Modurile prin care comportamentele auto-stimulative sunt mentinute in viata cotidiana: (GRESELI)1. Manifestarile isterice sunt declansate de un sentiment de frustrare. Aceasta frustrareapare adesea din cauza unei lipse de recompensare, ca atunci cand unui individ ii esterefuzat accesul la mancarea preferata, programul de televiziune favorit, jucaria sau un locunde sa stea sau sa doarma. Comportamentele auto-stimulative si rituale par sa aibaproprietati recompensante2. oferindu-i unui individ atentie si dragoste ca urmare a manifestarilor sale isterice sau a comportamentului auto-distructiv, nu faceti altceva decat sa intariti si sa dezvoltati asemenea comportamente 3. Comportamentele auto-mutilante si manifestrile isterice pot capata si mai multaforta, intarindu-se, daca aceste comportamente ii permit persoanei sa se sustraga de lacerinte4. Daca manifestarile isterice sunt intarite de atentia pe care persoana respectiva oprimeste in timpul lor, atunci acestea se vor diminua daca persoana prezentand manifestariisterice va fi ignorata5. Intreruperea sarcinii !!!se dovedeste adesea o modalitate eficienta de a controla manifestarile isterice, daca acestea sunt modelate sau mentinute de catre intaritori pozitivi, dar nu si daca aceste manifestari isterice constituie un mecanism de evadare-evitare pentru acel elev. In aceasta ultima situatie, intreruperea nu va face decat sa inrautateasca comportamentul isteric, functionand ca un intaritor negativ.6. anumite forme de comportament auto-stimulativ pot fi intarite de feedback-ul senzorial generat de acel comportament

Ex: este bagarea degetelor in ochi (acest comportament este observat adesea lapersoanele oarbe sau partial oarbe). Bagatul degetelor in ochi poate fi considerat unsubstitut sau un inlocuitor pentru lipsa de feedback senzorial furnizat de vederea normalasau intact/mestecarea partii interioare a propriului obraz si smulgerea parului din cap la persoanele cu retard sau in incapacitate de deplasare!!! Aceste forme de auto-mutilare, in contrast cu cele sociale, nu se limiteaza la situatiile cand ceilalti sunt prezenti, ci, mai degraba, apar atunci cand persoanaeste singura (nu sunt controlate de consecinte sociale).

FORME DE COMPORTAMENT AUTO-STIMULATIV:Nivelul I:

-implica numai limbajul corporal; observatii asupra mediului sau actiuni asupra obiectelor din mediul inconjurator nu duc la deplasarea acelor obiecte sau la schimbarea pozitiei, marimii sau compozitiei lor.A. Comportamentele auto-stimulative ce implica ochii:

Exemplele: clipirea, repetata, privirea piezisa, datul ochilor peste cap, astfel incat sa ramana vizibila numai partea alba a globului ocular, fixarea luminilor ce clipesc sau a firelor de praf din razele de lumina, privirea divergenta sau convergenta, privitul in gol.B. Miscari corporale ample.

Exemple: invartirea repetata in cerc, mersul pe varful degetelor de la picioare, mersul inainte si inapoi, sariturile sus-jos, mersul repetitiv in jurul unui stalp, alergarea stereotipa nondirectionala, posturile corporale cum ar fi arcuirea umerilor in timpul mersului sau stand jos, clatinarea capului dintr-o parte in alta si masturbarea.C. Comportamentele auto-stimulative ce implica mainile.

Exemple: fluturarea sau lovirea repetata a mainilor (batutul din palme), plimbarea degetelor pe suprafete, cercetarea texturilor, frecarea miinilor sau a degetelor, intre ele, frecarea fetei

cu mainile, pipairea parului, inchiderea si deschiderea palmelor, atingerea nasului sau a urechilor cu degetele, introducerea degetelor in nas.D. Comportamentele auto-stimulativ ce implica gura.

Exemple: bagarea unei maini in gura, inchiderea si deschiderea repetata a gurii, plescait, prelingerea salivei,lingerea buzelor, sugerea unei buze, modificarea tiparelor respiratorii, tragerea aerului printre dinti.E. Comportamentele auto-stimulative auditive si gustative.

Exemple: mirosirea si lingerea obiectelor si a persoanelor, emiterea de sunele lipsite de sens, tipetele repetate,bolboroselile, ecolalia, bombaneala si actiunea de a canta.

Nivelul II:- implica o aranjare activa a mediului inconjurator pentru a furniza anumite

modele de stimuli de intrare senzorial-perceptiva.A. Manipulare sau utilizare inadecvata a obiectelor, pentru a produce stimularesenzoriala (topografia comportamentala nu este caracteristica utilizarii corecte a obiectelorrespective).

Exemple: includ alinierea obiectelor in siruri, invartirea sau rasucirea obiectelor, smulgerea obiectelor, ca in cazul paginilor unei carti, studierea excesiv de atenta, sugerea sau bagarea in gura a obiectelor, aruncarea cu apa in peretii unei piscine, suflarea cenusei dintr-o scrumiera, azvarlirea in aer a unor bucatele de ziar si studierea atenta a caderii acestora, frecarea tesaturilor de propriul corp, aruncarea obiectelor si folosirea unor obiecte pentru a tapota alte suprafete.B. O aparenta manipulare adecvata a obiectelor, efectuata din singura dorinta de a oferistimulare senzoriala (topografia comportamentala este caracteristica utilizarii corecte aobiectelor): in acest tip de comportament auto-stimulativ, obiectul nu este utilizat conformfunctiei sau scopului sau initial. Exemple: apasarea repetata a intrerupatoarelor de lumina, inchiderea si deschiderea usilor, aprinderea si stingerea televizorului, deschiderea si inchiderea sertarelor, incaltarea si descaltarea in mod repetat, invartirea unei mingi legate cu o sfoara de capatul unui stalp si asezarea pe vine pentru a urmari cum se infasoara in jurul stalpului (accesorii ce fac parte dintr-un joc traditional), alergarea repetitiva in sus si in jos pe scari, desenarea obsedanta a unor puncte, cu un creion pe o coala de hartie si colectionarea sau acumularea de obiecte.C. Cerinta de monotonie: in acest tip de comportament auto-stimulativ apare rezistentala orice incercare de schimbare a amplasarii unor obiecte, de intrerupere a unorcomportamente sau a unor manifestari rituale. Exemplele includ insistenta in a folosiaceleasi tacamuri la fiecare masa, insistenta in a purta aceleasi haine in fiecare zi, in amerge la scoala pe acelasi traseu, sau insistenta ca mama persoanei respective sa poarteintotdeauna aceeasi pereche de papuci.

PAGINA 25