MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI

NORMATIV PRIVIND

PROIECTAREA DE DISPENSARE SI POLICLINICI PE BAZA EXIGENTELOR DE PERFORMANTA

INDICATIV NP 021­97

ELABORAT DE: S.C. SPITAL PROIECT S.A. ­ BUCUREŞTI

DIRECTOR: ING. SERBAN BOROIANU

SEF PROIECT: ARH. VIRGIL GRIGORE

PROIECTANŢI: ING. MARIANA MINCIUNESCU

ING­ MIHAELA SERBU

ING. VICTORIA CASANDROIU

ING. OVIDIU GRAD

AVIZAT DE

DIRECŢIA COORDONARE, CERCETARE ŞTIINŢIFICA SI REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCŢII ­ M.L.P.A.T.

DIRECTOR: ING. OCTAVIAN MANOIU

RESPONSABIL TEMA; ARH. DOROTEIA COCHECI

TABLA DE MATERII GENERALA

I.Generalităţi

II.Cadrul legislativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea construcţiilor pentru dispensare si policlinici

III.Condiţii funcţionale si tehnologice pentru proiectarea construcţiilor si instalaţiilor

IV.Criterii funcţional urbanistice privind amplasarea clădirilor pentru dispensare si policlinici

V.Cerinţe privind proiectarea clădirilor pentru dispensare si policlinici conform Legii 10/1995

ANEXE GENERALE

Scheme funcţionale si de organizare a spatiilor

MINISTERUL DE INTERNE CORPUL POMPIERILOR MILITARI

INSPECTORATUL GENERAL AVIZ

Nr. 33498 din 14.04.1997

La cererea S.C. SPITAL PROIECT S.A. înregistrată la nr. 298 din 26.03.1997, potrivit atribuţiilor stabilite prin Legea nr. 121/1996 şi a prevederilor art. 3 din Decretul nr. 290/1977, INSPECTORATUL GENERAL AL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI avizează favorabil "Normativul privind proiectarea dispensarelor şi policlinicilor pe baza exigenţelor de performanţă"

Avizarea s­a făcut în baza lucrării elaborate de către S.C. SPITAL PROIECT S.A. ­ Centrul de Proiectare pentru Construcţii Social­Culturale de Sănătate, şi a avizului Consiliului Tehnico­ Ştiinţific al MLPAT nr. 124 din 27.01.1997, în care sunt incluse observaţiile şi propunerile specialiştilor noştri.

COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI

General de divizie, ing. IONEL CRĂCIUN

TABLA DE MATERII

I.GENERALITĂŢI 1.1. Obiect 1.2 ­ Domeniu de aplicare si condiţii de utilizare II CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR PENTRU DISPENSARE SI POLICLINICI II. Cadrul general Iniţierea, autorizarea si proiectarea lucrărilor 11.2.Execuţia lucrărilor de construcţii si instalaţii 11.3.Exploatarea construcţiilor pentru dispensare si policlinici ANEXA II.a. Lista avizelor si acordurilor ce trebuie obţinute in fazele de proiectare ANEXA II.b. Documente tehnice conexe III. CONDIŢII FUNCŢIONALE SI TEHNOLOGICE PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR SI INSTALAŢIILOR III.1 Date generale, tipuri de dispensare si policlinici III.2Organizarea funcţionala generala III.3Echiparea cu instalaţii a clădirilor III.3.1.Instalaţii interioare de apa si canalizare III.3.2. Instalaţii de alimentare cu apa si canalizare III.3.3. Instalaţii electrice. III.3.4. Instalaţii de ventilare si tratare a aerului III.3.5. Instalaţii termice III.3.6. Instalaţii de gaze naturale

III.3.7. Instalaţii frigorifice III.3.8. Instalaţii de colectarea si tratare a deşeurilor solide IV. CRITERII PRIVIND AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU DISPENSARE SI POLICLINICI IV.1 Dimensionarea si forma terenului de amplasament IV.2. Condiţiile geo­fizice ale terenului IV.3. Condiţii de microclimat IV.4. Amplasarea in cadrul localităţii IV.5. Principii de organizare urbanistica a amplasamentului V.CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA CLĂDIRILOR PENTRU DISPENSARE SI POLICLINICI CONFORM LEGII 10/1995 V.l. Rezistenta si stabilitate ANEXA V.l. Documente tehnice conexe V.2. Siguranţa in exploatare ANEXA V.2. Documente tehnice conexe V.3. Siguranţa la foc ANEXA V.3. Documente tehnice conexe V.4. Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protecţia mediului V.4.1. Igiena mediului interior V.4. La. Mediul higrotermic ANEXA V.4.1.a. Documente tehnice conexe V.4.1.b. Igiena aerului ANEXA V.4.1.b Documente tehnice conexe V.4.I.C. Igiena finisajelor V.4.1.d. Igiena vizuala ANEXA V.4.1.d V.4.1.e. Igiena auditiva V.4.2. Igiena apei ANEXA V.4.2. Documente tehnice conexe V.4.3. Igiena evacuării reziduurilor lichide ANEXA V.4.3. Documente tehnice conexe V.4.4. Igiena evacuării reziduurilor solide V.4.5. Refacerea si protecţia mediului ANEXA V.4.5. Documente tehnice conexe V­5. Izolarea termica, hidrofuga si economia de energie ANEXA V.5. Documente tehnice conexe V.6. Protecţia impotriva zgomotului ANEXA V.6. Documente tehnice conexe ANEXE GENERALE Scheme funcţionale si de organizare a spatiilor

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA DE DISPENSARE SI POLICLINICI PE BAZA EXIGENTELOR DE PERFORMANTA

INDICATIV NP 021­97

I. GENERALITĂŢI

l.l. OBIECT 1.1.1 ­ Prezentul normativ stabileşte principiile de concepţie privind proiectarea clădirilor pentru dispensare si policlinici inclusiv a incintelor si terenurilor aferente (cap. II si IV) precum si parametrii ce definesc exigentele utilizatorilor in conformitate cu prevederile Legii 10/1995/cap. V)1.1.2.Prezentul normativ urmăreşte realizarea unui indrumator funcţional de proiectare a clădirilor pentru dispensare si policlinici cuprinzând o sinteza a problematicii acestor construcţii, respectiv tehnologie si echipare, mod de exploatare si menţinere in funcţiune la parametrii adecvaţi. 1.1.3.Prin prezentul normativ se stabilesc condiţiile admisibile de calitate ce trebuie realizate si menţinute la aceeaşi parametri pe Întreaga durata de exploatare a clădirii având destinaţia iniţiala.

1.2 ­ DOMENIU DE APLICARE SI CONDIŢII DE UTILIZARE

1.2.1Prevederile prezentului normativ se vor aplica la proiectarea clădirilor noi si extinderilor pentru dispensare si policlinici si are caracter de recomandare pentru modernizarea, consolidarea sau repararea clădirilor existente. 1.2.2Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de către:

­ organismele de administraţie teritoriale precum si persoane fizice sau juridice care iniţiază investiţii in domeniul ocrotirii sănătăţii.

­ verificatori de proiecte si experţi autorizaţi in conformitate cu Legea 10/1995. ­ elaboratorii studiilor de fundamentare ale planurilor de amenajare a teritoriului, ale

Planurilor Urbanistice Generale si Zonale (PUG si PUZ), ale regulamentelor de Urbanism generale si locale referitor la specificul funcţional si condiţiile de amplasare (cap. IV si V) 1.2.3 Prin prezentul normativ sunt reglementate condiţiile de calitate

admisibile (cap. V) corespunzătoare categoriei de importanta "C". '

Elaborat de: S.C. SPITAL PROIECT SA. ­ BUCUREŞTI CENTRUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCŢII SOCIAL CULTURALE DE SĂNĂTATE

Aprobat de: MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE SI AMENAJAREA TERITORIULUI cu ordinul nr. 1 15/N/L09.I997

Se pot adopta si alte valori ale parametrilor corespunzători exigentelor utilizatorilor, dar in nici un caz inferioare celor prevăzute in prezentul normativ. 1.2.4. La proiectarea clădirilor pentru dispensare si policlinici se vor respecta, pe langa prevederile prezentului normativ, toate reglementările tehnice specifice domeniului in vigoare la acea data.

II CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR PENTRU

DISPENSARE SI POLICLINICI

II.1. CADRUL GENERAL

II. 1.1 Construcţiile pentru dispensare si policlinici sunt unităţi de utilitate publica prestatoare de servicii medicale privind asigurarea sănătăţii populaţiei arondate in regim ambulatoriu, componente ale reţelei de asistenta medicala teritoriala. II.1.2 Organizarea dispensarelor si policlinicilor (capacitate, profil medical, servicii componente), indiferent de natura fondurilor de finanţare sau forma de proprietate, se face in conformitate

cu prevederile legale privind organizarea reţelei teritoriale sau cu Ordine ale Ministerului Sănătăţii, emise in temeiul prerogativelor sale. II. 1.3 Realizarea construcţiilor pentru dispensare si policlinici se face prin finanţare din:

­ fonduri publice (de la bugetul de stat, bugetele locale, fonduri speciale constituite prin lege in afara acestor bugete)

­ credite garantate sau contractate de stat ­ fonduri private (persoane fizice sau juridice) ­ fonduri mixte (publice si private) Construcţiile realizate integral sau parţial din fonduri publice si/sau credite garantate de stat,

urmează regimul investiţiilor publice conform Ordonanţei Guvernului tir. 12/1993 si se supun reglementarilor din Legea Finanţelor Publice 72/1996 privind aprobarea investiţiilor.

II.1.4. Executarea construcţiilor de dispensare si policlinici se autorizează de către administraţia locala in temeiul Legii 50/1991 indiferent de natura fondurilor de finanţare.

II 1.5. Realizarea si exploatarea construcţiilor pentru dispensare si policlinici se va face in conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in construcţii. II 1.6 Amplasarea dispensarelor si policlinicilor se poate face pe terenuri aparţinând domeniului public, domeniului privat al statului, terenuri proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor legale ce reglementează utilizarea,transferarea, vânzarea, exproprierea sau concesionarea acestora (Legea 80/1994; Legea 33/1994; Legea 18/1990). II. 1.7. Proiectarea construcţiilor pentru dispensare si policlinici finanţate integral sau in completare de la bugetul de stat, bugetele locale, din fonduri special constituite prin lege in afara acestor bugete, din credite externe garantate sau contractate de stat se adjudeca prin licitaţie publica in condiţiile stabilit e de Ord. Guv. 12/1993, HG nr. 727/1993 ordinul comun al M.F. si M.L.P.A.T. nr. 1 743/69/N/1996.

II.2. INIŢIEREA, AUTORIZARE SI PROIECTAREA LUCRĂRILOR

II.2.1. Operaţiuni si studii preliminare iniţierii investiţiilor II.2.1.1 Fundamentarea necesitaţii realizării de construcţii noi pentru dispensare si policlinici se va face de către organele administraţiei locale impreuna cu Direcţiile Sanitare Judeţene pe baza studiilor si analizelor situaţiei existente in teritoriu si a cerinţelor in domeniu pe termene de perspectiva medii si lungi. 11.2.1.2.Obiectivele noi de dispensare si policlinici se vor cuprinde in planurile urbanistice generale si de zona (PUG si PUZ) elaborate pentru localităţile aferente rezervandu­se amplasamentele ce intrunesc condiţiile favorabile de Încadrare urbana, construibilitate , siguranţa in exploatere, igiena si protecţie sanitara (conform cerinţelor de la cap. IV).

Vor fi luate in considerare reglementările urbanistice generale si locale pentru protecţia viitoarelor construcţii de sănătate privind vecinătăţile admise ale acestora, regimul construit, arterele de circulaţie si transport in comun, dotările tehnico­edilitare obligatorii etc. 11.2.1.3.Determinarea sau certificarea terenurilor potenţiale pentru amplasarea dispensarelor si policlinicilor trebuie sa aibă la baza studii geotehnice, topometrice si de incadrare in mediul natural II. 2.1.4. Pentru determinarea profilului si capacităţii dispensarelor si policlinicilor, investitorul va iniţia analize si studii prealabile impreuna cu specialiştii in domeniul asistentei sanitare utilizate la Întocmirea temei cadru a viitoarei investiţii.

II.2.2 Iniţierea investiţiei II.2.2.1. Iniţierea investiţiilor finanţate din fondurile publice, definite ca la cap. II. 1.3. se face pe baza "Studiului de Prefezabilitate" care determina, pe baza datelor din tema­cadru si a condiţiilor de amplasare, parametrii noii unităţi sanitare si anume:

­ tema de proiectare propriu­zisa ce cuprinde caracteristicile spaţiale si funcţionale ­ volumul cheltuielilor estimate pentru realizarea obiectivului "Studiul de Prefezabilitate" se

intocmeste in conformitate cu conţinutul cadru precizat in Ordinul comun MLPAT­MF nr.

1743/69/N/1996, prin grija ordonatorului de credite (investitor) in colaborare cu o unitate de consultanta si/sau proiectare specializata in domeniu. Studiul de prefezabilitate se aproba de către ordonatorul de credite. II 2.2.2. Pentru investiţiile realizate integral din fonduri private nu este impusă elaborarea unui "Studiu de prefezabilitate". Investitorul va obţine insa avizul Ministerului Sănătăţii sau al organismelor competente din subordinea acestuia referitor la principalele date de tema. II.2.2.3. Concomitent investitorul intreprinde demersurile necesare stabilirii statutului terenului de amplasare (concesionare, transfer, cumpărare, expropriere) daca acesta nu se găseşte in proprietatea investitorului. II. 2.2.4. Pentru alte terenuri decât cele rezervate prin PUG si PUZ construirii de dispensare si policlinici, la iniţiativa investitorului sau a administraţiei locale se vor intocmi planuri urbanistice de detaliu (PUD) prin care se vor evidenţia caracteristicile de amplasare similar PUG si PUZ. II.2.2.5. In toate situaţiile, pentru amplasarea noilor investiţii se va obţine ' "certificatul de urbanism" documentul emis de autoritatea administraţiei publice locale.

Prin "certificatul de urbanism" se stabilesc pe langa regimul juridic, economic si de utilizare a terenului, condiţiile tehnice de utilizare a acestuia precum si avizele tehnice necesare eliberate de autorităţile responsabile in domeniu.

In cazul existentei mai multor terenuri de amplasare se poate iniţia un studiu de amplasament, obtinandu­se certificate de urbanism pentru toate terenurile analizate.

II.2.3. Proiectarea construcţiilor pentru dispensare si policlinici II. 2.3.1 Alegerea corecta a proiectantului se face fie prin procedura cererii de oferta de preţ in condiţiile stabilite de Ord. Guv. nr. 10/1993, fie pe baza unei licitaţii publice in condiţiile Ord. Guv. nr. 12/1993 si 15/1993. II.2.3.2 Pe baza temei de proiectare aprobata odată cu studiul de prefezabilitate, precum si recomandărilor din certificatul de urbanism si din avizele tehnice, proiectantul desemnat întocmeşte "studiul de fezabilitate".

In cadrul acestuia se elaborează tema de tehnologie medicala, se definitivează concepţia spaţiala, funcţionala si plastic arhitecturala, planul general de organizare a incintei, soluţiile tehnice pentru lucrări de construcţii si instalaţii, principalele echipamente si dotări, se estimează costurile investiţiei. II.2.3.3. Pentru investiţiile publice "Studiul de fezabilitate" se aproba conform Legii nr. 72/1996 a finanţelor publice, de către guvern sau ordonatorii principali de credite, in funcţie de valoarea investiţiei si competentei de aprobare.

Elaborarea următoarelor faze de proiectare se face numai după aprobarea "Studiului de fezabilitate". II.2.3.4. "Proiectul Tehnic" este următoarea faza de proiectare ce se elaborează de acelaşi proiectant care a intocmit "studiul de fezabilitate".

Pentru investiţiile publice "proiectul tehnic" se aproba de investitor (ordonatorul de credite) pentru încadrarea in indicatorii tehnico­cconomici aprobaţi la "studiul de fezabilitate"

"Proiectul tehnic" va cuprinde si documentaţiile necesare pentru licitaţia de adjudecare a execuţiei lucrărilor conform precizărilor din ordinul comun MF si MLPAT nr. 1743/69/N/1996. 11.2.3.5."Proiectul tehnic se supune verificării in ceea ce priveşte respectarea cerinţelor de calitate conf. Legii 10/1995 de către verificatori atestaţi conform H.G. nr. 925/1995. 11.2.3.6.O parte a proiectului tehnic verificat insotit de avizele tehnice solicitate prin certificatul de urbanism constituie documentaţia pe baza căreia autoritatea administraţiei publice emite "Autorizaţia de construire" fara de care nu se poate incepe execuţia obiectivului. II.2.3.7. "Detaliile de execuţie", ca ultima faza de proiectare se intocmesc de la caz la caz către proiectant sau de către executantul lucrării cu respectarea procedurilor din caietele de sarcini si proiectul tehnic.

Elaborarea detaliilor de execuţie se poate face inainte de inceperea lucrărilor pe şantier sau pe parcursul execuţiei acestora.

II.3. EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII SI INSTALAŢII

11.3.1. Execuţia lucrărilor investiţiilor publice se adjudeca pe baza de licitaţie publica in condiţiile stabilite de Ord. Guv. nr. 12/1993 si 15/1993 potrivit regulamentului aprobat prin Hot. Guv. nr. 592/1993.

Proiectul tehnic, verificat si aprobat, împreuna cu anexele sale (caiete de sarcini si liste cu cantităţi de lucrări) sunt parte componenta a documentaţiei de licitaţie si servesc la intocmirea ofertelor de către contractanţi, iar după adjudecare la intocmirea contractelor de execuţie ale obiectivului de investiţie. 11.3.2. Verificarea calităţii execuţiei lucrărilor de construcţii si instalaţii pe faze si categorii de lucrări este obligatorie si se efectuează de:

­ investitor, prin agenţi de consultanta si diriginti atestaţi conform H.G. 925/1995.

­proiectant prin specialiştii sai in baza programului de execuţie pe faze si la solicitarea expresa a beneficiarului sau executantului.

­ executant prin personal tehnic propriu sau responsabili tehnici atestaţi conform H.G. 925/1995.

­ organele Inspecţiei de Stat in Construcţii. 11.3.3 Recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii constituie procedura de certificare a realizării lucrărilor de execuţie in conformitate cu documentaţia tehnica de execuţie.

Recepţia construcţiilor se efectuează de către investitor in prezenta proiectantului si a executantului in doua faze: la terminarea lucrărilor de execuţie si la expirarea perioadei de garanţie in condiţiile HG 273/1994.

II.4. EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR PENTRU DISPENSARE SI POLICLINICI

II.4.1.Urmărirea in exploatare a construcţiilor se efectuează pe toata durata lor de existenta.

Proiectantul elaborează instrucţiuni tehnice de exploatare si urmărire in timp a comportării construcţiilor, instalaţiilor si echipamentelor pentru menţinerea parametrilor de calitate a acestora. 11.4.2. Utilizatorul construcţiilor are obligativitatea de a respecta programul de exploatare si de a efectua la timp lucrările de întreţinere si reparaţii necesare. 11.4.3.Intervenţiile la construcţii pe durata lor de exploatare pentru reamcnajari, reorganizări de spatii sau fluxuri medicale, reechipari cu aparatura medicala sau echipamente, extinderi, se vor face pe baza unui proiect avizat de proiectantul iniţial al obiectivului sau a unui proiect fundamentat in urma unei expertize tehnice (conf. HG 925/1995)

II.4.4 Cartea tehnica a construcţiei se va păstra pe toata durata de existenta a acestora, beneficiarul având obligaţia de a o completa cu toate documentele tehnice referitoare la defecţiuni, expertizari, reparaţii, intervenţii, modernizări etc, executate pe parcurs.

11.4.5.Reamenajarile, modernizările, refunctionalizarile si extinderile clădirilor existente efectuate din fondurile publice, vor urma aceleaşi demersuri legale de iniţiere, avizare­aprobare, proiectare si execuţie ca si pentru o construcţie noua.

11.4.6.La dezafectarea, demontarea sau demolarea construcţiilor de dispensare si policlinici se vor respecta prevederile Legii nr. 10/1995 privind "postutilizarea construcţiilor"

Demolarea construcţiilor se autorizează de către administraţia publica locala conform procedurilor Legii nr. 50/1991 (autorizaţia de desfiinţare).

ANEXA IIa

LISTA AVIZELOR SI ACORDURILOR CE TREBUIE OBŢINUTE IN FAZELE DE PROIECTARE

A­ in faza Planului Urbanistic de Detaliu (PUD)

­avize de principiu din partea administratorilor reţelelor publice privind asigurarea cu utilităţi a noului obiectiv (alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie termica, electrica, telefonie, gaze naturale etc.) precum si modul de racordare la reţelele existente in zona;

­avize de principiu din partea administratorilor domeniului public, drumurilor publice, reţele de transport public etc, după caz.

­avizul comisiilor de specialitate pentru amplasamente situate in zone protejate (istorice, urbanistice etc), după caz.

­alte avize solicitate de autoritatea care aproba PUD.

B.­ in faza Studiu de Prefezabilitate si Studiu de Fezabilitate (pentru investiţii publice) sau faza de studii preliminare (pentru investiţii private):

­ certificatul de urbanism ­ avizul Direcţiei Sanitare locale sau al Ministerului Sănătăţii ­ avizele tehnice privind asigurarea utilităţilor (daca terenul a fost prevăzut prin PUZ si nu s­

a mai elaborat PUD) ­ avizul Inspectoratului de Politie Sanitara si Medicina Preventiva (IPSMP) ­ avizul autorităţii locale de protecţia mediului ­ avizul autorităţii locale pentru protecţia la incendiu ­ alte avize solicitate prin certificatul de urbanism sau ale organelor de avizare­aprobare a

investiţiilor publice;

C. ­in faza de "Proiect Tehnic":

­ avizul comisiei teritoriale privind protecţia la radiaţii ­ avizul autorităţii locale pentru apărarea civila. ­ avizul inspecţiei teritoriale de prevenire a incendiilor.

ANEXAIl.b.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

Legi: ­ Legea 3/1978 ­ privind asigurarea sănătăţii populaţiei ­ Legea 72/1996­ legea finanţelor publice ­ Legea 18/1991­ legea fondului funciar ­ Legea 50/1991 rep. 1996 ­ privind autorizarea executării construcţiilor ­republicata cu modificări ulterioare, ­ Legea 33/1994 ­ privind exproprierea pentru utilitate publica ­Hotărâri guvernamentale: ­HG­51/1992 ­ privind masuri de imbunatatire a activităţii de prevenire si stingere a incendiilor ­HG­112/1993­ privind componenta, organizarea si funcţionarea Consiliului Interministerial de avizare a lucrărilor publice. ­HG­592/1993­ Regulamentul privind procedurile de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor si adjudecarea investiţiilor publice. ­HG­727/1993­ Regulamentul privind procedurile de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor si adjudecarea proiectării investiţiilor publice ­HG­925/1995­Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor. ­ H.G.­ 525/1996 ­ Regulamentul general de urbanism. Ordonanţe guvernamentale: ­OG­12/1993­ privind achiziţionarea de bunuri si investiţii publice. Ordine ministeriale: ­Ordin 91/1991 ­ pentru aprobarea formularelor," a procedurii de autorizare si a conţinutului documentaţiilor prevăzute de Legea 50/1991 ­Ordin 170/1993­ indrumari privind procedura de emitere, a acordului de mediu ­Ordin 1743/69/N/1996­continut cadru al proiectelor pe faze de proiectare, al documentelor de licitaţie, al ofertelor si contractelor pentru execuţia investiţiilor publice. ­Ordin MF 45184­96­Norme metodologice privind organizarea si desfăşurarea licitaţiilor pentru achiziţiile publice de bunuri si servicii. ­ Ordin 462/1993 ­ MAPPM ­ privind condiţiile tehnice de protecţie a atmosferei si "Norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produse de surse staţionare".

III. CONDIŢII FUNCŢIONALE SI TEHNOLOGICE PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR SI INSTALAŢIILOR

III.l DATE GENERALE, TIPURI DE DISPENSARE SI POLICLINICI

111.1.1Organizarea reţelei imitaţilor sanitare de baza in teritoriu se face in conformitate cu Legea 3/1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei.

Dispensarele medicale si policlinice sunt unităţi sanitare teritoriale ce asigura asistenta

medicala preventiva si curativa in sistem ambulatoriu pentru bolnavii ce se pot deplasa.

111.1.2După modul de organizare, capacitate si zona arondata se disting următoarele tipuri de dispensare:

­dispensarul medical ­ dispensarul policlinic (generic numit policlinica)

II 1.1.2.1 Dispensarul medical este unitatea de baza care se organizează in comune, oraşe, municipii, intreprinderi si instituţii cu scopul aplicării masurilor profilactice si curative populaţiei arondate.

In cadrul dispensarului medical funcţionează cabinete de consultaţii si tratamente de medicina generala pentru adulţi si copii, radiologie, si/sau alte funcţiuni medicale.

III. 1.2.2. Dispensarul policlinic se organizează in oraşe si municipii si este dimensionat in raport cu populaţia arondata si teritoriul stabilit prin organizarea sanitara locala.

Dispensarul policlinic ca serviciu medical teritorial conform legislaţiei in vigoare (Legea 3/1978) se subordonează spitalului teritorial si poate fi:

­dispensar policlinic independent ­dispensar policlinic cuplat cu spitalul Dispensarul policlinic asigura atât asistenta de medicina generala cat si pe cea de specialitate

pentru adulţi si copii.

III.2 ORGANIZAREA FUNCŢIONALA GENERALA

111.2.1Dimensionare Capacitatea si profilul dispensarului medical sau policlinic se stabilesc după teritoriul si

populaţia arondata considerandu­se in medie 7,5 consultaţii pe an si locuitor la un număr de 280 zile lucratoare.

Tinand seama de faptul ca un cabinet de specialitate acorda un număr de 20­30 consultaţii pe tura de 6 ore normate, se poate stabili numărul total de consultaţii pe tura ce asigura serviciile pentru o anumita structura medicala.

In cadrul temei program (datelor de tema) se stabileşte numărul de cabinete si numărul de ture de lucru pentru fiecare specialitate sau pe intreg dispensarul medical sau policlinic.

Aferente acestora se detcmina numărul si tipul anexelor necesare (săli de tratamente, investigaţii, laboratoare, administraţie ctc.)

Capacitatea nominala a dispensarului sau policlinicii este data de numărul maxim de consultaţii acordate pe zi. Exemplu: ­ capacităţi mici­100­300 consultatii/zi (dispensare rurale, orăşeneşti, de intrcprindere)

­capacităţi medii­ 400­600 consultatii/zi (dispensare orăşeneşti, municipale) ­capacităţi mari­ 1200­1500 consultatii/zi (dispensare policlinice teritoriale)

111.2.2Organizarea funcţionala 111.2.2.1 Principalele categorii de utilizatori sunt:

a)pacienţii ­ ambulatori ­spitalizaţi in cadrul staţionarelor

b)personalul medical (medici, asistenţi) c)personal paramedical (tehnic, gospodăresc, administrativ)

111.2.2.2 Principalele grupe funcţionale ce intra in alcătuirea dispensarelor si policlinicilor sunt:

a) sectorul consultaţii

b)sectorul tratamente c) sectorul diagnostic si explorări funcţionale. d)sectorul recuperare medicala si fizioterapie. e)sectorul stomatologic f) sectorul farmacie g)sectorul sterilizare centrala h) sectorul administrativ, personal, pacienţi i) sectorul serviciilor tchnico­gospodaresti, utilităţi. ­ Funcţie de capacitatea si tipul dispensarului medical sau policlinic, fiecare din grupele

funcţionale pot fi mai mult sau mai puţin reprezentate.

III.2.2.3 Pentru dispensarele medicale rurale (comunale) in afara funcţiunilor specifice se pot prevedea servicii sau funcţiuni asociate astfel:

­ staţionar medical ­casa naşteri ­locuinţa medic

III.2.2.3.1 Staţionarul medical necesar spitalizării temporare a unor anumite categorii de pacienţi se va prevedea prin tema program in funcţie de amplasarea si specificul dispensarului sau policlinicii.

Staţionarul sau spitalizarea temporara pot fi prevăzute la oricare tip de dispensar sau policlinica post­tratament, funcţionarea acestuia putând fi preluata in anumite situaţii de camerele de odihna anexate unor servicii medicale (chirurgie cu mici intervenţii, intreruperi de sarcina, etc.)

Necesarul de suprafaţa in salonul de spitalizare temporara va fi de minim 7mp/pat adulţi si 5­ 6 mp/pat copii preşcolari.

Dotare sanitara minima: lavoar, WC, dus la fiecare salon de 3­4 paturi sau la doua saloane de 1­3 paturi. III2.2.3.2. Casa de naşteri este o funcţiune asociata dispensarului rural a cărui necesitate se va stabili prin tema program in funcţie de condiţiile demografice si asistenta sanitara a zonei arondate.

Casa de naşteri asociata dispensarului medical poate fi reprezentata ca un serviciu inclus in acesta si conţinând sala de naşteri (min. 18 mp.), oficiu medical (min. 16 mp.), salon cazare lăuze cu 1­3 paturi, salon mama+nou născut 2+2 paturi (24 mp.), grup sanitar pacienţi prevăzut cu WC, lavoar si dus, oficiu alimentar (18 mp).

Casa de naşteri poate fi organizata si ca unitate independenta in vecinătatea dispensarului medical sau in incinta proprie.

Pentru dimensionarea casei de naşteri se poate aplica un indice orientativ de : o sala de naşteri la 10.000 locuitori cu toate anexele indicate anterior.

III.2.2.3.3. Locuinţa medicului este o funcţiune auxiliara dispensarului rural si apare ca o necesitate a organizării teritoriale a asistentei sanitare.

Existenta locuinţei medicului anexata dispensarului medical se justifica prin documentele de aprobare a oportunităţii investiţiei si se determina prin tema program.

Se recomanda amplasarea in aceeaşi incinta cu dispensarul medical, locuinţa având minim 3 camere si dependinţe.

Dimensionarea si funcţionalitatea locuinţei se va stabili conform normelor de proiectare si execuţie pentru locuinţe de serviciu in vigoare.

III.2.2.4 In cadrul dispensarelor urbane, de întreprindere sau policlinice se pot prevedea in cadrul sectorului de consultaţii grupe de consultanta si profilaxie specializate pe activităţile specifice ale populaţiei arondate (boli profesionale, medicina şcolara, planning familial, etc.)

III.2.2.5Sectorul consultaţii: cuprinde cabinetele de consultanta pentru adulţi si copii având accese si zone de aşteptare independente.

Dimensiunea minima a cabinetelor de consultaţii este diferenţiata după activităţile specifice de la 16­24 mp. arie utila. Exemplu:

­medicina interna, medicina generala, neurologie, psihiatrie ­min. 16 mp./cabinet ­chirurgie, urologic, dermato­venerice, O.R.L., oftalmologie, ftiziologie ­ 18­24 mp/cabinet.

III.2.2.6.Sectorul tratamente ­ cuprinde sălile de aplicare a tratamentelor pentru diversele specialităţi medicale, separate pentru adulţi si copii.

Dimensiunea minima a sălilor de tratamente este diferenţiata in funcţie de destinaţie de la 16­24 mp. Exemplu:

­tratamente interne, medicina generala, termometrizare copii, neurologie, psihiatrie min. 16 mp./sala.

­tratamente urologie, obstetrica ginecologie, oftalmologie, O.R.L., chirurgie, dermato­ venerice 18­24 mp/sala.

III.2.2.7. Sectorul diagnostic si explorări funcţionale Cuprinde spatiile necesare investigaţiilor si analizelor medicale ajutătoare in stabilirea

diagnosticului si in urmărirea evoluţiei tratamentului. III.2.2.7.1. Serviciul (laboratorul) de Roentgen­diagnostic (RX) Dimensionarea si structura serviciului este dependenta de numărul si tipul aparatelor

Roentgen ce urmează a se instala. Pentru fiecare tip de aparat sunt precis determinate necesarul de incaperi si condiţiile de

montaj atât din cerinţe ale fluxului medical cat si din motive de radioprotectie. Tipurile de aparate radiologice utilizate sunt: ­aparate Rx scopie si Rx grafie. ­aparate pentru Rx grafii specializate (angiografie, limfografie, mamografie, radiografie

dentara). ­aparate pentru microradiografia toracica (MRF) ­aparate pentru tomografie computerizata (C.T.) Utilizarea radiaţiilor Roentgen in scop medical, condiţiile privind amplasarea ,

dimensionarea si ecranarea aparatelor sunt condiţionate de "Normele Republicane de Securitate Nucleara, regimul de lucru cu surse de radiaţii nucleara. Pentru amplasarea si funcţionarea serviciilor de radiodiagnostic se obţin avize speciale din partea autorităţilor responsabile (laboratorul de igiena radiaţiilor, Politiile sanitare teritoriale, CNCAN) III.2.2.7.1.1. In structura serviciului de radiodiagnostic intra următoarele spatii:

­ unităţile funcţionale de examinare (camera aparatului, boxe de dezbrăcare, spatii sanitare si tehnice)

­ spatii de aşteptare pacienţi ­spatii pentru relaţia cu pacientul (secretariat, cabinet consultaţii) ­ spatii personal (camera de lucru medici, camera odihna, vestiar, grup sanitar cu dus) ­spatii pentru prelucrarea si stocarea filmelor radiologice (developare, citire, depozitare) ­spatii intretinere si activităţi gospodăreşti (camera tehnician intretinere, depozit piese

schimb, boxa curăţenie) III.2.2.7.1.2. Unitatea de Rx scopie si Rx grafie se compune din următoarele spatii:

­camera aparat scopie ­ min. 20 mp cu raportul laturilor 2/3 camera aparat grafie­ min 20mp. ­camera comanda comuna ­ min 8 mp. ­spaţiu lucru asistenţi (preparare substanţe contrast) 6­8 mp. ­grup sanitar pacienţi in legătura cu camera Rx scopie.

III.2.2.7.1.3. Unităţile de angiografie, limfografie, mamografie pot fi prevăzute la dispensarele policlinici medii si mari (in special cele cuplate cu spitalul).

Necesita o camera a aparatului min. 25 mp. cu spaţiu de pregătire pacienţi, spălare medici, spălare instrumente).

Unitatea pentru mamografie si Rx dentar nu necesita camera de comanda separata, sursa de radiaţii având un voltaj redus. III.2.2.7.1.4. Unitatea de terapie computerizata se prevede la dispensarele policlinici mari si la cele

cuplate cu spitalul (din cauza costurilor) Aceasta unitate de investigaţii cuprinde : ­camera aparatului ­ 30 mp. ­ camera comanda ­ min. 15 mp. ­camera calculator ­ min. 10 mp. ­ camera pregătire bolnavi ­ cea. 8 mp. ­ boxe dezbrăcare pacienţi.

III.2.2.7.1.5 Unitatea de microradiografie (MRF) pentru investigaţii rapide ale zonei toracice cuprinde:

­camera aparatului ­ min. 20 mp. ­ camera comanda si lucru asistent ­ cea 8 mp. ­boxe dezbrăcare pacienţi.

III.2.2.7.1.6. Spatiile anexe ale serviciului de radiodiagnostic pot fi comune pentru unităţile de investigare.

Este cazul laboratorului de prelucrare a filmelor radiologice, camera medicului radiolog, camera citire filme, asistenţi, depozit filme, vestiar personal, grup sanitar pacienţi.

In cazul prevederii a doua aparate de radiografie, laboratorul se va amplasa intre acestea având legătura cu camera aparatelor prin ghişee speciale (ecluza) protejate contra radiaţiilor. III.2.2.7.1.7. Documentaţia necesara obţinerii avizului de amplasare si construcţie care cuprinde calculul masurilor de radioprotectie a incintelor aparatelor se va face de către persoane autorizate specializate. III.2.2.7.1.8. Amplasarea serviciului de roentgen­diagnostic se recomanda a se face la nivele inferioare ale construcţiei (demisol, parter, etaj 1) tinand cont de greutatea aparatelor si de masurile de radioprotectie necesare)

Nu se recomanda amplasarea sub camerele aparatelor a spatiilor funcţionale ocupate permanent. III.2.2.7.2. Laboratorul de analize medicale

Acest serviciu concentrează activităţile necesare examinării produselor biologice umane pentru aprecierea starii de sănătate sau a stadiului de Îmbolnăvire a pacienţilor.

In cazul cuplării dispensarului policlinic cu spitalul, acest serviciu va fi comun pentru ambele funcţiuni.

Laboratorul de analize medicale se dimensionează si se structurează in funcţie de capacitatea dispensarului sau policlinicii si de profilul spitalului in cazul cuplării cu acesta.

Datorită specificului sau laboratorului de analize medicale are un circuit inchis rezervat personalului propriu, cu punct de acces public pentru predare si eliberare rezultate. III.2.2.7.2.1. Laboratorul de analize medicale cuprinde următoarele compartimente:

­ compartimentul de recoltare si primire a produselor biologice cu camera recoltare (20 mp.), secretariat ­ primire­triere probe (16 mp.), grup sanitar.

­ compartimentul examinări de laborator specializate pentru biochimie, hematologie, bacteriologic, toxicologie, imunologie, citologie, reumatologie, parazitologie, ctc. se poate organiza in "module funcţionale", aria unui modul (incapere) poate varia intre 18­20 mp.

Ca dimensionare a compartimentelor pentru examinările de laborator se vor stabili prin tema de proiectare, numărul si tipul modulelor funcţionale.

Acestea pot fi reprezentate de 1­2 incaperi (punct laborator) in cazul dispensarelor medicale si pana la un laborator complex de analize medicale care sa cuprindă toata aria de analize biologice.

Deoarece activităţile de laborator urmează un regim special de protecţia muncii, se aplica principiul separării incaperilor cu activităţi periculoase , cu potenţial de contaminare (bacteriologic, virusologie, parazitologie, micologie, toxicologie) precum si masuri de preotectie locala respectiv nise si boxe izolate pentru lucrul individual.

Compartimentele cu potenţial agresiv vor avea un circuit propriu si anexe proprii pentru spălare, dezinfectare, sterilizare, colectare deşeuri infectate.

­spatii anexe activităţii de laborator respectiv spălare si sterilizare sticlărie, preparare apa sterila, camera balanţe, camera termostat, depozite reactivi, vestiar personal cu grup sanitar.

Fiecare incapere anexa se va dimensiona prin tema in funcţie de mărimea compartimentului

deservit, mobilare si echipare. ­secretariat pentru inregistrarea operaţiunilor si eliberarea rezultatelor(12­16 mp.) La laboratoarele medicale mari poate exista si o camera pentru şeful de laborator in

apropierea secretariatului. III.2.2.7.2.2. Amplasarea laboratorului de analize medicale va permite legaturi directe cu zona explorărilor funcţionale si cu compartimentul de recoltare probe si secretariat puncte la care au acces pacienţii ambulatori.

Orientarea favorabila a Încăperilor de lucru este nord­est sau nord vest. In cazul orientărilor nefavorabile se vor lua masuri de protecţie impotriva insolatiei (geamuri

termoizolante, heliomatice, parasolare) III.2.2.7.3. Serviciul (laboratorul) de explorări funcţionale Acest serviciu grupează tehnicile de investigare cu aparatura specifica a funcţiilor diferitelor

organe si sisteme ale corpului uman in scopul definitivării diagnosticului si controlul evoluţiei stării de sănătate a pacienţilor.

Tinand seama de costul ridicat al aparaturii de investigare cat si de innoirea si perfecţionarea rapida a echipamentelor, investitorul va preciza prin tema de proiectare tipul si utilităţile de explorare necesare in funcţie de mărimea dispensarului sau policlinicii. III.2.2.7.3.1. Explorările funcţionale vizuale se categorisesc in funcţie de sistemele de investigare:

­explorări cardio­vasculare (electrocardiografie, ergocardiometrie, diagnostic ultrasonic) ­explorări cardio­respiratorii (probe efort, ventilaţie pulmonara) ­explorări ale sistemului nervos (electroencefalografie, excitabilitate neuro­musculara) ­explorări ale funcţiilor digestive (tubaje gastrice si duodenale, endoscopie, laparoscopie). ­explorări ale funcţiilor metabolice ­explorări ale funcţiilor renale (citoscopie, catetarism uretral, etc.) ­explorări O.R.L.(laringo­brohoscopie,probe audiometrice); Unităţile de aceeaşi categorie se pot grupa in camere alăturate sau spatii comune boxate ­

cea. 16 mp./unitate având si spatii anexe pentru medici, personal mediu, aşteptare pacienţi, grupuri sanitare dimensionate corespunzător.

Unele explorări specifice se pot organiza in cadrul serviciului de consultaţii si tratamente ale specialităţii medicale aferente.

Exemplu: explorările O.R.L. (bronhoscopie, audiometrie) explorările oftalmologice (camera obscura oftalmometru) III.2.2.7.3.2. Un sector aparte al

explorărilor nenucleare ii constituie investigaţiile ce utilizează radiaţii ultrasonice sau electromagnetice prelucrate pentru a aduce in spectrul vizibil organe sau sisteme din interiorul corpului uman.

Din ateasta categorie fac parte: ­ecografia (camera investigaţii ­ cea. 16 mp. si spaţiu medic ­ cea. 12 mp. ­tomografia cu rezonanta magnetica având organizarea asemănătoare serviciului de terapie

computerizata din cadml laboratorului de radiodiagnostic.

III.2.2.8. Sectorul sterilizare centrala Pentru sterilizarea instrumentarului necesar cabinetelor de consultaţii si tratamente se va

prevedea un compartiment de sterilizare centrala ce poate fi amplasat in apropierea laboratorului de analize medicale si la care poate avea acces numai personalul medical si paramedical.

Acest compartiment se va compune din spaţiu primire­spalare material steril, spaţiu pentru sterilizare umeda si uscata, spaţiu de depozitare si eliberare sterile, grup sanitar personal.

Suprafaţa necesara se determina in funcţie de mărimea dispensarului sau policlinicii si poate varia intre 30­40 mp. pentru tot serviciul.

III.2.2.9. Sectorul recuperare medicala si fizioterapie Procedurile de recuperare medicala si fizioterapie sunt folosite fie ca tratament principal fie

asociat in cadrul activităţii medicale curative. Sectorul de recuperare medicala si fizioterapie se va dimensiona corelat cu mărimea si

structura dispensarului policlinic precum si cuplarea acestuia cu spitalul. Existenta unora sau a mai multor compartimente de recuperare si fizioterapie poate constitui

un nucleu de recuperare sau un serviciu complet. Observatie: in oraşe, municipii sau localităţi cu condiţii naturale de cura pot exista imitaţi

independente de recuperare si fizioterapie sau unităţi de tratament balneoclimatic. III.2.2.9.1. Sectorul de recuperare medicala si fizioterapie poate cuprinde in structura lui următoarele funcţiuni si sisteme de proceduri:

­hidroterapie (bai generale, bai parţiale, bai cu plante, afuziuni, dusuri terapeutice, bai galvanice)

­termoterapie (bai de lumina, impachetari cu parafina, masaj) ­electroterapie (curenţi de joasa si inalta frecventa, raze ultraviolete, infrarosii, câmpuri

magnetice) ­pneumoterapie (inhalaţii) ­kinetoterapie (cultura fizica medicala) ­psihoterapie si terapie ocupationala Având o dotare complexa in echipamente , aparatura si instalaţii individualizate pe tipuri de

proceduri, nominalizarea compartimentelor, numărul si tipul de proceduri ca si dimensionarea spatiilor se stabilesc prin tema program de proiectare. III.2.2.9.2 Amplasarea sectorului de recuperare medicala si fizioterapie se va face in cadrul dispensarului policlinic fie pe un nivel fie pe doua niveluri, recomandandu­se amplasarea procedurilor "umede" (hidroterapie) peste un subsol tehnic, la demisol sau parter iar la etaj procedurile "uscate": (electroterapie, cultura fizica medicala, pneumoterapie) III.2.2.9.3.Accesul in sectorul de recuperare se face controlat prin secretariatul de înregistrare si programare. In zona accesului se vor plasa si spatiile necesare aşteptării pacienţilor, grupuri sanitare, vestiare­garderoba, cabinetele medicilor specialişti, vestiare personal. III.2.2.9.4. Procedurile umede sau cele care solicita organismul uman vor avea spatii de igienizare (dusuri, boxe dezbrăcare) amplasate in apropiata vecinătate a camerelor sau boxelor de aplicare a procedurilor.

Acesta este cazul sectoarelor de hidroterapie, masaj, impachetari, cultura fizica medicala.

III.2.2.10. Sectorul stomatolotgie In cadrul dispensarelor si policlinicilor, sectorul stomatologic ocupa un loc aparte prin

specificul consultaţiilor si tratamentelor care se efectuează in acelaşi cabinet (scaun stomatologic) si având o frecventa mare a pacienţilor (33­ 35 consultaţii pe tura si scaun stomatologic). III.2.2.10.1. Sectorul stomatologic poate varia ca mărime in funcţie de numărul de scaune prevăzute si de echiparea acestui sector cu laborator de tehnica dentara si investigaţii radiologice dentare.

In dispensarele medicale rurale , urbane, de zona sau de instituţii, sectorul stomatologic poate fi reprezentat de 1­2 scaune stomatologice, cu sau fara laborator de tehnica dentara si Rx dentar.

In dispensarele policlinice medii si mari acest sector poate fi dezvoltat la un număr minim de scaune stomatologice (4­6 buc.) putandu­se face chiar si o separare pentru adulţi si copii a cabinetelor stomatologice. III.2.2.10.2.Pentru dimensionarea sectorului stomatologic se pot indica următoarele mărimi spaţiale ale principalelor funcţiuni:

­cabinet stomatologic 1 scaun ­ 16 mp. ­cabinet Rx dentar ­ 18 mp. ­laborator developare filme Rx (când nu este comun cu cel al serviciului roentgen­

diagnostic) ­ 12 mp. ­serviciu sterilizare instrumentar (când nu este comun cu sterilizarea centrala) ­ 24 mp.

III.2.2.10.3. Laboratorul de tehnica dentara va fi dimensionat in funcţie de numărul de scaune stomatologice considerandu­se un minim de 2 tehnicieni la un scaun stomatologic si fiind dotat cu următoarele spatii:

­atelier tehnicieni dentari ­ 6 mp./tehnician

­camera topire­fierbere ­ 6­8 mp. ­camera şlefuire ­ 6­8 mp. ­depozit materiale ­ 4­6 mp. ­alimentarea cu acetilena preparata local sau in staţie se va face in conformitate cu

prescripţiile tehnice privind proiectarea, execuţia si instalarea recipientilor sub presiune (C4)

III.2.2.11. Sectorul farmacie Sectorul farmacie asigura primirea , depozitarea si distribuirea medicamentelor produse

industrial sau local. In funcţie de mărimea dispensarului policlinic (mediu si mare) cuplat cu spitalul, farmacia

poate avea si laborator de preparare soluţii sterile injectabile. In cazul dispensarelor si policlinicilor, farmaciile sunt cu circuit deschis asigurând

distribuirea medicamentelor gratuite sau contra cost. III.2.2.11.1. Farmacia va cuprinde următoarele compartimente:

­primire si depozitare medicamente având acces direct din exterior cu spaţiu de recepţie (6­ 10 mp.): depozite medicamente pe specialităţi (12­30 mp.), pentru chimicale grele, chimicale uşoare, specialităţi, materiale aseptice, produse inflamabile, ambalaje.

Pentru zona de depozitare se va preciza riscul de pericol de incendiu si se vor respecta normele specifice de protecţie.

­preparare­prelucrare medicamente in camera receptura­oficina (24­30 mp) si laborator farmacie (12­18 mp).

­anexe pentru spălare, sterilizare, depozitare ustensile si sticlărie (12­18 mp.) ­spaţiu eliberare medicamente (12­16 mp.) ­anexe administrative respectiv birou diriginte (12­14 mp.), arhiva (10­12 mp.), vestiar

personal cu grup sanitar si dus, boxa intretinere (2­4 mp.) ­laboratorul pentru produse sterile (numai in cazul cuplării cu spitalul) alcătuit in

conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 160/1972 si care este organizat cu un circuit propriu, separat fata de restul farmaciei.

Laboratorul de produse sterile (suprafaţa utila totala de 40­60 mp.) va cuprinde camera de spălare flacoane si ustensile, boxa preparare si spălare cu apa distilata, camera preparare soluţii sterile si umplere flacoane având filtru de acces personal, camera sterilizare soluţii, camera control­ etichetare si camera depozitare­eliberare soluţii) III.2.2.11.2. Amplasarea farmaciei se va face de preferinţa la nivelul parterului pentru a uşura atât accesul produselor fannaceutice cat si al pacienţilor la spaţiul de eliberare al medicamentelor.

Amplasarea farmaciei pe doua niveluri este posibila cu asigurarea acceselor pe verticala pentm produse si personal (ascensor materiale si scara proprie).

III.2.2.12. Sectorul administraţie, personal, pacienţi, III.2.2.12.1 Sectorul conducere si administraţie se dimensionează in funcţie de mărimea dispensarului sau policlinicii si se compune din:

­camera medic sef­ 16­18 mp. ­secretariat 12­16 mp. ­birou administraţie 4­6 mp. ­casierie 10­12 mp. ­arhiva 16­18 mp. ­ grup sanitar personal ­sala intrunire (la dispensarele policlinice medii si mari) 30­40 mp. In cazul dispensarelor policlinice cuplate cu spitalul o parte din spatiile pentru conducere si

administraţie sunt comune cu ale spitalului (birouri administraţie, casierie, sala intruniri). III.2.2.12.2 Spatii pentru personalul medical si paramedical.

Spatiile pentru personalul mediu si ajutător este reprezentat de grupurile de vestiare, separate pe sexe, prevăzute cu grupuri sanitare si dusuri.

Vestiarele se pot amplasa centralizat sau se pot organiza pe secţii sau servicii.

Anumite funcţiuni au prevăzute vestiare ale personalului medical in imediata vecinătate sau inglobate in cadrul serviciului (roentgen­diagnostic, laborator analize medicale, farmacie, sterilizare centrala, bucătărie, spălătorie, centrala termica).

In calculul suprefetelor utile ale vestiarelor se poate considera pentru dimensionare un indice de 0,7­0,8 mp./persoana.

III.2.2.12.3. Spatii pentru pacienţi, aparţinători, vizitatori. Spatiile comune pentru pacienţi, aparţinători, vizitatori sunt reprezentate prin: ­vestibule, holuri, coridoare si scări de acces si circulaţie. ­accesele in clădire sunt distincte pentru adulţi si copii. ­se admite un acces comun la dispensarele rurale sau urbane de mica capacitate, separarea

facandu­se la spatiile funcţionale si de aşteptare daca se asigura caile de evacuare normate ­dimensionarea coridoarelor si scărilor de circulaţie se va face conf. cap. V 2 "Siguranţa in

exploatare" si V.3. "Siguranţa la foc" Observaţie: Lăţimile minime ale coridoarelor nu se aplica in cazul folosirii acestora si ca spatii de aşteptare.

­spatiile de aşteptare pentru pacienţi si insotitori pot fi organizate in sistem alveolar alăturate coridoarelor de circulaţie fie comasate cu acestea.

­pentru dimensionarea spatiilor de aşteptare se considera un procent de arie utila de 1,00­ 1,50 mp/persoana adulta si 1,50­2,00 mp/copil cu însoţitor.

­coridoarele având si funcţia de aşteptare , lăţimile normate pentru circulaţie se majorează la min. 2,40 m., in cazul aşteptării pe o latura si la min. 3,50 m. in cazul aşteptării pe doua laturi.

­pentru un calcul global al spatiilor de aşteptare se considera ca la un cabinet medical aşteaptă simultan 4­6 persoane maxim 8.

­o sala de aşteptare va avea min. 12 mp. ­la dispensarele policlinice medii si mari se vor prevedea in zona accesului spatii pentru

garderoba, camera fisier­informatii (separat pentru adulţi si copii sau comasate, unde se pot rezolva cu accesele separate) considerandu­se un indice de suprafaţa pentru fişier de cea. 0,5 mp/consultatie: punct vânzare ziare, cârti, răcoritoare, etc, boxe telefoane publice.

­ tot in zona accesului de regula la sectorul copii se prevede un filtru control pentru accesul copiilor cu insotitor (boxa­filtru min. 4 mp./boxa) având legătura cu o camera de izolare (cu grup sanitar propriu) de cea 16 mp. si care va avea acces direct spre exterior.

III.2.2..13. Sectorul serviciilor tehnico­gospodaresti si utilităţi Acest sector se va dimensiona in funcţie de mărimea si capacitatea

dispensarului sau policlinicii si va cuprinde următoarele servicii: a) ­ spălătoria care se poate organiza ca un serviciu propriu al dispensarului sau policlinicii sau funcţia poate fi preluata prin serviciul public sau asociere cu spălătoria spitalului pe baza de contract de prestări servicii: ­ in cazul spălătoriei proprii dimensionarea asesteia este in funcţie de mărimea construcţiei

putând fi reprezentata de 1­2 incaperi in cazul dispensarelor rurale sau urbane mici si pana la un serviciu complet de prelucrare a rufelor murdare.

­un astfel de serviciu de spălare va cuprinde următoarele funcţiuni: ­primire­triere rufe murdare ­inmuiere­dezinfectie rufe ­spalare­uscare ­calcare ­reparare ­depozitare eliberare rufe curate. ­pentru dimensionarea si echiparea unei spălătorii proprii se considera un minim de 0,100 Kg rufe pe zi si consultaţie.

Amplasarea incaperilor se face in flux continuu iar dimensionarea spaţiala se va face in funcţie de capacitatea spălătoriei, de numărul si tipul utilajelor si instalaţiilor folosite conform unei teme tehnologice specifice.

b) centrala termica sau punct termic pentru asigurarea încălzirii, ventilaţiei, apei calde de consum si aburului tehnologic.

c) gospodărie de apa (put forat, captare, staţie de acumulare si ridicare a presiunii apei etc.) pentru asigurarea apei reci de consum si incendiu.

d) grup energetic (post transformare, grup electrogen) pentru asigurarea energiei electrice. e)centrala sau racord telefonic cu numere directe, t) cabina poarta (unde este cazul) g) ateliere, depozite h) crematoriu deşeuri medicale j) reţele pentru utilităţi in incinta si racorduri la utilităţi. In cazul cuplării cu spitalul serviciilor tehnico­gospodaresti si edilitare pot fi comune

ambelor funcţiuni. Observaţie: Spălătoria se poate amplasa tîe in cadrul corpului principal fie in cadrul unui corp separat al anexelor tehnice.

III.3 ECHIPAREA CU INSTALAŢII A CLĂDIRILOR PENTRU DISPENSARE SI POLICLINICI

Prevederile prezentului capitol sunt caracteristice dispensarelor si policlinicilor si constituie o completare a normativelor de specialitate (prezentate in anexele de la cap. V.)

III.3.1. Instalaţii interioare de apa si canalizare. ­instalaţiile interioare de apa trebuie sa permită menţinerea potabilitatii in limitele

parametrilor normaţi. ­instalaţiile de apa si canalizare trebuie concepute astfel incat sa elimine riscul transmiterii

agenţilor infectiosi sau poluanţi de la un spaţiu la altul. ­trecerile conductelor prin pereţi si plansee se vor etanşa pentru impiedicarea trecerii

insectelor sau rozătoarelor. III.3.1.1. Instalaţii de apa rece. ­instalaţiile de apa rece trebuie sa asigure alimentarea tuturor punctelor de consum: obiecte

sanitare curente, utilaje, aparate medicale, hidranti de incendiu, etc. la debitele normate. ­reţelele de distribuţie a apei sunt comune pentru consumul menajer si pentru incendiu dar pe

coloane separate, asigurând recircularea apei pentru evitarea stagnării si impurificarii acesteia. ­se recomanda montarea distribuţiilor principale in subsoluri tehnice vizitabile. ­coloanele se vor monta in ghene inchise cu posibilităţi de intervenţie in caz de avarie. ­conductele de apa rece se vor izola la trecerea prin spatii incalzite. ­toate conductele de apa rece se vor executa din ţeava de otel zincat sau alte materiale

agrementate in România cu caracteristicile egale sau superioare celor din otel zincat.

III.3.1.2. Instalaţii de apa calda si recirculare. ­apa calda menajera se furnizează la toate obiectele sanitare si

utilaje pentru cerinţe tehnologice, medicale sau igienice. ­temperatura de furnizare a apei calde va fi de max. 60 C ­se va prevedea recircularea apei calde in distribuţiile orizontale ­conductele de apa calda menajera si recirculare se vor monta in

ghene inchise, de obicei impreuna cu cele de apa rece. ­pentru conductele de apa calda sunt valabile toate prevederile

referitoare la cele de apa rece (alcătuire, materiale, izolaţii)

III.3.1.3. Instalaţii de stingerea incendiilor Clădirile pentru dispensare si policlinici cu un volum mai mare de 2000 mc. se vor echipa cu

instalaţii de hidranti interiori. Proiectarea si executarea instalaţiilor de stingere a incendiilor a construcţiilor,

compartimentelor si incaperilor cu specific sanitar se va face conform normativului 19. La

dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor se vor respecta prevederile STAS ­ 1478.

III.3.1.4. Canalizare menajera ­instalaţia interioara de canalizare menajera preia apele uzate de la toate punctele de consum

oricare ar fi natura activităţilor desfăşurate. Apele uzate de la spălătorii se vor prelua prin reţele interioare separate pana la punctele de

tratare(separatoare de spuma, nisip, nămol) inainte de a fi deversate in reţeaua publica. ­colectoarele se plasează in subsoluri tehnice sau in canale de pardoseala, cu pante normate

si puncte de vizitare la racorduri si schimbări de direcţie. ­coloanele de canalizare ca si legaturile la obiectele sanitare se vor monta in ghene si rabituri

(tavane false) cu posibilităţi de vizitare si curăţire prin piese speciale. ­colectoarele principale si coloanele de canalizare vor fi executate din fonta de scurgere cu

tuburi si piese speciale de legătura, etanşate prin stemuire cu frânghie gudronata si plumb. Conductele de legătura la coloane se vor executa din fonta, plumb de scurgere sau alte

materiale agrementate tehnic cu calităţi egale sau superioare celor din fonta sau plumb. ­aerisirea coloanelor de scurgere se va face peste nivelul invelitorilor (min. 0,5 m) indiferent

de alcătuirea acestora.

III.3.1.5. Canalizare pluviala ­instalaţii interioare de canalizare interioara pentru preluarea apelor pluviale se prevăd in

special la clădirile cu acoperiş tip terasa. Coloanele de canalizare pluviala ca si colectoarele vor fi separate de celelalte sisteme de

canalizare interioara a apelor uzate. ­alte prevederi privind alcătuirea, amplasarea, inaltimea instalaţiei interioare de canalizare

pluviala sunt asemănătoare celor prevăzute la instalaţia de canalizare ape uzate menajere. ­la construcţiile cu acoperişuri de tip şarpanta colectarea apelor pluviale se poate face pe

exteriorul clădirii cu deversarea acestor ape fie in reţele exterioare de canalizare pluviala fie direct la sol (după caz)

III.3.1.6. Canalizarea apelor uzate acide. ­apele uzate acide sau infectate provenite de la laboratoarele dispensarelor sau policlinicilor

nu necesita o tratare speciala, aceste ape prin procesul de prelucrare suferind o dilutie si neutralizare suficiente pentru a fi evacuate direct in instalaţia de canalizare menajera.

­pentru dilutia apelor acide se vor prevedea recipienti din gresie antiacida.

III.3.1.7. Instalaţii de apa tratata ­in dispensare si policlinici se folosesc diverse categorii de apa tratata:

­apa dedurizata ­apa distilata

Apa dedurizata se foloseşte in instalaţiile de incalzire proprii pentru a reduce depunerile de minerale pe conducte si corpurile de incalzire.

Apa dedurizata se prepara in instalaţii speciale amplasate in centralele termice. Apa distilata (demineralizata) se foloseşte in laboratoare si farmacii fie pentru spălare

sticlărie fie la prepararea unor produse. Apa distilata se prepara local in aparate speciale in apropierea punctelor de consum.

III.3.1.8. Dotarea cu obiecte sanitare si accesorii a)pentru fiecare cabinet de consultaţie, sala de tratament sau oricare spaţiu cu activitatea

medicala sau paramedicala se va asigura dotarea cu cel puţin un lavoar cu apa calda si rece. b)grupurile sanitare obişnuite pentru pacienţi sau personal vor fi dotate cu obiecte sanitare

curente: closete, lavoare, pisoare si sifoane de pardoseala. c)vestiarele personalului medical si paramedical vor fi prevăzute cu dusuri pe langa

grupurile sanitare aferente.

Pentru activitatea de intretinere si curăţenie se vor prevedea chiuvete suplimentare fie in spatii special amenajate (boxe intretinere) fie in tampoanele grupurilor de vestiare sau grupurilor sanitare comune.

d)obiectele sanitare utilizate vor fi cele obişnuite pentru construcţii civile alegerea facandu­ se după criteriul exploatării sigure si intretinerii uşoare.

e) laboratoarele vor fi prevăzute cu cuve speciale la mesele si nişele de laborator, din gresie antiacida sau alte materiale rezistente la acţiuni chimice corosive, precum si lavoare obişnuite pentru spălarea mâinilor.

f) serviciile de fizioterapie si recuperare medicala se vor dota cu echipamente specifice tratamentului aplicat, tema beneficiar, astfel:

­la hidroterapie ­ cazi de baie, bazine trefla sau ovoide, dusuri terapeutice (masaj, scoţian, gigant, afuziuni, sul, alternate)

­la pneumoterapie­ sursa de aer comprimat pentru aerosoli si inhalaţii (presiunea minima de utilizare va fi de 3 bari.)

­la procedurile complexe pe langa racordarea la apa calda, rece si canalizare se vor prevedea si racorduri la alte tipuri de fluide ca: oxigen, bioxid de carbon, abur, aer comprimat, după caz.(tema beneficiar) ­infuziile cu plante se vor prepara intr­o bucătărie de plante

­se recomanda ca instalaţiile băilor cu proceduri complexe sa se execute din ţevi de cupru. g) spălătoriile proprii mecanice, cu flux continuu vor avea dotări si utilaje specifice ca: ­cazi de inmuiat si dezinfectie racordate la apa calda, apa rece si canalizare. ­maşini electrice de spălat racordate la apa rece (abur după caz) si canalizare. ­centrifuga pentru stors rufe (după caz) cu posibilitate de evacuare a apei uzate. ­uscatoare si calandre electrice sau cu abur de medie presiune. ­prese de călcat. Alegerea tipului de utilaj se face in funcţie de energia disponibila (abur, energie electrica),

tehnologia adoptata si productivitatea utilajelor.

III.3.1.9. Dotarea staţiilor de sterilizare In staţiile de sterilizare centrala sau locala se prevăd aparate pentru sterilizare umeda

(autoclave), sterilizare uscata (pupinele) sau sterilizare chimica (oxid de etilena). Aparatele de sterilizare pot fi cu simplu serviciu (pe o parte) sau dublu serviciu (acces pe

doua parti opuse) in funcţie de tehnologia adoptata. ­autoclavele se alimentează cu abur de medie presiune distribuit centralizat sau din generator

propriu iar pupinelele cu energie electrica. ­spatiile pentru spălarea si pregătirea materialelor de sterilizat se prevăd cu spălătoare din

inox.

III.3.2. Instalaţii de alimentare cu apa si canalizare

III.3.2.1. Alimentarea cu apa si gospodărirea apei. ­alimentare cu apa a dispensarelor si policlinicilor se face de regula din reţeaua publica din

zona. ­calitatea apei va corespunde prescripţiilor STAS 1342 ­se interzice folosirea apei industriale in dispensare si policlinici. ­racordarea la reţeaua publica se face prin branşamente prevăzute cu cămine cu apometru si

ventile de reţinere. ­in funcţie de condiţiile de furnizare a apei din reţeaua publica dispensarele si policlinicile se vor echipa cu rezervoare de inmagazinare a apei de consum (min. 12 h) si incendiu (10 minute hidrantii interiori si 3 ore hidranti exteriori.)

­după caz se vor prevedea staţii de ridicarea presiunii pentru menţinerea debitului si presiunii necesare in permanenta.

­reţeaua de apa de incinta va fi de regula de tip inelar din conducte de otel zincat sau alte

materiale agrementate in România, cu caracteristici egale sau superioare celor din otel zincat. Se admit reţele exterioare de tip ramificat cu lungimi de max. 200m.

­conductele se vor ingropa in sol, sub limita de inghet si se vor proteja impotriva coroziunii. ­alimentarea cu apa calda menajera se face centralizat de la o centrala termica sau punct

termic, prin conducte din otel zincat, izolate si amplasate in canale termice. ­in cazul inexistentei unei reţele publice de alimentare cu apa rece de consum, se va organiza

o gospodărie proprie de apa care va include si o sursa locala (put forat, captare, etc), calitatea apei corespunzând prevederilor STAS 1342.

111.3.2:2. Canalizarea exterioara si instalaţii de preepurarea apelor uzate. ­apele uzate evacuate din dispensare si policlinici sunt ape menajere obişnuite "convenţional

curate" si care trebuie sa corespunda prevederilor Normativului C90 pentru a fi evacuate prin reteau publica de canalizare.

­pentru apele uzate neconforme cu prevederile normativului C90 se prevede o preepurare locala in instalaţii proprii. Este cazul apelor cu conţinut de spume, nisip, nămoluri de la spălătorii si secţii de balneofizioterapie. Se folosesc in acest caz separatoare si cămine cu grătar pe traseul canalizării inainte de colectarea in reţeaua publica.

­in absenta din zona a unor sisteme publice de canalizare se prevăd instalaţii locale de colectare, tratarea si evacuarea apelor uzate care se executa si se exploatează in conformitate cu normele de protecţie impotriva poluării solului, subsolului, a aerului si apelor naturale.

III.3.3. Instalaţii electrice

III.3.3.1. Instalaţii electrice pentru iluminat si prize ­iluminatul artificial in dispensare si policlinici trebuie sa respecte condiţiile de calitate

impuse adaptat destinaţiei încăperii. ­in incaperile cu solicitări vizuale diferite se prevăd mai multe sisteme de iluminat.

­in toate categoriile de încăperi se prevede un iluminat general si prize bipolare cu contact de protecţie pentru uzul general.

­in anumite situaţii, pentru satisfacerea nivelului de iluminare a planului de lucru se prevede un iluminat local, complementar celui general.

­pentru iluminarea cailor de evacuare, marcarea hidrantilor de incendiu, iluminatul de veghe si iluminatul pentru continuarea lucrului se prevede iluminat de siguranţa proiectat si executat in conformitate cu normativul 17.

­la proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat se vor respecta prevederile normativului 1­7 privind proiectarea si executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000 V.c.a.

­Iluminatul general se realizează de regula cu corpuri de iluminat fluorescente iar cel local cu corpuri de iluminat cu incandescenta.

­Nivelul minim de iluminare se asigura prin combinarea iluminatului general cu cel local. ­Nivelurile de iluminare necesare pentru diferitele spatii si funcţiuni este cel prevăzut la

capitolul IV.4 (igiena si sănătatea utilizatorilor) ­iluminatul unor spatii speciale de consultaţii se adaptează condiţiilor impuse de specificul

activităţii. Astfel la cabinetele Rx diagnostic in care consultaţia se face la lumina roşie se va asigura un iluminat scăzut si in incaperile de acces (boxe de dezbrăcare, camere de comanda) pentru acomodarea personalului si pacienţilor.

­Pentru incaperile care nu au specific medical se vor respecta prevederile normativului PE 136 nivelele de iluminare prevăzute fiind minime.

­circuitele electrice se realizează din conductori de cupru sau aluminiu, pozate ingropat.

III.3.3.2. Instalaţiile electrice de forţa si automatizare ­instalaţiile electrice de forţa cuprind alimentarea cu energie electrica a receptoarelor de

forţa fixe sau mobile. ­la proiectarea instalaţiilor electrice de forţa se vor respecta prevederile normativului I 7 ­pentru alimentarea receptoarelor mobile se prevăd prize bipolare sau tripolarc cu contact de

protecţie sau tablouri speciale, funcţie de tipul receptoarelor ­la proiectarea instalaţiilor electrice se va elabora un plan tehnologic de amplasare a utilajelor cu specificarea felului utilajului (fix sau mobil), modul de alimentare (monofazat sau trifazat), punctele de racord, regimul de lucru (cu şocuri).

III.3.3.3. Instalaţiile telefonice ­in dispensare si policlinici se vor prevedea instalaţii interioare de telefonie, pentru capacităţi

mici (pana la 10 posturi) prin cuplarea directa la reţeaua telefonica publica, sau prin intermediul centralelor telefonice proprii automate.

­posturi telefonice se prevăd in conformitate cu tema tehnologica in incaperile si serviciile medicale si anexe.

­circuitele telefonice se concentrează pe nivele in repartitoare, traseul acestora pozandu­se de regula ingropat.

III.3.3.4. Instalaţii de semnalizare a incendiilor ­ pentru semnalizarea incendiilor in faza incipienta, in camerele de radiologie si computer

tomograf se prevăd instalaţii automate cu detectoare de fum. ­ centrala de semnalizare a incendiilor se amplasează intr­un spaţiu cu supraveghere

permanenta (parter, dispecer, garda)

­ instalaţiile de semnalizare a incendiilor se proiectează si se realizează in conformitate cu prevederile normativului de specialitate ­ I 18.

­ pe caile de acces si evacuare se prevăd butoane manuale de semnalizare a incendiilor racordate la centrala de semnalizare incendiu.

­ pentru alarmarea utilizatorilor se va asigura un sistem de semnalizare optica si acustica.

III.3.3.5. Instalaţii de protecţie. a) protecţia impotriva tensiunilor accidentale se realizează conform

normativ 17 si STAS 2612, 8275, 12608, 2604/4, 2605/5. Protecţia se realizează prin legare la nulul de protecţie ca mijloc principal si suplimentar legarea la o centura de impamantare a pârtilor metalice care pot intra accidental sub tensiune din cauza unor defecte de izolaţie. ­in cabinetele de explorări funcţionale, pentru protejarea aparatelor sensibile la perturbaţii electrice exterioare (EEG si EKG) se prevede ecranarea pereţilor cu reţele metalice racordate la centura de impamantare (cuşca Faraday) b) protecţia impotriva trăsnetului se realizează obligatoriu conform normativului I 20. Instalaţia de paratrăsnet se va monta la nivelul acoperişului (terasa sau şarpanta) iar pentru

elementele de coborâre se pot utiliza armaturile metalice ale structurii cu priza naturala constituita de fundaţiile stâlpilor sau se prevăd elemente metalice de coborâre speciale (platbande zincate sau de cupru) legate la o centura de impamantare artificiala proiectata conform normativului I 20.

­valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant trebuie sa fie sub 0,4 ohmi ­priza de pamant poate fi comuna pentru protecţia impotriva trăsnetului, caz in care valoarea

rezistentei de dispersie trebuie sa fie sub 1 Ohm.

III.3.3.6. Alimentarea cu energie electrica ­receptoarele consumatorilor de energie electrica din cadrul dispensarelor si policlinicilor

sunt de categoria a Ii­a de importanta respectiv întreruperea alimentarii duce la întreruperea activităţii doar pe durata întreruperii, fara pagube materiale importante sau pierderi de vieţi omeneşti.

­ pentru alimentarea cu energie electrica se va adopta de regula o cale de alimentare cu durata maxima de întrerupere de 4 ore.

­ alimentarea cu energie electrica se poate face din Sistemul Energetic National (SEN) fie

prin branşament la reţeaua de 0,4 KV prin firida de branşament prin intermediul unui post de transformare propriu.

­ încadrarea si soluţionarea alimentarii cu energie a receptorilor pentru prevenirea si stingerea incendiilor se face in conformitate cu prevederile normativului 17.

III.3.4. Instalaţii de ventilare si tratare a aerului ­prin instalaţiile de ventilare mecanica se urmăreşte realizarea unei circulaţii controlate a

aerului in zonele si spatiile cu degajări de substanţe poluante (germeni patogeni, mirosuri, noxe chimice, praf, abur) in scopul menţinerii unui nivel normat de puritate a aerului ambiant ­activităţile din cadrul dispensarelor si policlinicilor pentru care se prevăd instalaţii de ventilare mecanica sunt:

­la serviciul roentgen diagnostic pentru investigaţiile cu computer tomograf (CT­Rx) si pentru care se prevede o climatizare cu unităţi locale cu recirculatie de aer.

­la laboratorul de analize medicale la nişele de laborator (biochimie, biologie), la boxe sterile cu specific bacteriologic sau virusologie.

Instalaţiile de evacuare a aerului viciat sunt insotite de introducere in compensare de aer tratat.

­la serviciul sterilizare centrala pentru evacuarea aerului viciat (căldura si abur) din zona sterilizatoarelor termice (autoclave si pupinele). Sterilizatoarele chimice cu emanaţii de substanţe nocive (etilenglicol) se racordează la exterior cu tubulatura de evacuare a emanaţiilor.

­la serviciul de fizioterapie si recuperare medicala la compartimentele de hidroterapie (bazine, bai, dusuri) pentru indepartarea căldurii si umidităţii in exces, la kinetoterapie, masoterapie, termoterapie (impachetari) pentru improspatarea aerului viciat de mirosuri si căldura excesiva.

Trebuie avuta in vedere recuperarea căldurii din aerul de evacuare si controlul strict al condiţiilor de microclimat.

­la serviciul spălătorie pentru evacuarea degajărilor de căldura si umiditate provenite de la echipamentele tehnologice, aerul evacuat fiind compensat cu introducere de aer tratat.

Sistemul de ventilare condiţionare centralizat se completează cu evacuări locale ale aerului viciat (la uscatoare mecanice).

Recuperarea căldurii din aerul viciat se va asigura odată cu preincalzirea aerului de introdus. Se recomanda amplasarea centralei de ventilaţie la nivelul sau deasupra spălătoriei cu evacuarea aerului viciat peste nivelul acoperişului.

Observaţie: In afara spatiilor menţionate pentru a fi dotate cu instalaţii de ventilare­conditionare se pot

prevedea prin tema tehnologica si justificare economica, instalaţii de climatizare si la alte spatii medicale sau anexe, pentru asigurarea unor condiţii de confort superioare ventilării naturale (la cabinete de consultaţii, tratamente, spatii administrative, farmacie, laboratoare, etc.)

In spatiile de categoria "C" pericol de incendiu (spatii de depozitare) si la caile de evacuare fara iluminare naturala (case de scări si circulaţii­ orizontale comune) se vor prevedea dispozitive de evacuare a fumului si gazelor fierbinţi.

III.3.5. Instalaţii termice

Dotarea cu instalaţii termice se refera la asigurarea dispensarelor si policlinicilor cu:

III.3.5.1 .Instalaţii de incalzire care trebuie sa asigure nivelurile de temperatura recomandate fiecărei funcţiuni in corelare cu parametrii constructivi, climatici si existenta instalaţiilor de ventilare­conditionare.

­sistemul uzual este cel al incalzirii centrale cu elemente statice funcţionând cu apa calda (max. 95° C).

­sisteme de incalzire cu aer cald reprezintă in fapt instalaţiile de ventilare­tratare aer, fie in sistem centralizat, fie in sistem local funcţionând cu recircularea aerului la nivelul nivelul incaperii, fie sistem mixt.

­sisteme cu suprafeţe radiante de pardoseala (max. 30° C) folosite in compartimentele de

hidroterapie; de obicei se completează cu alte sisteme de incalzire pe contur; se aplica unei soluţii puse la punct tehnologic si agrementate tehnic.

III.3.5.2. Instalaţii de abur tehnologic: au sarcina alimentarii cu abur de medie presiune a echipamentelor de sterilizare umeda si a echipamentelor de spălătorie, uscatorie, calcatorie. Prepararea aburului se face centralizat in centrala termica sau punct termic cu recuperarea condensului.

Pentru instalaţii de mica capacitate se folosesc generatoare locale de abur, in general electrice, amplasate in vecinătatea utilizatorului sau facand parte din ansamblul acestuia (sterilizatoare umede).

III.3.6 Instalaţii de gaze naturale: ­sunt folosite pentru alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor tehnologici cu flacăra

libera la laboratoare de analize medicale si farmacie, la centrala termica drept combustibil de ardere si la crematoriile pentru arderea deşeurilor ­consumatorii sunt becuri Bunsen sau Teclu la laboratoare si arzătoare cu gaze la crematorii si centrale termice.

­in absenta alimentarii cu gaze naturale a dispensarelor si policlinicilor se poate folosi gazul lichefiat in butelii in special pentru punctele de consum de la laboratoare. Peste mai mult de 7 butelii se va prevedea o staţie centrala de distribuţie conform normativului I 6.

III.3.7. Instalaţii frigorifice

­in dispensare si policlinici, instalaţiile frigorifice se prevăd in special pentru tratarea aerului, local sau centralizat pentru răcirea sau/si dezumidificarea aerului in sistemele de ventilare­tratare aer.

­instalaţii locale frigotehnice de tratare a aerului se pot utiliza la sali de hidroterapie pentru controlul umidităţii aerului, folosind un echipament special frigorific cu repartizarea sarcinii de condensare la doua condensoare complementare.

­agenţii frigorifici utilizaţi in instalaţii locale sunt freoni ­ R 22, R 134a, etc. ­la capacităţi mari se pot proiecta si centrale frigorifice cu pompe, distribuitori­colectoarc,

armaturi de inchidere, reţinere si reglare, etc. amplasate in grupul centralelor tehnice pentru asigurarea cu utilităţi.

Pentru amenajarea centralelor frigorifice se va respecta STAS 6987 ­instalaţii frigorifice ­ prescripţii de siguranţa.

III.3.8. Instalaţii de colectare si tratare a deşeurilor solide

Deşeuri le solide provenite din activitatea dispensarelor si policlinicilor sunt: a)deşeuri reciclabile (neinfectate) ­hârtie, ambalaje carton ­ sticla ­metal b)deşeuri nereciclabile ­gunoi menajer ­deşeuri medicale (vata, pansamente, produse biologice, deşeuri de laborator)

III.3.8.1. Deseurile reciclabile se colectează si se depozitează distinct (triate) pentru intrarea in circuitul de reciclare. Depozitarea se face pe platforme de deşeuri in containere adăpostite de intemperii. III.3.8.2. Gunoaiele menajere se colectează la sursa si se depozitează in recipiente inchise (pubele)sau saci etanşi din PVC, intr­o incapere speciala amplasata pe platforma de deşeuri si prevăzuta cu instalaţie de apa si canalizare pentru igienizare. III.3.8.3. Deseurile medicale solide si care prezintă potenţial infectios sunt colectate in ambalaje etanşe, transportate si depozitate in siguranţa in spaţiu special amenajat pentru a fi tratate cu substanţe dezinfectante si arse in instalaţia de incinerare.

­instalaţia de ardere (crematoriul) dimensionat la volumul deşeurilor colectate zilnic, frecventa de ardere si numărul de şarje va funcţiona cu combustibil lichid sau gazos si se va amplasa intr­un spaţiu propriu, in zona gospodăreasca la distanta de servicii sau funcţii medicale.

­crematoriul va fi prevăzut cu aparate de control si semnalizare a modului de funcţionare. ­gazele arse si conţinutul de impurităţi eliminate in atmosfera prin coşul de evacuare se vor

incadra in limitele impuse de studiul de impact al zonei din punct de vedere al protecţiei mediului.

IV. CRITERII PRIVIND AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU DISPENSARE SI POLICLINICI

IV. 1 DIMENSIONAREA SI FORMA TERENULUI DE AMPLASAMENT

IV. 1.1. Suprafaţa terenului necesara amplasării dispensarelor si policlinicilor este dependenta de mărimea sau capacitatea obiectivului cu toate anexele si construcţiile asociate.

Indicele folosit pentru determinarea suprafeţei de teren necesara clădirii unui dispensar sau unei policlinici este exprimat in mp/consultatie si va fi folosit in special in faza elaborării PUG (Planului Urbanistic General) sau PUZ (planul Urbanistic de Zona) când nu s­au stabilit inca datele concrete ale temei cadru.

Valoarea indicelui de suprafaţa de teren este cuprinsa intre 5­10 mp/consultatie pentru dispensarele si policlinicile independente.

In cazul dispensarelor policlinice cuplate cu spitalul, indicele de calcul al suprafeţei de teren necesar este cel recomandat pentru spitale (50­70 mp/pat) majorat cu un coeficient de 15­20 %. IV.1.2. In cazul in care s­a elaborat un studiu de tema prin care au fost stabilite ariile desfăşurate ale viitoarelor investiţii, se poate aplica pentru calculul terenului si indicele mp. teren/mp. A.d. ­ care stabileşte mai precis raportul dintre cele doua mărimi fizice.

Valoarea acestui indice este de 1,5 si 2,0 in funcţiile de condiţiile de amplasare. IV.1.3. Indicele de suprafaţa a terenului se poate reduce numai in cazul amplasamentelor cu condiţii favorizante si anume:

­ cooperare cu funcţiuni tehnico­gospodaresti existente ­servicii gospodăreşti preluate de serviciul public sau servicii centralizate. ­amplasarea in incinte­comune sau cuplat cu instituţiile pe care le deservesc (dispensare

urbane, dispensare de intreprindere) ­folosirea de spatii de parcare publice aflate in imediata vecinătate. IV.1.4. Indicele de suprafaţa al terenului de amplasare se poate majora in condiţii

defavorizante. ­vecinătatea unor dotări poluante de zona fata de care sunt necesare zone de protecţie (artere

majore de circulaţie, dotări comerciale mari, unitati de producţie locala, etc.) ­terenul are o forma neregulata sau raport al laturilor neconvenabil. ­utilităţile edilitare din zona nu asigura necesarul pentru construcţie si se impune amplasarea

pe teren a surselor proprii de utilităţi cu zone de protecţie obligate (puţuri forate pentru apa potabila, rezervoare de apa, statii de preluare si epurare locala a apelor uzate, etc.) IV.1.5. Pentru utilizarea eficienta a terenului se recomanda ca forma in plan sa fie regulata, sub forma de dreptunghi cu raportul laturilor 1/2­ 1/5 având latura mica spre artera de circulaţie.

IV.2 CONDIŢIILE GEO­FIZICE ALE TERENULUI

IV.2.1. Pentru amplasarea dispensarelor si policlinicilor se recomanda terenurile plane ca pante < 10%.

Amplasamente cu pante mai mari se vor alege numai cu justificarea tehnico­ economica raportata la masurile specifice de amenajare a terenului Se vor evita terenurile impermeabile la suprafaţa si cele cu pericol de alunecare sau inundare, cu risc de avalanşe, terenuri radioactive, cu degajări de gaze poluante, terenuri neomogene sau umpluturi.

IV.2.2. Se recomanda terenurile cu pânza freatica la adâncimi de peste 6­7 m pentru

realizarea subsolurilor funcţionale sau tehnice fara masuri constructive costisitoare (cuve izolate).

IV.3 CONDIŢII DE MICROCLIMAT

IV.3.1. Amplasarea dispensarelor si policlinicilor se va face in zone nepoluate, protejate fata de curenţii dominanţi si fata de emisiile poluate industriale sau civile (zgomot, vibraţii, mirosuri dezagreabile). Concentraţiile maxime admise de substanţe poluante trebuie sa se inscrie in prevederile STAS 12574 si Ordin 462/93 al Ministerului Apelor Pădurilor si Protecţiei Mediului.

Nivelele de zgomot exterior se vor inscrie in prevederile normativului P116. In cazul depăşirii acestor valori se vor lua masuri de atenuare. IV.3.2 Se recomanda terenurile care sa permită orientarea favorabila a unor servicii sau

incaperi de lucru, (nord, nord­est pentru laboratoare si est , sud­est pentru cabinetele de consultaţii)

IV.4 AMPLASAREA IN CADRUL LOCALITĂŢII

IV.4.1. Terenurile ce intrunesc condiţiile favorabile de amplasare pentru dispensare si policlinici trebuie rezervate din faza PUG corelat cu perspectiva de organizare si dezvoltare a teritoriului. IV.4.2 Pentru localităţile mari si foarte mari (peste 150.000 locuitori) se vor rezerva mai multe amplasamente tinand seama de razele de deservire si populaţia arondata. Un dispensar policlinic mediu (600 consultatii/zi) se adresează unei populaţii arondate de 20­30.000 locuitori pe o raza de 2­3 Km. IV.4.3. Pentru localităţile mici si mijlocii se recomanda amplasarea dispensarelor si policlinicilor in apropierea centrelor de greutate ale localităţii cat mai aproape de zonele rezidenţiale (de locuit). IV.4.4. Vor fi asigurate in vecinătatea amplasamentului totalitatea reţelelor edilitare pentru utilităţi, dimensionate corespunzător preluării cel puţin a capacităţilor iniţiale si cu soluţii tehnice de extindere in cazul dezvoltărilor viitoare. IV.4.5. Se va evita amplasarea dispensarelor si policlinicilor pe terenuri in al căror subsol trec sau sunt prevăzute a trece magistrale edilitare (reţele de utilităţi sau metrou)

IV.5. PRINCIPII DE ORGANIZARE URBANISTICA A AMPLASAMENTULUI

IV.5.1 Incintele dispensarelor si policlinicilor pot fi de tipul "inchise" sau "deschise" respectiv împrejmuite sau neimprejmuite.

Dispensarele rurale, dispensarele de intreprindere ca si dispensarele policlinice cuplate cu spitalul sunt amplasate in incinte proprii având accesele spre una din arterele de circulaţie a localităţii.

Dispensarele urbane ca si cele policlinice independente pot avea incinta de tip "deschis" respectiv cu accesele principale aliniate direct Ia artera de circulaţie (la aliniamentul stradal). Observaţie: anexele tehnico­gospodaresti ale dispensarelor si policlinicilor independente vor fi protejate cu incinte proprii inchise fata de pacienţi si vizitatori. IV.5.2. Terenul de amplasare in toate cazurile trebuie sa permită zonificarea pe funcţiuni distincte:

­zona ocupata de construcţii ­zona acceselor, parcajelor si aleilor de circulaţie ­zona verde si zona de protecţie (după caz) ­zona rezervata extinderilor viitoare (după caz) IV.5.3. Construcţia dispensarului sau

policlinicii va fi orientata cu faţadele acceselor principale spre arterele de circulaţie si cu spatiile funcţionale spre punctele cardinale favorabile, (cap. IV.3.2.) IV.5.4. Se va evita amplasarea anexelor gospodăreşti spre arterele principale de acces iar coşurile de fum (centrala tennica, crematoriu) vor fi orientate pe direcţia contrara vântului dominant in raport cu clădirea principala. IV.5.5. Se va evita amplasarea in imediata vecinătate a unor clădiri inalte care sa provoace umbrire totala.

­min. 6,00 m fata de clădiri parter, parter+etaj ­mini,5 H fata de clădiri cu mai mult de parter+etaj

Observaţie: Distantele au in vedere clădiri de gradul 1­11 rezistenta la foc. ­distantele intre faţadele clădirii si marginea lotului vor fi: ­min. 3,00 m in zona fara ferestre. ­min 6,00 m in zona cu ferestre. ­min 10,00 m fata de aliniamentul stradal. Observaţie: Aceasta distanta poate fi redusa in cazul unor condiţii urbanistice

impuse prin certificatul de urbanism. IV.5.6.Regimul de inaltime pentru clădirile de dispensare si policlinici independente sau cuplate cu spitalul se recomanda sa fie de maxim parter + 3 etaje, cu prevederea mijloacelor adecvate de acces pe verticala a pacienţilor si personalului (rampe, scări, ascensoare) IV.5.7 Sistemul de circulaţie in incinta va fi compus din:

­alei carosabile ­alei pietonale si trotuare ­alei mixte carosabile si pietonale. ­cai de circulaţie pentru maşinile de intervenţie (pot fi comune cu cele carosabile) Dimensionarea aleilor se va face in funcţie de trafic astfel: ­latime minima alei carosabile ocazionale 3,00 m cu supralargiri de depăşire la lungimi de

peste 25 m si zone de intoarcere la capete. ­latime alei carosabile cu trafic unic si staţionari 4,00 m prevăzute cu zone de intoarcere la

capete. ­latime alei principale, accese in incinte 6,00 m. ­la aleile carosabile de 4,00 m latime se recomanda prevederea unui trotuar pietonal pe una

din laturi. ­se admite circulaţia pietonala pe aleile carosabile de 3,00 m. latime.

IV.5.8. Parcajele pentru autovehiculele pacienţilor si vizitatorilor se recomanda sa fie amplasate in apropierea acceselor principale in clădire sau incinta. IV.5.9. Amplasarea reţelelor de utilităţi

Pe amplasamentele dispensarelor si policlinicilor se prevăd o serie de reţele pentru asigurarea utilităţilor astfel: IV.5.9.1 Reţele termice pentru asigurarea incalzirii si a apei calde de consum fie de la centrala termica proprie fie reţelele termice ale localităţii pozate de preferinţa in subteran. (STAS 8591/1; 1­ 16).

IV.5.9.2. Reţelele de apa rece pentru consum menajer si incendiu, pozate in subteran si legate fie in subteran si legate fie la reţelele edilitare fie la surse proprii de apa (STAS 93 12, P 7, I 9) IV.5.9.3 Reţele de canalizare menajera si pluviala pozate in subteran si racordate fie la reţelele edilitare ale localităţii fie la sistemul propriu de epurare si evacuare a apelor uzate.

Sistemul de canalizare poate fi unitar (o singura reţea de transport a apelor menajere si pluviale), separativ (reţele independente pentru ape menajere si pluviale), mixt (sistem separativ in incinta si unitar in afara incintei.

Se considera ca apele uzate provenite de la dispensare si policlinici sunt convenţional "curate" in momentul evacuării in reţeaua publica sau in emisar, cu masurile adecvate de epurare locala pentru apele provenite din serviciile spălătorie si laborator (STAS 8591/1, C­90) IV.5.9.4. Reţele de gaze naturale prevăzute in incinta pentru alimentarea consumatorilor cu flacăra libera si in centrala termica.

Racordarea reţelei de incinta se face la reţeaua publica prin intermediul staţiilor de reglare­ reducere presiune in regimul stabilit pentru fiecare consumator (STAS 9312. STAS 8591/1,1 9, P 7). IV.5.9.5 Reţele de alimentare si transport energie electrica pot fi pozate subteran sau aerian si sunt racordate la sistemul electric naţional (SEN) IV.5.9.6. Reţelele de telecomunicaţii pentru asigurarea legaturilor telefonice cu exteriorul se; se pozează fie subteran, fie aerian si sunt racordate la sistemul telefonic al localităţii.

Pentru telefonia interioara se poate adopta fie racordarea directa la reţeaua telefonica a localităţii pentru capacităţi mici (pana la 10 posturi telefonice) fie racordarea prin intermediul unei

centrale proprii (I 18).

V. CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA CLĂDIRILOR PENTRU DISPENSARE SI POLICLINICI CONFORM LEGII 10/1995

Considerente generale

Construcţiile destinate dispensarelor si policlinicilor trebuie sa asigure cele sase cerinţe obligatorii conform Legii 10/1995 pe toata durata lor de existenta si anume:

1. Rezistenta si stabilitate 2. Siguranţa in exploatare. 3. Siguranţa la foc 4. Igiena, sănătatea oamenilor si protecţia mediului 5.Izolare termica, hidrofuga economia de energie. 6. Protecţia la zgomot.

Categoriile de utilizatori pentru care trebuie asigurate condiţiile minime privind funcţionalitatea, calitatea si siguranţa construcţiilor si instalaţiilor sunt: ­pacienţii

­personalul medical ­personalul paramedical ­vizitatori si insotitori Riscurile avute in vedere fata de utilizatori sunt:

a) riscurile generale comune tuturor clădirilor civile b)riscuri specifice dispensarelor si policlinicilor rezultate din: ­aglomerarea de persoane cu capacităţi fizice si psihice diminuate: ­concentrarea de activităţi medicale cu risc de proliferare si răspândire de germeni patogeni ­aglomerarea de tehnologii, echipamente si instalaţii cu potenţial de producere a accidentelor

Prezentul normativ se refera in principal la exigentele utilizatorilor specifice dispensarelor si policlinicilor.

V.l. REZISTENTA SI STABILITATE

V.1.1. Considerente generale Construcţiile destinate dispensarelor si policlinicilor trebuie sa asigure cerinţele utilizatorilor

pe întreaga durata de exploatare normată. Prin aceasta se intelege ca acţiunea încărcărilor de orice natura sau eforturile la care este

supusa construcţia sa nu producă unul din următoarele efecte: a)prăbuşirea totala sau parţiala a clădirii b)deformaţii inadmisibile ale structurii care sa provoace avarierea unor parti ale clădirii sau

ale instalaţiilor si echipamentelor. c)avarii rezultate din evenimente accidentale tehnice,

V.1.1.1. Semnificaţia termenilor utilizaţi in definirea cerinţei de rezistenta si stabilitate: a) prin "incarcari susceptibile a acţiona asupra clădirii" se inteleg acţiunile ce pot provoca deformarea sau degradarea clădirii in timpul execuţiei sau al utilizării Aceste acţiuni pot fi: ­ cu caracter permanent (incarcari gravitaţionale, sarcini utile, zăpada, vânt, vibraţii) ­acţiuni excepţionale cu probabilitate redusa de apariţie (inundaţii, cutremure, explozii,

incendii) b) prin "prăbuşire" se intelege una din formele de cedare pentru care se definesc stările limita

ultime. c) Prin "deformaţii inadmisibile" se intelege deformarea sau fisurarea clădirii sau a unei parti

a acesteia care atrage anularea ipotezelor de calcul privind rezistenta acesteia si care provoacă o reducere importanta a durabilităţii cladini.

d)Prin "avarii datorate evenimentelor accidentale tehnice"se inteleg: explozii, incendii, cutremure, etc. sau eroare umane si care ar fi putut fi evitate sau limitate. V.l.1.2. Cerinţele de rezistenta si stabilitate se refera la toate părţile componente ale cladini si anume:

­infrastructura: teren de fundare, fundaţii, ziduri de sprijin, pereţi si plansee subsol; ­suprastructura; elemente portante verticale si orizontale peste cota zero; ­elemente nestructurale de inchidere; ­elemente nestructurale de compartimentare; ­instalaţiile funcţionale ale clădirii; ­echipamente electromecanice; V.1.1.3. Cerinţele de rezistenta si stabilitate se pot asigura in toate cazurile prevăzute cu

excepţia unor erori grave in fazele de proiectare, execuţie si exploatare ale clădirii sau in cazul unor situaţii cu probabilitate deosebit de mica de apariţie si care au fost emise in faze de proiectare.

V.1.2. Performante corespunzătoare cerinţei de rezistenta si stabilitate Cerinţei de rezistenta si stabilitate ii corespund următoarele performante: V. 1.2.1. Rezistenta

Rezistenta unei clădiri se refera la capacitatea portanta a elementelor de structura rezultata din caracteristicile geometrice si mecanice ale materialelor, inclusiv din efectul degradării in timp a acestor proprietăţi V.1.2.2. Stabilitate

Stabilitatea unei clădiri se refera la excluderea oricărei avarii provenite din: ­deplasarea de ansamblu (de corp rigid) ­efecte de ordinul II datorate deformabilitatii elementelor structurale. ­acţiuni care modifica in timp structura prin ruperi succesive. Vl.2.3. Ductilitatea Ductilitatea unei clădiri reprezintă aptitudinea de absorbţie si disipare a energiei, respectiv

capacitatea de deformare postelastica a elementelor si subansamblurilor structurale (deformaţii si rotiri fara reducerea capacităţii de rezistenta la acţiunile statice) fara pierderea capacităţii de absorbţie a energiei (la acţiuni dinamice inclusiv cele seismice).

V.l.2.4. Rigiditatea Rigiditatea unei clădiri presupune limitarea deplasărilor si deformatiilor produse de acţiuni

statice si dinamice inclusiv cele seismice precum si limitarea fisurării in cazul elementelor de beton armat.

V.l.2.5. Durabilitatea unei clădiri se refera la satisfacerea cerinţelor esenţiale de rezistenta si stabilitate pe toata durata de exploatare precum si limitarea deteriorărilor premature a materialelor sau pârtilor de construcţie datorate proceselor fizice, chimice sau biologice.

V.1.3. Metode si principii de verificare a exigentelor esenţiale de rezistenta si stabilitate

V.1.3.1. Verificarea satisfacerii cerinţei esenţiale de rezistenta si stabilitate se face in conformitate cu STAS 10100/0 si se imparte in doua categorii:

a)stări limita ultime (stabilitate, rezistenta, ductilitate) b)stări limita ale exploatării normale (rigiditate)

V.1.3.2 Verificarea cerinţei de rezistenta si stabilitate pe baza conceptului de stări limita impune stabilirea unor metode de calcul care sa includă toţi factorii ce pot interveni.

In raport cu stările limita, structurile se proiectează si se executa cu un grad de asigurare corespunzător diferenţiat după natura cerinţelor si cu acceptarea unor avarii locale.

Aceste cerinţe sunt a)structura ca si părţile ei componente nu trebuie sa se prăbuşească sau sa sufere avarii importante in timpul execuţiei si pe durata normată de exploatare.

b)accidentele tehnice in exploatare pot produce avarii locale dar nu trebuie sa provoace

degradări in lanţ cu consecinţe disproporţionate fata de cauza iniţiala. c)in timpul exploatării trebuie efectuate lucrări de intretinere si reparaţii pentru evitarea

degradării elementelor structurale, a instalaţiilor si echipamentelor (protecţie impotriva coroziunii, etanşeitate, etc.)

V. 1.3.3.In cazul in care metodele de calcul din prescripţii nu sunt suficiente, verificarea cerinţelor de rezistenta si stabilitate se poate face prin încercări conform conform reglementarilor tehnice specifice. V.l.3.4. Respectarea cerinţei de rezistenta si stabilitate se asigura si prin masuri specifice referitoare la:

­concepţia generala si de detaliu a clădirii, calitatea execuţiei si a lucrărilor de intretinere. ­proprietăţile si performantele materialelor si produselor de construcţie.

V.1.3.5. Factorii ce intervin la verificarea cerinţelor esenţiale de rezistenta si stabilitate pe baza conceptului de stări limita sunt:

1. asigurarea agenţilor mecanici 2. influenta mediului natural 3.proprietăţile materialelor de construcţie 4.geometria structur

V.l.3.5.1. Acţiunea agenţilor mecanici Gruparea si clasificarea agenţilor mecanici pentru calculul structurilor la clădirile de

dispensare si policlinici se normează conf. STAS 10101/01, STAS 10101/2 in incarcari permanente si de exploatare.

încărcările din echipamente si instalaţii speciale, greutatea pereţilor ca si efectele dinamice etc. se vor evalua separat nefiind incluse in norme. V.1.3.5.2. Influenta mediului natural

Mediul natural intervine asupra construcţiei prin : ­acţiunea seismica (normativ P 100) ­acţiunea din vânt (STAS 10101/20) ­acţiunea din zăpada (STAS 10101/21) ­acţiunea din variaţii de temperatura (STAS 10101/23)

V. 1.3.5.3. Proprietăţile materialelor Proprietăţile de rezistenta, rigiditate, inerţie si absorbţie de energie a materialelor de

construcţie sunt cele definite in standardul de verificare a siguranţei construcţiilor (STAS 10101/0). Pentru materiale de construcţii care nu sunt standardizate, valorile caracteristice se vor

stabili prin agremente tehnice ale laboratoarelor abilitate. V. 1.3.5.4. Proprietăţile terenului de fundare

Proprietăţile terenului de fundare se stabilesc prin cercetarea geologica si geotehnica in conformitate cu STAS 1242/1

Caracteristicile fizico­mecanice ale pământurilor se stabilesc conf. STAS 1243. Valorile normate si de calcul al terenurilor de fundare se stabilesc conf. STAS 3300.

V.l.3.5.5. Geometria structurii in ansamblu Parametrii geometrici ai structurii in ansamblu ca si a elementelor de construcţie se vor

incadra in sistemul de toleranta conform STAS 866. Elementele nestructurale se vor incadra in sistemele de toleranta prevăzute in reglementările

specifice. Elementele nestandardizate se vor incadra in sistemele de toleranta prevăzute in

agrementarile tehnice aferente. V.l.3.5.6. Metodele de calcul

Pentru clădirile de dispensare si policlinici se folosesc de regula aceleaşi metode de calcul ca si pentru toate construcţiile civile si industriale.

Metodele de calcul pentru elemente de structura din beton armat, otel sau zidărie precum si pentru terenul de fundare sunt cele bazate pe conceptul de stare limita.

Principiile de baza ale metodelor de calcul sunt date in: STAS 10107/0 ­pentru beton armat si precomprimat. STAS 10108/0 ­pentru otel

STAS 10104­pentru zidărie STAS 8316 ­pentru terenul de fundare STAS 856 ­pentru lemn (rezistenta admisibile) Pentru calculul clădirilor, in afara principiilor generale incluse in standarde se va tine seama

de următoarele reglementari: ­P2 ­ Normativ privind alcătuirea, calculul si executarea structurilor din zidărie ­P85 ­ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor din diafragme de beton armat

V.I.4. Criterii si niveluri de performanta corespunzătoare cerinţei de rezistenta si stabilitate

V. 1.4.1. Nivelurile de performanta pentru rezistenta si stabilitate la clădirile pentru dispensare si policlinici sunt cele corespunzătoare clasei de importanta 111 conf. STAS 10100/0

Nivelul de protecţie antiseismica in conformitate cu normativul P 100 este cel corespunzător clasei II de importanta cu coeficientul a = 1,2

V.l.4.2. Reguli de proiectare Pentru clădirile de dispensare si policlinici regulile de proiectare sunt cele valabile pentru

construcţiile civile si industriale completate cu prevederile prezentului normativ. Prezentele prescripţii au caracter minimal si nu sunt limitative.. V.l.4.2.1.In proiectarea antiseismica se admite ca sub acţiunea cutremurelor,

construcţia poate suferi: a) la structura de rezistenta, degradări locale, fara amploare, la care accesul pentru reparaţii

este uşor si care nu pun in pericol vieţi omeneşti sau valori materiale importante. b) la elementele nestructurale pe care sunt fixate instalaţii si echipamente de valoare:

degradări locale, limitate ca amploare, accesibile reparaţiilor si care nu pun in pericol vieţi omeneşti. c) la alte elemente nestructurale: degradări mai extinse dar care nu pun in pericol vieţi

omeneşti. V.l.4.2.2. Legaturile dintre structura clădirii si elementele nestructurale trebuie sa fie capabile sa preia fara degradări eforturile generate de deformaţii ale clădirii sub acţiunea seismica.

V. 1.4.2.3. Se vor prefera contururi regulate in plan, compacte si simetrice la care raportul laturilor sa fie limitat la 3.

Pe verticala se va păstra continuitatea elementelor portante evitandu­se retrageri la nivelele superioare in afara axelor structurii. V.l.4.2.4. Pentru dispensare si policlinici se recomanda adoptarea de structuri mixte (cadre si diafragme rare) care sa permită o anumita flexibilitate arhitecturala favorabila unor refunctionalizari ulterioare (modernizare de fluxuri si aparatura medicala) V. 1.4.2.5. Traseele instalaţiilor funcţionale si tehnologice vor fi concepute astfel incat sa evite traversarea elementelor de structura (stâlpi si grinzi).

Legaturile si ancorările instalaţiilor si echipamentelor trebuie sa reziste la solicitările din timpul exploatării si la solicitările accidentale (seismice). V.1.4.2.6. Infrastructura construcţiilor se va constitui intr­un sistem spaţial rigid (fundaţii, pereţi si

planseu subsol) capabil sa transmită la teren incarcarile verticale si orizontale de calcul in limita eforturilor unitare ale terenului.

Acest sistem de construcţie devine obligatoriu in cazul terenurilor slabe, sensibile la umezire sau contractilc si in zonele seismice A­C (normativele P7, P70)

Subsolul rigid va fi alcătuit din pereţi de beton armat pe contur si in interior dispuşi in prelungirea diafragmelor structurii.

Infrastructura rigida se reazemă obligatoriu pe fundaţii continue sau radier. Pentru clădiri pana la 3 niveluri (P+2) cu structura in cadre amplasate in zone seismice D­F

si teren de fundare bun, se admit subsoluri cu pereţi pe contur si in interior cu stâlpi.

V.l.4.2.7. Stalpj V. 1.4.2.7.1. Stâlpii trebuie proiectaţi astfel incat sub acţiunea incarcarilor fundamentale si speciale:

­sa prezinte caracteristici de rezistenta, stabilitate, rigiditate si ductilitate;

­sa preia preia eforturile suplimentare care apar ca urmare a cedării unui clement structural situat in vecinătate;

­eforturile suplimentare ce apar in cazul depăşirii accidentale a caracteristicilor de rezistenta a unui stâlp, acestea sa poată fi preluate de clementele structurale adiacente;

­deformatiile lor sa fie limitate pentru a nu se produce distrugerea sau avarierea semnificativa a clementelor nestructurale, a echipamentelor si instalaţiilor adiacente;

­asigurarea unei rigidităţi suficiente pentru satisfacerea prevederilor care limitează deformatiile provocate de seisme. V.l.4.2.8. Grinzi V.l.4.2.8.1. Grinzile trebuie proiectate astfel incat sub influenta incarcarilor fundamentale si speciale:

­sa prezinte caracteristici suficiente de rezistenta, stabilitate, rigiditate si ductilitate; ­sa poată prelua eforturile suplimentare generate de eventuala cedare a altor elemente

structurale situate in vecinătate; ­eforturile suplimentare care apar in cazul depăşirii accidentale a caracteristicilor de

rezistenta ale unei grinzi sa poată fi preluate de elementele structurale adiacente; ­in cazul apariţiei unor eforturi mari din seisme, trebuie sa constituie elemente structurale in

care se produc plastifîcari cu prioritate, inainte ca acestea sa ia naştere in elementele verticale pe care se reazemă;

­in cazul cedării accidentale a unei grinzi sa nu se producă prăbuşirea clădirii sau a unei parti importante din ea;

­deformatiile grinzilor sa fie limitate la valori acceptabile pentru a nu se produce distrugerea sau avarierea semnificativa a elementelor nestructurale si a echipamentelor si instalaţiilor adiacente;

V.l.4.2.9. Pereţi structurali V.l.4.2.9.1. Pereţii structurali trebuie sa fie proiectaţi astfel incat sub acţiunea incarcarilor din sarcini fundamentale si speciale:

­sa fie înzestraţi cu caracteristici suficiente de rezistenta, stabilitate, rigiditate si ductilitate; ­ sa preia in condiţii favorabile intreaga încărcare seismica orizontala care acţionează asupra

structurii, inclusiv eforturile suplimentare generale de torsionare de ansamblu a clădirii. ­ sa poată prelua eforturile suplimentare care apar ca urmare a cedării altor elemente

structurale situate in vecinătatea lor; ­in cazul cedării accidentale a unui perete structural sa nu se producă avarierea grava sau

prăbuşirea clădirii sau a unei parti importante din ea. ­sa se obtina caracteristici suficiente de rigiditate ale ansamblului structural cu valori

apropiate pe cele doua direcţii principale ale structurii ­evitarea producerii fenomenului de pierdere a stabilităţii laterale. V.l.4.2.10. Placi V.l.4.2.10.1. Plăcile trebuie proiectate astfel incat sub acţiunea incarcarilor din grupările

fundamentale si speciale ­sa posede caracteristici de rezistenta, stabilitate, rigiditate si ductilitate atât fata de

încărcările din grupările fundamentale si speciale: ­sa posede caracteristici de rezistenta, stabilitate, rigiditate si ductilitate fata de încărcările

orizontale, sa constituie împreuna cu grinzile si centurile elemente de mare rigiditate in planul lor si sa redistribuie eforturile intre clementele verticale;

­ sa preia eforturile suplimentare generate de cedarea unui element structural adiacent; ­ in cazul cedării accidentale a unei zone de placa sa nu se producă prăbuşirea clădirii sau a

unei paili importante din ca;

V.l.4.2.11. Şarpante V.1.4.2.11.1. Şarpantele trebuie sa indeplineasca următoarele condiţii:

­ sa asigure preluarea si transmiterea la elementele de reazem a încărcărilor acoperişurilor; ­ sa fie înzestrate cu caracteristici de rezistenta, stabilitate si rigiditate; ­ in cazul căderii accidentale a unor elemente sau părţi din şarpanta sa nu se producă

avarierea c lădir ii sau a unei parti importante din ca: ­ sa permită circulaţia si accesul pentru reparaţii când acestea sunt necesare; ­

ANEXA V.l. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS I010I/0A ­Acţiuni in construcţii.Clasificarea si gruparea acţ iunilo r pentru construcţii c ivile si industriale. STAS 10101/2­ Acţ iuni in construcţii.Încarcări datorate procesului de exploatare STAS I0101/2AI ­ Acţiuni in construcţii, încărcari tehnologice din exploatare pentru construcţii civile, indust iiale si agrozootehnice. STAS 10101/20 ­ Acţiuni in construcţii. încărcări date de vânt. STAS 10101/21 ­ Acţiuni in construcţii. Acţiuni date de zapada STAS 10101/23 ­ Acţiuni in construcţii. Încărcari date de temperatura exterioara STAS 10101/23A ­ Acţiuni in constructii. Încărcari date de temperaturile exterioare în construcţii civile si industriale. STAS 10100/0 ­ Principii generale de ver ificarea siguranţei construcţiilor. STAS 10107/0 Construcţii civile si industriale . Calculul si alcătuirea elementelor structurale de beton, beton armatşi beton precomprimat. STAS 10108/0,1,2 ­ Construcţii civile, industriale si agricole. Construcţii d in otel STAS 10109/1 ­ Lucrari de zidărie. Calculul si alcătuirea elementelor. STAS 10104 ­ Construcţii d in zidarie. Prevederi fundamentale pentru calcu lu l elementelor structurale. STAS 856 ­ Construcţii de lemn. Prescripţii pentru proiectare. STAS 1242/1 ­ Teren de fundare. Principii generale de cercetare. STAS 1243 ­Teren de fundare.Clasificarea si identificarea pământurilor. STAS 3300/1 ­ Teren de fundare. Principii generale de calcul. STAS 3300/2 ­ Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe. STAS 8600 ­ Constructii civile, industriale si agrozootehnice.Sistem de tolerante. P2 Normativ pr ivind alcătuirea, calcu lu l si executarea st ructur ilor din zidărie. P 85 ­ Inst rucţ iuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de beton

V.2. SIGURANŢA IN EXPLOATARE

Cerinţa de siguranţa in exploatare se refera la protecţia utilizatorilor construcţiei impotriva riscului de accidentare in timpul utilizării in spaţiul interior si cel apropiat clădirii.

Siguranţa in exploatare se refera la: 1. Siguranţa la circulaţia pedestra 2.Siguranţa la circulaţia cu mijloace mecanice 3.Siguranţa la utilizarea instalaţiilor 4.Siguranţa cu privire la lucrările de intretinere 5.Siguranţa cu privire la intruziuni si efracţii.

Observaţie: Pentru prevederi comune tuturor clădirilor se va consulta "Normativul privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţa in exploatare"

V.2.1 Siguranţa la circulaţia pedestra: se refera la protecţia utilizatorilor impotriva riscului de accidentare in timpul deplasării

pedestre in interiorul clădirii si in spatiile publice din exterior in vecinătatea si incinta clădirii. V.2.1.1. Siguranţa cu privire la circulaţia exterioara clădirii;

a)Circulaţia in incinta ­circulaţia carosabila se va rezolva separat de circulaţia pictonala; ­pentru caile de acces paralele cu accesul pietonal se vor prevedea trotuare inaltate fata de

carosabil. ­denivelările mai mari de 2,5 cm pe traseele de circulaţie se vor prelua prin pante de max.

8%. ­locurile periculoase din punct de vedere al circulaţiei vor fi marcate si semnalizate vizibil; ­se va prevedea un iluminat corespunzător pe traseele de circulaţie din jurul clădirilor, la

accesele in clădire si in zonele cu potenţial de accidentare. ­parcajele pentru pacienţi, vizitatori sau personal se vor rezolva de preferinţa grupat in zona

accesului principal astfel incat sa nu afecteze circulaţia pietonala. b)Siguranţa cu privire la acces ­accesele in incinta (unde este cazul) vor fi limitate ca număr si cu posibilitatea de control ­accesele in clădire se vor diferenţia in funcţie de categoriile de ­ utilizatori astfel:

­accese pentru persoane ­pacienţi adulţi sau copii ­personal medical si paramedical

­accese pentru produse ­produse farmaceutice ­materiale spălătorie ­echipamente si materiale de întreţinere ­deşeuri

­in cazul accesului unic in incinta vor fi prevăzute porţi distincte pentru pietoni si autovehicule ­accesele in clădire se vor dimensiona in funcţie de fluxurile de evacuare in caz de

incendiu. ­pentru persoane care nu se pot deplasa singure sau cele in cărucior, lăţimea minima libera

a accesului in clădire va fi de 1,10 m. ­podestele de la intrare vor avea dimensiunile minime de 1,50 x 1,50 m. ­pentru accesul cu cărucior rulant sau cărucior de copii se vor prevedea rampe cu lăţimea

minima 1,20 m. si pante de max. 8% ­accesele in holuri si aşteptări vor fi prevăzute cu tampoane, ­accesele pentru servicii se vor dimensiona in funcţie de cerinţele tehnologice.

­accesele in clădire vor fi protejate contra intemperiilor cu copertina de protecţie.

V.2.1.2. Siguranţa cu privire la circulaţia interioara

V.2.1.2.1. Masuri generale ­se va evita interferarea fluxurilor de materiale, (aprovizionare) ­circulaţia pacienţilor nu va traversa serviciile cu circuit inchis (laboratoare, farmacie,

sterilizare, spălătorie, anexe tehnice) la care are acces numai personalul medical si paramedical. ­traseele de circulaţie vor fi marcate distinct si vizibil pentru diversele direcţii si

funcţiuni pentru localizarea acestora fara dificultate. V.2.1.2.2. Dimensionarea cailor de circulaţie

a) caile de circulaţie se dimensionează in funcţie de necesităţile funcţionale, tehnologice, gabaritele aparaturii si echipamentelor, mobilare.

b)in toate încăperile in care au acces pacienţii se va asigura lăţimea necesara trecerii cu căruciorul rulant

min. 0,90 m pentru deplasare in linie dreapta, min. 1,00 m pentru intoarcere in unghi drept, min. 1,50 m pentru manevra. c) lăţimea coridoarelor se va determina in funcţie de categoria utilizatorilor si modul de

soluţionare a spatiilor de aşteptare. ­caile de circulaţie normala in clădire (usi, coridoare, scaii) vor servi si pentru evacuarea in

caz de incendiu.

­ lăţimea minima a unui coridor prin care circula maxim 50 de persoane va fi de 1,00 m. ­ pentru coridoarele prin care circula persoane cu copii in braţe lăţimea minima va fi de 1,40

m. ­coridoarele care sunt utilizate ca spatii de aşteptare vqr avea lăţimea min. 2,40 m cu

aşteptare pe o parte si 3,50 m cu aşteptare pe doua parti. ­ se recomanda ca spatiile de aşteptare sa fie organizate in afara coridoarelor de circulaţie, in

buzunare laterale pentru a micşora riscul de coliziune, asigurând in acelaşi timp o iluminare naturala a coridoarelor.

d) inaltimea libera: pe caile de circulaţie principale nu va fi mai mica de 2,50 m. ­inaltimea libera in care se desfăşoară activităţi medicale va fi de minim 2,80 m acolo unde

din considerente tehnologice (gabaritele aparaturii) nu impun alte dimensiuni. e)gabaritele de trecere prin golurile de usi se stabilesc in funcţie de destinaţia încăperii,

gabaritele aparaturii, a utilajelor, mobilierului si mijlocul de transport. ­lăţimea libera a uşilor va fi de minim 0,80 m pentru trecerea cu căruciorul rulant, persoane

cu copii in braţe si accesul la cabinete de consultaţii si tratament ­inaltimea libera a uşilor va fi de minim 2,04 m. ­pe caile de evacuare, dimensiunile uşilor se vor stabili in conformitate cu

cerinţele de siguranţa la foc specifice. V.2.1.2.3. Caracteristicile elementelor de construcţie pe caile de circulaţie a) Uşile

­ pe traseele de circulaţie vor fi vizibile, cu sisteme de acţionare simple fara risc de blocare si nu vor avea praguri.

­sensul de deschidere nu va limita sau impiedica circulaţia si nu se vor lovi intre ele la deschiderea consecutiva.

­ se recomanda usi cu geam 2/3 din inaltimea pentru pacienţi in scaun rulant si prevăzute cu bare sau grilaje de protecţie la partea inferioara.

­ sensul de deschidere a uşilor pe caile de evacuare va fi spre exterior

b)Pardoselile ­sa aibă suprafaţa plana, neteda, antiderapanta ­sa fie la acelaşi nivel pe acelaşi etaj; eventualele denivelări fiind preluate prin trepte si pante

de max. 8% (trecere cu cărucior rulant) ­sa fie realizate din materiale rezistente la uzura care sa nu producă praf sau scame si sa nu

se deformeze la şocuri dinamice sau incarcari statice. ­sa fie uşor de intretinut si sa permită reparaţii rapide in caz de deteriorare locala. ­sa nu producă scântei prin lovire si sa aibă un potenţial scăzut de incarcare electrostatica

(potenţial electrostatic zero in incaperi in care se produc amestecuri de substanţe explozive in aer). ­sa fie rezistente la acţiunea substanţelor chimice (dezinfectând, solvenţi, reactivi, etc.) ­sa fie incombustibile in incaperi in care se lucrează cu flacăra libera sau materiale cu

temperaturi ridicate. ­sa aibă pante de scurgere către recipienti de pardoseala in incaperile cu acumulări de apa

(bai, dusuri, spatii umede, etc) ­sa aibă un coeficient mic de conductibilitate termica si electrica. c) pereţi ­pereţii laterali cailor de circulaţie vor fi plani, netezi, fara asperităţi, bavuri, muchii tăioase

sau alte surse de rănire. ­se vor evita elementele ieşite din planul pereţilor care sa producă senzaţia de lovire (grinzi,

stâlpi, ghene de instalaţii). ­suprafeţele vitrate din pereţi vor fi protejate la lovire pana la inaltimea de minim 0,90 ­ 1,00

m.

V.2.1.3. Siguranţa cu privire la schimbarea de nivel ­diferentele de nivel sub trei trepte vor fi rezolvate cu plan inclinat cu panta de max.8%.

­la denivelări mai mari de 0,50 m se prevăd balustrade de protecţie conf. STAS 6131. ­inaltimea curenta a balustradelor h = 0,90 m. ­ferestrele tara parapet sau cu parapetul sub 0,90 m ca si suprafeţele de geam ale uşilor la

mai mult de 0,50 m fata de sol se vor asigura cu balustrade de protecţie (h recomandat = 1,00 m)

V.2.1.4. Siguranţa cu privire la deplasarea pe scari si rampe. ­pentru scări relaţia intre trepte si contratrepte va fi: 2h + 1 = 62­64 cm. ­dimensiuni uzuale h = 15­17 cm (min. 14 cm)

l = 28­30 cm (max. 34 cm) STAS 2965 ­latimi uzuale rampe ­ min. 1,20 m (impus de deplasarea persoanelor cu dificultăţi de mers) ­la scările pentru accesul bolnavilor se vor evita treptele cu nas sau deschise (fara

contratreapta) ­pe caile de evacuare scările cu rampe curbe se vor utiliza cu respectarea normelor specifice

de siguranţa la foc. ­inaltimea libera de trecere intre doua rampe suprapuse măsurata pe verticala la nasul treptei

va fi de h min. 2,10 m, la scările normale si h min. 1,90 m la scări de serviciu unde nu au acces bolnavi.

­scările vor avea mana curenta (fixata pe balustrada sau perete) pe o singura parte in cazul rampelor cu latimi pana la 1,20 m si pe ambele parti la rampe mai late.

­balustradele scărilor Ia rampe si podeşte trebuie sa fie astfel alcătuite incat sa nu permite trecerea copiilor (distante intre elemente max. 10 cm) si sa nu aibă elemente orizontale care sa permită catararea (intre 0,12­0,60 m de la partea inferioara)

­pentru accesul copiilor se montează mana curenta suplimentara la h = 0,60 m. ­ mana curenta trebuie sa fie uşor cuprinsa cu mana (diametru max. 5 cm) si sa nu prezinte

risc de agăţare sau rănire. ­finisajul scărilor va fi realizat din materiale antiderapante.

V.2.2. Siguranţa circulaţiei cu mijloace mecanice ­transportul pe verticala a tuturor categoriilor de utilizatori in dispensare si policlinici ca

si a materialelor se face cu ascensoare. Observaţie: Numărul redus de nivele recomandat pentru dispensare si policlinici nu exclude echiparea acestora cu mijloace mecanizate de transport pe verticala, respectiv ascensoare.

­ascensoarcle pentru persoane se alcătuiesc conf. STAS 2453 ­numărul sau prevederea de ascensoare se vor stabili in funcţie de capacitatea dispensarului

sau policlinicii si de numărul de persoane deservite. ­ascensoarele pentru persoane la care au acces si persoanele bolnave vor avea dimensiunile

minime ale cabinei de 1,10 x 1,40 m si golul uşii de acces la cabina de minim 0,80 m (pentru căruciorul rulant).

­viteza de deplasare nu va depasi 0,5 m/sec iar pornirea si oprirea se va face fara şocuri. ­diferenţa admisibila intre cabina si palierul de oprire va fi de max. 2,5 cm. ­platforma in fata ascensorului va fi de minim 1,50 x 2,40 m la dispunerea pe o latura si min.

1,50 x 3,30 m la dispunerea pe doua laturi a ascensoarelor (fat in fata). ­butoanele de acţionare (si soneria de alarma) se vor fixa la hmax. = 1,20 m (pentru manevra

din căruciorul rulant). ­pentru alimentarea cu energie electrica a ascensoarelor se va respecta normativul I 7. ­finisajul cabinei va fi rezistent la şocuri, uşor de intretinut si nu va prezenta muchii, profile

sau alte elemente ce pot răni utilizatorii.

V.2.3. Siguranţa cu privire la instalaţii Siguranţa cu privire la instalaţii presupune conceperea si executarea acestora astfel incat

utilizatorii sa fie protejaţi fata de riscurile de accidentare provocate fie din manevrarea greşita, fie din funcţionarea defectuoasa a acestora.

­se vor respecta prevederile cuprinse in normativul privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţa in utilizare CE­leu precizările din prezentul normativ pentru dispensare si policlinici.

V.2.3.1. Protecţia impotriva riscului de electrocutare a) alimentarea cu energie electrica a aparatelor, echipamentelor electrice se va face cu

respectarea condiţiilor de montaj indicate de furnizor sau adaptate normelor romaneşti in cazul in care acestea sunt mai severe.

b)tablourile electrice cu aparatele de comutare, siguranţa si control se vor amplasa astfel incat sa nu permită accesul la ele decât a personalului tehnic special instruit

c) pentru echipamentele si utilajele ce prezintă riscuri la manevrarea greşita se vor afişa la vedere instrucţiuni de folosire.

d) cablajele de legătura intre diversele componente ale aparaturii medicale se vor amplasa in canale sau ghene de cabluri protejate, evitandu­se desfăşurarea lor pe pardoseala sau pereţi (pana la h = 2,20 m)

e) masurile de protecţie la atingerea directa a instalaţiilor electrice se vor alcătui conform normativului I7. V.2.3.2. Protecţia impotriva riscului de arsura sau oparire

a) agenţii termici utilizaţi in dispensare si policlinici pentru incalzire, ventilare, climatizare vor fi de natura sa nu producă accidente in caz de avarie.

­temperatura pârtilor accesibile ale instalaţiilor va fi de max. 70° C. ­temperatura apei calde menajere va fi de max. 60° C. b) instalaţiile de apa fierbinte sau abur tehnologic vor avea conductele si echipamentele

protejate, inaccesibile persoanelor neinstruite (ghene inchise, izolaţii termice). c) in spatiile tehnice (subsoluri, canale vizitabile, in staţiile de producere a energiei termice)

conductele se vor marca prin simboluri si culori distincte. d) pentru instalaţiile de incalzire se vor respecta instrucţiunile din normativul I 5, iar pentru

instalaţiile si aparatele din spatiile tehnico­medicale se vor respecta si Normele departamentale de protecţia muncii in sectorul sanitar ­ MS ­ N/425 V.2.3.3. Protecţia impotriva riscului de explozie

a) toate instalaţiile, recipientii si echipamentele ce folosesc agenţi sau fluide sub presiune vor fi prevăzute cu dispozitive de siguranţa pentru cazul când presiunea se ridica peste parametrii normali (supapa de siguranţa, tablouri de control si alarmare, elemente de automatizare, etc)

b) dimensionarea si amplasarea rezervoarelor de combustibili aferenţi centralelor termice se va face conform cu normativul I13.

c) instalaţiile de gaze naturale cu componentele lor (trasee de distribuţie, staţii de reglare si reducere presiune, etc.) ca si condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească spatiile in care sunt folosite trebuie sa se conformeze normativului I ­ 6. folosirea recipientilor sub presiune fie in staţii centralizate fie local (acetilena, oxigen, gaze naturale lichefiate) se va face cu respectarea condiţiilor impuse de normativul C4 V.2.3.4. Protecţia impotriva riscului de intoxicare

­intoxicarea se poate produce prin prezenta in aer a unor substanţe nocive in cantităţi si concentraţii dăunătoare sănătăţii (monoxid de carbon, foraldehida, etc.)

­protecţia se realizează prin ventilarea corespunzătoare a spatiilor interioare cu degajări periculoase

­un caz particular ii reprezintă incalzirea cu sobe la dispensarele din mediul rural si unde protecţia la intoxicare cu gazele de ardere se refera la curăţirea si întreţinerea periodica a sobelor si coşurilor de fum, precum si respectarea normelor specifice in cazul folosirii gazului natural drept combustibil de ardere cu flacăra libera

. V.2.3.5. Protecţia impotriva riscului de contaminare sau otrăvire a) riscul de contaminare poate proveni de la utilizarea necorespunzatoare a aparaturii

medicale de investigare si tratament ce foloseşte radiaţii penetrante (raze X). Pentru protecţia impotriva riscului de contaminare (iradiere) se vor lua masuri de izolare fata de spatiile inconjuratoare conform "Normelor republicane de radioprotectie si securitate nucleara" ­ 133 si

"Normelor departamentale de protecţia muncii in sectorul sanitar" MS­N­425. b) riscul de otrăvire poate proveni din apa potabila care nu trebuie sa conţină substanţe

nocive după 48 ore de contact cu conductele de transport. In acest scop se va evita stagnarea apei in reţeaua de distribuţie (STAS 1342) V.2.3.6. Protecţia impotriva descărcărilor atmosferice ­protecţia impotriva descărcărilor atmosferice se va face in conformitate cu normativul 1­20.

V.2.3.7. Protecţia cu privire la exploatarea, întreţinerea si repararea instalaţiilor: se va asigura in conformitate cu prevederile "Normele de protecţia muncii in sectorul sanitar" MS­N­425.

V.2.4. Siguranţa cu privire la lucrări de întreţinere Se refera la siguranţa personalului de serviciu (paramedical) in timpul lucrărilor de

întreţinere, curăţenie sau reparare in clădirile pentru dispensare si policlinici. ­se vor respecta prevederile cuprinse in "Normativul privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al siguranţei in utilizare"­CE 1 si "Normelor de protecţia muncii in sectorul sanitar" MS­N­ 425 V.2.5. Siguranţa la intruziune si efracţie

­siguranţa la intruziune si efracţie presupune protecţia împotriva actelor de violenta, vandalism sau hoţie comise de persoane din exterior precum si protecţia împotriva pătrunderii insectelor si animalelor.

V.2.5.1. Pe langa prevederile cuprinse in "Normativul privind proiectarea clădirilor c ivi le din punct de vedere al siguranţei in exploatare" ­ CE 1 pentru dispensare si policlinici sunt necesare masuri suplimentare de protecţie la intruziune si efracţie a unor sectoare, compartimente si incaperi astfel:

a) spatiile de lucru sau depozitare a substanţelor periculoase (otrăvitoare, toxice) b) spatiile cu aparatura medicala valoroasa (sectoarele de investigaţii si tratamente

speciale). c) spatii tehnice a căror avariere poate pune in pericol utilizatorii construcţiei.

Masurile de siguranţa suplimentare pentru aceste spatii si funcţiuni vor fi: ­usi solide cu inchidere fiabila ­protejarea golurilor cu grilaje sau obloane ­sisteme de alarma

V.2.5.2. Protecţia la pătrunderea insectelor si animalelor este necesara din motive de igiena, rozătoarele si insectele fiind un vehicul de transmitere a infecţiilor.

Printre masurile de protecţie ce trebuie luate in proiectare, execuţie si exploatare sunt: ­etansarea trecerilor prin pereţi si plansee a diverselor tipuri de instalaţii; ­materiale de construcţii pentru finisare improprii inmultirii si proliferării insectelor; ­ghenele, subsolurile si canalele vizitabile ale instalaţiilor sa fie accesibile acţiunii de

salubrizare.

ANEXA V.2.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 12400/1,2 ­Performante in construcţii. Documente interpretative CE­1 ­ ­Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţa in exploatare MS­N­425 ­Norme de protecţia muncii in sectorul sanitar NG­1977 ­Norme generale de protecţie împotriva incendiilor. PI 18 ­Norme tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului. ND 94 ­Norme departamentale pentru prevenirea si stingerea incendiilor

pentru ramura Ministerului Sănătăţii N 133 ­Norme republicane de securitate nucleara. STAS 2965 ­Scări­ prescripţii generale de proiectare. STAS 6131 ­Înălţimi de siguranţa si alcătuirea parapetelor. STAS 2453 ­Ascensoare pentru persoane STAS 2455 ­Ascensoare pentru spitale 1 7 ­Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V. 1 20 ­Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de protecţie contra trăsnetului. PE­136 ­Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial. I 18 ­Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor interioare de telecomunicaţii. 1 13 ­Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de încălzirea 1 6 ­Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor si instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale. STAS 12338/1 ­Ventilare mecanica. I9 ­Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare. C 31 ­Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea, instalarea, exploatarea si verificarea cazanelor de abur de joasa presiune si a cazanelor de apa calda C4 ­Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, instalarea si verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune. PE 216 ­Regulament de exploatare tehnica a instalaţiilor de cazane. STAS 3417 ­Coşuri si canale de fum pentru instalaţii de incalzire centrala. C 239 ­Normativ pentru adaptarea construcţiilor de locuit, a construcţiilor si locurilor publice la cerinţele persoanelor handicapate. P 92 ­Normativ privind dotarea cu ascensoare a clădirilor de locuit, social­culturale si administrative.

V.3. SIGURANŢA LA FOC

Cerinţa de siguranţa la foc in cazul dispensarelor si policlinicilor va fi obţinută prin modul de realizare a construcţiei astfel incat sa se asigure:

­protecţia utilizatorilor si salvarea acestora,

­limitarea pierderilor de vieţi omeneşti si bunuri materiale

­impiedicarea extinderii incendiului la vecinătăţi

­prevenirea avariilor la vecinătăţi, in cazul prăbuşirii construcţiei incendiate. ­protecţia echipelor de intervenţie. ­condiţiile de performanta specifica pentru fiecare caz concret se stabilesc de către proiectantul investiţiei pe baza scenariilor de siguranţa la foc elaborate in conformitate cu reglementările de specialitate. Observaţie:Pentru dispensare si policlinici capacitatea globala de rezistenta la foc va fi de gradul I ­ II

CRITERII, PARAMETRII SI NIVELURI DE PERFORMANTA

V.3.1. Riscul izbucnirii incendiului ­reducerea riscului de izbucnire si propagare a incendiului se face prin limitarea surselor

potenţiale de aprindere si existenta materialelor combustibile. ­încăperile si spatiile din clădirile dispensarelor si policlinicilor se categorisesc in

următoarele nivele de risc: ­risc mare ­ densitatea sarcinii termice este mai mare de 840 MJ/mp (crematorii,

depozite butelii sub presiune cu capacitate peste 200 1, arhive cu volum peste 100 mc; depozite lichide inflamabile cu volum peste 40 1.

­risc mijlociu ­ densitatea sarcinii termice este cuprinsa intre 420 si 840 MJ/mp (radiologii, staţii de sterilizare, staţii de dezinfectie, laboratoare si/sau farmacii ce manipulează lichide inflamabile cu volume intre 101 si 401, arhive cu volume intre 50 ­ 100 mc, depozite de butelii sub presiune cu volume intre 50 1 si 200 1) ­risc mic ­ densitatea sarcinii termice sa fie mai mica de 420 MJ/mp (cabinete de consultaţii si tratamente, laboratoare in care se manipulează lichide inflamabile cu volum sub 10 1, depozite de butelii cu volum sub 50 1)

Se recomanda reducerea densităţii sarcinii termice rezultata din dotări la max. 420 MJ/mp iar a densităţii sarcinii termice totale la 620 MJ/mp.

­materialele utilizate se vor incadra in clasele de combustibilitate si limitele de rezistenta la foc normate astfel incat construcţia sa aibă gradul de rezistenta la foc de min. II.

­spatiile si funcţiunile cu pericol potenţial de incendiu (laboratoare, depozite, centrale termice, etc) se vor separa fata de spatiile invecinate prin pereţi si plansee rezistente la foc 3 ore respectiv 1 ora si 30 minute.

­se va urmări limitarea propagării incendiilor pe faţade ­spatiile cu aparatura de valoare se vor echipa cu instalaţii de semnalizare a incendiilor.

V.3.2. Intervale de timp asigurate in corelare cu acţiunile de intervenţie si salvare fata de dezvoltarea incendiului

V.3.2.1. Timpul de alarmare Intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului si semnalizarea acestuia este condiţionat de

sistemele utilizate (automate sau manuale): ­ in cazul sistemelor automate ­ max. 30 sec. ­ in cazul sistemelor manuale ­ max. 60 sec. ­ V.3.2.2. Timpul de alertare Intervalul de timp dintre momentul semnalizării incendiului si cel al alertării echipelor

specializate de pompieri depinde de sistemul utilizat: ­la sisteme automate de alertare ­ max. 30 sec. ­la sisteme manuale de alertare ­ max. 2 min. V.3.2.3. Timpul de supravieţuire Intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului si limita menţinerii in viata, care depinde de

tipul construcţiei, combustibilitatea si gradul de rezistenta la foc: ­min. 15 min. pentru gradul I—II rezistenta la foc. V.3.2.4. Timpul de evacuare Intervalul de timp dintre alarmarea utilizatorilor si evacuarea in exterior sau in spatii special

amenajate ferite de acţiunea focului se asigura in funcţie de gradul de rezistenta la foc a clădirii si lungimea caii de evacuare (L) considerând ca deplasarea pe orizontala a persoanelor bolnave se face cu viteza de circa 0,40 m/sec (V)

T = L/V Gabaritele si lungimea cailor de evacuare in cazul dispensarelor si po liclinicilor vor fi: ­ lat inii minime coridoare ­ 1.40 m ­lungimea maxima a caii de evacuare:

­in doua direcţii diferite ­ 40 m ­intr­o singura direcţie (coridor infundat) ­ 20m ­latimi usi:

­incaperi cu cel mult 50 persoane ­ 0,90 m ­încăperi in care se afla mai mult de 50 persoane ­ 1,00 m

Se recomanda evitarea coridoarelor infundate si posibilitatea evacuării in doua direcţii opuse.

V.3.2.5. Timpul de localizare si stingere a incendiului Intervalul de timp dintre alarmare si punerea sub control si stingere a incendiului este in

funcţie de dotarea cu mijloace de stingere precum si de timpul de alertare a serviciilor de intervenţie ­max 60 minute. V.3.2.6. Timpul de propagare a incendiilor la obiectele învecinate Intervalul de timp intre alarmare si propagarea incendiului la clădirile învecinate. Timpul

de propagare se determina prin calcul si este funcţie de: ­ distanta dintre cele 2 clădiri; ­ gradul de rezistenta la foc a clădirii vecine; ­ condiţii atmosferice;

V.3.3. Asigurarea performantelor construcţiei si a părtilor ei componente

V.3.3.1. Timpul de incendiere totala Intervalul de timp dintre momentul alarmării si generalizarea combustiei la toate clementele

construcţiei trebuie sa fie de cel puţin doua ori timpul de supravieţuire. ­min. 30 minute la construcţii de gradul I­II rezistente la foc. V.3.3.2. Etanşeitatea la aer a construcţiei Volumul de aer ce intra in clădire cu tamplaric exterioara închisa (usi si ferestre) precum si

cel care iese datorita diferentelor de presiune trebuie sa fie cat mai redus: ­maxim 2 schimburi de aer ora.

V.3.3.3. Compartimentarea antifoc a construcţiei Clădirile se vor compartimenta antifoc prin elemente de compartimentare speciale. Aria maxima construita la sol a unui compartiment de incendiu pentru clădirile de dispensare

si policlinici va fi de maxim 2500 mp V.3.3.4. Limita de rezistenta la foc a elementelor de construcţie, de

compartimentare sau separare a spatiilor: ­este intervalul de timp in care elementele de separare isi epuizează capacitatea de rezistenta

la un incendiu standard. ­limita de rezistenta a pereţilor antifoc din grupa CO va fi de 3­7 ore in funcţie de densitatea

sarcinii termice a compartimentului de incendiu. ­celelalte elemente de separare vor avea limitele de rezistenta la foc normată prin

reglementari de specialitate. V.3.3.5. Timpul de siguranţa la foc a refugiilor este data de rezistenta la foc a elementelor de delimitare si trebuie sa fie cel puţin egala cu timpul de supravieţuire ­ respectiv 15 min. V.3.3.6. Durata de siguranţa si capacitatea cailor de evacuare

Timpul in care caile de evacuare pot fi utilizate in condiţii de siguranţa trebuie sa fie cel puţin egal cu timpul de evacuare. Capacitatea si lăţimea cailor de evacuare se normează conform (cap. V.3.2.4.)

V.3.3.9. Accesibilitatea vehiculelor si serviciilor de pompieri Dispunerea, traseele si gabaritele cailor de acces funcţionale trebuie sa permită intervenţia pe

cel puţin 2 laturi a clădirii, pentru echipele si vehiculele de intervenţie. Drumurile si aleile normale de acces si circulaţie in incintele sau pe amplasamentele

dispensarelor si policlinicilor vor servi si drept cai de acces pentru maşinile de intervenţie la incendiu (cap. IV.5.7.)

V.3.3.10 Echiparea si dotarea clădirilor cu mijloace fixe si mobile de intervenţie.

Echiparea si dotarea cu mijloace de prima intervenţie se va face conform anexei V.3.a., in funcţie de tipul construcţiei si caracteristicile spatiilor nterioare si exterioare.

V.3.3.11. Asigurarea accesului echipelor de intervenţie Conformarea construcţiilor trebuie sa asigure trasee scurte marcate uşor de recunoscut si

dimensionate corespunzător pentru echipele de intervenţie, conform scenariilor de siguranţa. V.3.4. Performantele elementelor si materialelor de construcţie V.3.4.1. Combustibilitatea elementelor si materialelor de construcţie.

Se admite utilizarea materialelor de construcţie din clasa CO ­ C2 de combustibilitate. V.3.4.2. Contribuţia la evoluţia incendiului:

Densitatea sarcinii termice se calculează conf. STAS 10903/2 si se va limita la 620 MJ/mp stabilindu­se si masurile de protecţie corespunzătoare. V.3.4.3. Propagarea flăcărilor pe suprafaţa elementelor si materialelor de construcţie.

Alcătuirea si felul materialelor de construcţie trebuie sa limiteze viteza de propagare a flăcărilor pe suprafaţa lor la mai puţin de 45 cm in 10 minute (STAS 113357) V.3.4.4. Se va limita folosirea materialelor, mobilierului si echipamentelor care prin ardere pot degaja substanţe toxice. Se vor lua masuri de evacuare a fumului si gazelor toxice din spatiile de depozitare de categoria "C" pericol de incendiu, din casele de scaii si din circulaţiile orizontale comune fara lumina naturala. V.3.4.5. Gradul de rezistenta la foc a construcţiei. Se recomanda alegerea unei capacităţi globale de rezistenta la foc a clădirii pentru a rezista incendiului, stabilindu­se pentru dispensare si policlinici gradul I­II de rezistenta la foc.

ANEXA V.3.a. DOTAREA CU MIJLOACE DE PRIMA INTERVENŢIE PENTRU STINGEREA

INCENDIILOR DENUMIREA OBIECTIVULUI

STINGATOARE PORTABILE OBSERVAŢII SPUMA CHIMICA PRAF SI C02 C02 9 kg 3 kg 5 kg 3 kg

0 1 2 3 4 5 2* 1 * * cel

puţin doua pe nivel

­dispensar medical sau policlinic ­la 20 m.coridor sau 100 mp.arie utila ­cabinete medicale de diagnostic si tratament, laboratoare diverse, farmacie etc. ­la fiecare încăpere cu aparatura electrica peste 0,5 kw •centrala termica

­la fiecare cazan •punct termic

1 _

­la fiecare baterie • crematoriu

1 1

­la o instalaţie • staţie hidrofor

2 1

­la un recipient 1 1 •centrala ventilaţie 1 I

•spălătorie mecanica •arhive,biblioteci, depozite diverse

2 1

­la 100 mp.arie 1 1** ­ ­ **cel

puţin unul pe incapere

­la 50 mp.arie utila 1 ** 1

0 1 2 3 4 5 •depozite lichide

inflamabile ­la 100 mp.arie utila 2** 1 •grup electrogen 1* 1 ­ •camera tablouri electrice ­la fiecare incapere ­ ­ 1 •panou (pichet) exterior de incendiu­1 bucata la 1000 mp teren pe obiect si va fidotat cu: ­40 ml. furtun ­1 buc. racord refulare tip C ­1 buc.lada nisip 0,5 mc. ­8 garnituri racord ­2 buc.chei racord ABC ­2 buc.fise furtun tip C ­1 clopot alarma ­2 buc.lopeti cu coada ­2 buc.galeţi 10 1 ­2 buc.căngi fier ­2 buc.stingatoare cu spuma si CO: ­1 buc.pătura incendiu

• Materiale de salvare in caz de incendiu sau calamitate: ­la min.500 mp.arie utila si la construcţii P+3,se vor prevedea: ­un tub expandabil de salvare cu cos si cadru de lansare si 6 kg coarda relon. Masti contra gazelor si aparate izolantc se prevăd conform scenariilor de siguranţa la foc elaborate.

ANEXA V.3.b. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

N.G.­1977 ­ Norme generale de protecţie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea construcţiilor si instalaţiilor. P 1 18 ­ Norme tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului

Ordin 381/1219 ­ Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor ­completare la NG51 ­ 1992 ­ Privind unele masuri pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire si stingere a incendiilor STAS 10903/2 ­ Determinarea sarcinii termice in construcţii. NC ­ 58 ­ Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in construcţii I5 ­ Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de ventilare. I 6 ­ Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor si instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale I 7 ­ Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor electrice I 9 ­ Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare I 13 ­ Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de incalzire I 18 ­ Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de telecomunicaţii I 20 ­ Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de protecţie contra trăsnetului STAS 1478 ­ Construcţii civile si industriale. Alimentarea cu apa. STAS 6168 ­Masuri de siguranţa contra incendiilor. Scări de intervenţie si salvare. STAS 6647 ­Masuri de siguranţa contra incendiilor. Elemente de protecţie a golurilor. STAS 6793 ­ Lucrări de zidărie. Coşuri, canale de fum la construcţii;) civile. STAS 297/1,2 Indicatoare de securitate. Culori si forme STAS 2965 Scări interioare in construcţii STAS 3081 Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidranti interiori. ND ­ 94 Norme departamentale pentru prevenirea si stingerea incendiilor pentru ramura Ministerului Sănătăţii

V.4. IGIENA, SĂNĂTATEA OAMENILOR, REFACEREA SI PROTECŢIA MEDIULUI

Cerinţa privind igiena, sănătatea oamenilor si protecţia mediului presupune conceperea si executarea spat iilor si a clementelor componente pentru dispensare si policlinici astfel incat sa nu fie periclitate sănătatea si igiena ocupanţilor, urmarindu­se in acelaşi timp si protecţia mediului inconjurator.

Criteriile de performanta in cazul acestor cerinţe se refera la: 1. Igiena mediului interior 2. Igiena apei 3. Igiena evacuării reziduurilor lichide 4. Igiena evacuării reziduurilor solide 5. Protecţia mediului.

V.4.1. Igiena mediului interior Se refera la: a. Igiena higrotermica b. Igiena aerului c. Igiena finisajelor d. Igiena vizuala c. Igiena auditiva.

V.4.1.a. Igiena higrotermic Asigurarea unei igicne higrotermice minime acceptabile presupune asigurarea unei ambiante

termice interioare corespunzătoare atât iarna cat si vara, in funcţie de destinaţia spaţiului si activitatea desfăşurata.

V.4.1.a.1 Temperatura ambianta 'ta' (se măsoară in centrul încăperii la 1,5 m de la pardoseala cu termometru cu glob) ­in perioada rece (conf. STAS 1907'2) ­min. 20° C ­ laboratoare, circulaţii, aşteptări ­min. 22° C ­ cabinete medicale, tratamente, staţionare ­min. 24° C ­ vestiare, dusuri, spatii de tratament umed ­in perioada calda

­Tmax. = 26° C ­ pentru o viteza relativa a aerului de 0,275 m/sec Observaţie: Temperatura in perioada de vara poate fi mai mare decât valoarea de 26°C (max. 28° C) pentru o creştere a vitezei aerului cu 0,275 m/sec pentru 1° C (dar max. 0,45 m/sec) V.4.1.a.3. Umiditatea relativa a aerului (UR)

Va fi corelata cu temperatura ambianta (ta­ conf. V.4.1.a.l) UR = 30 ­ 60 %

V.4.1.a.4. Asimetria temperaturii ambiante (STAS 13149) ­se calculează in raport cu un plan vertical situat in zona ocupata la 0,60 m de la pardoseala. ­fata de ferestre sau suprafeţe reci ­ max. 10° C ­fata de un planseu incalzit ­ max. 5° C

V.4.1.a.5. Diferenţa de temperatura pe verticala (STAS 13149) ­ intre cap si glezne max. 3° C

V.4.1.a.6. Temperatura suprafeţelor interioare in contact direct cu omul (STAS 6472/3) ­pardoseli ­ iarna ­ min. 18° C

­ vara ­ max. 28° C ­pereţi ­ iarna ­ min. 16° C

vara ­ max. 30° C

ANEXAV.4.1.a DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 1907/1,2 ­ Calculul necesarului de căldura. STAS 6472/3­ Calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirii. I 5 ­ Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de ventilare. CEE ­ nov. 93 Documente interpretative ­ Igiena, sănătatea si mediul inconjurator MS ­ 425 ­ Normativ departamental de protecţia muncii in sectorul sanitar NP 200­ Instrucţiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de inchidere a clădirilor. STAS 13149 ­ Fizica construcţiilor. Ambiente termice moderate.Determinarea indicilor PMV si PPD si niveluri de performanta pentru ambiante

V4.1.b. Igiena aerului ­Cerinţa privind igiena aerului implica asigurarea in spatiile dispensarelor si policlinicilor a

parametrilor de calitate care sa nu pericliteze sănătatea utilizatorilor prin agenţi poluanţi purtaţi de aer (germeni patogeni, particule in suspensie, mirosuri dezagreabile, emanaţii nocive, contaminanţi radioactivi, etc.

­Anumite spatii din dispensare si policlinici, prin natura activităţii lor necesita o ventilare forţată sau climatizare pentru asigurarea parametrilor calitativi ai aerului (hidroterapie, sterilizare centrala, spălătorii).

­In funcţie de nivelul de asepsie al spatiilor pentru dispensare si policlinici acestea se incadreaza in clasa III respectiv nivel normal de asepsie N < 500 germeni/mc aer

­In spatiile din clasa III de asepsie in care se utilizează sisteme de ventilare­climatizare, este permisa recircularea aerului fie la nivelul fiecărei incaperi prin unităţi locale de climatizare, fie pe grupe de incaperi compatibile ca funcţiuni si exigente prin centrala de ventilare sau climatizare. V.4.1.b.l. Asigurarea unor concentraţii maxime admisibile de substanţe poluante

­provenite din materiale de construcţie, instalaţii tehnice, aparate de ardere, etc. ­pentru valori maxim admisibile ale concentraţiilor de substanţe poluante se vor respecta

prevederile "Normativului departamental de protecţia muncii in sectorul sanitar 1984" si "Normativul privind puritatea aerului in incaperi cu diverse destinaţii ­ ÎNCERC 96" si "Normele republicane de securitate nucleara"­ N ­ 133. V.4.1.b.2. Asigurarea ventilării aerului

a)­ ventilare naturala: numărul minim de schimburi de aer va fi de: ­ 0,5 sch./ora ­ cabinete consultaţii, camere tratamente, circulaţii, grupuri sanitare ­ 1 sch./ora ­ laboratoare, spălătorie, hidroterapie, sterilizare centrala. b) ventilare mecanica ­ este necesara in spatiile cu degajări de căldura, umiditate sau

substanţe poluante; ­ventilare mecanica generala cu sisteme de introducere aer proaspăt si evacuare aer viciat se

prevăd la spatiile pentru spălătorii. ­ventilare mecanica cu evacuare de aer viciat la sterilizarea centrala ­pentru anumite

funcţiuni cu degajări locale ­ la nise laborator, boxe sterile, tehnica dentara (hote de evacuare) ­pentru spatii cu destinaţie speciala de investigare se prevăd instalaţii de condiţionare

(computer tomograf) impuse de condiţiile de funcţionare ale aparatelor. ­calculul instalaţiilor de ventilare pe categorii de funcţiuni se va face in conformitate cu normativul I 5.

ANEXA V.4.1.b.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 10813 ­ Puritatea aerului. Determinarea pulberilor in suspensie. STAS 11322 ­ Puritatea aerului. Determinarea pulberilor in suspensie. STAS 11322 ­ Puritatea aerului. Determinarea aldehidei formice. STAS 12051 ­ Aer. Determinarea conţinutului de radon 222. STAS 9081 ­Poluarea aerului STAS 12574 ­ Aer din zone protejate. Condiţii de calitate. STAS 1238/1 ­ Ventilare mecanica. Debitul de aer proaspăt. Normativ in curs de editare (INCERC) ­ Normativ privind igiena compoziţiei aerului in spatii cu diverse destinaţii in funcţie de activităţile desfăşurate in regim de iarna­vara. Documente inteipretative CEE ­ nov. 93 ­ Igiena, sănătatea si mediul inconjurator. M S. 425 ­ Normativ departamental de protecţia muncii in sectorul sanitar. DIN 1946 ­ fila 4 ­ Ventilaţii in instituţii spitaliceşti. I 5 ­ Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de ventilare. N – 133 ­ Norme republicane de securitate nucleara.

V.4.1.c Igiena finisajelor

­Cerinţa privind igiena finisajelor consta in asigurarea calităţii suprefetelor interioare a elementelor de delimitare a spatiilor astfel incat sa nu fie periclitata sănătatea utilizatorilor.

­Materialele de finisaj trebuie sa aibă următoarele calităţi ­lavabile ­rezistente la dezinfectanti ­sa nu retina praful ­sa nu permită dezvoltarea de organisme parazite (gândaci, acarieni, mucegaiuri) ­sa prezinte calităţi estetice

V.4.1.d. Igiena vizuala Cerinţa privind igiena vizuala consta in asigurarea calităţ ii iluminatului natural si

artificial astfel incat utilizatorii sa­si poată desfăşura activitatea in siguranţa. V.4.1.d.l Asigurarea iluminatului natural a)­ [luminatul natural se asigura prin suprafeţe de ferestre si orientare si se exprima prin raportul arie fereastra arie pardoseala ­ laboratoare, tratamente, mici intervenţii, pansamente 1/3­1/4. ­farmacie, consultaţii ­ 1/4­1/6 ­spălătorie, sterilizare ­ 1/5­1/8 ­aşteptări, fizioterapie, circulaţii, anexe­ 1/6­1/8

b)­ Factorul de uniformitate ­ raportul dintre iluminarea minima si cea maxima. ­holuri, coridoare, anexe sanitare ­ 0,10 ­incaperi de lucru curente ­ 0,20 ­cabinete de consultaţii, tratamente, laboratoare ­ 0,60. V.4.1.d.2. Asigurarea iluminatului artificial a) ­ Nivelul de iluminare artificiala (valori minime) conf PE ­ 136; STAS 6546/1,3

Pentru spatii cu specific medical si pentru alte spatii anexe din cadrul dispensarelor si policlinicilor valorile minime de iluminare artificiala vor fi:

­camera staţionar ­iluminat general 50 Ix ­iluminat local 300 Ix ­cabinet consultaţii, tratamente, explorări, fizioterapie ­iluminat general ­ 200 lx ­ iluminat local ­ 300 lx ­laboratoare tehnica dentara ­iluminat general 200 lx

­iluminat local 400 lx ­holuri, coridoare, aşteptări ­ iluminat general 30 lx

Observatie: măsurarea iluminării se face: ­iluminat general 0,85­1,00 m de la pardoseala ­iluminat local 0,5 m de la planul de lucru

b)­ Factor de uniformitate ­incaperi de utilitate generala ­ min. 0,65 ­circulaţii, anexe ­ min. 0,25

c)­ Evitarea sau limitarea orbirii ­se vor lua masuri de amplasare si ecranare a corpurilor de iluminat pentru evitarea orbirii

directe; ­se vor alege finisajele mate sau dispersante de lumina pentru a evita orbirea prin reflexie

ANEXA V.4.1.d.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 8313 ­ Iluminatul in clădiri si in spatii STAS 6221 ­ Iluminatul natural al incaperilor la clădiri civile si industriale. STAS 6646/1 ­ Iluminatul artificial. Condiţii generale pentru iluminat in clădiri civile. STAS 6646/3 ­ Iluminatul artificial. Condiţii speciale pentru iluminat in clădiri civile. PE 136 ­ Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial in utilizări casnice.

Documente interpretative CEE ­ nov 93 ­ Igiena, sănătatea si mediul inconjurator. MS­425 ­ Normativ departamental de protecţia muncii in sectorul sanitar.

V.4.1.e Igiena auditiva ­Cerinţa privind igiena auditiva se refera la realizarea spatiilor interioare astfel incat

zgomotul perturbator sa fie menţinut la un nivel care sa nu afecteze sănătatea oamenilor. ­Ambianta acustica interioara, condiţiile de zgomot ca si performantele elementelor de

delimitare a spatiilor sunt prezentate la cap. V.6. "Protecţia impotriva zgomotului" ­Nivelul de zgomot echivalent interior (limite admisibile ale nivelului sonor) datorat unor

surse exterioare este de: ­30 dB ± 5 dB ­ in plus ziua

­ in minus noaptea ­Masurile generale pentru protecţia acustica sunt: ­amplasarea dispensarelor si policlinicilor la distanta de vecinătăţi producătoare de zgomot

sau vibraţii. ­separarea spatiilor interioare producătoare de zgomot fata de cele cu cerinţe deosebite de

protecţie (spatiile gospodăreşti si tehnico­utilitare) ­masuri de protecţie locala a generatorilor de zgomot prin clemente de atenuare (masuri

constructive, izolaţii fonice, viteze reduse de vehiculare a fluidelor, etc.)

V.4.2. Igiena apei Cerinţe privind igiena apei se refera la condiţiile de distribuţie a acesteia la un debit suficient

si la puritatea impusa apei potabile

V.4.2.1. Calitatea apei­polabilitatca ­In construcţiile pentru dispensare si policlinici se va folosi numai apa potabila. ­Potabilitatea apei va fi conforma cu prevederile STAS 1342

V.4.2.3. Asigurarea cantităţii de apa necesara a) ­ Necesarul curent de apa pentru dispensare si policlinici raportat la consultaţie este

calculat in funcţie de capacitatea si mărimea construcţiei astfel: ­pentru igiena pacienţilor: dispensare rurale, urbane si policlinice ­8,5 1/cons ­pentru igiena personal: dispensare rurale, urbane si policlinice ­15 1/cons

­dezinfectie instrumentar: dispensar rural si urban ­ 5 1/cons . dispensar policlinic ­ 10 1/cons

­spălare inventar moale: dispensar rural si urban ­l 1/cons. dispensar policlinic ­ 1,5 1 /cons.

­igiena spatiilor interioare: dispensar rural si urban ­ 2 1/cons. dispensar policlinic ­ 16 1/cons.

­igiena spatiilor exterioare: dispensar rural si urban ­ 7 1/cons. dispensar policlinic ­ 10 1/cons.

­utilizări tehnologice: dispensar rural si urban ­ 3 1/cons. dispensar policlinic ­ 10 1/cons.

­consumuri nenormate: dispensar rural si urban ­ 5% dispensar urban si policlinic ­.10%

total consum apa: dispensar rural­ 50 l/cons. dispensar urban ­ 60 1/cons. dispensar policlinic ­ 80 l/cons.

b) In perioadele cu deficit sau întreruperi de apa trebuie asigurat un minim de 80% din necesarul pe timp de 12 ore. c) La sectoarele fizioterapie si recuperare medicala hidroterapeutica se adaugă un necesar de apa de 130 l/procedura zi in afara celui calculat

ANEXA V.4..2.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 6322 ­ Apa potabila. Determinarea culorii STAS 6323 ­ Apa potabila. Determinarea turbiditatii. STAS 6324 ­ Apa potabila. Determinarea temperaturii, mirosului si gustului. STAS 6325 ­ Apa potabila. Determinarea PH­ului STAS 6329 ­ Apa potabila. Analiza biologica. STAS 3001 ­ Apa. Analiza bacteriologica. STAS 1342 ­ Apa potabila. STAS 3026 ­ Apa potabila. Determinarea durităţii. STAS 3002 ­ Apa potabila. Determinarea substanţelor organice . STAS 12650 ­ Apa potabila. Determinarea conţinutului de pesticide.

Documente interpretative CEE ­ nov.93 ­Igiena, sănătatea si mediul inconjurator

M.S.­ 425 ­ Normativ departamental de protecţia muncii in sectorul sanitar

V.4.3. Igiena evacuării reziduurilor lichide ­Cerinţa privind igiena evacuării reziduurilor lichide implica organizarea unui sistem de

eliminare a acestora tara a prezenta pericol de contaminare a oamenilor sau a mediului. ­Reziduurile lichide da la dispensare si policlinici sunt: ­apele uzate menajere obişnuite (de la grupurile sanitare si de la toţi recipientii interiori a

căror ape uzate sunt considerate convenţional "curate".)

­ape uzate cu nisip, spume (de la spălătorii). ­ape pluviale.

V.4.3.1. Asigurarea evitării poluării solului, subsolului sau a aerului a)conditii de rezolvare a evacuării ­apele uzate din dispensare si policlinici se evacuează de regula prin reţeaua de canalizare

publica. ­in lipsa unui sistem public de canalizare, in cazul amplasamentelor din mediul rural se vor

prevedea instalaţii proprii de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate. b)asigurarca condiţiilor de calitate a apelor uzate. ­apele uzate ce sunt colectate in reţelele de incinta si evacuate in reţeaua publica trebuie sa

îndeplinească condiţiile prevăzute in normativul C90. Apele provenite de la laboratoare diverse vor fi diluate si neutralizate in recipientii proprii de

ape uzate iar pentru cele provenite de la spălătorii se vor prevedea sisteme de preepurare cu reţinerea nisipurilor, nămolurilor si spumelor.

c)asigurarea condiţiilor de calitate a reţelelor de canalizare ­sa reziste la solicitări mecanice. ­sa fie impermeabile. ­sa reziste la acţiunile agresive ale apelor uzate. ­sa aibă rugozitate scăzuta ­sa respecte cotele de montaj pentru evitarea colmatarii

V.4.3.2. Evitarea emisiei de mirosuri dezagreabile ­prevederea de garda hidraulica la receptorii de ape uzate, ­evitarea uscării sifoanelor de pardosele prin legarea lor la un

obiect sanitar curent (lavoare) ­asigurarea unei dilut ii corespunzătoare a apelor uzate­etansarea căminelor de racord si

de vizitare din vecinătatea clădirilor.

V.4.3.3. Evitarea contaminării reţelei de apa potabila ­se asigura prin rezolvarea corecta a canalizării si alimentarii cu apa conform STAS 8591/1,

1 9, STAS 1795, STAS 4163/1 ANEXA V.4.3

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 1795 ­ Canalizare interioara. STAS 1846 ­ Canalizări exterioare. Debite. Prescripţii de proiectare. STAS 3051 ­ Sisteme de canalizări. Canale ale reţelelor exterioare. Prescripţii de proiectare. STAS 2448 ­ Canalizări. Cămine de vizitare. Prescripţii de proiectare. STAS 10§59 ­ Canalizări. Staţii de epurare a apelor uzate provenite din centrele populate. STAS 12278 ­ Canalizări. Bazine de fermentare a nămolurilor la staţiile de epurare a centrelor populate STAS 12594 ­ Canalizări. Staţii de pompare. Documente interpretative CEE ­ nov 93 ­ Igiena, sănătatea si mediul inconjurator. M.S. 425 ­ Normativ departamental de preotectia muncii in sectorul sanitar V.4.4. Igiena evacuării reziduurilor solide

­Cerinţa evacuării reziduurilor solide implica asigurarea cu sisteme corespunzătoare de colectare, depozitare si evacuare a gunoaielor in condiţii de igiena si cu eliminarea riscului de poluare a solului, apei uzate sau aerului. V.4.4.1. Deseurile solide provenite din activitatea dispensarelor si policlinicilor sunt:

a) ­ deşeuri reciclabile (neinfectate) ­ hârtie, ambalaje, carton, metal b) ­ deşeuri medicale curente potenţial infectate (vata, tifon, produse biologice, deşeuri de

laborator). V.4.4.2. Asigurarea colectării, depozitarii si evacuării deşeurilor solide

a) ­ deseurile reciclabile ­ se colectează si se depozitează distinct pe platforme speciale, izolate.

b)­ deseurile nereciclabile ­ gunoiul menajer se colectează la sursa in recipienti inchisi si se depozitează in incaperi special amenajate prevăzute cu instalaţii de apa si canalizare pentru curăţenie si igienizare. Gunoiul menajer poate fi evacuat prin serviciul de salubritate publica.

­ deseurile medicale curente ­ cu potenţial infectios se colectează in ambalaje etanşe si se tratează cu substanţe de dezinfectie si dezactivare si/sau se ard in crematorii (cap. I I I .3.8.)

V.4.5. Refacerea si protecţia mediului ­Cerinţe de refacere si protecţie a mediului presupune realizarea construcţiilor pentru

dispensare si policlinici astfel incat pe toata durata de viata (execuţie, exploatare, postutilizare) sa nu afecteze echilibrul ecologic, sa nu dăuneze sănătăţii, confortului si liniştii oamenilor.

Factorii supuşi protecţiei mediului sunt: ­aerul ­apele ­solul si subsolul V.4.5.1. Asimilarea evitării poluării aerului exterior a) ­ poluanţii emisi in atmosfera prin activitatea din dispensare si policlinici nu trebuie sa

depăşească concentraţiile maxime admisibile conf. STAS 10574. ­masurile preventive impotriva poluării aerului sunt

­ limitarea emisiei de poluanţi din gazele de ardere a centralelor termice si crematoriile prin controlul arderii si disiparea in atmosfera a gazelor arse.

­ filtrarea aerului evacuat prin utilizarea sistemelor specifice de purificare. V.4.5.2. Asigurarea evitării poluării solului si apei.

­ apele uzate se vor evacua numai prin reţele proprii de canalizare. ­ înainte de deversare in reţelele publice se va proceda (unde este cazul) la tratarea apelor

uzate prin procedee de preparare in funcţie de natura poluanţilor. ­ ­apele uzate trebuie sa indeplineasca prevederile normativului C90

ANEXA V. 4..5.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

Legea 137/95 ­ Legea protecţiei mediului. Legea 5/1989 ­ Legea privind protecţia si asigurarea calităţii apelor. Legea 3/1978 ­ Legea privind asigurarea sănătăţii populaţiei. Decret 466/1979 ­ Decret privind regimul produselor si substanţelor toxice. Decret 414/1979 ­ Decret privind stabilirea valorilor limita admisibile ale principalelor substanţe poluante din apele uzate. Ordinul 462/1993 ­ Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei. STAS 10574 ­ Aer din zonele protejate. Condiţii de calitate. STAS 10331 ­ Puritatea aerului.Principii si reguli generale de supraveghere a calităţii aerului. STAS 10194 ­ Puritatea aerului. Determinarea conţinutului de bioxid de sulf. STAS 10329 ­ Puritatea aerului. Determinarea bioxidului de azot.

V.5. IZOLAREA TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE

­Cerinţa privind izolarea termica, hidrofuga si economia de energie presupune o conformare generala si de detaliu a construcţiei astfel incat pierderile energetice sa fie minime iar

consumurile de energie in vederea obţinerii unui confort minim admisibil sa fie cat mai limitate.

V.5.1. Asigurarea performantelor higrotehnice ale elementelor perimetrale de includere trebuie sa limiteze pierderile de căldura. V.5.1.1. Rezistenta termica specifica necesara (Ros) a elementelor de inchidere trebuie sa fie mai mare sau egala cu rezistenta minima necesara la transfer termic (Ronec.) calculate conform STAS 6472/3. V.5.1.2. Diferenţa de temperatura dintre fata interioara a elementelor de inchidere si aerul interior (conf. STAS 6472/3) sa fie de maxim.

temperatura interioara

umiditatea relativa diferenţa de temperatura ∆Ti (K)

pereţi acoperiş pardoseli 18° C 60% 4 3 2 22° C 50% 6 4,5 3

V.1.3. Rezistenta la permeabilitatea aerului a elementelor de inchidere perimetrale trebuie sa fie mai mare decât rezistenta minima calculata conf. STAS 6472/7.

V.5.2. Evitarea apariţiei condensului se obţine prin: ­realizarea elementelor de inchidere astfel ca temperatura pe suprafaţa lor interioara sa aibă

in orice punct o valoare peste temperatura punctului de rouă (ϕ M), corespunzătoare temperaturii si umidităţii relative a aerului interior.

­umiditatea materialelor componente in perioadele reci sa nu depăşească valorile normate conf. STAS 6472/4.

­ ­cantitatea de apa acumulata in masa elementelor de inchidere, provenit din condensarea vaporilor in perioada rece sa fie mai mica decât cantitatea de apa evaporată in perioada calda, (ma < mv) V.5.3. Asigurarea economiei de energie: ­ se obţine prin realizarea elementelor de construcţie pentru inchideri ca si concepţia generala a construcţiei astfel incat pierderile de căldura sa fie minime. V.5.3.1. Coeficientul global de izolare termica "Gl" ­pe ansamblul clădirii trebuie sa fie mai mic sau egal cu coeficientul global de izolare termica de referinţe Gl ref. (determinat conform normativului pentru calculul coeficientului global de izolare termica la clădiri cu alte destinaţii decât cea de locuit) V.5.3.2. Consumul anual de energie pentru incalzire "Q" trebuie sa fie mai mic sau egal cu consumul de referinţa "Qref." Q = 24/1000 x Gl x N12 (Kwh/mc) Qref = 24/1000 x Gl ref. x N12 (Kwh/mc) (N12 se determina conf. STAS 4839) V.5.3.3. Eficienta instalaţiilor de incalzire se determina prin calcularea consumurilor specifice pentru incalzire, respectiv raportul intre necesarul de energie termica pentru incalzire si randamentul total al instalaţiei calculat cu relaţia: η T = η S x η R x η ii ; in care

η S= randamentul sursei de energie η R = randamentul reţelei de distribuţie η ii = randamentul instalaţiei interioare ­La determinarea energiei necesare încălzirii s­a făcut abstracţie de: ­incalzirea electrica ­prepararea apei calde de consum ­energia pentru iluminat si alimentare aparatura electrica ­sistemele de climatizare

­aporturile insoririi si al ocupanţilor

ANEXA V.5. DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 6472/2 ­ Fizica construcţiilor. Higrotermia. Parametrii climatici exteriori.

STAS 6472/3 ­ Fizica construcţiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirii.

STAS 6472/6 ­ Fizica construcţiilor. Higrotermia elementelor de construcţii cu punţi termice.

STAS 6472/7 ­ Fizica construcţiilor. Termotehnica. Calculul permeabilităţii la aer a elementelor si materialelor de construcţii. STAS 4839 ­ Instalaţii de incalzire. Numărul anual grade­zile. STAS 9791 ­ Rosturi la faţadele clădirilor executate cu panouri mari prefabricate. Clasificare, terminologie si principii generale de proiectare. NP 200 ­ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea la stabilitate termica, a elementelor de inchidere a clădirilor.Prescripţii tehnice in curs de editare (INCERC) – Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termica la clădiri cu alta destinaţie decât cea de locuit. C 107 ­ Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii. STAS 6472/10 ­ Fizica construcţiilor. Termotehnica. Transferul termic la contactul cu pardoseala. Clasificarea si metoda de determinare. STAS 13149 ­ Fizica construcţiilor. Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV, PPD si nivele de performanta pentru ambiante. STAS 1907/1 ­ Instalaţii de incalzire. Calculul necesarului de căldura.Prescripţii de calcul. Reglementari in curs de editare (INCERC) – Normativ privind igiena compoziţiei aerului la clădiri cu diverse destinaţii in regim de iarna­vara. P 68 ­ Normativ privind gradul de protecţie termica a clădirilor si de reducere a consumului de energie pentru incalzire. Documente interpretative CEE ­ nov. 1993 ­ Economia de energie.si izolare termica

V.6. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

­ Protecţia impotriva zgomotului presupune conformarea spatiilor si elementelor de construcţie astfel incat zgomotul aerian sau impact din exteriorul clădirilor sa fie perceput de ocupanţi in limite fiziologice normale cu un confort acustic acceptabil (conf cap. V.4.I.C. ­ igiena auditiva).

V.6.1. Asigurarea izolării acustice si protecţia la zgomot aerian sau de impact ale elementelor de construcţie, in funcţie de destinaţia incaperilor si de exigentele utilizatorilor se stabilesc conf. prevederilor STAS 6156.

­ Soluţiile constructive ale elementelor de construcţie utilizate la realizarea clădirilor pentru dispensare si policlinici pentru asigurarea cerinţelor de rezistenta si stabilitate, siguranţa la foc si confort higrotermic, trebuie sa satisfacă si cerinţele de izolare acustica stabilite prin "Normativul departamental de protecţia muncii" al Ministerului Sănătăţii. ­ MS 425 ­ Izolarea fonica a unor incaperi speciale (boxe, audiometrie) se va face pe baza unui calcul conf. STAS 6661

ANEXA V.6

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 10009 ­ Acustica in construcţii. Acustica urbana.Limite admisibile ale

nivelului de zgomot.

STAS 6156 ­ Acustica in construcţii. Protecţia împotriva zgomotului in construcţii civile

si social­culturale. Limite admisibile si parametrii de izolare acustica.

P 122 ­ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea si executarea masurilor de protecţie

acustica la clădiri social­culturale.

C 125 ­ Instrucţiuni tehnice de proiectare si execuţie privind protecţia fonica a clădirilor

Documente interpretative CEE ­ nov. 93 ­ Protecţia la zgomot

ANEXE GENERALE

Scheme funcţionale si de organizare a spatiilor

DISPENSAR POLICLINIC SCHEMA FUNCŢIONALA

LEGENDA

1CABINET CONSULTAT I I

2SALA DE TRATAMENTE

3SPAT IU LUCRU PERSONAL MEDIU

4SALA ASTEPTARE

CABINETE INTERNE +SPECIALITATI

LE G E N D A A SPAŢIU CONSULTAŢIE B SPAŢIU CONVORBIRI CU MEDICUL C SPAŢIU DEPOZITARE INSTRUMENTE MEDICAMENTE D SPAŢIU SPĂLARE E SPAŢIU DEZBRĂCARE, IMBRACARE F SPAŢIU CINTARIRE ===== CIRCUIT MEDICI —— CIRCUIT PACIENŢI __ __ CIRCUIT PERSONAL MEDIU

CABINET CONSULTAŢII DE TIP CURENT

LEGENDA: 1 CANAPEA CONSULTAŢII 2 MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 3 BIROU CU CORP 4 SCAUN 5 TABURET REGLABIL 6 DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 7 CÂNTAR 8 CUIER 9 BANCHETA 10PORT DESEU

CABINET CONSULTAŢII DE TIP CURENT

A­CABINET DE CONSULTAŢI! B­SALA DE TRATAMENTE LEGENDA: 1CANAPEA CONSULTATII 2MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 3DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 4BIROU CU UN CORP 5SCAUN 6TABURET REGLABIL 7CÂNTAR 8CUIER 9BANCHETA 10MASA BLAT INOX 11PORT DESEU

CABINET INTERNE + SPECIALITĂŢI

LEGENDA 1 CABINET CONSULTAT II CHIRURGIE GENERALA 2 SALA PANSAMENTE 3 SALA MICI INTERVENŢII 4 SALA DE CDIHNA 5 CABINET CONSULTAŢII ORTOPEDIE 6 SALA DE GIPS 7 CABINET CONSULTAŢII UROLOGICE 8 SALA TRATAMENTE 9 GRUP SANITAR 10SALA AŞTEPTARE

CABINET CHIRURGIE GENERALA + SPECIALITĂŢI

A­CABINET DE CONSULTAŢII B­SALA PANSAMENTE C­ SALA MICI INTERVENŢII

LEGENDA­. 1 CANAPEA CONSULTAŢII 2 MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 3 DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 4 BIROU CU 1 CORP 5 SCAUN 6 TABURET REGLABIL 7 CÂNTAR 8 BANCHETA 9 CUIER 10 MASA BLAT INOX 11 MASA PANSAMENTE 12 LAMPA SCIALITICA 13 REFLECTOR CU PICIOR 14 LAVOAR CU APA STERILA 15 PORT DESEU

CABINET CHIRURGIE GENERALA+ANEXE

A­CABINET DE CONSULTAŢII B­SALA PANSAMENTE+MICI INTERVENŢII LEGENDA 1CANAPEA CONSULTATII 2MASUTA INSTRUMENTE MEDIC 3DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 9CUIER 4BIROU CU UN CORP 10MASA BLAT INOX 5 SCAUN 11MASA PANSAMENTE 6 TABURET REGLEBIL 12LAMPA SCIALITICA 7CÂNTAR 13REFLECTOR CU PICIOR 8BANCHETA 14 LAVOAR APA STERILA 15PORT DESEU

CABINET CHIRURGIE GENERALA + ANEXE

L E G E N D A 1 CANAPEA CONSULTAŢII 6 TABURET REGLABIL 9 CUIER 15 MASA SALON 16 PORT OESEU 17ZONA RADIATOR

CABINET CHIRURGE GENERALA SALA DE ODIHNA

A­CABINET DE CONSULTAŢII

B­SALA DE GIPS LEGENDA: 1 CANAPEA CONSULTAŢII 10. LAMPA SCIALITICA 2 MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 11 MASA PENTRU PREPARAT GIPS 3 DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 12 RX MOBIL (, BIROU CU 1 CORP 13 NEGATOSCOP 5 SCAUN 14 BANCHETA 6 TABURET REGLABIL 15 CUIER 7 CÂNTAR 16 PORT DESEU 8 MASA PANSAMENTE 9 RERECTOR CU PICIOR

CABINET ORTOPEDIE + ANEXE

LEGENDA 1­CANAPEA CONSULTAŢII 7­MASA GINECOLOGICA 2­MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 8­ REFLECTOR CU PICIOR 3­DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 9­ BANCHETA 4­BIROU CU UN CORP 10­CUIER 5­SCAUN 11­PORT DESEU 6­ CÎNTAR

CABINET UROLOGIE + ANEXE

LEGENDA 1­CABINET CONSULTAŢII OBSTETRICA 2­CABINET CONSULTAŢII GINECOLOGIE 3­SALA DE TRATAMENTE 4­ CABINA DEZBRĂCARE 5­GRUP SANITAR 6­SALA DE AŞTEPTARE

CABINETE OBSTETRICA­GINECOLOGIE

A­CABINET DE OBSTETRICA B­CABINE GINECOLOGIE C­ SALA DE TRATAMENTE D­SPAŢIU DEZBRĂCARE E­GRUP SANITAR LEGENDA: 1 CANAPEA CONSULTAŢII 2 MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 3 DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 4 MASA GINECOLOGICA 5 BIROU CU 1 CORP 6 SCAUN

7 CÂNTAR 8 REFLECTOR CU PICIOR 9 COLPOSCOP

10 MASA APARATE ELECTROCOAGULARE 11 BANCHETA 12 CUIER 13 PORT DESEU

CABINETE OBSTETRICA ­GINECOLOGIE+ANEXE

L E G E N D A 3 SALA DE TRATAMENTE 6 SALA DE AŞTEPTARE 7 CABINET CONSULTAŢII 8 CABINET PENTRU ANCHETA EPIDEMIOIDGICA VENERIANA

CABINETE DERMATO ­VENERICE

A­CABINET DE CONSULTAŢII

B­SALA DE TRATAMENTE

C­CABINET PENTRU ANCHETA EPIDEMIOLOG1CA VENERIANA LEGENDA: 1 CANAPEA CONSULTAŢII 2 MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 3 DULAP INSTRUMENTE MEDICALE k MASA GINECOLOGICA 5 BIROU CU 1 CORP 6 SCAUN 7 TABURET REGLABIL 8 CÂNTAR 9 BANCHETA 10 CUIER 11 MASA APARAT 12 MASA BLAT 1NOX 13 DULAP METALIC PICHET 14 DULAP FIŞIER 15 PORT DESEU

CABINETE DERMATO­VENERICE + ANEXE

SCHEMA FUNCŢIONALA

L E G E N D A 1 CABINET CONSULTAŢII 3CAMERA ODIHNA 4BOXA INSONORIZATA 5SALA AŞTEPTARE 8 SALA TRATAMENTE SI INTERVENŢII CHIRURGICALE

CABINET O.R.L

A­CABINET DE CONSULTAŢII B­ SALA DE TRATAMENTE SI INTERVENŢII CHIRURGICALE C­BOXA INSONORIZATA D­CAMERA

ODIHNA SI AUDIOMETRIE

LEGENDA: 1 CANAPEA CONSULTAŢII 2 MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 3 DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 4 BIROU CU 1 CORP 5 SCAUN 6 TABURET REGLABIL 7 FOTOLIU O.R.L. 8 LAMPASCIALITICA 9 MASA BLAT INOX 10 AUDIOMETRU 11 SCAUN CU BRAŢE 12 FOTOLIU 13 CUIER 14 PORT DESEU CABINET O.R.L.+ ANEXE

SCHEMA FUNCŢIONALA

L E G E N D A 1 CABINET CONSULTAŢII 2 SALA TRATAMENTE

5 SALA AŞTEPTARE 6 CAMERA OBSCURA 7 CAMERA ORTOPTICA

CABINET OFTALMOLOGIE

A­CABINET DE CONSULTAŢII

B­BOXA OBSCURA

C­SALA TRATAMENTE

D­CAMERA ORTOPTICA

LEGENDA: 1 CANAPEA CONSULTAŢII 10 REFLECTOR CU PICIOR 2 MASUTA INSTRUMENTE MEDIC 11 TABURET REGLABIL 3 DULAP INSTRUMENTE MEDIC. 12 MASA BLAT INOX 4 . DULAP METALIC PICHET 13 CUIER 5 BIROU CU 1 CORP 14 OPTOTIP 6 SCAUN 15 PORT DESEU 7 MASA BLAT MELACART 16 PERDEA NEAGRA 8 FOTOLIU OFTALMOLOGIC 9 LAMPA SCIALITICA

CABINET OFTALMOLOGIE + ANEXE

SCHEMA FUNCŢIONALA

L E G E N D A 1 CABINET CONSULTAŢII PSIHIATRIE 2 SALA TRATAMENTE 3 CAMERA ASISTENTA OCROTIRE 4 CAMERA PSIHOLOGIE MEDICALA 5 AŞTEPTARE 6 CAMERA EXPLORĂRI EEG 7 CABINET CONSULTAŢII NEUROLOGIE

CABINET NEUROLOGIE ­PSIHIATRIE

A­CABINET DE CONSULTAŢII B­SALA TRATAMENTE C­CAMERA ASISTENTA OCROTIRE D­CAMERA PSIHOLOGIE MEDICALA E­

SPAŢIU AŞTEPTARE

LEGENDA: 1 CANAPEA CONSULTAŢII 8 BANCHETA 2 MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 9 CUIER 3 DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 10 PORT DESEU 4 BIROU CU 1 CORP 11 DULAP FIŞIER 5 SCAUN 12 DULAP METALIC FICHET 6 TABURET REGLABIL 13 CANAPEA SALA AŞTEPTARE 7 'CÂNTAR

CABINET PSIHIATRIE + ANEXE

SCHEMA FUNCŢIONALA

LEGENDA

1CABINET CONSULTATII 2CAMERA TERMOMETRIZARE

3CAMERA FISIER 4HOL ACCES 5BOXA FILTRU 6 IZOLATOR

7GRUP SANITAR 8 CAMERADISTRIBUIRE LAPTE 9 SALA ASTEPTARE

CABINETE PEDIATRIE

A BOXA TRIAJ PRESCDLARI, ŞCOLARI B BOXA TRIAJ SUGARI C CAMERA DE IZOLARE

L E G E NDA 1 CANAPEA CONSULTAŢII 2 SCAUN 3 TABURET REGLABIL 4MASUTA INFASAT

5 PAT 6 NOPTIERA

CONSULTAŢI! PEDIATRIEBOXE FILTRU­TRIAJ CAMERA DE IZOLARE

A­CABINET DE CONSULTAŢII B­CAMERA DE TERMOMETRiZARE

LEGENDA: 1 CANAPEA CONSULTAŢII 2 MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 3 BIROU CU 1 CORP 4 SCAUN 5 TABURET REGLABIL 6 DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 7 CÂNTAR 8 CÂNTAR CU PEDIOMETRU 9 MASUTA DE INFASAT

10 CUIER 11 BANCHETA 12 PORT DESEU

CABINETE PEDIATRIE+ANEXE

SCHEMA FUNCŢIONALA

L E G E N D A 1 CAMERA DE RADIOGRAFIE 2 CAMERA COMANDA 3 CABINET CONSULTAŢII ADULŢI k BOXE DEZBRĂCARE

5 SALA AŞTEPTARE ADULŢI 6 CABINET CONSULTAŢII COPII 7 SALA DE AŞTEPTARE COR! 6 CAMERA FIŞIER 9 CAMERA FILMOTECA 10CAMERA VACCINĂRI B.CD. 11CAMERA RECOLTARE SPUTA 12LABORATOR DEVELOPARE 13CAMERA ASISTENTE SOCIALE

CABINETE FTIZIOLOGIE

A CABINET CONSULTAŢII COPII B CAMERA RX DIAGNOSTIC C CAMERA COMANDA RX D CABINA DEZBRĂCARE

C CABINET CONSULTAŢII ADULŢI .

LEGENDA: 1 CANAPEA CONSULTAŢII 8BANCHETA LEMN 2 MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 9 CUIER 3 DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 10 APARAT RX SCOPIE 4 BIROU CU 1 CORP 11 MASA COMANDA 5 SCAUN 12 BANCHETA

6 TABURET REGLABIL 13 PORT DESEU 7CÂNTAR CU TALIOMETRU 14IZOLARE CONTRA RADIAŢIILOR

CABINET FTIZIOLOGIE +ANEXE

A­CAMERA FIŞIER B­CAMERA FILMOTECA

L E G E N D A

1 BIROU CU UN CORP

2 SCAUN

3 DULAP FISIER

4 MASA SALON

5 TABURET REGLABIL

6 DULAP FILMOTECA

7 CUIER

8 ZONA RADIATOR ANEXE CONSULTAŢII FTIZIOLOGIE­FISIER FILMOTECA

L E G E N D A 5 TABURET REGLABIL 7 MASA BLAT INOX 8 DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 10 PORT DESEU 11 ZONA RADIATOR ANEXE CONSULTAŢII FTIZIOLOGIECAMERA RECOLTARE SPUTA

SCHEMA FUNCŢIONALA

LE G E N D A 5SALA AŞTEPTARE ADULŢI 12LABORATOR DEVELOPARE 14CAMERA OE RADIOTOTOGRAFIE 15CAMERA DE DEZBRĂCARE 16CAMERA MEDIC SI CITIRE FILME 17CAMERA SECRETARIAT 18CAMERA PENTRU PERSONAL (CARAVANA R.FM.)

19CAMERA FIŞIER SI ARHIVA FILME

RADIOF0T0GRAFIE MEDICALA

A­ CAMERA R.F.M. B­ VESTIAR BĂRBAŢI, FEMEI C ­ CAMERA MEDICI.CITIRE FILME D ­ FIŞIER SI ARHIVA FILME

LEGENDA: 1 BIROU CU 1 CORP 7 BANCHETA METALICA 2 SCAUN 8 APARAT MICRORAD10FOT3W1E 3 TABUPCT REGLABIL 9 MASA DE COMANDA 4 BLAT BETON FAIANŢAT 10 DULAP FILMOTECA 5 DULAP METALIC FICHET 11 DULAP FIŞIER 6 CUIER 12MASA SALON

COMPARTIMET DE RADIOFOTOGRAFIEMEDICALA

L E G E N D A 1 NUCLEU RX­ 2 FOSTURI (SCOP1E+ GRAFIE,CAMERA COMANDA, CABINE DEZBRĂCARE) 2PRELUCRARE PRODUSE CONTRAST, ODIHNA, GRUP SANTTAR PACIENŢI 3NUCLEU PRELUCRARE FILME 4 CITIRE FILME. CAMERA MEDICI 5 FILMOTECA 6 AŞTEPTARE 7GRUP SANITAR PERSONAL, BOXA MATERIALE n CIRCUIT PACIENŢI n — — CIRCUIT PERSONAL

LABORATOR RADIODIAGNOSTIC SCHEME FUNCTIONALE

SCHEMA FUNCŢIONALA

L E G E N D A A­SECTOR RECOLTARE 1 SALA AŞTEPTARE (ADULŢI, COPIII d­13 LAB. INFRAMICRCBIOLOGIE 2BOXE RECOLTARE 15 LAB. PARAZITOLOGIE, MICROLOGIE 3ODIHNA 16 LAB IMUNOLOGIE 4 GRUP SANITAR 17LAB IMUNOLOGIE SPECIALA 5 PRiMlRE. RECEPŢIE PROBE

C­ FUNCŢIUNI ANEXE B­ SECTOR LABORATOARE 16 CAMERA BALANŢE

5 a GRUPA HEMATOLOGIE­CTOLOGIE 19 SPATII FRIGORIFICE

6 LABORATOR HEMATOLOGIE 7 8 STERILIZARE UMEDA 9 LABORATOR CITOLOGIE 21 PREPARARE APA DISTILATA b GRUPA CHIMIE 22 STERILIZARE USCATA S LAB. BIOCHIMIE GENERALA 23 DEP ♦ PREGĂTIRE STICLĂRIE 9 LAB. BIOCHIMIE SPECIALA 24 DER CHIMCALE, REACTIVI C GRUPA BACTERIOLOGIE 25 DER INFLAMABILE 10LAB. BACTERIOLOGIE GENERALA 26 VESTIAR PERSONAL 11LAB BACTERIOLOGIE SPECIALA 12CAMERA TERMOSTAT LABORATOR ANALIZE MEDICALE

LEGENDA­. 1 BLAT BETON FAIANŢAT 2 MASA LABORATOR ML 9 3 DULAP MASA DM1 4 DULAP LABORATOR CHIMICALE 5 SPĂLĂTOR GRESIE PT. LABORATOR 6 TABURET REGLABIL 7 CUIER PERETE

LABORATOR ANALIZE MEDICALE LABORATOR CURENT TIP MIC

LEGENDA: 1 BLAT BETON FAIANŢAT 2 7 DULAP LAB. CHIMII TIP B MASA LABORATOR Ml 5 8 SPĂLĂTOR GRESIE PT LABORATOR 2" MASA LABORATOR ML 1 9 TABURET REGLABIL 3 MASA LABORATOR ML 6 10 CUIER 3' MASA LABORATOR ML 3 11 FRIGIDER 4 MASA LABORATOR 12 C 5 DULAP MASA DM1 6 DULAP LAB. CHIMIE TIP A

LABORATOR ANALIZE MEDICALE LABORATOR CURENT TIP MEDIU

LEGENDA: 1 BLAT BETON FAIANŢAT 7 DULAP LAB. CHIMIE TIP B 2 MASA LABORATOR ML 8 8 SPĂLĂTOR GRESIE PT. LABORATOR I, MASA LABORATOR 12C 9 TABURET REGLABIL

5 DULAP MASA DM 1 10 CUIER 6 DULAP LAB.CHIMIE TIPA 11 FRIGIDER

LABORATOR ANALIZE MEDICALE LABORATOR CURENT TIP MARE

LEGENDA: 1. BLAT BETON FAIANŢAT 2. MASA LABORATOR ML 6 3. NISA DE LABORATOR 4 MASA LABORATOR 12 C 5. DULAP LAB. CHIMIE TIP B

6. TABURET REGLABIL 7. SPĂLĂTOR GRESIE PTR. LABORATOR 8. FRIGIDER 9. CUIER PERETE

LABORATOR BIOCHIMIE CU NISA

LEGENDA: 1.MASA BLAT INOX 2. DULAP LABORATOR CHIMIE TIP A 3. DULAP LABORATOR CHIMIE TIP B 4.DULAP MASA DM 1 Ş.MASA LABORATOR ML 3 6. TABURET REGLABIL 7. SPĂLĂTOR GRESIE PTR.LABORATOR 8. FRIGIDER 9. CUIER PERETE

LABORATOR BACTERIOLOGIE CU BOXA STERILA

LEGENDA; 1 BLAT TURNAT INDEPENDENT ASIGURAT CONTRA TREPIDAŢIILOR

2 BALANŢE 3 TABURET REGLABIL

LABORATOR ANALIZE MEDICALE CAMERA BALANŢE

LEGENDA 1.BLAT TURNAT MOZAICAI SAU FAIANŢAT 2.SOCLU TURNAT INDEPENDENT OE PLACA DE PLACA

PE SUPORŢI ELASTICI ÎMPOTRIVA TRANSMITERII TP.EPIDATIIL3R 3. CENTRIFUGA

LABORATOR ANALIZE MEDICALECAMERA CENTRIFUGA

LEGENDA: 1 CANAPEA RECOLTARE 6 6 LAVOAR 2 MASUTA INSTRUMENTE 7 LAVOAR CU CUVA SI PICURATOR 3DULAP INSTRUMENTE 8 PANOU DESPĂRŢITOR H=2, 00 4.SCAUN 9 CUIER 5 BLAT BETON FAIANŢAT 10 MASA BLAT 1NOX

LABORATOR ANALIZE MEDICALE SPATII RECOLTARE

L E G E N D A CIRCUIT PERSONAL STERILIZARE

­.­. CIRCUIT PERSONAL MEDICAL 1 PRIMIRE NESTERILE 2 PRELUCRARE NESTERILE 3 STERILIZARE UMEDA + USCATA 4 DEPOZIT STERILE + ELIBERARE 5 VESTIAR PERSONAL

STERILIZARE CENTRALA SCHEMA FUNCŢIONALA

L E G E N D A 1­ BEAT FAIANŢAT 2 ­ MASA BLAT INOX 3­SPĂLĂTOR INOX

STERILIZARE CENTRALA SPAŢIU PRELUCRARE MATERIAL NESTERIL­SOLUŢIE CONCENTRATA

L E G E N D A 1­MASA BLAT INOX 2­ LAVOAR 3­ ­AUTOCLAV 4­ PUPINEL ELECTRIC

STERILIZARE CENTRALA SPAŢIU STERILIZARE

L E G E N D A

1_ CANAPEA CONSULTAŢII

2_ ELECTROCARDIOGRAF 3­ SCĂRIŢA

4­ BIROU CU 1 CORP

5­SCAUN

6­TABURET REGLABIL 7_ CÂNTAR CU TALIOMETRU 8­ DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 9 9­ DULAP FICHET

10­CUIER 11­PORT DESEU 12­ZONA RADIATOR A­ SPAŢIU DEZBRĂCARE

LABORATOR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE

EXPLORĂRI CARDIOVASCULARE­E.K.G.

L E G E N D A

1­CANAPEA CONSULTAŢII

2­MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE

3­FOTOLIU PENTRU ELECTROENCEFALOGRAFIE

4—ELECTROENCEFALOGRAF

5­DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 6­BIROU CU 1 CORP 7­ SCAUN 8­TABURET REGLABIL 9 ­ DULAP FICHET 10 ­ PORT DE SEU 11­CUIER 12­ZONA RADIATOR

LABORATOR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE

EXPLORĂRI SISTEM NERVOS­E.E.G.

LE G E N DA 1­CANAPEA CONSULTAŢII 2­MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 3­DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 4­ BIROU CU 1 CORP 5 ­SCAUN 6­TABURET REGLABIL 1­ MODUL DE COMANDA 8­ BICICLETA ERGOMETRICA 9 ­ CANAPEA PENTRU EFORT IN CLINOSTATISM 10­COVOR RULANT 11­CUIER 12­PORT DESEU 13­CÂNTAR 14­ZONA RADIATOR

LABORATOR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE

PROBE DE EFORT

A­CAMERA ENDOSCOPII(RECTOSCOPII,CISTOSCOPII) S=18,10mp.

B­SPAŢIU PREGATIRE(CLISMA) Ş= 3,80 mp. C­SPAŢIU ODIHNA S= 3,70 mp D­SPAŢIU DESBRACARE S= 1,20 mp. E­WC S= 1,65mp.

L E G E N D A 1­CANAPEA CONSULTAŢII 2­MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 3­DULAP INSTRUMENTE MEDICALE h ­DULAP PICHET 5­MASA PANSAMENT 6 ­BIROU CU 1 CORP 7­SCAUN 8­TABURET REGLABIL 9­ REFLECTOR CU PICIOR 10­ CUIER 11­ZONA RADIATOR

LABORATOR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE

EXPLORĂRI ENDOSCOPICE

LEGENDA 1_ CANAPEA CONSULTAŢII 2 ­SPIROGRAF 3­ CÂNTAR CU TALIOMETRU 4 ­BIROU CU 1 CORP 5­SCAUN 6­TABURET REGLABIL 7­ DULAP INSTRUMENTE MEDICALE S­ DULAP FICHET 9 ­ CUIER 10­MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 11­PORTDESEU T2­ZONA RADIATOR

LABORATOR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE

EXPLORĂRI RESPIRATORII

A­CAMERA OFTALMOLOGIE S=23,40mp. B­ CAMERA OBSCURA S=3 ,75mp

L E G E N D A

1­CANAPEA CONSULTAŢII 2 ­ MASUTA INSTRUMENTE­MEDICA1E 3­DULAP INSTRUMENTE MEDICALE !)­ BIROU CU 1 CORP 5­ SCAUN 6 ­ TABURET REGLABIL 7­ BIOMICROSCOP 8­ REFRACTOMETRU 9­ OPTOTIP

10­ MASA 11­ SFEROCAMPfMETRU GOLDMAN 12­CUIER 13­PORT DESEU U ZONA RADIATOR

LABORATOR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE

EXPLORĂRI OFTALMOLOGICE

L E G E NDA

1­CANAPEA CONSULTAŢII 2­SCAUN 3­AUDIOMETRU SUBIECTIV 4­AUDIOMETRU OBIECTIV 5­FOTOLIU PENTRU AUDIOMETRU 6­ZONA RADIATOR

LABORATOR EXPLORĂRI FUNCŢIONALE EXPLORĂRI O.R.L.

L E G E N DA 1­ ACCES, PROGRAMARE 2­ ELECTROTERAPIE 3­ PNEUMOTERAPIE 4­ KINETOTERAPIE 5­ MASAJ 6 ­ TERMOTERAPIE, ÎMPACHETĂRI 7­ HIDROTERAPIE

LABORATOR FIZIOTERAPIE SI RECUPERARE MEDICALA SCHEMA FUNCŢIONALA

DIMENSIUNILE SĂLII DE GIMNASTICA(MODUL 3600/3600 )

SECTOR KINETOTERAPIE SALA DE GIMNASTICA IN GRUP

LEGENDA ;

1 CANAPEA TRATAMENT 2 MASA MOBILA PORT APARAT 3 TABURET 4 CUIER 5 BIROU CU UN CORP 6 SCAUN 7 DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 6 MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 9 PERDEA 10 PANOU DESPĂRŢITOR

SECTOR ELECTROTERAPIE

LEGENDA •

1 CANAPEA TRATAMENT 2 APARAT F0T0TERAP1E 3 LAMPA ULTRAVIOLETE 4 TABURET 5 CUIER 6 BIROU CU UN CORP 7 SCAUN BDULAP INSTRUMENTE MEDICALE 9 MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 10BANCHETA 11 PERDEA 12 PANOU DESPĂRŢITOR

SECTOR FOTOTERAPIEULTRAVIOLETE (SOLUX)

LEGENDA: 1 CANAPEA ÎMPACHETĂRI PARAFINA 7 CANAPEA ODIHNA 2MASUTA 8 BANCHETA 3 CUIER 9 PERDEA 4 CANAPEA TRATAMENT 10 PANOU DESPĂRŢITOR 5 BAI LUMINA PARŢIALE 11 DUS 6 BAIE LUMINA GENERALA

SECTOR TERMOTERAPE

L E G E N D A 1_ PAT MASAJ 2­MĂSUŢA 3­ TABURET 4­ CUIER 5­DULAP MATERIALE 6­PANOU DESPĂRŢITOR

LABORATOR FIZIOTERAPIE SI RECUPERARE MEDICALA MASAJ USCAT

LEGENDA 1­PGST AEROSOLI 2­TABURET 3­BIROU SUPRAVEGHERE SORA 4­SCAUN 5­ PANOU DESPĂRŢITOR 6^ DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 7­ MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE a­ CUIER

LABORATOR FIZIOTERAPIE SI RECUPERARE MEDICALA AEROSOLI

LEGENDA'­ 1 CADA BAI MULTIFUNCTONALE 2 CANAPEA CCIHNA 3 SCAUN 4 DULAP DUBLU SEWICIU (IMBRACARE .DEZBRĂCARE ] 5 DULAP CEARŞAFURI 6 BANCHETA 7 CUIER 8 PERDEA 9 PANOU DESPĂRŢITOR

SECTOR HIDROTERAPIE BAI GENERALE

UNITATE HIDROTERAPE

UNITATE HIDROTERAPIE

SCHEMA FUNCŢIONALA

L E G E N D A 1 CABINET STOMATOLOGIC ADULŢI 2 CABINET STOMATOLOGIC COPII 3 FIŞIER PROGRAMARE 4 CABINET RX DENTAR 5 CAMERA STERILIZARE 6 LABORATOR TEHNICA DENTARA ( TE HNICIENI . TURNAT, LUSTRUIT ) 7 AŞTEPTARE ADULŢI 8 AŞTEPTARE COPII

SECTOR STOMATOLOGIE

ZONIFICARE , CIRCUITE

A­SPATlU CONSULTATE + TRATAMENT —— CIRCUIT MEDICI B­SPAŢIU LUCRU BIROU ===== CIRCUIT PACIENŢI C­SPAŢIU SPĂLARE —— CIRCUIT PERSONAL MEDIU D­SPAŢIU DEPOZITARE, INSTRUMENTE MEDICALE

CABINET STOMATOLOGIE

LEGENDA: 1 FOTOLIU DENTAR 2 UNIT DENTAR 3 COMPRESOR 4 MASUTA INSTRUMENTE MEDICALE 5 TABURET REGLABIL 6 BIROU CU 1 CORP 7 SCAUN 8 CUIER 9 DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 10PORT DESEU

CABINET STOMATOLOGIE

LEGENDA 1 BIROU CU 1 CORP 2 SCAUN 3DULAP INSTRUMENTE MEDICALE 4 PARAVAN DE PROTECŢIE 5APARAT RX DENTAR 6MASA BLAT INOX 7 SPĂLĂTOR CU 2 CUVE 8 ZONA RADIATOR

CABINET RX DENTAR

SOLUŢIA A

L E G E N D A 1 MASA RECEPTURA 2 SCAUN 3 DULAP RECEPTURA 4DULAP VENENA­SEPARANDA 5 MASA ANALIZE 6 DULAP CASFTAT 7 CHIUVETA DE LABORATOR DIN GRESIE

FARMACIE : RECEPTURA­OFICINA

L E G E N D A ' 1 MASA LABORATOR 2 SCAUN 3 SPĂLĂTOR (INOX) CU 2 CUVE SI PICURATOR 4 DULAP LABORATOR 5 MASA (INOX )

FARMACIE LA BO RA TO R

LEGENDA: 1 BAZIN FA IANŢAT 2 SPĂLĂTOR f INOX) CU 2 CU VE SI PI C URA TOR 3 MASA BLAT ( INOX ) 4 RAFT

FARMACIE CAMERA DE SPĂLARE

L E G E N D A 1 MASA RECEPŢIE 2 DULAP REZERVE MEDICAMENTE PT.DEPQZIT

3 DULAP P ICHET 4 CÎNTAR DEC IMAL

FARMACIE CAMERA PRIMIRE, RECEPŢIE MEDICAMENTE

LEGENDA : 1 B I ROU 1 CORP 2 SCAUN 3 FOTOLIU CU BRAŢ 4,DULAP PICHET 5 LAVOAR FARMACIE CAMERA DIRIGINTE

LEGENDA

1 DULAP PENTRU ÎMBRĂCĂMINTEA PERSONALULUI 2 DULAP PENTRU ECHIPAMENTUL BLOCULUI 3 LAVOAR 4 BANCHETA DEZBRĂCARE IMBRACARE

a ZONA DEZBRĂCARE

b WC

c DUS FARMACIEVESTIAR PERSONAL