SEDACŢIUNEAjiliâistnîim ;i TipinliBraşov, pi&ţa mare nr. 30.Cssicori Bsfranaata na m

smaoao.HK&xueiipte an ea s**x&mî.% -

INSERATE3« prjmeeo la MmiiiittrsţiNii« ia

ărtşov ei la anuk&râl* «mOURI de ANUNŢURI:

Ia Vt&na: la M. Duke® ffaciîi.. Srj, Augenreid & Emorio Le»« a«., aamrioii Sckalok, A. Op* peiik Saoaf., Anton Oppelik- u Budapesta la A. T. Gold- b»?gsr, Ekstem B a n a t , luiiu Leopold (T n Szsadbat-kSrat)«

CREŢUL INSERŢIUNILOR : o ae- fîa fânnonu -pe o eoionă 10 gani pentru o publicare. Fu- bUeiri mai dese după tarifă fi Învoială. — RECLAME pe paţina 3-a o sen ă 80 bani

A N U L L X I X .

,gazeta” lese in îe-care diAtoiameite ipeatru AHsîrc-UBîariiPe un an 24 cor., pe pese luni

18 cor.: pe tre i luni 6 oor. N-rlI de Duminecă 4 oor. pe an.

Pe&tni România şi stiămătats:Pe un an 40 franci, pe şeae

luni 80 fr., pe tre i luni 10 £r, N-rlI de Dumlneoi 8 fr. pe an.

Se prentuneră la t6 te ofi- eiele poştale din Intru pi din afară fi la d-nii ooieotori.

Itoamemi ţntn BrasoTÂdmtnistraţnţnea, P iaţa mare,

XSssul Inului Nr. 80. etaşiu I.; Pe un an 20 oor., pe şese luni 10 oor., pe trei luni o cor. Cu dusul' In c asă : Pe un an i l oor., pe ş£se luni 18 cor., pe trei luni 6 cor. — Un eeem- p.iaj; 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se p iăti înainte.

Nr. 217.

>xxxxxxxxxxxxxxyx>o<xxxxxxxxxxxx>

B a ş if , Dmnmecä 1 (14) Octomvîie 1906.

0 \3 A B O N A M ^7-

If , . LA ■

„GAZETA TRANSILVANIEI“.Cu 1 Octomvrie st. v. 1906

se deschide nou abonament, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii foiei nostre.

Preţul abonamentului:Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24

cortine, pe şese luni 12 corone, pe trei luni 6 corone, pe o lună 2 corbne.

Pentru România şi străinătate: Pe un tn 40 franci, pe şese luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50.

Abonarea se pote face mai uşor prin m an d at e poştale .

ADM INISTRA ŢI UNEA.

>o<xxxx:<xxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxx

Politica culturală.r Aşa este întitulat unul din capi­tolele espozeului ministrului preşe­dinte unguresc asupra budgetului sta­tului pentru 1907.

Lucru curios ! de ce nu se mai |*ade în espozeurile budgetare din [parlamentele altor state de o politică culturală şi de o ideiă de stat dupl­icare să se îndrepteze aceasta politică^

Am vrea să seim unde se mai cetesce despre o politică culturală a statului d. e. în Austria, în Bavaria, în Italia, Franţa, Belgia, Elveţia ş. a. Singura politică sănătoasă, când e vorba de înaintarea pe terenul in- strucţiunei publice în aceste ţări ci- vilisate este îngrijirea cât mai mare a guvernelor lor pentru libera des- voltare culturală a popoarelor sub controlul parlamentului.

Progresul în cultură al unei ţări j e ce-i drept condiţionat de starea ei politică, dar numai aici în Ungaria e admisă confundarea politicei cu cul­

tura şi cu marele ei probleme uma­nitare, numai aici se aude şi se ştie că ministrul şcoalelor, atunci când vrea să-şi împlinească datoria şi chemarea faţă cu trebuinţele culturale ale sta­tului şi ale poporaţiunei sale, trebue să facă totdeodată şi politică mili­tantă pentru o ideie de stat, care restrânge libertatea de a se cultiva şi de a progresa a cetăţenilor săi.

Ministrul preşedinte Wekerle a I vorbit mult eri de politica culturală ! maghiară ce-şi află espresiunea în | budgetul ministeriului de culte şi in- I strucţiune publică arătând, că în fa- ! vorul acestei politice se prevăd de | rândul acesta în amintitul budget ci- j fre mai ridicate ca ori şi când.| Pactul cu Austria încă nu este | încheiat, raporturile de drept public ! înţre cele doue state dualiste sunt I mai şubrede ca ori şi când, angaja- | mentele, pe basa cărora a ajuns la | putere coaliţia, sunt încă în cea mai mare parte neîmplinite, grava ces- tiiţne a organizaţiei armatei imperiale mâi încurcată ca vreodată, şi to-

i tuşi eată că porţile noului vileag ko- ssbthist se deschid pentru sărmanele pqpoare contribuabile, căci aşa s’a hdtărît în sfatul glorioşilor şefi ca

369 mii vor căpăta mai mnlt institutele de învăţământ superioare, în deosebi universităţile. 693 mii co-

Regularea proprietăţii fonciare în Ar­deal- In chestiunea regulării proprietăţii fonciare din Ardeal, s’a ţinut la 11 Octom-

raane se vor da mai mult pentru şeo a -[ vrie o conferenţă cu un număr răstrâns lele secundare. Din această sumă cea j de participanţi, sub preşedinţa ministrului mai mare parte vor să o întrebuin-; de justiţie P o lo n y i. S’ahotărît a se con-ţeze pentru subvenţionarea şcoalelor secundare susţinute de confesiuni şi comune. „Vă dăm, ca să ne daţi!“ Şi ce ne pot cere ei alta decât ceeace le zace pe inimă. Dovadă că majori­tatea a aplaudat puternic această ho­tărâre a guvernului.

Urmează şcoalele poporale pen­tru a căror trebuinţe s ’au preliminat un milion trei sute şapte mii coroane. Bani, nu glumă! Şi totbşi un şovi- nist a fost atât de precaut a striga în faţa aplauzelor: „Nici aceasta nu-i

pentru 1907 aceşti contribuabili să j cei cnltm etler. îir realitate efectul prac-asude cu 5 milioane coroane mai mult pentru a sprijini politica cultu­rală naţională a ministrului Apponyi. Ce nu s’a putut pană acuma ajunge prin prigoniri, intimidări, pressiuni, in­trigi şi tot felul de vecsaţiuni. să se ajungă în viitor prin corupere cu bani sistematică şi în stil mare!

Astă vară în espozeul bugetar întârziat pentru 1906, Wekerle se scuza, că guvernul lui abia ajuns la putere n’a putut face încă nimic pen­tru cultura cetăţenilor de pe globul unguresc. Astă di vine deja cu hotâ- rîrea aceluiaşi guvern, ca să chieltu- iască cinci milioane mai mult ca pănă acum în anul ce vine din vi steri a statului.

voca o conferenţă specială pe ziua de 12 Noemvrie, la care ministrul a învitat pe următorii domni : Fr. Gyárfás şi Dominic Todorffy, membrii la Curtea de Cassaţie, Simon Avedig, judecător la Curtea de Apel, Al. Fekete şi Bela Tern o vsky, preşedinţi Ia Curtea de apel, Anton Bochkor, Etn. Papp, Rudolf Iakab, N. Horváth, Vasile Hossn şi Fr. Kulim judecători la Curtea deape!, Colo- man Mayler, Dom. László, Edm. Bodor, jud. de tribunal, Paul Elekes, Ubul Kallay, Albert Farkas şi Acuş Ugrón, iişpani, luliu şi Alex. Szacsvay. proprietari, mai departe

de ajuns !“ — Dar veţi vedea, ca nici j camerele advocaţiale din M. Oşorheiu, Si- de (Jece ori atâta nu va fi de ajuns j biiu şi Cluj şi societăţile agricole din Un- pentru realizarea anor visuri absurde ! garia şi din Ardeal, ca ale lor. ____

Pentru instrucţiunea poporală sunt preliminate în total 2 milioane 250 mii coroane. In aceasta sumă SHnt cu­prinse şi 70 mii coroane pentru iu- specţiunea şcoalelor. Inspectorii tre­bue să se înmuiţească ca să potă con­trola cu ce succes se vor chieltui banii meniţi pentru înaintarea politi

tic va fi, că se vor înmulţi funcţiunile pentru şoviniştl şi renegeţî.

S’au prevăzut subvenţiuni şi pen­tru comune. .^Kisdedovurile“ nu sunt uitate. Guvernul propune înfiinţarea de 80 de aziluri de copii nouă. S’au prevădut apoi un plus de peste 500,000 pentru îmbunătăţirea lefilor învâţăto- reşti la şcoalele poporale, inferioare superioare şi la preparandii, ear un milion 215 mii coroane s’a prevăzut ca plus pentru subvenţiunile biseri­ceşti, din cari 1 milion numai pentru bisericele protestante.

Eată cifrele politicei culturale ale guvernului coaliţiei. Ce însemnează ele o ştim şi o simţim cu toţii. Să ştim numai a fi si Români cu inimala loc.

De unde să i iau, din Dunăre? Aiai-tăeri a fost la ministrul de comerciu Fran- cisc Kossutb o deputăţie a unor muncitori dela calea ferată din gara Gyoma. Depu­tăţia a cerut în numele a cincizeci impie­gaţi muncitori dela această gară cari in­traseră în grevă, ca cei douăzeci de bani ce ii s’au retras din simbria zilnică de 1 coroană, 20 bani, să ii se dea îndărăt. Râu dispus cum l’or fi aflat pe Kossuth, acesta 0 răspuns trimişilor lucrătorilor de gara cari asudă vara şi iarna muncind câte 16 ore peste zi şi noapte cam iritat —. »Ea- răşi mi se cer bani? De unde sâ-i iau, din Dunăre ?

Supărarea ministrului poate ar fi fost la loc în faţa altor multor cereri ce i se adresează zilnic, dar pentru diferenţa de douăzeci bani simbrie a unor muncitori ca vai de ei nu era de loc justificată.

Nu s’ar potrivi oare mai bine între­barea de mai sus, formulată întors, faţă cu muite cheltuieli de milioane, ce s’au preli­minat în proiectul de budget pentru anul viitor? Oare milioanele ce le cere contele Apponyi, ministrul instrucţiunei publice,

FOILETONUL »GAZ. TRANS.«

Ştiinţa şi cugetarea omenească.Conferenţă, ţinută de Camiile Flammarion

Joi în 20 Sept. n. în Ateneul Român din Bucureşti, eu prilejul inaugurărei congresului internaţional al proprietăţii literare şt artistice.

— Traducere după originalul francez. —— Fine —

Scumpi amici români, fraţi ai rassei noastre latine, crescuţi în literatura fran­ceză, aţi cetit toţi sau aţi răsfoit Dicţio- marul filosofic, al lui Voltaire, aţi cetit pe âl lui Micromegas, Filosofici lui cea New- oniana, povestirile lui piiue de spirit; aţi consultat câte odată marea Enciclopedie a lui Diderot şi a lui d’Alembert, cunoaş­teţi pe autorii noştri nemuritori. Oare nu aţi ghicit nici-odata între rânduri prin textele precursorilor Revoluţii!nei franceze, acea revoluţiune care a transformat lumea ij căreia va trebui în sfârşit să se supună i Rusia, căci evangelia modernă este de-

daraliunea drepturilor omului — n’a ţi »agat oare de seamă, zic, nici-odata prin-

cipiul acestei independenţe, acestei descă­tuşări a cugetărei, care se desface întocmai

j ca un fluture din chrisalida antică, de teocraţie seculară sub care sufletul era închis ca într’un mormânt!

Ei bine! domnilor, dacă n’aţi băgat de seamă acest principiu inspirator al lui Voltaire, al lui Diderot, d’Alembert, vă rog sa-mi daţi voie să vi-1 semnalez aci: este luminarea spiritelor celor mari a secolului al opt-spre-zecelea, este făclia astronomiei, aprinsă de Copernic şi ţinută în mâni de Galileu. Cetiţi Fiiosofia lui Newton şi nu uitaţi că singura traducere franceză a operei lui Newton s’a făcut de Marchiza de Chateler, prietina iui Voltaire.

Sistemul geoeentric şi antropocen­tric a! universului absorbea cugetarea. Urania modernă i-a dat aripi. |

Dacă nu ar exista Astronomia, dacă j atmosfera in fundul căreia trăim, ar ră- ! mânea într’una acoperită de nori,teocraţia | ar domni vecinie, farade leac, asupra con-j ştiinţelor. Omul n’ar şti nimic, n’ar avea | nici o idee despre locul care îl ocupă în ! univers, ba nici chiar de existenţa univer- ! suini. Specia omenească ar fi asemenea :

| cu aceea a rasei moluscilor cari vegetează ; în fundul marilor. Ignoranţa absolută ne-ar ! învălui în aripele ei negre, şi trăind sub jugul elementelor, în starea de frică per­petuă, în faţa necunoscutului, ia care am fi condamnaţi, convinşi în mod fatal, că pământul represintă în el însuşi toată creaţiunea, că dânsul e scopul, că dânsul e tot -T- am fi rămas vecinie sub dominaţia guvernului teocratic primitiv pe care ni- arată istoricul la începutul tuturor socie­tăţilor omeneşti.

Avem însă astronomia. Atmosfera e transparentă. Observaţiunea ne arată în spaţiu lumi analoge cu a noastră, gravi­tând armonios împrejurul Soarelui, şi cal­culul ne învaţă că stelele sunt Sori, cari planează la distanţe incomensurabile. Bolta aparentă a cerurilor este sfărâmată în bu­căţi. E golul imens, fără sfârşit, populat de milioane, de miriade de sisteme solare sburând cu iuţeli cosmice în toate direc­ţiunile şi succedându-se în înfinit. Ce este pământul ? Un atom, cu mai mult de un milion de ori mai mic decât soarele! Ce este soarele? Un atom, mai mult de un milion de ori mai mic decât Canopus. Ce

| este Canopus? Un atom în aglomeraţia j noastră siderală. Şi ce este grămada nostră i siderală ? O insulă imperceptibilă în oceanul i nemărginit.

Şi domnilor, care o fi* adevărul, care o fi frumosul, care o fi măreţul în aceste globuri cari nu sunt decât atome? E spi-

I ritul. Tot restul e nimic, restul trece | restul n’are nici o valoare, j Spiritul, iată ce dă valoarea atomului

terestru. în loc de a fi tot, acest atom nu e nimic. Insă el poartă flacăra cugetărei şi această flacără arde în universul întreg, în fie-care stea, în fîe-care fiinţă, în fie-ce floare, în ori*ce fir de iarbă, fără a se stinge nici-odată.

Dânsul este, spiritul, care susţine atrii în golul vecinie, care conduce lumea pe temeiul legilor matematice ale lui Kepler, care se manifestă în instinctul

| plantelor şi animalelor, care arde în in- | teligenţa omului, care trăieşte în natura | toata. Acest spirit ni-1 arată ştiinţa, sen­timentul îl face să palpite în inimile noastre ; este viaţa universală răspândită în vecii vecilor prin toate lumile cari po­pulează infinitul; este cugetarea eternă, a

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 217.-190$

pentru a prtface toate şcoalele poporale] {JxDOZeill m in istrul») pnVSPllh tPdin ţară în şcoal© de stat maghiare, nu j w i i ’sunt bani aruncaţi în Dunăre, pe cari ni- j W CKcFl“ .meni nu-i va mai putea scoate de acolo? j (Şedinţa dela 0et;a itetei;)

„ Acuzaţii»» neîntemeiate“. Se potealtfel? Faţă cu jandarmii, finanţii şi alţi indivizi de teapa acestora, cine ar putea aduce altfel de învinuiri, de cât neîntemeiate? — Sub titlul de mai sus, foile maghiare publică urmă­torul „entrefilet“:

»In şedinţa comitetului municipal al comitatului Hunedoarei ţinută la 10 Oc- tom vrie, s’a răspins apelul lui Dr. Aurel V la d , în care funcţionarii direcţiei finan­ciare şi finanţii supuşi ordinelor acestei direcţii erau acuzaţi că în timpul alegeri­lor au făcut pe agenţii electorali, terori- sând pe alegăţorî şi ameninţând pe câr­ciuma rii români, ca li-se va retrage debi­tul de băuturi. La ordinul ministrului de finanţe s’a deschis ancheta. Ancheta a do­vedit însă, că învinuirile aduse de Dr. Vlad au fost neîntemeiate...«

Două conducătoare ale mişcări! femi­niste, Mrs Carrie Chapmann-Caii prezi- denta alianţei universale pentru drepturile femeilor şi Aletta lacobs doctoriţă olandeză şi presidentă a alianţei olandeze pentru drepturile femeilor, au sosit ia Budapesta cu scop de a ţine conferenţe publice de­spre drepturile politice ale femeii. Un zia­rist intervievând pe cele două feministe, amândouă au declarat că votul universal numai atunci va fi cu adevărat universal, ] dacă lî-se va acorda şi femeilor dreptul j

elector al.Cele două dame sunt văduve. Bărba­

tul doamnei lacobs a fost politicicianul fruntaş Geritsen, repausat înainte cu un an.

Mrs C h a p m a n -C a tt, o figură expre­sivă, inteligentă cu ochi albaştri şi păr sur, zice că a venit în Ungaria, să culeagă impresii personale asupra referinţelor de aici. Am auzit, ca aici se prepară r e fo rm a e lec to ra lă şi am socotit că e bine să vă orientăm, ca interesul cuiturei cere a se da ş i fe m e ilo r d re p tu r i p o litice . In UniuneaNnrdamfiricana s« Luaurti deja î»>4 s ta te de d re p tu l e lec to ra l a c tiv ş i p a s iv In legislativa statului C olorado au şezut j în timpul unei sesiuni 6 d e p u ta ţi fe m e n in î j alăturea de 100 deputaţî-bărbaţî. In A u s tr a ­l ia şi N o u a Z e la n d ă femeile se bucura de asemenea de dreptul electoral. Dintre sta­tele europene numai F in la n d a a acordat femeilor dreptul electoral. In primăvară vor fi acolo alegeri si mai multe dame îşi vor pune candidatura.

Lupta pentru cruce. Din R ou en se a-nunţă, că prefectul departamentului a su­spendat din funcţiune pe primarii din Le Houlme şi Heron, fiind-că au restituit în sălile şcoalei crucifixele, pe cari le înlătu­raseră învăţătorii.

Vineri în 12 Octomvrie, ministrul preşedinte W ekerle şi-a ţinut în diett un­gară expozeul. Preliminarul budgetulii pe 1907 prezentă la rubrica ckeltuelilor or­dinare 1134.7 milioane coroane, cu 48 m i­lio a n e mai mult decât anul trecut. Chei- tuelile extraordinare şi investiţiunile cu 127.2 milione, cu 76 m ilio a n e m a i pu ţin . Incassările ordinare fac 11805 milioane cu 55 m ilio a n e m a i m u lt decât anul tre­cut. Incassările extraordinare 814 milioane, faţă cu anul precedent cu 83’5 milioane mai puţin. Budgetul prezentă un excedent de 45,000 coroane.

După cetirea.preliminaruluifu delegat la Constantinopol Coloman I h a ly îri co- misiunea pentru recepţiunea osămintelor lui Rákóczi. Camera va depune la Orşova şi Caşovia câte o cunună pe osăminte. — Kossuth présenta apoi proiectele de lege despre promovarea industriei indigene, navigaţiunea liberă, spriginirea de câtră stat a şantierelor, expoziţii, statistică şi comerciul extern, asigurarea pentru cazuri de boală şi accidente a lucrătorilor in­dustriali, şi anunţă că proiectul pentru asigurare pentru bătrâneţe şi invaliditate este în pregătire. — Deputatul slovac Szki- c sa k anunţă violarea imunităţii sale de cătră un solgăWău, care Ta împedeeât a-şi j ţinea darea de samă în faţa alegătorilor. Cazul se predă comisiunei de imunitate. Apoi se alege questorul Leszkay şi după, aceasta se ridică ministrul preşedinte spre a-şî ţine expozeul.

D-l Wekerle accentuează că a pre­zentat un budget bazat pe realitate. Pre­liminarul arată la cheltuielile ordinare su­me mai urcate: la cbeltuelile comune cu 2 milioane, la pensiuni cu 2% milioane, mi­nisterul de interne cu 7V2 milioane, mi- nisteriul de finanţe cu 4 !/,. Căile ferate ale statului un plus de 12‘/2 milioane la chel-tuelij din cari 3'/., milioane pentru îmbu­nătăţirea situaţiei materiale a personalului.Ministerial de agricultură se urcă cu 3 mii., al cultelor cu 5 mii., al justiţiei cu 2 mii., al honvezilor cu V / 4 mii. Cheltuielile extraordinare şi de tranziţie sunt mai pu­ţine decât în 1906, fiindcă în budgetul de pe 1906 au fost luate multe in vesti ţiuni, cari din causa lipsei de budget pe 1905 au trebuit luate pe 1906. Incassările sunt mai urcat preliminate ia ministeriul de finanţe cu 30 milioane, fiindcă impozitele directe promit un plus de 7 milioane, iar impositele de consum si băuturi un plus de 93/.t milioane. Incassările ministerului de comerciu sunt preliminate cu 22 mi­lioane mai urcat. Reducerea cea mare a incassărilor extraordinare provine din

causa, că investiţiunile sunt preliminate cu 73 milioane mai puţin, şi cu atât mai puţin vor fi întrebuinţate obligaţiunile des­tinate pentru acoperire.

Wekerle a declarat, că guvernul va introduce re fo rm e socia le . Reforma im p o ­z ite lo r încă se va presentâ în lunile pro­xime. Această reformă este bazată pe p r o g re s iv ita te şi impozitul p e c â ş tig , pe crearea minimului de existenţă şi uşorarea micilor existenţe. La impositul fonciar nu se plănueşte progresivitatea, ci o nivelare dreaptă a catastrului. Deviza guvernului este c o n so lid a re a n a ţio n a lă . Wekerle de­clară In sfârşit că sunt prospecte înte­meiate, că între A u s tr ia ş i U n g a r ia se va face o tra n sa c ţie , care va mulţumi ambele părţi.ŞTIRILE ZILEI.

- 30 Septemvrie v.

Sfânta SofiG. Mâne, Duminecă în 1 Oct. v. a c. se va celebra ziua sfintei Sofii, patroana şcoalelor centrale române din Braşov. Şcoalele vor participa la serviciul divin, iar după aceea se va săvârşi sfinţi­rea apei in sala festivă a şcoalelor. Cu această oeaziune d-l profesor Dr. Alexan­dru B o g d a n va ţinea un discurs festiv. Amicii şcoalelor noastre, sunt invitaţi a participa în număr cât se poate de mare la această serbare şcolară.

Convenirea »României June« în Bucu-yreştî. După cum se anunţase prin jurnal« soeieţatea academică din Viena »R. ţinut o convenire a foştilor şi actualii ei membrii cu ocazia participării ia Expp- ziţia naţională din Bucureşti. In seara lei de 13 Sept. v. s’au adunat în mailea sală a berăriei »Bragadiru« peste 300 pe persoane cu toate că la »Teatrul Nat nai« se preda „Moş Ciocârlan« şi pe las toate celelalte distracţii, cari le oferea poziţia. Convenirea a fost presidată de fee

I tualul preşedinte al societăţii d-l H o j P e tra -F e tre scu . D-sa a deschis şirul voim- ! rilor printro disertaţiune mai iungă,| care a făcut pe scurt istoricul soc.| schiţat importanţa ei pentru viaţa noas intelectuală, Vorbirea se va publica cu

, altă ocazie, de aceea nu inzist mai m I asupra ST. intre xtraro ht̂ rarţsrrc s'nîn sănătatea Suveranilor, a foştilor mebrii ai soc. ajunşi în viaţa publică şi a so cietăţiior surori, cari şi-au trimes delegaţi. Au urmat apoi pe rând bineventările din partea diferitelor societăţi studenţeşti: a stud din Bucureşti, Graz, Budapesta. Ora­dea mare, Cluj, Berlin, Cernăuţi precum şi alte discursuri entuziaste din partea ifiem- briior eineritaţi, ca d. e. a deputaţiiorifnoş- tri Dr. Aur. Vlad, Vas. Damian, a /prof. loan Pop Fiorantln, adv. Dr. Iustin Popp, Dr. V. Bontescu, Dr. Lasou, prof. Giurescu d-i Cepescu (membru în 1867 a soc. ante­rioare »R. J.«) prof. Gherghel, Nic Barbu, ziarist din America, şi a altora.

Convenirea a fost întreţesută de cân­tece naţionale şi a decurs în dispoziţia cea mai bună pănă după orele 12 din noapte.

»Unde S8poate?« După cunoscutul şo; vinist Réthi, a venit la Deva inspector şco­lar un oarecare Dénes Karoly. Cine o ii nu ştim, prin lexicoane numele nu i-l’am găsit. Dar iată ce cetim despre ordinul lui adresat de curând directorilor şcoalelor de stat şi comunale în chestia repatriării osă­mintelor lui Rákóczi: La 27 Oct. »dacă sé poate“, săfie rugate autorităţile bisericeşti să se tragă clopotele timp de o oră. In aceeaşi zi să se dea o serbare a tinerimei. Tinerimea să ţie procesiune cu făclii prin sat, iar pe drum să cânte cântece patrio­tice. Pe vârful dealurilor să se aprindă focuri. La 28 Oct. trebue adunaţi elevii spre a li-se spune ce se întâmplă în ziua aceea în Budapesta, in Oct, 29, ziua înmormân­tării la Casovia, să se dea vacantă. Şcolile trebue împodobite cu crengi verzi şi co­muna să îmbrace haine de sărbătoare. »Unde să poate« să se ţie slujbă la biserică cu predică. După biserică festival la şcoală cu următorul program : a) Cântece cu ruteni, b) Declamaţie patriotică (referitoare la Rá­kóczi) c) învăţătorii! ţine discurs despre Rákóczi şi epoca iui, d) Declamaţiune pa­triotică (referitoare la Rákóczi) e) Him­nusz.

Cu asemenea exagerări de »patrio-;, tisni« — domnul inspector este foarte pru­dent când adaugă pe ici pe colo cuvintele: »unde se poate«, căci în comitatul Hune­doarei. dacă am interpreta aceste cuvinte >ad litteram«, ar trebui să zicem s i noi nu condiţionat, ci interogativ: „ U nde se p o a te

Creştinismul în Japonia. Revista „Deu- sche R e m e “ în numărul său diu Octora- vrie publică un articol din condeiul conte- iubi Vay de Vaya, protonotar apostolic, 3es- pro prospectele creştinismului în Japonia şt bazat pe însuşirile morale şi evoluţiu- nea poporului japonez autorul î i exprimă părerea că nu e departe ziua, în care po­porul japonez se va converti în masse la creştinism. Contele Vav face istoricul creştinismului în Japonia, care datează de laS. Francise Xavier (1549). Au urmat apoi persecuţi uni şi aproape extirparea totală a creştinismului. Actualmente sunt în Japo­nia 66.000 creştini cu 135 preoţi. A patra parte din preoţi sunt japonezi. Cu ocaziu- nea ultimei vizite a părintelui Vay în Ja­ponia, biserica catolică avea acolo 32 şcoli secundare cu 3198 elevi şi numai 7 şcoli primare cu 973 elevi. Mai departe 20 pre­parandii şi 2 seminare. Surorile mizeri-o^u>£Íjaac în T 'o k io o pr-öpai-ttfldbde fete şi 4 institute cu 320 eleve. Creş­tinii mai întreţin 18 orfelinate.

Curtea cu juraţi din Deva a condam- ! nat alaltăeri pe Tesztala János la 15 ani j recluziune. Tesztala şi-a omorît la 14 j Main pe mamă-sa, pentru-ca să ajungă mai ! curând la moştenire.

| 0 vindecare surprinzătoare, o femee! din Londra a orbit înainte cu 20 ani în i urma unui accident ia aparenţă de mică j importanţă. Cineva i a scos scaunul, de pe i care se sculase un moment şi când a vrut I să se aşeze a căzut jos. Căderea subita a ! avut efect atât de straşnic asupra nervilor 1 vederii, încât şi-a pierdut momentan lu- | mina ochilor... Alaltăieri femeia alunecând | pe trepte s:a lovit cu capul atât de stras

lg n o tu s . ; nic încât a leşinat. Când s’a trezit vedea

cărei slabă închipuire licăreşte în fie-care din noi.

Să trăim în ştiinţă, să trăim în spirit, să trăim în ideal.

Aceste cugetări, domnilor, nu sunt ale mele : ele mi-au fost inspirate chiar de Dv. când eri, la sosirea mea în mij­locul Dv., am regăsit soarele de miază-zi, lumina şi căidura sufletelor înflăcărate, şi ecoul limbei strămoşilor noştri comuni după ce am trecut prin cotele septentrio­nale şi prin idiomele mai reci ale limbilor Nordului.

Se pare că inimile noastre, când am sosit aci, au vibrat în unison în armonia lor naturală. Daţi-mi voie, d-lor, să salut pe aceste spirite eminente, cari trăesc în viaţa cugetărei : pe generalul Manu, savantul d-v. ministru de rasboi, cunoscut de toţi matematicianii ; pe gen. Lahovary, mini­strul d-v. de afaceri externe, analist di­stins : — pe fratele d-sale d. Ioan Laho- vari, învăţatul legist, ministrul de dome­nii ; pe activul şi simpaticul Dr. Istrati, acest chimist celebru, care a lăsat urme importante şi ca ministru la două depar­tamente importante, instrucţiunea şi lu­crările publice, care acum a preparat cu

un gust aşa de perfect strălucita d-v. expo­ziţie, pe d. Vlădesou, eruditul d-v. ministru de instrucţiune publică; pe d. Greceanu, ministrul d-v. de justiţie;— pe d. Disescu, distinsul jurist şi profesor universitar, fostul d-voastra minismi de instrucţiune publică: — pe d. Al. Xenopol. învăţatul istoriograf şi profesor, care presidează acest congres; pe d-nii General Brătianu şi la- nescu, directorii neobosiţi ai institutului geografic al armatei; pe colonelul Cătu- neânu ; pe maiorul Sclia deia acelaşi insti­tut, pe colegul meu Hepites, directorul in­stitutului meteorologie; pe generalul Năs­turei, eruditul ofiţer şi printre picături şi astronom; să-i numesc pe toţi? mi ar fi imposibil; este însă un nume pe care, to­tuşi, nu mă pot împiedeca de a’l asocia ia cea mai simpatică admiraţie a mea: acel al unuia din cei mai vechi colegi din soc. Astronomică a Franţei, d. Bernard Ver- raont, care înţelege atât de bine mărirea morală şi filosofică a astronomiei şi care ar vrea să vadă pe toata lumea înţelegân- d-o ca dânsul.

Ca să resumăm, domnilor, voiu zice că scriitorul ştiinţific, fie el Buffon, Hum- boldt, Arago sau Darvin ; că scriitorul fi­

losof, fie el Descartes, Pascal, Kant sau Spencer, priveşte opera cam ou alţi ochi decât scriitorii literari. Produsul pecuniar este lucrul cel mai puţin interesant pen­tru ei. Ceea ce doresc înainte de toate, este răspândirea ideilor lor şi ar da, cred aproape toţi autorizaţiunea gratuită de a se traduce operile lor în toate limbile, cu gândul de a folosi progresului omenirei.

Totuşi, dreptatea şi echitatea trebue să planeze mai presus de aceste sentimente de altruism şi ele spun savantului, cugetă­torului, apostolului ca şi omuiui de litere şl artistului: lucrezi, lucrul d-tale repre­zintă o valoare, nu trăieşti cu. aer şi cu apă, nu dormi pe câmp şi în pădure, ai trebuinţă, ca tot omul, de locuinţă, nutre- mânt, îmbrăcăminte ; şi nu mai suntem în epoca când lumea privea cu indiferenţă soarta lui Bernard Palissy, care îşi ardea mobilele şi’şi condamna familia la mizerie pentru a termina o invenţiune, sau a lui Kepler. care cerşea în mod penibil slabele sale emoiumente la finele fie-cărui termen; sau a lui Christof Columb, care a murit în părăsire la Valiadolid după ce a desco­perit lumea nouă.

Dacă, absorbiţi de studiile voastre,

de cercetările voastre, nu vă gândiţi la persoanele voastre, nouă, societăţii protec­toare a lucrului. îi incumbă datoria do a se gândi la voi.

Ei bine, nu vă mai permitem să vâ daţi astfel uitărei. Voim din contră, ca* viaţa voastră materială să fie asigurată în proporţiune cu sforţările voastre de a ră- pândi binele. Creaţiunile creenilui sunt proprietăţi, tot aşa cum est8 un imobil sau un titlu de rentă — şi încă proprie­tăţi mai cu drept câştigate decât cea mai mare parte a averilor celor mari a căror origine ar fi câte odată indiscret de a se căuta — însă nu trebue să lăsaţi mai mult decât alţii ba ineă şi mai puţin decât alţii, aceste proprietăţi comunismului; aceasta ar fi o pildă rea, un raţionament de anar­chist şi de apaş. Dreptate înainte de toate!

Fie-căruia dreptul lui potrivit cu lu­crul sau. Cei ce nu fac nimic, n’au drept la nimic. Muncitorii să-şi primească fruc­tul muncei lor.

Realizând programa sa generoasă, asociaţiunea d-v. internaţională va merita recunoştinţa tuturor amicilor progresului; toate sforţările noastre trebue să tinzâ în unanimitate la asigurarea triumfului său.

G A Z E T A T R I S I L Y A N I K L Pagina 3.Njt. 217—1906.

bine ca înainte cu 20 de ani. Medicii i*au prezis de altmintrea că In urma unei că­deri de aceeaşi putere ca cea de acu-s 20 ani, însă în direcţie contrară, ar putea să-şi recapete vederea, dar nimeni n’a îndrăznit să încerce experimentul. întâmplarea a fă­cut acum ceeace n’a făcut încercarea.

Cununie. Anunţăm cu plăcere [că cununia simpaticului nostru poet d-i Octavian G o g a , secretarul literar al >Aso- ciaţiunei« noastre cu gentila d-şoară Hor­tensia C o sm a , fiica d-lui Parteniu Cosma din Sibiiu, se va ţinea mâne, Duminecă, în 14 Oct. st. n. în biserica catedrală din Sibiiu. Salutăm tînăra păreche cu urarea străveche românească. Să fie într’un ceas bun!

Concertul muzicei militare, in cafe­neaua Transilvaniei Duminecă în 14 Oct. muzica regimentului 50 de infanterie va da un concert cu un program foarte va­riat. începutul la 8 oare seara. Intrarea liberă.

Dintre farmaciile din cetate mâne Du­minecă în 14 Octomvrie după amiazi dela orele 1—9 nu va fi deschisă în cetate de­cât farmacia »La Biserica albă« a d lui Francisc Kellemen str. Vămii.

Ioseflna Schuster, frizeriţă diplomată, cultivătoare a părului, mânilor, unghiilor, având examen depus în faţa medicilor, se recomandă graţioasei protecţiuni a dame­lor de distincţie. Strada Vămii numărul 27 etagiul I. (i—3)

Se caută un ajutor pentru cancelarie de notar pe lângă un salar de 40 cor. pe lună, întreţinere şi locuinţă (afară de spă­lat şi rufa d« pat.) Dacă va fi sârguincios ajutorul va fi remunerat încă cu 10 cor. lunar, eventual şi mai bine. Postul se poate ocupa imediat .A se adresa d-iui Traian R a d u , notar în Feneş, p. u. Za- latna.

0 doftorie ieftină de casă. — Pentrufuncţionarea regulată a mistuirei stomacului se recomandă folosirea cunoscutelor pra­furi Seidlitz a lui Moli. Cutii originale â 2 cor. se pot căpăta diinic prin postă de la farmacistul A. M oil, liferantul Curţii din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din provincie să se ceară preparatul A. Moli provezut su marca de contravenţie şi sub­scriere. — (1)

Din dieta ungară.(Şedinţa dela 10 Octomvrie.)

(F in e.)

Dr. Vaida în espunerea sa reclamă refor­me în chestia femeilor. Trebue aduse legi, -cari să îndemne pe bărbaţi a se însura. Nu e drept ca tatăl de familie, care dă soldaţi patriei să plătească tot atâta dare. câtă plăteşte şi burlacul. Nici ia moştenire nu trebue sa aibă burlacul acelaşi drept, pe care îl are tatăl unei famili compuse din 5 — 6 membri.

Femeilor cari nu se pot mărita, ori nu vreu să se mărite trebue să le dăm posibilitatea de a se cultivă şi deveni in­dependente.

Oratorul cere mai departe, ca la re­forma electorală să li-se dea şi femeilor dreptul electoral. Pănă atunci însă nu tre­bue sa denegam femeilor echivalenţa capa­cităţii.

»Am auzit pe un domn deputat, care mi-a trecut pe dinainte, mormăind ceva despre opincă. Noi Românii nu suntem in­teresaţi în chestia femeilor, dar peste câţi­va ani vom fi şi noi (O voce: V a la h i i ) . Pe Sâcui încă îi numim »Săcui cu cap de cal« (Ldfoszdkely), nu urmează însă că întot- d’auna să-i numim aşa. — Am desfăşurat lucrul, acesta şi în faţa alegătorilor mei opineari, şi el au priceput indată lu­crul căci aceia au simţul de dreptate şi mi-au răspuns, să viu aici să lupt pentru drepturile femeilor.

»Noi Românii suntem acel popor fe -! ricit în Europa, la care numărul bărbaţi­lor este egal cu al femeilor şi după statis­tică la noi fetele bătrâne sunt foarte puţine.

Oratorul îşi formulează interpelaţia adresată ministrului de culte, întrebândii-1 dacă are de gând a revoca ordinele amin­tite şi a deschide drumul liber pentru cul­tura superioară a femeilor şi dacă are de gând a prezenta un proiect de lege prin care să ridice pe femeie din starea inferi­oară asigurându-i dreptul liber de a-şi a- lege cariera ?

Situaţia în Rusia.— Congresul partidului cadeţilor (i-

stituţional-democraţilor) a adoptat cu4 voturi contra 44 rezoluţiuuea supusă i- gresului de comitetul central, prin caie declară cu neputinţă observarea rezis- ţei pasive şi se respinge rezoluţiunea i- norităţii, recomandând organizarea rţ- tenţei pasive.

A la ltă ie r i congresul s’a închis p- tr’o cuvântare a energicului luptător >- trunkievici, care a făcut apel la menii partidului spunându-le că numai prin uie şi devotament pentru cauza lor sfântăr putea să dărâme actuala stare din Rut.

— Primul ministru al Rusiei int- vievat de cătră corespondentul ziarului- rizian »Journal« a declarat ca singura ţiâ a guvernului — pentruca Rusia să fie * ci fi cată — e ca să realizeze pianul său a reforme. Duma va fi convocată la 20 1- bruarie. Data alegerilor va depinde de î- prejurările locale.

— Ziarul săptămânal »Puaktices,r Vraei«, organ medical informat |în specl asupra celor ce se întâmplă în spitale, p* blică o interesantă statistică a persoanele atinse de loviturile revoluţionarilor ni din care reiese că în timp de 3 iuni eh Februarie 1905, pănă în Maiu 1906, 141 persoane au căzut victime terorismului.

Ştiri dela masa studenţilor români din Braşov.

Corpul profesoral dela şcoalele noa stre centrale din Braşov a avut iarăşi > grea problemă de rezolvat, cu ocazia pr> mirii şcolarilor săraci ia masa studenţiia* pe anul şcolar 1906/907.

Greutatea era, că la 36—38 loeuii ale mesei studenţilor au concurat nu msi puţin de 73 şcolari, aşa dar pe încă odată atâţia câte Jocuri sunt cu totul ia mas*. Şi greutatea aceasta era cu atât mai ne­plăcut simţită, cu cât cei puţin 60 dintre petenţi, ar fi meritat să fie primiţi.

intre astîei de împrejurări, punân«- du-şi corpul profesoral toată nădejdea în sprijinul nesecat şi generos al publicului românesc, a sporit numărul iocurilor la masă (Ja 40 şi pentru a înlesni benefi- ciarea unui număr mal mare de şcolari, a decis să primească pe unii (mai cu samă de cei cari mai primesc şi din alta parte vr’un ajutor) cu plata pe V2 la masă.

Astfel pe anul scol. prezent s'au pri­mit la masa stud. cu totul 45 şcolari, dintre cari 35 gratuit în localul mesii stu denţilor, iar 10 cu plata l/ 2 în diferiţi case particulare, nefiind ioc de-ajuns î/ localul mesei studenţilor.

Iată lista şcolarilor primiţi la masîA. Cu p r â n z g ra tu it .

a) D ela g im n a z iu : Petru Lunca (Po- piaca) cl. 1; Ştefan Popovici (Cristian) şi Teodor Sălăgeanu (Bunar) din cl. JI; loan Clopoţel (Poiana mărului) şi Gheorghe Spâr- chez (Şirnea) din cl. Iii; Octavian Neagoe (Viştea de jos) şi Mateiu Tarcea (Streja- Cârţişoara) din cl. IV ; Gheorghe Ciocoiu (Râşnov), loan Sandu (Sâmbăta de sus) şi Nic. Ţandrău (Bucium*Poeni) din ci. V ; Simeon Borzea (Viştea de jos), loan Igna- ton (Ormiadea), loan Moîdovan (Hendorf)_ şi Vasile Stoica (Avrig) din cl. VI; Gheor­ghe Bîrăescu (Lugoş), Miron Creţu (Hă- ghig), Petru Iorgovan (Biniş), Nic. Mihu- ţiu (Băiţa), Romul Onofreiu (Oraştie) şi Oprea Rodeanu (Sălişte) din ci. Vif; Dionis. Benea (Ţărăţel), Nic. Căiiman (Cornaţel), Vas. Florea (Nojag), foan Popu (Sinea ve­che) şi ioan Teicii (liadia) din cl. VIII.

b) D e la şc o a la r e a lă : Silvestru Ci o- flec (Arpatac) cl. III şi Valentin Mohan (Săsăuş) cl. IV.

c) D ela ş c o a la c o m e r c ia lă : Nicolae Cabaş (Bucureşti), Emilia» Orzescu (Cup­tor) şi Ştefan Stinghe (Braşov) din cl. I, Gheorghe Bucşa (Liigettelep)1 Const. Geor- gescu (Poiana), loan losif (Gagy) şi Dumi­tru Sgăvârdea (Caransebeş) din cl. II; Const. Manta (Copăcel) din cl. III.

B. Cu p la ta ju m ă ta te .

a) D e ta g im n a z iu : Dumitru Birţ (Po ­iana sărată) şi Andrei B. Crăciun (Zâr- neşti) din cl. III; Dionisie Nistor (Arpătac) cl. V; Ioan Luciu (Brad)jcl. VII; loan Boe-

riu (Cioara de sus), Ioan Laşită (Lancrăm), loan Ploscă (Braşov), Nic. Seuiici (Mârcina) şi Simeon Ursu (Caţa) din cl. VIII.

b) D e la ş c o a la c o m e r c ia lă : Gheorghe Berniac (Toplefc) cl. III.

Notăm aci, că întreţinerea acestor 45 elevi la masa studenţilor costă 5760 co­roan e, o sumă enormă, pentru care veni­tele ordinare ale fondurilor mesei studen­ţilor nu sunt suficiente, căci aceste nu trec peste 3500 cor. pe an.

Astfel dar d ife r e n ţa de c o r . 2 2 6 0 are să iasă şi în acest an din munificienţa ma­relui public românesc, care de bună sama va sprijini tot cu aceeaşi căldură această instituţiune umanitară şi românească, ca şi în anii trecuţi.

x .

Apel.Subscris» în numele învăţătorilor ro­

mâni gr. or. din cercul al X-lea conferen­ţiar »Abrud« rugăm pe toţi* binevoitorii şi sprijinitorii causei noastre şcolare, să bine- voiască a contribui la sporirea averei bi- bliotecei înfiinţate deja; şi în special pe toţi cei ce vor a se face membrii funda­tori achitând conform § 5 din regulament taxa de 50 coroane; ajutători, cari achită taxa de 10 cor. apoi pe Domnii autori de opuri pedagogice, literare, istorice, econo­mice etc. precum şi pe domnii editori pro­prietari, societăţi, redactori de ziare peda­gogice, literare şi economice şi în fine pe toate St. persoane private, cari doresc prosperarea înv&ţ&torimei şi prin aceasta şi înaintarea poporului românesc — să bi- ne-voiască a dona pe sama acestei biblio­teci dift opurile Domniilor Lor dispo­nibile.

Numele tuturor membrilor fundatori, ajutători precum şi a donatorilor de opu­ri reviste şi bani le va publica conferen- ţa pe cale ziaristică în fie care an espri- mându-şi tot odată mulţumirile. P. T. Dom­nii şi Doamnele, cari se înscriu ca membri fundatori sunt rugaţi, ca de odată cu ta­xa să binevoi ască a’şi trimite şi portrete­le însoţite de o scurtă biografie spre a să păstra într’un album pentru posteritate. Taxele de membrii; precum şi ori ce aju­tor bănesc să se trimită la adresa cassa- riului »losif C othisel învăţător Certege« u. n Pâ.inn«ni fTnnánfalva.:) ear opuri şi zia­re etc. Ia adresa bibliotecarului AvramS â rb ii învăţător în Câmpeni — Topán­falva.

A b r u d , la XI Septemvrie ,1906.Avram S â rb u , învăţ, bibliotecar losif

C othisel, Alexandru t u r d u i învăţ, membru în corn. George N a r i ţa învăţ, membru în comitet.

U LTIM E Ş T I R I .BflCflreşti- 13 Oct. „Comitetul de

iniţiativă al Carpatinilor din capitală“ a lansat un călduros apel cătră cetă­ţenii bucureşteni în vederea primirei excursioniştilor Braşoveni, cari în nu­măr de 600 sosesc astăzi seara ia orele S şi 15 aici. Braşovenii vor fi primiţi la gară de conziliul comunal în frunte cu primarul. Dela gară se va forma un mare cortegiu în frunte cu muzica militară, care va traversa mai multe străzi până la Coloseul Op- pler, unde se va oferi excursioniştilor o gustare de cătră ministerul cultelor.

Bucureşti. 13 ; Oct. Astăzi s’au înmânat decrete de expulzare urmă­torilor Greci: Rosalimo Spiro, Rova- ciu Nicolae,; Arehiropol Mihail, Vaise- lopulo Petre, Pasopulo Ioan, Leonida Nicolae. Caraiani D. Vasile, Naciopu- los P. Focos, Naciopulos P. Christu, Costopuris Gh. şi Macri D. Spiru.

Bucureşti. 13 Oct. închiderea ex­poziţiei se va face la 15 Noemvrie cu o deosebită solemnitate. Ideia ca expo­ziţia să fie transformată la an în una internaţională a fost cu desăvârşire abandonată.

Ploeşti. 13 Oct. Eri după amiazi a sosit aici regele Carol, fiind primit cu deosebite onoruri şi cu un entu­ziasm de nedescris. Seara a avut loc în dreptul cartierului regal dela liceu retragerea cu torţe. Regele şi princi­pele Ferdinand au apărut în balcon şi au mulţumit mulţimei. Regina a sosit astăzi la orele 11.30 a. m. iar la orele 1 p. m. a avut loc defilarea pe bulevard.

i o g r a 1 i e .A anárut:

Carte de cetire germană cu exerciţii de traducere şi de conversaţiune, compuse pe baza lecturii de Dr. Io a n B u n e a prof. gimn. 2 — Pentru ci. V şi VI gimnazială. Editura Librăriei Ciurcu Braşov 1906. Pre­şul cor. — Am primit-o abia astăzi. Ras- foindu-o, cartea ni-a făcut cea mai bună impresie prin împărţirea ei practică.

Stilistica practică sau Regule şi E- xerapie pentru Tot felul de scrisori, petiţi- uni, acte şi documente, cari vin mai des înainte în vieaţa de toate zilele de Io a n I . N e y ru tiu . Ediţiunea IV îndreptată şi amplificata. Preţul 80 fileri. Nagyszeben (Sibiiu), Tiparul lui W. Krafft. 1906. Pa­gini 99.

NECROLOG. Subscris» cu inima frân­tă de durere aducem la cunoştinţă deco­darea prea iubitului şi neuitatului nostru soţ, ginere, frate şi cumnat Dr. lacoh Ma­jor, medicul oraşului Lugoş, medic eomi- tatens onorar, întâmplată după un morb lung şi dureros, împaitdMt fim i m a Sacramente ale morii) m/ilui, iah Uct nnvne a. c. în anul 53 al vieţi i Uu im r-e m d c t- săt'oriei fericite. Cere mor i a hmtii * i ne­uitatului defunct se u ct t î u la 10 Octomvrie a. < st i 2 i i iar rămăşiţele Lui suim \ iporta la Comloşul-Mare mi a " za în cripta familiara la 11 d l murit i. c. st. n. 2 ore p. m. l i p i S )ctom\ue 1906 st. n. In veci amintirea iui.

Văd. Sylvia Major nasc. de bog­dan, ca soţie. Văd. Matilda Bogdan nasc. Tabakovics, ca soacră. Teodor Major, Va- silie Major, Ana Major, Maria Muntean nasc. Major, Văd. Paraschiva Radu nasc. Major, ca fraţi şi surori. Văd. Sidonia Ma­jor nasc. Panajoth, cumnată, Emil Bogdan, cumnat.

Cu OCBZia noului an şcolar 1906/1907 recomandăm cu căldură următoarele cărţi didactice ale d-lui M. N. Pacu, profesor, advocat şi senator al judeţului Covurlui (Galaţi).

I. învăţătura lui Isus Christos pentru clasa II secundară de ambele sexe;

ii. Morala Ureştînă, pentru cl. IV se­cundară;

III. Elemente de instrucţie civică, Drept şi Economie Politică, pentru cl. IV secundară.

Aceste manuale sunt lucrate în con­formitate cu programa oficială în vigoare din România, aprobate de minister şi elo­gios apreciate la Academia Română.

De vânzare la autor în Galaţi, str. Română 35 şi la principalele librării.

dom nii aScnaţî, cavi pe Siua 9e 1 Bctcmvzie v. nu sî-au ve** sincit incă aScnamentut, se Sinevo* iescâ azi zeînoi ncamânat, ca se nu tiz se in tzeznpă espedazea Şiazutui.

A d im n is tr a ţiu n e a„Gazetei Transilvaniei“.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons. interim.: Victor Branisce.

C o r s e t e

l .„oş i m-,t d!l !"

i d'-e-

- = cele mai bune şi moderne s : —la B. Goldstein, Braşov strada Vămei 21.

Ar fi de tot greudacă nu chiar imposibil a găsi un alt mij­loc, care să fie pentru copii îh aceeaşi măsură sigur şi cu efect, căci E mu l ş i ti­ne a lui S c o i î. aduce organismului tînăr puteri nouă s: îi ajută a trece peste greu- tăţilo des voi rării. Emuîsiunea lui Scott este totodată atât de gustoasă, atât de uşor de mistuit şi atât de curată şi inofensivă, încât nu pricirmeşte nici cele mai mici greutăţi şi se ppt ajunge numai cele mai bune succese. E m u 1 s i u nea lui S c o t t e ou mult mai buna decât untura de peşte obicinuită.

Pescarul cu batogul cel mare este semnul de garanţie al procedurei verita­

bile a lui Scott. Cu referinţă la „Gazetă“ şi trimitere de 75 b a n i în m ă r c i p o ş ta le se trimite sticla de probă f r a n c o dela

D r . E m i l B u d a i — „Farmacia oraşului“. —

Budapesta IV. Vaczi ufcza 34/50. Preţul unei sticle originale 2 cor. 50 b. — . . Se capătă în toate farmaciile . . —

T 4 G a Z U T A T ' RAB I L V A N I B I 217 — UiCm.

ftels .Tipografia şi L ib ră r ia“A. MUREŞIANU, Braşov

*e pot procura urm âtârele cârti

(La cărţile aici înşirate este a se mai adauge pe lângl portul postai arătat, încă 25 bani pentru recomandaţie.)

S c r ie r i is to r ic e .M e m o r i i d i n 1 8 4 8 — 4 9 de Vas.

M oldova», fost prefect al Legiunei III în 1848—49. Preţul cor. 1 (cu posta cor. 1.10)

V i a ţ a ş i o p e r i l e l u i A n d r o i u M u - r e ş i a n u , studiu istoric-literar de Xoan Sa­ţiu, prof. ord. la preparandia din Blaşiă, Preţul 2 cor., plus porto 10 bani. Venitul curat al acestui op se va contribui la. for­marea unui fond pentru Internatul prepa­rând al din Blaşiti.

„ C o lo n e l J D a v id b a r o n U r s d e M a r g i n a l a S o l f e r i n o ş i L i s s a inte­resanta şi eminenta conferenţă, ce a ţi- nut’o d-nuî colonel c. şi r. F rancisc JRieger în reuniunile militare dela Braşov şi Si- biiu. Broşura conţine şi două portrete bine reuşite ale baronului Urs, unul din anii de mai înainte, când încă era major, ăr altul din timpul mai recent; mai conţine şi o hartă a Liasei, cum ş? iiustraţiunea mormântului eroului nostru. Preţul 80 b. (plus 6 b. porto.)

„jPentru memoria lu i Avram laneu* , spelul dat c&trâ ministerul de interne D . Parozel prin d-1 Dr. Amos F răncu'n e&asa fondului pentru monumen- tullui laucu. Preţul este 1 coronă. In Ro­mânia 2 lei plus 5 bani porto.

p P l u t e a V i te x t i l*, tradiţiuni, legende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Reteganul. Cea mai completă scriere despre eroul Pin tea. In ea se cuprind forte interesante tradiţiunl şi istorisiri din tot© părţile, pe unde a umblat Pintea. Preţui 40 bani. plus 6 bani porto.

Lupta pentru d r e p t de Dr. Rudolf de Ihering traducere de Teodor V. Păoâ p&n. Preţul 2 cor. (-[- 10 b. port ).

„ D a v i d A l m ă ş i a n u u, schiţe bio­grafice de Ioan Popea, Broşura acâsta- presenfcă şi multe momente de însemnă­tate istorică. Preţul 60 h. (eu posta 66 b.)

n%.&ranul romăn şi ungur din A r d e a l * , studiu psihologi o poporal de I. Paul, Preţui 1 cor. (-f- 5 b, porto).

Subscrisul am onoarea a aduce la cuooştiinţa On. public, că

rn’am m utatcu p r ă v ă l i a de f u n ă r î e

diu Strada V âm ei Nr. 36în Strada Hirscher Nr. 4,

unde se aflăto a te a r tico le le de fumărie.

Rugâadu-mă de sprijinul Onor. public sunt

Nr. 14683—1906.Licitaţie cu oferte.

Pentru darea în antrepriză a InCrărilor ce sunt a se face în pivniţa de sub casa „Bătuşilor* (pivniţa Esz terházi) cu suma de spese proiectată cu 2869 cor. S6 fii. se va ţinea li citaţie cu oferte în scris în 20 Oc tömbre 1906 la 10 oare a. m. în localu despărţământului V. al Magistratului orăşănesc, adecă în despărţământu afacerilor economice (Strada Aura rilor Nr. 5, etagiul II )

Condiţiunile de ofert şi de cos tract, precum şi măsurările şi devi zul de spese le poate ceti şi examina tot omul interesat în numitul des­părţământ al magistratului în de cursul oarelor a. in. şi aceasta în fie care zi pană la ziua licitaţiunei ou oferte.

B r a s s ó , în 3 Oet^mbre 1906. 1—2 Magistratul orăşănesc.

rvr. 1 4 8 1 3 - - 1 9 0 6 .

Pubiicaţiune.Luni, în 22 Octîmbre 1906, la 10

oare a m. se va ţinea în localul ofi­ciului economic orăşănesc, licitaţiune eu oferte în scris pentru a asigura pe timpul dela 1 Ianuarie 1907 până la 31 Decembre 1907:

a) numărul de cară cu îoitre, cari comuna crăşănească este obli­gată a le pune din oficiu la dispo- ziţiunea erariului militar;

b) numărul de cai de călărit şi de cară cu Îoitre, necesari pentru transportul escortaţilor şi pentru tre­buinţele oră şan eşti.

Condiţiile detaiate pentru ofert şi contract se pot vedea şi ceti pană la ziua licitaţiei cu oferte in localul oficiului economic orăşănesc, tot­deauna în decursul orelor de oficiu dela 8 —12 oare a. m.

K T- SI ft t r\. î n 07 Q n r v te rv> Ki*a 1 CîOGMagistratul orăşănesc.

2548,2—3.

Ca toată stimaJOHANN STERNS,

fu n a r .

3 Ljjjw» ■■Jj |

onoarea a aduce îa cu noştinţa On. membrii societari şi a P. T. public, că

H i r t e i ! I’aiM s t r f t m u t a t§ 8 ^ în Strada Vămei Nr 6

(etagiul II.)Recomaadându-no şi mai de­

parte bunăvoinţei On. public, rămâ­nem cu salutare patriotică.

Reprezentanta Primei Reuniunipentru înzestrarea fetelor. Institut de asi­

gurarea copiilor şi de viaţă.

Cavaler Fuahs Lajos,sp ere far.

Prafurile-Seidlitz ale lai HOLlV e r it a b i le n u m a i d é c é f i e - c a r e c u t ia e s t e p r o v ă d u tă eu m a r c a d e

___________ a p ă r a r e a Bui A. DROLL ş i c u s u b s c r ie r e a s a .Prin efectul de lecuire durabilă al Prafarilor-Seid litz de A. Moli în contra greutăţi­

lor celor mai cebicose la stomac şi pântece, în «-ontra cârceilor şi acreiei la stomac, con- stipaţiuuei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite boie femeescî a luat acest medicament de casa o răspândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutii originale sigilate Corâne 2.— Falsificaţii1 e se vor urmări pe cale judecătorescă.

Franzbranntwein şi sare a iui Moli. * m & kV e r ita b il n u m a i ducă fle-care sticlă este provâdntă cu mai-cai . . i ..i de scutire şi cu plumbul luî A. Rfloii ___________

F ra n zb ra n n tw ein « u l ş i s a r e a este forte bine cunos­cută ca un remediu popular cu deosebire prin tras (frotat), alină * durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de răceiă. —

Preţul unei cutii originale plombate cor. 1.90.

S t ; p i m d e c o p i i a I n i M o l i .Cel mai fin săpun de copii şi Dame, fabricat după m etdul cel mai nou, pentru cultivarea raţională a pelei, eu deosebire pentru copii şi adulţi. — Preţul unei bucăţi cor. —.40 b.

Oincî bucăţi cor. 1.80.= Fie-care bucată de săpun, pentru copii este provedută cu marca de apărare A. Moli. =Trimiterea principală prin Farm acistul A. M 0LL Wien, I. Tnchlanhen 9-

c. şi reg. furnisor al curţii imperiale.— Comande din previneiâ se eîectueză dilnic prin rambursa post- lă —

La deposite s6 se ceră anumit preparatele pro^ecţuie cu iscălitura şi marca de apă­rare a lui A. M O L L.

Deposite în Braşov: Ia d-nii farmacişti Fcrd. JeJcelius, Victor lîoth si e n g r o s la JD. Eremias Nepoţii

Cursul ia trarsa din Visas.Din 12 Octomvrie n. 1906.

96. ~ 206.—

ita ung. de aur 4#/0. • • •hta de corone ung. 4% . .>r. căii. fer. ung. în aur BV2% pr. căii. fer. ung. în argint 4% nur! rurale croate-slavone . ,Dr. ung. cu premii . . . .suri pentru reg. Tisei şi Seghedin . 351.20 nta de hârtie austr. 4yt0 . . . 98 90nta de argint austr. 42/10 . . . 98.75nta de aur austr. 4°/0 . . . . 116.30nta de cor6ne austr. 4% . . . 99 65nuri rurale ungare 3 V2% . . . 88 55isuri din 1860 . . . . . . . 155 60;ţiî de-ale Băncei ung. de credit 1760.— iţi! de-ale Băncei austr. de credit 810 — ,*ţiî de-ale Băncei austro-ung. . 673.75ipoleondorî.................................. 19.14Ircî imperiale germane . . . 117.47indon v i s t a ............................. 240.47iris vista...................................... 95.35b-e italiene . .............................. 95.50

I ualbenî „ 11.20I Vlărcî germane „ 117.20I Lire turcesc! „ 21.50

112.40 I gcr;s< fonc. Albina 5°/0 101.— 94.55 * |̂ ub)e Rusesc! ,, 2.5384.35 ------------------------- !------------

1 1 .4 5

1 1 7 30

2 1 . 6 0

102

94.35 I «g^^BDB@eBeBKsaRE«gegesegiD

Hôtel Central I

ÍBraşov, S tra d a Lungă nr. I.Recomanda 45 cam ere pen- ra tru p a s a g e r i din nou mobi- ™

late dela 8 0 ci*. în su s .Mai departe:

S a l a c e a m a r e ,pentru Baluri, Concerte, Banche­te, Nunti etc. montată din nou şi

C ursu l p is t e i B ra şo vDin 14 Octomvrie n. 1906.

kncnote rom. Cump. 18.98 Vend. 19.04 rgint român „ 18.i*0 „ 18.90iipoleondori. „ 19.06 „ 1910

escelent iluminată.De asemenea:

Elegantul Salon Restaurant |spre Strada, precum şi ^

Pivniţa de Vinuri (a-la Eszlerhâzy)atât în pivniţă cât şi în Restaurant pot servi ou bucătărie bună, Bere de Steinbruch şi Vinuri curate F|

11| Ai d0 al. (j9 60.2236. | |

amară este singurul purgativ naturi plăcut la beut.

„ G a z e t a Transil­vaniei“ cu numeral â 10 fii. se vinde la zaraful Dumitru Pop, la tutun­geria de pe parcul Ru­dolf şi la Eremias Ne­poţii

Telefon nr. 100.

F A R M A C I A i a Ü R S a l u i

c io iţu i ^stracia tSBPSCwep ş i OR^ramior1 iu*. i f(fost Târful Straelor în apropierea Teatrului)

mu maie depou, ie specialităţi pkaFmaeeriiee(ÎH B Î& E .H I Ş î i î l l î l l . )

P ' R E M E pentru f rumseţe şi S Ă P U N U R I , p U D R E şi P A R F U M U R Î franţuzeşti,L A R T I C O L E de toi le tă . ’

^ Ape mineraiej y r ă r f a r l d e g u m ă .

Expediţie zilnic CU poşta. Proprietarul fiind mai muiţî ani în Bucuresc! )a Farmacia Brus, dă rSspuns în limba română la ori ce în­trebare.

_____________ 52- ro. ya

. , r-------------------------------------------------------- -- « X « K

bruce séu stea duplă electro - magneticăHu

HP a, t e XL t 3>Tr. 8 S 9 S 7 .

e enxsa lai Volta.

Vindecă şi inviorésá

Deosebită atenţiune e a acest anarat vindecă boa-

Nu e mijloc sec re t.pe lângă garanţie.

se da împrejurării, că le vechi de 20 ani.

Aparatul acesta vindecă şi foloseşte contra: durerilor de cap şi diaţi, migrene, ne- uralgie, împedecarea circulaţiunei sângelui, aasmie, ameţeli ţiuituri de ureche, bătaie de ini­mă, sgârciuri de inimă, asmă, aucţul greu, sgârciurî de stomac, lipsa poftei de mâncare, re- ceală la măni şi la pioiâre, reumă, podagră, ischias, udul in pat, influenţa, insâmnie, epilepsia, circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor bole, cari la tractare normală a medicu­lui se vindecă pr:n electricitate. — In cancelaria mea se afiă atestate încurse din tote păr- ţile lumii, cari preţuesc m muiţămire invenţiunea mea şi ort-cine pote examina aceste atestate Acel pacient care în decurs de 45 dile nu se va vindeca, i-se retrimite banii Tinde ori­ce încercare s’a constatat zădarnică, rog a proba aparatul meu.

Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis s ese confkivde cu aparatul „ Volta“, de âre-ce „Oiaml- VoItau atât în Germania cât şi în Austro- TJngaris a fost oficios oprit, fiind nefolositor, pe când aparatul meu e în genere cunoscut apreciat şi cercetat. Deja ieffinătatea cruce! tnals eleclro-magnetice o recomandă îndeosebiPreţul aparatului mare e 6 ctr.

folosibil la morburi, cari nu sunt mai vechi de 15 ani.

Expediţie din eentrn şi locui de

iULLEB ALBERT, Budapesta,

P re ţu l a p a ra tu lu i mic e 4 e a r .folosibil la copii şi femei de

constituţie forte slabă, vendare pentru ţcrâ i streină*ate e:c.

1/, S'iratS» VADÂSZ 42 A. «aiţ?j| sts»ailu Kâiiaâu.

£.

i t;

\K\K

«

ít.

&ef

#=4 *4 K #•4 ^T n .n Ji V >â ti & - Vf V A « i Ti Ti 43