea credinţe norodului ortodox în acee grele r

ând s-au plint cinci sute de ani de la trecerea cele eşnice a donitorului AlexandruBun a fost săbătoare naţională la Bis

în cinstea "părintelui Moldoei" Au deshuaţi atunci 192) ctitorii ănri şi reîngropaţi sub două bolţi de ppe atura de nord a gropniţei inciecani ai târiu prin strădania egueniprian aharia itropoltul eoctisMoldoei şi Bucoinei pe atunci sfo stauie realiată de Gir Rădulescuaruă albă ce închipua pe oieoAlexandru

âg Sftu tonie ce Mare



V O H Ă

Utimii ani au adus scmbări importante Bstriţe, cânda începu o adevăată restaurare generală a mănăstri înte1967 ş 1968 sa recut tunul de la ntare cu camea stăerilor şi paraclisul Sf Ncoae; în următorii do an s-a restaurat turnu-clopotniţă zdit de Ştefan cel Mare a 1498; pestedoi an sa decupat ş consolidat fresca paraisuu aceluaşivoevo ître 1971 ş 197 sa restaurat compet bisecamăăstiri care a ş fost acopertă cu tablă de cupu iar zidul

de ncintă a fost consoldat; ntre 1 980 198 2 sa recut casadomnească a ui Alexandru cel Bun; ntre 1982 ş 198 saurestaurat casee egumeneşti între 198 ş 1984 sa recutŞcoaa Domnească a lu Petru Raeş n care se ală actualulmuzeu, ş s-a amenajat noua trapeză. Săpăture areoogiceefectuate n toţi aceşti ani au scos la iveală uinile veci bisec din timpurile lu Petru Muşat, şi ale caselor domneştizdte de voievozii Alexandu, Ştefan ş Petru Raeş ca şicele ale clopotniţei lui Alexandru cel Bun, sau ae cliilordin vremea sfântului Ştefan Sau mai descopert numeroase monede datând din secoul a XV -lea (şi următoareleveacuri), un scut din pee de bivol cu margine din bronzatagane săgeţ sau cale cu însemne ealdice HARTA ZONEI

Nu cu multă vreme în umă, n timpul egumeniei armandtuu Cipan Zaaa, Bstriţa sengjea şi de altezece scturi, majoritatea ind înnate după 1 990 Astăzau ma rămas şapte sub ascultaea mănăstirii, (înte careş un monument stoc Cozla sau sctu Sfânta Treimenumit ş "Draga", cae însă a ars în 1992) Un alt scit,ncinat "Snţior Apostoli Petu şi Pavel" cunoscut sub

nuee de Scitul "Doamna", a ntrat sub proteguirea paroiei "Doamna" dn Patra Neamţ la anu 2007 ia cel depe valea arcăului încinat "utuor Snţio", s-a transformat în Mănăstirea Tarcău, eşind de sub ascultarea Mănăstirii Bistiţa

Dometian al patrulea stareţ a Bistriţe, a purtat de grăsmultan şi Mănăstirii Neamţulu Damian este cel care aecopiat la anul 170 ceebu Pomelnc al Mănăstiri Bsra (1407) acov este egumenu care a ecut zdu de in

cntă a mănăstiri în anul 1 776 Sub egumenatul părnteluiZosma (Zaaria), s-a pctat în ue biserica şi sa estauratpaţia mănăstirea Armandtul Dionisie V eea este celcare a început lucrăile de estauare a mănăstii în anul196 7 înceiate de egumenu Ciprian Zaaia la 1 984

Dă-Mănăstire de călugăr cu

hramul BunaVesire. a poalele

Ceahlău lui, lângă cascada Duruioarea

se găseşe mănăsrea. Isoria reţine

o aşeare condusă de maica Mariana

nepoaa vievodului Vasile upu.

Pma aesare daează însă de la 1 779

c- Shi de călugăr cu

hram urie Schimbarea a Faţă

i Sfânu oievod Şefan cel

Mare iserica acuaă s-a rdca

cu ajuorul locuiorilor comunei

Ceahlău Armaa a ajua la

ransporarea biserici cu elicoperul.

Prinţu Dimire Surdza se numără

prnre cei care au conribui a

rdicarea lăcaşuui.

cDaeaă din secolu a l XV

lea ind core a lui Bogdan al I-ea .

A fos una dinre aşeăre monahale

mporan din Moldoa secoleor

XVI-XX când obşea ajunsese a

PELER1nJ0900 Sânta Lturgiuminica într 1600 1800

În il bişnuit d pst săptămână:1600 1800 Casul 9 crniaPavcrniţa Mică03:30 08:00 Minptica trnia Ca-sl , Casul 3 Casu6 Sânta iturghi.Privgr sâmbăta sara şi în ajunulsărbătrilr într 18 00 2200uminica şi în sărbătr cu cruc rşi0700 1200: Minptica Casuri1 3 6 Acatistul şi încpând cu ra

Casu 9 crnia ra 1700 ParaclisulMaicii mnului Pavcrniţa Mcă;inra sara rl 18:001930 SujbaSfântului MasluÎntr r 2 1:00 0300 prţil mănăs-irii sunt încisMuu st dscis într 1 100 şi 6 00

Adrsa: Cmuna Axandru c Bunudţul Namţlfn: 0233 241 091

aproape 800 devieţuiori După

reforma agrară a ui Cuza decade

ş- Conform radţiei obe

monahaă exisă aic dn secolul a

XVlea Din consrucţia dn prima

jumăae a anilor 700 sa ma

păsra urnu coponţe ş o căsuţă

mică n care se găsee Paraclsul

Sfânul Ncolae

âgă-Mănăsire de căugăr

cu hramul Sfânul Mucenic Dmirie

S-a ridica a anul 1560 de căre

Vodă ăpuneanu Numee provine

se pare de la un pusnc care a ră

demul pe acese meeaguri. După

el a lua numee apa ce curge n

apropiere apo aezarea monahaă

ăzb- Biserca a fos ridicaă

n 1496 de căre Şefan cel Mare

în aminrea lupelor grele dae la

Vaea Abă n vara anului 147 Are

hramu Sfânul Arhanghe Mihai.



w

z

:

30

"ată, puncu Histosmi-a dat o pâine!"

Cuviosul păie Ciriac de la Bisericani sa nevoit gol i ticăo it în munte 0 deani; după cum odinioară în veacul al IVlea a trăit în pusia Egiptului în mare po

nevoină Sfânu nufrie gipteanu .

Aces sâ cvos se ce s- cemOe mlme me e ss - m ve Că f zăms

'm găc

lo e e ml ese ceş ş ce l Dmeze ce oc să că s ee Egel. Ş coscâ că

Oe că m cesc ces cvos ş ceă ăăs oşe ceo o să e fee ş ec s ce m veme e şsezec e sc ăă vee ce om ces ăsm ă â veme e gâ meze c e să e că e cvosl

e (ce mes şeseze eşe âă -

că - oves sâ m oă evo s

c e ee DomlNs s c ce

e Emool ş şez măăse E âăl e fos ă e ocăoă ă cee să meă c oşe e câ mlse veoşe se oşse coll să măâce câe o căe âe sec e coe eceFecoe zgăvă meăc cl ss Ş c lmă f Ofe ăemee âe s ş sos ce e mâ coă ş mâ c meăc e Ş făcâ e me osfe oă l ezl ce- ăe mee âesă măâce ş s sămâ foe e ş me câ ce ovă măso egme măăs. geo - sfă cc câ Ofe v m

ve să ceă âe să -e c să- mă să ceă e Ace c ce ş măse e m me o Ş

E hrs sâpr s d

Veme e ezec e ge om - ş sâmă see se ă cee că mezeescă s zvo e ă ve ş ce ăe oă e osezece m e Oe câe ece ă Ş oăsezece z sâ l g e fsă m zăovescă că c să goe căc ş cmege c Dome fos evo -ş cose căşe e ssă ă c c e să coe e sâl eem căc e co gă ş ăme m ă e ăe oo Dă ce l-go -o ă sco

ş - coe c şe m mc e s l Dmeze să gă ve eşe cvos

făcâ se ezl s s me âgâc l sos zcâ: ezl voeşesă m e âe e e ş- m ese fome ă- m e ·

e că ş e Ţ-m e me o ss ă- o âe me ş ă câ ocă mcl Oe âă l vv c s ă se e zcâ:

ă cl sos m- o âe v oşe ş măe meă c ez e

cesă me me ăă e Dom l c

Oe ces s- s s csmls ăăcă zvo sec e loc Ş lsmă oe cese cvosl fe ces ecăe Sc oves o - ş oă e see - ese ces eăc eem Dom ccem Oe ş că ceş e vee zs ce Me oă Bsec ăzeşe eoc me eem sâ e Ao 2

soo s e ce măăse Sâ Ae



devărat poveste a lui Moţc

ă ceste de l umnezeu suntu tocmite c nimc să nu fie stătătoe pe lume, c tote de ăsipă şi tecătoe pe cei de os sue şi pe cei suii i pogoă,c să fie de p dă. Ggoe ece, Letopiseţul Ţării Moldove)

U neoi, scitoi zgăvesc altel potetee de voievoz şi domn, altel decât istoia sa ca decâtvaa. De aceea, neo tee cătate toate va

antele ş povestte peneles copio . te, ş iseica asta a Bistie, tot cttoie de-a Lă

pşnean este i-am sps etei mee, dpă ce î aătasemMănăstiea Slatna

Da eand Lăpşnean na ost n voevod ă,tata? Că no aşa am învăat a Lteată, de a Negzz

Dmneze şte dac-o ost ă sa n da se pae căa ost deptcedncos pent că tot

el a zidt şi Pângăal şi e pomentn thos, la Dochai, înte cttoiPe de altă pate însă, a cis niscavaoiei, a ncă ş pe soaca , J elenaEcateina, vădva Pet Raeş şimama Randei, soaa sa

Da. Şt că a omoât 7 de oe nt-o singă zi şi la dat ş pe Mooc lamoae . .

Lce n sta cha aşa, pentcă nele conici da doa 2 oiecş din ponca li Lăpşnean, aMooc n -a mit în Moldova, ci a ostdecapitat n Poonia .

Chia aşa Păi cea cătat acoo? mă tot scodea Nane, spe taas stoic.

tă. Moo c a simit acest lc şi sa dat epede de pateaatan Toşa, c cae a ps la cae o ăzeă înModov. Vclean ind, e -a pevent pe domntocă este aennat de o oaste de tătai, aşa că ne a acesă tmt ecena să a otae, c a să apee aa Des pot l- a ascltat, stăini a ost masaca de o amenii Mooc ăca n stae tătăăşt Ştean Toşa aat ton Moldove atnci a 5) da na pent cnc săptămân, pent că a otae a apăt aăş ..eand Lăpşnean Des pe ast e întosăt ale is

toie, tae îneept găeşte goe

ece aă acestea de la Dneze snt tocmite ca niica să ne stătătoae pe le, c toate deăspă ş tecătoae pe ce de os se ş pe ce s îi pogoaă, ca săe de pldă ş de învăătă noao, săcnoaştem că n avem nimica peme, ă nai lci ne .

Ş c a ven t a don leand, tata?

Se pae că Toşa a-ncecat să-ntideze p e Lăpşnean, teând-i voă cm că aa n-l eşte ş n-l vea ..

Sce ş egzz asta.

Mooc, ntadevă, a ost pototplticăoşenie, a Negzz n-a eageatc descieea l. Ba dmpotivă: sapăea că n mateie de tădae ş paenie, el a depăşit cnea nvee. Conca ego poloni de la 572 î impcăn asasinaea Ştean Raeş, şi tot eeste cel cae, a Şipote, a nsemnatla nas ş -a dat a căgăie pe Jo

ldea, petendentl la ton Moldovei şi la âna Randei Raeş. Din

Axd Vdă ă f

d dă dm d

Da, da ş e a aat din etopse l ece

Deaca a mes so

Tomşii ş a sps, zic să le e zs iand vodă: De n mă vo, e i vope e ş de n mă esc, e îi esc pe dânş ş tot voi mge, oi cvoe, oi ă voie .. Văzând Tomşavodă că împotva acei ptei n vaptea sta, c stnci săi c Moocvonc şi Vveă postncl ş c

Spancog spăta, a tect n aa Leşască ş sa aşezat la Lvov, dpă ce a

găda ş ngito de cai, Mo oc a ans ae vonic, cea ss-ps oe dn dvan ă, n tmp do mnie leand Lăpşnean. Pe acesta l-a atat să angă adonia Moldove spiinnd- c oaste eşească ş a ostalăt de la septeme 552 când domn a at cednă oieio modoven ş poon, n seica otodoădin Bakota de pe mal istli până la veea an 5 , când la tădat şi pe voievod din Lăpşna, tecândn taăa li Despot Eacld, în pta de la V eia, pe ia.Despot nsă ea ltean, ş a eit tae mlte seici şi mă

năstii, lc pent cae nood n -a etat ncioda-

domnit 5 săptămân. n ma 5, cal poon pentpacea ce avea c tc ca să n-şi stce peteşgl şic modoven, a tims pe sga sa, pe Casisci laLvov, de ia tăat cap Tomşi şi l Mooc vonc şi Spancog spăta ş Vveiă postnc, pe ca -a îngo pat aaă dn tâg, la ănăstea set Onoie . se a ost sâşt i Mooc, da vez că Do nna îngădt ca oasee tădătoi să zacă nto secăşi, peste te veac, omânt i a ost spat ş dezaectat, îcât n-a a ămas ă de el n lea asta, c

doa de tcăoşle .

no.

-



MĂSTI

CETĂTUIA

Nr. 23 - Bistrita de Neamt

Documents

Transcript of Nr. 23 - Bistrita de Neamt