Noul Cod de Procedura Penala Adnotat. Partea Speciala

8/18/2019 Noul Cod de Procedura Penala Adnotat. Partea Speciala

http://slidepdf.com/reader/full/noul-cod-de-procedura-penala-adnotat-partea-speciala 1/10

Nicolae Volonciu

- coordonator -

Alexandru Vasiliu

Radu Gheorghe

NOUL COD

DE PROCEDUR

PENAL

ADNOTAT

Partea special

Analiz

comparativ

Nout i explicaii comentarii

Universul Juridic

Bucureti

-2016-



Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L.

Copyright © 2016, S.C. Universul Juridic S.R.L.

Toate drepturile asupra prezentei ediii apar in

S.C. Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiat f r acordul scris al

S.C. Universul Juridic S.R.L.

NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZATDECÂT ÎNSO IT DE SEMN TURA I TAMPILA EDITORULUI, APLICATEPE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României VOLONCIU, NICOLAE

Noul Cod de procedur penal adnotat : analiz comparativ,nouti, explicaii, comentarii. - Bucureti : Universul Juridic, 2014-

2016.

2 vol.

ISBN 978-606-673-344-1Vol. 2 : Partea special / Nicolae Volonciu (coord.), Radu Gheorghe,

Alexandru Vasiliu. - 2016. - Bibliogr. - ISBN 978-606-673-365-6

I. Gheorghe, Radu

II. Vasiliu, Alexandru

343(498)(094)

REDAC IE: tel./fax:021.314.93.13tel.: 0732.320.666e-mail: [email protected]

DEPARTAMENTUL tel.: 021.314.93.15DISTRIBU IE: fax: 021.314.93.16

e-mail: [email protected]

www.universuljuridic.ro



ABREVIERI | 5

Abrevieri

alin. alineatart. articolc. contraCart Carta drepturilor fundamentale a Uniunii EuropeneC. civ. Codul civilC. pen. noul Cod penalC. pr. civ. Codul de procedur civil

CEDO Curtea European a Drepturilor OmuluiConvenie Convenia pentru ap rarea drepturilor omului i a libertilorfundamentale (Convenia european a drepturilor omului)

Dreptul Revista „Dreptul”ed. ediieEd. Edituraetc. et caetera („i celelalte”)H.G. Hot rârea Guvernuluihot. hot râreaibidem în acelai locICCJ Înalta Curte de Casaie i Justiielit. literaM. Of. Monitorul Oficial al României, Partea Inr. num rulO.G. Ordonana GuvernuluiO.U.G. Ordonana de urgen a Guvernuluiop. cit. opera citat p. paginapar. paragraful

pct. punctulpp. paginileRDP Revista de drept penals.n. sublinierea noastr urm. urm toarele

NOTE:

- Ori de câte ori în lucrare sunt menionate articole de lege f r indicarea legii din care fac parte, avem în vedere Codul de procedur penal al României, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, cu modific rileulterioare.

- Folosirea sintagmei „legea veche” indic trimiterile f cute laCodul de procedur penal al României din 1969.



T ITLUL I. URM RIREA PENAL

| 11

P A R T E A S P E C I A L

T I T L U L IUrmrirea penal

COMENTARIU: Institu ia urmririi penale a suferit multe modi-

ficri, atât ca structur1, cât i sub aspectul con inutului.Reglement rile privind organele de urmrire penal i competen a

acestora, precum i utilizarea investigatorilor sub acoperire nu mai suntprev zute în Titlul I al Pr ii speciale a noului Cod de procedur penal, ci

în Partea general.Nu se mai reg sesc, în structura legii noi, institu iile privind: actele pre-

merg toare2, încetarea urmririi penale i scoaterea de sub urmrirepenal, prezentarea materialului de urmrire penal, urmrirea f r punerea în micare a ac iunii penale.

Clasarea a fost extins la toate cazurile prev zute de art. 16 alin. (1),care împiedic punerea în micare i exercitarea ac iunii penale.

Au fost introduse institu ii noi, cum ar fi: procedura audierii anticipate,renun area la urmrirea penal, solu ionarea plângerii împotriva solu iilor deneurmrire sau netrimitere în judecat de ctre judectorul de camer preli-minar. Astfel cum vom detalia la nota art. 318, institu ia renunrii la urm-

rirea penal a fost declarat neconstitu ional de Curtea Constitu ional3.

1 În unele cazuri se p streaz structura din legea veche, dei este discutabil . Astfel, pre-vederea dispoziiilor privind rezolvarea cauzelor i sesizarea instanei în afara capitoluluiintitulat „Efectuarea urm ririi penale” ar putea l sa impresia c aceast activitate s-ar situa

în afara urm ririi penale, ceea ce, evident, nu este adev rat.2 Noua instituie, privind „Efectuarea de verific ri prealabile”, prev zut de dispoziiileart. 2941, este total diferit , informa iile obinute fiind necesare pentru solicitarea autoriz riiprealabile, cerut de lege pentru începerea urm ririi penale, referatul prin care se constat aceste verific ri neavând niciodat valenele unui mijloc de prob .3 Potrivit comunicatului rela

ii externe, rela

ii cu presa

i protocol (www.ccr.ro), în ziua de

20 ianuarie 2016, Curtea Constituional a admis excepia de neconstituionalitate i aconstatat c dispoziiile art. 318 sunt neconstituionale.



12 | NOUL COD DE PROCEDUR PENAL . P ARTEA SPECIAL

Capitolul IDispoziii generale

COMENTARIU: Spre deosebire de legea veche, dispozi iile

generale se rezum doar la obiectul urmririi penale, actele organelor deurmrire penal i pstrarea unor acte de urmrire penal. Este de menionat c procurorul i organele de cercetare penal dispun asupra actelori msurilor procesuale numai prin ordonan, procurorul solu ionândcauza prin ordonan sau rechizitoriu, dup caz.

Art. 285. Obiectul urm

ririi penale

(1) Urm rirea penal are ca obiect strângerea probelor necesare cuprivire la existena infraciunilor, la identificarea persoanelor care aus vârit o infraciune i la stabilirea r spunderii penale a acestora,pentru a se constata dac este sau nu cazul s se dispun trimiterea

în judecat .(2) Procedura din cursul urm ririi penale este nepublic .

Not: Dispoziiile alin. (1) sunt asemntoare celor din legea

veche. Considerm deficitar i amplificat inutil formulareasintagmei folosite în locul termenului de „f ptuitori”. Dei dinmajoritatea noilor prevederi1 s-ar putea înelege c f ptuitorul este în afara procesului penal, din unele reglementri rezult totui c „f ptuitor” este i persoana indicat în actul de sesi-zare a organelor de urmrire penal, între momentul începeriiurmririi penale in rem i momentul dobândirii de ctre aceasta

a calitii de suspect. Astfel, potrivit art. 158 alin. (7) lit. h),mandatul de percheziie trebuie s cuprind numele f ptui-

torului , dac este cunoscut2. De asemenea, conform art. 2521 alin. (5), suma de bani rezultat din valorificarea bunurilormobile sechestrate poate fi consemnat pe numele f ptui-torului, ceea ce presupune c msurile asigurtorii au fost

1 A se vedea dispoziiile art. 104, art. 286 alin. (2) lit. c), art. 310.2 Dei textul se refer i la suspect sau inculpat, condiia „dac este cunoscut” îl poate prividoar pe f ptuitor, având în vedere c efectuarea în continuare a urm ririi penale in personam i punerea în micare a aciunii penale privesc întotdeauna o anumit persoan .




| 13

dispuse fa de acesta. Or, msurile asigurtorii pot fi dispusenumai în cursul procesului penal.

De asemenea, credem c este de prisos sublinierea referitoarela natura rspunderii persoanelor care au svârit infraciuni,

fiind evident c aceasta este penal. În alin. (2) se face referire la una dintre trsturile urmririi

penale, artându-se c aceasta este nepublic. Dac, în legea

veche, din aceast trstur deriva caracterul secret sau relativsecret al urmririi penale, având în vedere c dispoziiile art. 94

permit prilor i subiecilor procesuali principali consultarea

dosarului i în cursul urmririi penale, dispoziia din alin. (2) selimiteaz numai la faptul c urmrirea penal se desf oar

f r publicitatea specific fazei de judecat. Aceasta nu înseamn c materialul dosarului poate fi adus la cunotina publicului,

dispoziiile art. 94 alin. (5) i (8) obligând prile, subiecii

procesuali principali i avocaii acestora s pstreze confi-denialitatea sau secretul datelor i actelor de care au luat

cunotin cu ocazia consultrii dosarului.

În Proiect se prevedea i c urmrirea penal este necon-

tradictorie. Legiuitorul a înlturat aceast prevedere, pe bun dreptate, având în vedere c, în unele situaii, apar i elementede contradictorialitate1.

Codul de procedur penal anterior: „ Art. 200. Obiectul urmririi

penale. Urmrirea penal are ca obiect strângerea probelornecesare cu privire la existen a infrac iunilor, la identificarea f ptuitorilor i la stabilirea r spunderii acestora, pentru a seconstata dac este sau nu cazul s se dispun trimiterea în

judecat ”.

Art. 286. Actele organelor de urm rire penal

(1) Procurorul dispune asupra actelor sau m surilor procesuale isoluioneaz cauza prin ordonan , dac legea nu prevede altfel.(2) Ordonana trebuie s cuprind :a) denumirea parchetului i data emiterii;b) numele, prenumele i calitatea celui care o întocmete;

1 Bun oar , în situaiile în care se dispune asupra m surilor preventive.




c) fapta care face obiectul urm ririi penale, încadrarea juridic aacesteia i, dup caz, datele privitoare la persoana suspectului sau

inculpatului;d) obiectul actului sau m surii procesuale ori, dup caz, tipul soluiei,precum i motivele de fapt i de drept ale acestora;e) date referitoare la m surile asigur torii, m surile de siguran cucaracter medical i m surile preventive luate în cursul urm ririi;f) alte meniuni prev zute de lege;g) semn tura celui care a întocmit-o.(3) Abrogat.(4) Organele de cercetare penal dispun, prin ordonan , asupra

actelor i m surilor procesuale i formuleaz propuneri prin referat.Dispoziiile alin. (2) se aplic în mod corespunz tor.

Not: Spre deosebire de legea veche, care se referea atât la

ordonan, cât i la rezoluie, dei marginalul art. 203 f ceavorbire numai de „ordonan”, legea nou se refer expresnumai la ordonan, cu toate c marginalul ar lsa s se îneleag c textul privete toate actele organelor de urmrirepenal.

Din dispoziiile alin. (1) i (4) rezult c organele de urmrirepenal nu mai dispun asupra vreunui act prin rezoluie

1,ordonana fiind singurul act prin care acestea dispun asupraactelor i msurilor procesuale, cu excepia cazurilor când,pentru procuror, legea prevede altfel. În situaia în care pro-curorul rezolv cauza prin trimiterea în judecat a inculpatului,potrivit art. 327 lit. a), emite rechizitoriu, iar când inculpatulrecunoate comiterea faptei, în condiiile art. 478 i urm-

toarele, sesizeaz instana cu acordul de recunoatere avinov iei , potrivit art. 483.Alin. (4) prevede expres, spre deosebire de art. 203 alin. (3) dinlegea veche, c organele de cercetare penal formuleaz propunerile prin referat.

1 Este discutabil natura actului prin care se dispune confirmarea rechizitoriului, potrivitart. 328 alin. (1), de c tre procurorul ierarhic superior. Consider m c , i în acest caz,meniunea f cut pe rechizitoriu, „verificat sub aspectul legalitii i temeiniciei”, se face înbaza unei ordonane de confirmare a rechizitoriului. Având în vedere c infirmarearechizitoriului se dispune prin ordonan , inând seama de regula simetriei actelor juridice,i confirmarea trebuie f cut tot printr-o ordonan .




| 15

Un element de noutate este folosirea sintagmei de „solu-ionarea cauzelor”, în locul celei de „rezolvare a cauzelor” din

legea veche1

, legiuitorul nefiind îns consecvent, marginalulart. 327 fiind intitulat „Rezolvarea cauzelor”. Dei termenii de„soluionare” i „rezolvare” sunt sinonimi, primul este con-sacrat pentru situaiile dezlegrii unei cauze de ctre instan2.Meniunile pe care trebuie s le cuprind o ordonan sunt maidetaliate decât în legea veche. Dac în art. 203 alin. (2) se f ceareferire generic la cauza penal, în alin. (2) lit. c) se arat înconcret meniunile de identificare ale cauzei3.

Codul de procedur penal anterior: „ Art. 203. Ordonan eleorganului de urmrire penal . (1) În desf urarea urmririi penale, organul de urmrire dispune asupra actelor sau m surilor procesuale prin ordonan , acolo unde legea prevede aceasta, iar încelelalte cazuri prin rezolu ie motivat . (2) Ordonan a trebuie s fiemotivat i s cuprind totdeauna data i locul întocmirii, numele, prenumele i calitatea celui care o întocme te, cauza la care serefer , obiectul actului sau m surii procesuale, temeiul legal alacesteia i semntura celui care a întocmit-o. Ordonan a vacuprinde de asemenea men iunile speciale prev zute de lege pentruanumite acte sau m suri. (3) Când organul de cercetare penal consider c este cazul s fie luate anumite m suri, face propunerimotivate”.

Art. 287. P strarea unor acte de urm rire penal

(1) Când legea prevede c un act sau o m sur procesual trebuie s fie încuviinat , autorizat sau confirmat , un exemplar al actuluir mâne la procuror.(2) În cazurile în care procurorul sesizeaz judec torul de drepturi i

liberti, judec torul de camer preliminar ori alte autoriti pre-v zute de lege, în vederea soluion rii propunerilor ori cererilorformulate în cursul urm ririi penale, va înainta copii numerotate icertificate de grefa parchetului de pe actele dosarului ori numai de pecele care au leg tur cu cererea sau propunerea formulat . Organulde urm rire penal p streaz originalul actelor, în vederea continu riiurm ririi penale.

1 A se vedea art. 262 din legea veche.2 A se vedea art. 391, art. 421, art. 462 etc.3 Consider m c , în cazul dispunerii unor m suri asigur torii în stadiul urm ririi penale inrem, ordonana trebuie s cuprind i datele privitoare la persoana f ptuitorului.




Not: Dei, aparent, dispoziiile alin. (1) sunt asemntoare cu

cele ale art. 205 alin. (1) din legea veche, este de observat c, înlipsa precizrii organului care trebuie s încuviineze, autorizezesau s confirme actul sau msura procesual, precum i anaturii actului prin care se realizeaz aceste operaii, înelesullegii noi ar putea fi mult mai amplu

1. inând seama de margi-

nalul articolului, credem c interpretarea alin. (1) trebuie s fierestrictiv, norma juridic exprimând mai mult decât a inten-ionat legiuitorul, i anume pstrarea de ctre procuror a unuiexemplar al ordonanei2 prin care acesta s-a pronunat asupra

încuviinrii, autorizrii sau confirmrii actului sau msuriiprocesuale.Dispoziiile alin. (2) au în vedere toate cazurile în care, în cursul

urmririi penale, este necesar sesizarea judectorului dedrepturi i liberti3, a judectorului de camer preliminar4 oria altei autoriti

5.Spre deosebire de legea veche, întotdeauna originalul actelordosarului se pstreaz de organul de urmrire penal,organului judiciar sau autoritii sesizate fiindu-i înaintate copii

de pe acestea ori numai de pe unele acte ale dosarului6.

1 În cazul încuviinrii percheziion rii, reinerii sau arest rii unui parlamentar, actul care artrebui p strat de procuror este hot rârea Camerei din care face parte deputatul sausenatorul. În cazul autoriz rii începerii urm ririi penale împotriva membrilor Guvernului,s-ar p stra hot rârea uneia dintre Camere sau decretul Preedintelui României.2 inând seama de dispoziiile art. 286 alin. (1), singurul act prin care procurorul poatedispune asupra încuviin rii, autoriz rii sau confirm rii unui act sau a unei m suriprocesuale este ordonana.3 De exemplu, în cazul lu rii unor m suri procesuale date în competena judec torului de

drepturi i liberti. De menionat c procurorul trebuie s procedeze la fel i în cazul încare inculpatul a formulat plângere împotriva ordonanei de luare a m surilor restrictive delibertate.4 Bun oar , în cazul redeschiderii urm ririi penale, când, potrivit art. 335 alin. (4), estenecesar confirmarea judec torului de camer preliminar . Este discutabil dac , în acestcaz, este necesar înaintarea de copii de pe dosar, organul de urm rire penal neavând cums continue urm rirea penal pân ce judec torul de camer preliminar nu a confirmatredeschiderea urm ririi penale.5 Pentru percheziionarea, reinerea sau arestarea deputailor i senatorilor este necesar ,potrivit art. 72 alin. (2) din Constituia României, încuviinarea Camerei din care acetia facparte.6 De pild , dac în cauz sunt mai muli inculpai i propunerea de luare a m surii arest riipreventive privete numai pe unul dintre inculpai, vor fi trimise copii numai de pe actelecare îl privesc pe acest inculpat.




| 17

Dispoziiile alin. (2) nu sunt imperative, chiar dac termeniifolosii ar lsa s se îneleag aceasta. Astfel, potrivit art. 242

alin. (6), în cazul formulrii de ctre inculpat a unei cereri derevocare sau înlocuire a unei msuri preventive, procurorulpoate înainta judectorului de drepturi i liberti dosarul

cauzei sau copie certificat de pe acesta. inând seama defaptul c prin dispoziiile analizate s-a urmrit ca desf urareaurmririi penale s nu fie tergiversat de soluionareapropunerilor ori cererilor formulate, este la latitudinea procu-rorului de a aprecia, de la caz la caz, care este modalitatea ceamai adecvat1.

Codul de procedur penal anterior: „ Art. 205. P strarea unor

acte de urmrire penal . (1) Când legea prevede c un act sau om sur procesual trebuie s fie încuviin at , autorizat sauconfirmat de procuror, un exemplar al ordonan ei sau al actului procesual r mâne la procuror. (2) În cazurile în care procurorulînainteaz dosarul cauzei instan ei în vederea solu ionrii propunerilor ori cererilor formulate în cursul urmririi penale, acesta sau organul de cercetare penal p streaz copii de pe toate acteledosarului, în vederea continurii urmririi penale. (3) În cazurile în

care, în cursul urmririi penale, dosarul cauzei este solicitat înacela i timp de instan e diferite, procurorul înainteaz copiinumerotate i certificate de grefa parchetului de pe toate acteledosarului. Organul de urmrire penal p streaz originalul actelordosarului, în vederea continurii urmririi penale”.

Capitolul IISesizarea organelor de urmrire penal

COMENTARIU: „Sesizarea organelor de urmrire penal” consti-tuie un capitol distinct, structura fiind diferit de aceea din legea veche,fiind excluse actele premerg toare i inclus institu ia plângerii prealabile.Verificarea competen ei a fost înlocuit cu institu ia examinrii sesizrii, cuo formulare destul de formalist care, în redactarea sa, limiteaz posi-bilitatea unor sesizri din oficiu.

1 Este posibil ca, în unele cauze complexe, cu foarte multe volume, s fie mai scurt timpul

de soluionare a unei propuneri sau cereri prin trimiterea dosarului cauzei, decât dac s-arcopia, numerota i certifica toate actele dosarului.

Noul Cod de Procedura Penala Adnotat. Partea Speciala

Documents

Transcript of Noul Cod de Procedura Penala Adnotat. Partea Speciala