NOT£’ C£’TRE AUTORI - Revista TEOLOGIA TEOLOGIA anul X, nr. 1, 2006 Revista...

download NOT£’ C£’TRE AUTORI - Revista TEOLOGIA TEOLOGIA anul X, nr. 1, 2006 Revista Teologia public££ studii,

of 210

  • date post

    04-Jan-2020
  • Category

    Documents

  • view

    10
  • download

    1

Embed Size (px)

Transcript of NOT£’ C£’TRE AUTORI - Revista TEOLOGIA TEOLOGIA anul X, nr. 1, 2006 Revista...

  • TEOLOGIA

    anul X, nr. 1, 2006

    Revista Teologia publicã studii, traduceri din Sfintii Pãrinti, note, comentarii, si recenzii.

    NOTÃ CÃTRE AUTORI

    Autorii sunt rugati sã trimitã materialele ce se încadreazã în rubricile revistei dactilografiate la douã rânduri. Responsabilitatea asupra continutului acestora revine în exclusivitate autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie.

    Editura Universitãtii „Aurel Vlaicu”

    A R A D

    Coperta: Cãlin Lucaci

    Coperta I: Biserica „Sf. Dumitru” din Suceava Coperta IV: Clãdirea Facultãtii de Teologie Ortodoxã din Arad

    TEOLOGIA

    Orice corespondentã se va adresa:

    FACULTATEA DE TEOLOGIE 310096 ARAD Strada Academiei Teologice Nr. 9 Tel/Fax: 0040-257-285855

    TEOLOGIA

    Totute correspondence sera envoyee a l'adresse: FACULTATEA DE TEOLOGIE 310096 ARAD Strada Academiei Teologice Nr. 9 Tel/Fax: 0040-257-285855

  • UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” ARAD FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXÃ

    T E O L O G I AT E O L O G I AT E O L O G I AT E O L O G I AT E O L O G I A

    ANUL X, NR. 1, 2006 ARAD

    4

    COMITETUL DE REDACtIE

    PREªEDINTE DE ONOARE: P.S. dr. TIMOTEI SEVICIU, Episcopul Aradului si Hunedoarei

    PREªEDINTE DE REDACtIE: Pr. prof. univ. dr. CONSTANTIN RUS, Decanul Facultãtii de Teologie

    REDACTOR COORDONATOR: Pr. conf. univ. dr. IOAN TULCAN

    MEMBRI: Prof. univ. dr. JOHN H. ERICKSON, Seminarul Teologie Ortodox „St. Vladimir” din New York, (USA) Prof. univ. dr. GEORGIOS METALLINOS, Universitatea din Atena (Grecia)

    Prof. univ. dr. DANILO CECCARELLI, Institutul Pontifical Oriental din Roma (Italia)

    Prof. univ. dr. ERNST CHR. SUTTNER, Universitatea dinViena (Austria) Prof. univ. dr. ZYFRIED GLAESER, Universitatea din Opole (Polonia) Lect. univ. drd. CAIUS CUTARU

    Asist. univ. drd. CRISTINEL IOJA Asist. univ. drd. LUCIAN FARCAªIU

    Asist. univ. drd. FILIP ALBU

    SECRETAR DE REDACtIE: Pr. conf. univ. dr. MIHAI SÃSÃUJAN

    Culegere text, corecturã, traducere în limba englezã a rezumatelor: SIMONA tEREI

    Tehnoredactare: CÃLIN CHENDEA

  • 5

    CUPRINS

    EDITORIAL Misiunea crestinã ca întâlnire între Bisericã si culturi ........ 7

    STUDII Agatanghelos, Episcop al Fanariului (Grecia)

    Problema lui Filioque într-o nouã perspectivã teologicã ... 10 Constantin I. Bãjãu

    Desãvârsirea crestinã prin lucrarea virtutilor dupã Omiliile Sfântului Ioan Gurã de Aur la Epistola a II-a cãtre Corinteni .......................................... 20

    Nicolae Bolea Sfântul Simeon Noul Teolog, epoca si opera sa ..................................................................... 34

    Mihai Brie Muzica bisericeascã în preocupãrile revistei „Mitropolia Banatului” („Altarul Banatului”) în perioada 1951-2004. Cronologie ...................................... 51

    Mircea Cricovean Sfintii Atanasie cel Mare al Alexandriei si Vasile cel Mare al Cezareei Capadociei, mari Pãrinti ai Bisericii .......................................................... 59

    Alin Marius Muresan Principiile omiletice la Sfântul Ioan Gurã de Aur .............. 73

    Ovidiu Panaite Politica imperialã si disputa iconoclastã în secolul al VIII-lea ............................................................... 93

    6 Teologia, 1/ 2006

    Ioan O. Rudeanu Aduceri aminte despre preoti si cãrturari .........................127

    Constantin Rus Despre autoritatea (δυναστειαδυναστειαδυναστειαδυναστειαδυναστεια) si protejarea (προστασιαπροστασιαπροστασιαπροστασιαπροστασια) arhonticã si bisericeascã în Bizant, dupã izvoarele notariale si bisericesti. Studiu juridic canonic ...........................................................137

    Marius-Ioan Slevas Teologia Logosului în abordarea filosofiei antice si a gândirii patristice a secolului al IV-lea .......................192

    Adina Todea Constiinta moralã în cugetarea patristicã (II) ..................208

    RECENZII Henri Lammens, Islamul. Credinte si institutii, Trad. de Ioana Feodorov, Editura Corint, Bucuresti, 2003, 282 p. (Caius Cutaru) ...............................233

    Ioan Petru Culianu, Cult, magie, erezii. Articole din enciclopedii ale religiilor, Trad. de Maria-Magdalena Anghelescu si Dan Petrescu, Editura Polirom, Iasi, 2003, 262 p. (Caius Cutaru) ..........237

    Jaroslav Pelikan Traditia crestinã. O istorie a dezvoltãrii doctrinei II. Spiritul crestinãtãtii rãsãritene. (600-1700), trad. Pr. Prof. Nicolai Buga, Editura Polirom, Iasi, 2005, 355 p. (Cristinel Ioja) ...........240

    Paul Goma, Sãptãmâna rosie. 28 iunie-3 iulie 1940 sau Basarabia si evreii, Editura Vremea XXI, 2004 (Gabriel Miricescu)................244

    LISTA AUTORILOR .......................................................................246

  • 7

    EDITORIAL

    Misiunea crestinã ca întâlnire între Bisericã si culturi

    Lucrarea Bisericii, în istorie, are punctul de plecare în ziua Cincizecimii sau a Rusaliilor, când Sfântul Duh în chipul limbilor ca de foc coborât peste Sfintii Apostoli, înseamnã, de fapt, un drum ascendent al acestei Biserici în istorie. Acest drum poate fi descris si în sensul cã Biserica începe sã dea mãrturie despre lucrarea mântuitoare a lui Iisus Hristos, mort si înviat pentru izbãvirea întregii omeniri.

    Din momentul existentei sale, Biserica apare ca o Bisericã misionarã, deoarece ea a fost trimisã în lume ca sã aducã vestea cea bunã a mântuirii tuturor prin Iisus Hristos. Ea cuprinde în sine, de la început, sâmburele care trebuie sã cuprindã întreaga umanitate. Astfel, misiunea concretã a Bisericii are drept tintã sau scop, întreaga omenire, care trebuie adusã în chip real si actual sub razele de luminã si putere ale lui Iisus Hristos, prin puterea Duhului Sfânt, Cel care îi configureazã pe oameni tot mai mult dupã chipul lui Hristos.

    Misiunea Bisericii nu neglijeazã comunitãtile, neamurile, popoarele, ci le priveste pe toate într-o perspectivã hristologicã, pnevmatologicã si eclezialã. Fiecare neam sau popor are propria sa identitate spiritualã si culturalã, pe care Biserica în slujirea ei nu le poate ignora sau neglija. Dimpotrivã, ea este chematã sã înbisericeascã, sã înnobileze cultura popoarelor în cadrul cãrora ea se manifestã.

    Aceastã lucrare misionarã a Bisericii are un caracter dinamic, întrucât e vorba de o introducere a mesajului Evangheliei si a Traditiei Bisericii într-o culturã localã. În perspectiva etosului misionar ortodox, cultura reprezintã un întreg ansamblu de modalitãti, prin care un grup

    8

    social, mai mare sau mai mic, percepe, întelege, exprimã si, în fond, trãieste întreaga realitate, dar pe care Biserica, prin misiunea ei, vrea sã o transforme, sã o înbisericeascã.

    Sfânta Scripturã indicã aceastã intentionalitate a Bisericii misionare, când spune: „Dumnezeu care a fãcut lumea si toate cele ce sunt în ea, Acesta fiind Domnul cerului si al pãmântului, nu locuieste în temple fãcute de mâini omenesti… El dã tuturor viatã, suflare si toate si a fãcut dintr-un sânge întreg neamul omenesc, ca sã locuiascã peste toatã fata pãmântului… Dumnezeu, trecând cu vederea veacurile nestiintei, vesteste acum oamenilor, ca toti de pretutindeni sã se pocãiascã” (F Ap. 17, 24- 31). Cuvântarea Sfântului Pavel în aeropagul din Atena reprezintã un exemplu clasic de abordare a culturii locale, dar si a depãsirii ei, prin mesajul Evangheliei, cu centrul ei de luminã si foc, care este Iisus Hristos, Mântuitorul tuturor oamenilor.

    Temeiul unei legãturi strânse între Evanghelie si culturile umane îl constituie învãtãtura Sfintei Scripturi despre Logos, dar si aceea a Pãrintilor Bisericii, care au sesizat în creatia lui Dumnezeu, „seminte” ale Logosului, care, prin Hristos cel întrupat, se descifreazã si-si deschid adevãrata lor intentionalitate. De aceea, Iustin Martirul si Filosoful vorbea despre pãgâni ca despre aceia care trãiau „dupã ratiune”, fiind un fel de crestini înainte de Hristos (Iustin Martirul si Filosoful, Apologia I, 46, 3, PG 6, col. 397 C).

    Mesajul Evangheliei trebuie sã punã în evidentã si elementele valoroase ale culturilor locale, putându-se vorbi de acel fenomen de inculturatie, ce se întemeiazã, de fapt, pe Întruparea Cuvântului. Fenomenul inculturatiei nu presupune, în nici un chip, un fel de preferintã pentru o anumitã culturã, pe care apoi sã o divinizeze, desi, pentru misiunea crestinã, cultura greacã, ca si manifestare dominantã în acea epocã, reprezintã într-un anume fel, caracterul universal al misiunii lui Iisus Hristos. Misiunea Bisericii, prin prezenta si lucrarea Duhului Sfânt are si o dimensiune eshatologicã, ce tinde spre desãvârsirea sau împlinirea istoriei, fiind deschisã tuturor culturilor, asa cum aratã evenimentul Cincizecimii, cu bogãtia limbilor.

    Misiunea Bisericii, în vremea noastrã, are o semnificatie cu totul specialã din punct de vedere cultural. Biserica nu poate sã-si ignore pro-

    Teologia, 1/ 2006

  • 9

    pria sa naturã teandricã, nici propria sa menire, aceea de a lucra prin puterea Duhului Sfânt spre recapitularea tuturor neamurilor sub influenta capului ei, Hristos.

    În acest sens, ea trebuie sã fie deschisã spre cultura pe care o întâlneste în sânul popoarelor în care ea este chematã sã dea mãrturie despre nãdejdea crestinã. Ca atare, Biserica p