Normativ NP 029 98

NORMATIV DE PROIECTARE ŞI EXECUŢIE PENTRU REŢELE TERMICE CUCONDUCTE PREIZOLATE MONTATE ÎN SOL UTILIZATE LA TRANSPORTUL

AGENTULUI TERMIC DE ÎNCĂLZIRE ŞI A APEI CALDE DE CONSUM

Indicativ NP 029-98

Cuprins

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile din prezenta reglementare se aplică la proiectarea şi executarea reţelelor termice din conductepreizolate termic montate în sol, utilizate la transportul agentului termic cu temperatura de maxim 140 C şi aapei calde de consum. La aplicarea Normativului trebuie să se respecte prevederile SR-EN253.

1.2. Obiectul prezentului normativ îl constituie reţelele termice din conducte de oţel şi construcţiile aferenteacestora destinate transportului şi distribuţiei căldurii utilizând agent termic. Reţelele termice sunt cuprinse întresursa termică şi consumatorii de căldură şi delimitate conform "Regulamentului pentru furnizarea şi utilizareaenergiei termice".

1.3. Lucrarea se adresează unităţilor care proiectează şi execută reţele termice alcătuite din conducte preizolatemontate direct în sol.

1.4. Nu fac obiectul prezentei lucrări reţelele termice montate aerian sau în canal termic.

1.5. Proiectarea şi execuţia reţelelor termice din conductele preizolate montate direct în sol trebuie să asigurecel puţin nivelurile minime de performanţă referitoare la cerinţele de calitate din prevederile legale în vigoare:

rezistenţă şi stabilitate siguranţă în exploatare siguranţă la foc igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie protecţie împotriva zgomotului.

1.6. Prezenta lucrare este o reglementare cadru, cu principii generale de proiectare şi execuţie, fără a sesubstitui altor normative sau instrucţiuni de proiectare specifice firmelor furnizoare de conducte preizolate.

[top]

2. ALCĂTUIREA REŢELELOR DIN CONDUCTE PREIZOLATE. SISTEMECONSTRUCTIVE

Generalităţi

2.1. Sistemele de conducte preizolate şi elementele auxiliare ale acestora la care se referă prezentul normativsunt ansambluri compuse din:

conducta pentru transportul fluidului termoizolaţia mantaua de protecţie sistemul de control, depistare şi localizare a avariilor

2.2. Corespunzător diverselor utilizări există următoarele tipuri principale de conducte preizolate.

conducte rigide drepte

of 32NORMATIV DE PROIECTARE SI EXECUTIE PENTRU RETELE TERMICE CU ...

5/30/2013mk:@MSITStore:C:\Normative\normative\Normative%20instalatii\TERMICE\betoane...

conducte rigide curbate (prefabricate)

2.3. Ansamblul poate fi alcătuit dintr-o singură conductă.

Materiale componente

2.4. Sistemele de conducte preizolate pentru reţele termice montate în sol vor avea materialele componenteconform SR-EN 253 "Sisteme de conducte preizolate pentru reţele subterane de apă caldă".

2.5. Mantaua de protecţie trebuie să reziste la acţiunea agresivă a mediului conform ISO 4607/78 şi să nuprezinte deformaţii permanente la variaţia de temperatură (conform ISO 2506/81).

După încetarea solicitărilor mantaua nu trebuie să prezinte cavităţi, crăpături, umflături sau alte defecte.

Elementele componente ale reţelelor termice din conducte preizolate

2.6. Conducte preizolate şi elementele auxiliare (curbe, coturi, ramificaţii, elemente de sectorizare etc.) suntsubansambluri uzinate şi prefabricate care se îmbină între ele în vederea alcătuirii unui sistem etanş şi unitar dereţele termice.

2.7. Conductele şi elementele componente ale reţelei sunt izolate termic, termoziolaţia fiind protejată la exteriorcu o manta de protecţie, corespunzător diverselor modalităţi de utilizare şi montaj.

2.8. Termoizolaţia este injectată în spaţiul dintre conducta de serviciu şi mantaua de protecţie, pe acelaşiprincipiu fiind realizate şi elementele auxiliare.

Elemente componente principale

2.9. Subansamblurile principale care alcătuiesc reţele de conducte preizolate sunt:

tronsoane rectilinii elemente de legătură (fitinguri) reazeme fixe compensatori axiali robinete (sectorizare, golire, aerisire) elemente auxiliare (manşoane, inele, perne etc.)

2.10. Zonele de îmbinare dintre conducte sau dintre acestea şi coturi, curbe, reducţii, ramificaţii etc. vor fitermoizolate local, realizându-se protecţia locală a termoizolaţiei, prin diverse tipuri de manşoane. Izolaţiahidrofugă a zonei poate fi completată local suplimentar cu benzi speciale termocontractabile.

2.11. Izolaţia locală se realizează prin poliuretan injectat în zona dintre ţeavă şi mantaua de protecţie.

Elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare

2.12. Deformaţiile generate de variaţiile de temperatură vor fi preluate prin alegerea unui traseu al reţeleitermice cu schimbări de direcţie (compensarea naturală L sau Z), compensatori în formă de U sau compensatoriaxiali.

2.13. Compensatori în forma de L, Z sau U sunt alcătuiţi din curbe sau coturi şi porţiuni drepte de conducte.

2.14. Compensatorii axiali de dilatare sunt subansambluri care cuprind elemente care permit o mişcare axială.

2.15. Sistemele de elemente de preluarea eforturilor provenite din dilatare sunt completate de reazeme fixe,care sunt subansambluri prefabricate ce permit realizarea punctelor fixe ale reţelor. Aceste reazeme fixe seînglobează la montaj în blocuri de beton.

2.16. Pernele de dilatare sunt destinate preluării deplasărilor în zona coturilor sau ramificaţiilor, sau a oricărorelemente proeminente, fiind alcătuite din materiale plastice spongioase.



Elemente auxiliare ale reţelelor termice

2.17. Principalele elemente auxiliare ale reţelelor din conducte preizolate sunt:

manşoanele de protecţie pentru izolaţii locale - care realizează etanşarea între elementele componenteale reţelei prin diverse metode (termocontracţie, etanşare mecanică, electrocontracţie, benzitermocontractabile etc.).

manşoane de protecţie de capăt de reţea robineţi de sectorizare - racordaţi la conducte prin sudură sau brazare. Robineţii de sectorizare pot fi

asociaţi împreună cu un robinet de golire sau aerisire alcătuind un subansamblu inele de etanşare la trecerea prin pereţi perne de poliuretan pentru pozarea conductelor montate în şanţ

Sistemul de control, depistare şi localizare a avariilor

2.18. Reţele de conducte preizolate vor fi dotate cu sisteme de control, depistare şi localizare a avariilor.

2.19. Sistemul de control, depistare şi localizare a avariilor este alcătuit din conductori însoţitori înglobaţi întermoizolaţia conductelor, aparate de măsură şi avertizare. Întreg sistemul formează un circuit electric.

Depistarea avariilor se bazează pe modificarea caracteristicilor dielectrice ale termoizolaţiei în prezenţa apeicare poate proveni din fisurarea ţevilor sau a mantalei de protecţie.

Construcţii aferente reţelelor termice

2.20. Pentru asigurarea funcţionării reţelelor termice acestea vor fi prevăzute cu o serie de construcţii şiamenajări constructive după cum urmează:

2.21. Căminele pentru armături, sistemele de contorizare şi prizele pentru sistemul de control, depistare şilocalizare a avariilor vor fi prevăzute cu capace de acces asigurate contra efracţiei sau accesului persoanelorneautorizate.

2.22. Se recomandă ca armăturile prevăzute pe mai multe conducte în noduri să fie montate pe cât posibilgrupat în acelaşi cămin.

2.23. Căminele se execută conform STAS 6002, 5087 şi 2448.

2.24. Dimensiunile căminelor vor fi astfel alese încât să fie posibil accesul în interior în vederea efectuăriimanevrelor necesare.

2.25. Alegerea dimensiunilor interioare ale căminelor se va face ţinând seama de următoarele:

distanţele între flanşele armăturilor sau zonei de sudură a acestora la conducta măsurată pe axulconductei până la faţa interioară a căminului vor fi de 300 mm pentru diametre până la 500 mm şi de 500mm pentru diametre peste 500 mm;

distanţa între marginea flanşei sau marginea mantalei de protecţie a termoizolaţiei vanei şi peretelelateral al căminului va fi de minimum 300 mm pentru armături cu diametrul până la 500 mm şi minimum500 mm pentru armături cu diametrul peste 500 mm.

2.26. Înălţimea căminului este determinată de adâncimea de pozare a conductei de diametrul cel mai mare lacare se adaugă 1/2 din diametrul maxim al flanşei sau al mantalei de protecţie a armăturii şi un spaţiu liber de30 cm până la radier.

2.27. Pentru căminele de contoare în care se montează filtre de impurităţi, se va avea în vedere asigurareaposibilităţii scoaterii elementului filtrant în vederea curăţirii.

2.28. Căminele vor fi prevăzute cu vase pentru colectarea apei scurse. Trecerile conductelor prin pereţiicăminului sau intrările în subsolurile tehnice ale clădirilor vor fi etanşate cu inele de etanşare sau alte elementespecifice.

2.29. Dimensiunile căminelor pentru sistemele de contorizare sunt standardizate. Pentru realizare se



recomandă lucrarea SC 001/1996 "Soluţii cadru pentru montarea contoarelor la instalaţii sanitare şi de încălziredin clădiri existente".

2.30. Punctele fixe ale reţelelor termice se înglobează în blocuri de beton armat.

[top]

3. DATE DE BAZĂ PRIVIND PROIECTAREA REŢELEI

3.1. Datele de bază necesare proiectării se stabilesc pe baza reglementărilor specifice după cum urmează:

pentru încălzire conform STAS 1907 şi normativului I 13 "Normativ pentru proiectarea şi executareainstalaţiilor de încălzire centrală"

pentru ventilare şi climatizare conform normativului I 5 "Normativ privind proiectarea şi executareainstalaţiilor de ventilare şi climatizare"

pentru alimentarea cu apă caldă de consum conform STAS 1478 şi normativului I 9 "Normativ pentruproiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare"

3.2. Stabilirea debitului de calcul se face pe baza prevederilor din tema de proiectare care trebuie să conţinănecesarul de căldură pe procese, parametrii agentului termic şi schema de racordare, ţinând seama deeventuala extindere a reţelei termice.

3.3. Pentru proiectele de reabilitare a reţelelor termice existente, datele din temă vor fi reactualizatecorespunzător condiţiilor concrete din teren.

3.4. Parametrii agenţilor termici şi apei calde de consum utilizaţi la reţele termice din conductele preizolate sevor înscrie în valorile indicate în SR-EN 253.

Configuraţia şi traseele reţelelor termice

3.5. Stabilirea configuraţiei reţelelor termice se face pentru a asigura funcţionalitatea reţelei având în vedererealizarea unor soluţii economice (trasee scurte) ţinând seama de eventuala extindere în perspectivă.

3.6. La stabilirea traseului se vor avea în vedere şi celelalte trasee de instalaţii subterane existente, avându-segrijă să rezulte un număr cât mai mic de intersecţii cu acestea.

3.7. Va fi realizat un număr cât mai mic de traversări de drumuri, căi ferate, canale sau alte construcţii edilitare.Intersecţiile cu acestea vor fi de regulă perpendiculare.

3.8. Traseul reţelelor termice va avea pe cât posibil configuraţia astfel aleasă încât să se realizezecompensarea naturală a dilatărilor.

3.9. Pozarea reţelelor termice va fi făcută de preferinţă în spaţii verzi. Pozarea în zona carosabilă nu va fi făcutădecât dacă pozarea în spaţiile verzi nu este posibilă.

3.10. Se va evita tranzitarea subsolurilor blocurilor cu reţele termice care alimentează alte clădiri.

3.11. Ramificaţiile de reţele termice vor fi făcute de preferinţă perpendicular pe conducta principală (ţinândseama de art. 10.27), evitându-se pe cât posibil traversări de zone carosabile sau intersecţia cu alte reţelesubterane.

Nu vor fi prevăzute ramificaţii sub căile ferate sau de tramvai. Conductele vor fi pozate în afara zonei deprotecţie a căii ferate.

Adâncimi de pozare şi distanţe faţă de alte reţele

3.12. Adâncimea de montaj recomandată este cuprinsă între 0,60 m şi 2,50 m. Pentru adâncimi de montaj maimici decât adâncimea de îngheţ se va asigura circulaţia permanentă a apei în conducte, iar în caz de oprireaccidentală a circulaţiei apei se va efectua golirea conductei.



3.13. Adâncimile de pozare minime recomandate, măsurate de la partea superioară a mantalei conductelor deprotecţie vor fi:

0,60 m - pentru pozare în spaţiul verde, cu luarea unor măsuri de protecţie conform recomandărilorfurnizorilor

1,00 m - pentru pozare în zona carosabilă

3.14. Distanţele minime dintre suprafeţele exterioare ale conductelor montate în sol vor fi:

150 mm pentru diametre cuprinse între 90-200 mm 250 mm pentru diametre peste 250 mm

3.15. Distanţa minimă faţă de peretele săpăturii va fi de 100 mm, cu excepţia zonelor de preluare a dialatărilordin vecinătatea coturilor, care se calculează conform art. 7.31. În zona coturilor distanţelor dintre conducte va fiîn funcţie de grosimea stratului necesar de perne de dilataţie.

3.16. Amplasarea reţelelor termice în terenuri macroporice sau sensibile la înmuiere se va face ţinând seama deprescripţiile din normativul P7 "Normativ pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământurisensibile la înmuiere", cu următoarele precizări:

Conductele preizolate montate pe trasee noi se vor monta direct în sol la distanţa de min. 3 m întremantaua de protecţie şi fundaţiile clădirilor.

Pentru distanţe impuse mai mici, conductele preizolate vor fi montate în canale de protecţie executatemonolit.

Legătura dintre reţele exterioare şi conductele preizolate vor fi montate în canale de protecţie executatemonolit.

Legătura dintre reţele exterioare şi conductele din clădire se va realiza astfel încât să permită preluareaunor tastări diferenţiate.

3.17. Conductele preizolate care înlocuiesc reţele termice existente vor fi montate în canale termice existente.

Dacă gabaritul acestora depăşeşte spaţiul disponibil în canalul termic, o parte din conducte vor fi montateîngropate în sol lângă canal după demolarea pereţilor canalului opus clădirii.

3.18. Reţele alcătuite din conductele preizolate vor fi amplasate sub conductele de gaze, luându-se măsuri deevacuare a eventualelor scăpări de gaze, ţinând seama de indicaţiile cuprinse în normativul "Normativ pentruproiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale".

3.19. Reţelele termice se amplasează de preferinţă deasupra reţelelor de canalizare sau de apă şi sub reţelelede telecomunicaţii sau cabluri electrice.

Încrucişările între reţelele subterane se fac de regulă sub unghiuri de 75 -90 .

3.20. Distanţele minime faţă de traseele altor instalaţii sau faţă de construcţii vor fi cele indicate în tab. I.

Distanţele minime de la suprafaţa exterioară a mantalei de protecţie la elemente de construcţii sau altereţele:

Tabelul 1

Elementul de referinţă Distanţa minimă (m)

în plan vertical în plan orizontal

Şină de tramvai 1,20

Cabluri electrice sau telefoniceH < 1,5 mH >1,50 m 0,2

0,500,60



* Distanţele indicate se aplică cu condiţia asigurării stabilităţii construcţiei

3.21. Conductele preizolate vor fi montate pe suporţi de poliuretan, saci de nisip, dulapi lemn într-un strat denisip cu granulaţia 0-5-4 mm care va depăşi cu min. 10 cm partea superioară a mantalei de protecţie aconductei cu cel mai mare diametru.

[top]

4. PROBE

4.1. Înainte de punerea în funcţiune reţelele termice se supun la o serie de probe.

4.2. Înainte de efectuarea probelor se fac următoarele verificări pentru porţiuni ale reţelei sau pentru întreagareţea.

controlul calităţii materialelor, a dimensiunilor, a poziţionării elementelor componente (cămine, perne dedilatare, puncte fixe compensatori de dilatare, vane etc.), certificatele de calitate sau agrementeleprezentate de furnizori şi în conformitate cu prevederile proiectului.

verificarea sudurilor verificarea legăturilor electrice ale conductorilor sistemelor de control, depistare şi localizare a avariilor.

4.3. Probe de etanşeitate la rece şi la cald se efectuează înainte de efectuarea izolaţiilor locale şi astupareaşanţului.

4.4. Probele la care se supun reţele termice sunt:

proba la rece proba la cald proba de funcţionare

4.5. Proba la rece constă în supunerea la presiune a conductelor reţelei. Aceasta se efectuează conformindicaţiilor cuprinse în normativul I 13 "Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzirecentrală".

4.6. Proba la cald are drept scop verificarea etanşeităţii şi comportarea reţelei termice la dilatare-contractare latemperatura nominală de funcţionare. Proba se realizează prin circulaţia agentului termic în conductă,efectuându-se conform normativului I 13 "Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzirecentrală" şi normativul I 9 "Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare".

4.7. Proba de funcţionare se va face simultan cu proba la cald.

4.8. În timpul probei de funcţionare se determină căderile de temperatură ale agentului termic între punctelereţelei termice prevăzute în proiect. Acestea vor fi comparate cu căderile de temperatură şi pierderile de căldură

Conductă de gaze de presiune joasă,intermediară sau redusă

0,60

Idem medie 0,60

* Fundaţie de clădireteren normalteren sensibil la umezire 0,60

3,00

Conducte de canalizare 0,60

Conducte de gaze din polietilenă 1



stabilite prin proiect.

4.9. Căderile de temperatură măsurate nu trebuie să depăşească 0,5 C/km, ţinând seama de prevederile art.17.2 din normativul I 13.

4.10. Se va verifica realizarea reparaţiei debitelor de apă conform proiectului, în condiţiile nominale defuncţionare a reţelei.

[top]

5. SISTEME DE MĂSURĂ, COMANDĂ ŞI SEMNALIZARE. PREVEDEREA SISTEMELORDE DISPECERIZARE

5.1. Pentru conducerea şi supravegherea funcţionării sistemelor care alcătuiesc reţele termice, acestea vor fidotate cu sisteme de măsură, comandă şi semnalizare la distanţă a principalilor parametri funcţionali, prevăzuţide dispecerul reţelei. Acesta are sarcina să asigure echilibrul între producerea şi utilizarea energiei termice încondiţii de siguranţă, economicitate şi protecţie a mediului.

5.2. În acest scop reţelele termice vor fi dotate cu:

aparate de semnalizare pentru: parametrii reţelei poziţia vanelor acţionate electric nivelului apei din căminele de vane sau de drenare aparate de măsură şi control pentru temperatură, presiune, debit şi, eventual duritatea apei, plasate la

plecările din centrală sau punctul termic. De la caz la caz se pot determina parametrii şi alte punctesemnificative ale reţelei:

noduri de reţea, cămine de vane, racordurile la consumatorii importanţi aparatura de comandă pentru: vanele şi sistemele de reglare a debitelor pompele de evacuare a apei din căminele de vane

5.3. Transmiterea datelor la distanţă va fi făcută prin sisteme de telecontrol şi telesupraveghere, iar comenzilevor fi efectuate prin sisteme de telecomandă şi culegerea datelor, optimizarea, reglarea şi programareafuncţionării reţelelor vor fi făcute utilizând sisteme de calcul automat, completat de sisteme de telecomunicaţii.

[top]

6. CALCUL HIDRAULIC AL REŢELELOR TERMICE

Condiţii de calcul

6.1. Dimensionarea hidraulică a conductelor se face în funcţie de situaţia dată astfel:

în funcţie de presiunea disponibilă, având în vedere utilizarea integrală a energiei disponibile pe baza unui calcul de optimizare, ţinând seama de cheltuielile de investiţie şi cheltuielile de exploatare

în acest caz rezultând presiunea necesară în sistem

6.2. Indiferent de situaţia dată ramurile care alcătuiesc reţeaua termică va fi echilibrată hidraulică prin:

adoptarea unei scheme de distribuţie adecvată dimensionarea conductelor introducerea unor rezistenţe hidraulice locale: diafragme, organe de reglare, regulatoare de presiune etc. utilizarea unor pompe pentru ridicarea presiunii pe anumite porţiuni ale reţelei.



6.3. Presiunile disponibile excedentare în punctele semnificative ale reţelei vor fi determinate prin calcul.

6.4. Reţeaua termică va fi astfel concepută încât scoaterea din funcţiune a unor ramuri să nu afecteze ceilalţiconsumatori. Reţeaua va fi astfel alcătuită încât să poată fi efectuată contorizarea energiei termice la fiecareconsumator.

6.5. Racordarea reţelelor termice la mai multe surse şi în special la surse neconvenţionale (surse energeticesecundare, surse geotermale etc.) va fi făcută avându-se în vedere compatibilitatea dintre parametrii agenţilortermici furnizaţi de aceste surse (presiune, temperatură, calitatea agentului termic etc.) şi parametrii reţeleitermice deservite.

Schemele şi configuraţia reţelelor

6.6. Stabilirea configuraţiei reţelelor se va face astfel încât să se asigure transportul energiei termice în condiţiilecantitative şi calitative cerute, ţinând seama de gradul de siguranţă necesar; se vor avea în vedere posibilităţilede extindere a reţelei, ţinând seama de perspectivele de sistematizare ale zonei deservite.

6.7. Schema reţelei va fi adoptată în funcţie de natura agentului termic, poziţia şi mărimea consumatorilor,gradul de siguranţă impus, precum şi criterii de ordin economic.

6.8. Tipurile de scheme de distribuţie practicate sunt:

distribuţie ramificată (radială) distribuţie inelară distribuţie mixtă

6.9. Pentru reţele termice alimentate dintr-o singură sursă, se recomandă adoptarea schemelor radiale cuconexiune între ramuri.

6.10. În cazul unor reţele ce alimentează consumatori importanţi care necesită un grad de asigurare mare, vor firealizate legături de conexiune între ramurile principale.

6.12. Pentru reţele termice alimentate din mai multe surse se vor adopta scheme care să permită alimentareaunor zone de reţea de la câte o sursă, dar şi posibilitatea interconectării surselor, în vederea sporirii siguranţeiîn funcţionare.

Stabilirea schemei de calcul hidraulic

6.13. Pe baza configuraţiei reale a reţelei termice se trasează schema de calcul hidraulic.

6.14. Pentru fiecare tronson din schemă se vor specifica:

debitele de apă necesare transportării debitului de căldură lungimea tronsonului numărul şi tipul pieselor speciale (rezistenţele locale)

6.15. Se vor specifica în dreptul fiecărui consumator necesarul orar de căldură al acestuia şi debitul de apăcorespunzător.

6.16. Stabilirea schemei de calcul va ţine seama de tipul consumatorului şi modul de racordare al acestuia lareţea.

Calculul hidraulic de dimensionare

6.17. Prin calculul hidraulic de dimensionare se stabilesc diametrele conductelor şi pierderile de sarcinăcorespunzător debitelor de fluid vehiculat şi a vitezelor de circulaţie a apei.

6.18. Viteza apei în conducte nu va depăşi 4,50 m/s.

6.19. Vitezele recomandate pentru circulaţia apei în conductele reţelelor care nu au presiune disponibilă impusă



sunt indicate în tab. 2.

Viteze recomandate pentru circulaţia apei în conducte (m/s)

Tabelul 2

6.20 Calculele hidraulice de dimensionare se efectuează analitic, grafo-analitic, manual sau cu programe decalcul specifice.

6.21. În urma efectuării calculelor hidraulice rezultă diametrul conductei şi se determină pierderile totale desarcină în conducte (formate din suma pierderilor de sarcină liniare şi locale).

6.22. La determinarea pierderilor de sarcină se va avea în vedere adaptarea corectă a coeficienţilor de pierderiliniare şi locale şi a relaţiei de calcul, ţinând cont de:

natura materialului (oţel, cupru, mase plastice etc.) durata de exploatare (conducte noi, conducte utilizate) tipul şi caracteristicile rezistenţelor locale parametrii agentului termic regimul de curgere

Calculul hidraulic de verificare

6.23. Calculul hidraulic de verificare se efectuează în următoarele situaţii:

determinarea capacităţii de transport a unei reţele existente reechilibrarea reţelelor termice existente la care apar modificări faţă de situaţia proiectată verificarea parametrilor reţelei într-o etapă intermediară de dezvoltare verificarea funcţionării reţelei în caz de avarie

Diametrul nominal al conductei(ţoli sau mm)

Reţele termice pentru (m/s)

încălzire apă caldă de consum

1 0,40 0,70 0,6 1,0

1 1/4 0,50 0,75 0,7 1,1

2 0,55 1,00 0,8 1,3

3'' 0,55 1,10 1,0 1,4

80 100 0.70 1,15 1,1 1,6

100 125 0,90 1,35 1,1 1,8

125 150 1,20 1,70 1,2 1,9

150 200 1,40 2,00

200 250 1,50 2,10

250 350 1,70 2,40

350 500 2,10 2,80

peste 500 2,40 3,00



6.24. În scopul evidenţierii presiunilor în punctele semnificative ale reţelei şi amplasării dispozitivelor decorectare a presiunilor (diafragme de reglare, robinete de reglare etc.) şi pentru determinarea presiunii necesarela sursa termică se trasează graficul piezometric al reţelei.

6.25. La proiectarea reţelelor termice pentru încălzire se recomandă următoarele:

presiunea din conducta de întoarcere să fie mai mare decât înălţimea hidrostatică a instalaţiei interioare,în scopul evitării golirii acesteia

presiunea din conducta de ducere să nu depăşească presiunea admisibilă în instalaţia interioară presiunea agentului termic pe conducta de întoarcere la sursa termică va fi menţinută constantă pentru

realizarea stabilităţii sistemului presiunea disponibilă la racordurile consumatorilor la reţea trebuie să fie cel puţin egală cu pierderile de

presiune în instalaţia inferioară. Pentru presiuni mai mari se utilizează dispozitive de reducereapresiunilor suplimentare, efectuându-se echilibrarea ramurilor.

6.26. Pentru consumatorii existenţi care se racordează la o reţea termică nouă vor fi făcute obligatoriumăsurători privind pierderile de sarcină în instalaţiile interioare ale acestora. Pierderile de sarcină măsurate vorconstitui date de temă pentru proiectarea reţelei termice. Măsurătorile sunt necesare având în vedere că nu potfi luate ca bază de calcul pierderile de sarcină indicate în proiectul iniţial, de regulă acestea mărindu-se în timp.

[top]

7. CALCULUL MECANIC AL REŢELELOR TERMICE

Generalităţi

7.1. Conductele preizolate fiind sisteme alcătuite din subansambluri legate (ţevi, termoizolaţie şi manta deprotecţie), eforturile care apar în conductă datorită variaţiei temperaturii agentului termic se transmit întreguluiansamblu.

Pentru conductele montate îngropat, deplasarea este frânată de stratul de nisip în care acestea se montează.

7.2. Stabilirea schemei termomecanice a reţelei se face pe baza lungimii maxime admisibile de trasee rectilinii(distanţele dintre zona de nemişcare - neutră, punct fix natural sau virtual) şi un compensator de preluare adeformaţiilor.

7.3. Prin calculul mecanic se determină lungimile admisibile ale porţiunilor drepte pentru care nu sunt necesaricompensatori de dilatare, precum şi poziţiile şi dimensiunile compensatorilor de dilatare şi ale elementelorauxiliare, în funcţie de configuraţia traseului.

Condiţii de calcul

7.4. Lungimile porţiunilor maxime de conductă rectilinie care se montează fără compensatori de dilatare sedetermină în următoarele condiţii:

Coeficientul de frecare între mantaua de protecţie a ţevii şi stratul de nisip va avea valoarea (4,5 x 10-3

N/mm2 înveliş exterior) Solicitarea axială maximă admisibilă în ţeavă va avea valoarea corespunzătoare ţevii utilizate Adâncimea de îngropare a ţevii în pământ, corespunzător situaţiei reale Pentru alte adâncimi decât cele la care s-a făcut calculul se aplică corecţii. Temperatura maximă a agentului termic.

Calculul lungimii maxime a porţiunii rectilinii de conductă care poate fi montată fără compensatori dedilatare (lungimea de pozare L)

7.5. Calculul se face în condiţiile indicate în art. 10.3, astfel încât rezistenţa admisibilă a ansamblului să nu fiedepăşită

of 32NORMATIV DE PROIECTARE SI EXECUTIE PENTRU RETELE TERMICE C...


7.6. Lungimea maximă de pozare în aliniament, L se calculează cu relaţia simplificată:

în care:

L - lungimea maximă de pozare a conductelor (m)

- tensiunea produsă în ţeava de oţel (daN/cm2)

A - secţiunea ţevii

- coeficient de frecare

g - forţa specifică de apăsare [daN/m]

7.7. Lungimile maxime de pozare L sunt calculate de către proiectanţi sau determinate pe bază de tabele şidiagrame de calcul indicate de producători de calcul specifice.

Compensarea dilatărilor, inclusiv tipuri de compensatori de dilatare

7.8. Compensarea dilatărilor termice ale conductelor se rezolvă prin:

natural (prin compensatori L sau Z) prin compensatori curbaţi U prin compensatori axiali

Fig. 1 Compensator de dilatare în formă de U

Fig. 2 Compensator de dilatare în formă de L

Fig. 3 Compensator de dilatare în formă de Z

Fig. 4 Compensatori de dilatare axiali

7.9. Compensarea naturală se realizează prin alegerea de câte ori este posibil a unui traseu al reţelei termice cuschimbări de direcţie.

Schimbările de direcţie cele mai utilizate sunt în formă de L sau în formă de Z.

7.10. În situaţia când nu pot fi realizate schimbări de direcţie în formă de L sau Z, pe porţiunile drepte vor fiprevăzuţi compensatori de dilatare axiali sau în formă de U.

7.11. Compensatorii axiali sunt de diverse tipuri, permiţând preluarea eforturilor axiale datorate creşteriitemperaturii fluidului, putând fi de tip înglobat în conducta sau cu piesă specială separată.

Calculul compensatorilor de dilataţie

7.12. Pentru evitarea depăşirii solicitărilor maxime admisibile din conducte, apărute ca urmare a dilatăriiacestora, porţiunile rectilinii cu lungimi mai mari decât lungimile maxime admisibile vor fi prevăzute cucompensatori de dilatare. Calculele vor fi făcute în condiţiile "sistemului de conducte legat" şi ţinând seama devaloarea temperaturii agentului termic.

Determinarea dimensiunilor compensatorilor tip L, Z sau U

7.13. Determinarea dimensiunilor va fi făcută ţinând seama de deformaţia conductelor şi de modul de montare aconductelor reţelelor termice:



cu pretensionare fără pretensionare

7.14. Lungimea L a braţului măsurată de la schimbarea de direcţie până la punctul fix. (fig. 5, fig. 6, fig. 7) nu vadepăşi lungimea maximă de instalare indicată de firma producătoare de conducte preizolate şi care a fostdeterminată ţinând seama de condiţiile indicate în art. 10.3.

7.15. Lungimea A, B, C sau D a braţelor compensatorilor de dilatare se determină în funcţie de lungimea dedilatare, de diametrul conductelor, implicit poziţia punctelor fixe şi configuraţia reţelei termice.

7.16. Dimensionarea se face utilizând diagrame sau tabele de calcul furnizate de firmele producătoare deconducte preizolate.

Calculul de rezistenţă va stabili tensiunile din conducta de oţel în secţiunile caracteristice şi forţele careacţionează asupra reazemelor fixe, ţinând seama de soluţiile constructive şi tehnologice aferente fiecăruiproducător.

Calculul lungimii de dilatare

7.17. Alungirea L a conductei datorată efectului termic:

- coeficient de dilatare liniară a oţelului (mm/mm C)

tn = tn tin

tn - temperatura maximă nominală a fluidului ( C)

tin - temperatura iniţială de montaj ( C)

(la pretensionare termică tn = tpretensionare)

L - lungimea tronsonului (între reazemul fix şi sistemul de compensare) (m)

g - forţa specifică de apăsare a solului (daN/m)

E - modulul de elasticitate al oţelului (daN/cm2)

A - aria secţiunii transversale prin peretele conductei de oţel (cm2)

- coeficientul de frecare între nisip şi mantaua de polipropilenă

7.18. Lungimile de dilatare se pot determina şi pe cale grafică sau prin utilizarea tabelelor de calcul furnizate defirme.

7.19. Pentru reducerea dimensiunilor braţelor compensatorilor se va executa pretensionarea reţelei prinurmătoarele metode:

pretensionare termică, prin încălzirea conductelor cu ajutorul agentului termic sau prin încălzirea electricăa acestora

pretensionare mecanică, prin utilizarea unor dispozitive speciale

Elemente de calcul şi indicaţii de proiectare privind racordarea ramificaţiilor la conductele principale

7.20. Se recomandă ca racordurile ramificaţiilor la conducta principală să fie făcută prin intermediul unor coturi,



având în vedere preluarea eforturilor provenite din dilatare. Se vor utiliza ramificaţii T (fig. 8) sau P (fig. 9).

7.21. Dimensiunile braţelor L1 şi L2 se calculează conform indicaţiilor din art. 10.12 10.17.

7.22. Distanţa L nu trebuie să depăşească lungimile de pozare recomandate de producător (conf. art. 10.410.6).

7.23. Lungimea maximă şi minimă ale cotei L1 şi L3 sunt recomandate de către producătorii de conductepreizolate.

7.24. Racordarea ramificaţiilor la conducta principală se poate face şi direct, cu respectarea unei distanţemaxime recomandate de producător între punctul fix şi conducta principală (Lmax) sau cu luarea unor măsuri deîntărire a sudurii din zona ramificaţiei (fig. 10).

7.25. Între ramificaţie şi schimbarea de direcţie a conductei principale se adoptă distanţele prescrise de cătreproducători (I) (în funcţie de diametrul ramificaţiei şi diametrul conductei principale (fig. 11).

Nu vor fi ramificaţii în zona de montaj a pernelor de dilatare

Calculul elementelor auxiliare ale reţelelor

Determinarea dimensiunilor blocurilor de ancorare a punctelor fixe

7.26. Dimensiunile şi soluţia constructivă a reazemelor fixe şi a blocurilor de ancorare se stabilesc prin calcul decătre proiectant, ţinând seama de valoarea forţelor care acţionează asupra lor.

7.27. Dimensiunile orientative ale blocurilor de ancorare ale punctelor fixe sunt date în anexa 7.

Determinarea dimensiunilor minime ale şanţului

7.28. Secţiunea transversală a şanţului se determină corespunzător diametrelor exterioare ale conductelor.

7.29. Se recomandă următoarele distanţe:

între conducte conform art. 3.14

între conducte şi marginea şanţului 100 mm

faţă de partea inferioară a şanţului 100 mm

7.30. Realizarea distanţei de 100 mm faţă de partea inferioară a şanţului se face prin utilizarea unor suporţi dinpoliuretan, dulapi de lemn, saci de nisip etc. plasaţi la intervale de 2 3 m, corespunzător diametrului conductei.

7.31. În zona coturilor dimensiunile şanţurilor se vor stabili ţinând seama de posibilitatea realizării sudurilorconductelor, a izolaţiilor locale şi montarea pernelor de dilatare.

În anexele 8 şi 9 sunt indicate dimensiunile orientative ale săpăturii în zonele coturilor.

Alegerea numărului pernelor de dilatare

7.32. Pentru deplasări ale conductelor provenite din dilatare mai mari de 60 mm se montează perne din materialspongios montate pe mantaua conductei care să absoarbă deplasările.

7.33. Pernele de dilatare vor fi poziţionate în special în zona coturilor în scopul delimitării configuraţiei elasticede preluare a deformărilor.

În fig. 12 este dat un exemplu de poziţionare a pernelor de dilatare.



7.34. Numărul pernelor de dilatare şi grosimea lor se determină în funcţie de diametrul exterior al conductei şide distanţa faţă de punctul fix al schimbării de direcţie, corespunzător valorii dilatării termice a tronsonului.

Numărul orientativ de perne de dilatare este indicat în anexa 10.

[top]

8. ELEMENTE PRIVIND CALCULUL TERMOIZOLAŢIEI CONDUCTELOR

Indicaţii generale

8.1. Toate elementele componente utilizate la alcătuirea reţelelor termice din conductele preizolate vor fi izolatetermic (conductele, piese speciale, compensatorii de dilatare, punctele fixe, robineţii de sectorizare, aerisire şigolire etc.).

8.2. Se va avea grijă deosebită pentru asigurarea continuităţii termoizolaţiei şi a protecţiei acesteia, în zonele deîmbinare dintre elementele componente ale reţelei termice.

8.3. Izolaţia termică va fi realizată din materiale corespunzătoare şi va fi conform normelor în vigoare (SR-EN253), având conductivitatea termică 0,027 W/mK.

8.4. Alegerea grosimii termoizolaţiei se va face pe baza unor calcule de optimizare, ţinând seama de cheltuielilede investiţii şi cheltuielile de exploatare.

[top]

9. PROIECTAREA INSTALAŢIILOR ANEXE ALE REŢELELOR TERMICE

9.1 La proiectarea instalaţiilor anexe vor fi avute în vedere toate criteriile de performanţă indicate în art. 1.5.,evitându-se orice situaţie în care eventuala funcţionare defectuoasă a acestora ar putea periclita funcţionareaansamblului de reţele termice.

Proiectarea sistemului de semnalizare a avariilor

9.2. Proiectarea constă în realizarea schemei de legături, ţinând seama de configuraţia reţelei şi de ramificaţiileacestuia (fig. 13 şi fig. 14).

9.3. La proiectare se va ţine seama de indicaţiile firmelor producătoare ale acestor sisteme şi a echipamenteloraferente, prezentându-se instrucţiunile de montaj corespunzătoare.

9.4. La proiectarea sistemului de control a avariilor se va avea în vedere şi utilizarea acestuia în realizareatelegestiunii şi telecontrolului reţelei, inclusiv prin transmiterea la distanţă a datelor utilizând firele înglobate întermoizolaţie.

9.5. Poziţionarea prizelor de măsură şi a poziţiei aparatelor de măsură şi semnalizare a avariilor va fi făcutăavând în vedere recomandările firmelor furnizoare de echipament, ţinând seama de lungimile de reţea maximede deservire de către aparatele de semnalizare.

9.6. Schema de conexiune a conductorilor de semnalizare va fi făcută astfel încât să fie realizat un circuitcontinuu, urmărindu-se traseul reţelei.

Proiectarea instalaţiilor de golire şi aerisire

9.7. În punctele de cotă maximă ale traseului reţelelor termice vor fi prevăzute cu robinete pentru golireaconductelor în caz de necesitate, iar în punctele cele mai înalte robinete pentru aerisire.



9.8. Robinetele de golire ale reţelei termice vor fi montate în cămine racordate la reţeaua de canalizare directsau prin pompare.

9.9. Se recomandă ca de câte ori este posibil să fie grupate în acelaşi cămin punctele de golire şi de aerisire.

9.10. Agentul termic rezultat din golirea reţelei va fi obligatoriu eliminat spre un sistem de canalizare saudrenare.

9.11. Legătura la canalizare va fi proiectată ţinând seama de prevederile normativului I 9 "Normativ pentruproiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare", avându-se în vedere împiedicarea refulării apei din canalizare încăminele de golire.

9.12. Dimensiunile robinetelor de golire şi ale instalaţiilor aferente vor fi proiectate astfel încât golirea reţelei sănu depăşească 30 min., în corelare şi cu prevederile normativului I 13.

9.13. Este interzisă evacuarea în mod continuu la canalizare a agentului termic.

Proiectarea instalaţiilor electrice

9.14. Instalaţiile electrice aferente reţelei termice sau a sistemului de depistare a avariilor vor fi proiectateconform normativului I 7 "Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori, cutensiuni până la 1000 V" şi instrucţiunilor tehnice specifice ale producătorilor de aparatură electrică.

9.15. Proiectarea instalaţiilor electrice va fi făcută ţinând seama de protecţia contra electrocutării, atât apersoanelor care exploatează instalaţia cât şi a celor care pot ajunge accidental în contact cu aceasta în timpulfuncţionării.

9.16. Racordarea elementelor acţionate electric la reţea va fi făcută prin intermediul unor tablouri de distribuţiemontate în cămine proprii, care asigură protecţia corespunzătoare a instalaţiei.

[top]

10. EXECUTAREA REŢELELOR TERMICE

10.1. Executarea reţelelor cu conducte preizolate montate în sol se face pe baza unui proiect care să cuprindătoate datele tehnice şi economice necesare realizării reţelei.

10.2. Proiectul va fi vizat de către un verificator tehnic atestat conform prevederilor legale.

10.3. Proiectul va cuprinde piesele scrise şi desenate corespunzător fazei de proiectare (DE, PT, SF), conformreglementărilor în vigoare.

10.4. Trecerea la execuţia lucrărilor se va face după obţinerea tuturor avizelor emise de organele abilitate.

Verificarea materialelor

10.5. Reţelele termice vor fi realizate din conducte şi subansambluri şi materiale cu caracteristici conformcondiţiilor tehnice indicate în proiectul reţelei.

10.6. Vor fi utilizate numai materiale şi subansambluri care au fost agrementate de către Comisia de AgrementTehnic în Construcţii, care sunt conform standardelor în vigoare şi sunt însoţite de certificate de calitate.

10.7. Înainte de punerea în operă materialele vor fi examinate, verificându-se integritatea mantalei de protecţie,a termoizolaţiei, a ţevilor, a elementelor auxiliare şi de îmbinare.

10.8. Se verifică prin sondaj mostre din conducte de diverse dimensiuni privind uniformitatea spumeipoliuretanice mărimea granulelor şi a golurilor termoizolaţiei (conform SR-EN 253). Verificările se fac prinînlăturarea mantalei de protecţie de pe eşantioanele de ţeavă.



10.9. Înainte de punerea în operă se verifică dimensiunile conductelor şi ale pieselor auxiliare, avându-se grijăsă corespundă cu cele indicate în proiect.

Materialele necorespunzătoare dimensional sau calitativ vor fi înlăturate.

Depozitare, manipulare, transport

10.10. Conductele şi piesele auxiliare vor fi aduse pe şantier pe măsura necesităţii, evitându-se astfel blocareazonelor de circulaţie şi a spaţiilor adiacente reţelei termice.

10.11. Depozitarea, atât pe şantier cât şi în depozite, va fi făcută pe suprafeţele plane, în zona ferite de radiaţiilesolare care pot degrada atât mantaua de protecţie cât şi termoizolaţia.

10.12. Depozitarea se face în stive cu înălţimi de max. 2 m, utilizându-se spaţii organizate şi amenajate. Pentruevitarea coroziunii conductele vor fi prevăzute cu capace la capetele ţevii pentru împiedicarea pătrunderii apeide la precipitaţii în interiorul ţevii.

10.13. Piesele auxiliare ale conductelor preizolate se păstrează în magazii, aducându-se pe şantier pe măsuramontării acestora.

10.14. Transportul se face cu mijloace mecanizate, avându-se în vedere ferirea conductelor şi elementelorauxiliare de lovituri.

10.15. Manipularea conductelor se face utilizându-se mijloace mecanizate şi chingi cu lăţime minimă de 100mm. Se interzice utilizarea de cabluri, sârme sau frânghii care pot distruge mantaua de protecţie.

10.16. Se interzice transportul şi manipularea conductelor şi accesoriilor la temperaturi mai mici de -5 C.

Stabilirea şi marcarea traseului reţelei

10.17. Traseul conductei va fi stabilit pe baza planurilor de situaţie şi a profilelor longitudinale din proiect.

10.18. Traseul va fi materializat pe teren pentru întreaga reţea, sau pentru ale reţelei prin marcarea punctelorcaracteristice în funcţie de:

distanţe faţă de reperele planimetrice şi de nivel; unghiurile dintre aliniamente; poziţia punctelor fixe; poziţia compensatorilor.

10.19. Traseele vor fi predate cu proces verbal executantului în vederea efectuării săpăturii şi vor conţineobligatoriu precizări privind intersecţiile cu alte reţele sau construcţii, indicându-se totodată distanţele faţă deacestea.

10.20. Poziţiile tuturor intersecţiilor vor fi confirmate şi avizate de către posesorii utilităţilor, indicându-se şieventualele restricţii de execuţie.

10.21. Vor fi verificate toate reperele, având în vedere corespondenţa acestora cu proiectul, toate nepotrivirilefiind semnalate proiectantului în vederea efectuării modificărilor necesare.

10.22. După marcarea axului traseului reţelei termice va fi delimitată prin ţăruşi lăţimea şanţului, în vedereaefectuării săpăturii.

10.23. Traseele definitive ale reţelelor vor fi marcate prin borne plasate în punctele semnificative şi porţiuniledrepte, la intervale cuprinse între 100 m şi 300 m

Desfacerea şi refacerea pavajelor. Săpături, umpluturi

10.24. Înainte de efectuarea săpăturilor vor fi obţinute aprobările necesare de la proprietarii terenului străbătutde reţea şi proprietarii instalaţiilor sau construcţiilor pe care le traversează reţeaua, precum şi de la serviciilespecializate ale primăriei sau consiliului local.



10.25. Se vor preciza amplasamentele altor reţele subterane învecinate, solicitându-se precizări privindmodalitatea de excavare în vecinătatea acestora.

10.26. La efectuarea săpăturilor vor fi prezenţi şi reprezentanţi ai proprietarilor celorlalte reţele.

10.27. Dacă în timpul săpăturilor se constată alte poziţii pentru aceste reţele, va fi înştiinţat proiectantul învederea stabilirii soluţiei tehnice corespunzătoare.

10.28. În cazul în care se întâlnesc cabluri, conducte, construcţii sau instalaţii nesemnalate în proiect,executantul împreună cu beneficiarul lucrării va lua legătura cu proprietarii acestora şi cu proiectantul în vedereastabilirii soluţiei tehnice adecvate, inclusiv pentru eventuale devieri ale acestor reţele.

10.29. Desfacerea pavajelor sau a asfaltului va fi făcută pe lăţimi minime.

Vor fi executate săpături şi desfaceri ale asfaltului numai pe porţiunile în care se montează conductele,evitându-se astfel porţiuni prea mari de spaţiu săpat, limitându-se totodată dezafectarea îmbrăcăminţilor rutiere.

10.30. Săpătura va fi efectuată ţinând seama de pantele indicate în profilul longitudinal al reţelei.

10.31. Umpluturile vor fi efectuate după realizarea pretensionării conductelor, verificarea continuităţii electrice asistemului de depistare a avariilor, după executarea tuturor izolaţiilor locale şi efectuarea probelor reţelei, avândîn vedere indicaţiile din art. 4.1 4.10.

10.32. Prima parte a umpluturii va fi făcută cu un strat de nisip care va depăşi partea superioară a protecţieitermoizolaţiei cu min. 10 cm. Se va avea în vedere ca nisipul să nu conţină corpuri străine (pietre, cărămizi etc.)care pot să distrugă ţeava de protecţie a conductei.

Restul umpluturii va fi executată cu pământul rezultat din excavaţie.

10.33. Surplusul de pământ rezultat după efectuarea umpluturii va fi transportat în locuri de depozitare stabiliteîn prealabil.

10.34. Umplutura va fi executată în straturi succesive care pot fi compactate şi nivelate, udate, după caz,conform indicaţiilor din proiect.

10.35. Executarea sau, după caz, refacerea îmbrăcăminţii rutiere va fi realizată numai după executareacompactării pământului.

Montarea elementelor componente ale reţelei termice

Montarea conductelor şi ramificaţiilor

10.36. Înainte de începerea execuţiei reţelei termice se verifică dacă materialele care vor fi puse în operăcorespund dimensiunilor din proiect şi au caracteristicile conform agrementărilor tehnice, standardelor saunormelor de fabricaţie.

10.37. Tronsoanele de conducte vor fi îmbinate între ele direct în şanţ sau pe marginea acestuia şi vor fi lansateîn şanţ cu mijloace mecanizate, utilizându-se chingi cu lăţimea de min. 100 mm şi avându-se grijă să nu sedeterioreze termoizolaţia şi mantaua de protecţie.

10.38. Schimbările de direcţie se realizează cu coturi, curbe uzinale sau prin curbarea ţevilor cu dispozitivespeciale, pe şantier sau în fabrică.

10.39. Pentru conductele curbate pe şantier vor fi respectate strict atât tehnologia indicată de furnizorul deconducte preizolate, cât şi valorile maxime ale unghiurilor, razelor de curbură şi lungimilor maxime de conductecurbate.

Se recomandă următoarele valori:

unghiul maxim al conductelor curbate = 45o pentru tronsoane de conducte de 13 m lungime lungimea maximă de tronson de conductă curbată pe şantier L = 3 m



Razele minime de curbură depind de grosimea stratului de pământ şi sunt indicate de furnizorii conductelorpreizolate.

10.40. Conductele se montează în şanţ pe suporţi din poliuretan amplasaţi la intervale de min. 2 3 m.

10.41. În vederea executării sudurii şi a izolaţiei locale, în zonele de îmbinare şanţul va fi adâncit şi supralărgitcorespunzător.

10.42. Execuţia sudurilor va fi realizată cu electrozi recomandaţi de producător, corespunzător materialului dincare este executată ţeava, asigurându-se pentru sudură proprietăţi cel puţin egale cu cele ale ţevii.

10.43. Electrozii sau sârma de sudură pentru conductele din oţel negre vor fi conform STAS 1125 şi STAS1126. Pentru conductele zincate se utilizează pentru sudură electrozi indicaţi de către furnizorii ţevilorpreizolate.

10.44. Se interzice utilizarea pentru sudură a electrozilor umezi.

10.45. Tăierea ţevilor la lungimile necesare va fi făcută într-un plan perpendicular pe axa conductei, utilizându-se cu precădere procedee mecanice.

10.46. După tăiere, la ambele capete ale ţevilor care urmează a fi îmbinate se îndepărtează o porţiune de max.25 cm lungime din termoizolaţia şi mantaua de protecţie a acestora.

10.47. Tăierea termoizolaţiei şi a mantalei de protecţie va fi făcută într-un plan perpendicular pe axa conductei,iar marginile acestora va fi rectificate.

10.48. Înainte de efectuarea sudurilor capetele ţevilor vor fi şanfrenate şi curăţate mecanic, chimic de toateresturile de material termoizolant.

10.49. Sudurile vor fi efectuate numai de către sudori calificaţi sau autorizaţi ISCIR conform prescripţiei C9"Instrucţiuni pentru autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare în construirea, montarea şi reparareainstalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat".

10.50. Lucrările de sudură vor fi executate numai la temperaturi ale mediului ambiant mai mari de 0 C, luându-se măsuri de protejare a zonei de sudare contra intemperiilor, ţinând seama de condiţiile impuse de furnizori.

10.51. Ramificaţiile din conductele principale de distribuţie vor fi executate astfel încât eforturile provenite dindilatare să poată fi preluate.

În acest scop se recomandă ca derivaţiile să fie efectuate prin intermediul unor curbe, coturi sau piesepreuzinate.

10.52. Ramificaţiile la conducta de distribuţie vor fi realizate astfel încât să fie asigurate aerisirea şi golireacorectă.

1-.53. Izolarea locală la îmbinări va fi realizată conform tehnologiei indicate de furnizor, cu respectarea tuturoroperaţiilor pe care le implică.

10.54. Izolaţiile locale vor fi realizate după efectuarea pretensionării a probelor la rece şi probelor de dilatarecontractare, conform art. 4.1 4.10.

Izolaţiile locale

10.55. Indiferent de tehnologia de execuţie specificată de furnizorul de conducte, prin izolaţiile locale trebuie săasigure următoarele:

realizarea unei etanşări corespunzătoare a conductei pentru transportul fluidului; izolaţia termică a zonei; protecţia (etanşă) a termoizolaţiei zonei; protecţia anticorozivă a ţevii;



continuitatea legăturii electrice pentru firele de control şi semnalizare a avariilor; asigurarea rezistenţei mecanice a îmbinării.

10.56. Înainte de efectuarea izolaţiei locale la îmbinări vor fi curăţate ţevile de transport a fluidului de: rugină,zgură sau impurităţi, urme de ulei, apă etc. - pentru evitarea înglobării acestora în termoizolaţie.

10.57. În cazul spumării locale cu poliuretan, vor fi luate măsuri pentru eliminarea aerului din spaţiul în care seinjectează spuma poliuretanică, în vederea evitării unor incluziuni de aer.

10.58. Spumarea va fi făcută luându-se toate măsurile de protecţie antipoluantă.

Montarea armăturilor, a compensatorilor de dilatare şi a punctelor fixe

10.59. Piesele speciale şi armăturile cu care sunt prevăzute conductele, compensatorii de dilatare şi punctelefixe vor fi montate conform indicaţiilor din proiect şi specificaţiilor producătorului conductelor preizolate.

10.60. Vor fi utilizate piese speciale şi armături comparabile cu tipul conductelor utilizate, de preferinţă celefurnizate împreună cu întreg sistemul de conducte preizolate.

10.61. Armăturile se montează de regulă în cămine de vizitare sau în spaţii care permit accesul la acestea.Armăturile speciale preizolate pot fi montate direct în sol, prevăzându-se posibilitatea de manevrare aarmăturilor deasupra nivelului solului.

10.62. Atât îmbinările dintre armături şi conducte cât şi armăturile propriu zise vor fi izolate termic şi protejate cumantale de protecţie.

10.63. Montarea compensatorilor de dilatare şi racordarea acestora la conducte vor fi făcute conformspecificaţiilor tehnice ale producătorului, ţinând seama de tipul compensatorului utilizat (axiale sau în formă deU, A sau L).

10.64. Zonele de racord vor fi temoizolate local conform specificaţiilor de la art. 10.55 10.58.

10.65. În zonele de expansiune vor fi prevăzute perne de protecţie conform indicaţiilor din art. 7.32 7.33.

Pretensionarea conductelor

10.66. În vederea reducerii tensiunilor mecanice în conducte, datorate dilatărilor, se recomandă a se executapretensionarea conductelor în următoarele cazuri:

când geometria reţelei (dimensiunile braţelor L, Z sau U) are o configuraţie impusă se depăşesc valorile admisibile ale tensiunilor aferente ţevilor (depăşirea lungimii admisibile la pozare) în cazul traseelor rectilinii lungi fără compensarea dilatărilor

10.67. Pretensionarea va fi executată corespunzător caracteristicilor traseului reţelei şi a condiţiilor de execuţie,realizându-se după caz:

pretensionare mecanică - ca dispozitive şi tehnologii specifice pretensionarea termică (electrică sau utilizând agentul termic)

10.68. Metoda de pretensionare a conductelor va fi aleasă corespunzător:

configuraţia traseului posibilităţile de menţinere neastupată a şanţului deschis pe lungimea la care se face pretensionarea, pe

toată durata efectuării operaţiei existenţa unei surse de agent termic (sursa termică definitivă sau o sursă termică provizorie).

10.69. În cazul pretensionării termice se va urmări ca încălzirea conductei să se facă treptat în săpăturadeschisă, sub controlul permanent a temperaturii sursei termice şi a conductei, măsurându-se lungimea dedilatare comparându-se cu valoarea indicată în proiect.



10.70. Pretensionarea termică începe prin încălzirea conductei libere în şanţ, fixată într-un punct şi se termicădupă astuparea conductelor şi realizarea celorlalte puncte fixe.

După efectuarea pretensionării se vor suda flanşele punctelor fixe de jugurile metalice încastrate în beton şinumai după această operaţie va fi oprită sursa termică.

10.71. După realizarea pretensionării conductelor, şanţul va fi umplut cu stratul de nisip şi cu pământ la grosimeprevăzut la proiect.

10.72. În cazul încălzirii electrice se recomandă utilizarea echipamentelor specializate pentru controlultemperaturilor şi lungimilor de dilatare.

Executarea blocurilor de ancorare

10.73. Blocurile de ancorare a punctelor fixe vor fi executate din beton armat turnat pe şantier.

10.74. Poziţiile şi dimensiunile blocurilor de ancorare vor fi indicate în proiectele de execuţie.

10.75. În anexa 7 sunt indicate orientativ dimensiuni minime ale blocurilor de ancorare corespunzătordiametrelor ţevilor.

Executarea căminelor şi construcţiilor aferente reţelei termice

10.76. Căminele de vizitare şi celelalte lucrări de construcţii aferente reţelei termice vor fi executate conformnormativului P 7 "Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile laumezire", P 100 "Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social culturale,agrozootehnice şi industriale", C 140 "Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat".

10.77. În vederea reducerii consumului de materiale şi a timpului de execuţie pot fi utilizate cămine de vizitareprefabricate, din beton sau materiale plastice, care vor fi marcate şi vor fi însoţite de certificate de calitate,conform STAS 6657/1.

10.78 Montarea şi executarea căminelor va fi făcută cu respectarea cotelor indicate în proiect.

10.79. La realizarea căminelor şi construcţiilor aferente reţelei se va ţine seama de natura terenului în careacestea sunt fundate.

Pentru terenurile macroporice va fi realizată stabilizarea zonei suport a căminelor, conform indicaţiilor din proiectşi din normativul P 7.

10.80. În vederea prevenirii tasărilor sub radierele căminelor va fi realizat un pat de nisip care va fi nivelat şicompactat înainte de turnarea betoanelor.

10.81. Trecerile conductelor prin pereţii căminelor sau a subsolurilor clădirilor vor fi etanşe cu dispozitivespeciale, furnizate împreună cu celelalte elemente ale reţelei.

[top]

11. MĂSURI GENERALE ŞI SPECIFICE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

11.1. La proiectarea şi executarea reţelelor termice din conducte preizolate montate în sol vor fi respectatemăsurile generale şi specifice, normele şi regulile de p.s.i. prevăzute în Normele generale de P.S.I. aprobate deO.M.I. nr. 775/98, normativul C 300 ("Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executăriilucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora"), precum şi alte reglementări tehnice conexe în vigoare.Măsurile p.s.i. stabilite vor fi incluse în documentaţiile tehnice de proiectare şi execuţie a reţelelor termice.

11.2. Pentru limitarea propagării focului vor fi prevăzute pe traseul conductelor întreruperi din materiale izolantegreu combustibile sau incombustibile, plasate astfel:



înaintea intrării conductelor în clădiri, la o distanţă de 4 m de acestea pe o lungime egală cu de 3 oridiametrul exterior al termoizolaţiei, dar nu mai mică de 1 m

la trecerile prin pereţi şi planşee rezistente la foc se va ţine obligatoriu seama de reglementările specificeprivind siguranţa la foc

11.3. În timpul executării instalaţiilor răspunderile privind prevenirea şi stingerea incendiilor revin conducătorilorlocurilor de muncă, utilizatorilor şi personalului de execuţie, precum şi beneficiarilor lucrărilor.

11.4. Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este permanentă şi constă în organizarea acesteia atât lanivelul central al unităţii care execută reţele termice, cât şi local pe şantier.

11.5. Personalul care execută reţelele termice va fi instruit atât înaintea atacării lucrărilor, cât şi periodic întimpul efectuării lucrărilor de execuţie, verificându-se însuşirea cunoştinţelor.

11.6. Înainte de executarea unor lucrări cu foc deschis (sudură, lipire cu flacără, arcuri electrice, topire demateriale izolante etc.) se va fce un instructaj special personalului care realizează aceste operaţii. Executarealucrărilor este admisă numai pe baza permisului de lucru cu foc, iar în situaţia în care se desfăşoară în zone curisc ridicat de incendiu sau explozie se întocmeşte autorizaţia de lucru.

11.7. Şantierele vor fi dotate cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor, întreţinute în stare de funcţionare,amplasate în locuri accesibile.

11.8. Locurile cu pericole de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conformprevederilor STAS 297/1,2.

11.9. În vederea intervenţiei în caz de incendiu vor fi organizate echipe de intervenţie cu atribuţii concrete şi vorstabili măsuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri şi a pompierilor militari.

11.10. Prevenirea şi stingerea incendiilor se va realiza conform precizărilor din normativele I 13/1 (art. 4.67. ...4.76. şi 5.68. ... 5.71.), C 300 şi din alte normative în vigoare.

11.11. În timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii, izolaţii, decapări se vor lua măsuri de evitare a contactuluisubstanţelor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguranţă de minimum 30 m.

11.12. În timpul lucrului cu substanţe inflamabile se va ţine seama de direcţia vântului, astfel încât vaporiisubstanţelor să nu fie îndreptaţi spre sursa de foc.

11.13. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izolaţii sau operaţii cu substanţeinflamabile.

11.14. Lucrările de sudură nu vor fi executate în zonele în care se realizează vopsitorii sau izolaţii.

11.15. Măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor indicate în prezentul normativ nu sunt limitative, acesteaurmând a fi completate de beneficiar cu instrucţiuni specifice, care vor fi afişate la locul de muncă. Măsurile vorfi menţionate în instrucţiunile de execuţie sau prevăzute în caietele de sarcini.

[top]

12. PROTECŢIA, SIGURANŢA ŞI IGIENA MUNCII

12.1. În toate etapele privind proiectarea şi executarea reţelelor termice vor fi prevăzute măsuri privind siguranţaşi igiena muncii, atât în timpul execuţiei lucrărilor, cât şi la exploatarea acestora.

12.2. Măsurile de siguranţă şi igienă a muncii vor trebui respectate cel puţin următoarele cerinţe esenţiale:

siguranţa în exploatare igiena şi sănătatea oamenilor protecţia împotriva zgomotului



siguranţa foc

12.3. Reţele termice vor fi executate, probate şi încercate respectându-se instrucţiunile specifice de protecţiamuncii în vigoare pentru fiecare categorie de operaţie.

12.4. Conducătorii întreprinderilor care execută reţelele termice au obligaţia să asigure:

luarea măsurilor organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de siguranţă şi igiena muncii realizarea instructajului de protecţie a muncii la intervale de max. 30 de zile şi consemnarea acestuia în

fişele individuale sau alte formulare specifice, care vor fi semnate individual controlul aplicării şi respectării de către toate persoanele a normelor şi instrucţiunilor specifice verificarea cunoştinţelor asupra normelor de protecţia muncii

12.5. În vederea evitării accidentelor (electrocutări, explozii, inundaţii), înainte de executarea săpăturilor vor fistabilite poziţiile şi adâncimea de amplasare a celorlalte instalaţii montate subteran, încheindu-se proceseverbale de presare a amplasamentelor de lucru, împreună cu proprietarii acestor reţele.

12.6. Dacă în timpul lucrărilor de săpături poziţia reţelelor proiectate, cât şi a celor existente este diferită decâtcele indicate în proiect sau procesele verbale încheiate cu beneficiarii, lucrarea va fi întreruptă şi vor fi contactaţiproiectantul şi beneficiarii acestor reţele, în vederea stabilirii noilor trasee (inclusiv a devierilor traseelorexistente) şi a măsurilor de protecţie a muncii adecvate.

12.7. În timpul executării lucrărilor de săpătură şi montare a reţelelor termice vor fi luate măsuri adecvate deasigurare a stabilităţii construcţiilor şi instalaţiilor învecinate.

12.8. Pentru asigurarea circulaţiei pietonilor şi a vehiculelor în zonele cu săpături vor fi luate măsuri desemnalizare, atât ziua cât şi noaptea, a potenţialelor pericole, iar zona va fi împrejmuită.

12.9. Pământul rezultat din săpături va fi depozitat pe o singură parte a şanţului la o distanţă de min. 1 m, astfelîncât să fie lăsată liberă cealaltă parte a şanţului în vederea efectuării montajului.

Când acest lucru nu este posibil pământul rezultat va fi transportat în zone de depozitare.

12.10. Este obligatorie sprijinirea pereţilor săpăturilor conform prevederilor specifice în normele de vigoare şisiguranţa muncii, ţinând seama şi de durata terenului.

12.11. Este obligatorie sprijinirea pereţilor săpăturilor conform prevederilor specifice în normele de vigoare şisiguranţa muncii, ţinând seama şi de natura terenului.

12.11. Verificările, probele şi încercările elementelor componente ale reţelelor termice vor fi efectuaterespectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii în vigoare, pentru fiecare categorie deechipamente.

12.12. Conducătorii de întreprinderi, regii autonome, sectoare care execută reţele termice au obligaţia săasigure:

luarea de măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii; realizarea instructajului de protecţie a muncii a întregului personal de exploatare la cel mult 30 zile şi

consemnarea acestuia în fişele individuale sau alte formulare specifice, care urmează să fie semnalateindividual;

controlul aplicării şi respectării de către întreg personalul a normelor şi instrucţiunilor specifice; verificarea cunoştinţelor asupra normelor şi măsurilor de protecţie a muncii.

12.13. Realizarea instructajelor specifice de protecţie a muncii, verificarea cunoştinţelor şi abaterilor de lanormele în vigoare, inclusiv sancţiunile aplicate, vor fi consemnate în fişele de instructaj individuale.

12.14. Manevrele corespunzătoare exploatării vor fi efectuate numai de personalul de exploatare.

12.15. Instalaţiile vor fi echipate cu dispozitivele de protecţie necesare.



12.16. Zonele cu instalaţii în probe sau zonele periculoase se îngrădesc şi se avertizează, interzicându-seaccesul altor persoane decât celor autorizate.

12.17. Persoanele care schimbă zona de lucru (locul de muncă) vor fi instruite corespunzător noilor condiţii delucru.

12.18. Instructajul protecţia muncii se va face şi în cazul efectuării probelor instalaţiilor în comun de către toţifactorii interesaţi (beneficiar, proiectant şi executant), având un responsabil unic.

12.19. Instructajul va avea în vedere şi măsurile ce se impun pentru manevre urgente în scopul evităriiproducerii unor accidente.

12.20. Măsurile de protecţia muncii indicate în prezentul normativ nu sunt limitative, acestea urmând a ficompletate de executant cu instrucţiuni specifice, care vor fi afişate la locul de muncă.

Măsurile vor fi menţionate în caietele de sarcini elaborate de proiectant.

[top]

ANEXA 1

REGLEMENTĂRI DE REFERINŢĂ

1. Prescripţii privind proiectarea şi executarea instalaţiilor

[top]

ANEXA 2

2. Prescripţii privind proiectarea şi executarea instalaţiilor

Indicator Titlu

I 6 Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale

I 7 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori, cu tensiunipână la 1000 V.

I 9 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare

I 13 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire

I 14 Normativ pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate

C139 Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice

NP 48 Norme tehnice provizorii pentru protecţia termoizolaţiilor la conducte şi aparate cu plăciflexibile din hârtie stratificată tip I ISA

C 16 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente

P 118 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului

*** Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu O.M.I. nr. 775/1998

Indicator Titlu



[top]

ANEXA 3

3. Prescripţii tehnice ISCIR

[top]

ANEXA 4

4. Prescripţii tehnice RENEL

[top]

P7 Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile laumezire

P 100 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-culturale,agrozootehnice şi industriale

C 112 Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrărilede construcţii

C 142 Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii

C 300 Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţiiaferente acestora

Indicator Titlu

C 15 Prescripţii tehnice pentru proiectarea, montarea, repararea, exploatarea şi verificareaconductelor de abur şi apă fierbinte sub presiune

C 18 Prescripţii tehnice pentru regimul chimic al generatoarelor de abur şi apă fierbinte

CR 2 Prescripţii tehnice privind autorizaţia de a executa lucrări de proiectare, construire, montare,reparare şi verificare la instalaţiile mecanice sub presiune, montare, reparare şi verificare lainstalaţiile mecanice sub presiune, instalaţii de ridicat, dispozitivele de siguranţă ale acestora,precum şi aparatele consumatoare de combustibil de uz neindustrial şi arzătoare cufuncţionare independentă

CR 5 Prescripţii tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor de ridicat

CR 9 Prescripţii pentru autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare în construirea,montarea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat

Indicator Titlu

PE 022/1 Prescripţiile generale de proiectare a centralelor termoelectrice şi a reţelelor de termoficare

PE 207 Normativ de proiectare şi execuţie a reţelelor de termoficare

PE 212 Normativ privind alimentarea cu energie termică (abur şi apă fierbinte) a consumatorilorindustriali, agricoli şi urbani

PE 215 Regulament privind exploatarea şi întreţinerea reţelelor de termoficare

PE 221 Regulamentul privind recepţia şi punerea în funcţiune a reţelelor de termoficare



ANEXA 5

Legi, Ordonanţe, Hotărâri ale Guvernului

[top]

ANEXA 6

STANDARDE

DESENE, SIMBOLURI, TERMINOLOGIE ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ

Indicator Titlu

Ord. 9/N/15.03.93MLPAT

Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii

Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii

H.G. 273/1994 Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.Anexă: Cartea tehnică a construcţiei

H.G. 425/1994 Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice

H.G. 348/1993 Hotărâre privind contorizarea apei şi a energiei termice la consumatori urbani,instituţii şi agenţi ecomomici

H.G. 462/1993 Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei

H.G. 90/1991 Hotărârea privind unele măsuri pentru modificarea consumatorilor în utilizarearaţională a gazelor naturale, energiei electrice şi termice

H.G. 925/1995 Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, aexecuţiei lucrărilor şi a construcţiilor

H.G. 766/1997 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şiechipamente noi în construcţii

H.G. 266/1994 Clasificarea şi durata de funcţionare a mijloacelor fixe

STAS 185/1 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare şi gaze naturale.Semne şi culori convenţionale.

STAS 185/2 Idem. Figuri şi piese auxiliare pentru conducte. Semneconvenţionale

STAS 185/3 Idem Armături. Semne convenţionale.

STAS 185/6 Idem. Aparate de măsură şi control. Semne convenţionale.

STAS 735 Desene tehnice. Reprezentarea şi marcarea îmbinărilor sudate saulipite.

STAS 735/2-87 Desene tehnice. Notarea procedeelor de verificare nedistructivă aîmbinărilor sudate.

STAS 4369 Instalaţii de încălzire şi ventilare. Terminologie.

STAS 1647 Căldură. Terminologie şi simboluri.



STANDARDE GENERALE

TEHNOLOGII, METODE DE LUCRU

STAS 3061 Hidraulică. Terminologie şi simboluri. Unităţi de măsură.

STAS 9488 Mecanica fluidelor. Terminologie. Simboluri şi unităţi de măsură.

STAS 737 Sistemul internaţional de unităţi.

SR ISO 31-0 Mărimi şi unităţi. Partea 0: Principii generale.

SR ISO 31-4 Mărimi şi unităţi. Partea 4: Căldura.

SR ISO 1000 Unităţi şi recomandări pentru utilizarea multiplilor şi submultiplilor lorzecimali precum şi a altor unităţi.

STAS 10085/2 Unităţi de măsură care nu fac parte din sistemul internaţional deunităţi (SI). Factori de conversiune.

STAS 10085 13 Conversiunea valorilor numerice dintr-un sistem de unităţi în altul.Tabele de conversiune.

STAS 103-84 Desen tehnice. Linii.

SR ISO 121/1994 Desene tehnice. Cotare. Principii generale, definiţii, metode deexecutare şi indicaţii speciale.

SR ISO 7200/1994 Desen tehnice. Indicator.

STAS ISO 4063 Sudarea, lipirea tare, lipirea moale şi sudarea prin lipire a metalelor.Nomenclatorul procedeelor şi numerele de referinţă pentrureprezentarea simbolică pe desen.

STAS 9773 Desene tehnice de construcţii. Înlocuirea desenelor pentruconstrucţii metalice. Reguli de reprezentare şi cotare.

STAS 7335/1 Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate.Terminologie.

STAS 7335/2 Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Semneconvenţionale.

STAS 3589/3 Manometre, vacuummetre şi manovacuummetre, indicatoare cuelement elastic, cadrane, scări gradate. Simboluri grafice.

STAS 7084/3 Defectele îmbinărilor sudate. Fisuri, clasificare şi terminologie.

STAS 7365 Notarea poziţiilor industriale ale sudurii.

SR ISO 857/1994 Procedee de sudare, lipire tare şi lipire moale

SR-EN 253 Sisteme de conducte preizolate pentru reţele subterane de apă, caldă. Ansamblu deconductă din conducte de oţel. Izolaţie termică de poliuretan şi manta exterioară depolietilenă.

STAS 2250 Elemente pentru conducte. Presiuni norminale, presiuni de încercare şi presiuni delucru. Maxime admisibile.

STAS 6914 Control nedistructiv acustic. Defectoscopie ultrasonică. Terminologie.

STAS 9532/1 Examinarea sudorilor. Prescripţii generale.

STAS 9532/3 Examinarea sudorilor. Examen practic al sudorilor.



CONDIŢII DE AMPLASARE

ŢEVI DE OŢEL

STAS 5555/2 Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare şi terminologie.

STAS 6606/2 Examinarea radiografică a îmbinărilor sudate prin topire.

STAS 6662 Îmbinări sudate. Forme şi dimensiuni la rosturile de sudare manuală cu arc electric şicu gaze.

STAS 9552 Defectoscopie ultrasonică. Examinarea îmbinărilor suflate prin topire.

SR 8591-97 Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare.

STAS 832-79 Influenţe ale instalaţiilor electrice de înaltă tensiune asupra liniilor detelecomunicaţii. Prescripţii.

STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământului.

STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriuluiRepublicii România.

STAS 6290-80 Încrucişări între linii de energie electrică şi linii de telecomunicaţii.Prescripţii.

STAS 9312-87 Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii deproiectare.

STAS 9570/1-89 Marcarea şi refacerea reţelelor de conducte şi cabluri, în localităţi.

STAS 10898-85 Alimentări cu apă şi canalizări. Terminologie.

STAS 11050-87 Instalaţii de gaze naturale. Terminologie.

SR 13353-1/1996

Transport public urban de călători. Calea de rulare pentru tramvaie.Clasificare şi condiţii tehnice generale.

STAS 8805/1 Fitinguri pentru sudare din oţel. Coturi din ţeavă la 90 (1,5 D).Dimensiuni.


STAS 8806 Fitinguri pentru sudare din oţel. Coturi din ţeavă la 45 (1,5 D).Dimensiuni.


STAS 8804/5-92 Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Teuri egale.Dimensiuni.

STAS 8804/6-92 Fitinguri pentru sudare din oţel. Teuri cu ramificaţie redusă.Dimensiuni.

STAS 8804/8-92 Idem. Reducţii. Dimensiuni.

STAS 8804/1-92 Idem. Condiţii tehnice generale.

STAS 404/1 Ţevi din oţel fără sudură laminate la cald.

STAS 404/3 Ţevi din oţel fără sudură laminate la cald pentru temperaturi ridicate. Dimensiuni.



MATERIALE PENTRU SUDARE CONDUCTE

ARMĂTURI INDUSTRIALE ŞI FLANŞE

STAS 530/1 Ţevi din oţel fără sudură trase sau laminate la rece.

STAS 530/3 Ţevi din oţel fără sudură trase sau laminate la rece pentru temperaturi ridicate.Dimensiuni.

STAS 2099 Elemente pentru conducte. Diametre nominale.

STAS 6898/1 Ţevi din oţel sudate elicoidal. Partea 1. Ţevi de uz general.

STAS 6898/2 Ţevi din oţel sudate elicoidal. Partea 2. Ţevi de conducte.

STAS 7656 Ţevi din oţel sudate longitudinal, pentru instalaţii.

STAS 7657 Ţevi din oţel sudate longitudinal, pentru construcţii.

STAS 8726 Ţevi din oţel sudate longitudinal, trase sau laminate la rece.

STAS 102 Carbură de calciu tehnică.

STAS 1125/1 Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea cu arc electric. Condiţii tehnicegenerale de calitate.

STAS 1125/2 Electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor carbon şi slab aliate. Tipuri şi condiţii tehnice.

STAS 1125/3 Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor cu granulaţie fină şi aoţelurilor utilizate la temperaturi scăzute. Condiţiile tehnice de calitate.

STAS 1125/4 Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor termorezistente. Tipuri şicondiţii tehnice de calitate.

STAS 1125/6 Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru încărcare prin sudare. Condiţii tehnice decalitate.

STAS 1126 Sudarea metalelor. Sârmă plină din oţel pentru sudare.

STAS 2031 Oxigen tehnic gazos şi lichid.

STAS 1054 Armături industriale din oţel. Robinete cu sertar Pn 25. Dimensiuni.

STAS 7076 Armături industriale din fontă şi oţel. Condiţii generale.

STAS 8091 Robinet cu sertar Pn 16. Dimensiuni.

STAS 9525 Robinete cu ventil şi robinete de reţinere cu ventil. Lungimi de construcţie.

STAS 9526 Robinete cu sertar. Lungimi de construcţie.

STAS 1180-90 Armături industriale din fontă şi oţel. Robinete de închidere cu sertar şi robinete deînchidere cu ventil. Condiţii tehnice speciale de calitate.

STAS 2550-90 Armături industriale din fontă. Robinete de închidere cu sertar Pn 2,5; Pn 4, Pn 6; Pn10; Pn 16. Dimensiuni principale.

STAS 1156-91 Flanşe din oţel. Flanşe pentru armături şi elemente de conductă. Condiţii tehnicegenerale de calitate.

STAS 1636-86 Flanşe din oţel. Flanşe turnate cu corpul elementelor de conductă Pn 25. Dimensiuni.

STAS 1061 Robinete cu cep, cu capăt pentru racordarea tubului de cauciuc. Dimensiuni.



GARNITURI

APARATE DE MĂSURĂ

[top]

STAS 1519 Robinete cu ventil, cu filetul tijei la exterior, Pn 16. Dimensiuni.

STAS 1601 Robinete cu cep. Condiţii tehnice speciale de calitate.

STAS 1603 Robinete cu cep drepte, cu flanşe, cu presgarnitură, Pn 10. Dimensiuni.

STAS 3401 Robinete cu ventil, cu filetul tijei la exterior, Pn 16. Dimensiuni.

STAS 2827 Robinete cu cep drepte, cu mufe, fără presgarnitură, Pn 6. Dimensiuni.

STAS 6480 Armături pentru instalaţii sanitare. Robinete cu ventil drept din fontă şi oţel. Condiţiigenerale.

STAS 7076 Armături industriale din fontă şi oţel. Condiţii generale.

STAS 8091 Armături industriale din oţel. Robinete cu sertar Pn 16. Dimensiuni.

STAS 8797 Armături industriale din fontă. Robinete cu ventil cu filetul tijei la exterior, Pn 6.Dimensiuni.

STAS 9525 Robinete cu ventil şi robinete de reţinere cu ventil. Lungimi de construcţie.

STAS 9526 Robinete cu sertar. Lungimi de construcţie.

STAS 9631 Robinete cu cep. Lungimi de construcţie.

STAS 1155 Flanşe pentru armături şi conducte. Tipuri, presiuni şi diametre nominale.

STAS 4790 Flanşe din oţel. Flanşe rotunde cu gât pentru sudare în capul ţevii, Pn 2,5. Dimensiuni.

STAS 1734 Conducte. Dimensiuni de legătură ale flanşelor rotunde, Pn 1, Pn 2,5 şi Pn 6.

STAS 1735 Conducte. Dimensiuni de legătură ale flanşelor rotunde, Pn 10-16.

STAS 1737 Dimensiuni de legătură ale flanşelor rotunde, Pn 25-40.

STAS 1733 Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafeţe de etanşare plane, Pn 2,5-40.Dimensiuni.

STAS 3498 Plăci de azbest cu cauciuc pentru garnituri. Plăci de marsit.

STAS 7019 Plăci din azbest pentru garnituri.

STAS 3589/1 Manometre, vacuummetre şi manovacuummetre, indicatoare cu element elastic.Condiţii generale.

STAS 3589/2 Manometre, vacuummetre şi manovacuummetre, indicatoare cu element elastic. Tipurişi dimensiuni principale.

STAS 3589/3 Manometre, vacuummetre şi manovacuummetre, indicatoare cu element elastic.Cadrane, scări gradate.

STAS 6526 Manometru diferenţial cu tub în formă de U. Condiţii generale.

STAS 7347/1 Determinarea debitului fluidelor în sistem de curgere sub presiune. Metoda micşorăriilocale a secţiunii de curgere cu diafragme şi ajutaje.



ANEXA 7

Dimensiuni orientative ale blocurilor de ancorare

Anexa 7 - Dimensiunile blocurilor de ancorare

[top]

ANEXA 8

Dimensiunile săpăturii în zonele de expansiune la reţele de conducte montate fărăprecomprimare

Dn (ext) mmA B

m

90-100 0,5 0,8

125 0,6 1,1

140 0,8 1,1

160 0,8 1,4

200 0,8 2,1

225-250 1 2,5

315-350 1,2 3,1

400 1,4 3,6

450 1,6 3,8

Dn

Distanţe între conducte şimarginea şanţului mm Distanţa între

conducte Emm

Lungimeazonei de

expansiune CmD B

25-50 150 100 150 0,8-1,0

65-80 200 150 150 1,0-1,3

100-125 250 150 150 1,5-1,8

150-175 350 200 200 2,0-2,2

200 450 250 250 2,7

250 550 300 300 3,1



Anexa 8 - Dimensiunile săpăturii în zonele de expansiune la reţele din conducte montate fără precomprimare

[top]

ANEXA 9

Dimensiunile săpăturii în zonele de expansiune la reţele din conducte precomprimate

Anexa 9 - Dimensiunile săpăturii în zonele de expansiune la reţele din conducte precomprimate

[top]

350 650 400 400 3,6

400 700 400 400 4,3

450 800 450 540 4,7

500 850 500 500 6,0

550 950 600 500 5,2

600 1050 650 600 6,0

Diametrulconductelor

Dn

mm

Distanţa întreconducte

E

mm

Distanţa întreconducte şi marginea

şanţului

D

mm

Lungimea zoneide expansiune

C

m

25-50 150 100 0,8-1,0

65-80 150 150 1,2-1,3

100-125 150 200 1,5-1,8

125-150 150 250 2,0-2,2

200-250 200 400 2,7-3,1

300-350 250 450 3,5

350-400 250 500 3,6-4,3

450-500 300 600 4,7-5,0

550 350 600 5,2

600 400 800 6,0



ANEXA 10

Număr orientativ de perne de dilatare

[top]

Distanţă faţăde punctul fix

m

Numărul pernelor de dilatare corespunzător diametruluiexterior

ext90-125

140-160

200-250

280-315

350-450

500-560

630-780

0-24 1 1 1 1 1 1 1

24-36 1 1 2 2 2 2 2

36-48 1 2 2 2 2 2 3

48-66 1 2 3 3 3 3 3

66-84 2 2 3 3 3 4 4



Normativ NP 029 98

Documents

Transcript of Normativ NP 029 98