Normativ C56-85

NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALIT��II �I RECEP�IA LUCR�RILOR DE CONSTRUC�II �I INSTALA�II AFERENTE

Indicativ C 56-85

Înlocuie�te C 56-75

Cuprins

* CAIETUL I * CAIETUL II - Terasamente * CAIETUL III - Consolidâri �i îmbin�t��iri funciare ale terenurilor * CAIETUL IV - Funda�ii * CAIETUL V - Beton simplu, beton armat �i beton precomprimat * CAIETUL VI - Lucr�ri hidrotehnice, hidroenergetice, naviga�ii portuare, metrou * CAIETUL VII - Cintre, sprijiniri �i cofraje * CAIETUL VIII - Zid�rii �i placaje * CAIETUL IX - Tenuieli * CAIETUL X - Placaje * CAIETUL XI - Zugr�veli, vopsitorii, tapete * CAIETUL XII - Pardoseli * CAIETUL XIII - Sc�ri, balcoane �i parapete * CAIETUL XIV - Izola�ii * CAIETUL XV - Tâmpl�rie �i dulgherie * CAIETUL XVI - Geamuri * CAIETUL XVII - Învelitori �i tinichegerii * CAIIETUL XVIII - Sobe, co�uri �i ventila�ii naturale * CAIETUL XIX - Construc�ii dia o�el * CAIETUL XX - Protec�ie contra agen�ilor agresivi * CAIETULXXI - Imbr�câmin�i rutiere * CAIETUL XXII - C�i ferate suprastructur�

Caietul I. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentul normativ cuprinde principalele condi�ii de calitate pe care trebuie s� le îndeplineasc� lucr�rile de construc�ii �i instala�ii aferente acestora, precum �i verific�rile ce trebuie efectuate pentru a se constata dac� aceste condi�ii au fost îndeplinite.

1.2. Pentru categoriile de lucr�ri ascunse necuprinse în acest normativ, se vor aplica acelea�i prevederi generale, împreun� cu condi�iile de calitate din prescrip�iile tehnice specifice categoriilor respective.

1.3. Respectarea condi�iilor tehnice de calitate ce trebuie urm�rit� în primul rând de �efii forma�iilor de lucru �i depersonalul tehnic anume îns�rcinat cu conducerea lucr�rilor, în cadrul activit��ii sale de îndrumare �i supraveghere.

Separat de acestea, se efectueaz� verific�ri :

a) pe parcursul execut�rii, pentru toate categoriile de lucr�ri ce compun obiectele de investi�ii, înainte ca ele s�devin� ascunse prin acoperire cu (sau înglobate în) alte categorii de lucr�ri sau elemente de construc�ii;

b) la terminarea unei faze de lucru ;

c) Ia recep�ia preliminar� a obiectivelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investi�ii.

Verific�rile de la poz. a �i b se efectueaz� conform „Instruc�iunilor pentru verificarea calit��ii �i recep�ionarea lucr�rilor ascunse la construc�ii �i instala�ii aferente", din anexa 1.1 a prezentelor prevederi generale, iar cele de la pozi�ia c, conform reglementarilor în vigoare privind recep�ia obiectivelor de investi�ii.

1.4. Prezenta prescrip�ie se aplic� integral la lucr�rile de construc�ii �i instala�ii pentru cl�diri (locuin�e, social-culturale, industriale �i agrozootehnice) �i la obiectele de deservire ale acestora (re�ele edilitare, unit��i etc.) Pentru alte tipuri de lucr�ri pe lâng� prezenta prescrip�ie se va �ine seama �i de prescrip�iile tehnice specifice sau — în

lipsa acestora — de condi�ii tehnice speciale, predate odat� cu proiectul.

1.5. Toate condi�iile tehnice de calitate cuprinse în prezenta prescrip�ie sunt extrase din prescrip�iile tehnice deproiectare, execu�ie �i recep�ie, în vigoare la data aprob�rii sale. pentru lucr�ri de construc�ii �i instala�ii aferente, �i a c�ror aplicare este obligatorie. Listele complete ale acestor prescrip�ii sunt cuprinse în indicatoarele de standarde, publicate anual de I.R.S. �i în listele normativelor tehnice în vigoare (publicate anual în Buletinul Construc�iilor). Principalele prescrip�ii tehnice, aplicabile la verific�rile din prezenta prescrip�ie, sunt men�ionate la fiecare capitol în parte.

[top]

2. DISPOZI�II COMUNE

2.1. Verificarea calit��ii lucr�rilor Se face în scopul confirm�rii coresponden�ei acestora cu proiectul, cu prescrip�iile tehnice specifice �i cu prezentul normativ, în limitele indicatorilor de calitate �i a abaterilor admisibile, prev�zute deacestea.

Dispozi�iile de �antiere, date de beneficiar �i proiectant — cu respectarea normelor legale în vigoare — au aceea�i putere ca �i proiectul de execu�ie, din punct de vedere al verific�rilor de efectuat.

2.2. Frecven�ele verific�rilor sunt men�ionate în prescrip�iile tehnice specifice �i în prezentul normativ. In cazuri speciale, proiectantul poate prevedea — în mod justificat — m�rirea acestor frecven�e.

2.3. În toate cazurile în oare vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual� sau încercare efectuat� pe parcurs,referitoare la rezisten�a, stabilitatea, durabilitatea sau func�ionalitatea lucr�rilor, dep��e�te în sens defavorabil abaterile admisibile, prev�zute în proiecte sau în prescrip�iile tehnice, decizia asupra continu�rii lucr�rilor nu va putea fi luata decât pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.

2.4. Este cu des�vâr�ire interzis a se proceda la executarea de lucr�ri, care s� înglobeze sau s� ascund� defecte ale structurilor de rezisten�� sau care s� împiedice accesul �i repararea corect� sau consolidarea acestora.

2.5. In cazul în care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucr�ri sau la recep�iile preliminare), în scopul ob�inerii de date asupra corectitudinii verific�rilor �i înregistr�rilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel :

- dac� un singur rezultat este necorespunz�tor, se mai efectueaz� înc� o serie alc�tuit� dintr-un num�r egal de sondaje ;

- dac� un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunz�tor, toate verific�rile prev�zute în prescrip�iile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie ref�cute, cu acelea�i metode sau cu alte metode care s� dea rezultate echivalente.

2.6. La cererea pre�edintelui comisiei de recep�ie preliminar� a obiectului, întreprinderea executant� va întocmi o prezentare sintetic� a tuturor verific�rilor �i încerc�rilor efectuate pe parcursul lucr�rilor �i pe faze de lucr�ri; aceast� prezentare trebuie s� cuprind� pe scurt:

- date asupra frecven�ei verific�rilor �i probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, în compara�ie cuprevederile prescrip�iilor tehnice ;

- interpretarea statistic� a rezultatelor încerc�rilor efectuate (pentru fiecare tronson �i — dup� caz — pe ansamblu),în compara�ie cu valorile normate (sau de control) �i cu abaterile admisibile, cuprinse în prescrip�iile tehnice ;

- lista încerc�rilor suplimentare efectuate pentru cazurile în care probele de control prescrise au dat rezultate nesatisf�c�toare, precum �i m�surile aplicate în cazurile în care aceste rezultate s-au confirmat;

- lista �i descrierea sumar� a remedierilor efectuate cu ar�tarea succint� a cauzelor care le-au f�cut necesare.

Aceast� prezentare împreun� cu documentele primare de verificare (registre de procese-verbale pentru verificarea

calit��ii lucr�rilor ce devin ascunse, trebuie s� furnizeze comisiei de recep�ie — împreun� cu sondajele sale proprii -— dovada indubitabil� c� lucr�rile executate se înscriu în condi�iile de calitate prev�zute în proiecte �i prescrip�ii tehnice specifice, în limitele abaterilor admisibile.

2.7. Pentru recep�ia preliminar� sau final� a obiectelor de construc�ii, cu instala�ii aferente, proiectantul va prezenta la cererea comisiei de recep�ie nota prev�zut� de reglement�rile în vigoare, cuprinzînd preciz�ri asupra aplic�rii proiectului, observa�iile sale asupra calit��ii lucr�rilor, punctul s�u de vedere asupra condi�iilor în care recep�ia poate fi admis�, confirmarea îndeplinirii obliga�iilor de predare a indica�iilor asupra normalei ei folosiri �i exploat�ri,

2.8. Comisia de recep�ie este obligat� a cerceta existen�a documentelor încheiate pe parcursul execut�rii lucr�rilor �i care privesc verific�rile de calitate �i rezultatele încerc�rilor efectuate anterior, precum �i documentele privind cazurile prev�zute la pct. 2.3. de mai sus.

În toate cazurile privind elementele structurale de construc�ii sau instala�ii, în care aceste documente lipsesc sau consemneaz� verific�ri efectuate cu o frecven�� mai mic� decât aceea prev�zut� în proiecte �i prescrip�iile tehnice sau în care rezultatele nu corespund condi�iilor de calitate prescrise, comisiile de recep�ie preliminar�, nu pot admite recep�ia decât dac� prin încerc�ri �i cercet�ri suplimentare directe �i expertize tehnice — se dovede�te c� obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat �i executat �i c� poate fi exploatat în condi�ii normale. In toate celelalte cazuri, comisia de recep�ie preliminar� este obligat� a proceda conform reglement�rilor privind efectuarea recep�iilor.

2.9. La controlul �i recep�ia lucr�rilor se va urm�ri respectarea etalonului. Etalonul în principiu va fi primul element prefabricat confec�ionat (element de funda�ie, carcas�), primul apartament etc. ; etalon acceptat de CTC, iar în unele cazuri de proiectant sau beneficiar.

[top]

3. PROCEDEE DE VERIFICARE

3.1. In func�ie de momentul efectu�rii verific�rilor — conform pct. 1.2. — acestea se refer� la :

a) Determinarea — prin m�sur�tori — a coresponden�ei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct de vedere al pozi�iilor, dimensiunilor �i modului de rezemare;

b) Existen�a documentelor de atestare a calit��ii materialelor semiprefabricatelor, prefabricatelor �i aparatelor utilizate ;

c) Efectuarea încerc�rilor �i probelor impuse de proiecte �i prescrip�iile tehnice �i întocmirea documentelor cu rezultatele acestora precum �i a proceselor verbale de lucr�ri ascunse;

d) Examinarea existen�ei �i con�inutului documenta�iei �i proceselor verbale men�ionate mai sus precum �i a sintezelor �i concluziilor acestora ;

e) Verificarea direct� prin sondaj �i efectuarea de încerc�ri suplimentare în vederea form�rii convingerii organelorde control �i comisiilor de recep�ie asupra corectitudinii �i valabilit��ii documentelor încheiate anterior.

[top]

4. CON�INUTUL CAIETELOR

4.1. Principalele condi�ii de calitate �i verific�rile de efectuat sunt cuprinse în urm�toarele caiete, pe categorii de lucr�ri :

CAIETUL II : Terasamente.

III: Consolid�ri �i îmbun�t��iri ale terenurilor.

IV: Funda�ii.

V: Beton simplu, beton armat �i beton precomprimat.

VI : Lucr�ri hidrotehnice, hidroenergetice, naviga�ii portuare, metrou.

VII : Cintre, sprijiniri �i cofraje.

VIII : Zid�rii �i pere�i.

IX : Tencuieli.

X : Placaje.

XI : Zugr�veli, vopsitorii, tapete.

XII: Pardoseli

XIII: Sc�ri, balcoane �i parapete

XIV: Izola�ii

XV: Tâmpl�rie �i dulgherie

XVI: Geamuri

XVII: Învelitori �i tinichigerii

XVIII: Sobe, co�uri �i ventila�ii naturale

XIX : Construc�ii dia o�el.

XX: Protec�ie contra agen�ilor agresivi.

XXI; Imbr�câmin�i rutiere.

XXII: C�i ferate suprastructur�.

XXIII: Instala�ii electrice.

XXIV: Instala�ii de centraliz�ri, electrodinamic� �i electromecanic�, mecanizare �i automatizare a triajelor, bloc de linie automat, bariere automate la treceri la nivel �i telecomunica�ii feroviare, telecomenzi.

XXV : Instala�ii, echipamente �i re�ele exterioare de telecomunica�ii.

XXVI : Instala�ii sanitare.

XXVII: Instala�ii de înc�lzire.

XXVIII : Instala�ii de ventilare, climatizare �i înc�lzire cu aer cald.

XXIX : Instala�ii de gaze.

XXX : Conducte magistrale de transport lichide.

NOTA : Caietele XXII ÷ XXX au fost abrogate fiind incluse in normativul C 56/2002.

[top]

CAIETUL II TERASAMENTE

1. Domeniul de utilizare

1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic� tuturor lucr�rilor de terasamente (s�p�turi �i umpluturi de p�mânt în construc�ii de cl�diri, c�i ferate, drumuri �i hidrotehnice în mod diferen�iat, dup� destina�ia �i tipul construc�iei din care fac parte.

1.2. Pentru cazul unor lucr�ri speciale, prevederile prezentului capitol se vor completa prin condi�ii tehnice speciale, anexate proiectului.

2. Prevederi generale

2.1. Orice lucrare de terasamente va fi început� dup� efectuarea opera�iei de predare-primire a amplasamentului, tras�rilor reperilor cotei zero, etc. consemnat� într-un proces verbal încheiat de delega�ii beneficiarului, proiectantului �i executantului.

2.2. Înainte de începerea lucr�rilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren, atât în ansamblu cât �i pentru fiecare obiect în parte, determinându-se dac� se încadreaz� în abaterile prev�zute în anexa I.I. În cazu lîn care aceste abateri sunt dep��ite, încerc�rile nu pot fi începute decât cu acordul scris al proiectantului.

2.2. La verific�rile pe faze de lucr�ri se vor efectua de c�tre comisia respectiv�, eventual în colaborare cu speciali�tii geotehnicieni, sondaje de verificare a corectitudinii proceselor verbale de lucr�ri ascunse, cu o frecven�� de minimum 1/10 din cele prescrise pentru verific�rile pe parcursul lucr�rilor, iar recep�ia preliminar� de minim 1/20 din acestea sau alte tipuri de verific�ri pe care comisia le crede de cuvin��. În cazul unor rezultate necorespunz�toare se va proceda conform caietului I, pct. 2.5.

2.4. Se va verifica de asemenea dac� stratul de p�mânt vegetal a fost recuperat dup� decapare �i a fost depozitat corect în vederea unor noi utiliz�ri.

2.5. În toate cazurile în care lucr�rile sau unele categorii de lucr�ri se execut� în mai multe etape (de ex. terasamente, etc, pentru c�i de comunica�ii, canale, etc), verific�rile se vor efectua dup� fiecare etap�.

2.6. În cazul în care s�p�turile au fost executate în condi�ii speciale (de ex., sub ap�, cu sau f�r� epuismente, hidromecanizare, forare, etc), se va verifica în mod special dac� nu s-au produs disloc�ri, afuieri etc, �i se va consemna în procesul verbal de lucr�ri ascunse eventualele deficien�e �i m�surile de îndreptare aplicate, conform indica�iilor scrise ale proiectantului

[top]

CAPITOLUL I. CONSTRUC�II, LOCUIN�E,SOCIAL-CULTURALE INDUSTRIALE �I AGROZOOTEHNICE CU OBIECTELE DE DESERVIRE AFERENTE (RE�ELE EDILITARE,

C�l DE ACCES etc.)

1.1. La terminarea lucr�rilor de s�p�turi pentru funda�ii se va verifica pentru fiecare în parte dimensiunile �i cotele de nivel realizate �i se vor compara cu dimensiunile din proiect; în cazul dep��irii oric�rei dintre abaterile admisibile, este interzis� începerea execut�rii corpului funda�iilor înainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii spa�iului respectiv în limitele admisibile.

1.2. În toate cazurile în care se constat� c� la cota de nivel stabilit� pentru proiect natura terenului nu corespunde

cu aceea avut� în vedere la proiectare, solu�ia de continuare a lucr�rilor nu poate fi stabilit� decât pe baza unei dispozi�ii scrise a proiectantului.

Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face fie prin probe de laborator, fie prin penetrare static� sau dinamic�. Aceste probe se vor face cel pu�in câte una la fiecare 200 m2 suprafa�� de s�p�tur� �i minimum 3 pentru fiecare obiect.

1.3. Înainte de începerea execut�rii corpului funda�iilor se va încheia un proces verbal de lucr�ri ascunse, semnat de beneficiar, constructor �i proiectant; în procesul verbal se vor înscrie �i toate modific�rile introduse fa�� de proiect.

1.4. Umpluturile (perne) de p�mânt, nisip, balast, pietri� sau piatr� spart�, care servesc drept consolidare a terenului de fundare �i pe care se a�eaz� direct funda�ii, trebuie tratate ca lucr�ri speciale, verificându-se

- coresponden�a cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se a�eaz�, în acelea�i condi�ii ca �i pentru funda�ia propriu-zis� (pct. 1.2 �i 1.3 de mai sus);

- calitatea materialului utilizat pentru aceast� umplutur�, neadmi�ându-se nici o abatere de la proiect. în sfera de granulozitate, pentru care se admit abateri de ± 5% fa�� de componentele de sorturi ;

- respectarea tehnologiei de compactare prev�zut� în proiect;

- realizarea gradului de compactare prev�zut în proiect; determin�rile se vor face pe toat� grosimea pernei, câte

una pentru fiecare strat elementar prev�zut a se compacta cel pu�in una la fiecare 20 m3 material compactat în zonele în care condi�iile de compactare sunt dificile se vor face probe suplimentare ;

- abaterea admisibil� fa�� de gradul de compactare prev�zut în proiect este de : - 2% pentru medie �i 5% pentru toate buletinele de încerc�ri �i rezultatele verific�rilor men�ionate mai sus se vor consemna în procese verbale de lucr�ri ascunse.

1.5. Umpluturile compactate cu maiul greu urmeaz� acela�i regim ca �i al pernelor de la pct. 1.4.

1.6. Pentru umpluturile de p�mânt utilizate pentru platforme, c�i de acces pietonale sau cu circula�ie auto u�oar�, sistematiz�ri verticale, completarea s�p�turilor de funda�ie sau pentru conducte sub pardoseli etc, se va verifica :

- îndep�rtarea p�mântului vegetal �i a altor straturi indicate în proiect;

- coresponden�a cu proiectul a naturii p�mântului utilizat �i a tehnologiei de compactare ;

- realizarea gradului de compactare (D), conf. STAS 1913/13-1983 a gradului de îndesare (In) a densit��ii p�mântului în stare uscat� (Pd) rezisten�ei la penetrare static� pe con (R

p) sau dinamic� (Rd), date prin proiect.

Verific�rile se vor efectua pentru fiecare strat elementar în parte �i pentru toat� grosimea umpluturii ; frecven�a lor va fi de una la fiecare 50...100 m3 p�mânt compact.

Abaterile admisibile fa�� de gradul de compactare prev�zut în proiect sunt :

- pentru sistematiz�ri verticale : mediu - 10% ; minimum -15%

- jurul funda�iilor �i subsolurilor �i sub pardoseli; mediu – 5% ; minim - 8% ;

- la �an�uri de conducte : mediu - 5% ; minim – 8%

Rezultatele acestor verific�ri se vor înscrie în procesele-verbale de lucr�ri ascunse.

1.7. În cazul p�mânturilor sensibile la umezire, în afar� de verific�rile de la pct. 1.1...1.6 se vor mai verifica �i condi�iile cuprinse în normativul P.7—77 �i în special :

- asigurarea colect�rii �i evacu�rii apelor din precipita�ii sau din surse accidentale, pe toat� durata execut�rii, lucr�rilor de construc�ii �i instala�ii;

- men�inerea ultimului strat, de 30...50 cm al s�p�turii pân� în ziua in care se începe betonarea în zona respectiv� ;

- excluderea p�mânturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulg�rilor etc, la executarea umpluturilor �i realizarea gradului de compactare a acestora cu abateri admisibile în limita a 1/4 din cele prev�zute la pct. 1.6.

- executarea umpluturilor �i trotuarelor (definitive sau provizorii), imediat dup� ce construc�ia a dep��it nivelul terenului înconjur�tor.

La verificarea pe faze de lucr�ri �i recep�ia preliminar�, comisiile respective vor executa sondaje în punctele critice sau oare prezint� dubiu, pentru a verifica dac� umiditatea p�mântului de sub funda�ii �i din jurul lor se g�se�te In limitele prescrise de normativul P.7/77. De asemenea, comisiile vor verifica dac� s-au luat m�surile necesare pentru a se evita umezirea ulterioar� a p�mântului de sub funda�ii sau din jurul lor.

[top]

CAPITOLUL 2 TEBASAMENTE PENTRU INFRASTRUCTURA CAILOR FERATE �I DRUMURILOR

În afara prevederilor STAS 2914-76, se vor aplica obligatoriu �i urm�toarele :

2.1. În verificarea tras�rilor �i reperilor, prev�zut� la pct. 2.2. din prevederi generale, se include �i aceea a dimensiunilor �i cotelor de nivel ale amprizei c�ii ferate sau a drumului, ale platformei, ale �an�urilor, ale drumurilor, picioarelor taluzelor, lucr�rilor de ap�rare.

Abaterile admisibile la dimensiunile respective sunt date în anexa II.2.1.

2.2.În lucr�ri de s�p�turi, se vor verifica :

- coresponden�a dintre natura straturilor întâlnite �i prevederile proiectului.

- dimensiunile �i pozi�iile debleelor �i taluzelor în compara�ie cu proiectul �i cu abaterile admisibile ;

- realizarea pantelor longitudinale �i transversale prev�zute în proiect, inclusiv ale �an�urilor de la fundul debleelor �i �an�urilor de gard� sau a altor dispozitive de colectare �i evacuare a apelor.

- asigurarea planeit��ii �i pantei transversale a platformei din p�mânt situate sub straturile drenante. conform STAS 3197/2-79.

- existen�a unor posibilit��i de dizloc�ri, lunec�ri, a unor infiltra�ii, izvoare, precum �i realizarea prevederilor proiectului de leg�tur� cu înl�turarea efectelor nocive ale acestora.

Lista abaterilor admisibile este dat� în anexa II.2.2.

Verific�rile pe parcurs se vor efectua pentru toate elementele componente ale terasamentelor respective �i se vor înregistra în procese verbale de lucr�ri ascunse.

In cazul în care apar infiltra�ii, izvoare, disloc�ri, lunec�ri, neprev�zute în proiect, executantul lucr�rilor va în�tiin�a telefonic sau telegrafic pe beneficiar �i proiectant, pentru a lua împreun� �i în cel mai scurt timp m�surile necesare.

La verific�rile pe faze de lucr�ri �i la recep�ia preliminar�, comisiile respective vor efectua - în afara examin�rii existen�ei �i con�inutului actelor încheiate pe parcurs - �i un num�r de sondaje de verificare a corectitudinii acestor acte ; num�rul acestor sondaje se stabile�te de comisia respectiv�, conf. procedurii de la pct. 2.3 ; 2.4 �i 2.5 din caietul I.

2.3. La lucr�ri de umpluturi de p�mânt (ramblee) se vor verifica pe parcurs :

- calitatea p�mântului întrebuin�at, care trebuie s� fie din aceia�i categorie cu cel prev�zut în proiect sau admis de prescrip�ia tehnic� specific� ; se admite o abatere de +5% la compozi�ia straturilor granulare prescrise ;

- eliminarea stratului vegetal pe grosimea prescris�;

- formele geometrice �i pozi�iile tuturor elementelor componente ale rambleului, inclusiv supraîn�l��rile, supral�rgirile �i lucr�rile anexe (dreruri, ap�r�ri, consolid�ri ale stratului pe care se a�eaz�, �an�uri de gard�, trepte de înfr��ire, racorduri la lucr�rile de art�), precum �i ale gropilor de împrumut (inclusiv asigurarea curgerii din ele a apelor de precipita�ii) ;

- existen�a unor posibilit��i de instabilitate �i a m�surilor de prevenire sau îndep�rtare a efectelor acestora ;

- respectarea tehnologiei de compactare (inclusiv a grosimii straturilor elementare) �i dac� se prevede în proiect, a aceleia de stabilizare ;

- realizarea gradului de compactare sau de îndesare (cu luarea în considerare a indicatorilor de la pct. 3.7) pe toat� grosimea umpluturii; dac� proiectul nu prevede astfel, se vor lua probe pentru fiecare 50 cm grosime a rambleului

�i minimum câte o serie din fiecare 200 m2 de suprafa�� de platform�.

Abaterile admisibile sunt date în anexa II.2.3.

Rezultatele verific�rilor de mai sus se vor înscrie în procese verbale de lucruri ascunse (formular 9 -13-107).

În verific�rile pe faze de lucr�ri �i la recep�ia preliminar� se va proceda ca Ia pct. 2.2. (ultimul aliniat).

ANEXA II.2.

TOLERAN�ELE �I ERORILE ADMISIBILE la m�surarea distan�elor, unghiurilor �i închiderilor de drumuire, pentru lucr�rile de c�i ferate (conform STAS 9824-2/75

1. M�sur�ri directe a distan�elor în teren, cu panta „p"

-

-

-

-

în care: Td este toleran�a, în m

2. M�surarea unghiurilor orizontale, în tur de orizont, serie complet�.

- cu teodolit :

- cu tachimetre :

în care T este toleran�a la m�surarea unghiurilor, în s

6∞ �i 50∞ - eroarea de punctare a aparatului respectiv ;

n - num�rul direc�iilor m�surate, in tur de orizont.

3. Închiderea pe orientare a drumurilor destinate planurilor de situa�ie band�, executate în lungul traseelor.

în care: f este eroarea unghiular� a drumuirii, dat� în proiect;

- precizia dispozitivului de citire;

n – num�rul sta�iilor de drumuire

4. Încheierea drumurilor de nivelment geometric.

- nivelment de ordinul III (la traseele c�ilor ferate principale).

- nivelment de ordinul IV (la traseele c�ilor ferate secundare).

TIII, TIV, TV sunt toleran�ele respective, în mm.

L – lungimea traseului de nivelment, în km.

- nivelment trigonometric (admis la studiile preliminare)

5. Toleran�e la tasare :

a) la reconstituirea punctelor principale din axul traseului, din re�eaua de sprijin, prin intersec�ii directe sau indirecte : 0,20 m;

b) când axul traseului trece prin sau în vecin�tatea unor puncte obligate :

- pentru înscrierea traseului pe tabliere metalice sau fa�� de rampe, persoane �i cheiuri: 0,04 m ;

- idem in axul lucr�rilor de art� (tunele, viaducte �i poduri) : 0,10 m ;

- idem fa�� de lucr�ri situate în afara distan�elor gabaritice (garduri, stâlpi, cl�diri etc.) : 0,30 m.

Toleran�ele pentru drumuri sunt conform STAS 9824/3-74.

ANEXA II.2.2

TOLERAN�ELE ADMISE

la trasarea pe teren a construc�iilor (STAS 9824/1-75)

1. Toleran�ele admise la trasarea construc�iilor pe orizontal� pentru lungimi.

Tabelul 1

Not�: Pentru lungimi intermediare, toleran�ele se stabilesc prin interpolare.

Toleran�ele prev�zute în tabelul de mai sus se majoreaz�, func�ie de panta terenului, cu suporturile din tabelul 2.

Tabelul 2

2. Pentru unghiuri, toleran�a de trasare este ± 10.

3. Toleran�a admis� la trasarea reperului de cota ± 0,00 este de ± 1 cm.

ANEXA II.2.3

GRADUL DE COMPACTARE ADMISIBIL

Fa�� de gradul de compactare stabilit prin proiect conform STAS 2914-76 (tabelul 2)

Lungimi în m

Toleran�e în cm 25 50 100 150 200 250

Toleran�e coordonate rectan-gulare de trasare T/d

1 ± 2 ± 2 ± 3 ± 4 ± 5 ± 5

Panta terenurilor (p) în grade p 3 3<p 10 10<p 15 p>15

Sporul de pant� % zero 25 50 100

Nr

crt

Zone de terasament, la care se prescrie

gradul de compactare, în % fa�� de

cel din proiect

Gradul decompactare admisibil, în func�ie de natura p�mântului

Necoeziv Coeziv

Imbr�-c�min�i perma-nente

Imbr�c�min�i semi-

permanente Imbr�c�min�i permanente

Imbr�c�min�i permanente

1 Primii 30 cm ai terenului natural de sub un rambleu cu în�l�imea (h) de:

h 2,00m

h>2,00m

100

95

95

92

97

92

93

90

2 In corpul rambleelor, cu adâncimea (h) sub patul drumului:

Not�: Gradul de compactare este raportul dintre densitatea aparent� în stare uscat� (Pef

) a materialului din

terasament �i densitatea aparent� în stare uscat� (Pmax

) a materialului ob�inut� în laborator prin metoda Proctor

normal.

* Se va evita fenomenul de înfoiere superficial�.

ANEXA II.4

LISTA PRESCRIP�IILOR TEHNICE DE BAZ�

Observa�ie important�

Orice modific�ri ulterioare în cursul prescrip�iilor din lista de mai jos ca �i orice noi prescrip�ii ap�rute dup� intrarea in vigoare a celei de fa�� sunt obligatorii chiar dac� nu concord� cu prevederile din textul prezentului normativ.

In consecin��, utilizatorii prezentei prescrip�ii trebuie s� men�in� la curent lista de mai jos, introducând treptat în ea modific�rile sau complet�rile survenite.

1. STAS 5091-71 Terasamente. Prescrip�ii generale. 2. STAS 2914-84 Lucr�ri de drumuri. Terasamente. Condi�ii generale.

3. STAS 2916-73 Lucr�ri de drumuri �i c�i ferate. Protejarea taluzelor �i �an�urilor de scurgere a apelor. 4. STAS 8389-82 Lucr�ri de îmbun�t��iri funciare. Diguri. Condi�ii tehnice �i metode de verificare.

5. STAS 8388-81 Lucr�ri de îmbun�t��iri funciare. Re�ele de desecare. Condi�ii tehnice �i metode de verificare.

6. STAS 6054-77 Terenul de funda�ie. Adâncimea de înghe�. 7. STAS 1913/1-82 Terenul de funda�ie. P�mânturi. Determinarea umidit��ii.

8. STAS 2745-69 Terenul de funda�ie. Urm�rirea tas�rii construc�iilor prin metode topografice. 9. STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construc�iilor. Prescrip�ii generale.

10. STAS 9824/1-75 Trasarea pe teren a construc�iilor civile, industriale �i agrozootehnice. 11. STAS 9824/2-75 Trasarea pe teren a liniilor de cale ferat�.

12. STAS 9824/3-74 M�sur�tori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate. 13. STAS 9850-74 Lucr�ri de îmbun�t��iri funciare. Verificarea compact�rii terasamentelor.

14. C 169-83 Normativ pentru executarea lucr�rilor de terasamente pentru realizarea funda�iilor construc�iilor civile �i industriale (Buletinul Construc�iilor nr.1/1984)

15. P.70-79 Instruc�iuni tehnice pentru proiectarea �i executarea construc�iilor pe p�mânturi cu umfl�ri si contrac�ii mari (Buletinul Construc�iilor nr. 4/ 1979).

16. C.29-85 Normativ privind îmbun�t��irea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (Buletinul Construc�iilor nr. 5/1978).

17. C.61-74 Instruc�iuni tehnice pentru determinarea tas�rilor construc�iilor de locuin�e social-culturale �i industriale prin metode topografice (Buletinul Construc�iilor nr. 4/1975).

18. P.7-77 Normativ pentru proiectarea si executarea construc�iilor fundate pe terenuri slabe (Buletinul Construc�iilor ar. 5/1978).

19. C.182-77 Normativ pentru executarea mecanizat� a terasamentelor de drumuri (Buletinul Construc�iilor nr. 11/1977).

20. C.D.12-64 Normativ condi�ionat (departamental) privind executarea straturilor de p�mânt stabilizat cu var �i ciment în platforma terasamentelor de cale ferat� (Aprobat de MTTc cu ord. nr. 537/1965).

21. C.168-80 Instruc�iuni tehnice pentru consolidarea p�mânturilor sensibile Ia umezire �i a nisipurilor

h 0,50m

0,5h 2,00m

h>2,00m

100

100

95

97

97

92

100

97

92

97

94

90

3 În deblee, pe adâncimea de 0,30 m sub patul drumului

100 100 100 100

fine prin silicatizare �i electrosilicatizare (Buletinul Construc�iilor nr. 12/1980).

[top]

CAPITOLUL 3 TERASAMENTE PENTRU LUCR�RI HIDROTEHNICE �I DE ÎMBUN�T��IRI FUNCIARE

1. Domeniul de aplicare

1.1. - Lucr�rile hidrotehnice �i de îmbun�t��iri funciare la care verificarea calit��ii se face potrivit prevederilor prezentului normativ sunt: canalele �i rambleele de canale, barajele cu în�l�imea maxim� de 15 m, digurile, platformele �i pernele de loess pentru fundarea construc�iilor hidrotehnice realizate din pâmînturi coezive �i/sau necoezive cu dimensiunea maxim� a granulei de 20 mm.

Aceste verific�ri nu se aplic� terasamentelor executate din piatr� spart�, bolov�ni� sau anrocamente, barajelor cu. în�l�imea peste 15 m �i celorlalte lucr�ri care se execut� potrivit unor condi�ii speciale prev�zute în proiectele de execu�ie.

2. Verific�ri pe faze de lucr�ri

2.1. - Verific�rile terasamentelor se vor face pe etape de execu�ie pentru : amplasarea obiectivelor, efectuarea lucr�rilor preg�titoare, respectarea formei �i dimensiunilor lucr�rilor, aspectul acestora, caracteristicile terenului de fundare �i a p�mânturilor pentru realizarea umpluturilor, ob�inerea compactit��ii, modul �i ordinea lor de execu�ie. Se va urm�ri încadrarea lucr�rilor executate în prevederile proiectului �i. prescrip�iilor tehnice în vigoare.

2.2. - Metodele �i regulile de verificare pentru lucr�rile hidrotehnice �i de îmbun�t��iri funciare, care se încadreaz� în prezentul normativ, se vor face potrivit :

- STAS 5091/71 — Prescrip�ii generale ;

- STAS 8387/79 — Re�ele de iriga�ii ;

- STAS 8388/81 — Re�ele de desecare ;

- STAS 8389/82 — Diguri;

- STAS 8390/81 — Lucr�ri de combaterea eroziunii solului ;

- STAS 9850/83 — Verificarea compact�rii terasamentelor.

2.3. - Potrivit prevederilor detaliate în standardele men�ionate la pct. 2.2. verific�rile pentru :

- respectarea amplasamentului lucr�rilor se fac pe baza proceselor verbale de amplasare ;

- preg�tirea amprizei lucr�rilor �i gropilor de împrumut, pe baza proceselor verbale de lucr�ri ascunse ;

- respectarea formei �i dimensiunilor lucr�rilor, prin ridic�ri topometrice ;

- verificarea condi�iilor de aspect se face vizual.

2.4. - În condi�iile prev�zute prin proiect �i prescrip�iile tehnice în vigoare lucr�rile trebuie s� se încadreze în abaterile limit� admisibile pentru amplasamente, dimensiunile sec�iunii transversale, pantele longitudinale, cele ale taluzurilor, nivelarea terasamentelor prev�zute în anexa II.3.1. (tabel 1—3).

În cazul în care nu corespund proiectului sau nu se încadreaz� în limitele abaterilor admisibile, lucr�rile trebuie remediate sau ref�cute.

2.5. - Caracteristicile terenului de fundare �i ale p�mânturilor de umplutur� se verific� pe baza proceselor verbale încheiate pe parcursul execu�iei, la care se anexeaz� rezultatele determin�rilor de laborator �i m�surile indicate de proiectant, în cazul unor necoresponden�e fa�� de situa�ia prev�zut� la proiectare.

2.6. - Stabilirea caracteristicilor de compactare ale p�mânturilor de umplutur� se face prin încerc�ri Proctor (conf. STAS 1913/13—83), realizându-se o încercare la fiecare schimbare de strat �i cel pu�in una la 2000—10.000 m3

material compact (v. STAS 9850—83).

2.7. - Verificarea realiz�rii compactit��ii proiectate se face pe baza analizei pe tronsoane a rezultatelor probelor efectuate în timpul execu�iei lucr�rilor. Se compar� media �i minimile valorilor realizate ale gradului de compactare (D) pentru rambleele din materiale coezive, sau ale gradului de indesare (I

D) pentru cele din materiale necoezive

cu valorile indicate în tabelele 1, respectiv 2, din anexa II.3.2

Densitatea punctelor de prelevare a probelor este dat� în tabelul 3, anexa II.3.2.

2.8.- La verific�rile compact�rii pe faze de lucr�ri �i la recep�iile preliminare se pot efectua �i sondaje cu prelev�ri de probe, pentru verificarea corectitudinii determin�rilor efectuate în cursul execu�iei, conform prevederilor pct. 2.3., 2.4., 2.5. din caietul I. �i 2.2. din prezentul capitol. Pentru probele prelevate se vordetermina, dup� caz, valorile D sau D

D conform STAS 9580/74.

Eventual, pentru materiale coezive, se pot folosi �i metode f�r� prelev�ri de probe ca : penetrarea static�, dinamic�, metode radiometrice etc.

2.9. - Se aplic� calificativa compact�rii tronsonului analizat de la "nesatisf�c�tor - foarte bine", corespunz�tor prevederilor STAS 8389—82 (tabel 3, anexa II.3.2.). în cazurile specificate de STAS 8389—82, se va reface lucrarea.

2.10. - În zonele cu condi�ii de execu�ie dificile (compact�ri manuale, racord�ri cu alte lucr�ri, încastr�ri în versanti, zone de întoarcere a utilajului) se prev�d puncte suplimentare de verificare. În aceste zone valorile (D) sau (I

D) pot

avea valorile minime din tabelul 1, respectiv 2, anexa II.3.2.

2.11. Odat� cu verificarea calit��ii rambleelor realizate se vor verifica �i m�surile de protec�ie a taluzurilor (înierbare, pereere, etc.) precum �i alte lucr�ri aferente (drenuri, rigole, fascine, blocaje, etc). Se va verifica coresponden�a cu prevederile proiectului prin sondaje, ref�cându-se apoi temeinic zonele respective.

ANEXA II.3.1

ABATERI LIMIT� ADMISIBILE PENTRU RE�ELE DE IRIGA�II. CONFORM STAS 8387-79

Tabelul nr.1

- Dimensiuni în mm -

Caracteristici Felul lucr�rilor Parametrii Abateri limit� admisibile Observa�ii

1 2 3 4 5

Amplasamente Re�ele care alimenteaz� instala�ii mobile de presiune

Distan�a dintre 2 canale sau 2 conducte ± 0,01 l l lungimea aripei de

udare

Re�ele aferente irig�rii prin curgere la suprafa�� i prin jgheaburi

Pe toat� lungimea canalului ± 0,005 L L distan�a între ultimele

canale permanente

Jgheaburi Aliniament între 2 stâlpi consecutivi ± 0,03

Conducte

Aliniament între 2 tronsoane succesive, la conducte din azbo-ciment �i din beton armat precomprimat

± 0,15

OBSERVA�IE – Nu se admit cumul�ri de abateri la aliniamentele conductelor �i jgheaburilor

ANEXA II.3.1 (continuare)

Dimensiuni Canale de p�mânt în rambleu �i în debleu

Canale nec�ptu�ite, l��imea de fund (b) pentru:

b>1,5

0,75≤ b≤ 1,5

b<0,75

± 0,10

± 0,07

± 0,05

Pentru canale c�ptu�ite l��imea de fund (b)

± 0,07

± 0,05

± 0,03

Canale nec�ptu�ite, l��imea la gur� (B) pentru:

B>6,0

2,0≤ B≤ 6,0

B<2,0

± 0,15

± 0,10

± 0,07

Canale c�ptu�ite, l��imea la gur� (B) pentru:

B>6,0

2,0≤ B≤ 6,0

B<2,0

± 0,10

± 0,07

± 0,05

Adâncimea canalului (h) pentru:

h>0,5

0,5≤ h≤ 2,0

h<2,0

± 0,03

-0,03+0,05

± 0,07


Dimensiuni Canale de p�mânt în rambleu �i în debleu

L��imea coronamentului canalelor nec�ptu�ite (a) pentru:

h≥ 2,0

h<2,0

± 0,1

± 0,07

L��imea coronamentului pentru canale c�ptu�ite (a) pentru:

h≥ 2,0

h<2,0

± 0,1

± 0,05

Cota fundului canalului c�ptu�it �i nec�ptu�it pentru:

h≥ 2,0

h<2,0

± 0,05

± 0,03

Cu condi�ia s� nu dep��easc� abatere admisibil� pentru pant�

Cota coronamentului pentru:

h<0,5

0,5≤ h≤ 2,0

h<2,0

± 0,03

-0,03+0,05

± 0,07


Dimensiuni Înclinarea taluzurilor pentru canale c�ptu�ite �i nec�ptu�ite

± 0,05 Cu condi�iile:

- s� nu dep��easc� abaterea l��imii la fund (b) �i la gur� (B) a canalelor

- însumarea eventualelor abateri la ambele taluzuri s� nu dep��easc� ± 0,05

- abaterile sunt accidentale. Abaterea se consider� fa�� de valoarea absolut� a înclin�rii prev�zut� în proiect.

Jgheaburi Denivel�ri locale ale fundului �i taluzelor pe care se aplic� c�ptu�elile

± 0,03

În�l�imea de gard� h2 ± 0,1 Fa�� de dimensiunile

prev�zute în proiect

- grosimea c�ptu�elii

- grosimea stratului de egalizare

± 0,1

± 0,1

Cota de pozare a fundului jgheabului

± 0,01 Fa�� de cota proiectat�


Dimensiuni Jgheaburi Abateri de la verticalitate, a stâlpilor, furcilor, paharelor

Nu se admit

ABATERI LIMIT� ADMISIBILE PENTRU RE�ELE DE DESECARE CONFORM STAS 8388-69

Tabelul 2

- (dimensiuni în mm) -

Conducte Cota fundului �an�ului de pozare

± 0,05 Cu condi�ia s� nu dep�-�easc� abaterea admisibil� pentru pant�

Adâncimea de la nivelul terenului la cota genera-toarei superioare în m: - la conducte din azbociment sau din beton simplu

± 0,12 Cu excep�ia situa�iilor specia-le de traversare a c�ilor de circula�ie, care se va face conform prescrip�iilor tehnice în vigoare

- la conducte din beton precomprimat sau din o�el

± 0,10 La re�ele care se amplaseaz� în terenuri macroporice sen-sibile la înmuiere se vor adopta m�suri conf. Prescri-p�iilor tehnice în vigoare

Pante Canale �i �an�uri de pozare a conductelor

± 0,05 Fa�� de panta proiectat� pe o lungime minim� de 1 km, cu condi�ia s� nu dep��esc� abaterea admisibil� la cota fundului canalului sau �an�-ului de pozare a conductei


Jgheburi ± 0,03 Fa�� de panta proiectat� pe o lungime minim� de 1 km, cu condi�ia s� nu dep��esc� cota de pozare a fundului jgeabului

Îndesare - rambleele cana-lelor

- funda�ia stâlpilor jgheburilor

- panta conductelor

Indici de îndesare -0,03 Fa�� de indicii prev�zu�i în proiect, în puncte izolate, cu condi�ia ca indicele mediu s� fie egal sau mai mare ca valoarea indicilor de com-pactare prev�zu�i în proiect

- umplutura la astuparea �an�urilor de pozare a conductelor

Greutatea volumetric� uscat� medie, t/mc

± 0,04 Pe baza rezultatelor probelor prelevate fa�� de cea stabilit� ini�ial de laboratorul de �antier

Nivelare Nivelarea capital� a terenului

Denivel�ri accidentale ± 0,05 Fa�� de cotele proiectate

Caracteristici Parametrii Abateri limit� admisibile

Observa�ii Manual� Mecanizat�

1 2 3 4 5

Amplasamente Devieri maxime la lungimi ale canalelor de:

- pân� la 500

- de la 500 pân� la 1000

- de la 1000 pân� la 2500

± 0,3

± 0,7

± 1,5

Dimensiuni L��imea la fund pentru b>1,5 ± 0,07 +0,20--0.15 Cu condi�ia ca prin abaterea l��imii la fund �i l��imii la gur�, abaterile înclin�rii taluzelor s� nu dep��easc� 5% din valoarea acesteia

0,5≤ b≤ 1,5 ± 0,05 +0,15--0.10

b<0,5 ± 0,03 -

L��imea la gur� pentru

b>1,5

0,75≤ b≤ 1,5

± 0,10

± 0,07

± 0,20

± 0,15

b<0,75 ± 0,05 -

ANEXA II 3.1 Tabelul 2 (continuare)

Dimensiuni L��imea coronamentului

h≥ 2,0

h<2,0

± 0,10

± 0,05

± 0,20

± 0,10

La canale cu sec�iuni mixte

Cota coronamentului ± 0,05 +0,10- -0,05

Cota fundului canalului pentru:

h≥ 1,5 +0,05

+0,10-

-0,10

- cu condi�ia de a nu se

dep��i abaterea admisi-

bil� pentru pant�

- în cazuri speciale de execu�ie în etape a lucr�rilor se pot admite (în primele etape) în mod provizoriu, abateri mai mari, cu realizarea unor condi�ii minime stabilite de proiectant �i beneficiar pentru evacuarea apelor din sistem

h<1,5

+0,03 +0,05-

-0,10

Panta La canale cu lungimi peste 5 km ± 0,05 ± 0,10 Fa�� de panta

proiectat�, cu condi�ia de a nu dep��i abaterea admisibil� la cota fundului canalului

La canale cu lungimi pân� la 5 km ± 0,03 ± 0,05

Nivelare - fundul canalelor

- suprafa�a taluzurilor ± 0,05 ± 0,10

ABATERI LIMIT� ADMISIBILE PENTRU DIGURI, CONFORM STAS 8389-82

Tabelul 3

ANEXA II.3.2

GRADUL DE COMPACTARE PENTRU RAMBLEE DIN MATERIALE COEZIVE. Conform STAS 9850-74

Tabelul 1

- suprafa�a coronamentelor

Elementul digului Abateri limit� admisibile

Observa�ii H 4m H>4m

Cota coronamentului în m

+0,10

-0,05

+0,10

-0,07

Se refer� la cota final� dup� tasarea terenului

În�l�imea bombamentului(m) +0,05 Prin bombament axial

L��imea, în m:

- a coronamentului

- a banchetei

± 0,20

-0,10

În�l�imea taluzurilor (%)

± 5

Insumarea eventua-lelor abateri la ambele taluzuri s� nu dep��easc� ± 5%

Nivelarea coronamentului, în m ± 0,10

- Nivelarea taluzurilor, în m

± 0,20 ± 0,20

Lucr�ri de îmbun�t��iri funciare executate din p�mânturi coezive Gradul de compactare (D)

denumire In�l�ime (m) mediu minim

Baraje

Rambleurile canalelor de iriga�ie

Diguri

Platforme

Perne de loess pentru fundarea construc�iilor hidrotehnice

15

≥ 2

<2

5

-

-

98

95

92

95…92

98

95

92

90

90

90

95

Tabelul 2

ANEXA II 3.2

CALIFICAREA COMPACT�RII TERASAMENTELOR LUCR�RILOR DE CONSTRUC�II HIDROTEHNICE �I ÎMBUN�T��IRI FUNCIARE Conform STAS 8389/82

Tabelul 3

NOTA: Prevederile tabelului 3 nu se aplic� la bareje pentru care compactarea se va încadra obligatoriu în indicii din tabelul 1 �i 2, Anexa 3.2.

Pentru terasamente aflate permanent sub nivelul apei (canale în ramblee, diguri-baraje, etc) calitatea îndes�rii va fi cel pu�in “bun�”.

[top]

Lucr�ri de îmbun�-t��iri funciare execu-tate din p�mânturi

necoezive

Natura p�mântului Gradul de îndesare

(ID) (%)

Denumire Granule cu dimens de 5…20 mm,

%

mediu minim

Baraje cu în�l�imea 15m

Nisip fin

Nisip mijlociu

Nisip mare, pietri�

< 25

< 25

< 100

90

85

80

75

70

65

Rambleurile canalelor de iriga�ie, diguri, platforme

Nisip sau pietri� < 100 - 70

Categoria de p�mânt

Denumirea materialului

Procent de

argil� %

Indice de plasticitate

IP Umidi-tate W

Calitatea îndes�rii

ρ u mediu t/m3

ρ u minim t/m3

Nr probe admise sub ρ u min

ρ u mediu t/m3

ρ u minim t/m3

Nr probe admise sub ρ u min

A Nisipuri �i prafuri 10 ...12 10...20 1,45-

1,50 1,30 10 1,50-1,55 1,40 10

B Nisipuri �i prafuri argiloase

Peste 10...20 10...20 10...28 1,48-

1,55 1,35 10 1,55-1,00 1,45 10

C Luturi Peste 20...40 20...40 14...50 1,45-

1,55 1,35 10 1,55-1,60 1,45 10

D Argile grase �i pr�foase

Peste 30...35 35...80 18...34 1,40-

1,50 1,30 10 1,50-1,55 1,40 10

CAIETUL III: CONSOLIDAREA �I IMBUN�T��IREA TERENURILOR

Capitolul I. DRENAJE �I FILTRE


1.1. Prevederile acestui subcapitol se aplic� la toate lucr�rile în care este prev�zut� realizarea unui element drenant sau filtrant �i anume :

- drenuri �i pu�uri de captare a apelor subterane pentru aliment�ri cu ap� ;

- drenuri de asanare în cadrul lucr�rilor de drumuri pentru asanarea terenului de fundare �i a zonei limitrofe drumului prin colectarea �i evacuarea apelor de infiltra�ie sau prin coborârea nivelului apelor freatice

- drenuri pentru coborârea nivelului apei pe terenurile agricole ;

-drenuri �i filtre la construc�iile hidrotehnice, cum ar fi : baraje, diguri, canale, etc.

- drenuri definitive sau provizorii (pe durata execu�iei) pentru coborârea nivelelor apelor subterane sau pentru evacuarea apelor de infiltra�ie la diferite tipuri de construc�ii (civile, industriale, social-culturale, etc).

1.2. - Prescrip�iile se refer� numai la elementul drenant sau filtrant al lucr�rii respective.

1.3. - Elementul drenant sau filtrant poate fi realizat din :

- material granular

- geotextil.

1.4. - Prevederile cuprinse în acest subcapitol au caracter minimal �i sunt obligatorii. Pentru lucr�rile cu un caracter deosebit proiectantul va elabora caiete de sarcini în care se vor prevede �i condi�iile de calitate pe care trebuie s� le îndeplineasc� elementele drenante sau filtrante executate în cadrul lucr�rii respective.

2. - Prevederi generale

2.1. Execu�ia lucr�rilor se face pe baza unui proiect întocmit pentru obiectul respectiv.

2.2. - Pe parcursul execu�iei se va verifica coresponden�a dintre datele referitoare la condi�iile litologice �i hidrogeologice din proiect. Eventualele modific�ri ce trebuie, aduse proiectului din modificarea acestor condi�ii, se vor face numai cu avizul proiectantului.

3. - Verific�ri ce trebuie efectuate înainte de începerea lucr�rilor

3.1. - Toate materialele ce se utilizeaz� la execu�ia elementelor filtrante sau drenante vor fi introduse în lucrare numai dac� în prealabil :

- s-a verificat c� sunt livrate cu certificate de calitate care s� ateste c� au caracteristici corespunz�toare prevederilor din proiect;

- s-au efectuat pe �antier încerc�rile de verificare conform prescrip�iilor tehnice �i cu frecven�a prescris�.

3.2. - Se va analiza tehnologia de execu�ie a lucr�rilor si se vor aduce adapt�rile necesare, impuse de condi�iile locale si de dotare ale �antierului. Toate modific�rile ce survin ca urmare a acestor adapt�ri, vor fi avizate de proiectantul lucr�rii.

4. – Verific�ri ce trebuie efectuate în timpul execu�iei lucr�rilor

4.1. -În timpul execu�iei se va verifica permanent:

- pentru elementele drenante sau filtrante din materia! granular:

� calitatea �i coresponden�a cu indica�iile din proiect � grosimea �i continuitatea straielor.

- pentru elementele drenate sau filtrante geotextile :

� continuitatea materialului; � calitatea execu�iei îmbin�rilor �i lipiturilor.

4.2. - Pe parcursul execu�iei se va verifica permanent respectarea tehnologiei de execu�ie a lucr�rilor.

4.2. – Controlul calit��ii lucr�rilor se va face conform caietului de sarcini întocmit pentru lucrarea respectivi.

5. – Verific�ri la recep�ia lucr�rilor

5.1. - Recep�ia lucr�ri �i va consta din :

- verificarea amplasamentului conform proiectului;

- verificarea calit��ii �i coresponden�ei cu indica�iile din proiect a materialelor puse în oper� ;

- calitatea execu�iei lucr�rilor.

5.2. - Recep�ia va fi consemnat� în documente întocmite la faza respectiv�. Acestea vor constitui documente în baza c�rora se va face recep�ia final� a lucr�rilor ascunse pentru obiectul respectiv.

6. – Prescrip�ii finale

Proiectul lucr�rii va cuprinde �i un program de urm�rire de c�tre beneficiar a comport�rii în timp a lucr�rilor realizate din care s� se poat� trage concluzii asupra func�ionalit��ii elementelor drenante sau filtrante din lucrarea respectiv�.

ANEXA III-1-1

LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZ�

1. STAS 1629/2-81 Aliment�ri cu ap�. Captarea apelor subterane prin pu�uri. Prescrip�ii de proiectare.

2. STAS 1629/3-82 Aliment�ri cu ap�. Captarea apelor subterane prin drenuri. Prescrip�ii de proiectare.

3. STAS 10786/3-79 Lucr�ri de drumuri. Construc�ii anexe pentru colectarea �i evacuarea apelor - drenuri de asanare. Prescrip�ii de proiectare �i execu�ie.

4. STAS E 11041-77 Lucr�ri de îmbun�t��iri funciare. Drenarea teritoriilor irigate. Prescrip�ii de proiectare.

[top]

CAPITOLUL 2 COMPACTAREA CU COLOANE DE P�MÂNT


1.1. Prevederile acestui subcapitol se aplic� la compactarea cu coloane de p�mânt a p�mânturilor sensibile la

umezire -PSU - nesaturate, a c�ror umiditate natural� nu dep��e�te limita de fr�mântare a p�mântului cu mai multde 5%.

1.2. Coloanele de p�mânt se folosesc pentru îmbun�t��irea PSU �i se realizeaz� : cu soneta specializat� tip ,,Gala�i" sau cu o sonet� improvizat� pe excavator, astfel :

- fixarea berbecului Bonetei pe punctul de execu�ie a coloanei ;

- executarea g�urii coloanei prin batere cu berbecul;

- executarea corpului coloanei prin turnarea în gaur� a unor por�ii de p�mânt �i compactarea lor succesiv� cu un anumit num�r de lovituri.

1.3. Tehnologia de mai sus se fixeaz� pe baza unor lucr�ri de compactare experimental�, datele furnizate de acestea fiind la baza întocmirii proiectului de execu�ie. Lucr�rile experimentale de teren nu se execut� decât pentru un amplasament având PSU cu caracteristici geotehnice nestudiate anterior.

2. Verific�ri efectuate înainte de începerea lucr�rilor

2.1. Înaintea începerii lucr�rilor de execu�ie se verific� :

- dac� proiectul de execu�ie s-a realizat pe baza unor experiment�ri de teren ;

- dac� proiectul de execu�ie cuprinde to�i parametrii necesari realiz�rii unei bune compact�ri (diametrul coloanei, adâncimea de compactare, distan�a dintre axele coloanelor, l��imea zonei de gard�, cantitatea de p�mânt din corpul unei coloane, num�rul de lovituri pentru compactarea unei por�ii de p�mânt, cariera de aprovizionare cu p�mânt �i caracteristicile geotehnice ale acestuia, densitatea medie în stare uscat� a masivului compactat).

- dac� s-a întocmit „diagrama etalon" de verificare în adâncime a compact�rii ;

3. Verific�ri pe parcursul execu�iei

3.1. Pe parcursul execu�iei compact�rii PSU cu coloane de p�mânt se verific� :

- dac� se respect� sau se realizeaz� parametrii din proiect (v. pct. 2.2.) necesari realiz�rii unei bune compact�ri ;

- dac� valorile densit��ilor medii în stare uscat� ale masivului compactat sunt ρdm 16,5 KN/cm3;

- dac� la executarea g�urii coloanei se folose�te adaos de ap� (se admit cel mult 6 litri ap� pentru str�pungerea unui orizont argilos de consisten�� ridicat� dar sub supravegherea organului de conducere a lucr�rii);

- dac� se respect� umiditatea optim� de compactare a p�mântului ce se introduce în gaura coloanei ;

- dac� p�mântul este turnat în gaur� în por�iile stabilite prin proiect;

- dac� se respect� în�l�imea de compactare a p�mântului cu berbecul;

- dac� pe timp de iarn� se folose�te p�mânt înghe�at (ceea ce este interzis);

- dac� conducerea lucr�rilor de compactare este asigurat� de un organ tehnic competent;

- dac� se execut� toate coloanele de pe „planul compact�rii" ;

- dac� coloanele se execut� verticale �i nu înclinate;

3.2. Într-un registru special se vor trece urm�toarele elemente ce vor fi vizate �i de organul tehnic responsabil cu lucr�rile de compactare :

- data fiec�rei verific�ri periodice ;

- rezultatele verific�rii ;

- m�surile luate în cazul constat�rii unor diferen�e importante ale acestor elemente fa�� de datele proiectului de execu�ie.

4. Verific�ri în vederea recep�iei compact�rii

4.1. Recep�ia lucr�rilor de compactare cu coloane de p�mânt se face pe baza urm�toarelor lucr�ri finale :

- cur��area �i nivelarea suprafe�ei compactate.

- verificarea compact�m în adâncime pe toat� lungimea coloanelor de p�mânt prin sondaje de penetrare static� sau sondaje radiometrice.

- verificarea densit��ii p�mântului în stare uscat� la nivelul planului (t�lpii) de fundare, prin determin�ri de laborator geotehnic.

4.2. Zonele verificate ca mai sus �i g�site necorespunz�toare se vor recompacta cu coloane suplimentare al c�ror num�r se va stabili de proiectant.

ANEXA III-2-1

LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZ�

Coloane de p�mânt

P 7 -77 – Normativ privind proiectarea �i executarea construc�iilor fundate pe terenuri slabe – BC 5/78

C 29-85 – Normativ privind îmbun�t��irea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice – BC 5/78

[top]

CAPITOLUL 3 COLOANE DE BALAST (DRENURI DE NISIP)

1. Domeniu de aplicare.

1.1. Coloanele de balast sau drenurile de nisip se folosesc pentru accelerarea proceselor de consolidare a terenurilor foarte compresibile (mâluri, argile miloase, turbe, etc).

1.2. Deoarece realizarea coloanelor de balast sau drenurilor constituie o faz� în executarea unui ansamblu de lucr�ri, se va proceda la verificarea acestora pe etape (realizarea coloanelor, stratelor filtrante, umpluturilor de înc�rcare).

2. Verific�ri de efectuat pe parcursul execu�iei.

2.1. Pentru fiecare faz� se întocme�te un proces verbal de lucr�ri ascunse.

2.2. Amplasarea coloanelor sau drenurilor se va verifica pe baza proceselor verbale de amplasare �i control�rii pe teren a densit��ii realizate.

De asemenea, se va verifica coresponden�a stratifica�iei prev�zute în proiect cu situa�ia eviden�iat� în timpul execu�iei �i respectarea eventualelor m�suri complementare indicate de proiectant.

2.3. Pentru verificarea calit��ii coloanelor de balast sau a drenurilor de nisip se va urm�ri respectarea adâncimii �i

diametrului coloanelor, precum �i a granulometriei �i volumului de material filtrant introdus. Verificarea se va face pe baza proceselor verbale de lucr�ri ascunse, la care se vor anexa buletinele de analiz� granulometric� pentru balast, respectiv nisip. Pentru Verificarea corectitudinii datelor înscrise se vor executa, prin sondaj, foraje de control în interiorul unor coloane sau drenuri, urm�rindu-se în mod special continuitatea materialului filtrant introdus, lipsa colmat�rii acestuia �i realizarea adâncimii prev�zute.

2.4. Verific�rile se vor extinde în mod obligatoriu si asupra calit��ii stratelor filtrante, drenurilor colectoare �i respect�rii de realizare a umpluturilor, inclusiv durata perioadelor de repaus prev�zute.

2.5. Verificarea func�ion�rii coloanelor �i drenurilor se va face vizual �i prin aparatura pentru urm�rirea evolu�iei presiunii apei în pori în timpul realiz�rii umpluturilor. În acest fel se vor putea adopta m�suri corespunz�toare pentru evitarea reful�rilor materialului de funda�ie sau ruperilor rambleului prin modificarea ritmului de înc�rcare, m�rimea banchetelor laterale, etc,

2.6. Condi�iile de calitate pentru coloane de balast sau drenuri de nisip se vor verifica potrivit prevederilor caietului de sarcini întocmit de proiectantul lucr�rii.

[top]

CAPITOLUL 4 CONSOLIDAREA �I ETAN�AREA TERENURILOR PRIN INJECTARE

1. - Domeniul de aplicare

1.1. - Prevederile prezentului subcapitol se refer� la toate lucr�rile de injec�ii cu scop de consolidare, etan�are sau compactare �i anume :

- injec�ii cu suspensii, geluri sau solu�ii în vederea consolid�rii terenurilor în scopul îmbun�t��irii caracteristicilor fizico-rnecanice ;

- injec�ii cu mortare, suspensii, geluri sau solu�ii, în scopul mic�or�rii permeabilit��ii terenului;

- injec�ii de leg�tur� executate cu mortare sau suspensii pentru realizarea conlucr�rii element de beton - teren ;

- injec�ii de umplere la extradosul c�ptu�elilor galeriilor, tunelurilor, zidurilor de sprijin, etc.

- injec�ii de ancorare ;

- injec�ii speciale în elementele de beton ale construc�iilor hidrotehnice.

1.2. - Prezentele prevederi au caracter minimal, lucr�rile de injectare având un caracter deosebit, care necesit� elaborarea unor caiete de sarcini în care se impun condi�ii tehnice speciale pentru fiecare lucrare.

2. - Verific�ri ce trebuie efectuate înainte de începerea lucr�rilor de injectare

2.1. Se vor verifica materialele componente ale fluidelor de injectare, dac� corespund din punct de vedere calitativ.

2.2. Se vor verifica re�etele de injectare, dac� cu materialele achizi�ionate pe �antier se ob�in caracteristicile fizico-mecanice, de stabilitate �i de vâscozitate prev�zute in proiect sau in caietul de sarcini.

2.3. - Se vor verifica instrumentele de m�sur� ale instala�iilor �i utilajelor utilizate (manometre, debitmetre, etc.).

3. - Verific�ri ce trebuie efectuate în timpul execut�rii lucr�rilor de injectare

3.1. - În timpul inject�rii, este obligatorie urm�rirea �i înscrierea presiunii �i timpului de injectare, precum �i debitul pe fiecare pas de injectare.

O aten�ie deosebit� trebuie acordat� presiunii de injectare, mai ales în timpul inject�rii aproape de suprafa�a terenului.

3.2. - În timpul inject�rii se vor preleva probe din fluidul de injectare �i se va verifica în timp constan�a caracteristicilor lui.

3.3. - Dac� este cazul, se vor monta reperi sau microcomparatoare pe care se vor urm�ri mi�c�rile terenului în timpul inject�rii.

3.4. - Func�ie de amplasament, adâncimea de injectare, stratifica�ie, etc. se vor urm�ri zonele unde exist� posibilitatea unor reful�ri ale fluidului injectat.

4. - Verific�ri ce trebuie efectuate dup� executarea inject�ri

4.1. - In func�ie de tipul de tratare, de natura terenului tratat, controlul eficien�ei inject�rii se poate executa prin :

- efectuarea unei excava�ii în zona masivului-tratat, recoltarea de probe �i determinarea propriet��ilor fizico-mecanice ale acestora (la silicatizarea loessurilor) :

- determinarea rezisten�ei la înc�rc�ri de penetrare static� sau dinamic�;

- probe de reinjectare ;

- probe de permeabilitate, de absorb�ie specific� de ap�.

Absorb�iile specifice medii admisibile în voalurile de etan�are ale barajelor sunt indicate în Anexa III-4-1.

- observa�ii asupra tas�rii construc�iilor sau umfl�rii rocilor;

- încerc�ri de carotaj;

- determin�ri radiometrice, seismice sau carotaj sonic.

ANEXA III 4.1

VALORILE ABSORB�IILOR SPECIFICE MEDII ADMISIBILE LA VOALURILE DE ETAN�ARE ALE BARAJELOR

În�l�imea hidraulic� H în profilul considerat (m)

Adâncimea voalului m�surat� de la suprafa�a rocii (m)

Absorb�ia specific� limit� admisibil� (L=1 ml/m.min.10atm)

25

25-50

25-50

50-75

75

0

10-25

0-25

25-50

0-40

40-75

0-40

40-60

3

5

2

3

1,5

2

1

1,5

OBSERVA�II : 1.La baraje fundate pe roci sensibile la ac�iunea infiltra�iilor de ap� se vor adopta limitele pentru baraje cu H 75 m.

2. În cazul când probele de control nu se pot executa la presiuni de 10 atm. (datorit� adâncimii prea mici sau caracterului rocii) absorb�ia specific� se va calcula considerându-se c� variaz� direct propor�ional cu presiunea.

3. Valorile din tabel vor putea fi reduse corespunz�tor în cazul când debitul calculat este mai mare decât cel prev�zut în proiect.


1. - Normativ departamental P.E. 712/79 - Proiectarea �i executarea etan��rii �i consolid�rii rocilor stâncoase prin injec�ii.

2. - C. 1G8—1380 - Instruc�iuni tehnice pentru consolidarea p�mânturilor sensibile la umezire �i a nisipurilor prin silicatizare �i electrosilieatizare.

[top]

CAPITOLUL 5 P�MÂNT ARMAT

1. - Domeniul de aplicare

1.1. - Prevederile acestui capitol se refer� la lucr�rile din p�mânt armat cu orice destina�ie �i anume :

- la construc�ii hidrotehnice din p�mânt armat (canale, diguri, ziduri de chei, baraje);

- la lucr�ri rutiere din p�mânt armat (ziduri de sprijin, platforme, culee de poduri, rampe de acces la poduri si pasaje) unor elemente din p�mânt armat este indicat� (estacade, ziduri de compartimentare).


2.1. - Toate verific�rile cuprinse în acest capitol au caracter minimal �i obligatoriu.

2.2. Pentru cazuri deosebite, proiectantul poate prescrie m�rirea frecven�ei verific�rilor sau alte tipuri de verific�ri.

2.3. Lucr�rile din p�mânt armat necesit� o supraveghere continu� în timpul execu�iei. O aten�ie deosebit� se va acorda verificâri calit��ii materialelor folosite, controlului tehnologiei de execu�ie �i execu�iei �i urm�ririi deforma�iilor �i tas�rilor în timpul execu�iei.

3. Verificarea calit��ii materialelor

3.1. Condi�iile de calitate pe care trebuie s� le îndeplineasc� materialul de umplutur� sunt :

- s� poat� fi pus în oper� �i compactat f�r� a fi necesare energii de compactare exagerat de mari sau preg�tiri speciale (uscare, corectarea compozi�iei granulometrice. etc.) ;

- în contact cu arm�tura s� aibe un coeficient de frecare mare (0,35);

- s� fie cât mai pu�in agresiv fa�� de arm�tur� ;

- materialul granular folosit sâ nu con�in� mai mult de 15% din greutate elemente fine, cu diametrul mai mic de 0,080 mm �i nici mai mult de 25% din greutate, fragmente cu dimensiuni mai mari de 150 mm ;

peste60 2

- în cazul folosirii materialelor cu con�inut mai mare "de particule fine s� se determine coeficientul de frecare dintre p�mânt �i arm�tur�, care nu trebuie s� fie mai mic de 0,35, valoarea pH s� se afle sub valoarea pH = 8...12 �i rezistivitatea materialului care trebuie s� fie mai mare de 5000 an.

4. Arm�tura

4.1. Caracteristicile materialelor folosite ca arm�turi trebuie s� fie in concordan�� cu cele prev�zute în proiectul de execu�ie. Verificarea acestei concordan�e se face pe baza datelor din proiect �i a celor specificate în certificatele de calitate emise de produc�tor.

4.2. Condi�iile pe care trebuie s� le îndeplineasc� arm�turile masivelor din p�mânt armat sunt :

- s� fie suple �i rezistente la trac�iune, f�r� deforma�ii mari;

- s� prezinte înainte de rupere o alungire apreciabil�, adic� s� nu aibe o rupere de tip casant;

- în contact cu materialul de umplutur� s� prezinte un coeficient de frecare mare (f 0,35);

- s� suporte în procesul de execu�ie ac�iunea dispozitivelor de .compactare.

4.3. Periodic se vor executa de c�tre constructor prin intermendiul unor laboratoare de specialitate, verific�ri suplimentare asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale arm�turilor.

4.4. Orice neconcordan�� între datele din proiect �i datele înscrise în certificatele de calitate sau rezultatele verific�rilor suplimentare, va fi semnalat� imediat, arm�turile respective fiind excluse de la folosire.

5. Elementele de ecran

5.1. Caracteristicile materialelor folosite în elementele de ecran trebuie s� fie în concordan�� cu cele prev�zute în proiectul de execu�ie, verificarea acestei concordan�e se face pe baza datelor din proiect �i a celor specificate în certificatul de calitate emis de produc�tor.

5.2. În cazul elementelor de ecran procurate de la unit��i specializate se va verifica concordan�a dintre dimensiunile acestora �i cele prev�zute in proiect, admi�ându-se urm�toarele toleran�e :

pentru elementele plane de beton :

± 10 mm la lungime �i l��ime ;

± 5 mm la grosime

- pentru elementele semieliptice :

± 5 mm la lungime

± 2 mm la în�l�ime

± 0,1 mm în grosime.

5.3. Dalele din beton vor fi executate cu cimenturi compatibile cu agresivitatea materialului de umplutur�, conf. STAS 3349-83.

5.4. La elementele de ecran plane din beton vor fi verificate dimensiunile �i num�rul urechilor de prindere, urm�rindu-se concordan�a cu proiectul.

5.5. Nu se admit la montaj elemente din beton care prezint� fisuri, indiferent de m�rimea lor, deterior�ri sau lipsuri în zonele de col�, de margine sau de rost.

6. - Controlul execu�iei

6.1. - Se va efectua un control permanent asupra calit��ii lucr�rilor, �i anume :

- verificarea amplasamentului lucr�rii;

- verificarea cotei de fundare ;

- controlul gradului de compactare al terenului din s�p�tura de funda�ie ;

- verificarea dimensiunilor funda�iilor pentru ecran ;

- controlul sistemului de captare �i evacuare a apelor de infiltra�ie ;

- verificarea grosimii �i calit��ii stratului drenant de sub baza masivului din p�mânt armat;

- verificarea cotelor liniei de rezemare a ecranului;

- controlul respect�rii planului de montaj a ecranului, arm�turilor �i prinderilor acestora.

6.2. Se va supraveghea montarea fiec�rui rând de arm�tur�, verificându-se ca acestea s� fie dispuse perpendicular pe direc�ia paramentului (în cazul în care acesta este vertical) sau orizontal� (în cazul în care paramentul este înclinat), în rânduri paralele, bine a�ezate cu latul pe suprafa�a stratului de umplutur� compact. Strângerea piuli�elor va fi moderat�, îns� va trebui s� asigure prinderea corespunz�toare a elementelor, f�r� a r�mâne joc între ele.

6.3. Se va controla respectarea condi�iilor tehnice privind realizarea umpluturii, verificându-se periodic granulometria materialulul folosit �i gradul de compactare realizat.

7. – Verific�ri efectuate la recep�ia lucr�rilor

7.1.- La recep�ia final� a lucr�rii se va verifica :

- respectarea tras�rii în plan pentru a se înscrie în geometria ansamblului de lucr�ri prev�zute ;

- verticalitatea sau înclinarea indicat� în proiect �i linearitatea ecranului;

- racordarea ecranului cu lucr�rile de terasament învecinate �i alte lucr�ri adiacente ;

- calitatea materialului din ecran �i arm�tur�, pe baza certificatelor de calitate emise de furnizori;

- dispozitivele de scurgere a apelor superficiale ;

- gradul de compactare a terasamentelor �i umpluturii

- etan�eitatea rosturilor dintre elementele ecranului;

- probleme de estetic� a lucr�rilor din p�mânt armat.

7.2.- Conduc�torul tehnic al lucr�rii, în colaborare cu beneficiarul, este obligat a preg�ti �i preda, într-o form� organizat� :

- toate documentele încheiate pe parcursul execut�rii lucr�rilor, inclusiv buletinele de încercare, dispozi�iile de �antier, actele de control sau expertizare, etc.;

- scurt� prezentare sintetic� cu concluzii privind calitatea lucr�rii executate, în compara�ie cu prevederile proiectului �i ale prescrip�iilor tehnice �i dovedit� cu actele prezentate.

7.3. - Verific�rile directe se vor executa de comisia de recep�ie prin sondaje, In num�r suficient pentru a-�i putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. In caz c� o parte din aceste verific�ri dau rezultate nesatisf�c�toare, se va dubla num�rul lor ; dac� �i în acest caz o parte din rezultate sunt nesatisf�c�toare, comisia va dispune amânarea sau respingerea recep�iei pân� la efectuarea unui supliment de încerc�ri �i a unei cercet�ri sau expertiz�ri tehnice de ansamblu. Cercetarea sau expertiza se va efectua pe baza unei teme date de comisia de recep�ie �i va avea ca scop determinarea posibilit��ilor �i condi�iilor în care construc�ia respectiva corespunde destina�iei pentru care a fost realizat�.

[top]

CAPITOLUL 6 ZIDURI DE SPRIJIN �I RANFOR�I


1.1. Zidurile de sprijin cu sau f�r� ranfor�i sunt construc�ii din beton, beton armat, zid�rie, p�mânt armat, piatr� sau alte materiale care se folosesc pentru sus�inerea masivelor de p�mânt în vederea preîntâmpin�rii alunec�rilor de teren


2.1. Asigurarea calit��ii, durabilit��ii �i func�ionalit��ii lucr�rilor specifice de ziduri de sprijin �i ranfor�i — implic� verificarea tuturor opera�iunilor necesare pentru realizarea lor precum �i a lucr�rilor de între�inere periodic�.

2.2. De la început este necesar s� se verifice trasarea de detaliu, platforma de lucru �i m�surile luate pentru scurgerea apelor meteorice sau din izvoare �i semnalizare a punctului de lucru.

2.3. In cazul unor lucr�ri în zona cu alunec�ri de teren, se verific� dac� evolu�ia în timp a acestor fenomene de instabilitate impun modific�ri sau adapt�ri la situa�ia real� de pe teren Ia data atac�rii execu�iei lucr�rilor de sprijin.

3. Verific�ri in timpul execu�iei

3.1. În timpul execu�iei lucr�rilor de s�p�turi este necesar de a cerceta �i verifica cu aten�ie prin observare direct�, permanent� �i martori, starea talazurilor în zona lucr�rilor în vederea depist�rii unor eventuale semne, prevestitoare de pierdere a stabilit��ii acestora sau a pere�ilor s�p�turii, c�deri de blocuri, materiale, suprasarcini.

De asemeni, se vor depista cable, conducte �i �ine sub observa�ie eventuale construc�ii existente in zon�.

3.2. Referitor la execu�ia s�p�turilor pentru funda�ii �i verificarea terenului de fundare este necesar de a se verifica :

- surile de protec�ie a muncii, de siguran�a a circula�iei publice �i de �antier �i stabilirea platformei de lucru ;

- natura �i starea de consisten�� a terenului de fundare, pozi�ia eventualelor plane de alunecare, natura �i starea fizic� a fiec�rui strat întâlni în s�p�tur�, infiltra�ii de ap�, etc. ;

- cota de fundare �i dimensiunile în plan ale gropii de funda�ie, contrapanta terenului la nivelul t�lpii funda�iei ;

- concordan�a intre situa�ia real� pe teren �i datele tehnice prev�zute în proiect.

3.3. Calitatea materialelor utilizate pentru executarea zidurilor de sprijin �i ranfor�ilor se verific� conform normelor de calitate specifice pentru aceste materiale.

3.3. Respectarea tehnologiei de execu�ie prev�zut� in documenta�ie.

3.4. Betonul în funda�ie se va turna aderent de pere�ii s�p�turii, demontând sprijinirile numai pe m�sura turn�rii betonului. Sprijinirile r�mase �i terenul din jurul s�p�turii se verific� permanent pentru a evita accidente.

3.6. In cazul apelor subterane agresive se verific� aplicarea m�surilor de protec�ie a betoanelor �i arm�turilor.

3.7. Eleva�ia se va executa în continuarea funda�iei f�r� întrerupere de betoane. Eventualele rosturi de lucru precum �i rosturile între tronsoane se vor trata �i verifica în conformitate cu prescrip�iile tehnice de tratare a rosturilor.

3.8. Pentru asigurarea calit��ii �i func�ionalit��ii lucr�rilor de sprijinire pe parcursul execu�iei se vor verifica dimensiunile în plan �i sec�iune, calitatea materialelor puse în oper�, drenul din spatele zidului de sprijin sau ranfor�ilor, pozi�ia barbacanelor, colectarea �i evacuarea apelor.

4. Verific�ri la recep�ie

4.1. La recep�ia preliminar� se verific� :

- amplasamentul lucr�rii;

- func�ionalitatea drenului �i a barbacanelor ;

- dimensiunile, calitatea materialelor, aspectul �i înscrierea în peisajul natural;

- actele constatatoare întocmite la recep�iile pe faze a lucr�rilor ascunse.

4.2. La recep�ia final� se analizeaz� modul de comportare a lucr�rilor în cadrul termenului de garan�ie si dac� au fost bine între�inute.

4.3. Pentru cazurile de lucr�ri cu caracter �i tehnologii deosebite sau condi�ii de relief sau geotehnice grele, în proiecte se vor prevedea în plus m�suri de verificare �i control specifice în concordan�� cu aceste lucr�ri sau tehnologii �i condi�iile locale de teren.

[top]

CAPITOLUL 7 PROTEC�IA TALUZURILOR EXECUTATE IN TERENURI STÂNCOASE


1.1. Taluzurile în s�ânc� se amenajeaz� �inând seama de natura geologic� a stâncilor, de modul cum se prezint� stânca (în s�p�tur� nou� sau s�p�tur� veche) starea de degradare sau fisurare.

1.2. In rocile dure �i foarte dure nedegradabile în timp, taluzurile nu se protejeaz�.


2.1. Calitatea taluzurilor depinde de modul cum s-a executat s�p�tura ultimului strat de stâncâ de deasupra taluzului (dac� s-au folosit la deroc�ri, înc�rc�turi mari sau mici, dac� s-a folosit pickhamerul).

2.2. Se verific� dac� înclinarea taluzurilor în roci foarte dure este 10 :1 iar in roci dure 5 :1. Se verific� dac� la baza taluzului s-a amenajat o banchet� de 0,50—1,0 m l��ime pentru preluarea materialului desprins de deasupra.

2.3. Dac� taluzul dep��e�te în�l�imea de 10 m, se verific� dac� a mai fost amenajat� o banchet� de 0,5—1,0 m l��ime la o în�l�ime potrivit� de 6—8 m.

2.4. Se verific� dac� aceast� banchet� este continu� �i respectiv s� nu aib� în�l�imi mult diferite în profile apropiate.

2.5. De asemenea se verific� dac� înclinarea de deasupra banchetei suplimentare este mai mic� decât înclinarea de dedesubt (dac� la baza pentru taluz s-a adoptat înclinarea 10 :1, deasupra banchetei trebuie s� se ia 5 :1 ; dac� dedesubt taluzul are 5 :1 deasupra va avea 4 :1).

2.6. La taluzuri foarte înalte se verific� dac� sunt executate banchete la în�l�imi din 6—7 m în 6—7 m �i respectând principiul mic�or�rii înclin�rii taluzului fa�� de înclinarea de dedesubtul banchetei respective.

2.7. Pentru în�l�imi mai mari de 12 m, pantele se vor stabili pe baz� de calcul de stabilitate, conform STAS 2914/76.

3. Verific�rile taluzurilor in rocile cu densitate mijlocie

3.1. Verificarea �ine scama de faptul c� rocile sunt nedegradabile sau degradabile.

3.2. Taluzurile rocilor nedegradabile de duritate mijlocie se trateaz� în acela�i mod cu cele ale rocilor dure cu deosebirea c� înclin�rile taluzurilor sunt mai mici respectiv 4 :1, banchetele nu au l��imea mai mic� de 1,00 m (pu�ind merge pân� la 1.5 m) iar în�l�imile de taluz care se pot realiza f�r� banchete nu pot dep��i 8 m. Verificarea trebuie s� �in� seama de acest lucru.

3.3. Taluzurile rocilor degradabile de duritate mijlocie au acelea�i înclin�ri ca �i în rocile nedegradabile. Trebuie ins� protejate în scopul evit�rii alter�rii progresive. Protejarea se poate realiza prin plase metalice peste care se a�terne pân� la înglobare, cu ajutorul aparatului de torcretat, un beton sau un mortar de ciment.

3.4. Plasei de sârm� i se verific� ancorarea în stânc� prin ancore de o�el OB 37 cu diametru 20—25 mm �i betonarea corect� a acestora.

3.5. In cazul unor por�iuni de taluz cu degrad�ri mai puternice se verific� dac� plasa de sârm� a fost înt�rit� cu o arm�tur� de 6 mm diametrul dispus� în re�ea �i fixat� cu piroane. Calitatea lucr�rilor de torcretare se poate eviden�ia prin faptul c� pe suprafa�a acoperit� cu beton prin torcretare nu exist� sârm� sau fiare în aparen�� i nici fisuri. Calitatea protej�rii taluzului se constat� prin sunetul auzit în urma aplic�rii de lovituri u�oare cu un corp de lemn (coad� de lopat�). Dac� în urma loviturii sun� a gol torcretarea este burdu�it� �i nu este suficient�.

3.6. In cazul când este necesar� o protec�ie de taluz contra c�derii de pietre pentru o perioad� limitat� se verific� existen�a unei plase de protec�ie ancorat� în stânc�.

3.7. Se verific� dac� sârma de leg�tur� a plasei este zincat� pentru a se evita rugina �i desfacerea plasei.

4. Verific�ri la taluzurile în roci moi

4.1. Aceste taluzuri au înclin�ri mai mici 3 :1 si 2 :1, iar banchetele pot avea l��imi de pân� la 2 m.

4.2. În�l�imea maxim� de taluz f�r� banchete este de 6,7 m.

4.3. In func�ie de gradul de alterare taluzurile se îmbrac� în plas� de sârm� ancorat�, torcretat� sau în func�ie de faptul c� lucrarea este definitiv� sau provizorie.

4.4. Verificarea înclin�rii taluzelor se face cu ajutorul unor �abloane din �ipci de lemn iar planeitatea prin plimbarea longitudinal� a �abloanelor.

5. Verific�ri Ia taluzuri pentru stânci puternic degradate

5.1. La aceste taluzuri protejarea se poate realiza printr-o zid�rie sau un pereu.

5.2. Zidurile de protec�ie denumite de c�ptu�ire care se construiesc lipite de stânc�. Parametrul fe�ei v�zute este 5 :1.

5.3. La înclin�ri 3:1 �i 2:1 stânc� se preseaz�, grosimea peretelui fiind mai mic� la partea superioar� �i mai mare la partea inferioar�, mai mic� la înclinare mai mic� �i mai mare la înclinare mai mare.

Pentru lucr�rile de la pct. 4 verificarea se face conform prevederilor cap. 2, alin. 2.

6. Verific�ri la taluzurile in stânc�

6.1. Calitatea s�p�turilor în stânc� se eviden�iaz� prin

- planeitatea taluzului;

- m�rimea denivel�rilor constatate dup� terminarea s�p�turii;

- modul de asigurare a terenului de deasupra s�p�turii (stânc� sau p�mânt) pentru ca acesta s� nu curg� pe taluz ;

- stabilitatea asigurat� în special la friabilitate (plase ancorate, torcretate sau nu, ziduri de c�ptu�ire, pereuri).

[top]

CAIETUL IV. FUNDA�II

CAPITOLUL 1 FUNDA�II DIRECTE �I PE PILO�I


1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic� la toate lucr�rile de funda�ii, de orice tip (continue, izolate, radiere, directe, pe pilo�i etc), �i executate prin orice procedeu pentru care exist� o prescrip�ie tehnic� în vigoare.

1.2. Pentru cazul unor funda�ii de tip special (de ex. din elemente prefabricate) sau executate prin procedee pentru care nu exist� prescrip�ii tehnice in vigoare, se vor aplica acelea�i prevederi ca în cazul genera], îns� completate cu condi�ii tehnice speciale, predate de proiectant.


2.1. Orice lucrare de funda�ii va fi început� numai dup� verificarea �i recep�ionarea ei ca „faz� de lucr�ri" a naturii terenului, a s�p�turilor �i dup� retrasarea general� a tuturor funda�iilor, a elementelor geometrice respective �i —unde e cazul — a fiec�rui pilot în parte.

Abaterile admisibile sunt date în anexa IV.1.1.

2.2. In cazul funda�iilor de ma�ini, se va efectua în plus o confruntare între proiectul de construc�ie �i cel de montaj �i — dac� este posibil — confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.

În cazul funda�iilor pentru stâlpi metalici �i pentru ma�ini se va verifica în plus �i pozi�ia �i dimensiunile pieselor, golurilor �i altor elemente înglobate, precum �i a elementelor pentru men�inerea pozi�iei acestora.

2.3. In cazul funda�iilor executate in ap�, cu sau f�r� epuismente, se va verifica în mod special c� nu s-au produsafuieri, ebulmente, pr�bu�iri etc. sau c� efectele acestora au fost înl�turate, în a�a fel încât corpul funda�iei s� poat� fi executat corect, conform proiectului.

2.4. În cazul funda�iilor amplasate pe p�mânturi sensibile la umezire sau cu contrac�ii mari, se va verifica în plus m�surile luate pentru evitarea umezirii p�mântului din jur sau de sub funda�ii �i c� ultimul strat de p�mânt de 40...50 cm grosime nu s-a s�pat decât în ziua în care se începe executarea corpului funda�iei în zona respectiv�.

În cazul p�mânturilor cu contrac�ii mari se va mai verifica �i dac� s-a executat, în formele �i cu dimensiunile prev�zute în proiect, stratele de material granular din jurul funda�iilor.

2.5. In cazul funda�iilor din beton sau beton armat, se vor aplica integral �i prevederile caietul V al prezentului normativ, inclusiv anexa respectiv�.

In cazul funda�iilor executate din zid�rii (de piatr�, c�r�mid� etc), se vor aplica integral prevederile din caiet VIII, cu diferen�a c� abaterile admisibile sunt acelea�i ca pentru beton (caiet V).

2.6. Toate verific�rile, încerc�rile ce se efectueaz� pe parcursul lucr�rilor de funda�ii �i rezultatele acestora se vor înregistra în procese-verbale de lucr�ri ascunse.

3. Funda�ii directe

Verific�rile ce trebuie efectuate, pe parcursul execu�iei, în afara celor de la pct. 2 de mai sus, sunt :

3.1. Aplicarea m�surilor de protec�ie prev�zute în proiecte pentru cazul agresivit��ilor naturale (ale apelor subterane) în special în ce prive�te tipul de ciment, gradul de impermeabilitate ale betonului �i acoperirea arm�turilor.

3.2. Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prev�zute în proiect.

3.3 Betonarea continu� a funda�iei, f�r� întreruperi cu durata mai mare decât aceea prev�zut� in normativul C. 140—79 ; în cazul in care aceasta nu este posibil din cauze organizatorice sau din cauza m�rimii sau formei funda�ie, rosturile de lucru vor fi stabilite în prealabil, cu avizul proiectantului.

3.4 La funda�ii masive pentru ma�ini, se va verifica în plus dac�, în cazul c� nu s-a putut realiza betonarea f�r� întrerupere, s-au introdus barele metalice suplimentare de consolidare a rostului de turnare. Aceast� excep�ie nu este admis� pentru funda�iile nemasive, pentru care se aplic� normativul C.140—79.

3.5. In cazul beton�rii sub nivelul apei subterane se va verifica, dup� caz : fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv a m�surilor contra afuierii terenului �i sp�l�rii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor normativului C.140—79 în leg�tur� cu betonarea sub ap�.

3.6. În cazul funda�iilor de tip pahar pentru încastrarea stâlpilor prefabrica�i, se vor verifica dimensiunile golului (sec�iuni orizontale �i verticale cotele fundului paharului), împ�narea �i celelalte leg�turi provizorii (care trebuie s� asigure echilibrul stabil al stâlpului, conform normativului C.140—79, P.10—77 precum �i încastrarea definitiv�, prin betonare.

3.7. In cazul funda�iilor pentru stâlpi metalici �i a acelora pentru utilaje se va verifica calitatea pieselor metalice de prindere (geometrie, caracteristici fizico-mecanice, protec�ia anticoroziv� etc.) �i pozi�iile lor, precum �i a mortarului sau betonului pentru încastrare, subbetonare etc.

3.8. Frecven�a încerc�rilor ce se efectueaz� pe parcursul lucr�rilor este aceea�i cu aceea prescris� pentru materialele din care este executat corpul funda�iei respective, cu men�iunea special� pentru îmbin�rile stâlpilor prefabrica�i, pentru care se aplic� prevederile din normativul C.140—79, P.10—77.

3.9. La recep�iile pe faze de lucr�ri �i recep�iile preliminare, comisiile respective vor efectua în afar� de examinarea actelor încheiate pe parcurs, in ce prive�te frecven�a, con�inutul �i încadrarea in prevederile proiectului �i prescrip�iile tehnice, în limita abaterilor admisibile — �i o serie de sondaje, în num�rul pe care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verific�rilor anterioare, în special în ce prive�te pozi�iile, formele �i dimensiunile geometrice �i calitatea corpului funda�iilor.

3.10. În cazul fund�rii construc�iilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, mâlurilor. nisipuri afânate, umpluturilor etc.) executarea �i verificarea lucr�rilor de funda�ii se va face cu respectarea formativului C.29—85.

4. Funda�ii pe pilo�i

4.1. Corpul funda�iilor propriu-zise (care reazem� pe capetele pilo�ilor), se va verifica cu aplicarea integral� a prevederilor de la pct. 3 de mai sus.

4.2. Pentru pilo�ii din beton armat sau precomprimat, prefabrica�i sau turna�i pe loc, se vor aplica în întregime �i prevederile capitolul prezentului normativ („Lucr�ri de beton, beton armat �i beton precomprimat").

4.3. La înfigerea pilo�ilor prefabrica�i, se vor efectua pe parcurs urm�toarele verific�ri :

a) m�surarea �i înregistrarea p�trunderii fiec�rui pilot pentru fiecare grup� de 10 lovituri ale berbecului, respectiv fiecare minut de vibrarea sau de batere cu sonete cu frecven�� mare ; o aten�ie deosebit� se va acorda m�sur�rii �i înregistr�rii refuzului, în compara�ie cu valorile de control din proiect, fa�� de care abaterea admisibil� este de

10% ;

b) lungimea total� a fi�ei pilotului în compara�ie cu prevederile proiectului �i ale studiului geotehnic, �tiut fiind c� este necesar a se realiza p�trunderea pân� la un anumit strat, precum �i o lungime minimal� a fi�ei; abaterile admisibile sunt date în anexa IV.l-l.B.

c) direc�ia de înfigere, starea pilotului �i eventualele accidente întâlnite ; se va face men�iune special� asupra cazurilor de rupere sau spargere a pilotului �i a necesit��ii înlocuirii lui;

d) reluarea opera�iei de înfigere dup� o perioad� de repaos de minimum 2 zile la terenuri necoezive �i de minimum 5 zile la terenuri coezive; în acest caz, se vor efectua din nou toate verific�rile men�ionate la al. „a" de mai sus.

4.4. La executarea pilo�ilor fora�i inclusiv, a acelora prin percu�ie (Franki), indiferent de diametrul lor, se vor efectua — dup� caz — urm�toarele verific�ri :

a) buna func�ionare a utilajelor de forare �i betonare precum �i a instala�iilor pentru prepararea, utilizarea �i recuperarea noroiului bentonitic

b) natura �i calitatea straturilor str�punse Ia forare care se vor compara cu prevederile proiectului;

c) fi�a total� a pilotului �i natura terenului de la vârful lui ;

d) pozi�ia în plan a forajului, înainte de introducerea carcasei de arm�turi �i de începerea beton�rii;

e) a�ezarea corect� a carcasei de arm�turi �i a pieselor auxiliare, de asigurare a pozi�iei, de ghidare a dispozitivelor de betonare etc. ;

f) cur��irea fundului �i pere�ilor forajului (de material c�zut, detritus de bentonit� etc.) ;

g) compararea continu� a volumului de beton introdus cu volumul teoretic, stabilit prin m�surarea (la cel mult fiecare metru de coloan�) a nivelului atins de stratul de beton introdus în tub, pentru a stabili dac� la extragerea tubului nu s-au produs surp�ri de p�mânt în interiorul tubului;

h) men�inerea pozi�iei arm�turilor.

4.5. Dup� terminarea opera�iilor de înfigere, respectiv de betonare a pilo�ilor, se va proceda la o retrasare general� a pozi�iei fiec�rui pilot �i la cartografierea atât a pozi�iei in plan cât �i a nivelelor vârfului �i capului pilo�ilor, respectiv a fi�ei realizate ; abaterile admisibile sunt date în anexa IV.1-1.B.

4.6. Înainte de începerea execut�rii corpului funda�iei propriu-zise se vor efectua încerc�rile prin înc�rcarea static� sau dinamic� a num�rului de pilo�i prev�zu�i in normativul C.160—75. Se vor încerca de preferin�� pilo�ii la a c�ror execu�ie s-au întâmpinat dificult��i.

În cazul încerc�rilor prin înc�rcare dinamic�, tasarea admisibil� nu trebuie s� dep��easc� 1/4 din valoarea de control dat� în proiect pentru refuz. în cazul încerc�rii prin înc�rcare static� :

- se admite ca tasarea m�surat� la înc�rcarea de calcul s� fie de maximum 1,10 tasarea m�surat� în cadrul încerc�rii de prob� conform STAS 2561/2—81 pentru o valoare corespunz�toare de înc�rcare ;

- în cazul în care nu s-au efectuat încerc�ri de prob� conform STAS 2561/2—81 tasarea admisibil� la încercarea de control cu înc�rcarea de calcul trebuie s� fie stabilit� de proiectant.

Aceste încerc�ri pot fi considerate ca f�când parte din verificarea pe faze de lucr�ri.

4.7. Tot înainte de începerea execut�rii corpului funda�iei se va proceda la spargerea capetelor pilo�ilor �i la aranjarea capetelor arm�turilor provenite din pilo�i care se înglobeaz� în corpul funda�iilor. Abaterile admisibile sunt date în anexa IV-1-1-B, tabelul 3.

In cazul pilo�ilor fora�i, betonul de la partea superioar� trebuie îndep�rtat �i pentru motivul c� este de regul� de

calitate mai slab�.

4.8. La verific�rile pe faze de lucr�ri �i la recep�ia preliminar�, în afar� de examinarea frecven�ei �i con�inutului actelor încheiate pe parcurs, comisiile respective vor efectua �i un num�r de sondaje pentru stabilirea corectitudinii acestor

4.9. Toate lucr�rile de funda�ii pe pilo�i se consider� de tehnicitate deosebit de ridicat� �i in consecin�� trebuie urm�rite în mod special de proiectant. In cadrul acestei activit��i, proiectantul:

- va participa la înfigerea, respectiv forarea, unei prime serii de pilo�i (de cel pu�in 5% din num�rul total), spre a se convinge despre modul de realizare a refuzului, fi�ei totale, naturii straturilor de p�mânt întâlnie etc.;

- va participa la efectuarea încerc�rilor prin înc�rcare static� sau dinamic�, stabilind cazurile în care num�rul pilo�ilor încerca�i urmeaz� a fi m�rit, pentru cazuri de dubiu conform normativului C.160—75

- va depune un referat scris, con�inând concluziile �i recomand�rile sale cu privire la realizarea condi�iilor avute în vedere la proiectare.

ANEXA IV-1-1

ABATERI ADMISIBILE

A. FUNDA�II DIRECTE

1. Abateri privind precizia amplasamentului �i a cotei de nivel:

- pozi�ia în plan orizontal a axelor funda�iilor 10 mm

- pozi�ia în plan vertical a cotei de nivel 10mm

2. Abateri dimensionale ale elementelor:

- dimensiuni în plan orizontal

� în�l�imi pân� la 2 m ± 20 mm � în�l�imi peste 2m ± 30 mm

� înclinarea fa�� de vertical� a muchiilor �i suprafe�elor

� pentru 1 m liniar 3 mm � pe toat� în�l�imea 16 mm

- înclinarea fa�� de orizontal� a muchiilor �i suprafe�elor

� pentru 1 m liniar 5 mm � pentru suprafe�e libere 20 mm

3. Abateri dimensionale ale funda�iilor de ma�ini:

- dimensiunile în plan orizontal

� în�l�imi pân� la2 m ± 20 mm � în�l�imi peste 2 m ± 30 mm

- dimensiunile p�r�ilor intrânde sau ie�inde a golurilor interioare 20 mm

- cote de nivel ale p�r�ilor intrânde sai ie�inde �i a golurilor interioare 10 mm

- cota de nivel a p�r�ii superioare a funda�iei ± 0,5 mm

- devierea axelor dispozitivelor de ancorare 10 mm

4. Pentru alte abateri limit� la funda�ii directe se aplic� prevederile caietului “Beton simplu, beton armat �i beton precomprimat” din prezentul normativ.

B FUNDA�II PE PILO�I

1. Abateri la trasarea �i ��ru�area pozi�iei pilo�ilor 5 mm

2. Abateri la pozi�ia pilo�ilor pu�i în oper�, fa�� de proiect

- pilo�i dispu�i pe un rând 7,0 cm

- pilo�i dispu�i pe dou� rânduri sau mai multe rânduri 10 cm

În cazul pilo�ilor executa�i de pe platforme în ap�, valorile de mai sus se dubleaz�.

ANEXA IV-1-1

Num�rul pilo�ilor devia�i de la pozi�ia din proiect nu va dep��i 25% din totalul pilo�ilor funda�iei respective.

Înclinarea pilotului fa�� de vertical� sau fa�� de direc�ia stabilit� prin proiect nu va dep��i 1,5% cu excep�ia pilo�ilor la care aceasta se limiteaz� la 2%.

3. Abaterile pilo�ilor prefabrica�i din beton armat sau precomprimat sunt cele prev�zute în tabelele 1, 2 �i 3 (cu privire la dimensiuni, aspect, form�, pozi�ie �i arm�turi).

Tabelul 1

Tabelul 2

La dimensiuni Pilo�i p�tra�i �i dreptunghiulari Pilo�i centrifuga�i

Latura (diametrul) sec�iunii transversale, în mm

+10

-5

+5

-2

Grosimea peretelui la pilo�ii centrifuga�i, în mm -

+10

-2

La aspect, form� �i pozi�ie Abateri limit�

Denivel�ri locale cu adâncimea sau în�l�imea de max. 3 mm �i dimensiunea max. de 10mm.buc/m.max 1

Lipsuri de turnare având adâncimea max. de 3mm, cm2 max 10

Fisuri cu decshiderea maxim� de 0,1 mm �i lungimea maxim� de 50 mm buc/m .max 2

Inclinarea suprafe�ei de cap�t pe axa pilotului, grade max 3

Tabelul 3

4. Confec�ionarea carcasei de arm�tur�, pentru pilo�ii fora�i se va face potrivit prevederilor din proiect.

5. Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de arm�tur�, m�surat� la fa�a exterioar� a barelor longitudinale, se stabile�te în func�ie de tipul de pilot �i tehnologia de execu�ie a lui.

Abaterile admisibile fa�� de prevederile proiectului sau prescrip�iilor tehnice: -5mm ± 20 mm.

6. Încastrarea pilo�ilor în radier sau grind� se face cu respectarea prevederilor proiectului, cu abateri admisibile de ± 20mm.

7. Pilo�ii de prob� �i de control se vor fixa, ca num�r �i amplasament, de c�tre proiectant �i se vor înc�rca dup� un program stabilit în proiect. Minimum de pilo�i încerca�i se stabile�te la 2 pilo�i realiza�i la obiectivul care se recep�ioneaz�.

Valorile de control pentru încercare sunt date la pct. 4.6. di textul capitolului.

ANEXA IV-1-2


1. STAS 2561/1—83 — Teren de fundare. Pilo�i. Clasificare �i terminologie.

2. STAS 2561/2—81 — Funda�ii pe pilo�i. încercarea în teren a pilo�ilor de prob�.

3. STAS 2561/3—83 — Funda�ii pe pilo�i. Prescrip�ii generale de proiectare.

4. STAS 2561/4—74 — Pilo�i fora�i de diametru mare. Prescrip�ii generale de proiectare, execu�ie �i recep�ie.

5. STAS 6054—77 — Adâncimea de înghe�.

6. STAS 2745—69 — Urm�rirea tas�rii construc�iilor prin metode topografice.

7. P.7—77 — Normativ pentru proiectarea �i executarea construc�iilor fundate pe terenuri slabe (B.C 5/1078).

8. C.D. 72-74 – Normativ departamental pentru executarea �i recep�ionarea funda�iilor deschise �i cu aer comprimat la poduri (B:C 6/1975)

9. C 160-75 – Normativ privind alc�tuirea �i executarea pilo�ilor pentru funda�ii (B.C 6/1975)

10. C 61-74 – Instruc�iuni tehnice pentru determinarea tas�rilor construc�iilor de locuin�e, social-culturale �i industriale prin metode topografice (B.C. 4/1975).

Decalarea vârfului pilotului fa�� de axa pilotului, mm max 12

Neliniaritatea muchiilor, mm/m max 1

Dimensiuni Abateri limit�

Lungimea arm�turii, %

Distan�a dintre etrieri, mm

Distan�a dintre barele longitudinale, mm

± 0,25

± 10

± 10

11. P 10-77 – Normativ privind proiectarea �i executarea lucr�rilor de funda�ii directe la construc�ii (B.C. 3/1978, 12/1978, C 159-73 �i C 176-75).

12. STAS 1629/2-1981 – Aliment�ri cu ap�. Captarea apelor subterane prin pu�uri. Prescrip�ii de proiectare.

13. STAS 1629/3-1982 – Aliment�ri cu ap�. Captarea apelor subterane prin drenuri. Prescrip�ii de proiectare.

14. STAS 10796/1-77 – Lucr�ri de drumuri. Construc�ii anexe pentru colectarea apelor – drenuri de asanare. Prescrip�ii de proiectare �i execu�ie.

15. STAS E 11041—77 — Lucr�ri de îmbun�t��iri funciare. Drenarea teritoriilor irigate. Prescrip�ii de proiectare.

16. PE 712/79 — Normativ departamental. Proiectarea �i executarea etan��rii �i consolid�rii rocilor Stâncoase prin injectare.

17. C.163—80 #9; - Instruc�iuni tehnice pentru consolidarea p�mânturilor sensibile la umezire �i a nisipurilor prin silicatizare �i electrosilicatizare. Bul. Construc�iilor nr. 12/1980.

18 C 159—73 — Instruc�iuni tehnice pentru încerc�rile de penetrare static�. Bul. Construc�iilor 1/1974.

19. C.176—84 — Instruc�iuni tehnice pentru cercetarea terenurilor de fundare prin penetrare dinamic� cu con. Bul. Construc�iilor 8/1984.

[top]

CAPITOLUL 2. FUNDA�II DIN PERE�I TURNA�I ÎN TREN EXECUTATE CU NOROAIE TOXOTROPICE, BARETE, PERE�I CONTINUI �I PREFABRICA�I

1. Domeniu de aplicare

1.1. Domeniul de aplicare a baratelor este acela�i cu al pilo�ilor fora�i de diametru mare.

1.2. Acest sistem de fundare se adopt� numai dac� prezint� avantaje tehnico-economice în compara�ie eu alte sisteme de fundare de adâncime.

2. Prevederi comune

2.1. Utilizarea baretelor este in general, indicat� atunci când sunt întrunite condi�iile urm�toare :

a. Stratifica�ia recunoscut� pe amplasament cuprinde în suprafa�� p�mânturi puternic compresibile, (p�mânturi argiloase sau pr�foase de consisten�� redus�, nisipuri afânate, mâluri, turb�, etc) ;

b. Cu utilajele disponibile se poate asigura încastrarea baretei într-un strat de capacitate portant� ridicat�, pu�in compresibil (nisipuri sau pietri�uri îndesate, argile tari, roci stâncoase sau semistâncoase, etc).

c. Structura transmite funda�iei înc�rc�ri axiale �i transversale mari, care nu pot fi preluate cu alte sisteme de fundare de adâncime �i nici prin adoptarea unor sisteme de fundare de suprafa�� pe teren îmbun�t��it.

3. Verific�ri de efectuat

3.1. La executarea funda�iilor de adâncime din pere�i mula�i (barate) se vor efectua urm�toarele :

a. Buna func�ionare a utilajelor precum �i a instala�iilor pentru prepararea �i transportul, pentru utilizarea �i recuperarea materialului bentonitic ;

b. Natura �i calitatea straturilor str�punse la execu�ia for�rii care se vor compara cu prevederile proiectului ;

c. Fi�a total� a excava�ie: �i natura terenului de Ia baza ei ;

d. Verificarea adâncimii excava�iei, care trebuie s� corespund� cu cea din proiect �i cur��irea t�lpii forajului imediat înainte de introducerea carcasei de arm�tur� ;

e. A�ezarea corect� a carcasei de arm�tur� �i a pieselor auxiliare de asigurarea pozi�iei �i coborârea ei în tran�eea forat� ;

f. Verificarea t�lpii forajului dup� coborârea carcasei de arm�tur� cu ajutorul unui fir cu plumb.

g. Executarea beton�rii tran�eei se va face cu cel mult o or� dup� coborârea carcasei de arm�tur�.

h. In timpul beton�rii se va face o m�sur�toare continu� a volumului de beton turnat, comparându-se cu volumul teoretic. M�sur�toarea se va executa cu ajutorul firului cu plumb dup� fiecare �arj� de beton turnat� �i obligatoriu înainte de ridicarea coloanei de betonare ;

i. Coloana de betonare se va men�ine permanent cufundat� în masa de beton la partea inferioar� cu cca. 2,50-3,00 m;

j. Se va controla permanent pe timpul beton�rii pozi�ia carcasei de arm�tur� care va fi ancorat� de grinzile de ghidaj ;

k. Se va controla permanent pe timpul excav�rii �i beton�rii calit��ile noroiului bentonitic care trebuie s� corespund� STAS 2305—80 �i instruc�iunilor tehnice P 106—35 ;

1. Condi�iile de calitate ale materialelor utilizate la confec�ionarea baretelor (ciment, ap�, aditivi, agregate, fluid de foraj, etc.) trebuie s� corespund� Instruc�iunilor tehnice pentru proiectarea �i executarea baretelor pentru fundarea construc�iilor. P. 106—86.

2. Dup� terminarea opera�iunii de betonare �i înt�rirea betonului din barele se va proceda la spargerea capetelor baretelor îndep�rtându-se betonul slab pe cca. 0,50—1,00 m în zona de continuare a betonului cu noroiul bentonitic.

3. Se va verifica integritatea corpului baretelor prin executarea de încerc�ri cu ultrasunete, la un procent de 50-100% din num�rul baretelor în func�ie de importan�a lucr�rii.

3.4. Având în vedere asimilarea funda�iilor pe barete cu funda�iile pe pilo�ii fora�i executate sub noroi bentonitic, la execu�ia acestor funda�ii �i înainte de executarea corpului propriu-zis al funda�iei se vor face �i aici acelea�i verific�ri �i încerc�ri prev�zute la punctele 4.5 ; 4.6 ; 4.7 ; 4.8 ; 4.9 de la pilo�ii fora�i.

[top]

CAPITOLUL 3. FUNDA�II PE PILO�I DE DIAMETRU MARE �I CHESOANE DESCHISE (PU�URI) DE BETON ARMAT

1. Funda�ii pe pilo�i de diametru mare de beton armat (coloane)

1.1. Funda�iile pe pilo�i de diametru mare sunt formate din dou� p�r�i, pilo�ii �i funda�ia propriu-zis� (radierul) in care se încastreaz� capetele pilo�ilor.

1.2. Verificarea calit��ii funda�iei (radierului) se realizeaz� prin aplicarea prevederilor din anexa 1.1 din capitolul 1 „Funda�ii directe". Prezentul punct este valabil (conform STAS 2561/4—74) pentru pilo�ii executa�i pe loc la care corpul cu diametrul de 600 mm sau mai mare se realizeaz� prin forare, cu c�ma�� recuperabil� sau pierdut�, sau sub noroiul de bentonit� ; în gaura forat� se introduce carcasa de arm�tur� �i apoi se toarn� beton.

1.3. Pilo�ii vor fi executa�i la pozi�iile din proiect. Abaterile fa�� de pozi�iile din proiect nu vor dep��i valorile din anexa I.1.B, pct. 2 din capitolul „Funda�ii directe".

1.4. În timpul for�rii se vor întocmi profile geolitologice. In cazul c� nu exist� concordan�� cu profilele avute in vedere la proiectare se va aviza proiectantul pentru a decide dac� este necesar s� se schimbe cotele de fundare ale pilo�ilor.

1.5. In timpul for�rii cu�itul tubajului, la coloanele executate cu c�m��i recuperabile sau pierdute, trebuie s� se afleîn permanen�� cel pu�in 1 m sub nivelul s�p�turii iar apa din interiorul tubajului s� fie deasupra pânzei freatice cu cca. 3.00m. La coloanele cu s�pare sub noroi de bentonit� se va controla nivelul noroiului, densitatea, vâscozitatea, filtra�ia, decantarea etc.

Dup� terminarea s�p�turii se va efectua cur��irea fundului coloanei înainte �i dup� introducerea carcasei de arm�tur�.

1.6. Înainte de introducere în oper�, carcasa de arm�tur� va fi recep�ionat�.

1.7. În timpul beton�rii se va face un control riguros pentru a se asigura calit��ile fizice �i mecanice ale betonului proasp�t �i înt�rit �i continuitatea betonului pe toat� lungimea �i sec�iunea transversal� a pilotului, evitându-se pr�bu�irile de p�mânt in foraj. Se va verifica adâncimea de înglobare in beton a tubului de betonare �i nivelul betonului turnat în gaura forat�. Controlul se va face la intervale de maximum 30 minute dar în mod obligatoriu înainte �i dup� ridicarea tubulaturii de betonare �i a c�m��ii de foraj.

1.8. Betonarea se va continua peste nivelul cap�tului pilotului prev�zut în proiect pe o în�l�ime propor�ional� cu diametrul pilotului. Aceast� în�l�ime va fi stabilit� de executant astfel incât betonul contaminat s� fie in întregime îndep�rtat, dup� înt�rire. Verificarea calit��ii betonului se va face în prezen�a proiectantului.

1.9. Se va trece la execu�ia radierului numai dup� ce proiectantul apreciaz� c� pilo�ii executa�i corespund din punct de vedere a capacit��ii portante conform prevederilor STAS 2561/4—74 pct. 2.2.

1.10. Rezultatele tuturor verific�rilor men�ionate mai sus se înregistreaz� în procese verbale de lucr�ri ascunse în care se cuprind �i tabele conform anexelor (se reproduc anexele 3 �i 4 — din STAS 2561/4—74).

2. Funda�ii pe chesoane deschise (pu�uri) de beton armat

Verific�rile minimale ce trebuie f�cute, în afara celor prev�zute la funda�ii directe sunt :

2.1. Aplicarea m�surilor prev�zute in proiect cu privire la asigurarea platformelor pe care se execut� chesoanele pentru a nu fi subsp�late sau deteriorate în timpul viiturilor.

2.2. Realizarea etapelor de execu�ie a diferitelor tronsoane �i a etapelor de lansare �i coborâre la cota de fundare a chesonului.

2.3. La chesoanele la care s�p�turile s-au executat înecat (sub nivelul apei) nivelarea terenului de funda�ie se face cu scafandrii.

2.4. Abaterile admise fa�� de proiect sunt :

a — la dimensiunile chesonului (lungime, l��ime, raz�.etc-) ± 5% din dimensiunile respective, îns� maximum 10 cm ;

b — la grosimea pere�ilor de beton armat ± 1 cm

c — abaterea de la planul orizontal, Ia partea superioar� a chesonului 1/100 din adâncimea de coborâre.

2.5. �antierul va avea preg�tite pentru recep�ie urm�toarele :

a — axele de referin�� ale chesonului materializate pe teren conform proiectului;

b — procesele verbale de recep�ie ale chesonului întocmite în timpul coborârii, din care sa rezulte dimensiunile efective ale diferitelor tronsoane �i calit��ile materialelor folosite ;

c — profilul geolitologic din care s� rezulte natura straturilor întâlnite, înclinarea lor etc ;

d — probe de teren luate din straturile întâlnite ;

e — registrul jurnal al coborârii chesonului.

2.6. Turnarea betonului în interiorul chesonului se va face respectându-se normele de la funda�iile directe.

2.7. Pe baza celor de mai sus organele împuternicite vor face recep�ia lucr�rilor.

ANEXA IV-3-1


- STAS 2561/1-83 – Teren de fundare. Pilo�i. Clasificare �i terminologie.

- STAS 2561/2-81 – Teren de fundare. Funda�ii pe pilo�i. Încercarea în teren a pilo�ilor de prob�.

- STAS 2561/3-83 – Teren de fundare. Funda�ii pe pilo�i. Prescrip�ii fundamentale de calcul.

- STAS 2561/4-74 – Teren def undare. Pilo�i fora�i de diametru mare. Prescrip�ii generale de proiectare, execu�ie �i recep�ie.

- Caiet de sarcini – Elemente circulare din beton armat executate ci instala�ia FA-12. Elaborat de MAIA-DGEJFCA. Întreprinderea de foraje Bucure�ti. Atelierul de proiectare. Proiect nr. 5191/83.

- Îndrum�tor de execu�ie – Pilo�i cu diametru mare executa�i prin foraj în sistem hidraulic cu circula�ie invers� �i betona�i sub noroi, elaborat în februarie 1971 de Întreprinderea de Foraje Bucure�ti.

- STAS 8316-77 – Teren de funda�ie. Prescrip�ii fundamentale de calcul.

- CD 28-74 – Normativ departamental pentru executarea �i recep�ionarea funda�iilor pe chesoane deschise �i cu aer comprimat la poduri (publicat în B.C. nr.5/1975).

[top]

CAPITOLUL 4. FUNDA�II SPECIALE PENTRU MA�INI GRELE


1.1. Prevederile prezentului capitol se aplici la urm�toarele funda�ii

a) Funda�ii pentru ma�ini cu mase în mi�care de rota�ie cum sunt :

- turboagregate ;

- ma�ini electrice ;

- electropompe de alimentare ;

- ventilatoare, exhaustoare

b) Funda�ii pentru ma�ini cu mi�care alternativ� cum sunt:

- motoare Diesel;

- compresoare cu piston ;

- gatere sau alte ma�ini cu mecanisme biel�-manivel�.

c) Funda�ii pentru ciocane de forj�.

d) Funda�ii pentru concasoare �i mori.

e) Funda�ii pentru laminoare.

1.2. Prevederile din acest capitol completeaz� prevederile din cap. ,.Terasamente", cap. ,,Funda�ii". cap. „Beton, beton armat �i precomprimat". care se aplic� �i la funda�ii de ma�ini în toate cazurile când nu se fac, în acest capitol, men�iuni speciale.

1.3. Pentru funda�iile de ma�ini se va da o aten�ie speciala respect�rii în detalii a tuturor prevederilor din proiectul de execu�ie al funda�iei cât �i a eventualelor prevederi speciale ce se dau în proiectul de montaj al utilajului.

1.4. Toate modific�rile aduse fa�� de aceste proiecte trebuie însu�ite de organiza�ia de proiectare cu acordul beneficiarului.

2. Terasamente pentru funda�ii de ma�ini

2.1. Verificarea �i recep�ionarea ca faz� de lucr�ri a naturii terenului, a s�p�turilor dup� retrasarea general� a funda�iilor învecinate este obligatorie înainte de a începe lucr�rile de betoane.

2.2. Se va face confruntarea între proiectul de execu�ie al funda�iei �i proiectul de montaj al ma�inii respective; dac� este posibil — confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.

2.3. Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face prin probe de laborator sau cu alte metode acceptate de proiectant �i se înscrie în procese verbale de lucr�ri ascunse. Aceste probe se fac cel pu�in câte dou� pentru fiecare funda�ie de utilaj.

3. Verific�ri de efectuat în timpul execut�rii funda�iei

3.1. Pozi�ia cofrajelor �i a cutiilor pentru golurile �uruburilor se va verifica �i înregistra ca ,.faz� de lucr�ri" verificându-se �i asigurarea men�inerii lor în pozi�ie în timpul beton�rii pentru respectarea abaterilor admisibile conform anexei IV-4-1.

3.2. Pozi�ia arm�turilor, a pieselor inglobate �i a �uruburilor de funda�ie se înregistreaz� ca „faz� de lucr�ri", consemnând în procesul verbal asigurarea men�inerii lor în pozi�ie în timpul betona�ii.

3.3. Confec�ionarea, transportul �i turnarea betoanelor pentru funda�ii de ma�ini se va face conform Normativului C.140—79.

Controlul calit��ii lucr�rilor de betonare se va face conform Normativului C.140—79, cap. 10 cu urm�toarele preciz�ri :

3.3.1. Calitatea betonului livrat se va face în mod obligatoriu pe baza încerc�rilor pe epruvete confec�ionate pe �antier la fiecare 10 m3 câte o prob� �i cel pu�in cile una pentru fiecare funda�ie.

3.3.2. În cazurile când prelucrarea rezultatelor ob�inute pe probe indic� „beton necorespunz�tor" se va mai face determinarea calit��ii �i prin metoda nedistructiv� combinat�. „Zonele de verificare" se vor afla cel pu�in câte una pe fe�ele v�zute ale funda�ie dup� decofrare �i vor avea laturile de min. 1,5 m la distan�� de cel mult 3 m una de alta.

3.3.3. Zonarea se va face conform pct. 3.3 din anexa X-8 a Normativului C 140-79.

3.3.4. Prelucrarea rezultatelor �i interpretarea lor se va face conform cap.4 din anexa X-6 a Normativului C 140-79.

3.3.5. Se va da o aten�ie deosebit� prinderii în pozi�iile ar�tate în proiect a dispozitivelor de amortizare cu toleran�ele din anexa 5-1.

3.4. În condi�iile în care turnarea funda�iei nu s-a putut realiza f�r� întrerupere se va verifica introducerea de bare de armare suplimentare pentru consolidarea rostului.

Întreruperea beton�rii, pozi�ia rostului, num�rul �i pozi�ia barelor de consolidare se va face numai cu avizul proiectantului.

ANEXA IV-4-1

ABATERI ADMISIBILE

1. Abateri privind precizia amplasamentului �ia cotei de nivel:

- pozi�ia în plan orizontala axelor funda�iilor 10 mm

- pozi�ia în plan vertical a cotei de nivelare a betonului de egalizare 20 mm

- cote de nivelare unor eventuale trepte par�iale pe care nu reazem� utilajul 10 mm

- cote de nivel ale p�r�ii superioare a funda�iei �i a treptelor pe care reazem� utilajul ± 1 mm

2. Abateri dimensionale:

- dimensiunile în plan orizontal ± 20 mm

- în�l�imi pân� la 2000 mm ± 20 mm

- în�l�imi peste 2000 mm (H)± (20+0,002H) ± 30 mm

- l��imea rosturilor fa�� de funda�iile învecinate (fa�� de dimensiunile din proiect) -10 mm

- devierea axelor �uruburilor de ancorare înglobate 3 mm

- devierea axelor pl�cilor metalice �i �evilor înglobate 10 mm

- devierea axelor golurilor pentru �uruburi de funda�ie 15 mm

3. Pentru alte abateri limit� la funda�ii de ma�ini se aplic� prevederile caietului IV din prezentul normativ.

[top]

CAPITOLUL5. FUNDA�II DE DRUMURI, PLATFORME, PISTE

Pentru determinarea calit��ii lucr�rilor de drumuri, platforme, piste se vor avea în vedere verificarea urm�toarelor elemente:

1. Elemente de infrastructur� mai pu�in patul �i funda�ia

1.1. Traseul în plan, dac� sunt respectate elementele proiectate, în special curbele de racordare progresiv�. De asemenea trebuie verificat daca traseul a fost predat cu proces-verbal beneficiarului.

1.2. Nivelmentul longitudinal, dac� sunt respectate cotele niveletei, în special la racord�rile verticale.

1.3. Dac� sunt respectate înclin�rile taluzelor, in special în zonele de racordare cu zidurile de sprijin �i dac� trebuie prev�zute ziduri în plus sau se poate renun�a la unele dintre ele fie datorit� naturii rocii, fie înclin�rii diferite fa�� de cea din proiect. Acela�i lucru în privin�a celorlalte tipuri de lucr�ri de art�,

1.4. Dac� se repet� cotele la �an�uri, rigole, drumuri, camerele de c�dere, c�minele de vizitare, c�minele de aerisire, radierele �i treptele sau tologanele pode�elor.

1.5. Se verific� prin luarea de probe de laborator dac� p�mântul de umplutur� din s�p�turi sau gropi de împrumut este corespunz�tor.

1.6. Dac� depozitele de p�mânt nu pericliteaz� stabilitatea versan�ilor sau nu obstrueaz� vreo vale.

1.7. Dac� s-a decopertat stratul vegetal �i dac� s-au executat treptele de înfr��ire.

2. Patul drumului

2.1. Dac� patul atest� capacitatea considerat� la proiectare �i în general dac� s-a atins gradul de compactare a terasamentelor. Cu excep�ia unor drumuri de foarte mic� importan�� la care funda�ia se execut� direct pe terasamentele compactate, la toate celelalte drumuri, piste, platforme, anterior execu�iei funda�iilor se execut� stratul de form�.

2.2. În cazul mai general când se execut� stratul de form�, se verific� dac� suprafa�a acestui strat este conform� cu prevederile proiectului, respectiv dac� are pantele longitudinale �i transversale realizate, dac� suprafa�a nu prezint� denivel�ri mai mari decât cele admisibile. Totodat� se verific� cu ajutorul deflectometrului cu pârghie sau deflectografului Lacroix capacitatea portant� a stratului, care nu trebuie s� fie mai mic� decât cea luat� în considerare in calcul. Abaterile limit� la dimensiuni pentru drumuri sunt : ±0,10 m la l��imea platformei; ±0,01 m denivel�ri fa�� de cotele proiectului respectiv la partea superioar� a stratului de form�.

2.3. Verificarea calit��ii execu�iei stratului de form� care se execut� cu zgur� granulat�, se efectueaz� :

- prin laborator (compozi�ia granulometric� a zgurei la fiecare 100 m3 zgur�, umiditatea p�mântului. gradul de fr�mântare a p�mântului dup� amestecarea cu var, umiditatea amestecului de p�mânt cu zgur� granulat� �i var,

toate aceste ultime trei încerc�ri în 3 puncte la fiecare 100 m2 de strat de form�). Toate opera�iile efectuate de laborator se vor înscrie într-un registru de laborator in care se vor include �i datele meteorologice �i m�surile tehnologice asupra execu�iei ;

- prin maistrul de a�ternere, (realizarea fr�mânt�rii p�mântului �i amestecului cu zgur� �i var cât mai omogen, respectarea uniformit��ii grosimii stratului de form� �i ob�inerea profilului transversal corect).

2.4. În cazul în care nu se execut� strat de form�, calitatea patului drumului se va controla astfel :

- se execut� câteva treceri cu cilindrul compresor cu tamburi netezi, in punctele slabe unde se produc denivel�ri, acestea trebuie scarificate, iar patul completat din nou, pe por�iunea ce se consolideaz� ;

- se controleaz� gradul de compactare a terasamentelor cu ajutorul unor probe prelevate �i care se supun unor încerc�ri de laborator ;

- dac� pe anumite sectoare se observ� deforma�ii plastice, se scoate p�mântul din por�iunea respectiv� �i se stabilizeaz� cu var.

Eventual se înlocuie�te cu un alt p�mânt bun sau cu balast.

- patul trebuie s� aib� acelea�i înclin�ri cu ale îmbr�c�min�ilor pentru a se asigura sistemului rutier o grosime uniform�.

2.5. Patul drumului cu sau f�r� strat de form� trebuie recep�ionat dup� terminare conform STAS 2914—84 încheindu-se un proces verbal de recep�ie pentru lucr�ri ascunse. Execu�ia funda�iei poate începe numai dup� recep�ionarea patului.

3. Funda�ia

3.1. Peste patul amenajat cu sau f�r� strat de form� urmeaz� s� se execute funda�ia care poate fi dintr-un singur strat de balast, din mai multe straturi (strat inferior din balast sau nisip, strat superior din piatr� spart� sau balast stabilizat cu ciment sau zgur� granulat� cu var).

3.2. În cazul când este vorba de modificarea sau amenajarea unui drum existent f�r� îmbr�c�minte, uneori se poate folosi impietruirea lui dac� acesta are l��imea suficient�, grosimea mai mare de 10 cm �i nu este contaminat� cu p�mânt (praf sau argil�). în vederea folosirii împietruirii existente aceasta se scarific� �i se reprofileaz� cu sau f�r� adaos de material nou.

3.3. Calitatea fiec�rui strat de funda�ie este determinat� de calitatea materialelor, regularitatea dimensiunilor (l��ime �i grosime) gradul de comportare. Pantele suprafe�ei funda�iei sunt acelea�i cu ale îmbr�c�min�ii sub care se execut� pentru a se asigura posibilitatea execut�rii cu grosimi constatate a straturilor superioare de baz� �i îmbr�c�minte.

3.4. În conformitate cu STAS 6400—84 denivel�rile admisibile pentru funda�ii pot fi cu ± 0,5 cm diferite de cele admise pentru îmbr�c�min�ile sub care se execut�. Astfel denivel�rile admisibile în profilul longitudinal ale straturilor de funda�ie sub dreptarul de 3,0 m pot fi de maximum 2 cm în cazul funda�iilor nestabilizate �i de max. 1,5 cm în cazul funda�iilor stabilizate.

3.5. Materialele din care se execut� straturile de funda�ie �i care se recep�ioneaz� la furnizor trebuie s� îndeplineasc� condi�iile de calitate in conformitate cu nomenclatorul de materiale prev�zute în anexa 2 din Decretul 418/80 �i cu prevederile standardelor respective de materiale :

- balast STAS 662—32

- piatr� spart� STAS 667—84

- ap� STAS 790—84

Verificarea calit��ii materialelor se face pe toat� durata execu�iei lucr�rilor de c�tre laboratorul de �antier, laboratorul central al întreprinderii sau de alte laboratoare de specialitate.

3.6. Execu�ia straturilor de funda�ie din balast �i piatr� spart� se va face în conformitate cu STAS 6400—84, pct. 3 iar a funda�iilor de balast stabilizat cu zgur� granulat� în conformitate cu instruc�iunile tehnice departamentale nr. 127—79.

3.7. Pentru o bun� comportare a funda�iei atât în timpul execu�iei cât �i în timpul exploat�rii este strict necesar s� se execute evacuarea prin drenare a apelor din funda�ie. Pentru acest scop stratul inferior al funda�iei se execut� pe întreaga l��ime a platformei la cota superioar� fundului �an�urilor sau drumurilor sub rigole. În cazul când acest lucru nu este posibil se vor executa drumuri transversale deasemeni deasupra fundului �an�urilor sau drenurilor sub rigole.

3.8. Capacitatea portant� se determin� prin m�surarea modulelor de deforma�ie linear� echivalente prin metoda de înc�rcare pe plac� sau prin m�surarea deflexiunilor cu deflectometrul cu pârghie sau cu deflectograful Lacroix.

Aceste determin�ri trebuie f�cute atât înainte de începerea execu�iei stratului inferior al funda�iei (pct. 2.9) cât �i dup� terminarea acestuia. De asemeni determin�ri trebuie f�cute pe toate stratele de funda�ie inclusiv pe stratul superior al funda�iei.

Rezultatele tuturor m�sur�torilor, determin�rilor, verific�rilor vor fi �inute la zi în documenta�ia de control �i vor fi consemnate în procesele verbale de recep�ie pe faze pentru lucr�rile ascunse.

ANEXA IV-5-1


STAS 6400-84Lucr�ri de drumuri. Straturi de baz� �i de funda�ie. Condi�ii tehnice generale.

STAS 2914-84 Lucr�ri de drumuri. Terasamente. Condi�ii generale.

STAS 662-82 Lucr�ri de drumuri Agregate naturale neprelucrate.

STAS 667-84 Piatr� natural� pentru drumuri. Condi�ii generale.

STAS 790-84 Ap� pentru mortare �i betoane.

STAS 187-79 Instruc�iuni tehnice departamentale.

[top]

CAPITOLUL 6. LUCR�RI ACCESORII PENTRU FUNDA�II (BATADOURI �I INCINTE DE FUNDA�II)


1.1. Prevederile de la acest capitol se aplica la batardourile �i incintele de funda�i alc�tuite cu palplan�e de metal sau de lemn cu îmbin�ri pe toat� lungimea care s� nu permit� infiltra�ii de ap�.

1.2. Infigerea palplan�elor se realizeaz� prin batere cu maiul, cu sond�, sau prin vibrare.

1.3. Batardourile se realizeaz� pentru a servi la execu�ia chesoanelor �i pentru a men�ine platforma de lucru deasupra nivelului apelor la viituri.

1.4. Incintele de funda�ii realizate cu palplan�e se execut� în terenuri cu pânz� freatic� �i servesc la realizarea în uscat a funda�iilor directe sau a radierelor în care se înglobeaz� capetele pilo�ilor. In terenurile f�r� pânz� freatic�, incintele se realizeaz� cu dulapi.

2. Prevederi comune

2.1. Batardourile �i incintele de funda�ii vor fi amplasate pe baza opera�iunilor de tasare.

2.2. Amplasamentul va fi predat prin proces verbal executantului.

2.3. Dimensiunile în plan fi�ele palplan�elor �i sprijinirile pere�ilor vor fi conform proiectului iar îmbin�rile dintre palplan�e vor fi corect executate. Calit��ile materialelor vor fi corespunz�toare prevederilor proiectului.

3. Verific�ri ce se execut�

3.1. La verificarea batadourilor se vor avea în vedere urm�toarele:

a — procesul verbal de predare a amplasamentului ;

b — dac� s-a respectat cota la nivelul platformei de lucru prev�zut� în proiect;

c — fi�a palplan�ei realizat� sub fundul albiei �i dac� aceasta este în concordan�� cu prevederile proiectului.

Fi�a palplan�ei va rezulta din procesul verbal încheiat de executant �i dirigintele de �antier.

La verificarea incintelor de funda�ii realizate cu palplan�e se vor avea în vedere urm�toarele :

a — procesul verbal de predare a amplasamentului;

b — dimensiunile palplan�elor (dulapilor) dac� sunt conform proiectului ;

c — dac� s-a respectat cota la partea superioar� a incintei, prev�zut� în proiect;

d — fi�a palplan�ei realizat� sub nivelul s�p�turii din incint� �i dac� aceasta este în concordan�� cu prevederile din proiect; fi�a palplan�ei va rezulta din proces verbal încheiat de executant �i dirigintele de �antier :

e — dac� sprijinirile pere�ilor incintei sunt conform prevederilor proiectului în ceea ce prive�te :

� calitatea materialelor folosite ; � dimensiunile cadrelor �i �prai�urilor ;

� alc�tuirea îmbin�rilor ; � pozi�ia planurilor în care s-au a�ezat cadrele �i �prai�urile.

3.4. La incintele de funda�ii în terenuri care nu au pânz� freatic� pere�ii vor fi c�ptu�i�i cu dulapi joantivi sau cu interspa�ii �i se vor face conform prevederilor de la pct. a, b �i c de mai sus.

[top]

CAIETUL V BETON SIMPLU, BETON ARMAT �I BETON PRECOMPRIMAT

CAPITOLUL 1 - BETOANE CU AGREGATE NATURALE PENTRU CONSTRUC�II DE CL�DIRI (LOCUIN�E SOCIAL CULTURALE, INDUSTRIALE, AGROZOOTEHNICE)


1.1. Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucr�rilor de beton simplu; beton armat sau beton

precomprimat în condi�iile prev�zute la pct. 1,4. din caietul I al prezentului normativ.

1.2. Pentru alte categorii de lucr�ri precum �i pentru cazurile speciale men�ionate în normativul C 140—86, pct. 1.8 se vor aplica prescrip�ii tehnice specifice sau în lipsa acestora condi�ii tehnice speciale.

2. Reguli de verificare

2.1. Verificarea calit��ii materialelor componente �i a betonului se va face in conformitate cu prevederile din anexa X.l. Normativ C 140—86.

În cazurile în care Ioturile de materiale aprovizionate (o�el-beton, ciment, agregate, aditiv sau elemente prefabricate) nu îndeplinesc condi�iile de calitate garantate, se va interzice sau se va sista utilizarea lor �i se va in cuno�tin�a produc�torul, beneficiarul �i organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calit��ii Produselor. In cuno�tin�a constatarea se va face în termen de max. 48 ore de la constatare.

In conformitate cu prevederile art. 89 al. 2. din legea 8/1977, furnizorii sunt obliga�i ca în termen de 15 zile de la primirea comunic�rii unit��ii de construc�ii-montaj, s� remedieze sau s� înlocuiasc� materialele sau elementele de construc�ii necorespunz�toare din punct de vedere calitativ.

2.2. Fazele procesului de execu�ie a lucr�rilor de beton �i beton armat constituie în majoritate lucr�ri care devin ascunse, astfel încât verificarea calit��i: acestora trebuie s� fie consemnat� în procese verbale de recep�ie calitativ�, încheiate între delega�ii beneficiarului �i constructorului. Nu se consider� valabile procesele verbale de recep�ie calitativa încheiate numai de constructor.

Nu se admite trece-rea la o nou� faz� de execu�ie înainte de închiderea procesului verbal referitor la faza precedent� dac� aceasta urmeaz� s� devin� o lucrare ascuns�.

In procesele verbale se vor preciza concret verific�rile efectuate, constat�rile rezultate �i dac� se admite trecerea Ia executarea fazei urm�toare, în conformitate cu preciz�rile de la pc:t. 2.3., 2.4., 2.7.. 2.8.

Dac� se constat� neconcordan�e fa�� de proiect sau prevederile prescrip�iilor tehnice se vor stabili �i consemna m�surile necesare de remediere conform art. 50 din Legea nr. 8. Dup� executarea acestora se va proceda la o nou� verificare �i încheierea unui nou proces verbal.

2.3. La terminarea execut�rii cofrajelor se va consemna în procesul verbal constat�rile cu privire la :

a) alc�tuirea elementelor de sus�inere �i sprijinire ;

b) încheierea corect� a elementelor cofrajelor �i asigurarea etan�eit��ii necesare ;

c) dimensiunile în plan �i ale sec�iunilor transversale;

d) pozi�ia cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunz�toare situate la nivelele inferioare ;

e) pozi�ia golurilor.

2.4. La terminarea mont�rii arm�turilor se va consemna în procesul verbal constat�rile rezultate în urma verific�rilor efectuate cu privire la :

a) num�rul, diametrul �i pozi�ia arm�turilor în diferitele sec�iuni transversale ale elementelor structurii ;

b) distan�a dintre etrieri, diametrul acestora �i modul lor de fixare ;

c) lungimea por�iunilor de bare care dep��esc reazemele sau care urmeaz� a fi înglobate în elemente ce se toarn� ulterior ;

d) pozi�ia înn�di�ilor �i lungimile de petrecere a barelor ;

e) calitatea sudurilor;

f) num�rul �i calitatea leg�turilor dintre bare ;

g) dispozitivele de men�inere a pozi�iei arm�turilor în cursul beton�rii;

h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton �i dimensiunile acestuia ;

i) pozi�ia, modul de fixare �i dimensiunile pieselor înglobate.

2.5. Înainte de începerea beton�rii se va verifica dac� sunt preg�tite corespunz�tor suprafe�ele de beton turnate anterior �i cu care urmeaz� s� vin� în contact betonul nou, respectiv dac� :

- s-a îndep�rtat stratul de lapte de ciment;

- s-au îndep�rtat zonele de beton necompactat;

- suprafe�ele în cauz� prezint� rugozitatea necesar� asigur�rii unei bune leg�turi între betonul nou �i cel vechi �i sunt în stare umed�.

2.6. În cursul beton�rii elementelor de construc�ii se va verifica dac� :

a) datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund celor prev�zute �i nu s-a dep��it durata admis� de transport;

b) lucrabilitatea betonului corespunde celei prev�zute ;

c) condi�iile de turnare �i compactare asigur� evitarea oric�ror defecte ;

d) se respect� frecven�a de efectuare a încerc�rilor �i prelev�rilor de probe, conform prevederilor din anexa X.l. Normativ C 140—86.

e) sunt corespunz�toare m�surile adoptate de men�inere a pozi�iei arm�turilor, dimensiunilor �i formei cofrajelor ;

f) se aplic� corespunz�tor m�surile de protec�ie a suprafe�elor libere ale betonului proasp�t.

În condica de betoane se va consemna :

- bonurile de transport corespunz�toare betonului pus în lucrare ;

- ora începerii �i termin�rii beton�rii ;

- probe de beton prelevate ;

- m�surile adoptate pentru protec�ia betonului proasp�t;

- evenimente intervenite (întreruperea turn�rii, intemperii etc.);

- temperatura mediului (în perioada de timp friguros).

În cazurile în care conduc�torul punctului de lucru r�spunde direct �i de prepararea betonului, acesta este obligat s� verifice în paralel calitatea cimentului �i a agregatelor cf. prevederilor de la Cap 4. — Normativ C 140—86 precum �i modul de dozare, amestecare �i transport al betonului. Constat�rile acestor verific�ri se înscriu în condica de betoane.

2.7. La decofrarea oric�rei p�r�i de construc�ie se va verifica �i consemna în proces verbal :

a) aspectul elementelor, semnalându-se dac� se întâlnesc zone de beton necorespunz�toare (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare etc.) ;

b) dimensiunile sec�iunilor transversale ale elementelor ;

c) distan�ele dintre diferitele elemente ;

d) pozi�ia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pere�i) în raport cu cele corespunz�toare situate la nivelul imediat inferior ;

e) pozi�ia arm�turilor care urmeaz� a fi înglobate în elemente ce se toarn� ulterior ;

f) pozi�ia golurilor de trecere.

Verific�rile de la poz. b)...f) se efectueaz� prin sondaj. La consemnarea constat�rilor se va �ine seama de preciz�rile din anexa X.3. �i X.4. din Normativul C 140-86.

2.8. La terminarea mont�rii elementelor prefabricate se vor consemna în proces verbal constat�rile verific�rilor efectuate cu privire la :

a) pozi�ia în plan a axelor elementelor ;

b) respectarea cotelor de nivel;

c) verticalitatea sau orizontalitatea elementelor dup� caz;

d) respectarea lungimilor de rezemare ;

e) respectarea dimensiunilor spa�iilor de monolitizare.

La aceste verific�ri se va �ine seama de preciz�rile din anexa X 3, �i X.4. Normativ C 140—86.

2.9. Criteriile pentru aprecierea calit��ii betonului sunt precizate în anexa X.5. din Normativ C 104—86 �i se refer� la verificarea îndeplinirii condi�iilor tehnice privind caracteristicile betonului în stare proasp�t� sau înt�rit�.

2.10. In vederea asigur�rii calit��ii lucr�rilor de beton �i beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ �i adoptarea de m�suri în conformitate cu prevederile din anexa X.6. urm�rindu-se :

- evitarea livr�rii sau punerii în oper� a unui beton ale c�rui caracteristici în stare proasp�t� nu îndeplinesc condi�iile impuse ;

- adoptarea de m�suri operative, la sta�ia de betoane pentru corectarea compozi�iei betonului sau a condi�iilor de preparare ;

- sesizarea cazurilor în care betonul prezint� rezisten�e sub limitele admise, fiind necesar� analizarea de c�tre proiectant a m�surilor sau condi�iilor ce se impun pentru asigurarea rezisten�ei, stabilit��ii �i durabilit��ii elementului sau construc�iei.

2.11. Calitatea betonului pus în lucrare, se apreciaz� �inând seama de :

- concluziile analizei efectuate conform prevederilor din anexa X.7. — Normativ C 140—86, asupra rezultatelor încerc�rii probelor de control, prezentate în buletinul unic emis de laborator, sau

- concluziile interpret�rii rezultatelor încerc�rilor nedistructive, sau încerc�rilor pe carote, dac� s-a cerut efectuarea lor în cadrul controlului operativ sau prin proiect.

2.12. Rezultatul aprecierii calit��ii betonului pus în lucrare, se consemneaz� într-un proces verbal încheiat între beneficiar �i constructor.

Dac� nu sunt îndeplinite condi�iile de calitate se vor analiza de c�tre proiectant m�surile ce se impun.

2.13. Recep�ia structurii de rezistent�, se efectueaz� pe întreaga construc�ie sau pe p�r�i de construc�ie (funda�ie, tronson, scar� etc), în func�ie de prevederile programului privind controlul de calitate pe �antier, stabilit de proiectant împreun� cu beneficiarul �i constructorul.

Aceast� recep�ie are la baz� examinarea direct� efectuat� de cei trei factori pe parcursul execu�iei. Suplimentar se va verifica :

- existen�a �i con�inutul proceselor verbale de recep�ie calitativ�, privind : cofrajele, armarea, aspectul elementelor dup� decofrare precum �i de apreciere a calit��ii betonului pus în lucrare ;

- existen�a �i con�inutul certificatelor de calitate, în construc�ii ;

- constat�rile consemnate în cursul execu�iei de c�tre beneficiar, proiectant, CTC, sau alte organe de control;

- confirmarea prin procese verbale a execut�rii corecte a m�surilor de remedieri prev�zute în diferitele documente examinate ;

- consemn�rile din condica de betoane ;

- dimensiunile de ansamblu �i cotele de nivel ;

- dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului ;

- pozi�ia golurilor prev�zute în proiect;

- pozi�ia relativ�, pe întreaga în�l�ime a construc�iei, a elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pere�i), consemnându-se eventualele dezax�ri;

- încadrarea în abaterile admise conform anexei X.3. din Normativul C 140—86 ;

- comportarea la proba de umplere cu ap�, în cazul recipien�ilor ;

- respectarea condi�iilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozi�ia betonului,

gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;

- orice alt� verificare care se consider� necesar�.

2.14. Verific�rile efectuate �i constat�rile rezultate la recep�ia structurii de rezisten�� se consemneaz� într-un proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant �i constructor, precizându-se în concluzie dac� structura în cauz� se atest� sau se respinge.

În cazurile în care se constat� deficien�e în executarea acestora se va proceda la o nou� recep�ie.

2.15. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucr�ri (ziduri, tencuieli, protec�ii, finisaje etc.) este admis� numai in baza dispozi�iei de �antier date de beneficiar �i proiectant.

Aceast� dispozi�ie se va da dup� încheierea recep�iei structurii de rezisten��, sau în cazuri justificate, dup� încheierea recep�iei par�iale a structurii de rezisten��.

Recep�ia par�ial� va consta din efectuarea tuturor verific�rilor ar�tate la pct. 2.13. cu excep�ia examin�rii rezisten�elor betonului la vârsta de 28 zile care se va face la recep�ia definitiv� a structurii de rezisten��.

În asemenea situa�ii, proiectantul va preciza unele p�r�i de elemente asupra c�rora s� se poat� efectua determin�ri ulterioare �i care nu se vor acoperi decât dup� încheierea recep�iei definitiv� a structurii.

3. Controlul lucr�rilor de torcretare

3.1. Controlul execut�rii �i recep�ionarea lucr�rilor de torcretare se execut� pe baza prevederilor cap. 10 din Normativul C. 140—86 �i a urm�toarelor preciz�ri.

3.2. Principalele obliga�ii ce revin conduc�torului tehnic al lucr�rii în ceea ce prive�te controlul calit��ii în timpul execu�iei sunt :

- s� verifice func�ionarea normal� a instala�iilor de torcretare ;

- s� verifice calificarea echipei de torcretare ;

- s� asigure buna desf��urare a lucr�rilor de torcretare în conformitate cu prevederile prezentelor instruc�iuni tehnice.

3.3. Verificarea calit��ii mortarelor �i betoanelor torcretate �i a aderen�ei lor la suprafa�a suport se va face prin cioc�nirea suprafe�ei. Por�iunile care la aceast� verificare prezint� un sunet dogit se vor îndep�rta �i repara prin retorcretare. Repararea se va face cu aplicarea prevederilor de la cap. 6 instruc�iunilor tehnice C 130—78.

Pentru lucr�ri speciale, prin proiect se poate prevedea controlul calit��ii torcretului prin carote extrase din lucrare.

ANEXA V-I-l

LISTA REGLEMENTARILOR DE BAZ�

1. STAS 1799—81 Construc�ii de beton, beton armat �i beton precomprimat. Tipul �i frecven�a încerc�rilor pentru verificarea calit��ii materialelor �i betoanelor.

2. STAS 1275-81 Încerc�ri pe betonul înt�rit. Determinarea rezisten�elor mecanice.

3. STAS 6657/1-76 Elemente prefabricate din beton, beton armat �i beton preeomprimat. Condi�ii tehnice generale de calitate.

4. STAS 6657/2-75 Idem. Controlul statistic de recep�ie al caracteristicilor geometrice.

5. STAS 6657/3-71 Idem. Procedee �i dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.

6. STAS 1336-80 Construc�ii. Încercarea in stu a construc�iilor prin încerc�ri statice.

7. STAS 1910-83 Poduri de beton, beton armat �i beton precomprimat. Suprastructura. Condi�ii generale de execu�ie �i de recep�ie.

8. STAS 3519-76 Idem. Verificarea impermeabilit��ii la ap�.

9. STAS 8036-81 Beton celular autoclavizat. Gazbeton. Condi�ii generale de calitate.

10. STAS 6652/1-82 Încercarea nedistructiv� a betonului. Metode de încercare. Clasificare �i indica�ii generale.

11. STAS 7563-80 Încerc�ri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezisten�ei la compresiune.

12 C 1740-86 Normativ pentru executarea lucr�rilor de beton �i beton armat.

13. C 21-77 Normativ pentru executarea lucr�rilor de beton precomprimat. (Buletinul Construc�iilor nr. 11/1977 �i bro�ura nr. 158/1977).

14. C 28-83 Instruc�iuni tehnice pentru sudarea arm�turilor de o�el-beton. (Buletinul Construc�iilor nr. 6/1983).

15. C 54-80 Instruc�iuni tehnice pentru încercarea betoanelor prin extragere de carote. (Buletinul Construc�iilor nr. 8/1980).

16. C 117-70 Instruc�iuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat (Buletinul Construc�iilor nr. 9/1970).

17. C 26-72 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive (Buletinul Construc�iilor nr. 8/1985)

18. C 11-74 Instruc�iuni tehnice privind alc�tuirea �i folosirea in construc�ii a panourilor din placaj pentru cofraje (Buletinul Construc�iilor nr. 4 1973).

19. C 155-81 Instruc�iuni tehnice pentru prepararea �i folosirea betoanelor cu granulit. Instruc�iuni tehnice pentru proiectarea elementelor din beton �i beton armat cu granulit clasa A 3 a (Buletinul Construc�iilor nr. 4/1982).

20. P 59-80 Instruc�iuni tehnice pentru proiectarea �i folosirea arm�rii cu plase sudate a elementelor din beton (Buletinul Construc�iilor nr. 4/ 1981).

21. C 41-76 Normativ pentru alc�tuirea, executarea �i folosirea cofrajelor glisante (Buletinul Construc�iilor nr. 11—12/1976).

22. C 156-72 Îndrum�tor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3—71. Elemente prefabricate din. beton, beton armat �i beton precomprimat." Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice (Buletinul Construc�iilor nr. 4/1973).

23. C 162-73 Normativ privind alc�tuirea, executarea �i folosirea cofrajelor metalice plane pentru pere�i din beton monolit la cl�diri. (Buletinul Construc�iilor nr. 7/1974).

[top]

CAPITOLUL 2 : BETOANE REFRACTARE, REFRACTARE-TERMOIZOLATOARE, TERMOIZOLATOARE


1.1. Prezentul capitol se refer� la condi�iile de calitate �i la verific�rile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata îndeplinirea acestor condi�ii, la lucr�rile cu betoane refractare �i betoane termorezistente, corespunz�tor

urm�toarelor tipuri, standarizate pân� în prezent:

� Beton termorezistent u�or, pe baz� de diatomit cu liant stabilizat STAS 7980/1-78 ; � Betoane termorezistente dense, silicoaluminoase STAS 7981-76;

� Betoane termorezistente silicoalummoase, dense, betoane cu ciment refractar STAS 7981/2-80 ; � Betoane refractare, silico-aluminoase u�oare STAS 11485/31 ;

� Betoane termorezistente silicoaluminoase, u�oare STAS 11486-81 ; � Betoane refractare silico-aluminoase, dense STAS 11209-79.

1.2. Prevederile se aplic� la betoanele turnate, torcretate, stampate �i prefabricate.

1.3. Pentru alte tipuri de betoane refractare, termorezistente, etc, condi�iile de calitate �i de verificare se vor indica prin proiectele de execu�ie sau normele tehnice speciale ale furnizorului.

2. Condi�ii �i verific�ri privind calitatea materialelor utilizate

2.1. Controlul calit��ii materialelor se efectueaz� în conformitate cu prevederile din standardele men�ionate Ia punct 1.1 �i în conformitate cu STAS 619G-81.

2.2. La �antier, verificarea calit��ii materialelor are la baz� certificatul de calitate, emis de furnizor, ce trebuie s� înso�easc� în mod obligatoriu fiecare livrare de betoane refractare �i termorezistente.

In certificatul de calitate se va consemna sortimentul de beton �i standardul respectiv, data fabrica�iei, furnizorul, masa net� �i alte eventuale date ca : termen de garan�ie, etc.

In caz de dubii sau de lips� a certificatului de calitate se va recurge la prelevarea de probe — în conformitate cu modul �i cantitatea prev�zut� în standarde — ce vor fi trimise la un laborator de specialitate pentru verificare.

Este interzis� utilizarea betoanelor refractare �i termorezistente care au fost livrate f�r� certificatul de calitate respectiv sau f�r� avizul unui laborator de specialitate.

2.3. Este interzis� utilizarea betoanelor refractare �i termorezistente al c�ror termen privind durata de depozitare este dep��it�. Aceast� prevedere se refer� în special la liantul livrat separat de agregate precum �i la betoanele livrate gata preparate, în sensul livr�rii în amestec prealabil a agregatului �i liantului.

2.4. Probele de laborator cât �i certificatele de calitate trebuie s� se refere la to�i componen�ii ce alc�tuiesc betoanele refractare �i termorezistente ce se livreaz� sub form� ele componen�i separa�i.

2.5. Verificarea calit��ii betoanelor revine comisiei de recep�ie a materialelor, stabilit� prin decizie emis� de unitatea respectiv�, �i conduc�torului tehnic al lucr�rii, c�ruia îi revine �i obliga�ia de a asigura �i controla utilizarea tipurilor �i sortimentelor de betoane prev�zute în proiectul de execu�ie.

2.6. Betoanele livrate sub form� de prefabricate se vor recep�iona „bucat� cu bucat�” in conformitate cu preciz�rile din proiectul de execu�ie �i cu cele din Normele de fabrica�ie privind defectele limit� admise, ca : rupturi, �tirbituri, segreg�ri, fisuri, sp�rturi, precum si cu toleran�ele dimensionale.

In cazul în care lipsesc indica�iile privind defectele �i toleran�ele admise sau în cazul în care acestea dep��esc limitele prev�zute în proiectul de execu�ie sau în normele de fabrica�ie, folosirea prefabricatelor respective se va face numai cu acordul scris al proiectantului �i beneficiarului dup� o examinare �i analiza atent� a situa�iei la fa�a locului de c�tre ace�ti factori.

3. Condi�ii �i verific�ri privind preg�tirea lucr�rilor

3.1. Transportul, depozitarea �i manipularea materialelor utilizate trebuie s� se fac� în strict� concordan�� cu prevederile din standardele men�ionate la pct. 1, cu instruc�iunile speciale ale furnizorilor �i cu prevederile din proiectele tehnologice ale executantului.

3.2. In acest sens se vor asigura �i verifica urm�toarele condi�ii :

- ferirea de umezeal� �i intemperii a materialelor ; se interzice utilizarea celor degradate din motivele men�ionate, în special a liantului sau a betoanelor gata amestecate care au suferit deja efectul de priz�, datorit� umezelii ;

- p�strarea materialelor în ambalajele în care au fost livrate pân� la începerea opera�iilor de preparare �i de punere în oper�.

Se va controla depozitarea în stive �i folosirea materialelor în ordinea sosirii, pentru a se evita dep��irea termenului de garan�ie privind durata de depozitare. Fiecare stiv� va fi etichetat� cu sortimentul respectiv, data de fabrica�ie, cantitate �i termenul de garan�ie, în coresponden�� cu certificatul de calitate �i celelalte acte de livrare din partea furnizorului ;

- utilizarea de scule, utilaje �i mijloace de transport curate, în scopul feririi cu des�vâr�ire a produselor �i componen�ilor de murd�rire sau de includerea unor corpuri str�ine ;

- existen�a la locul de preparare a utilajelor prev�zute în proiectul tehnologic (tip de betonier� sau malaxor) precum �i a mijloacelor de cânt�rire pentru dozarea gravimetric� sau a vaselor pentru dozarea volumetrica echivalent� ;

- existen�a �i afi�area re�etei de preparare a betoanelor refractare �i termorezistente la locul de preparare cu indica�iile gravimetrice �i volumetrice necesare, precum �i realizarea condi�iilor de dozare corespunz�toare a apei necesar� amestecului, în propor�iile indicate în re�ete ;

- verificarea cuno�tin�elor de specialitate a muncitorilor utiliza�i, în domeniul depozit�rii, transportului, manipul�rii �i prepar�rii betoanelor refractare �i termorezistente precum �i în ceea ce prive�te cunoa�terea re�etelor de preparare �i a ordinei în care se face amestecul �i omogenizarea ;

- în toate cazurile se va proceda la definitivarea re�etei de preparare a betoanelor pe baza unor probe preliminare, care vor asigura între altele lucrabililatea betonului f�r� majorarea doz�rii apei în detrimentul rezisten�ei betonului;

- deasemenea, în toate cazurile se vor preleva cuburi de prob�, etalon, �i de verificare pe parcurs, ce vor fi trimise la un laborator de specialitate pentru a se face determin�rile necesare (rezisten�a la compresiune �i uzur�, conductivitate termic�, densitate aparent�, porozitate, etc.) pentru fiecare zon� din agregatul termic respectiv, organizându-se eviden�a betoanelor folosite pe zone �i a verific�rilor �i determin�rilor aferente, precum �i eviden�a nominal� a echipelor ce au executat diferitele zone ale cuptorului.

4. Condi�ii �i verific�ri privind punerea în oper� a betoanelor refractare �i termorezistente

4.1. Verificarea condi�iilor de front de lucru constând în verificarea, dup� caz, a funda�iilor din beton, a mantalei metalice, a construc�iilor metalice etc. se va face în condi�iile prev�zute în proiectul de execu�ie �i proiectul tehnologic.

În acest sens se specific� :

- funda�iile din beton nu trebuie s� prezinte cr�p�turi �i fisuri sau segreg�ri �i tendin�e de tasare diferen�iat�. Suprafa�a betonului trebuie s� fie plan� �i perfect nivelat�. De asemenea trebuie s� existe rosturile de dilatare prev�zute în proiect, precum �i golurile, orificiile, etc. prev�zute în detaliile proiectului, de dimensiunile �i la pozi�ia indicat� în acesta

- carcasele metalice trebuie s� corespund� prevederilor proiectului de execu�ie, verificându-se prin m�sur�tori exacte dimensiunile, echidistan�ele verticalitatea sau orizontalitatea, planeitatea orificiile (pozi�ionarea �i dimensiunile acestora) etc.

Toate sudurile trebuie s� fie complet terminate, cur��ite, polizate, f�r� bavuri �i denivel�ri.

Ovaliz�rile eventuale ale tubulaturilor trebuie s� se inscrie în toleran�ele admisibile iar determin�rile s� se fac� pe baza condi�iilor speciale prev�zute în caietul de sarcini ;

- construc�iile metalice trebuiesc complet terminate cu toate îmbin�rile �i sudurile executate — exceptând cazurile prev�zute în mod expres in proiectul de execu�ie sau în proiectul tehnologic, în care montajul este indicat s� se efectueze dup� executarea betonului, din motive de etapizare, care s� fac� posibil� executarea lucr�rilor ;

- se va verifica existen�a ancorajelor �i ancorelor sau a digelor de ancorare, sudate pe carcasa metalic�, de tipul, dimensiunile �i la echidistan�a prev�zut� în proiect ;

- se va controla, totodat�, respectarea condi�iilor de predare-primire a frontului de lucru înscrise în Instruc�iunile metodologice aprobate cu Ordinul MCInd. nr. 1204/D/198Q, completate cu Indica�iile tehnice suplimentare difuzate de MCInd — Direc�ia tehnic� cu nr. 1116/E/aprilie 1981 ;

- predarea-primirea frontului de lucru în vederea execut�rii lucr�rilor de betonare se va face numai pe baz� de proces-verbal încheiat în acest sens, �i numai dup� efectuarea tuturor complet�rilor �i remedierilor impuse de respectarea condi�iilor de calitate a fronturilor de lucru ;

- procesul-verbal va trebui s� confirme c� suportul lucr�rilor de betonare ce urmeaz� a se executa corespunde întocmai prevederilor proiectului �i prescrip�iilor tehnice, c� a fost cur��at �i corect preg�tit.

4.2. În cazul constat�rii unor toleran�e ce dep��esc limitele admise în proiect se va proceda la remedieri sau la consultarea proiectantului, continuarea lucr�rilor fiind permis� numai cu avizul scris al beneficiarului �i proiectantului.

4.3. Pe parcursul execut�rii propriu-zise a lucr�rilor se vor face verific�ri periodice, la intervale în raport cu volumul �i importan�a lucr�rii privind men�inerea condi�iilor ini�iale la cofraje, carcase, construc�ii metalice, etc.

- se vor verifica rosturile de lucru �i rosturile de dilatare, turnarea în carouri alternante în �ah a betonului turnat sau torcretat, respectarea grosimilor si a celorlalte dimensiuni;

- se vor verifica condi�iile de aderen�a a betonului la suport sau între straturi, verificându-se �i opera�iile de asperizare a suprafe�elor executate anterior, în scopul aderen�ei corespunz�toare a stratului urm�tor, precum �i efectuarea opera�iilor de stropire cu lapte de ciment în astfel de situa�ii;

- se va controla temperatura mediului ambiant care nu trebuie s� coboare sub ± 5°C �i s� nu dep��easc� limita de

+ 330C. Se recomand� efectuarea lucr�rilor la temperaturi între + 15°C �i + 250C;

Este interzis� efectuarea lucr�rilor de preparare �i punere în oper� a betoanelor în alte condi�ii de temperatur� decât cele men�ionate mai sus, f�r� asigurarea unor m�suri de închidere �i înc�lzire corespunz�toare ;

- în cazul betoanelor torcretate �i a celor stampate se va controla modul de func�ionare corect� a aparatelor precum �i modul de utilizare a acestora (distan�a duzei fa�� de suprafa�a de tocretat, pozi�ia perpendicular� a ajutajului sau a tijei ciocanului de stampat fa�� de suprafa�a suport, etc).

- în cazul betoanelor sub form� de prefabricate se vor controla dimensiunile acestora �i toate celelalte detalii în raport cu desenul piesei respective. Piesele fisurate sau cr�pate nu vor fi utilizate ;

- în cazul betoanelor ancorate cu agrafe �i cârlige metalice sau ceramice se va controla pozi�ionarea acestora �i fixarea lor în conformitate cu prevederile din proiect;

- se vor controla m�surile ce se impun în vederea men�inerii umidit��ii betonului pe perioada de priz� �i de înt�rire a acestuia, cu deosebire în cazul betoanelor cu cimenturi aluminoase �i super aluminoase, cunoscute ca exoterme, fapt ce provoc� deshidratarea betonului înainte de realizarea prizei hidraulice a liantului având ca efect reducerea rezisten�ei mecanice �i termice;

- se va controla compactitatea betonului prin cioc�nire ;dup� înt�rire, sunetul rezultat trebuie s� fie un sunet metalic în caz contrar se vor lua m�suri de îndep�rtare a betonului din zona respectiv� �i se va reface betonarea ;

- este interzis� utilizarea betoanelor a c�ror priz� a început înainte de punerea în oper� sau a acelora utilizate în ziua precedent�, prin ad�ugare de ap�.

Se recomand�, în schimb, reomogenizarea betonului înainte de punerea în oper� prin turnare, dar f�r� modificarea re�etei prin ad�ugarea de ap� sau alt component.

5. Condi�ii �i verific�ri pe faze de lucr�ri �i pentru lucr�ri ascunse

5.1. Controlul execu�iei �i verificarea calit��ii lucr�rilor se va face pe tot parcursul lucr�rilor prin autocontrolul efectuat, de executant. în aceia�i m�sur�, C.T.C. �i delegatul beneficiarului supravegheaz�, controleaz� �i particip� la recep�ia lucr�rii.

În plus, se vor efectua controale �i verific�ri pe fiecare faz� de lucr�ri sau la punctele deosebit de importante din structura lucr�rii precum �i la elementele ce devin lucr�ri, ascunse prin executarea ulterioar� a altor lucr�ri sau elemente de structur�.

Indicarea fazelor de lucr�ri, a zonelor, a lucr�rilor ascunse etc. ce vor necesita verific�ri speciale se va face de c�tre proiectant prin introducerea în proiectul de execu�ie a Programului privind controlul tehnic de calitate, în conformitate cu prevederile din Legea nr. 8/1977 pentru asigurarea durabilit��ii, siguran�ei în exploatare, func�ionalit��ii �i calit��ii construc�iilor.

În acest sens, se exemplific� executarea cofrajelor �i a tiparelor, pozi�ionarea �i sudarea corect� a agrafelor �i ancorelor metalice sau ceramice, executarea succesiv� a straturilor de betoane termoizolatoare �i a betoanelor refractare care le acoper� pe cele dintâi etc.

5.2. Pentru aceste lucr�ri �i, în special pentru cele ce devin lucr�ri ascunse prin acoperirea lor cu alte elemente de structur� sau alte lucr�ri, calitatea lor �i coresponden�a cu prevederile proiectului va fi atestat� printr-un proces verbal ce se va încheia între executant �i beneficiar.

5.3. Verificarea lucr�rilor ascunse se va face în conformitate cu „Instruc�iunile pentru verificarea calit��ii �i recep�ionarea lucr�rilor ascunse la construc�ii �i instala�ii „aferente", urm�rindu-se :

- existen�a �i examinarea documentelor de atestare a calit��ii materialelor utilizate �i a coresponden�ei lor cu prevederile proiectului �i prescrip�iilor tehnice ;

- examinarea vizual� �i prin m�sur�tori a elementelor componente ale lucr�rii ascunse din punct de vedere al pozi�ion�rii, formei, dimensiunilor �i a celorlalte condi�ii de calitate ;

- verificarea rezultatelor probelor de control.

Verificarea se va face în cel mult 7 zile înaintea opera�iei de acoperire sau înglobare a lucr�rilor verificate în alte elemente de structur� sau de alte lucr�ri.

În toate cazurile în care se constat� deficien�e sau abateri peste limitele admise sau neîncadrarea în prevederile proiectelor de execu�ie sau a prescrip�iilor tehnice se va proceda Ia remedieri, fiind strict interzis a se executa orice lucr�ri în continuare, care ar ascunde, prin acoperire sau înglobare, lucrarea defectuoas� în cauz� sau care ar împiedica accesul la ea.

De asemenea, este cu des�vâr�ire interzis a se proceda la executarea de lucr�ri care s� ascund� defecte ale lucr�rilor de betonare efectuate, cum sunt chituirea superficial� a fisurilor, acoperirea acestora cu tencuieli, etc.

5.4. În toate cazurile în care defec�iunile constatate pun în primejdie rezisten�a, stabilitatea, durabilitatea sau func�ionalitatea obiectului lucr�rile de remediere se vor executa numai cu acordul scris �i pe baza detaliilor date de proiectant.

Dup� executarea remedierilor se va consemna într-un nou proces-verbal de lucr�ri ascunse, corecta executare a acestora.

5.5. Organele care efectueaz� verificarea �i recep�ia lucr�rilor ascunse precum �i controlul lucr�rilor pe faze de lucr�ri se vor indica de c�tre proiectant în programul de control tehnic de calitate a lucr�rilor sus men�ionate.

Este obligatorie participarea la aceste controale �i verific�ri a executantului �i beneficiarului, solicitându-se în raport cu importan�a cazului respectiv �i prezen�a organelor CTC ale executantului, a proiectantului de specialitate �i antreprenorului general, precum �i interven�ia unui laborator de specialitate, în caz de necesitate, pentru lu�ri de probe (carote, cuburi, etc.) �i determin�ri în consecin��.

5.6. Toate actele încheiate cu ocazia controalelor �i verific�rilor ca : procese-verbale de lucr�ri ascunse, procese-verbale de verificare pe faze de lucr�ri, procese verbale privind remedierea defec�iunilor, precum �i certificatele de

calitate a materialelor �i certificatele de laborator se vor p�stra îndosariate pentru a fi predate ulterior comisiei de recep�ie preliminar� a lucr�rilor �i pentru a fi incluse în cartea tehnic� a obiectivului.

6. Condi�ii �i verific�ri de efectuat la recep�ia preliminar� a lucr�rilor

6.1. Conduc�torul tehnic al lucr�rii. în colaborare cu beneficiarul, este obligat a preg�ti �i a preda comisiei de recep�ie,înso�ite de borderou :

- Toate documentele încheiate pe parcursul execut�rii lucr�rilor inclusiv certificatele de calitate �i rezultatele determin�rilor de laborator, dispozi�iile de �antier, procesele-verbale de lucr�ri ascunse, de recep�ie pe faze de lucr�ri, de remedieri efectuate, inclusiv proiectul de execu�ie, caietul de sarcini, etc. — efectuând �i o scurt� prezentare, sintetic�, cu concluzii privind calitatea lucr�rilor executate.

Proiectantul va prezenta de asemenea, la cererea comisiei de recep�ie, o not� ce va cuprinde preciz�ri �i observa�ii asupra calit��ii lucr�rilor în cauz� �i punctul s�u de vedere în leg�tur� cu admiterea recep�ion�rii lucr�rilor.

6.2. Comisia de recep�ie va verifica existen�a documentelor de verificare �i va proceda la verific�ri directe efectuând �i eventuale sondaje pentru a-�i putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.

6.3. Comisia de recep�ie preliminar� va proceda, de asemenea, la verific�ri similare cu cele indicate la punctul 5 �i va proceda la încheierea procesului-verbal de recep�ie preliminar� respectiv.

În cazul în care comisia va constata necesitatea unei amân�ri, a unor remedieri sau respingerea recep�iei, se va proceda la încheierea unui proces-verbal corespunz�tor în care se vor indica m�surile ce urmeaz� a fi luate precum �i termenele în care acestea vor fi realizate.

[top]

CAPITOLUL 3 BETOANE HIDROTEHNICE

Pentru betoane hidrotehnice se aplic� prevederile de la cap. 1 (Betoane cu agregate naturale) din prezentul normativ completate cu prevederile instruc�iunilor departamentale PE 713—83 în cazul betoanelor construc�iilor hidrotehnice �i cu prescrip�iile tehnice specifice în cazul altor construc�ii hidrotehnice de beton, anexate proiectelor.

2. Condi�iile tehnice ale betoanelor hidrotehnice cât �i a materialelor componente vor fi stabilite în conformitate cu STAS 6102—80 �i cu instruc�iunile PE 713—83 cap. 2—7.

3. Prepararea, transportul, punerea în oper� �i tratarea betonului hidrotehnic se va face în conformitate cu instruc�iunile PE 713—83 cap. 8—10.

4. Controlul betonului hidrotehnic se efectueaz� prin controlul materialelor componente, prin controlul betonului proasp�t si prin controlul betonului înt�rit în conformitate cu standardele în vigoare (vezi anexa V-3) �i cu instruc�iunile PE 713-83 cap. 11 �i 12 în care se dau �i condi�iile de acceptare in vederea recep�iei.

5. Este interzis� utilizarea betoanelor hidrotehnice a c�ror termen privind durata de depozitare este dep��it�. Aceast� problem� se refer� în special la liantul livrat separat de agregate precum �i la betoanele livrate gata preparate în sensul livr�rii în amestec prealabil a agregatului �i liantului.

ANEXA V.3-1

LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZA

1. STAS 6102—80 - Betoane pentru construc�ii hidrotehnice. Prescrip�ii tehnice.

2. STAS 3011—83 - Cimenturi hidrotehnice �i cimenturi rezistente la sulfa�i.

3. STAS 227/1-5—73 - Cimenturi. Încerc�ri fizice.

4. STAS 227/6—81 - Cimenturi. Determinarea rezisten�elor mecanice pe mortare plastice.

5. STAS 1667—76 - Agregate naturale grele pentru betoane �i mortare cu lian�i minerali. Metode de încercare.

6. STAS 4606—80 - Agregate naturale grele pentru betoane �i mortare. Metode de încercare.

7. STAS 790—83 - Ap� pentru mortare �i betoane.

8. STAS 8625—70 - Aditiv plastifiant mixt pentru betoane (DI-SAN).

9. STAS 8626—70 - Lignosulfonat de calciu tehnic (LSC).

10. STAS 1759—80 - Încerc�ri pe betoane. Încerc�ri pe betonul proasp�t.

11. STAS 547G—57 - Încerc�ri de laborator ale betoanelor. Determinarea volumului de aer din betonul proasp�t.

12. STAS 1275—81 - Încerc�ri pe betoane. Încerc�ri pe betonul int�rit. Determinarea rezisten�elor mecanice.

13. STAS 3510—76 - Încerc�ri pe betoane. Determinarea gradului de impermeabilitate fa�� de ap�.

14. STAS 3318—78 - Încerc�ri de laborator ale betoanelor. Determinarea rezisten�ei la înghe�-dezghe� (gelivitate).

15. STAS 3349 2—83 - Betoane de ciment. Prescrip�ii pentru stabilirea agresivit��ii apei.

16. STAS 5440—70 - Betoane de ciment. Verificarea reac�iei alcalii agregate.

17. PE 713—83- Instruc�iuni tehnice departamentale privind execu�ia �i controlul betoanelor construc�iilor hidroenergetice.

18. PE 707-71 - Normativ departamental pentru calculul elementelor de construc�ii hidrotehnice din beton, beton slab armat �i beton armat.

19. PE 714—82 - Instruc�iuni tehnice departamentale pentru r�cirea betoanelor hidrotehnice masive.

[top]

CAIETUL VI. LUCR�RI HIDROTEHNICE, HIDROENERGETICE, NAVIGA�IE, PORTUARE, METROU

CAPITOLUL 1 LUCR�RI DE REGULARIZARE �I ÎNDIGUIRE (RE�ELE DE IRIGA�II)

1. Date generale

1.1. Verificarea calit��ii lucr�rilor din re�elele de iriga�ie se efectueaz� având la baz� detaliile de execu�ie, modul de aplicare a acestora, certificatele de calitate ale materialelor folosite ; probele de laborator privind calitatea betoanelor �i a terasamentelor realizate.

1.2. Pentru urm�rirea calit��ii lucr�rilor executate se întocme�te un grafic pe faze specifice de execu�ie pentru fiecare obiect �i categorie de lucrare.

1.3. Deosebit de controlul calit��ii pe faze specifice, beneficiarul, proiectantul �i organul superior constructorului, efectueaz� inopinant controale pe parcursul realiz�rii lucr�rii.

1.4. Controlul calit��ii se va efectua �inând seama de prevederile din „Sistemul de eviden�a in activitatea de control tehnic al calit��ii construc�iilor" elaborat de LG.C.S.I.C. �i aprobat conform avizului nr. 271/21.06-80 al Comisiei Guvernamentale pentru ra�ionalizarea sistemului de eviden�� in unit��ile socialiste, publicat in Buletinul

Construc�iilor volumul 2/1981.

1.5. Verificarea va urm�ri realizarea parametrilor tehnici func�ionali ai construc�iilor cât �i aspectul �i finisarea acestora.

2. Verificarea calit��ii re�elei de canale

2.1. Traseul canalelor.

Se va verifica prin coordonatele vârfurilor, respectarea elementelor curbelor, intersec�iile traseului cu diferite obstacole naturale sau artificiale �i modul de rezolvare a acestora (trav�rs�ri de v�i, drumuri, c�i ferate, conducte, cable, re�ele electrice) etc.

Se va verifica distan�a normal� de la ampriza canalului �i zona de lucru pân� la liniile electrice sau construc�iile �i instala�iile învecinate.

Datele topografice de verificare se vor amplasa pe planul de situa�ie al traseului canalului din DDE.

2.2. Profilul longitudinal al canalelor.

Se va verifica panta pe tronsoane, cotele fundului amplasamentul c�derilor �i cotele aferente, cotele rambleelor �i pantele acestora.

Verificarea se va materializa prin profile longitudinale ale canalelor, redactate la sc�rile profilelor respective din D.D.E.

2.3. Profilul transversal al canalelor.

Se va verifica l��imea la fund, l��imea coronamentelor, l��imea bermelor, înclinarea taluzurilor, modul de racordare al biefurilor.

Verificarea se va face prin întocmirea de profile transversale topografice în fiecare bief de canal, dar nu mai pu�in de un profil la fiecare 500 m �i prin întocmirea de profile transversale de sondaj (cu amplasament stabilit la verificarea vizual�).

2.4. Rambleele de pe canale

Se vor verifica în ce prive�te sec�iunile, cotele �i pantele, odat� cu verificarea elementelor respective pentru tot canalul, ca la paragrafele 2.1 — 2.3.

În plus, se va mai verifica natura p�mântului din rambleu, dac� este corespunz�toare cu prevederile din avizul geotehnic �i cu prevederile din D.D.E., amplasamentul, organizarea �i fixarea gropilor de împrumut; greutatea volumetric� în gropile de împrumut �i în rambleu.

2.5. Construc�iile hidrotehnice de pe canale

Se va verifica amplasamentul construc�iilor la pozi�ia kilometric� din DDE, realizarea construc�iilor din materialele, la dimensiunile �i la cotele din DDE.

Pentru betoane se vor întocmi probele de laborator stabilite prin actele normative.

Pentru funda�ii se va verifica natura materialului �i cota de fundare, conform cu avizul geotehnic �i cu datei-3 din DDE. Verificarea se va face în prezen�a proiectantului si a beneficiarului.

2.6. C�ptu�irea canalelor

Se va verifica, coresponden�a datelor tehnice ale c�ptu�elii cu prevederile din DDE privind componen�a �i calitatea betoanelor, dimensiunile dalelor, grosimea stratului de beton în cadrul execut�rii de c�ptu�eli cu ma�ini de betonat, a�ezarea �i dimensiunile rosturilor, modul de închidere a acestora ca material �i a�ezare în oper�.

În cazul c�ptu�irii cu dale prefabricate, se va verifica modul de realizare a acestora (arm�tura, betonul, dimensiunile, tehnologia de execu�ie �i transport) �i calitatea dalelor înainte �i dup� montaj.

In cazul utiliz�rii foliilor sau a izola�iilor hidrofuge se se verifica modul de a�ezare �i legare (joantele) a fiec�rui strat, tratarea prealabil� conform DDE a stratului de p�mânt suport.

Înainte de aplicarea c�ptu�elilor se va verifica finisarea canalului la dimensiunile �i cotele din DDE, �inând seama de grosimea c�ptu�elii.

2.7. Tehnologiile de execu�ie

Se va verifica respectarea prevederilor din DDE privind sistema de ma�ini utilizat�, procesele tehnologice pentru fiecare categorie de lucr�ri, distan�ele de transport �i organizarea execu�iei pentru realizarea acestora dup� prevederile din antem�sur�tori; mi�carea terasamentelor în lungul canalelor, amplasamentul, realizarea �i finisarea depozitelor de terasamente �i a gropilor de împrumut, opera�iile de finisare a terasamentelor, organizarea �i realizarea compact�rii rambleelor (umectare, num�r de treceri, utilajul folosit).

3. Verificarea calit��ii re�elei de conducte

3.1. Traseul conductelor

Se va verifica prin coordonatele vârfurilor de pe traseu ; coordonatele punctelor de distribu�ie; intersec�iile traseului cu diferite obstacole naturale sau artificiale �i modul de rezolvare a acestora (travers�ri de v�i, de canale, de drumuri �i c�i ferate, alte conducte sau cable subterane).

Se va verifica unghiul realizat între conductele de ordin superior cu acelea de ordin inferior (CP cu CS ; CP �i CS cu antene), paralelismul �i lungimea antenelor.

Datele topografice de verificare se vor amplasa pe planul de situa�ie al re�elei de conducte din D.D.E.

3.2. Profilul longitudinal al conductelor

Se va verifica panta conductelor pe tronsoane, cota s�p�turii respectiv adâncimea de ingropare, corespunz�toare adâncimii de înghe� a zonei respective, realizarea liniei piezometrice conform prevederilor din D.D.E.

3.3. Tuburile puse în oper�

Se va verifica natura materialului �i realizarea tronsoanelor de conducte la sec�iunile din DDE, modul de lansare, pozare �i mufare a tuburilor, realizarea stratului suport al conductei clin balast, nisip sau prin compactare, conform DDE.

Calitatea tuburilor se va verifica �i preliminarea punerii Ior în oper�, eliminând tuburile degradate prin transport.

3.4. Accesoriile �i dispozitivele de protec�ie

Se va verifica amplasamentul �i natura accesoriilor �i dispozitivelor de protec�ie, func�ionalitatea �i etan�area acestora, distan�a între hidran�i, marcarea vizibil� a hidran�ilor, amplasarea în punctele de maxim �i respectiv de minim a dispozitivelor de aerisire-dezaerisire �i a vanelor de golire, realizarea masivelor de ancoraj in amplasamentul �i la dimensiunile proiectate, ancorarea corespunz�toare a conductelor de masivele de ancoraj.

3.5. Probarea re�elei de conducte

Probarea re�elei se va face la presiune pe tronsoane �i pe total re�ea, la presiunile �i în condi�iile stabilite prin acte normative.

Realizarea capacit��ii de transport a debitelor �i realizarea presiunilor în punctele caracteristice se va face la capacâtatea maxim� a re�elei (cu toate aripile în func�iune) prin verificarea realiz�rii schemelor de udare proiectate.

In caz de strangul�ri pe re�ea, se vor localiza acestea �i se vor înl�tura.

3.6. Izolarea �i tratarea conductelor.

În cazul conductelor metalice se va verifica realizarea izola�iei cu material �i punerea în oper� în conformitate cu prevederile din DDE. Se vor verifica am�nun�it leg�turile dintre tuburi (joantele) dup� racordarea acestora prin sudur�.

In cazul unor ape agresive, se va verifica tratarea preliminar� corespunz�toare a tuburilor din azbociment �i beton armat.

3.7. Tehnologiile de execu�ie

Se va verifica modul de realizare al a�ez�rii �i racord�rii tuburilor în oper�, ca utilaj �i faze de execu�ie.

Se va verifica modul de acoperire al tuburilor, manual, în straturi compactate de 10 cm grosime pân� la a�ezarea unui strat de 30 cm grosime peste generatoarea superioar� a tuburilor �i realizarea în continuare a celorlalte faze de execu�ie.

Se va verifica finisarea traseului dup� terminarea lucr�rilor.

[top]

CAPITOLUL 2 NIVELAREA TERENULUI PENTRU IRIGAREA PE BRAZDE �I OREZARII


1.1. In cadrul prezentului normativ, prin nivelarea terenului pentru irigarea prin brazde �i inundare (orez�rie) se în�elege o lucrare de terasamente prin care pe o suprafa�� de teren cu pante neuniforme sau microrelief fr�mântat, se creeaz� pante continui �i uniforme pe o direc�ie sau pe dou� direc�ii pentru a se crea condi�ii optime de realizarea ud�rilor.

Nivelarea terenului se execut� pe parcele de regul� având o form� rectangular� �i o suprafa�� variabil�.

1.3. În cazul irig�rii prin brazde parcelele pot fi nivelate în una sau dou� direc�ii cu o suprafa�� de 0,3 ha — 4,0 ha.

1.4. In cazul irig�rii prin inundare (orez�rie) parcelele se niveleaz� numai pe dou� direc�ii, parcele având. Suprafe�e cuprinse între 0,5 — 2,0 ha.

1.5. Parcelele sunt încadrate în schema de iriga�ie constituit� din trasee de conducte sau canale cu caracter permanent sau provizoriu.

1.6. Controlul calit��ii lucr�rilor de nivelare se refer� în principal la

- modul în care se respect� prevederile proiectului, caietelor de sarcini �i a instruc�iunilor de execu�ie, inclusiv m�sur�torilor de verificare a suprafe�ei �i amplas�rii parcelelor de nivelare �i a cotelor realizate ;

- documentele specifice de control a calit��ii lucr�rilor de nivelare constând din profile topografice executate prin sondaj pe care s� apar� linia terenului nivelat �i linia proiectat� (cca. 10% din suprafa�a proiectat�)

- proba cu ap� pe fiecare parcela nivelat� pentru metoda, ele udare prev�zut� (brazde, fâ�ii sau inundare).

2. Controlul calit��ii lucr�rilor de nivelare

Aceast� opera�ie se va face pe tot parcursul execu�iei lucr�rilor �i va consta din :

- verific�ri vizuale ;

- verific�ri ale coresponden�ei lucr�rilor de nivelare cu proiectul;

- verificarea tehnologiei prev�zute în proiect;

- verificarea documentelor specifice.

2.1. Verificarea aspectului general al terenului nivelat const� din :

- verificarea încadr�rii parcelelor de nivelare în schema de iriga�ie.

2.2. Verificarea coresponden�ei lucr�rilor de nivelare cu proiectul const� din :

- efectuarea unor profile topografice de control prin sondaj pe cca. 10% din suprafa�� (1—2 profile la o parcel�);

- Confruntarea cotelor din profile cu cele din proiect, pornind de la cotele absolute ale reperelor de baz�. Toleran�ele admise pentru nerealizarea cotelor de proiect sunt de ± 5 cm la nivelarea pentru iriga�ie prin brazde �i ± 3 cm Ia nivelarea pentru orezarii.

- Verificarea prin proba cu ap� pe parcele corespunz�tor cu metoda de udare respectiv� �i anume :

- distribu�ia apei în brazde de lungimea �i pe direc�ia prev�zut� în proiect �i verificarea continuit��ii scurgerii apei la parcelele nivelate cu o pant�, idem dar pe ambele direc�ii la percelele nivelate in dou� pante.

2.3. Verificarea tehnologiei prev�zute în proiect

- verificarea respect�rii admisiei �i evacu�rii apei de iriga�ie din fiecare parcel� de nivelare ;

- verificarea tehnologici de execu�ie (utilaje, schema de lucru);

Verificarea respect�rii acoperirii cu p�mânt vegetal a zonelor unde se prevede aceast� opera�ie,

- verificarea gradului de tasare (afânare) a solului in zonele de umplutur� în sensul respect�rii datelor din proiect.

2.4. Verificarea documentelor specifice.

Aceast� verificare const� din analiza urm�toarelor documente:

- proiectul de execu�ie (DDE) ;

- profilurile topografice de execu�ie precum �i cele executate pentru verific�ri;

- caietul cu dispozi�ii de �antier ;

- procesele verbale de predare a amplasamentelor ;

- Procesele verbale de amplasare a reperelor topografice ;

- regulamentul de exploatare a lucr�rilor de nivelare ;

- procesul verbal privind recep�ia lucr�rilor de nivelare când controlul se efectueaz� ulterior recep�iei) ;

- constat�rile beneficiarului �i proiectantului privind realizarea remedierilor (când controlul se efectueaz� dup� trecerea perioadei de garan�ie).

CAPITOLUL 3 RE�ELE DE DESECARE , DRENARE

1. Condi�ii generale — amenaj�ri între canale

Pentru asigurarea calit��ii lucr�rilor se urm�re�te :

a. Aspectul general al terenului, al planit��ii acestuia, nivel�ri, privale ;

b. Aspectul general al terenului pe care s-a executat defri�area pentru a se constata eventualele suprafe�e r�mase nedefri�ate �i nivelarea suprafe�ei.

c. Eliminarea corovurilor, a microdepresiunilor dintre canale.

d. Aliniamentele re�elei de canale �i drenuri.

2. Verificarea re�elei de canale.

2.1. Verificarea traseului re�elei de canale (pornindu-se de la bornele planimetrice �i reperi de nivel din zon�) a elementelor acestora b ; B ; m ; h ; I.

Abaterile admisibile de la pozi�ia in plan �i la sec�iune transversal� prev�zute în proiect sunt date in anexa 1.1.

2.2. Asigurarea cotelor de debu�are.

2.3. P�mântul rezultat din excava�ii trebuie împr��tiat în straturi conform proiectului (în straturi nu mai mari de 10—20 cm pe distan�a stabilit�).

2.4. Realizarea pantelor longitudinale �i transversale prev�zute in proiect.

2.5. Aplicarea pe întreaga suprafa�� i corect (conform proiectului) a lucr�rilor de protec�ie a taluzelor.

2.6. Se urm�re�te racordarea între re�eaua de canale �i drenuri.

3. Re�eaua de drenaj

3.1. Se verific� amplasamentul �i panta liniilor de dren.

3.2. Constatarea situa�iei lucr�rilor ascunse cât verificarea expres� a urm�toarelor :

a. Verificarea materialului filtrant în condi�ii :

- de granulometrie.

- permeabilitatea filtrului s� fie de 5—10 ori mai mare ca a p�mântului din jurul filtrului.

- Φ filtrului între 12—25 mm (cond. de protec�ie a tubului.

- materialul granular s�-�i men�in� propriet��ile fizico-mecanice în condi�iile terenului (Fe, Mn, ape freatice cu reac�ie acid�, alcolicâ).

- materialul s� nu con�in� substan�e toxice care s� înr�ut��easc� situa�ia apei drenate.

- permeabilitatea filtrului s� fie de minim 10 mm/zi.

b. Nu se admit denivel�ri pe traseul tubulaturii.

c. Tubulatura s� fie conform STAS 1626/74.

d. Drenurile vor putea fi dispuse cu o pant� general�, cu o abatere de ± 1% din panta proiectat�.

e. Asigurarea cotei de debu�are.

ANEXA VI-1

LISTA ACTELOR NORMATIVE

1. LEGI, DECRETE �I HCM, GENERALE

Legea nr.8/1977 – Asigurarea durabilit��ii, siguran�ei în exploatare, func�ionalit��ii �i calit��ii construc�iilor.

Legea nr. 7/1977 - Calitatea produselor �i serviciilor.

Legea nr. 32/1978 - Stabilirea �i sanc�ionarea contraven�iilor.

Decretul nr. 264/1976 - Organizarea �i func�ionarea IGSIC.

H.C.M. nr. 941/1959 — modificat prin Hot�rârea nr. 29/1959 �i H.C.M. nr. 362/60. M�suri referitoare la circula�ia m�rfurilor între unit��ile socialiste în scopul asigur�rii integrit��ii m�rfurilor la expedi�ie, transport �i destina�ie.

2. PRESCRIP�II TEHNICE

7.2.1. Cu caracter general

C 167—77 - Norme privind cuprinsul �i modul de întocmire, completare �i p�strare a c�r�ii tehnice a construc�iei.

C 16—84 - Normativ pentru executarea lucr�rilor de construc�ii pe timp friguros.

Ordinul IGSIC nr. 20/1977 privind modific�rile �i complet�rile aduse la „Instruc�iunile pentru verificarea calit��ii �i recep�ionarea lucr�rilor ascunse la construc�ii si instala�ii.

2.2. Lucr�ri de p�mânt �i terasamente

STAS 1913/1—82 Teren de fundare. Determinarea umidit��ii.

STAS 1913/3—76 Teren de fundare. Determinarea densit��ii

STAS 1913/4—76 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

STAS 1913/5-74 Teren de fundare. Determinarea granulozit��ii

STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilit��ii în laborator.

STAS 1913/13-84 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor.

STAS 2914-84 Lucr�ri de drumuri. Terasamente. Condi�ii generale.

STAS 8389-82 Lucr�ri de îmbun�t��iri funciare. Diguri. Condi�ii generale.

STAS 8972/1-84 Teren de fundare. Determinarea compresibilit��ii p�mânturilor prin încercarea edometric�.

STAS 9824/0-74 M�sur�tori terestre. Trasarea pe teren a construc�iilor. Prescrip�ii generale

STAS 8942/1-75 M�sur�tori terestre. Trasarea pe teren a construc�iilor civile, industriale �i agrozootehnice.

STAS 8942/2-75 M�sur�tori terestre. Trasarea pe teren a liniilor de cale ferat�.

STAS 9824/3—71 M�sur�tori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.

STAS 0350—83 Lucr�ri de îmbun�t��iri funciare. Verificarea compact�rii terasamentelor,

C 83—75 Îndrum�tor pentru executarea tras�rii de detaliu în construc�ii.

C 169—83 Normativ privind executarea lucr�rilor de terasamente pentru realizarea funda�iilor construc�iilor civile �i industriale (Bul. Construc�iilor nr. 1/1934).

2.3. Lucr�ri de funda�ii

STAS 2561/1—83 Teren de fundare. Pilo�i. Clasificare �i terminologie

STAS 2561/2-81 Teren de fundare. Funda�ii pe pilo�i. Încercarea în teren a pilo�ilor de prob�.

STAS 2561/4-74 Teren de fundare. Pilo�i fora�i de diametru mare. Prescrip�ii generale de proiectare, execu�ie �i recep�ie.

P 10—77 Normativ privind proiectarea �i executarea lucr�rilor de funda�ii directe la construc�ii.

C 160—75 Normativ privind alc�tuirea �i executarea pilo�ilor pentru funda�ii.

2.4. Lucr�ri de beton (monolit, prefabricat)

STAS 1275-80 Încerc�ri de laborator ale betoanelor. Încerc�ri pe betonul înt�rit. Determinarea rezisten�elor mecanice.

STAS 1759-80 Încerc�ri pe betoane. Încerc�ri pe betonul proasp�t.

STAS 1799-81 Construc�ii de beton, beton armat �i beton precomprimat. Tipul �i frecven�a încerc�rilor pentru verificarea calit��ii materialelor �i betoanelor.

STAS 6652/1-82 Încercarea nedistructiv� a betoanelor. Metode de încercare. Clasificare �i indica�ii generale.

STAS 6657/1-76 Elemente prefabricate de beton, beton armat �i beton precomprimat. Condi�ii tehnice generale de calitate.

STAS 6657/2-75 Elemente prefabricate de beton, beton armat �i beton precomprimat. Controlul statistic de recep�ie al caracteristicilor geometrice.

STAS 6657/3-71 Elemente prefabricate de beton, beton armat �i beton precomprimat. Procedee �i dispozitive de verificarea caracteristicilor geometrice.

STAS 7563-73 Încerc�ri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezisten�ei la compresiune.

STAS 227/1-78 Cimenturi. Încerc�ri fizice. Indica�ii generale

STAS 227/2-78 Cimenturi. Încerc�ri fizice. Determinarea fine�ii de m�cinare.

STAS 227/3-78 Cimenturi. Încerc�ri fizice. Determinarea constantei de volum.

STAS 227/4-78 Cimenturi. Încerc�ri fizice. Determinarea timpului de priz�.

STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapid� a m�rcii cimentului.

C 21-85 Normativ pentru executarea lucr�rilor din beton precomprimat.

C 28-83 Instruc�iuni tehnice pentru executarea prin sudarea electrica a îmbin�rilor �i înn�dirilor la arm�turile din o�el-beton.

C 41-76 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive (Bul. Construc�iilor nr. 8/1985).

C 41—76 Normativ pentru proiectarea, executarea �i folosirea cofrajelor glisante.

P 42—71 Normativ pentru executarea construc�iilor din panouri mari

C 140-79 Normativ pentru executarea lucr�rilor de beton �i beton armat

C 156—72 Îndrum�tor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3—71.

C 162—73 Normativ pentru alc�tuirea, executarea �i folosirea cofrajelor metalice plane pentru pere�i din beton monolit la cl�diri.

STAS 7039/1—611 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Condi�ii generale.

STAS 7194—79 Sudabilitatea o�elurilor. Elemente de baz�.

STAS 1125/2,3. 4—63 Electrozi.

STAS 7335/6—80 Protec�ia contra coroziunii. Construc�ii metalice îngropate. Protejarea conductelor li subtravers�ri de ap� .fi la treceri prin c�mine.

STAS 7335/7—79 Protec�ia contra coroziunii. Construc�ii metalice îngropate. Îmbin�ri electroizolante cu flan�e.

STAS 7335/8—79 Protec�ia contra coroziunii. Construc�ii metalice îngropate. Prize de poten�ial.

STAS 7.145/1—73 Tuburi �i mufe din azbociment pentru conducte sub presiune. Condi�ii generale.

STAS 7636—80 �evi din o�el sudate longitudinal pentru instala�ii.

STAS 8009—80 Preg�tirea suprafe�elor metalice pentru vopsire. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare.

STAS 8090—80 Robinet cu sertar din font� Pn 6. Dimensiuni

STAS 8091—80 Robinet cu sertar din o�el Pn 16. Dimensiuni

STAS 8183—80 O�eluri pentru �evi de uz general. M�rci �i condi�ii tehnice.

STAS 8382—80 Arm�turi industriale din font� �i o�el. Robinet de re�inere cu clapii. Condi�ii speciale.

STAS 8387—73 Re�ele de iriga�ii. Prescrip�ii generale de execu�ie si recep�ie.

STAS 8325—77 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Condi�ii generale.

STAS 9488-74 Mecanica fluidelor. Terminologie

Normativ Departamental Proiectarea �i executarea conductelor pentru iriga�ii �i desec�ri ISPIF-1981

I.D13-1971 Normativ Departamental condi�ionat DIF (DGIFCA) – Efectuarea încerc�rilor de presiune la conducte în sisteme de iriga�ii �i desec�ri.

I.D8-1979 Normativ Departamental DIF (DGEIFCA) – Executarea mecanizat� a terasamentelor �i efectuarea controlului de calitate pentru lucr�rile de îmbun�t��iri funciare.

[top]

CAIETUL VII — CINTRE, SPRIJINIRI, COFRAJE

CAPITOLUL 1 COFRAJE PENTRU BETOANE DE DIFERITE TIPURI


1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer� la verificarea calit��ii cofrajelor de diferite tipuri cuprinzând cofraje cu panouri refolosibile par�ial a elementelor de beton unicate, a cofrajelor din panouri de inventar demontabile, cofrajelor p��itoare �i cofrajelor glisante.

2. Prevederi comune

2.1. Panourile refolosibile par�ial, sau de inventar ale diferitelor tipuri de cofraje, înainte de montare trebuie s� fie verificate de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rii. La verificarea panourilor se vor avea în vedere urm�toarele aspecte :

- dac� prezint� rigiditatea necesar� pentru a nu se de forma ;

- starea de conservare ;

- dac� s-au executat remedierile deterior�rilor ap�rute anterior.

2.2. Cofrajele montate în oper�, având forma elementelor ce urmeaz� a se betona, înainte de montarea arm�turii, se verific� de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rii împreun� cu proiectantul. Verific�rile se refer� la coresponden�a cu prevederile din proiect, la condi�iile de calitate �i încadrarea în abaterile admisibile, conform normelor m vigoare.

3. Prevederile specifice cofrajelor din panouri de inventar, cofrajelor p��itoare �i cofrajelor glisante

Tehnologiile de montare �i demontare ale cofrajelor din panouri de inventar demontabile. ale cofrajelor p��itoare �i ale cofrajelor glisante se vor desf��ura pe baza unor instruc�iuni elaborate de proiectantul cofrajelor �i a prevederilor din normativele în vigoare.

4. Abateri limit�

Abateri limit� pt cofraje la construc�ii civile, industriale, agrozootehnice �i

speciale

Panourile cofrajelor

gata construite

Cofraje gata confec�ionate

1. Abateri limit� la dimensiunile panourilor :

- la lungimi

- la l��imi

2. Abateri limit� la dimensiunea liber� (lumin�)

- pentru pl�ci, pere�i sau grinzi

3. Abateri limit� la dimensiunile sec�iunilor transversale

- grosimi pere�i, pl�ci

- stâlpi, grind�

4. înclinarea limit� fa�a de orizontal� a muchiilor �i suprafe�elor

± 4 mm

± 3 mm

-

-

-

-

-

-

-

± 10 mm

± 2 mm

± 3 mm

2%

1,0%

5. Abaterile limit� la confec�ionarea �i montarea cofrajelor glisante se vor încadra în prevederile din „Normativ

- pe un m liniar

- pe toat� suprafa�a, la plan�eu

Abateri limit� pt cofraje la poduri �i pasarele

Panourile cofrajelor

gata confec�ionate

Cofraje gata confec�ionate

1 2 3

1. Abateri limit� la dimensiunile panourilor

- la lungimi ± 4 mm -

1 2 3

- la l��imi

2. Abateri limit� la dimensiunea liber� (lumina) în sec�iuni transversale

- la eleva�ii

- la funda�ii

3. Înclinarea fa�� de vertical� a muchiilor �i suprafe�elor

- pe un m liniar

- pe toat� în�l�imea la eleva�ii

4. Înclinarea fa�� de orizontal� a muchiilor �i suprafe�elor

- pe un m liniar

- pe toat� suprafa�a exclusive cuzine�ii

- pe suprafa�a unui cuzinet

5. Abateri la pozi�ia în plan a axelor

- pentru funda�ii

- pentru cuzine�i

6. Abateri la pozi�ia în plan vertical a cotei de nivel

- pentru funda�ii

- pentru restul eleva�ii-funda�ii

- pentru cuzine�i

± 3 mm

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

± 4 mm

± 6 mm

3‰

2,5‰

2‰

1‰

2,

± 15 mm

± 10 mm

± 20 mm

± 20 mm

± 2 mm

privind alc�tuirea, executarea �i folosirea cofrajelor glisante" indicativ C 41—76.

[top]

CAPITOLUL 2 CINTRE �I E�AFODAJE


1.1. Cintrele sunt construc�ii auxiliare de rezisten�� care în timpul execu�iei sus�in arce sau bol�i.

1.2. E�afodajele sunt construc�ii auxiliare de rezisten�� care sus�in în timpul execu�iei, grinzi sau cadre.

2. Prevederi comune

2.1. Cintrele �i e�afodajele pot fi executate din elemente de beton, de beton armat, de metal sau lemn. Pentru reducerea consumului de materiale �i al costului se recomand� ca cintrele �i e�afodajele s� se execute din elemente de inventar.

3. Verific�ri ce se execut�

3.1. La verificarea cintrelor �i e�afodajelor se vor avea în vedere în afara calit��ii materialelor folosite �i urm�toarele :

3.2. Funda�iile �i condi�iile de fundare s� fie conform proiectului.

3.3. Elementele de rezisten�� s� respecte prevederile proiectului în ceea ce prive�te sec�iunile, lungimile �i detaliile de îmbinare.

3.4. Platformele de lucru s� fie executate cu contra-s�ge�ile prev�zute în proiect �i amplasate astfel ca s� permit� realizarea construc�iei pe care o sus�ine, în conformitate cu planul de trasare din proiect.

3.5. Dispozitivele de descintrare sa fie corespunz�tor realizate conform prevederilor din proiect.

3.6. Înainte de începerea execu�iei construc�iilor sus�inute de cintre �i e�afodaje, se va face recep�ia acestora consemnându-se într-un proces verbal rezultatul verific�rilor ar�tate mai sus.

[top]

CAPITOLUL 3 SPRIJINIRI �I C�PTU�ELI LA CONSTRUC�II ÎN SUBTERAN — TUNELURI


1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplic� la lucr�rile în subteran pentru tuneluri.

1.2. Acestea sunt lucr�ri auxiliare necesare pentru asigurarea realiz�rii lucr�rilor de zid�rie în subteran, în orice categorie de terenuri

1.3. In func�ie de situa�ia local�, natura terenului �i adâncimea fa�� de nivelul terenului natural al lucr�rii, se poate aplica �i la lucr�rile de metrou �i subtravers�ri pietonale.

2. Prevederi comune

2.1. In terenurile de natur� argiloas�, nisipuri, pietri�uri etc, cu sau f�r� infiltra�ii �i care pot produce presiuni, se

utilizeaz� numai lemnul de brad.

2.2. Materialul lemnos necesar execu�iei lucr�rilor în subteran trebuie s� fie de calitate bun�, s� nu fie putred �i r�scopt.

2.3. In terenurile de natur� stâncoas� lemnul poate fi par�ial înlocuit cu material metalic, conform prevederilor proiectului.

2.4. Lemnul de esen�� tare, stejarul, se utilizeaz� numai pentru pene.

2.5. Construc�ia de lemn se va realiza conform prevederilor proiectului.

2.6. Se va respecta cu stricte�e metoda de execu�ie prev�zut� �i aplicarea întocmai a procesului tehnologic.

2.7. In caz de infiltra�ii se vor lua m�suri de colectarea �i evacuarea apelor.

2.8. Pe toat� perioada de execu�ie a lucr�rilor în subteran se vor lua m�suri de ventila�ie prin prevederea de instala�ii corespunz�toare condi�iilor locale.

2.9. În timpul execu�iei se vor urm�ri permanent ;

- direc�ia de avansare in conformitate cu prevederile proiectului de c�tre topometrul �antierului ;

- idem niveleta proiectat� ;

- suprafa�a excavat� în vederea asigur�rii înscrierii lucr�rii definitive de zid�rie.

2.10. La fiecare sfâr�it �i început de zi de lucru se va proceda la verificarea sprijinirilor �i interveni imediat cu remedieri, în locurile unde se constat� ced�ri sau semne de cedare a acestora.

3. Verific�ri de efectuat pe parcursul execu�iei

3.1. Amplasarea conform prevederilor proiectului.

3.2. Respectarea procesului tehnologic de execu�ie.

3.3. Urm�rirea direc�iei de avansare �i a niveletei

3.4. Verificarea calit��ii materialelor.

ANEXA VII-1

LISTA PRESCRIP�IILOR TEHNICE DE BAZA

- „Normativ pentru executarea lucr�rilor de beton �i beton armat” indicative C 140-79 (B.C. nr.12/1979 �i bro�ur�)

- “Normativ privind alc�tuirea, executarea �i folosirea cofrajelor glisante” indicative C 41-76 (B.C. nr.11-12/1976)

[top]

CAIETUL VIII ZIDARII �I PERE�I


1.1. Prevederile acestui capitol se aplic� la verificarea zid�riilor �i pere�ilor ce intr� în componen�a obiectelor �i în

condi�iile prev�zute la pct, 1.4 din partea I-a a prezentei prescrip�ii �i care se execut� din urm�toarele materiale : c�r�mizi pline �i blocuri ceramice cu goluri verticale �i orizontale, blocuri din beton cu agregate u�oare, blocuri �i pl�ci din beton celular autoclavizat. blocuri de piatr� natural�, c�r�mizi presate din sticl�, pl�ci din ipsos �i fosfogips pline �i cu goluri, fâ�ii din beton celular autoclavizat �i din ipsos, pl�ci din azbociment, din profile U de sticl�, din lut sau p�mânt stabilizat. în acest capitol sunt cuprinse �i verific�rile �i condi�iile de calitate pentru zid�riile refractare pentru cuptoare industriale, co�uri, canale de fum �i de ventila�ie.

2. Verific�ri de efectuat pe parcursul execut�rii lucr�rilor.

2.1. Toate materialele. semifabricatele �i prefabricatele care se folosesc la executarea zid�riilor �i pere�ilor se vor pune în oper� numai dup� ce conduc�torul tehnic al lucr�rii a verificat c� ele corespund cu prevederile proiectului �i prescrip�iilor tehnice. Verific�rile se fac pe baza documentelor care atest� calitatea materialelor �i le înso�esc la livrare (certificate de calitate, fi�e de transport), prin examinare vizual� �i m�sur�tori.

La materialele indicate la pct. 1.1. se vor verifica dimensiunile, marca, clasa �i calitatea în func�ie de condi�iile tehnice cerute pentru fiecare material.

C�r�mizile refractare presupun o sortare prealabil� pe calit��i �i dimensiuni, grupate pe toleran�e. Se va evita a�ezarea c�r�mizilor cu defecte sau prelucrate în prealabil prin t�iere, cioplire sau �lefuire spre interiorul cuptoarelor.

Verificarea mortarului �i betonului provenit de la sta�ii sau centrale de beton se face pe baza fi�ei de transport în care se precizeaz� marca, consisten�a, con�inutul de agregate mari, temperatura, precum �i prin încerc�ri pentru controlul realiz�rii m�rcii.

Verificarea arm�turilor se va face sub raportul diametrelor sortimentului �i alc�tuirilor plaselor sudate prin puncte.

Pentru ghermele �i buiandrugi, verificarea se face bucat� cu bucat�.

2.2. In cazul în care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect, conduc�torul tehnic al lucr�rii, de la caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita verificarea lui prin încerc�ri de laborator.

2.3. Verificarea calit��ii zid�riilor �i pere�ilor se face pe tot timpul execu�iei lucr�rilor de c�tre �eful de echip�, maistru, iar la lucr�ri ascunse �i de c�tre conduc�torul tehnic �i reprezentantul beneficiarului.

Verific�rile se fac vizual �i prin m�sur�tori.

2.4. Controlul asupra calit��ii materialelor în momentul punerii în oper� va consta din urm�toarele :

a) Zid�rii :

- se va examina starea suprafe�elor c�r�mizilor, blocurilor, pl�cilor de ipsos, c�r�mizilor de sticl�, interzicându-se folosirea celor acoperite de praf, impurit��i sau ghea�� ;

- se va verifica, în special pe timp c�lduros, dac� se ud�. c�r�mizile înainte de punerea în oper� ;

- pe m�sura execut�rii lucr�rilor, se va verifica dac� procentul de frac�iuni de c�r�mizi fa�� de cele întregi nu dep��esc limita maxim� de 15% ;

- se va examina starea suprafe�elor c�r�mizilor �i blocurilor refractare, interzicându-se folosirea celor cu �tirbituri sau cu col�uri rupte ;

- se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezice (foarte higroscopice) interzicându-se utilizarea acelor c�r�mizi care au devenit friabile prin depozitare necorespunz�toare :

- prin m�sur�tori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru �i la fiecare �arj� de mortar cât mai frecvent dac� consisten�a mortarului de zid�rie se înscrie in limitele prev�zute in normativele P2—85 ; C.14—82 �i in instruc�iunile tehnice P.104—83 ;

8…..13 cm la zid�rie din c�r�mizi pline �i blocuri din beton cu agregate grele sau u�oare ;

7……8 cm la zid�ria din c�r�mizi �i blocuri cu goluri verticale �i orizontale ;

10…….11 cm la zid�ria din blocuri mici �i pl�ci de beton celular autoclavizat;

4……..5 cm la zid�ria din c�r�mizi de sticl� ;

11…….13 cm la pasta de ipsos pentru pl�ci �i fâ�ii de ipsos ;

- ghermelele se vor examina bucat� cu bucat�, verificându-se forma, dimensiunile lor, protec�ia împotriva umidit��ii, conform prevederilor din normativul P2—85.

b) Pere�i:

- se va examina starea suprafe�elor fâ�iilor de beton celular autoclavizat, fâ�iilor de ipsos, pl�cilor de azbociment, profilelor U din sticl�, interzicându-se folosirea celor fisurate �i acoperite cu praf sau alte impurit��i;

- la profilele U din sticl� se va verifica dac� lungimea acestora corespunde proiectului de execu�ie ;

- ghermelele se vor verifica bucat� cu bucat� verificându-se forma, dimensiunile lor �i protec�ia împotriva umidit��ii.

2.5. Executarea zid�riilor �i pere�ilor nu va putea începe decât numai dup� ce se va fi verificat existen�a proceselor verbale de lucr�ri ascunse, care s� ateste c� suportul peste care se execut� zid�ria corespunde prevederilor proiectului �i prescrip�iilor tehnice respective.

Lucr�rile de zid�rie refractar� trebuie s� se execute la o temperatur� a mediului înconjur�tor de minimum +5"C pentru a fi ferite de ac�iunea înghe�ului.

2.6. Verificarea calit��ii execu�iei zid�riilor const� din urm�toarele :

- prin m�sur�tori la fiecare zid se va. verifica dac� rosturile verticale sunt �esute Ia fiecare rând, astfel ca suprapunerea c�r�mizilor din dou� rânduri succesive pe în�l�ime s� se fac� pe minimum 1/4 c�r�mid� în lungul zidului �i 1/2 c�r�mid� pe grosime ; la blocurile ceramice, din beton cu agregate u�oare �i din beton celular autoclavizat se va verifica dac� rosturile verticale sunt �esute la fiecare rând ca suprapunerea blocurilor s� se fac� pe 1/2 bloc ;

- la zid�ria executat� din pl�ci de beton celular autoclavizat sau din ipsos se va verifica dac� �eserea vertical� s-a f�cut la fiecare rând, iar suprapunerea pl�cilor s-a f�cut pe 1/2 plac� ;

- la c�r�mizile presate din sticl� se va verifica pozi�ionarea arm�turilor verticale �i orizontale astfel încât grosimea rosturilor s� nu dep��easc� 8... 10 mm; rosturile verticale la zid�rie din c�r�mizi de sticl� nu sunt �esute ca în cazul zid�riilor obi�nuite ;

- se vor verifica grosimile rosturilor orizontale �i verticale ale zid�riei prin m�surarea a 5—:20 rosturi la fiecare zid ; media aritmetic� a m�sur�torilor f�cute cu precizie de 1 mm trebuie s� se înscrie în limitele abaterilor admisibile din anexa VIII. 1 ;

- vizual, se va verifica in toate zidurile dac� toate rosturile verticale �i orizontale sunt umplute complet cu mortar cu excep�ia adâncimii de 1...1.5 cm de la fe�ele v�zute ale zid�riei; nu se admit rosturi neumplute. La pere�ii din pl�ci de ipsos rosturile se umplu complet cu pasta de ipsos ;

- orizontalitatea rândurilor de .zid�rie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel �i dreptarului la toate zidurile ;

- modul de realizare a leg�turilor zid�riilor se va verifica la toate col�urile, ramifica�iile �i intersec�iile, asigurându-se executarea lor conform cu prevederile din normativul P2—85 �i instruc�iunile tehnice C.190—79 si C.198—79 ;

- grosimea zid�riilor se va verifica la fiecare zid în parte. Verificarea grosimii zid�riei se va face prin m�surarea cu precizie de 1 mm a distan�ei pe orizontal� dintre dou� dreptare aplicate pe ambele fe�e ale zidului. M�surarea

grosimii se face

- la trei în�l�imi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetic� a rezultatelor se compar� cu grosimea prev�zut� în proiect ;

- verticalitatea zid�riei (suprafe�elor �i muchiilor) se verific� cu ajutorul firului de plumb �i dreptarului cu lungimea de cca. 2.5 m. Verificarea se face în câte trei puncte pe în�l�ime la fiecare zid ;

- planeitatea suprafe�elor �i rectiliniaritatea. Unitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafa�a zidului a unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m �i prin m�surarea, cu precizia de 1 mm, a distan�ei dintre rigl� �i suprafa�a sau muchia respectiv�. Verificarea se face la toate zidurile ;

- lungimea �i în�l�imea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor �i ale plinurilor dintre goluri se verific� prin m�surarea direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei m�sur�tori se compar� cu dimensiunile din proiect.

2.7. La zid�ria armat�, pe lâng� cele ar�tat la pct. 2.6. se

- se va verifica dac� armarea zid�riei sau plasei sudate prin puncte se face în sec�iunile prev�zute în proiect;

- prin m�sur�tori cu precizie de 1 mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale �inând seama c� acestea trebuie s� fie egal� cel pu�in cu suma grosimilor a dou� bare plus 4 mm ; totodat� se va controla dac� stratul de mortar de acoperire a arm�turii în dreptul rosturilor este din ciment �i are cel pu�in 2 cm grosime.

2.8. La zid�ria complex� definit� conform normativului C.126—75 se va verifica la fiecare stâlpi�or de beton armat urm�toarele :

- trasarea pozi�iei stâlpi�orilor ;

- sortimentul �i diametrele arm�turilor ;

- dimensiunile �i intervalele dintre �trepii de zid�rie (atunci când ace�tia sunt prev�zu�i în proiect);

- pozi�ionarea corect� pe în�l�imea zid�riei a arm�turilor din rosturile orizontale prin care se realizeaz� leg�tura dintre stâlpi�ori �i zid�rie ;

- cofrarea �i betonarea stâlpi�orilor.

2.9. La zid�ria mixt� definit� conform normativului P.2—85 pe lâng� cele ar�tate la pct. 2.6. se va acorda o aten�ie deosebit� realiz�rii tuturor leg�turilor dintre zidul de c�r�mid� �i cele de beton ; în acest scop se va verifica dac� la fiecare al patrulea rând se a�eaz� câte o c�r�mid� la intervale de maximum 1 mm în lungul zidului cu alternarea c�r�mizilor pe în�l�imea acestuia, totodat� se va controla dac� cel pu�in la 1 m pe în�l�ime se execut� un rând continuu de leg�turi în c�r�mizi a�ezate transversal.

2.10. Pentru elementele de beton armat care într� în componen�a zid�riilor se aplic� în mod corespunz�tor �i prevederile caietului V din prezen�a prescrip�ie.

2.11. La zid�ria de umplutur� �i la lucr�rile de placare a fa�adelor cu pl�ci de b.c.a. verific�rile constau din urm�toarele :

- se va. verifica dac� ancorarea zid�riei �i a placajelor de stâlpi �i diafragme se execut� conform prevederilor proiectului în ceea ce prive�te diametrele �i num�rul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor, sec�iunile in care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat ;

- s� se verifice vizual dac� zid�ria a fost bine împ�nat� între plan�ee iar rosturile verticale dintre zid�rie �i stâlpi sau diafragme sunt umplute complet cu mortar ; se va controla dac� suprafe�ele stâlpilor sau diafragmelor de beton armat care vin în contact cu zid�ria se amorseaz� cu mortar de ciment.

La zid�ria refractar�, pe lâng� cele ar�tate la pct. 2.6. se va verifica urm�toarele :

- modul de realizare a cheilor de la bol�i (nu este indicat� folosirea cheilor cu grosimi prea mici în partea inferioar�) ;

- executarea rosturilor de dilatare în zid�ria cuptoarelor �i a canalelor de fum ;

- împ�narea c�ptu�elii co�urilor de fum în structura de rezisten��, tronsonarea izola�iei termice c�tre c�ptu�eala �i co�, precum �i etan�area rosturilor cu �nur de azbest în dreptul consolelor ;

- modul de realizare a zid�riei canalelor de fum independent de c�ptu�eala co�urilor, etan�area f�cându-se cu �nur de azbest;

2.12. Rezultatele tuturor verific�rilor prev�zute în acest capitol �i care se refer� la zid�rii portante, ce urmeaz� a se tencui se înscriu în procese verbale de lucr�ri ascunse. De asemenea, se înscriu în procese verbale de lucr�ri ascunse, rezultatele verific�rilor care au rol de izolare termic� sau fonic�.

2.13. La controlul �i recep�ia cl�dirilor �i a construc�iilor de zid�rie de piatr� se vor preciza urm�toarele :

- dac� materialele �i piesele întrebuin�ate corespunde celor prescrise în proiecte �i standarde ;

- dac� dimensiunile elementelor de construc�ie executate corespund celor din proiect;

- dac� rosturile de dilatare �i tasare sunt bine executate în locurile prev�zute în proiect ;

- dac� nu s-au ivit defecte din cauza tas�rilor ;

- dac� s-au l�sat golurile �i �an�urile pentru conductele de ap�, canalizare. înc�lzire, prev�zute în proiect ;

- verticalitatea zidurilor, stâlpilor, u�ilor �i ferestrelor ;

- orizontalitatea glafurilor ;

- dac� buiandrugii sunt bine a�eza�i deasupra golurilor de centrarea stâlpilor precum �i a grinzilor principale �i secundare pe stâlpi �i ziduri;

- executarea conform cu planurile a încastr�rii corni�elor ;

- calitatea suprafe�ei pere�ilor de fa�ad� netencui�i;

- leg�tura dintre zid�ria de umplutur� �i elementele scheletului.

3. Verific�ri de efectuat la încheierea fazei de lucru

3.1. Verific�rile scriptice constau din examinarea existen�ei �i analizarea con�inutului proceselor verbale de lucr�ri ascunse la pct. 2.12...2.13, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de încercare sau a actelor încheiate cu comisia execut�rii remedierilor, precum �i a dispozi�iilor de �antier date de beneficiar, proiectant sau organele de control.

3.2. Verific�rile directe se efectueaz� prin sondaj �i se refer� la acelea�i elemente ca �i cele de la pct. 2.1...2.13, de mai sus, cu frecven�a de cea. 1/4 din aceea de la pct. 2.1...2.13, îns� cel pu�in câte unul la fiecare 100 m2 de perete.

Verificarea rosturilor zid�riei refractare se efectueaz� cu lama de control, dimensiunile fiind variabile în raport cu calitatea zid�riei cerut� prin proiect;

- zid�rie deosebit de îngrijit�, cu rosturi pân� la 1 mm ;

- zid�rie îngrijit�, cu rosturi de 1—2 mm ;

- zid�rie izolatoare de c�r�mid� din diatomit, cu rosturi de 3—4 mm.

3.3. Dup� executarea recep�iei pe faz�, comisia încheie un proces verbal în care consemneaz� verific�rile efectuate, rezultatele ob�inute �i concluzia cu privire la posibilitatea continu�rii lucr�rilor sau propune supunerea lor unei comisii de expertiz�

4. Pere�ii

4.1. La executarea pere�ilor desp�r�itori din fâ�ii de ipsos sau din beton celular autoclavizat verificarea calit��ii execu�iei const� din urm�toarele :

- piesele metalice folosite la montaj, s� fie protejate contra coroziunii ;

- se va verifica modul de prindere a obiectelor sanitare, a tâmpl�riei metalice �i de lemn ;

- se va verifica aplicarea amorsei pe canaturile fâ�iilor pe care urmeaz� s� se aplice pasta de ipsos sau mortarul adeziv, executarea corect� a rosturilor, dac� acestea sunt bine umplute.

4.2. La executarea pere�ilor din profile U din sticl�, verificarea calit��ii execu�iei const� din urm�toarele :

- se va verifica calitatea protec�iei anticorozive a riglelor, montan�ilor �i alte elemente metalice, dup� care se va începe montajul pere�ilor ;

- nu se vor monta profile sparte, cr�pate sau care nu îndeplinesc condi�iile tehnice din STAS 11554—30;

- se va verifica ca t�ierea profilelor s� se fac� numai cu scule adecvate ;

- se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etan�area rosturilor necesare pentru realizarea unei bune etan�eit��i ;

- umplerea rosturilor verticale cu chit Alutchit sau Romalchid se va face numai cu pistolul manual sau pneumatic, neadmi�ându-se folosirea altor mijloace ;

4.3. La executarea pere�ilor din pl�ci de azbociment se vor urm�ri �i verifica urm�toarele :

- nu se vor monta pl�ci sau piese accesorii de azbociment deteriorate ;

- se va verifica protec�ia anticoroziv� a pl�cilor �i accesoriilor de azbociment folosite in medii agresive.

- marginile vizibile longitudinale �i transversale ale pl�cilor vor fi pe aceia�i vertical� �i orizontal� admi�ându-se abateri de ± 1 cm ;

- se va verifica continuitatea stratului termoizolator în dreptul rosturilor orizontale �i verticale dintre pl�ci, neadmi�ându-se întreruperi;

- nu se admite montarea pl�cilor sau panourilor de material termoizolator care au fost umezite, datorit� transportului sau depozit�rii necorespunz�toare.

4.4. La recep�ionarea construc�iilor executate din lut sau p�mânt argilos stabilizat, comisia de recep�ie va constata �i va consemna în procese verbale dac� au fost efectuate încerc�rile privind prepararea amestecului, confec�ionarea blocurilor �i dac� au fost respectate prevederile cuprinse în C 192—79.

5. Verific�ri de efectuat Ia recep�ia preliminar� a obiectului

5.1. Comisia de recep�ie preliminar� a obiectului prin membri s�i de specialitate sau prin speciali�ti în afara ei, procedeaz� la verificarea scriptic� �i verific�ri directe prin sondaje privind dimensiunile, planitatea, verticalitatea zid�riilor �i pere�ilor �i dimensiunile golurilor.

5.2. În caz c� o parte din aceste verific�ri dau rezultate nesatisf�c�toare, se va dubla num�rul lor ; dac� �i în acest

caz o parte din rezultate sunt nesatisf�c�toare comisia va proceda conform punctului 2.3 din partea I-a a prezentului normativ. (Caietul I)

ANEXA VIII.1

ABATERI LIMIT�

Abaterile limit� fa�� de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescrip�iile legale în vigoare sunt conform tabelului

Nr. crt Caracteristicile zid�riilor �i pere�ilor

Abateri limit� mm

Observa�ii

1 2 3 4

1 La dimensiunile zidurilor la grosimea de execu�ie a zidurilor:

a) din c�r�mizi �i blocuri ceramice

- ziduri cu grosimea 63 mm

± 3

La zidurile cu materiale pro-venite din demol�ri abate-rile limit� se pot majora cu 50%

- ziduri cu grosimea de 90 mm ± 4

- ziduri cu grosimea de 115 mm +4

-6


-6


-8

- ziduri cu grosimea > 240 mm ± 10

b) din blocuri mici de beton cu agregate u�oare :


± 4


- ziduri cu grosimea ≥ 365 mm ± 10

c) din blocuri mici, fâ�ii �i pl�ci de beton celular autoclavizat :


± 4



d) din pl�ci �i fâ�ii de ipsos : ± 0,5

- ziduri cu grosimea de 70 mm

- ziduri cu grosimea de 80 mm ± 0,5

1 e) din c�r�mizi presate de sticl� :


La zidurile cu materiale pro-venite din demol�ri abate-rile limit� se pot majora cu 50%


g) din pl�ci de azbociment ondulat :


h) din lut �i p�mânt stabilizat :


i) din piatr� natural� :


-10

+20

2 La goluri:

a) pt ziduri din c�r�mizi, blocuri ceramice �i din blocuri mici de beton

cu agregate u�oare:

- cu dimensiunea golului 100 cm

± 10

- cu dimensiunea golului > 100 cm +20

-10

b) pt ziduri din blocuri mici, din pl�ci �i fâ�ii de beton celular autoclavizat ± 20

c) pt ziduri din pl�ci �i fâ�ii din ipsos ± 20

d) din c�r�mizi presate din sticl� ± 20

e) din profile de sticl� U închis �i deschis ± 20

f) din pl�ci de azbociment ondulat ± 20

g) din lut �ip�mânt stabilizat ± 20

h) din piatr� natural� ± 20

3 La dimensiunile în plan ale înc�perilor:

- cu latura înc�perii 300 cm

± 15

- cu latura înc�perii > 300 cm ± 20

4 La dimensiunile par�iale în plan(ni�e, �pale�i, etc) ± 20

5 La dimensiunile în plan a întregii cl�diri ± 50 Cu condi�ia ca

denivelarea unui plan�eu s� nu dep��easc� 15 mm

6 La dimensiunile verticale :

a) pt ziduri din c�r�mizi, din blocuri ceramice �i din blocuri mici de beton cu agregate u�oare :

- pentru un etaj

± 20

- pt intrarea în cl�dire (cu max 3 niveluri)

+50

-20

b) Pt ziduri din blocuri mici �i din pl�ci de beton celular autoclavizat

- pentru un etaj

± 20

- pentru întreaga cl�dire (cu 2 niveluri) executat� din blocuri mici ± 30

c) pt ziduri din pl�ci �i fâ�ii de ipsos

- pentru un etaj ± 20

- pentru întreaga cl�dire ± 30

d) din c�r�mizi presate din sticl�

- pentru un etaj ± 20

- pentru întreaga cl�dire ± 30

e) din profile de sticl� U închis �i deschis

- pentru un etaj

± 20

-pentru întreaga cl�dire ± 30

f) din pl�ci de azbociment

- pe un etaj ± 20

- pe întreaga cl�dire ± 30

g) din lut �i p�mânt stabilizat

- pe un etaj ± 20

- pe întreaga cl�dire ± 30

h) din piatr� natural�

- pe un etaj ± 20

6 - pe întreaga cl�dire ± 30

7 La dimensiunea rosturilor dintre c�r�mizi, blocuri sau pl�ci :

- rosturi orizontale

+5

-2

La stâlpi portan�i cu sec�iunea 0,1 m2 abaterile limit� se mic�oreaz� cu 50%

- rosturi verticale +5

-2

- pentru ziduri aparente ± 2

8 La suprafe�e �i muchii

a) la planeitatea suprafe�elor

- pentru ziduiri portante

3mm/m

Max. 10mm pentru o camer�

- pentru ziduri neportante 5mm/m

- pentru ziduri aparente, portante �i neportante

2mm/m

b) la rectilinitatea muchiilor

- pentru ziduri portante

2mm/m Cel mult 20 mm pe lungimea neîntrerupt� a zidului

- pentru ziduri neportante 4mm/m

- pentru ziduri aparente, portante �i neportante

1mm/m Cel mult 100 mm pe lungimea neîntrerupt� a zidului

c) la verticalitatea suprafe�elor �i muchiilor


3mm/m

Cel mult 10mm pe etaj �i 30 mm pe întreaga în�l�ime a cl�dirii

- pentru ziduri neportante 6mm/m Cel mult 10mm pe etaj

- pentru ziduri aparente, portante �i neportante 2mm/m

Cel mult 5mm pe etaj �i cel mult 20mm îe întreaga în�l�ime a cl�dirii

9 Abateri fa�� de orizontal�, a suprafe�elor superioare ale fiec�rui rând de c�r�mizi sau blocuri

a) pentru ziduri din c�r�mizi, din blocuri ceramice �i din blocuri mici de beton cu agregate u�oare


2mm/m

ANEXA VIII-2



Orice modific�ri ulterioare în cuprinsul prescrip�iilor din lista de mai jos, ca �i orice noi prescrip�ii ap�rute dup� intrarea în vigoare a celei de fa��, sunt obligatorii chiar dac� nu concord� cu prevederile din textul al�turat.

În consecin��, utilizatorii prezentei prescrip�ii trebuie s� men�in� la curent lista de mai jos, introducând treptat în ea modific�rile sau complet�rile survenite.

1. STAS 10109/1-82 Construc�ii civile, industriale �i agrozootehnice. Lucr�ri de zid�rie. Alc�tuire �i calcul.

2. STAS 2917-79 Lucr�ri de zid�rie din piatr� natural�. Prescrip�ii de alc�tuire.

3. STAS 2634-80 Mortare obi�nuite pentru zid�rie �i tencuieli. Metode de încercare.

- pentru ziduri neportante 3mm/m Cel mult 20mm

pe toat� supra-fa�a neîntrerupt� a zidului

b) pt ziduri din blocuri �i din pl�ci de beton celular autoclavizat


4mm/m

Cel mult 15mm pe toat� supra-fa�a neîntrerupt� a zidului

- pentru ziduri neportante

6mm/m


c) pentru ziduri din pl�ci de ipsos


3mm/m


d) pentru ziduri din c�r�mizi de sticl�


3mm/m


10 La coaxialitatea zidurilor suprapuse

- dezaxarea de la un nivel la urm�torul

± 10

Cel mult 30 mm dezaxare maxim� cumulat� pe toate nivelurile.

- maxim� pe întreaga construc�ie ± 30

11 La rosturile de dilata�ie, de tasare �i antiseismice

- la în�l�imea rostului

+10

-20

- la verticalitatea muchiilor rosturilor 2mm/m Cel mult 20mm pentru întreaga în�l�ime a cl�dirii

4. STAS 1030-85 Mortare obi�nuite pentru zid�rie �i tencuieli. Clasificare �i condi�ii tehnice.

5. P 104-83 Instruc�iuni tehnice pentru proiectarea �i executarea pere�ilor, plan�eelor �i acoperi�urilor din elemente de beton celular autoclavizat.

6. P 42-71 Normativ pentru executarea construc�iilor din panouri mari (B.C 4/1975)

7. P2-85 Normativ privind alc�tuirea, calculul �i executarea structurilor din zid�rie (B.C 11/1985)

8. C 14-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate u�oare la lucr�rile de zid�rie (B.C. 9/1983)

9. C 17-82 Instruc�iuni tehnice pentru stabilirea compozi�iei �i prepararea mortarelor de zid�rie �i tencuial� (B.C 1/1983)

10. C 116-76 Instruc�iuni tehnice pentru alc�tuirea �i executarea pere�ilor din pl�ci ondulate din azbociment (B.C. 11/1982)

11.C 198—79 Instruc�iuni tehnice privind tehnologia de fabrica�ie �i montaj a pl�cilor �i fâsiilor pentru pere�i desp�r�itori din ipsos �i alte materiale locale (Bul. Constr. 11/1979).

12. C 190—79 Instruc�iuni tehnice pentru alc�tuirea �i executarea pere�ilor desp�r�itori din pl�ci de fosfogips �i de ipsos cu zgur� expandat� C 190—79 (Bul. Constr. 9/1979).

13. STAS 11551—80 Profile U din sticl�.

14. C 192—79 Instruc�iuni tehnice pentru executarea lucr�rilor de construc�ii din lut �i p�mânturi stabilizate C 192—79 (Bul. Construc�iilor 9/1979).

15. C 193—79 Instruc�iuni tehnice pentru executarea zid�riilor de piatr� brut� C 193—79 (Bul. Constr 9/ 1979).

16. STAS 10690—80 C�r�mizi presate din sticl� cu goluri.

17. STAS 2863/1,2—76 Piese presate din sticl� pentru construc�ii.

18. STAS 1836—80 Produse termoizolatoare din diatomit.

19. STAS 1708—76 Mas� de diatomit pentru izola�ii termice.

20. STAS 5185/1—30 C�r�mizi �i blocuri ceramice cu goluri verticale. Condi�ii tehnice de calitate.

21. STAS 5185/2—80 C�r�mizi �i blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme �i dimensiuni.

22. STAS 457—80 C�r�mizi pline presate pe cale umed�.

23. STAS 230—76 Produse refractare. Clasificare.

24. STAS 131—76 C�r�mizi de format rectangular �i pan�. Forme �i dimensiuni.

25. STAS 6253—74 Produse refractare. Umeri pentru bolt�. Forme �i dimensiuni

26. STAS 4473/1—66 Produse refractare silica pentru cuptoare de topit sticl�. Forme �i dimensiuni.

27. STAS 4473/2—79 Produse refractare silica pentru cuptoarele de topit sticl�. Condi�ii tehnice de calitate.

28. STAS 136—74 Produse refractare silico-aluminoase de uz general. Condi�ii tehnice de calitate.

29. STAS 2744—81 C�r�mizi pentru cuptoarele de înc�lzire din industria metalurgic� �i a construc�iilor de ma�ini.

30. STAS 2815—81 Produse refractare silico-aluminoase. C�r�mizi pentru cuptoarele rotative din industria cimentului. Condi�ii tehnice.

31. STAS 6502—71 C�r�mizi refractare pentru înzidirea cuptoarelor rotative din industria cimentului. Forme �i dimensiuni.

32. Stas 2555-81 Produse refractare silico-aluminoase. C�r�mizi �i blocuri pentru furnale.

33. STAS 2816-77 Produse refractare silico-argiloase antiacide.

34. STAS 3512/1-79 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase. Condi�ii tehnice generale de calitate.

35. STAS 3512/2-79 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase fasonate prin presare. Condi�ii tehnice speciale de calitate.

36. STAS 3512/3-81 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase fasonate prin turnare �i t�iere. Condi�ii tehnice speciale de calitate.

37. STAS 8347-76 Produse refractare magnezitice de uz general. Condi�ii tehnice de calitate.

38. STAS 134/1-83 Mortare semiacide, de �amot� �i aluminoase.

39. STAS 11081-78 Chit refractar silico-aluminos.

[top]

CAIETUL IX: TENCUIELI


1.1. Prevederile prezentului capitol se refer� la tencuielile dri�cuite �i la gleturile sub�iri (de tip GIPAC) aplicate pe pere�i �i pe tavane, precum �i la tencuielile exterioare dri�cuite �i speciale (simili-piatr�, buciardate, piept�nate) utilizate la cl�dirile de locuin�e �i social culturale.

1.2. Nu intr� în prevederile acestui capitol lucr�rile cu rol direct de hidro-termo sau fonoizola�ie, acestea fiind tratate la capitolul XIII sau cele pentru protec�ia contra agen�ilor agresivi, tratate la capitolul XIX.


2.1. Tencuielile fiind lucr�ri destinate — de regul� — a r�mâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificat� oricând, chiar dup� terminarea întregului obiect �i in consecin�� nu este necesar a se încheia procese-verbale de lucr�ri ascunse, decât numai pentru fazele lucr�rii; fac excep�ie tencuielile aplicate la interiorul unor recipien�i în care accesul ulterior nu mai este posibil.

2.2. Verificarea calit��ii suportului, pe care se aplic� tencuiala se va face în cadrul verific�rii, execut�rii acestui suport (zid�rie, betoane etc).

Este strict interzis a se începe executarea oric�ror lucr�ri de tencuial� înainte ca suportul în întregime sau succesiv pentru fiecare por�iune ce urmeaz� a fi tencuit� s� fi fost verificat �i recep�ionat conform „Instruc�iunilor pentru verificarea lucr�rilor ascunse" precum �i prezentului normativ.

2.3. Pe parcursul execut�rii lucr�rilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execu�ie, prev�zut� în prescrip�iile tehnice, preg�tirea suprafe�ei suport, utilizarea tipului �i compozi�iei mortarului indicat în proiect, precum �i aplicarea straturilor succesive f�r� dep��irea grosimilor maxime prev�zute în prescrip�ii; de asemenea, este necesar de a se urm�ri aplicarea m�surilor de protec�ie împotriva usc�rii for�ate (de ex. prin vînt, însorire), sp�l�ri prin ploaie, înghe��ri.

3. Prevederi pentru materiale

3.1. Toate materialele �i semifabricatele (de ex. mortarele preparate centralizat) care se folosesc ia executarea tencuielilor interioare dri�cuite (inclusiv gleturi sub�iri) �i a tencuielilor exterioare dri�cuite �i speciale se vor pune în oper� numai. dup� verificarea de conduc�torul tehnic al lucr�rii a coresponden�ei lor cu prevederile �i specifica�iile din standardele în vigoare. Verific�rile se fac pe baza documentelor care înso�esc materialele la livrare, prin examinare vizual� �i prin încerci.: de laborator f�cute prin sondaj.

4. Prevederi pentru mortare si paste.

4.1. Pentru prepararea diferitelor tipuri �i m�rci de mortare si pante pentru tencuieli se utilizeaz� materialele prev�zute in Instruc�iuni tehnice C. 17-82.

4.2. Perioada maxim� de utilizare a mortarelor din momentul prepar�rii lor variaz� în func�ie de natura liantului astfel :

- la mortarele de var, pentru tencuieli interioare pân� la 12 h ;

- la mortarele de ipsos-var, pentru gleturi (cu întârzietor de priz� în amestec), pân� la 1 h.

4.3. Consisten�a mortarelor se va stabili în raport cu felul lucr�rilor �i cu suprafa�a pe care se aplic�, astfel :

- pentru �pri� (aplicare mecanizat�), 12 cm ;

- pentru �mir (tavane, în cazul aplic�rii manuale) 5—7 cm ;

- pentru grund (aplicare mecanizat�) 10—12 cm ;

- pentru stratul vizibil, executat din mortar f�r� ipsos.7—8 cm.

4.4. Mortarele provenite de la sta�ii sau centrale de mortar, chiar situate în incinta �antierului, vor fi introduse în lucrare numai dac� transportul este înso�it de o fi��, care s� con�in� indicarea tuturor caracteristicilor tehnice ale mortarului.

4.5. Rezultatele încerc�rilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conduc�torului tehnic al lucr�rii în termen de 48 ore de la încercare. în toate cazurile în care rezultatul încerc�rii este sub 75% din marca prescris�, se va anun�a beneficiarul pentru a stabili dac� tencuiala poate fi acceptat�. Aceste cazuri se înscriu în registrul de procese verbale de lucr�ri ascunse �i se vor men�iona în prezentarea ce se pred� comisiei de recep�ie preliminar� ; aceast� comisie va hot�râ definitiv asupra accept�rii tencuielii respective.

5. Prevederi pentru executarea tencuielilor

5.1. Condi�ii tehnice de execu�ie ale tencuielilor interioare �i exterioare privind controlul �i preg�tirea stratului suport trasarea �i amorsarea suprafe�elor de tencuit, executarea grundului, executarea stratului vizibil, sunt indicate în „Normativ pentru executarea tencuielilor umede" C. 18-83.

5.2.In cazul în care se execut� lucr�ri de tencuieli pe timp friguros (la o temperatur� mai mic� de +5°C), se vor lua m�surile speciale prev�zute în „Normativ pentru executarea lucr�rilor pe timp friguros" C.16-84.

5.3. Dup� executarea tencuielilor se vor lua m�suri pentru protec�ia suprafe�elor proasp�t tencuite, pân� la înt�rirea mortarului de urm�toarele ac�iuni :

-umiditatea mare, care întârzie înt�rirea mortarului �i îl altereaz� ;

- uscarea for�at�, care provoac� pierderea brusc� a apei din mortarul de pe suprafa�a tencuit�, uscare care poate proveni din curen�i de aer, expunerea îndelungat� la razele soarelui, supraînc�lzirea înc�perilor, instalarea sobelor �i a cocsierelor în imediata apropiere a pere�ilor proaspe�i tencui�i.

- lovituri, vibra�ii, provenite din darea în exploatare a cl�dirilor respective înainte de termen ;

- înghe�area tencuielilor înainte de uscarea lor.

6. Recep�ia calitativ� a tencuielilor �i tratamentelor sub�iri (gleturi, inclusiv gipac)

6.1. Tencuielile fiind lucr�ri destinate — în general — a r�mâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificat� oricând, chiar dup� terminarea întregului obiect �i în consecin�� nu este necesar a se încheia procese verbale de lucr�ri ascunse, ci numai pentru fazele de lucr�ri; fac excep�ie tencuielile aplicate la interiorul unor recipient! în care accesul ulterior nu mai este posibil.

6.2. Este interzis a se începe executarea oric�ror lucr�ri de tencuire, înainte ca suportul — în întregime sau succesiv pentru fiecare por�iune ce urmeaz� a fi tencuit� — s� fi fost verificat �i recep�ionat conform instruc�iunilor pentru verificarea �i recep�ionarea lucr�rii — prezentului normativ.

6.3. Verificarea calit��ii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care dep��esc abaterile admisibile, în vederea efectu�rii remedierilor �i a lu�rii de m�suri pentru ca acestea s� nu se repete în continuare.

6.4. Înainte de începerea lucr�rilor de tencuieli, este necesar a se verifica dac� au fost executate �i recep�ionate toate lucr�rile destinate a le proteja (de ex. învelitori, plan�ee etc), a c�ror execu�ie ulterioar� ar putea provoca deteriorarea lor (de ex. conducte pentru instala�ii, timpl�rie etc.), precum �i dac� au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, supor�i, col�are).

6.6. Rezultatele încerc�rilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conduc�torului tehnic al lucr�rii în termen de 48 ore de la încercare. In toate cazurile în care rezultatul încerc�rii este sub 75% din marca prescris�, se va anun�a beneficiarul pentru a stabili dac� tencuiala poate fi acceptat�. Aceste cazuri se înscriu în procese verbale de lucr�ri ascunse �i se vor men�iona în prezentarea ce se pred� comisiei de recep�ie preliminar� ; aceast� comisie va hot�râ definitiv asupra accept�rii tencuielii respective.

6.7. Recep�ia pe faze de lucr�ri se face în cazul tencuielilor pe baza urm�toarelor verific�ri la fiecare tronson în parte :

a) rezisten�a mortarului ;

b) num�rul de straturi aplicat �i grosimile respective (determinate prin sondaje în num�rul stabilit de comisie, iar cel pu�in câte unul la fiecare 200 m2);

c) aderen�a la suport �i între straturi (cu aceia�i frecven�� ca la lit. b);

d) planeitatea suporturilor �i liniaritatea muchiilor (bucat� cu bucat�).

e) dimensiunile, calitatea �i pozi�iile elementelor decorative �i anexe (solbancuri, brâie, corni�e etc), bucat� cu bucat�.

Aceste verific�ri se efectueaz� înaintea zugr�virii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu in registre de procese verbale de lucr�ri ascunse �i pe faze de lucr�ri.

Abaterile admisibile sunt date în anexa IX —1.

6.8. Verific�rile care se efectueaz� la terminarea unei faze de lucr�ri, se fac câte una la fiecare înc�pere �i cel

pu�in una la fiecare 100 m2

La recep�ionarea preliminar� se efectueaz� direct de c�tre comisie acelea�i verific�ri, dar cu o frecven�� de minimum 1/3 din frecven�a precedent�.

6.9. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de c�tre comisia de recep�ie, cercetând suprafa�a tencuit�, forma muchiilor, scafelor �i a profilurilor. Suprafe�ele netencuite trebuie s� fie uniforme ca prelucrare, s� nu aib� denivel�ri, ondula�ii, fisuri, împu�c�turi provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de repara�ii locale etc. De asemenea, se va controla coresponden�a mortarului (cu praf de piatr�, gris de marmur�, terasit etc), precum �i a modului de prelucrare a fe�ei v�zute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate (tencuieli cu glet, buciardate, �pri�uite etc).

6.10. Verificarea suprafe�elor tencuite ale scafelor pentru lumina indirect� se va face seara, cu ajutorul unei l�mpi electrice a�ezat� în imediata apropiere a suprafe�ei, pentru a scoate în eviden�� toate defectele

6.11. Muchiile de racordare a pere�ilor cu tavanele, col�urile, �pale�ii ferestrelor �i u�ilor, glafurile ferestrelor etc, trebuie s� fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.

6.12. Suprafe�ele tencuite nu trebuie s� prezinte cr�p�turi, por�iuni neacoperite cu mortar Ia racordarea tencuielilor cu tâmpl�ria, în spatele radiatoarelor etc.

6.13. Suprafe�ele tencuielilor decorative trebuie s� nu prezinte por�iuni de prelucrare, culoare �i nuan�e neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgârieturi etc.

6.14. Solbancurile �i diferitele profiluri trebuie s� aib� pantele spre exterior, precum �i o execu�ie corect� a l�crimatului.

6.15. Verificarea planeit��ii suprafe�elor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin a�ezarea acestuia în orice direc�ie pe suprafa�a tencuit� �i m�surarea golurilor între dreptar �i tencuial�.

6.16. Verificarea verticalit��ii �i orizontalit��ii suprafe�elor (cu excep�ia tencuielilor pe bol�i înclinate, pe cupole etc.) �i a muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul �i cu firul cu plumb. Abaterile nu trebuie s� dep��easc� pe cele admisibile.

6.17. Gradul de netezime a suprafe�elor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite �i se va aprecia prin plimbarea pe suprafe�ele respective.

6.18. Grosimea stratului de tencuial� se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje speciale, care se fac în locurile mai pu�in vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin repara�ii ulterioare.

6.19. Aderen�a straturilor de tencuial� la stratul suport se va verifica în general numai prin cioc�nirea cu un ciocan de lemn : un sunet de „gol" arat� desprinderea tencuielilor �i necesitatea de a se reface întreaga suprafa�� dezlipit�; în cazuri speciale, aderen�a la suport a tencuielilor se va face �i prin extrageri de carote din tencuial�.

Anexa IX.1

ABATERI ADMISE LA RECEP�IA CALITATIV� A TENCUIELILOR

Denumirea defectului Tencuial� brut�

Tencuial� dri�cuit�

Tencuial� gletuit�

Tencuieli la fa�ad� la

cl�diri civile Tencuieli industriale

Fe�e v�zute

la lucr�ri

de art�

Umfl�turi, ciupituri, (împu�c�turi), fisuri, lipsuri la glafurile ferestrelor la pervazuri, plinte obiecte tehnico-sanitare .

maximum una de

pân� la 4 cm2 la

fiecare m2

Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit

Zgrun�uri mari (pân� la max. 3 mm) b��ici �i zgârieturi adânci formate la dri�cuire la stratul de acoperire.

maximum 2 la 1 m2 Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se

admit

Neregularit��i ale suprafe�elor la verificarea cu Nu se

Maximum dou� nere-gularit��i în

orice direc�ie, având

Maximum dou� nere-gularit��i în

orice direc�ie, având

Maximum dou� nere-gularit��i pe 1m2 în orice

direc�ie, având

Maximum 3 neregularit��i

în orice direc�ie, având Nu se

ANEXA IX-2


1. Normativ pentru executarea tencuielilor umede (C.18—84);

2. Normativ pentru executarea lucr�rilor de zugr�veli �i vopsitorii (C.3—76) — Caiet VII „Prepararea si aplicarea pastei GIPAC" ;

3. Instruc�iuni tehnice privind compozi�ia �i prepararea mortarelor de zid�rie �i tencuial� (C. 17—82).

4. Normativ pentru executarea lucr�rilor de beton �i beton armat (C. 140—79), Anexa V-4.

dreptarul de 2m lungime. verific� adâncimea sau

în�l�imea pân� la 2

mm

adâncimea sau


mm

adâncimea sau


mm

adâncimea sau


mm

admit

Abateri de la vertical� a tencuielilor pere�ilor

Maximum cele admise pentru elementul suport

La tencuieli interioare maximum 1 mm/m �i maximum 3 mm pe toat� în�l�imea înc�-perii: la tencuieli exterioare maximum 2 mm/m �i maximum 20 mm pe toat� în�l�imea cl�dirii

Pân� la 1 mm/m �i maximum 2 mm pe toat� în�l�imea înc�perilor

Maximum 2 mm/m �i maximum 20 mm pe toat� în�l�imea cl�dirii


Nu se admit

Abateri fa�� de orizontal� a tencuielilor tavanelor

Nu se verific�

Maximum 1 mm/m �i maximum 3 mm de la o latur� la alta

Pân� la 1 mm/m �i maximum 2 mm într-o înc�pere sau în limitele supra-fe�ei orizontale marcate de grinzi nervuri, centuri

Nu se verific�

Nu se verific�

Nu se admit

Abateri fa�� de vertical� sau orizontal� a unor elemente ca intrânduri, ie�induri, glafuri, ornamente, pila�tri, coloane, muchii, brâie, corni�e, solbancuri, ancadramente etc.


Pân� la 1 mm/m �i maximum 3 mm pe toat� în�l�imea sau lugimea

Pân� la 1 mm/m �i maximum 2 mm pe toat� în�l�imea sau lugimea

Pân� la 1 mm/m �i maximum 5 mm pe în�l�imea unui etaj

Pân� la 3 mm/m

Nu se admit

Abateri fa�� de raz�, la suprafe�e curbe

Nu se verific�

Pân� la 5 mm

Pân� la 3 mm

Pân� la 5 mm

Pân� la 6 mm

Nu se admit

[top]

CAIETUL X. PLACAJE


1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic� la toate lucr�rile de placaje ceramice în cl�diri de orice tip �i cu pl�ci din piatr� natural�, ceramic� sm�l�uit� �i nesm�l�uit�, faian�� i majolic�, sticl� colorat�, gresie, c�r�mid� aparent�, PVC-rigid, PFL ; aceste placaje având rol de finisaje �i de protec�ie sunt aplicate pe suport cu mortare, paste sau adezivi de orice fel.

1.2. În cazul placajelor speciale cu rol de protec�ie anticoroziv�, prevederile prezentului capitol trebuie completate cu cele din caiet, din prescrip�iile tehnice specifice �i cu condi�ii tehnice speciale predate de proiectant.

2. Prevederi comune

2.1. Placajele fiind lucr�ri destinate — de regul� — a r�mâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificat� oricând, chiar dup� terminarea întregului obiect �i în consecin�� nu este necesar a se încheia procese verbale de lucr�ri ascunse, ci numai pentru fazele de lucr�ri; fac excep�ie placajele aplicate în interiorul unor recipien�i în care accesul ulterior nu mai este posibil.

2.2. Orice lucrare de placaje va fi început� numai dup� verificarea �i recep�ionarea suportului, opera�ii care se efectueaz� �i se înregistreaz� conform prevederilor capitolelor respective.

2.3. Înainte de începerea lucr�rilor de placaje, este necesar a se verifica dac� au fost executate �i recep�ionate toate lucr�rile destinate a le proteja (de exemplu învelitori, plan�ee �ee etc sau a c�ror execu�ie ulterioar� ar putea provoca deteriorarea lor (de exemplu conducte pentru instala�ii, tîmpl�rie etc), precum �i dac� au fost montate piesele auxiliare (ghermele, pervazuri, supor�i, col�are etc).

2.4. Toate materialele, semifabricatele �i prefabricatele, care intr� în componen�a unui placaj, vor fi introduse în lucrare numai dac� în prealabil s-a verificat de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rilor :

- c� au fost livrate cu certificat de calitate, care s� confirme c� sunt corespunz�toare cu normele respective ;

- au fost depozitate �i manipulate în condi�ii care s� evite orice degradare a lor ;

- s-au efectuat la locul de punere în oper� — dac� prescrip�iile tehnice specifice sau proiectul o cer — încerc�rile de calitate.

Mortarele provenite de la sta�ii centralizate, chiar studiate în incinta �antierului, pot fi introduse în lucrare numai dac� transportul este înso�it de documente din care s� rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice �i de compozi�ie.

2.5. Principalele verific�ri de calitate comune tuturor tipurilor de placaje sunt :

- aspectul �i starea general� ;

- elementele geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);

- fixarea placajelor pe suport (aderen�a) ;

- racord�rile placajelor cu alte elemente ale construc�iei sau instala�iei;

- coresponden�a cu proiectul.

3. Verificarea pe faze de lucr�ri se va face, in cazul placajelor interioare, pentru fiecare înc�pere în parte, iar în cazul celor exterioare, pentru fiecare tronson de fa�ad� în parte �i se refer� la urm�toarele obiective :

a) rezisten�a mortarelor sau pastelor de aplicare a pl�cilor de placaj (determinat� pe cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar de la prepararea mortarelor �i pastelor respective);

b) num�rul de straturi din structura placajelor �i grosimile respective (determinate prin sondaje, în num�rul stabilit de comisie, dar cei pu�in câte unul Ia fiecare 100 m-) ;

c) aderen�a la suport a mortarului de poz� �i între spa�iile pl�cilor �i mortarului de poz� (cu aceea�i frecven�� ca la pct. b) ;

d) planeitatea suporturilor �i liniaritatea muchiilor (bucat� cu bucat�) ;

e) dimensiunile, calitatea �i pozi�iile elementelor decorative care se placheaz� (solbancuri, brâie, corni�e etc), bucat� cu bucat�.

Abaterile dimensionale pentru diferite tipuri de placaje sunt date în anexa X.l.

4. La recep�ia preliminar� se va efectua direct de c�tre comisii acelea�i verific�ri, dar cu o frecvent� de minimum 1/5 din frecven�a ar�tat� la pct. 3.

5. Indica�ii asupra efectu�rii verific�rilor Placaje exterioare

5.1. Prin examinare vizual� se va verifica :

a) coresponden�a elementelor profilate de placaj ale faian�ei cu forma din proiect ; Ia elementele continue, situate la acela�i nivel (corni�e, brâie etc), liniile profilului trebuie s� fie continue �i drepte, neadmi�ându-se frânturi sau cuib�ri ;

b) continuitatea rosturilor dintre pl�cile placajelor, în sensul c� nu trebuie s� existe frânturi sau curb�ri vizibile ;

c) chituirea rosturilor dintre pl�cile placajelor cu mortar rezistent la intemperii �i colorarea placajelor, afar� de cazul când prin proiect se cere altfel ;

d) .frecarea �i lustruirea corect� a suprafe�elor pl�cilor la placajele pentru care proiectul prevede o astfel de finisare ;

e) m�rimea �i modul de umplere cu mortar a spa�iilor dintre marginile suprafe�ei placajelor �i solbancuri, tocuri de u�i, ancadramente, corni�e etc. ; aceste spa�ii nu trebuie s� dep��easc� 10 mrn �i s� fie bine umplute cu mortar rezistent la intemperii �i colorat, de asemenea, în culoarea placajelor respective, dac� prin proiect nu se cere altfel.

5.2. La placajele executate din c�r�mid� de placaj sau pl�ci ceramice sm�l�uite, planeitatea suprafe�ei se va verifica cu dreptarul de 2 m, a�ezat în orice direc�ie pe suprafa��. Abaterile admisibile in ceea ce prive�te planeitatea suprafe�elor sunt indicate in tabelul din anexa X.l.

Aceea�i condi�ie va fi verificat� �i ]a continuitatea acestor placaje pe vertical�.

5.3. La placaje din pl�ci de piatr� natural�, abaterile suprafe�elor acestor placaje fa�� de vertical� �i orizontal� se vor verifica cu dreptarul, firul cu plumb, nivela cu bul� de aer �i rigla gradat� �i nu trebuie s� dep��easc� abaterile admisibile date în tabelul din anexa X.l.

5.4. La placajele executate cu pl�ci tip marmoroc, pe fa�adele cl�dirilor, se va controla îndeplinirea urm�toarelor condi�ii :

- suprafa�a finisat� trebuie s� fie plan�, s� nu prezinte denivel�ri vizibile �i sup�r�toare în cirnp, la col�urile intrânde �i ie�inde sau la rosturile de îmbinare închise sau aparente ;

- finisajul trebuie s� fie aderent la suport pe toat� suprafa�a acestuia, s� nu prezinte por�iuni cu desprinderi, care la lovire u�oar� cu un cioc�nel de lemn sun� a gol ;

- rosturile de îmbinare închise, dintre elementele placajului de marmoroc montate, trebuie s� fie cât mai bine

închise, neadmi�ându-se deschideri mai mari decât cele din anexa X.l.; trebuie s� fie continue �i drepte, f�r� zgârieturi ; în cazul rosturilor deschise, de l��imi stabilite, acestea trebuie s� aib� aceea�i l��ime pe toat� lungimea lor ;

- racord�rile cu alte tipuri de finisaje sau la tâmpl�rie, obiecte de instala�ii etc. fixate pe suport, str�pungeri etc, trebuie s� fie bine p�suite, iar la str�pungeri s� fie mascate cu rozete metalice, din mase plastice etc.

- suprafa�a placat� trebuie s� prezinte aspectele de grosime, granulometrie �i coloristice, indicate în planul de montaj, s� fie curate �i f�r� pete rezultate din p�trunderea la suprafa�� a mortarului adeziv sau din alte cauze.

Placaje interioare

5.5. Prin examinare vizual� se va verifica :

a) Racordarea placajului cu tencuiala.

Suprafa�a placat� cu pl�ci de faian��, pl�ci de majolic� sau cu pl�ci ceramice sm�l�uite, având dimensiuni pân� la 40X40 mm, trebuie s� se termine cu pl�ci cu muchiile rotunjite iar spatele acestora trebuie s� coincid� cu nivelul tencuielii.

In cazul placajelor din pl�ci de faian�� sau pl�ci de majolic� montate pe pere�i de beton se va verifica dac� in proiect au fost prev�zute borduri speciale de racordare a fa�adei cu pere�ii �i dac� acestea au fost montate corect. Dac� proiectantul nu prevede asemenea borduri, racordarea trebuie f�cuta cu scafe de mortar.

b) racordarea placajului din pl�ci de faian��, pl�ci de majolic� sau pl�ci ceramice sm�l�uite cu cada de baie.

Etan�area rostului de racordare respectiv trebuie sa ne executat� cât mai îngrijit, neadmi�ându-se o grosime neuniform� sau lipsa chitului.

Pentru a verifica etan�eitatea racord�rii dintre placaj �i cada de baie, se va controla partea opus� a peretelui, observând dac� umezeala nu a trecut prin perete.

c) Str�pungerile efectuate în suprafa�a placat�, pentru trecerea �evilor de instala�ii, fixarea prizelor, întrerup�toarelor etc.

La acestea se va controla ca g�urile f�cute în pl�ci sa .ne mascate pe contur, prin acoperirea cu rozete metalice-cromate, nichelate sau prev�zute cu garnituri — dup� cum se cere prin proiect. La g�urile unde acoperirea cu rozet� nu este suficient� astfel încât conturul g�urii se vede �i în jurul rozetei, se va dispune aplicarea unei rozete de diametru mai mare.

La fel se va controla ca g�urile practicate în placaj pentru fixarea obiectelor sanitare (sp�l�tor, oglind� etc.) s� nu fie vizibile de sub aceste obiecte.

5.6. Planeitatea suprafe�ei placate se verific� cu ajutorul unui dreptar de 1,20 m lungime la placajele executate din pl�ci ceramice sm�l�uite �i de 2,00 m la celelalte feluri de placaje. Sub dreptar, a�ezat în orice direc�ie, nu se admite decât o singur� denivelare de maximum 2 mm.

5.7. Verticalitatea suprafe�ei placate se verific�, in toate cazurile, cu bolobocul �i un dreptar de 1,20 m, la extremitatea c�ruia se permite o abatere de la vertical� de maximum 2 mm.

La suprafe�e orizontale (glafuri, ni�e de laborator, marginea c�zii de baie etc), se va controla dac� s-a asigurat placajului o pant� de cca 2% spre interiorul camerei.

5.8. Coresponden�a rosturilor dintre pl�cile placajului cu prevederile proiectului �i ale prescrip�iilor tehnice de execu�ie se face, în afar� de examinarea vizual�, prin m�surarea rosturilor cu ajutorul unor calibre, în cazul c� se observ� abateri.

5.9. Verificarea racord�rii rectilinii a suprafe�elor placate, cu plinte sau scafe, se va face la început prin examinarea vizual� iar dac� se observ� ondul�ri în plan vertical sau orizontal acestea se vor m�sura cu ajutorul unui dreptar de 2 m lungime.

La aceast� verificare se admite sub dreptar o singur� und� având o s�geat� mai mic� de 2 mm.

5.10. La intersec�iile de suprafe�e placate, l��imile rosturilor pot dep��i pe cele date în anexa X.l. cu cel mult 0,5 mm.

5.11. La linia de separa�ie a placajului de tâmpl�rie de lemn dup� uscarea complet� a acestuia, rosturile nu trebuie s� fie mai mari de 1 mm. Acolo unde tâmpl�ria este prev�zut� cu pervazuri, placajul trebuie s� p�trund� sub ele cu cel pu�in 10 mm, iar pervazurile trebuie s� fie f�l�uite pe în�l�imea placajului.

Abaterile admisibile de care trebuie s� se �in� seama la aprecierea calit��ii placajelor din pl�ci de faian��, pl�ci de majolic� �i pl�ci ceramice sm�l�uite sunt indicate în tabelul din anexa X.l.

5.12. La placajele executate cu pl�ci din fibre de lemn emailate sau melaminate se vor face urm�toarele verific�ri :

a) modul cum s-a f�cut mascarea rosturilor dintre pl�ci �i de la marginea superioar� a placajului, cu baghete de lemn vopsite sau lustruite ori cu profile din PVC, conform indica�iilor din proiect; baghetele sau profilele montate trebuie s� aib� aceea�i culoare pe toat� lungimea lor �i s� fie bine fixate ;

b) denivel�rile placajului, produse în urma dezlipirii de stratul suport a unor p�r�i de placaj care nu au fost bine lipite ; în asemenea cazuri se vor scoate pl�cile respective �i se vor lipi din nou, îns� numai dup� ce se va r�zui adezivul de pe spatele pl�cilor �i de pe suprafa�a suport �i numai dup� ce acesta va fi din nou preg�tit în mod corespunz�tor.

Abaterile admisibile de care trebuie s� se �in� seama la aprecierea calit��ii placajelor din fibre de lemn, emailate sau melaminate, sunt indicate în tabelul din anexa X.l.'

5.13 La placajele executate cu pl�ci tip marmoroc, prefabricate, în unele înc�peri din interiorul cl�dirilor civile (holuri, birouri, s�li de recep�ie, vestibuluri, s�li de bibliotec� etc.) se va controla îndeplinirea acelora�i condi�ii men�ionate la pct. 5.4.

ANEXA X-1

ABATERI ADMISIBILELA RECEP�IA CALITATIV� A PL�CILOR

1. Pl�ci exterioare

a) Placaje din piatr� natural� �i piatra artificial� nears� (betoane cu parament brut)

Denivelarea relativ� a pl�cilor la suprafe�ele �lefuite sau lustruita

- din roci vulcanice 0,5 mm în sens orizontal �i 1 mm în sens vertical (pe o suprafa�� de 3 m2);

- din marmur� �i piatra calcaroas� 0,5 mm dar maximum în 3 locuri pe 1 m2

La suprafe�ele buciardate sau gradinate cu cadru

- din marmur� �i din granit 1 mm, dar în cel mult 2 locuri

- din calcar moale 1,5 mm, idem ;

Devierea placajului de Ia planul vertical la suprafe�ele �lefuite sau lustruite

- din roci vulcanice 0,5 mm pe 1m, dar maximum 3 mm pe întreaga în�l�ime a peretelui.


- din marmur� �i granit 2 mm pe1 m, dar maximum 10 mm pe întreaga în�l�ime a placajului.

- din calcar moale 2,5 mm la 1 m, dar maximum 10 mm pe întreaga în�l�ime a placajului.

Devierea rosturilor de la vertical� sau orizontal� la suprafe�ele �lefuite sau lustruite

- din roci vulcanice pe vertical� nu se admite iar pe orizontala se admite maximum 1 mm la o placa

- din marmur� �i piatr� calcar� 0,05% din lungimea total� a rostului �i maximum 1,5 mm


- din marmur� �i granit 0,1% din lungimea rostului �i maximum 3 mm

�tirbituri la muchii la suprafe�ele �lefuite sau lustruite

- din roci vulcanice maximum dou� �tirbituri pe 1 m2 �i o adâncime de max. 0,5 mm ;

- din marmura �i piatr� calcar� maximum trei �tirbituri pe 1 m2 si o adâncime de max. 0,5 mm ;


- din marmur� �i granit; maximum trei �tirbituri pe 1 m2 cu o adâncime de max. 2 mm

- din calcar moale maximum patru �tirbituri pe 1 m2 cu o adâncime de max. 3 mm ;

Abateri la dimensiunile rosturilor. La suprafe�ele �lefuite sau lustruite

- din roci vulcanice 0,3 mm pe vertical� �i 0,5 mm pe orizontal� ;

- din marmur� �i piatr� calcar� ,5 mm


- din marmur� si granit .... 2 mm

- din calcar moale 4 mm

b) Placaje din pl�ci ceramice sm�l�uite

- Devierea de la planeitate a pl�cilor de formate mici (2x2. 2,0X2,5, 4x4 �i 5x5 cm) lipite pe hârtie (distan�a dintre dreptar �i suprafa�a placajului) 2 mm

- Devierea de la verticalitate a pl�cilor de formate mici (2x2, 2,5x2,5, 4x4 �i 5X5 cm) lipite pe hârtie (distan�a dintre dreptar �i suprafa�a placajului) 2 mm

- Devierea rosturilor dintre pl�cile placajului 0,5 mm la o plac�

- �tirbituri la muchiile pl�cilor maximum dou� �tirbituri pe 1 m2 �i cu o adâncime de max. 0,2 mm

c) Placaje din c�r�mid� aparent�

- Devierea de la planeitate (distan�a dintre dreptar �i suprafa�a placajului) 2 mm

- Devierea de la verticalitate a placajului nu se admite

- Devierea rosturilor orizontale dintre c�r�mizile aparente 1 mm la o plac�

- Por�iuni neumplute cu mortar in rosturi nu se admit

d) Placaje din pl�ci tip marmoroc, prefabricate

- Deschideri între pl�cile prefabricate ale placajului max. 3 mm

- Deschideri la racord�rile placajului cu alte tipuri de finisaje, tâmpl�rie, obiecte de instala�ii

- Pete pe suprafa�a placajului, rezultate din p�trunderea la suprafa�� a materialului adeziv sau din alte cauze nu se admit

2. Placaje interioare

a) Placaje din pl�ci de faian�� sau de majolic�

- Devierea de Ia planeitate si verticalitate a suprafe�ei placajului (distan�a dintre dreptar �i suprafa�a placajului) 2 mm

- Devierea rosturilor dintre pl�cile placajului 1 mm la o plac�

- �tirbituri sau lips� de glazur� la muchiile suprafe�elor glazurate ale pl�cilor max. una la o plac� pe o suprafa�� de 4mm2

- Por�iuni neumplute cu lapte de ciment alb în rosturi nu se admit

- Locuri neumplute cu glazur� pe suprafa�a placajului max. dou� pe m2 cu o suprafa�� de 2 mm2

- Fisuri pe suprafa�a placajului . nu se admit

b) Placaje din pl�ci ceramice sm�l�uite (ca la pct. 1 b)

c) Placaje din pl�ci tip marmoroc, prefabricate ca la pct. 1 d)

d) Placaje din pl�ci din fibre de lemn emailate sau melaminte

- Abateri locale de Ia planeitate �i verticalitate pe suprafa�a pl�cilor (distan�a între dreptar �i suprafa�a pl�cilor) max. 2 mm

Curburi sau frânturi vizibile pe suprafa�a placajului nu se admit

- Lipsa de chit în rosturile dintre pl�ci nu se admit

- Pete pe suprafa�a placajului . nu se admit

- Por�iuni de pl�ci dezlipite de pe suport nu se admit.

- G�uri de str�pungere pentru instala�ii vizibile de sub rozetele de mascare nu se admit'

- Liniile de intersec�ie ale placajului la col�urile ie�inde �i intrânde, muchii etc perfect verticale

- L��imea rosturilor dintre pl�ci 9; perfect uniform�

ANEXA X-2


1. STAS 233—83 Pl�ci din faian�� pentru placarea pere�ilor interiori

2. STAS 7813—80 Pl�ci ceramice CESAROM.

3. STAS 8095—80 Pl�ci decorative din hârtie stratificat� (HDS).

4. STAS 6438—83 Pl�ci din a�chii de lemn (PAL). Pl�ci presate perpendicular pe fa�e.

5. STAS 7577—80 Pl�ci emailate din fibre de lemn. Condi�ii generale

6. STAS 8561— 30 Pl�ci lignocelulozice. Panouri stratificate din pl�ci din fibre de lemn dure.

7. STAS 1245—80 Pl�ci lignocelulozice. Placaj din fag pentru lucr�ri de interior.

8. STAS 8616—80 Pl�ci lignocelulozice. Pl�ci fonoabsorbante din fibre de lemn.

9. STAS 8658—80 Pl�ci lignocelulozice. Pl�ci din a�chii de lemn extrudate (PAL-RM).

10. STAS 7578—80 Pl�ci lignocelulozice. Pl�ci melaminate din fibre de lemn. Condi�ii generale.

11. STAS 451—80 Pl�ci, plinte �i scafe din beton, mozaicate.

12. STAS 5939—80 Pl�ci din gresie ceramic�.

13. STAS 9110—78 Pietre naturale fasonate pentru construc�ii. Reguli de verificarea calit��ii.

14. C.6—75 Instruc�iuni tehnice pentru efectuarea placajelor interioare din faian��, majolic� �i pl�ci ceramice sm�l�uite CESAROM (Bul. Construc�iilor nr. 8/75).

15. C.86—75 Instruc�iuni tehnice privind executarea placajelor din profile de PVC rigid (Bul. Construc�iilor nr. 7/ 75).

16. C.70—70 Normativ pentru executarea placajelor interioare cu pl�ci emailate din fibre de lemn (Bul. Construc�iilor nr. 8/70 �i bro�ura MCInd 1970).

17. C114—69 Instruc�iuni tehnice pentru folosirea marmorocului pentru lucr�ri de finisaje interioare �i exterioare (Bul. Construc�iilor nr. 3/1970).

[top]

CAIETUL XI. ZUGR�VELI, VOPSITORII, TAPETE


1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer� la lucr�rile de zugr�veli �l vopsitorii interioare �i exterioare ale cl�dirilor, indiferent de compozi�ia lor �i de natura suprafe�elor pe care se aplic�, cât �i la lucr�rile de tapete ce se aplic� în interiorul înc�perilor de locuin�e �i social-culturale.

1.2. Condi�iile de stabilire a calit��ii vopsitoriilor nu se refer� �i la vopsitoriile destinate protec�iilor anticorozive care sunt tratate separat.


2.1. Zugr�velile, vopsitoriile �i tapetele fiind lucr�ri destinate a r�mâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificat� oricând, chiar dup� terminarea întregului obiect �i în consecin�� nu este necesar a se încheia proces-verbal de lucr�ri ascunse.

2.2. Certificarea calit��ii suportului, pe care se aplic� zugr�velile, vopsitoriile, tapetele, se va face în cadrul

verific�rii execut�rii acestui suport (tencuieli, zid�rii, betoane, gleturi elemente de tâmpl�rie din lemn sau metalic�, elemente de instala�ii etc).

Este interzis a se începe executarea oric�ror lucr�ri de zugr�veli, vopsitorii, tapete înainte ca suportul, în întregime sau succesiv pentru fiecare por�iune, s� fi fost verificat cu aten�ie de c�tre �eful punctului de lucru privind îndeplinirea condi�iilor de calitate pentru stratul suport (aspect, umiditate, rezisten��).

2.3. Verificarea calit��ii zugr�velilor, tapetelor, se va face numai dup� uscarea lor complet�.

2.4. Înainte de începerea lucr�rilor de zugr�veli, vopsitorii, tapete este necesar a se verifica dac� au fost executate �i recep�ionate toate lucr�rile destinate a le proteja (de ex. învelitori, strea�ini etc.) sau a c�ror execu�ie ulterioar� ar putea provoca deteriorarea lor (de ex. conducte pentru instala�ii, tâmpl�rii etc.) precum �i c� au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, supor�i pentru obiecte sanitare sau elemente de înc�lzire, col�are etc).

2.5. Toate materialele pot fi introduse în lucrare numai dac� în prealabil s-a verificat de c�tre conduc�torul etnic al lucr�rii c� au fost livrate cu certificat de calitate, care s� confirme c� sunt corespunz�toare normelor respective �i corespund paletarului coloristic dat în proiect.

2.6. Pe parcursul execut�rii lucr�rilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execu�ie, prev�zut� în prescrip�ii tehnice, utilizarea re�etelor �i compozi�iei amestecurilor indicate în acelea�i prescrip�ii, precum �i aplicarea straturilor succesive necesar a se urm�ri aplicarea m�surilor de protec�ie împotriva usc�rii bru�te (de ex. prin vânt, însorite), sp�l�rii prin ploaie sau înghe��rii, surse de praf sau vapori cu substan�e chimice.

2.7. Verific�rile care se efectueaz� la terminarea unei faze de lucr�ri, se vor face cel pu�in câte una la fiecare înc�pere �i cel pu�in una la fiecare 100 m2.

La recep�ia preliminar� se va efectua direct de c�tre comisie acelea�i verific�ri dar cu o frecven�� de minimum 1/5 din frecven�a precedent�.

3. Verific�ri pe faze de lucr�ri Zugr�veli

3.1. Prin examinarea vizual� se verific� urm�toarele :

a) Coresponden�a zugr�velilor interioare �i exterioare cu prevederile proiectului �i cu dispozi�iile ulterioare ;

b) aspectul suprafe�elor zugr�vite in culori de ap�, precum �i al acelora în calcio-vechio ; ele trebuie s� aib� un ton de culoare uniform�, s� nu prezinte pete, scurgeri, stropi, b��ici �i cojiri, fire de p�r sau urme de la pensul� sau bidinea ; urmele de bidinea sunt admise numai dac� sunt vizibile pân� la o distan�� de cel mult 1 m la suprafa�a zugr�vit� ; nu se admit corecturi sau retu��ri locale care distoneaz� cu tonul general, chiar la distan�e mai mici de 1 m ; pe suprafe�ele finisate prin stropire trebuie ca stropii s� fie repartiza�i uniform, afar� de cazul când prin condi�iile speciale ale lucr�rii s-a prescris o repartizare neuniform� ;

c) uniformitatea desenului la zugr�veli interioare executate cu rol�, burete sau pânz� de sac ; la asemenea desene nu sunt admise pete sau s�rituri �i nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului; în caz de execu�ie cu rola se admite lipsa desenului numai la leg�tura a dou� fâ�ii vecine de desene, dar pe o l��ime de cel mult 1 mm.

3.2. Aderen�a zugr�velilor interioare �i exterioare se va constata prin frecare u�oar� cu palma pe perete. O zugr�veal� aderent� nu trebuie s� se ia pe palm�.

3.3. Rectilinitatea liniaturilor de separa�ie se va verifica cu ochiul �i la nevoie cu un dreptar de lungime adecvat�. Ele trebuie s� fie f�r� înn�diri �i de o l��ime uniform� pe toat� lungimea lor.

Se admit la un perete cel mult dou� devieri izolate, care s� nu se abat� de la linia dreapt� cu mai mult de 2 mm.

Vopsitorii

3.4. Înainte de începerea verific�rii calit��ii vopsitoriilor se va controla mai întâi dac� la vopsitoriile în ulei sau la cele pe baz� de polimeri s-a format pelicula rezistent�, fapt ce se constat� prin cioc�nirea u�oar� a vopseli cu degetul în mai multe puncte.

3.5. Prin examinarea vizual� se va verifica aspectul vopsitoriilor, avându-se in vedere urm�toarele :

a) Suprafe�ele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie s� prezinte pe toat� suprafa�a acela�i ton de culoare �i acela�i aspect lucios sau mat, dup� cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite.

Vopseaua de orice fel trebuie s� fie aplicat� pân� la „perfect curat", adic� s� nu prezinte straturi str�vezii �i nici pete, desprinderi, cute, b��ici, scurgeri, lipsuri de buc��i de pelicul�, cr�p�turi ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomer�ri de pigmen�i, neregularit��i cauzate de chituire sau �lefuire necorespunz�toare, urme de pensul�, urme de vopsea insuficient frecat� înainte de aplicare etc.

b) La vopsitoriile executate pe tâmpl�rie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicul� de vopsea a suprafe�elor de lemn sau metalice, bine chituite �i �lefuite în prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (�ilduri, druc�re, cremoane, olievere etc.) s� nu fie p�tate de vopsea.

c) nu se admit pete de mortar sau zugr�veal� pe suprafe�ele de tîmpl�rie vopsite, sau care urmeaz� a fi vopsite.

d) Pentru controlarea preg�tirii corecte a suprafe�elor de tâmpl�rie înaintea vopsirii (cur��irea, �lefuirea, chituirea rosturilor etc.) se vor face verific�ri prin sondaje în diverse puncte, înl�turându-se cu grij� vopseaua pân� la stratul suport.

e) Se va examina vizual dac� �evile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite în culorile prescrise �i dac� vopseaua este de culoare uniform�, f�r� pete, urme de pensul�, cr�p�turi sau alte defecte. Cu aceea�i aten�ie se va controla dac� preg�tirea fe�elor laterale �i spatele acestor piese �i aparate sunt vopsite pe toate elementele, f�r� locuri neacoperite, umfl�turi etc.

Pentru verificarea suprafe�elor din spatele conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi oglinda. De asemenea, se va controla prin câteva sondaje dac� vopseaua este aplicat� pe suprafe�ele corect preg�tite în prealabil �i dac� este executat� conform proiectului (cur��irea de rugin� sau mortar, aplicarea succesiv� a straturilor prev�zute în proiect).

f) Bordurile, frizurile �i liniatura trebuie s� fie de aceea�i l��ime pe toat� lungimea, s� nu prezinte curburi sau frânturi pe acela�i aliniament, iar înn�dirile s� nu fie vizibile de la distan�� mai mare de 1 m.

g) Separa�iile dintre vopsitorii �i zugr�veli pe un acela�i perete, precum �i cele dintre zugr�veala pere�ilor �i tavane trebuie s� fie distincte, f�r� suprapuneri, ondula�ii etc. Verificarea rectilinit��ii liniilor de separa�ie se va face cu un dreptar de lungime cât mai mare ; la aceast� verificare trebuie ca pe un întreg perete s� nu existe mai mult de dou� devieri izolate �i care s� nu se abat� de la linia dreapt� cu mai mult de 2 mm.

3.6. Calitatea lucr�rilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se va verifica în acela�i mod ca la celelalte lucr�ri de vopsitorie, prev�zute în prezentul capitol.

Tapete

3.7. Verificarea calit��ii lucr�rilor de tapetare se va face numai dup� ce timp de 14 zile temperatura aerului in camera respectiv� a fost stabilizat� la circa +18°C, iar umiditatea relativ� a aerului la 50—60%.

Temperatura �i umiditatea vor fi m�surate cu termometre �i umidometre, de c�tre delegatul laboratorului de �antier.

3.8. Se va controla dac� s-a respectat tehnologia de execu�ie privind preg�tirea �i amorsarea suprafe�elor �i aplicarea hârtiei de ziar într-un strat sau dou� straturi, peste care s-a fixat tapetul.

3.9. Tapetele aplicate trebuie s� fie identice cu modelele indicate prin proiect sau cu mostrele cuvenite între executant �i beneficiar.

Toate fâ�iile trebuie s� aib� absolut aceea�i culoare �i nuan��.

3.10. Lipirea tapetelor trebuie s� fie realizat� uniform pe întreaga suprafa�� a fiec�rei fâ�ii în perete, f�r� s� existe por�iuni neaderente, umfl�turi (pungi de aer), cute sau neregularit��i specifice, cauzate de preg�tirea necorespunz�toare a stratului suport.

3.11. Fâ�iile de tapet trebuie s� fie dispuse vertical, verificarea f�cându-se cu firul cu plumb �i neadmi�ându-se nici un fel de abatere de la verticalitate.

3.12. La suprapunerea fâ�iilor pe vertical� trebuie s� se respecte regula ca muchia fâ�iei de deasupra s� fie orientat� spre fereastr�, pentru ca s� nu creeze umbre pe peretele respectiv. Aceast� condi�ie nu este aplicat� la pere�ii paraleli cu cei pe care se afl� ferestrele ; aici fâ�iile se pot suprapune în orice fel, cu condi�ia ca s� se respecte pe tot peretele cu acela�i sens de suprapunere.

În ceea ce prive�te tapetele tip T.R. (tapete în relief), acestea se vor aplica cu marginile cap la cap, întrucât datorit� modelelor în relief în care se fabric�, ele nu se pot monta cu marginile suprapuse.

3.13. La suprapunerile de fâ�ii, potrivirea desenului celor dou� fâ�ii vecine trebuie s� fie cât mai exact� ; în puncte izolate se poate admite o nepotrivire de maximum 1 mm.

3.14. La lipirea lor cap la cap fâ�iile trebuie s� fie perfect potrivite, astfel ca linia de demarca�ie s� nu poat� fi observat� decât pân� la cel mult 2 m distan��.

3.15. La muchiile intrânde sau ie�inde ale pere�ilor înc�perii rosturile verticale dintre fâ�ii trebuie s� fie realizate la 10—15 cm de muchia respectiv�.

3.16. Nu se admit suprafe�e neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri sup�r�toare ale desenului sau exfolieri pe lâng� pervazuri, întrerup�toare, prize etc.

3.17. Dac� la racordarea tapetului cu planul tavanului nu este prev�zut� o baghet� racordarea trebuie s� fie realizat� pe o linie dreapt� de alt� culoare �i care la examenul vizual s� apar� ca perfect omogen� continu� �i orizontal� �i de aceea�i l��ime pe toat� lungimea ei.

ANEXA XI-1


1. STAS 8341—75 Tapet lavabil pe baz� de polimeri cu suport de hârtie.

2. STAS 8839—72 Hârtie suport pentru tapetele lavabile pe baz� de polimeri.

3. C.3—76 Normativ pentru executarea �i recep�ionarea lucr�rilor de zugr�veli �i vopsitorii {Buletinul Construc�iilor nr. 5/76, 6/1977 �i 1/1978).

4. C.4—77 Instruc�iuni tehnice pentru aplicarea tapetelor Buletinul Construc�iilor nr. 12/1977 �i bro�ur�).

[top]

CAIETUL XII. PARDOSELI


1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic� la toate lucr�rile de pardoseli, executate în cl�diri de orice tip �i cu îmbr�c�min�i din : lemn (pavele, du�umele, parchete), piatr� natural� �i artificial�, p�mânt, materiale bituminoase, pl�ci �i covoare din materiale sintetice (plastice).

1.2. În cazul pardoselilor speciale cu rol de protec�ie anticoroziv�, prevederile prezentului capitol trebuie completate cu prescrip�ii tehnice specifice �i cu condi�iile tehnice speciale, predate de proiectant.


2.1. Orice lucrare de pardoseli va fi început� numai dup� verificarea �i recep�ionarea suportului, opera�ii care se efectueaz� �i se înregistreaz� conform prevederilor capitolelor respective, inclusiv în ce prive�te realizarea

elementelor geometrice.

2.2. O aten�ie deosebit� trebuie acordat� cazurilor în care suportul este constituit din p�mânt. balast, nisip, pietri� pentru care trebuie s� existe dovada realiz�rii gradului de compactare prev�zut în proiect sau în prescrip�iile tehnice specifice ; de asemenea elementele de construc�ii �i instala�ii trebuie s� fie executate, verificate �i recep�ionate înaintea începerii lucr�rilor de pardoseli (ex. canale, instala�ii, str�pungeri, izola�ii etc.) ; trebuie s� fie terminate �i toate lucr�rile a c�ror executare interioar� ar putea degrada pardoselile.

2.3. Toate materialele, semifabricatele �i prefabricatele, care intr� în componen�a unei pardoseli, pot fi introduse în lucrare numai dac� în prealabil :

- s-a verificat de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rii c� au fost livrate cu certificat de calitate, care s� confirme c� sunt corespunz�toare normele respective ;

- au fost depozitate �i manipulate în condi�ii care s� evite orice degradare a lor ;

- s-au efectuat la locul de punere în oper� — dac� prescrip�ile tehnice specifice sau proiectul le cer — încerc�rile de calitate.

Betoanele �i mortarele, provenite de la sta�iile centralizate chiar situate in incinta �antierului, vor fi introduse în lucrare numai dac� transportul este înso�it de documente din care s� rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice �i de compozi�ie.

Pentru beton se vor respecta �i prevederile caietului „Betoane: din prezentul normativ.

2.4. Principalele verific�ri de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt :

- aspectul �i starea general� ;

- elementele geometrice (grosime, planeitate, pante);

- fixarea îmbr�c�min�ii pe stratul suport;

- rosturile ;

- racord�rile cu alte elemente de construc�ii sau instala�ii ;

3.1. La pardoselile din pavele de lemn se vor verifica :

- fixarea în stratul de poz� alc�tuit din nisip (se consider� c� aceasta este bun� când la 6 lovituri date în acela�i loc cu maiul de 35 kg de la 50 cm în�l�ime, înfundarea maxim� a pavelei este de 3 mm); verificarea se va face câte una la fiecare 100 m3 ;

- deschiderea �i uniformitatea rosturilor ; abaterea maxim� admis� este de ±1 mm, fa�� de prevederile prescripi�ilor tehnice, frecven�a verific�rii va fi de 5—6 sondaje la fiecare 100 m2;

- umplerea rosturilor cu mastic bituminos sau cu mortar asfaltic pe adâncimea minim� de 30 mm ; verificarea se va

face cu frecven�a de dou�, trei sondaje la fiecare 100 m2;

- existen�a rosturilor continue umplute cu mastic bituminos în lungul pere�ilor, în jurul ma�inilor, str�pungerilor etc.

- abaterea maxim� admis� la l��imea acestor rosturi este de ± 5mm;

- m�rimea �i continuitatea pantelor; abaterea maxim� admis� este de ± 2,5 mm/m;

- componen�a �i grosimile straturilor succesive ; abaterea maxim� admis� este de ± 10% din valoarea grosimii straturilor.

La acest tip de pardoseal� nu se încheie procese-verbale de lucr�ri ascunse.

3.2. La pardoseli din parchet se vor verifica :

- dimensiunile pieselor de parchet sau ale panourilor de parchet mozaic ; abateri admisibile sunt conform prevederilor din STAS 228/1-80.

- umiditatea stratului suport de nisip, mortar de ciment sau beton ; maximum admis 3% (pentru nisip se determin� conform STAS 4606-80 ; pentru mortar de ciment sau beton se determin� cu aparatul „Higromete" sau prin aplicarea cu o pensul� curat� pe o por�iune de 2x5 cm din suprafa��, a unei solu�ii de fenolftalein� în alcool, în concentra�ie de 1% ; Ia umidit��i peste 3%, betonul sau mortarul de ciment se coloreaz� în violet sau în roz intens);

- men�inerea climatului din înc�peri la temperatura de minimum +5°C �i umiditatea relativ� a aerului de maximum 65% ;

- planeitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea maxim� admis� este de ± 3 mm, în cazul planeit��ii suprafe�ei �i de ± 2 mm/m în cazul orizontalit��ii pardoselii;

- montarea la acela�i nivel a lamelor sau panourilor al�turate ;

- m�rimea rosturilor dintre lamele sau panouri; în câteva puncte izolate, l��imea maxim� admis� a rosturilor este de calitatea rindeluirii (nu se admit asperit��i la palpare) ;

- fixarea lamelelor pe suport (la s�rituri de 30 cm nu se admite ca pardoseala s� se mi�te sau s� scâr�âie, în cazul prinderii cu cuie ; în cazul lipirii cu adeziv, la proba prin cioc�nire u�oar� cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie s� fie plin) ;

- existen�a rosturilor ling� pere�i.


3.3. La pardoselile din piatr� artificial� nears� executate cu suprafe�e continui se vor verifica, conform STAS 2560/1-83 �i STAS 2560/3-84 :

- aspectul, starea general� a suprafe�elor, modul de racordare cu suprafe�ele verticale ;

- planeitatea �i orizontalitatea, abaterea maxim� admis� este de dou� unde cu s�geat� de maximum ± 2 mm;

- pantele, dac� sunt prev�zute in proiect;

- (abaterea maxim� admis� este de ± 2,5 mm/m, dar numai în por�iuni izolate) ;

- denivelarea între panourile adiacente rosturilor de dilata�ie maximum admis ± 1,0 rnm ;

- coresponden�a între pozi�ia rosturilor de dilata�ie al îmbr�c�min�ii �i cele ale stratului suport;

- aderen�a la stratul suport (prin cioc�nite cu ciocanul de zidar) ;

- în cazul îmbr�c�min�ilor de beton sau beton armat, cu sarcini importante, se vor efectua �i verific�rile prescrise în caietul „Betoane" din prezentul normativ.

La aceste tipuri de pardoseli se vor întocmi procese-verbale de lucr�ri ascunse numai pentru arm�turi �i stratul de acoperire a acestora.

3.4. La pardoselile din piatr� artificial� sau nears� executate din elemente prefabricate se vor verifica conform STAS 2560/1-83 �i STAS 2560/3-84 :

- planeitatea �i pantele ; abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1-83 ;

- denivel�rile dintre 2 elemente prefabricate al�turate ; maximum admis : ± 0,5 mm, pentru pl�ci prefabricate din piatr� artificial� ars� sau nears� �i ± 1,00 mm, pentru c�r�mizi �i dale de beton prefabricate pe �antier ;

- coresponden�a între pozi�ia rosturilor de dilata�ie ale îmbr�c�mintei �i cele ale stratului suport;

- aderen�a la stratul suport (prin cioc�nire cu ciocanul de zidar) ;

- m�rirea rosturilor ; abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1-83.

La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese-verbale de lucr�ri ascunse.

3.5. La pardoselile din piatr� natural� se vor verifica :

- planeitatea pardoselii; abaterea maxim� admis� este de dou� unde cu s�geata de maximum ± 2,0 mm ;

- pantele, dac� sunt prev�zute în proiect; abaterea maxim� admis� este de ± 2,5 mm/m, dar numai în por�iuni izolate ;

- denivelarea între pl�cile de piatr� natural� ; abaterea maxim� admis� între dou� pl�ci de piatr� natural� a�ezate al�turat, este de ± 0,1 mm ;

- m�rimea rosturilor ; abaterea maxim� admis� este de ± 0,1 mm ;

- aderen�a la stratul suport (prin cioc�nirea cu ciocanul de zidar).


3.6. La pardoselile din p�mânt se vor verifica :

- aspectul �i starea general� a suprafe�ei pardoselii ;

- planeitatea pardoselii; abaterea maxim� admis� este de ± 8,0 mm, dar numai în locuri izolate ;

- grosimea pardoselii ; abaterea maxim� admis� este de ± 10 mm fa�� de grosimea din proiect.


3.7. La pardoselile cu covoare �i dale flexibile din clorur� de polivinil se vor verifica :

- dimensiunile covoarelor �i dalelor flexibile ; abaterile admisibile sunt conform prevederilor din STAS 7361-80 si STAS 7915-80 ;

- aspectul �i starea generala a suprafe�ei stratului suport; nu se admit adâncituri, bavuri sau alte asperit��i;

- umiditatea stratului suport; maximum admis este de : 2,5°/0 (în procente de greutate), în cazul lipirii cu Romeltex �i 7%, în cazul lipirii cu Aracet D 50 S, iar m�surarea se face prin metodele indicate la pct. 3.2 „pardoseli din parchet" ;

- men�inerea climatului din înc�peri la temperatura minim� de +16°C �i umiditatea relativ� a aerului de maximum 65% ;

- aspectul �i starea general� a suprafe�ei pardoselii ; nu se admit : pete, por�iuni în relief sau adâncituri, col�uri �i margini nelipite, umfl�turi, denivel�ri la rosturi;

- m�rimea rostului dintre dou� fâ�ii de covor sau dou� dale flexibile, al�turate ; l��imea maxim� admis� a rostului este de : 0,5 mm l��ime la covor �i 0,4 mm l��ime la dale flexibile ;

- aderen�a la stratul suport (la proba prin cioc�nire u�oar� cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie s� fie plin) ;

- modul de croire �i p�suire a unui covor (dala flexibil�) la racordarea sa cu o pardoseal� de alt� natur�, la str�pungeri .sau la contactul s�u cu diferite obiecte fixate pe stratul suport etc.

La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese-verbale de lucr�ri ascunse.

3.8. La pardoselile din materiale bituminoase se vor verifica :

- denivel�rile stratului suport; abaterea maxim� admis�, izolat este de : ±15,0 mm, în cazul unui strat suport elastic �i ±10,0 mm, în cazul unui strat suport rigid.

- pantele stratului suport, dac� sunt prev�zute în proiect ; abaterea maxim� admis�, pe por�iuni izolate, este de :±5 mm/m, în cazul unui strat suport elastic �i ±3 mm/m, în cazul unui strat suport rigid ;

- aspectul �i starea general� a suprafe�ei pardoselii;

- planeitatea suprafe�ei pardoselii; abaterea maxim� admis� este de dou� unde cu s�geata de maximum ±4,0 mm, dar numai pe por�iuni izolate ;

- aderen�a la stratul suport; verificarea se face prin Iovire (îmbr�c�mintea este aderent� dac� prezint� un sunet plin).


4. La verificarea pe faze de lucr�ri se vor efectua direct (în afara examin�rii — unde este cazul — a existen�ei �i con�inutului proceselor-verbale de lucr�ri ascunse), acelea�i verific�ri ca �i cele prescrise pentru parcursul lucr�rilor.

Verific�rile de aspect se vor efectua înc�pere cu înc�pere ; pentru verific�rile ce comport� m�sur�tori sau desfaceri, se vor efectua sondaje cu frecven�a de 1/4 din aceea prescris� pentru verific�rile pe parcurs.

Pentru verific�rile pentru care la pct. 3 nu se indic� frecven�a la încheierea fazei de lucr�ri se va efectua câte un sondaj pentru fiecare înc�pere, dar cel pu�in unul la fiecare 50...100 m2 dup� importan�a lucr�rii, inclusiv pentru stabilirea existen�ei �i grosimii straturilor componente.

În cazul existen�ei in alc�tuirea pardoselii a unor lucr�ri ascunse, frecven�a sondajelor va fi de 1/5 din aceea prescris� pentru parcursul lucr�rilor.

Pentru cazul pardoselilor din beton simplu sau armat se vor aplica �i prevederile din caiet V al acestui normativ.

Rezultatele verific�rilor �i recep�iile pe faze de lucr�ri se consemneaz� în procese-verbale, conform instruc�iunilor respective.

5. La recep�ia preliminar� a obiectului se vor efectua :

- examinarea �i controlul documentelor încheiate pe parcursul lucr�rilor �i pe faze de lucr�ri;

- verific�ri directe �i anume : pentru aspect, cel pu�in la 1/5 din înc�peri, dar minimum o verificare la fiecare 200 m2; pentru cele ce comport� m�sur�tori �i desfaceri, verific�rile directe se vor efectua cu frecven�a minim� de 1/4 din aceea prescris� pentru încheierea fazelor de lucr�ri.

6. Pardoseli anticorozive. Recep�ia lucr�rilor

6.1. Recep�ia lucr�rilor se va face pe m�sura execut�rii fiec�rui strat component al structurii de pardoseal�, constat�rile f�cute, fiind consemnate în procese verbale pentru lucr�ri ascunse.

Nu se va începe executarea unui nou strat component al structurii de pardoseal� decât numai dup� remedierea

deficien�elor constatate Ia stratul anterior.

6.2. La stratul de beton de rezisten�� al pardoselilor se va verifica : marca betonului, grosimea, armarea conform indica�iilor din proiect, aspectul betonului care trebuie s� fie compact, f�r� goluri sau segreg�ri, cota de nivel al suprafe�elor betonului.

6.3. La betonul de egalizare �i de pant� se verific� în timpul execu�iei marca betonului �i gradul de impermeabilitate, pe baz� de analize de laborator.

Suprafa�a betonului de egalizare �i de pant� trebuie s� fie lipsit� de fisuri, cr�p�turi, spargeri, goluri, nu trebuie s� fie friabil�, iar la cioc�nire trebuie s� aib� sunet metalic. Dac� se constat� defecte ale betonului, stratul friabil se îndep�rteaz� pân� la suport s�n�tos �i se face in mod corespunz�tor.

La betonul eposidic �i betonul apoxidic cu adaos de gudron se va verifica : înt�rirea, grosimea stratului în amplasamentul sifoanelor de pardoseal�, planeitatea suprafe�ei, pantele c�tre sifoanele de pardoseal�, rugozitatea suprafe�ei.

De asemeni se va verifica executarea corect� a ridicaturilor verticale, scafe, reborduri la str�pungeri, goluri de montaj, etc.

6.4. Înainte de a se trece la executarea straturilor din beton epoxidic, beton apoxidic cu adaos de gudron de protec�ie anticoroziv� �i uzur� se va verifica umiditatea betonului de rezisten�� i respectiv a betonului de egalizare �i de pant�.

Umiditatea se verific� cu umidometrul, în cel pu�in un punct la fiecare 10 m2. Nu se admite aplicarea straturilor de protec�ie anticoroziv� pe suprafa�a cu umiditate mai mare decât cea prescris� în prezentul normativ.

6.5. Verificarea calit��ii materialelor de protec�ie (foii materiale de pozare, rostuire, materialele de amorsare, placaje anticorozive, materiale aplicabile sub form� de mas� de �paclu) se face prin examinarea certificatelor de calitate �i vizual. In caz de dubiu, materialele vor fi supuse unor incerc�ri ce se vor efectua la furnizor sau la un alt laborator de specialitate.

6.6. Verificarea stratului de hidroizola�ie anticoroziv� în cazul materialelor aplicabile în straturi multiple se va face vizual urm�rindu-se continuitatea hidroizola�iei.

In cazul hidroizola�iei din folii anticorozive se va verifica aderen�a, prin cioc�nire cu un ciocan de lemn pe întreaga suprafa�� insistându-se la margini �i îmbin�ri. În cazul în care se constat� defecte de lipire ce dep��esc 10 cm2 la fiecare 10 m2 de suprafa�� verificat�, se va proceda la înl�turarea foliei pe aceste zone �i la repararea por�iunilor defecte.

6.7. În cazul placajelor anticorozive se va proceda la cioc�nirea tuturor pl�cilor la 24 ore de la pozare. In cazul dep��irilor defectelor admise de maximum 10 cm 2 la fiecare 10 m2 suprafa�a verificat�, se va proceda la înlocuirea pl�cilor sau c�r�mizilor neaderente.

În timpul poz�rii se va verifica la terminarea fiec�rei suprafe�e de 100 m2, respectarea dimensiunilor rosturilor �i adîn-cimii de îngropare a placajului, conform proiectului.

Verificarea se face prin m�sur�tori directe.

In cazul unor abateri mai mari decât cele admisibile (abateri la dimensiunile rosturilor l��ime + 2 mm �i — 1 mm, adincime + 2 mm), se va proceda la îndep�rtarea placajului din zonele de defecte.

Verificarea înt�ririi materialelor de rostuire se face prin minimum 3 m�sur�tori pe 5 m2 de placaj, prin zgîriere cu un cui de o�el. Dac� se constat� p�trunderea cuiului în materialul de rost, se va proceda Ia înlocuirea acestuia.

6.8. La stratul de protec�ie anticoroziv� si de uzur� din mase de �paclu epoxidice, se va verifica înt�rirea suprafe�ei (prin minimum 3 m�sur�tori la 10 m2) prin zgâriere cu un cui de o�el.

Se va verifica de asemenea planitatea suprafe�ei, pantele c�tre sifoane de pardoseal�, str�pungerile pentru conducte �i cable electrice, postamentele pentru utilaje, scafe �i plinte la pere�i �i stilpi.

6.9. Pardoselile anticorozive continui �i discontinui recomandate în prezentul normativ se pot da în exploatare dup� minimum 115 zile de la terminarea execu�iei. In aceast� perioad� este obligatoriu s� se men�in� în halele în care au fost executate o temperatur� de minimum +20°C, pentru reticularea complet� a maselor anticorozive utilizate.

ANEXA XII-1

LISTA PRESCRIP�IILOR TEHNICE DE BAZA CU APLICARE OBLIGATORIE

1. STAS 33-14/2—75 Pavele din lemn masiv pentru pavaje. Condi�ii tehnice generale de calitate.

2 STAS 228/1—77 Parchet din lemn masiv pentru pardoseli. Condi�ii generale.

3 STAS 2560/1—75 Pardoseli din piatr� artificial� nears�. Condi�ii tehnice de calitate.

4. STAS 2560/2—75 Pardoseli din piatr� artificial� ars�. Condi�ii tehnice de calitate.

5. STAS 2560/3—76 Pardoseli din piatr� artificial� ars� �i nears�. Reguli �i metode de verificare.

6. STAS 7361—80 Covor �i dale din policlorur� de vinil.

7. STAS 7915—80 Covor �i policlorur� de vinii, pe suport textil.

8. STAS 2559—79 Construc�ii civile, industriale �i agrozootehnice. Imbr�c�min�i din asfalt turnat pentru pardoseli. Condi�ii tehnice generale de calitate.

9. C 35—82 Normativ pentru executarea pardoselilor (Buletinul Construc�iilor nr. 11/1982).

[top]

CAIETUL XIII. SC�RI, BALCOANE �I PARAPE�I

CAPITOLUL 1. SC�RI, BALCOANE �I PARAPE�I PENTRU CL�DIRI


1.1. Prezentul capitol cuprinde principalele condi�ii tehnice de calitate pe care trebuie s� le îndeplineasc� lucr�rile la sc�ri, balcoane �i parapete de orice fel �i din orice materiale, ce se execut� pentru cl�diri �i alte obiecte de construc�ii-montaj, indiferent de destina�ia lor.

2. Verific�ri de efectuat pe parcursul execut�rii lucr�rilor

2.1. Materialele, semifabricatele �i prefabricatele, vor fi introduse în lucrare numai dac�, în prealabil s-a verificat de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rii c� au fost livrate cu certificate de calitate.

2.2. In cazul execut�rii lucr�rilor din beton, beton armat, semifabricate �i prefabricate din beton, se vor face verific�rile prev�zute în cap. „Beton simplu, beton armat �i beton precomprimat" din prezentul normativ.

2.3. In cazul execut�rii lucr�rilor din alte materiale (zid�rie, elemente metalice etc) se vor efectua �i verific�rile prev�zute în cap. „Zid�rii" respectiv cap. „Construc�ii din o�el" etc.

Sc�rile se vor verifica prin examinare vizual� �i m�suri locale, s� corespund� punctelor 2.5 �i 2.9.

2.5. Treptele trebuie s� fie de în�l�ime egal� �i s� corespund� ca form�, dimensiuni �i mod de finisare a

prevederilor proiectului. Intre doua pode�te consecutive treptele trebuie s� fie identice, suprafa�a lor trebuie s� fie orizontal�, iar îmbr�c�mintea trebuie s� fie fixat� sau aderent� de suport �i s� corespund� condi�iilor de calitate cerute pardoselii din acela�i material (a se vedea cap. „Pardoseli").

2.6. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapt� cu dreptarul �i nivela cu bul� de aer. Abaterile limit� admisibile sunt cele ar�tate în anexa XIII.l.

2.7. Muchiile treptelor trebuie s� fie drepte �i intacte, s� nu prezinte ondula�ii sau �tirbituri. De asemenea, treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie s� prezinte repara�ii locale ale unor �tirbituri produse în timpul execu�iei din cauza unei protej�ri insuficiente a treptelor. In asemenea cazuri se va reface îmbr�c�mintea pe toat� lungimea treptelor.

2.8. Podestele sc�rilor trebuie s� aib� suprafa�a plan�, f�r� denivel�ri între elementele constructive (pl�ci de mozaic, gresie, marmur�, etc). Verificarea se face cu dreptarul, neadmi�ându-se denivel�ri mai mari decât cele ar�tate în anexa XI1I-1.

2.9. Pardoseala podestelor trebuie s� satisfac� condi�iile de calitate cerute îmbr�c�mintei respective, iar dac� ea este din acela�i material ca al treptelor, trebuie s� fie executat� la fel, afar� de cazul când proiectul ar prevedea o alt� solu�ie.

2.10. Balcoanele �i logiile se verific� dac� corespund prevederilor proiectului : pardoseala �i scafele vor îndeplini condi�iile de calitate cerute, conform prevederilor prev�zute în caiet XII al prezentului normativ.

2.11. Se va verifica dac� este asigurat� scurgerea apelor prin pante racordate Ia gurile arunc�toare de ap�, executate din tabl�, beton etc. Hidroizola�ia se va verifica conform prevederilor din cap. „Izola�ii".

2.12. Controlul execut�rii corecte a pantelor se va face turnându-se pe pardoseala balconului o cantitate de ap� �i observându-se dac� scurgerea ei se face complet �i corect. Se va verifica existen�a l�crimarelor �i a dispozitivelor de evitarea prelingerii apei pe fa�ad� �i pe balcoane de la nivelele superioare.

2.13. Se va verifica prin viz�ri �i m�sur�tori adecvate continuitatea pe fiecare fa�ad� a logiilor �i a balcoanelor, îngrijindu-se de pozi�ionarea lor corect� în timpul execu�iei, astfel ca s� se respecte cu stricte�e cotele Ia care au fost prev�zute în proiect �i sa se asigure aspectul estetic al fa�adei.

2.15. Parapetele s� fie verticale pe toat� în�l�imea, verificarea f�cându-se cu firul de plumb.

2.16. De asemenea, pe por�iunile de aliniament, parapetele nu trebuie s� aib� ondula�ii, curburi sau devieri atât în planul orizontal cât �i in planul vertical. Verificarea se va face cu dreptarul de 2 m.

2.17. Pe por�iunile de curb�, parapetele trebuie s� se desf��oare cu continuitate pentru a realiza corect curbele prev�zute în proiect. Verificarea se face atât vizual cât �i prin folosirea unor �abloane corespunz�toare.

2.18. Suprafa�a parapetelor de beton tencuit �i zugr�vit trebuie s� corespund� condi�iilor de calitate cerute tencuielii �i zugr�velii respective (a se vedea cap. „Tencuieli" �i cap. „Zugr�veli", vopsitorii �i tapete" din prezentul normativ).

2.19. Parapetele metalice �i de lemn trebuie s� corespund� formelor arhitecturale �i dimensiunilor din proiect, s� fie bine încastrate în vanguri, trepte, pode�te, balcoane etc. Verificarea acestor încastr�ri se face prin cl�tinarea �i izbirea fiec�rui element în parte.

2.20. Mâna curent� mozaicat� trebuie s� fie executat� din materialul �i în condi�iile prev�zute in proiect �i s� corespund� formei, dimensiunilor �i coloriturilor stabilite, dându-se o importan�� deosebit� aspectului estetic. Se va face deci mai întâi o verificare vizual� am�nun�it� a calit��ii �lefuirii �i planeit��ii suprafe�elor, controlând atât cu palma cât �i cu dreptarul de 2 m.

2.21. La mâna curent� a parapetelor metalice se va controla ca în punctele de înn�dire s� nu existe praguri care s� jeneze la palm�. Micile denivel�ri se vor înl�tura prin polizare.

2.22 Mâna curent� de lemn trebuie s� corespund� formelor �i dimensiunilor din proiect. Ea trebuie sâ fie croit� numai paralel cu fibrele, s� fie lustruit�, s� nu aib� noduri, �tirbituri, fibre ie�ite, cr�p�turi, iar rosturile la înn�diri s�

nu dep��easc� 1 mm l��ime, s� nu prezinte praguri �i sâ fie bine chituite.

2.23. La balustradele la care s-a montat profilul „mân� curent�" din PVC-semirigid s� se verifice dac� au fost respectate urm�toarele condi�ii ;

- profilul trebuie s� fie montat astfel incât :

• s� nu prezinte denivel�ri fa�� de axul platbandei suport ;

• s� nu aibe jocuri, s� fie în planul parapetului, s� fie orice plan perpendicular pe acesta ;

• s� se înscrie perfect în curbele de racordare ale platbandei �i s� nu aibe gâtuiri sau ondula�ii.

2.24. Verificarea acestor condi�ii se face vizual �i plimbând palma de-a lungul mâinii curente.

• punctele de îmbinare ale profilului �i sudurile trebuie s� fie astfel executate încât ele s� nu apar� vizibil� prin schimb�ri de culoare sau form� �i nici s� se simt� la trecerea palmei ;

• cuplarea profilului pe toat� lungimea lui �i mai cu seam� pe por�iunile curbe între regiunea îmbin�rilor s� fie nealterat� prin procesul de plastifiere, iar in cazul îmbin�rilor prin sudur� finisajul s� fie bine executat.

3. Verific�ri de efectuat la recep�ia preliminar� (pe obiect)

3.1. Comisia de recep�ie preliminar� a obiectului procedeaz� în cadrul verific�rii scriptice, examinând toate documentele încheiate pe parcursul execut�rii lucr�rilor inclusiv buletinele de încercare, dispozi�iile de �antier, procesele verbale de remedieri sau consolid�ri, actele de control sau expertizare, avându-se în vedere respectarea cu stricte�e a prescrip�iilor generale de proiectare în conformitate cu STAS 2965/79.

3.2. In cadrul verific�rii directe, comisia de recep�ie va efectua prin sondaje verific�ri in num�r suficient pentru a� putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.

De asemenea va proceda la verific�ri de acela�i tip ca cele de la pct. 3.1. de mai sus.

3.3. Atunci când se consider� c� este necesar a se face o verificare a rezisten�elor sc�rilor, balcoanelor, parapetelor, aceasta se va face conform punctelor : 3.4 ; 3.5 ; 3.6 ; 3.7.

3.4. Se aplic� regimul de înc�rc�ri statice �i dinamice Ia care au fost calculate la aceste lucr�ri, controlându-se comportarea lor în ansamblu cât �i pe fiecare element în parte.

3.5. Pentru sc�rile, balcoanelor �i parapetele de fier, lemn sau alt material, în afar� de zid�rie de beton simplu, se va verifica dac� s�ge�ile ob�inute r�mân în limitele admise de normele în vigoare sau de prevederile din proiect pentru construc�iile respective.

3.6. Pentru elementele din beton armat, aprecierea comport�rii lor la aceste încerc�ri se va face conform prevederilor din cap. „Beton simplu, beton armat �i beton precomprimat" al prezentului normativ.

3.7. Pentru sc�rile �i parapetele ce se execut� Ia lucr�ri de art� (poduri, tunele, ziduri de sprijin, �ubtravers�ri feroviare �i rutiere), în afara prezentului normativ, se va avea în vedere respectarea cu stricte�e a condi�iilor tehnice de calitate prev�zute în instruc�iunile interne, elaborate de institutele de specialitate în proiectarea �i executarea acestor categorii de lucr�ri, ca IPTANA, IPCF, întreprinderea „Metrou Bucure�ti.

ANEXA XIII-1

ABATERI ADMISIBILE LA LUCR�RI DE SC�RI, BALCOANE �I PARAPETE

1. Sc�ri

La orizontalitatea treptelor :

- denivelare admis� la fiecare treapt� ... 1 mm/m

- denivelare admis� la toat� lungimea treptei 2 mm

- la în�l�imea treptelor 1 mm/treapt�

- denivel�ri admise la podestele sc�rilor . . 2 mm/m

2. Parapete

- se admite pe toat� l��imea parapetului o deviere a verticalit��ii de max. 2 mm

- la mâna curent� mozaicat� se admite o deviere a planeit��ii de max. 1 mm

- la mâna curent� de lemn, rosturile la înn�diri nu trebuie s� dep��easc� în orice punct al profilului 1 mm

NOT�: Valorile indicate mai sus sunt aplicate în cazurile curente; în cazurile speciale se vor lua în considera�ie valorile prev�zute în proiecte, chiar dac� ele difer� decele curente.

ANEXA XIII-2


1. C 150-84 Normativ privind calitatea îmbin�rilor sudate din o�el ale construc�iilor civile, industriale �i agricole (Bul. Constr. nr. 7/1984).

2. C 55-74 Instruc�iuni tehnice privind montarea profilului mân� curent� din PVC semirigid (Buletinul Constr. nr. 4/1975).

3. C 130-76 Instruc�iuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor �i betoanelor (Buletinul Construc�iilor nr. 6—1979).

4. C 174-79 Instruc�iuni tehnice de aplicare a profilului ap�r�tor muchii de treapt� din PVC (Buletinul Construc�iilor nr. 6/1975).

5. C 55-74 Instruc�iuni tehnice privind montarea profilului mân� curent� din PVC semirigid (Buletinul Construc�iilor nr. 4/1973).

6. STAS 9273-80 Sc�ri metalice.

7. STAS 2924—78 Gabarite pentru poduri, viaducte, pasaje denivelate �i pode�e.

8. STAS 1244/1— 79 Treceri de nivel clasificare �i modul de asigurare a circula�iei — prescrip�ii generale in func�ie de categoria de treceri de nivel.

9. STAS 2965—79 Sc�ri interioare — prescrip�ii generale de proiectare.

[top]

CAPITOLUL 2 SC�RI, TROTUARE �I PARAPETE LA PODURI DE CALE FERATA


1.1. La poduri de cale ferat� cu sau f�r� parapete se prev�d sc�ri pe taluze.

1.2. Ele au rolul de a permite personalului de între�inere accesul sub pod.

1.3. Trotuare cu parapete se prev�d pe suprastructura �i pe culei, la nivelul c�ii, pentru a se asigura circula�ia personalului de între�inere pe toat� lungimea podului.

2. Prevederi comune

2.1. Sc�rile pe taluze se execut� din beton monolit, din elemente prefabricate din beton sau din zid�rie de piatr�.

2.2. Parapetele se prev�d la sc�rile a�ezate pe terasamente înalte �i se execut� fie din beton armat, profile metalice sau bare de o�el betonat.

2.3. Trotuarele situate la nivelul c�ii se execut� din profile metalice �i dulapi din tabl� striat�, de lemn sau din beton cu granulit.

2.4. Pe culei �i pe suprastructuri din beton armat sau beton precomprimat trotuarele pot fi executate �i din beton armat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat iar parapetele pot fi executate �i din beton armat fie monolit, fie prefabricat.

3. Verific�ri de executat

3.1. La verificarea sc�rilor �i parapetelor de pe taluze se vor avea în vedere ca materialele s� corespund� din punct de vedere calitativ.

3.2. Dimensiunile geometrice s� fie conform proiectului.

3.3. Abaterile la în�l�imile �i lungimile treptelor s� nu dep��easc� ± 1 fa�� de proiect.

3.4. Parapetul la în�l�ime s� nu aib� abateri mai mari de ± 1 cm iar longitudinal s� nu se abat� de la linia din proiect cu mai mult de ± 1 cm.

3.5. Suprafa�a superioar� a treptelor s� fie în plan orizontal, abaterile fiind de max. 5% cu pant� spre treapta inferioar�.

3.6. La verificarea trotuarelor cu parapete situate la nivelul c�ii se vor avea în vedere ca materialele s� corespund� calitativ.

3.7. Dimensiunile geometrice ale diferitelor elemente s� fie conform proiectului.

3.8. Abaterile la lungimi �i l��imi nu vor dep��i ± 1 cm.

3.9. La grosimi elementele metalice vor respecta abaterile prev�zute în standardele de produs iar dulapii de lemn �i beton u�or vor avea abateri de max. ± 5 mm.

3.10. Nivelul superior al trotuarului s� fie la cota prev�zut� în proiect ; abaterile nu vor dep��i ± 5 mm.

3.11. Parapetul la în�l�imi s� nu aib� abateri mai mari de ± 1 cm, iar longitudinal s� nu se abat� de la linia proiectat� cu mai mult de ± 1 cm.

3.12. Rezultatul verific�rilor efectuate conform celor prev�zute mai sus vor fi consemnate în procesul verbal de recep�ie al podului.

[top]

CAIETUL XIV. IZOLA�II

Capitolul 1. IZOLA�II TERMICE, FONICE �I HIDROIZOLA�II ALE CONSTRUC�IILOR �I

INSTALA�IILOR AFERENTE


1.1. Prevederile acestui capitol se aplic� la toate lucr�rile de izola�ii termice, fonice �i hidrofuge ale construc�iilor �i instala�iilor aferente, conf. pct. 1.1. �i 1.5 — caietul I — al prezentului normativ.

1.2. Aceste prevederi nu se aplic�, izola�iilor, instala�iilor �i aparatelor tehnologice sau altor tipuri de izola�ii decât cele men�ionate la pct. 1.1. de mai sus.


2.1. Toate materialele �i semifabricatele, care intr� în componen�a unor izola�ii vor fi introduse în lucrare numai dac�, în prealabil :

- s-a verificat de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rii c� au fost livrate cu certificat de calitate, care s� confirme f�r� dubiu c� sunt corespunz�toare normelor respective �i prevederilor proiectului ; înlocuiri de materiale nu sunt premise decât cu acordul scris al beneficiarului �i proiectantului ;

- s-a organizat primirea �i recep�ia materialelor conform prevederilor din regulamentul la HCM 941—1959 iar manipularea, depozitarea �i conservarea lor în condi�ii în care s� asigure p�strarea calit��ii �i integrit��ii lor ;

- materialele folosite s� fie verificate înainte de punerea în oper�, prin m�surarea dimensiunilor geometrice, umidit��ii etc, în conformitate cu prevederile din normele tehnice în vigoare (standardele de produs) neputând fi utilizate dac� prezint� abateri peste cele admisibile.

2.2. Verificarea caracteristicii �i calit��ii suportului pe care se aplic� izola�ii se va face în cadrul verific�rii execut�rii suportului respectiv (de ex. plan�ee, pere�i etc). Este strict interzis a se începe executarea oric�ror lucr�ri de izola�ii dac� suportul —- în întregime sau pe por�iuni — nu a fost in prealabil verificat conform instruc�iunilor pentru lucr�ri ascunse.

2.3. In cazurile în care prescrip�ia tehnic� pentru executarea izol�rii prevede condi�ii speciale de planeitate, forme de racord�ri, umiditate etc, precum �i montarea în prealabil a unor piese, dispozitive etc, sau a unor straturi de protec�ie anticoroziv� sau contra vaporilor etc, aceste condi�ii vor face obiectul unei verific�ri suplimentare înainte de începerea lucr�rilor de izola�ii.

2.4. Toate verific�rile ce se efectueaz� la lucr�ri sau p�r�i de lucr�ri de izola�ii, care ulterior se acoper� (de ex. straturile succesive ale izola�iei propriu-zise, racord�rile, piesele înglobate etc), se înscriu in procese verbale de lucr�ri ascunse, conform instruc�iunilor respective.

3. Izola�ii termice

3.1. Pe parcursul execut�rii lucr�rilor, în afar� de rezolvarea problemelor de la pct. 2.1 ; 2.4 de mai sus, se va verifica dac� sunt îndeplinite �i urm�toarele condi�ii :

a) termoizola�iile care se realizeaz� din pl�ci sau blocuri s� fie executate din elemente întregi sau din frac�iuni t�iate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele s� nu dep��easc� limita admis� ;

b) densitatea aparent� a materialelor de baz� �i auxiliare ca �i grosimile pl�cilor sau blocurilor s� corespund� prevederilor proiectului; pentru materialele tasabile grosimea ini�ial� se majoreaz� cu valoarea corespunz�toare tas�rii materialului (indicat� in proiect) pentru materialele în vrac, grosimea se m�soar� dup� pilonare ;

c) deschiderea rosturilor s� fie de minimum 2 mm ;

d) nu s-a produs goluri in �i între pl�ci ;

e) s-au respectat dimensiunile, pozi�iile �i formele pun�ilor termice, prev�zute în proiect, în limitele abaterilor admisibile, de la 3.1.b de mai sus ; nu se admit alte pun�i termice, neprev�zute în proiect ;

f) barierele contra vaporilor s� fie continue �i s� fie executate elementele de acoperire demontabile, acolo unde este cazul.

Toate aceste verific�ri se vor efectua „bucat� cu bucat�" �i se vor înscrie în procese verbale de lucr�ri ascunse, conform instruc�iunilor respective.

3.2. La verificarea pe faze de lucr�ri se va examina frecven�a si con�inutul actelor de verificare pe parcurs, comparându-l cu proiectul �i prescrip�iile tehnice respective, in limitele abaterilor admisibile.

În plus, se va verifica prin sondaj corectitudinea înregistr�rilor f�cute pe parcurs ; num�rul sondajelor va fi de cel pu�in 1/10 din cele prescrise pentru faze premerg�toare sau de executare a lucr�rilor.

3.3. La recep�ia preliminar� se va proceda ca �i în cazul verific�rii pe faze, îns� num�rul sondajelor poate fi redus la 1/20 din cele ini�iale.

În plus la recep�ia preliminar� sau —- dac� aceasta nu este posibil — cel mai târziu la recep�ia final�, se va verifica pe obiect în condi�iile de clim� interioar� proiectate în anotimpurile de vârf �i cu instala�ia de înc�lzire (iarna) sau du condi�ionare (vara) func�ionând în stare de regim, dac� :

- parametrii climatici interiori (temperatur�, umidit��i relative) corespund cu proiectul, în limitele abaterilor admisibile cum sunt : pentru temperatura interioar� : + 0,50°C �i pentru umiditatea relativ� interioar� : ± 2% ;

- temperatura �i suprafa�a interioar� a elementelor de închidere in câmp �i în zona pun�ilor termice, m�surat� la parametrii nominali ai aerului interior �i exterior, s� corespund� valorilor indicate în STAS 6472/3-78, în func�ie de destina�ia cl�dirii;

- nu apare condens în dreptul pun�ilor termice proiectate sau în alte zone.

In cazul în care aceste condi�ii nu sunt realizabile, se va proceda conform pct. 2.5 din caietul 1 al acestui normativ.

4. Hidroizola�ii

4.1. Verific�rile ce trebuie efectuate pe parcursul lucr�rilor, în afar� de cele prev�zute la pct. 2.1-2.4 de mai sus sunt:

a) stratul suport s� nu prezinte asperit��i mai mari de 2 mm iar planeitatea lui s� fie continu�, fiind admis� ca abatere o singur� denivelare de ± 5 mm pe o suprafa�a verificat� cu dreptarul de 2 m, în orice direc�ie ;

b) existen�a rosturilor de dilatare de 2 cm l��ime pe conturul �i în câmpul (la 4-5 m, distan�� pe ambele direc�ii) �apelor de peste termoizola�iile noi sau în vrac (pilonate);

c) corectarea cu mortar de ciment la panta de max. 1 : 5 a denivel�rilor de max. 10 mm admise între elementele prefabricate de acoperi� ;

d) protejarea prealabil� a termoizola�iilor de polistiren cu foi bitumate sau pelicul� de mortar special;

e) racord�rile între diverse suprafe�e, cu abateri admisibile fa�� de dimensiunile din proiect sau prescrip�ii tehnice de - 5 �i + 10 mm la raza de curbur� �i de 10 mm la l��imi;

f) respectarea re�etelor �i procedeelor de preparare a materialelor pe �antier (masticuri, solu�ii etc), conform normativului C.112-80 ;

g) starea de umiditate corespunz�toare stratului suport amorsat (printr-o metod� de �antier, unde pentru fiecare 1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a câte unei fâ�ii de carton bituminat de 5 x 20 cm, lipit� pe suport, pe 2/3 din lungime �i care dup� 2 ore trebuie s� se rup� prin carton sau prin stratul de bitum sau cu aparate pentru determinarea umidit��ii ;

h) lipirea corect� a foilor ; nu se admit deslipiri, alunec�ri �i b��ici când acestea apar, repararea lor este obligatorie;

i) l��imea de petrecerea foilor (7...10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10% din foi cu petreceri de min. 5 cm longitudinal �i min. 7 cm frontal; în cazul în care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv trebuie ref�cut ;

j) respectarea direc�iei de montare a foilor ; pân� la 20% pant� se pot monta �i paralel �i strea�in�, dar peste 20% pant�, numai în lungul liniei de cea mai mare pant� ;

k) men�inerea — în cazul izola�iilor subterane — a nivelului apelor freatice la minimum 30 cm sub nivelul cel mai coborât al lucr�rii respective ; racordarea corect� a izola�iilor verticale cu cele orizontale (abaterea admisibil� la l��imea petrecerii — 10 mm) ;

i) realizarea comunic�rii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub �or�uri, copertine sau tuburi.

4.2. In cazul hidroizola�iilor, prin „faz� de lucrare" se în�elege — în plus fa�� de instruc�iunile pentru verificarea �i recep�ionarea lucr�rilor ascunse �i pe faze de lucr�ri — �i o grupare de tronsonare, în a�a fel încât por�iunea ce se verific� s� fie întreag� �i f�r� întreruperi în zone în care s-ar putea produce dificult��i func�ionale (de ex. în dolii).

4.3. La verificarea pe faze de lucr�ri, se va examina frecven�a �i con�inutul actelor de verificare încheiate pe parcurs, comparându-le cu proiectul, prescrip�iile tehnice respective �i abaterile admisibile.

In mod special, comisia va efectua �i probe globale directe dup� cum urmeaz� :

a) verificarea etan�eit��ii hidroizola�iilor prin inundare cu ap� timp de 72 ore a acoperi�urilor cu pante pân� la 7% inclusiv. Nivelul apei va dep��i cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat, iar pentru acoperi�urile cu suprafa�a peste 20 cm2 se va cere acordul scris al proiectantului;

b) în camerele unde inundarea va fi efectuat� timp de 72 ore, iar grosimea stratului de ap� va fi de 3.6 cm ;

c) la construc�iile supuse la presiunea hidrostatic� a apelor subterane, dup� asigurarea m�surilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, l�sând hidroizola�ia timp de 48 ore la presiunea maxim� conf. prevederilor STAS 2355-79 �i normativului C.112-80.

Construc�iile supuse la presiunea hidrostatic� a apelor înmagazinate se vor verifica conform m�surilor prev�zute în proiectele respective ;

d) în cazul când probele prin inundare nu se pot efectua (sunt costisitoare, nivelul sc�zut al apelor subterane etc), verificarea se va face vizual, prin cioc�nire �i eventuale, sondaje în punctele dubioase ;

e) rezultatele verific�rilor men�ionate la acest capitol se vor înregistra conform instruc�iunilor pentru verificarea lucr�rilor ascunse ; deficien�ele constatat vor fi consemnate în procese verbale �i se va trece imediat la remedierea lor, încheindu-se un nou proces verbal de lucr�ri ascunse ; dup� acesta se pot executa lucr�rile de protec�ie �i cele conexe

f) la protec�ia hidroizola�iilor acoperi�urilor necirculabile executat� din vopsitorii, se va verifica vizual continuitatea �i aderen�a prin frecare energic� cu mina.

La acoperi�urile circulabile se va verifica dac� pl�cile �i dalele sunt montate pe un strat de nisip cu grosimea minim� de 2 cm, dac� rosturile între pl�ci sunt uniforme �i umplute, dac� sunt corect executate rosturile de dilata�ie �i dac� sunt umplute cu mastic bituminos ; dac� au stabilitate la circula�ie ;

g) la acoperi�uri se vor verifica pantele, conform proiectului, amplasarea în punctele cele mai coborâte a gurilor de scurgere iar prin turnarea de ap� în punctele mai ridicate se va verifica dac� gurile de scurgere func�ioneaz� bine.

Se va verifica dac� sunt corespunz�toare proiectului racord�rile hidroizola�iei la reborduri �i atice, la str�pungeri, la rosturi de dilata�ie �i la gurile de scurgere, care trebuie s� fie prev�zute cu gr�tare (parafrunzare) �i s� nu fie inundate ;

h) tinichigeria aferent� acoperi�urilor (�or�uri, copertine, glafuri, etc.) se va verifica dac� este executat� conform proiectelor, bine încheiat�, racordat� cu hidroizolatia �i fixat� de construc�ie ; verificarea se va face atât vizual cât �i prin trac�iune manual� ;

i) In camere se va verifica conform proiectului, executarea pardoselilor, planeitatea �i înclin�rile, racord�rile la pere�i �i str�pungeri, precum �i dac� gurile de scurgere nu sunt înfundate �i sunt prev�zute cu gr�tare ;

j) pentru verificarea zidurilor de protec�ie a hidroizola�iilor aplicate la exteriorul construc�iilor subterane se va constata :

- la cele executate ulterior hidroizola�iei : grosimea, existen�a rosturilor verticale la intervalele date în proiect, a rostului orizontal la baz�, precum �i dac� sunt prev�zute cu foi bitumate;

- la cele executate anterior hidroizola�iei : grosimea, existen�a rosturilor de col�, a stâlpilor verticali la intervale de 2,5 m ;

k) la construc�iile subterane cu hidroizola�ia aplicat� la interior sau la construc�iile pentru inmagazinarea apelor, rezultatele verific�rilor se vor înregistra conform instruc�iunilor pentru lucr�ri ascunse, dup� care se pot executa celelalte lucr�ri conform proiectului.

4.4. La recep�ia preliminar�, comisia prin membrii s�i de specialitate sau prin speciali�tii din afar� (conf. pct. 20 al regulamentului de efectuare a recep�iilor), va proceda la verific�ri de acela�i timp cu cele de la pct. 4.3. de mai sus, completate cu referatul de concluzii �i tratând întregul obiect.

5. Izola�ii fonice

5.1. La executarea lucr�rilor de izolare fonic�, în afara celor prev�zute la pct. 2.1-2.4. de mai sus trebuie s� se verifice :

a) la executarea pere�ilor stratifica�i (pere�i dubli) se va urm�ri s� nu se creeze leg�turi rigide între cele dou� straturi ale peretelui, în afar� de cele prev�zute în proiect; în acest sens se vor încheia procese verbale de lucr�ri ascunse;

b) la executarea pardoselilor flotante se va urm�ri ca s� nu se creeze leg�turi rigide între dal� �i plan�eul suport prin infiltrarea betonului turnat în dal�, prin materialul fonoizolator sau între dal� �i pere�i; în acest caz se va verifica dac� stratul fonoizolator este a�ezat continuu, dac� rosturile acestuia au fost acoperite cu carton asfaltat �i dac� pe conturul camerei au fost a�ezate fâ�ii de material fonoizolator. Pentru aceste lucr�ri se vor încheia procese verbale de lucr�ri ascunse.

d) La recep�ionarea lucr�rilor se va verifica prin sondaj (prin scoaterea pervazului), dac� s-a executat stratul fonoizolator pe vertical� între dala flotant� �i perete ;

c) la lucr�rile de instala�ii de ap� �i înc�lzire se va verifica :

- dac� conductele de ap� înglobate au fost învelite în prealabil pe tot parcursul lor, în fese care s� asigure o desolidarizare de perete ;

- dac� str�pungerile prin pere�i �i prin plan�ee au fost realizate prin man�oane din �eava de metal sau din material plastic �i dac� rosturile dintre aceste man�oane �i conducte au fost bine umplute cu chituri plastice sau cu materiale elastice ;

- daca agregatele pentru circula�ia apel (.pompe, compresoare hidrofoare) au fost a�ezate pe suport elastic, conform proiectului �i dac� nu s-au creat pun�i rigide care s� altereze rezemarea elastic� ;

- dac� între agregate �i re�eaua de conducte s-au realizat racord�ri elastice împotriva propag�rii vibra�iilor, conform proiectului;

d) la lucr�rile de ventila�ie se va verifica :

- dac� str�pungerile prin pere�i �i plan�ee au fost realizate prin mansoane elastice �i dac� sus�inerea canalelor instala�iei de ventilare a fost realizat� f�r� leg�turi rigide cu elemente de construc�ie, conform proiectului;

- dac� ventilatoarele au fost a�ezate pe suport elastic, conform proiectului �i dac� nu s-au creat pun�i rigide care s� altereze rezemarea elastic� ;

e) la lucr�ri de ascensoare se va verifica realizarea rezem�rii elastice a agregatelor �i în special a troliilor.

5.2. Pentru toate lucr�rile cu destina�ie specific� de izolare fonic� �i în general la acustica de construc�ii, se va verifica respectarea strict� a prevederilor proiectului; orice modificare de solu�ie se va face numai cu avizul scris al proiectantului de specialitate.

6. Izolarea termic� a acoperi�urilor cu alte materiale decât polistiren sau vat� minerala

6.1. Termoizola�ia sub form� de saltele folosit� la construc�ii agrozootehnice nu trebuie s� se taseze mai mult de 50% sub sarcina de 2000 N/m2 �i s� nu dep��easc� capacitatea portant� a pl�cii inferioare de azbociment pe deschiderea respectiv�. Densitatea aparent� în stare uscat� a materialului termoizolant ce poate fi utilizat în

aceast� solu�ie nu va dep��i 120 kg/m3

Pe lâng� condi�iile in func�ie de domeniul de utilizare, materialele termoizolatoare mai trebuie s� îndeplineasc� �i urm�toarele condi�ii generale :

- S� fie eficiente din punct de vedere termotehnic ;

- S� nu con�in� componente care s� afecteze în timp calitatea construc�iilor prin reducerea existen�ei elementelor de construc�ie, a propriet��ilor termo �i hidroizolatoare ale închiderilor aspectul finisajului interior �i exterior ;

- S� nu con�in� substan�e v�t�m�toare pentru s�n�tatea oamenilor sau a animalelor atât in timpul execu�iei cât �i în exploatare ;

- S� fie greu combustibile, imputresetibile �i stabile la ap�;

- S� fie realizate cu un consum minim de energie înglobat�.

6.3. Materialele termoizolante se introduc în folosin�� curent� prin proiectare �i execu�ie, dup� omologarea �i elaborarea normelor tehnice de produs, pentru fiecare material în parte.

6.4. Caracteristicile fizico-mecanice, condi�iile de ambalare, manipulare, transport �i depozitare ale materialelor termoizolante trebuie s� corespund� prevederilor din urm�toarele prescrip�ii :

Materiale de natur� anorganic�

STAS 8036—81 Beton celular autoclavizat, Gaz beton. Condi�ii tehnice generale de calitate;

STAS 1836—80 Produse termoizolatoare din diatomit;

NTR 9075—80Perlit expandat;

STAS 1427—66 Diatomit pentru materiale termoizolante.

STAS 8177—68 Agregate din zgur� expandat� pentru betoane u�oare ;

STAS 7343—80 Agregate minerale u�oare. Granulit.

NTR 1—80 Cenu�� i zgur� de termocentral� de hald�.

NTR 9643—80 Scorie bazaltic� de Raco�i

Materiale de natur� organic�

.STAS 7848—78 Pl�ci din fibre de lemn. Pl�ci moi tip S, B, BA;

NII 50149—74 Pl�ci aglomerate din puzderie (PAP) ;

STAS 11570—81 Pl�ci termoizolante din tala� tip STABILIT

STAS 6979/4—33 Pl�ci din granule de plut� expandat� �i aglomerat� cu bitum. Condi�ii, tehnice.

STAS 7461—80 Materiale clasice celulare.

6.5. Materialele termoizolante se livreaz� înso�ite de certificate de calitate care trebuie s� confirme caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor respective, conform celor prev�zute în standardele sau normele tehnice de fabrica�ie ale produselor respective.

Transportul, manipularea �i depozitarea materialelor termoizolatoare se va face ou asigurarea tuturor m�surilor necesare pentru protejarea �i p�strarea caracteristicilor func�ionale ale acestor materiale, pân� la punerea lor în oper�.

Aceste m�suri trebuie asigurate atât de produc�tori cât �i de utilizatorii materialelor respective, conform prevederilor standardelor sau normelor tehnice de produse.

6.6. Se interzice punerea în oper� a materialelor termoizolante degradate, datorit� depozit�rii sau transportului necorespunz�tor, udate de precipita�ii, etc.

6.7. Termoizola�iile din materiale sensibile la umiditate sau cu absorb�ie mare de ap� la elementele care se realizeaz� prin procese umede (ex. panouri mari prefabricate, termoizola�ii la acoperi�uri cu �ape) vor fi protejate cu un strat separator împotriva absorb�iei umidit��ii. Lucr�rile de termoizola�i care se realizeaz� prin procese tehnice nu se vor executa la temperaturi exterioare mai mici de + 5°C.

6.8. Pentru a nu se produce condens pe intradosul stratului superior al pl�cilor ondulate din azbociment �i acumul�ri de umiditate în termoizola�ie I, spa�iul dintre acestea �i învelitoare va fi ventilat prin circula�ia liber� a aerului �i comunicarea cu atmosfera se asigur� l�sându-se neastupate ondulele de la strea�in� �i coam�.

Controlul calit��ii �i recep�ia lucr�rilor

6.9. Lucr�rile de termoizola�ie fiind in general lucr�ri ascunse, pe parcursul execu�iei se va proceda în permanen�� la verificarea lor de c�tre Organele de control ale executantului (CTC) �i ale beneficiarului în conformitate cu Legea nr. 8 privind „Asigurarea durabilit��ii �i siguran�ei în exploatare, func�ionalit��ii �i calit��ii construc�iilor", urm�rindu-se �i cosemnându-se în procesele verbale de lucr�ri ascunse :

a — îndeplinirea condi�iilor de calitate a suportului (s� fie uscat �i curat, s� nu prezinte denivel�ri �i asperit��i, periclitând continuitatea �i integritatea barierei contra vaporilor)

b — calitatea �i umiditatea materialelor termoizolante ce intra in oper�, conform standardelor sau normelor de produs, pe baza avizelor de expedi�ie �i a certificatelor de calitate ale produc�torilor precum �i a determin�rilor laboratorului de �antier (densitate, umiditate, abateri dimensionale);

c — montajul termoizola�iei cu rosturi strinse între pl�ci existen�a �i asigurarea comunic�rii cu atmosfera a canalelor de ventilare, respectarea prevederilor proiectului privind grosimea termoizola�iei �i tratarea pun�ilor termice, canale de ventilare, etc.

6.10. Materialele necorespunz�toare se vor înlocui �i lucr�rile g�site necorespunz�toare în timpul controlului se vor reface.

6.11. La recep�ia obiectului se vor analiza constat�rile consemnate.

7. Izola�ia termo-hidro la cl�diri din panouri mari

7.1. Înainte de pozarea panourilor de pere�i interiori vor trebui executate toate lucr�rile prev�zute în proiect pentru hidro �i termoizolarea interioar� a rosturilor verticale dintre panourile de fa�ad�, aceste lucr�ri cuprinzând :

a — introducerea în rosturile verticale a profilului prev�zut în proiect pentru realizarea „golului de decompresiune", în cazul sistemului de etan�ate cu func�ionare mecanic� ;

b — aplicarea prin lipire a membranei hidroizolatoare prev�zut� în proiect pe rebordul interior al panourilor : în cazul membranei hidroizolatoare din pânz� bitumat�, aceasta se va aplica prin lipire cu bitum cald, dup� amorsarea obligatorie a suprafe�elor recordurilor cu bitum t�iat, fâ�ia de pânz� bitumat� se va t�ia la lungime egal� cu în�l�imea etajului plus 30 cm, pentru a se putea îmbina prin petrecere cu fâ�ia de la nivelul superior.

c — lipirea cu bitum cald a fâ�iei hidroizolatoare de Ia nivelul respectiv peste fâ�ia hidroizolatoare anterioar�

d — aplicarea stratului termoizolator din pl�ci preg�tite dinainte la forma �i dimensiunile prev�zute în proiect (pl�ci din polistiren expandat, pl�ci din vat� mineral� ambalat� în carton asfaltat, etc.) ; în cazul în care proiectantul prevede pl�ci termoizolatoare din polistiren expandat, acestea se vor fixa prin puncte de bitum topit aplicate pe hidroizola�ia de pânz� asfaltat� peste care se vor a�eza �i presa pl�cile de polistiren expandant; nu se va. aplica bitum topit direct pe pl�cile de polistiren expandant.

7.2. Lucr�rile exterioare la fa�adele cl�dirilor din panouri mari cuprind :

a — repararea muchiilor panourilor �tirbite in timpul opera�iilor de montare ;

b — lucr�rile exterioare la fa�ade nu se vor executa pe timp friguros ;

c — repararea muchiilor panourilor de fa�ad� se va face cu mortar de ciment cu adaos de aracet E.50 preparat.

7.3. Documenta�ia tehnic� trebuie s� cuprind� instruc�iuni detaliate privind executarea lucr�rilor de etan�are exterioar� a rosturilor de la fa�ade specifice pentru sistemul de etan�are adoptat, astfel :

- cu func�ionare mecanic�, prevazând gol de decompresiune în rostul vertical �i închiderea exterioar� din mortar de ciment cu adaos de aracet E.50 sau chit elastoplastic ;

- cu ecran de etan�are din chit elastoplastic, cu sau f�r� protec�ie exterioar� din mortar de ciment cu adaos de aracet E.50.

- cu rosturi ,,deschise" spre exterior cu „func�ionarea mecanic�", respectiv gol de decompresiune — drenaj în rostul vertical �i treapt� de în�l�ime mare în rostul orizontal,

7.4. Pentru etan�area rosturilor dintre tocurile tâmpl�riei exterioare �i fe�ele de beton care m�rginesc golurile de fereastr� din panourile de fa�ad�, în cazul mont�rii tâmpl�riei dup� confec�ionarea panourilor, se recomand� adoptarea solu�iei de etan�are cu chit elastoplastic.

Lucr�rile de etan�are cuprind urm�toarele opera�ii :

a — cur��irea suprafe�elor de beton de praf, resturi de beton etc, prin periere ;

b — amorsarea suprafe�elor de beton pe care se aplic� chitul de etan�are, prin pensulare cu emulsia indicat� în instruc�iunile sau prospectul de utilizare �i de punere în lucrare a chitului respectiv.

c — aplicarea in exces a chitului pe tot lungul rosturilor orizontale �i verticale ;

d — introducerea tocului de u�� sau de fereastr� în golul din panou, astfel încât s� preseze asupra chitului, �i fixarea lui cu pene de lemn �i cuie b�tute gherniele ancorate în panou de la confec�ionarea acestuia ;

e — îndep�rtarea chitului expulzat din rost la montarea tocului �i netezirea chitului r�mas, cu racordare (scaf�) pe tot conturul tocului, urm�rindu-se a se realiza un contact intim �i continuu cu tocul �i cu peretele de beton al rostului;

f — montarea �or�ului de tabl� prin aplicare cu presare asupra chitului din rostul orizontal inferior �i prindere prin cuie de tabl� b�tut� in toc, la distan�a necesar� pentru a se împiedica ondularea tablei. Lateral, capetele �or�ului se vor introduce în �an�urile special prev�zute la col�urile golului de fereastr�, iar �an�urile se, vor astupa cu chit elastic ;

g — aplicarea de rigle de lemn peste stratul de chit în rosturile verticale ;

h — rostul interior de pe conturul tocului se va umple apoi cu vat� mineral� îndesat�.

Condi�ii principale de recep�ie a cl�dirilor din panouri mari

7.5. Cl�dirile din panouri mari nu se vor recep�iona în cazul în care comisiei de recep�ie nu i se va prezenta vreunul din urm�toarele acte :

a — certificatele de calitate a panourilor eliberate de unitatea produc�toare ;

b — certificate de calitate pentru materialele utilizate la fa�ade ;

c — procesele verbale sau registrul cuprinzând rezultatele verific�rilor de la recep�iile par�iale efectuate pe parcursul execut�rii lucr�rilor privind coresponden�a cu prevederile proiectului �i calitatea de execu�ie în leg�tur� cu :

— hidro �i termoizolarea îmbin�rilor verticale �i orizontale de la fa�ad� ;

— executarea lucr�rilor de etan�are a rosturilor de la fa�ade (în ceea ce prive�te respectarea condi�iilor tehnice �i tehnologice de execu�ie).

7.6. Recep�ia cl�dirilor se va refuza, dac� se constat� : p�trunderea apei din precipita�ii prin rosturile de la fa�ad�, prin rosturile tâmpl�riei panou, sau prin hidroizola�ia plan�eului teras�.

7.7. Se recomand� ca eficacitatea lucr�rilor de etan�are a rosturilor de la fa�ade s� se verifice prin încerc�rci de comportare a rosturilor la ploaie artificial�.

În cazul în care nu se dispune de un aparat adecvat pentru crearea ploii artificiale încercarea se poate face �i cu ajutorul unui furtun la cap�tul c�ruia s-a adaptat o pâlnie de stropitoare.

Lucr�rile de etan�are se vor considera ca fiind bine executate dac� nu se constat� infiltra�ii de ap� în interiorul cl�dirii dup� 8 ore de la încercare.

Se recomand� ca încercarea s� fie efectuat� in cel pu�in 2 locuri la un tronson de cl�dire cuprinzând 40—60 apartamente la intersec�ii de rosturi situate la o în�l�ime cât mai mare.

Rezultatul încerc�rilor va fi consemnat într-un proces verbal indicându-se condi�iile în care s-au efectuat încerc�rile, rezultatele ob�inute �i eventualele masuri rezultate ca necesare pentru remediere.

ANEXA XIV-1


C.142—85 Instruc�iuni tehnice pentru executarea �i recep�ionarea termoizola�iilor la elementele de instala�ii (Bul. Constr. nr. 9—1985).

C.107—82 Normativ pentru proiectarea �i executarea izola�iilor termice la construc�ii civile �i industriale (Bul. Construc�iilor nr. 1/1983).

C.112—80 Normativ pentru proiectarea �i executarea hidroizola�iilor din materiale bituminoase la lucr�rile de construc�ii (Bul. Construc�iilor nr. 3/1981).

C.125—81 Instruc�iuni tehnice pentru proiectarea �i executarea izola�iilor fonice la cl�diri (Bul. Construc�iilor nr. 1/ 1981).

C.191—85 Instruc�iuni tehnice pentru izolarea termic� a acoperi�urilor cl�dirilor de locuit �i social-culturale cu cenu�� i zgur� de termocentral� {Bul Construc�iilor nr. 12/1985).

P.42—71 Normativ pentru executarea construc�iilor din panouri mari (Bul. Construc�iilor nr. 5/1971).

C.107—82 Normativ pentru proiectarea �i executarea lucr�rilor de izola�ii termice la cl�diri (Bul. Construc�iilor nr. 1/ 1983).

STAS 2355—79 Construc�ii civile, Industriale �i agricole. Hidroizola�ii din materiale bituminoase �i elemente de construc�ii:

[top]

CAPITOLUL 2. HIDROIZOLA�II LA LUCR�RI DE ART� (PODURI. TUNELURI. METROU. ZIDURI DE SPRIJIN)

A. HIDROIZOLA�II LA SUPRASTRUCTURA PODULUI

1. Prevederi comune

1.1. Hidroizola�iile Ia suprastructura podurilor pot fi alc�tuite din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece, sau din materiale bituminoase aplicate la cald.

1.2. Calitatea materialelor folosite la suprastructurile de poduri se garanteaz� prin certificatele de calitate emise de unitatea produc�toare. Executantul lucr�rilor de hidroizola�ii verific� materialele pe baza acestor certificate, efectuând �i încerc�ri în caz de dubiu.

1.3. Verificarea �i recep�ia lucr�rilor de hidroizola�ii ne face pe etape, dup� cum urmeaz� :

- pe parcursul execu�iei lucr�rilor de hidroizola�ii încheindu-se procese verbale par�iale de lucr�ri ascunse ;

- la terminarea lucr�rilor de hidroizola�ii, încheindu-se Un proces verbal a acestor lucr�ri ;

- dup� expirarea termenului de verificare a comport�rii lucr�rii în exploatare, o dat� cu verificarea întregii lucr�ri de art�, în conformitate cu dispozi�iile legale în vigoare.

2. Verific�rile pe parcursul execu�iei lucr�rilor de hidroizola�ii

2.1. Verificarea se face conform suprafe�ei suport, înainte de aplicarea stratului hidroizolant, în ceea ce prive�te planeitatea, racordarea la muchii �i la scafe, umiditatea, executarea corect� a pantelor prev�zute în proiect, nivelul si amplasamentul gurilor de scurgere, prezen�a unor materiale str�ine cum ar fi nisip, praf, materiale care se desprind de pe suprafa�a suport.

2.2. Asupra stratului amorsa, în ceea ce prive�te penetrarea �i gradul de acoperire a suprafe�ei suport.

2.3. Asupra fiec�rui strat de lipire, de baz� �i suplimentar, in ceea ce prive�te : aderen�a foliilor hidroizolante între ele �i la suprafa�a suport, prezen�a de goluri, b��ici de aer, nelipiri la petreceri �i la eclisarea foliilor etc.

2.4. Asupra �apei de protec�ie in ceea ce prive�te planeitatea, pantele, calitatea materialelor.

2.5. Asupra execut�rii racord�rilor �apei la marginea elementului de construc�ii �i la gurile de scurgere.

2.6. Asupra modului de realizare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor.

3. Verificarea Ia terminarea lucr�rilor de hidroizola�ii

3.1. Verificarea se face asupra aspectului dup� ce se analizeaz� toate procesele verbale întocmite pe parcursul execu�iei lucr�rilor.

3.2. In cazul, unor consemn�ri nefavorabile la procesele verbale, se face verificarea etan�eit��ii prin inundare cu ap� pe o în�l�ime de cea. 5 cm.

3.3. Defectele constatate la verific�rile pe parcurs �i la terminarea lucr�rilor de hidroizola�ie se remediaz� pe baza solu�iilor stabilite de proiectant împreun� cu constructorul.

3.4. Verific�rile de la pct. 2.1. la 2.6. �i 3.1. la 3.2. se execut�, dup� cum urmeaz� :

3.5. Condi�iile de aspect �i alc�tuire, vizual.

3.6. Planitatea suprafe�elor cu dreptarul de 3 m, nu se admit denivel�ri mai mari de ± 5 mm.

3.7. Dimensiunile �i pantele cu instrumente de m�sur� obi�nuite, nivela cu bul� de aer, dreptar, spioni, etc. Abaterile la pante trebuie s� fie mai mici de 1% iar m�rimea razelor la racord�ri trebuie s� prezinte abateri mai mici de ± 10 mm.

3.8. Calitatea materialelor preparate pe �antier prin respectarea re�etelor �i procedeelor de preparare a materialelor în conformitate cu STAS 5008/73 �i normativul C.112—80.

3.9. Umiditatea �i calitatea mortarului cu care este realizat stratul suport, prin lipire la cald pe acesta în cinci locuri a unor fâ�ii de carton bitumat de 30x20 cm a c�ror calit��i au fost verificate. Fâ�iile pe lungime de 20 cm restul de 10 cm folosind pentru a servi la smulgere de pe suprafa�a suport, dup� 2 ore. Dac� fâ�ia de carton bitumat se desprinde de pe suprafa�a de suport rezult� c� suprafa�a este umed� �i nu se poate începe execu�ia hidroizola�iei. Dac� foaia de carton bitumat se desprinde �i cu un strat de mortar, rezult� c� mortarul este necorespunz�tor. Dac� fî�ia se rupe prin carton sau prin stratul de bitum, capacitatea de lipire a hidroizola�iei pe stratul suport este corespunz�tor.

B. HIDROIZOLA�II LA TUNELURI


1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplic� la lucr�rile de hidroizola�ie la tuneluri, executate în subteran sau la zi.

1.2. In func�ie de situa�ia local� se pot aplica �i la lucr�rile de metrou �i subtravers�ri pietonale.

1.3. Necesitatea execut�rii de hidroizola�ii la aceste categorii de lucr�ri se prevede prin documenta�ia tehnic�, în func�ie de condi�iile locale de umiditate �i importan�� pentru exploatare a producerii de infiltra�ii la cale.

2. Prevederi comune

2.1. Materialele �i semiprefabricatele care intr� In componen�a hidroizola�iei se introduc la lucrare cu certificate de calitate are s� confirme c� sunt corespunz�toare normelor respective �i prevederilor proiectului.

2.3. Înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului �i proiectantului.

2.4. Depozitarea �i manipularea materialelor va asigura, p�strarea calit��ii �i integrit��ii acestora, respectiv evitarea deterior�rii lor.

2.5. Efectuarea, înainte de punerea în oper�, de determin�ri prev�zute în prescrip�iile tehnice respective.

2.6. Înainte de aplicarea hidroizola�iei se va proceda la verificarea caracteristicilor calit��ii suportului pe care urmeaz� a se aplica.

2.6. Asperit��ile suportului s� nu prezinte abateri mai mari de ± 2mm.

2.7. Denivel�rile mai mari se vor corecta în prealabil, cu mortar pentru asigurarea continuit��ii suprafe�ei �i imbun�t��irea eventualelor denivel�ri de cofraj sau vicii de execu�ie.

2.8. Respectarea re�etelor �i procedeelor de preparare a materialelor pe �antier (masticuri, solu�ii etc.) conform normativului C.112—80.

2.9. Verificarea capacit��ii de lipire a hidroizola�iei pe stratul suport amorsat (pentru fiecare 1000 m3 se fac 5 probe de desprindere a câte unei â�ii de carton bitumat de 5x20 cm lipit� pe suport pe 2/3 din lungime �i care dup� 2 ore trebuie s� se rup� prin carton sau prin stratul de bitum).

2.10. Lipirea corect� a foilor, nefiind admise dezlipiri �i b��ici ; când acestea apar, repararea lor este obligatorie.

2.11. Realizarea hidroizola�iei �i l��imea de lipire a foilor se va stabili prin proiect.

2.12. Respectarea direc�iei de montare a foilor conform prevederilor din proiect, suprapunerea acestora realizându-se în direc�ia de scurgere a apelor.

2.13. Asigurarea lucr�rii de hidroizola�ie prin m�suri de p�strarea integrit��ii acesteia �i de degradarea prin manipularea de materiale �i circula�ia muncitorilor pe por�iunile finisate.

2.14. Asigurarea punctului de lucru prin m�suri de evitarea colmat�rii saltelei de piatr� brut� �i stratului filtrant prin p�trunderea de p�mânt.

2.15. In caz de infiltra�ii pe perioada execu�iei hidroizola�iei se vor lua m�suri de colectarea �i evacuarea apelor, astfel ca s� se asigure realizarea în uscat a acesteia.

2.16. Rezultatele verific�rilor men�ionate se înregistreaz� în conformitate cu instruc�iunile pentru verific�rile lucr�rilor ascunse pe m�sura desf��ur�rii procesului tehnologic de execu�ie : deficien�ele constatate vor fi consemnate în procese verbale de constatare, dup� care se va trece la remedierea imediat� a acestora; dup� execu�ia remedierilor se va încheia proces verbal de lucr�ri ascunse, putându-se trece în continuare la execu�ia lucr�rii de hidroizola�ie.

2.17 .Lucrarea de hidroizola�ie este cuprins� în documenta�ia tehnico-economic�.

3. Verific�ri de efectuat pe parcursul execu�iei lucr�rii

3.1. Calitatea materialelor, manipularea �i depozitarea corespunz�toare a acestora.

3.2. Calitatea �i continuitatea suportului pe care urmeaz� a se aplica.

3.3. Capacâtatea de lipire a hidroizola�iei pe stratul suport amorsat.

3.4. Realizarea corect� a fiec�rui strat din alc�tuirea hidroizola�iei.

3.5. Realizarea corect� a saltelei de piatr� brut� �i stratului filtrant.

3.6. M�surile luate pentru asigurarea nedegrad�rii lucr�rii de hidroizolare �i a execu�iei acesteia în uscat.

4. Condi�ii generale

4.1. Lucr�rile de hidroizolare ce se vor începe dup� verificarea prealabil� a înt�ririi betonului din suport.

4.2. În situa�ia apari�iei de presiuni ale masivului se vor lua m�suri corespunz�toare de asigurarea realiz�rii în securitate a lucr�rilor de hidroizola�ie �i nedegradarea acesteia.

4.3. Asigurarea aprovizion�rii materialelor în ritmul execu�iei lucr�rilor de hidroizolare pe sorturi, in conformitate cu desf��urarea procesului tehnologic de execu�ie �i realizare, pe tronsoane (inele) complet finisate.

C. Hidroizola�ii la ziduri de sprijin


1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplic� la lucr�rile de protec�ie contra infiltra�iilor de ap� prin betonul din eleva�ia zidurilor de sprijin.

1.2. Se pot aplica in general la orice categorie de lucrare care este în contact cu p�mântul �i la care exista posibilitatea a avea loc infiltra�ii de ap�.

1.3. Necesitatea prevederii acestor lucr�ri se stabile�te prin proiect.

2. Prevederi comune

2.1. Materialele care intr� în componen�a hidroizola�iei se introduc în lucrare cu certificate de calitate, care s� confirme c� sunt corespunz�toare normelor respective �i prevederilor proiectului.

2.2. Înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului �i proiectantului.

2.3. Asperit��ile suportului s� nu prezinte abateri mai mari de ±5 mm.

2.4. Denivel�rile mai mari se vor corecta în prealabil cu mortar pentru asigurarea continuit��ii suprafe�ei �i îmbun�t��irea eventualelor denivel�ri din cofraj sau vicii de execu�ie.

2.5. Respectarea re�etelor �i procedeelor reparare a materialelor pe �antier (masticuri, solu�ii etc.) conform normativul C.112—80.

2.6. Asigurarea lucr�rii de hidroizola�ii prin m�suri de p�strarea integrit��ii acesteia �i de degradare prin manipularea de materiale.

2.7. Asigurarea punctului de lucru prin m�suri de evitarea colmat�rii saltelei de piatr� brut� �i stratului filtrant prin p�trunderea de p�mânt.

2.8. In caz de infiltra�i pe perioada execu�iei se vor lua m�suri de colectarea �i evacuarea apelor, astfel ca s� se asigure realizarea în uscat a acesteia.

2.9. Lucrarea de hidroizola�ie este cuprins� în documenta�ia tehnico-economic�.

3. Verific�ri pe parcursul execu�iei

3.1. Calitatea �i continuitatea suportului pe care urmeaz� s� se aplice.

3.2. Realizarea corect� a hidroizola�iei.

3.3. Realizarea corect� a saltelei de piatr� brut� �i a stratului filtrant.

3.4. M�surile luate pentru asigurarea nedegrad�rii lucr�rii �i a execu�iei acesteia în uscat.


4.1. Lucr�rile de hidroizolare se vor începe dup� verificarea prealabil� a înt�ririi betonului din suport.

4.2. Asigurarea aprovizion�rii materialelor în ritmul execu�iei în conformitate cu desf��urarea procesului tehnologic de execu�ie si realizarea pe tronsoane complet finisate.

ANEXA XIV-2


STAS 5083—75 Lucr�ri de art�. Hidroizola�ii. Prescrip�ii de prezentare �i execu�ie.

NII-IPAUS nr. 2830—83 Diluant prenadez.

NII-IPAUS nr. 2829—74 #9; Prenadez 300.

NII-IPAUS nr. 3382—65 Adeziv pentru PVC plastifiat.

NID-MICh nr. 5171—74 Remflexit 404 RG �i PC 404 H.

NID-IPAUS nr. 5541—74 Butarom 2-4 cm grosime.

NII-IMIF-TURDA nr. 974—74 Folii de PVC plastifiat pentru hidro-izola�ii de 0,8 mm grosime.

STAS 8077—82 Emulsie bituminoas�.

STAS 44—67 Diferite dozaje de emulsii bituminoase

STAS 558—71 Suspensie de bitum filerizat.

STAS 7064—72 Diferite dozaje pentru mastic bituminos

STAS 1046—78 Pânzâ bitumat� A 30.

STAS 6050—80 Împâslitur� din fibre de sticl� nebitumat�.

STAS 7916—80 Impâslitur� din fibre de sticl� bitumat� tip IA.

STAS 10126—75 �es�tur� din fibre de sticl� bitumat� tip IA.

STAS 138—80 Carton bitumat tip CA 4008.

STAS 10152/3,4—75 Materiale hidroizolante bitumate cu folie de aluminiu.

STAS 6675/1—76 Tub din �eava de policlorur� de vinil având diametrul de 12 sau 18 mm.

STAS 2543—83 Împletitur� din sârm� zincat� + 1,16—2,50 mm cu ochiuri p�trate de 30-80 mm

STAS 1667—76 Nisip natural.

STAS 428—80 Tabl� de aluminiu de 0,2 mm grosime.

STAS 426—80 #9; Tabl� de cupru de 0,2 mm grosime.

NII-IPAUS nr. 4337-69 Chit elastic pe baza de elastomeri, respectiv romtix.

STAS 661-71 Celochit.

STAS 4384-79 Gur� de scurgere din font�.

STAS 662-82 Nisip gr�un�os.

STAS 2921-69 Construc�ii civile, industriale �i agricole. Lucr�ri de hidroizola�ii. Determinarea impermeabilit��ii,

STAS 2355-83 Construc�ii civile, industriale �i agricole. Hidroizola�ii din materiale bituminoase la elemente de construc�ii.

C 112-80 Normativ pentru proiectarea, executarea �i recep�ionarea hidroizola�ii lor din materiale bituminoase la lucr�rile de construc�ii (Bul. Construc�iilor nr. 3—1981).

C.D.78-74 Instruc�iuni tehnice departamentale pentru folosirea materialelor hidroizolatoare bituminoase în suluri placate cu folie de aluminiu (aprobate cu ord. MEFMC nr. 655/1974).

C.D.79-74 Instruc�iuni tehnice departamentale pentru folosirea materialelor hidroizolatoare in suluri cu inser�ie din folie de aluminiu (aprobate cu ord nr 655/1974).

STAS 5088-75 Poduri de cale ferat�. Hidroizolarea suprastructurii.

- Emulsie bituminoas�.

- Diferite dozaje de solu�ii bituminoase.

- Suspensie de bitum filerizat.

- Diferite dozaje pentru mastic bituminos

- Pânz� bitumat� tip A.30.

- Impâslitur� din fibr� de sticl� bitumat� tip IA.

- �es�tur� din fibr� de sticl� bitumat� tip IA.

- Carton bitumat tip CA 4006

- Materiale hidroizolante bitumate cu folie de aluminiu.

- Tabl� de cupru de 0,2 mm grosime.

- Celochit.

STAS 1030-85 Mortare obi�nuite pentru zid�rie �i tencuieli. Clasificare �i condi�ii tehnice

STAS 2634-80 Mortare obi�nuite pentru zid�rie �i tencuieli. Metode încercare.

[top]

CAPITOLUL 3. HIDROIZOLAN�II LA PLATFORME DE CAI FERATE


1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic� la lucr�rile de hidroizolarea platformelor de cale ferat� care prezint� sau pot prezenta deform�ri din urm�toarele cauze :

1.2. Prismul de piatr� spart� al suprastructurii înnoroit, la liniile de cale ferat� în circula�ie, cu prezen�a de fenomene de tas�ri �i de rip�ri.

1.3. Pungi de balast în platforma c�ii, la liniile de cale ferat� în circula�ie, cu manifest�ri de deforma�ii în profil transversal �i prezen�a de fenomene de tas�ri �i de rip�ri.

1.4. Platforma de linii ferate noi din materiale locale, cu comportare defavorabil� la ac�iunea apelor superficiale din ploi cum ar fi : argile pr�foase, prafuri argiloase, p�mânturi macroporice etc.

1.5. Stabilirea necesit��ii execut�rii lucr�rilor de hidroizolarea platformei se face pe baz� de studii geotehnice concretizate prin pu�uri, sondaje, analize de laborator �i referat geotehnic.

1.6. Lucr�rile de hidroizola�ie platform� se vor executa pe baza unei documenta�ii tehnico-economice, care va cuprinde proces tehnologic de execu�ie �i condi�ii de realizare.


2.1. Având în vedere evolu�ia neprev�zut� în timp a fenomenelor semnalate, se recomand� ca înainte de începerea lucr�rilor de execu�ie s� se fac� o verificare de beneficiar �i constructor printr-o confruntare cu ultima eviden��.

2.2. Materialul rezultat din decaparea prismului de piatr� spart� se va îndep�rta �i depozita în afara zonei de lucru, astfel s� nu stânjeneasc� desf��urarea lucr�rilor �i s� permit� ciuruirea acestuia în vederea refolosirii.

2.3. Prin ciuruire se va îndep�rta în totalitate materialul înnoroit, fiind interzis� reintroducerea acestuia în prismul de piatr� spart�.

2.4. Decaparea �i îndep�rtarea materialului înnoroit din platform� se va executa pân� la limita suprafe�elor neînmuiate, uscate �i neafectate de ac�iunea întrep�trunderii pietrei sparte din prismul de balast al c�ii.

2.5. Suprafa�a decapat� se va amenaja cu pante laterale de scurgere conform profilului transversal din proiect.

2.6. Dup� amenajarea suprafe�ei de decapare se va proceda la realizarea unei glazuri (stabilizarea de ciment) la nivelul acesteia �i pe o adâncime de 5—10 cm executat� conform tehnologiei din proiect.

2.7. Hidroizolarea �i stratele de protec�ie se vor executa cu aten�ie �i deosebit� grij�, fiind compactate succesiv �i de grosimile prev�zute în documenta�ie.

2.8. Prismul de piatr� spart� al c�ii se va realiza din materialul recuperat completat cu material nou.

2.9. Dat fiind natura lucr�rilor cu efecte necorespunz�toare asupra eficien�ei, în cazul nerespect�rii prevederilor din proiect, prin lucr�rile ascunse ce nu pot fi verificate în faza final� de execu�ie se recomand� recep�ii preliminare în urm�toarele etape :

- decaparea materialului înmuiat din platform� ;

- realizarea glazurei de la nivelul suprafe�ei;

- succesiunea corect� a stratelor de protec�ie ;

- remontarea suprastructurii.

2.10. Dac� in timpul execu�iei apar nepotriviri fa�� de prevederile din documenta�ie se va încheia un proces verbal de constatare între beneficiar �i constructor cu men�ionarea situa�iei reale �i a adapt�rii la teren preconizat.

2.11. In situa�ia în care aceste necoresponden�e conduc la necesitatea prevederii de m�suri speciale se va convoca �i proiectantul la fa�a locului, m�surile preconizate fiind consemnate într-un proces verbal încheiat între beneficiar, constructor �i proiectant

2.12. În cadrul analiz�rii nepotrivirilor cu situa�ia real� local� se pot face un num�r de sondaje de verificare care s� concure la stabilirea m�surilor de luat.


3.1. Lucr�rile vor începe dup� efectuarea opera�iei de predare-primire a amplasamentului, consemnate într-un proces verbal încheiat între beneficiar �i constructor pe baza planurilor întocmite de proiectant.

3.2. Pe perioada execu�iei lucr�rilor de hidroizolarea platformei se vor lua m�suri de asigurarea evacu�rii apelor superficiale din amplasamentul lucr�rii �i punctul de lucru.

3.3. Aprovizionarea pe �antier a materialelor se va face astfel ca s� se asigure execu�ia pe tronsoane complet finisate f�r� a împiedica buna desf��urare a procesului tehnologic de execu�ie.

3.4. La realizarea lucr�rilor de decapare se va verifica �i consemna coresponden�a dintre adâncimea executat� �i

prevederile proiectului.

3.5. Respectarea tehnologiei de stabilizare superficial� cu ciment (glazur�) a suprafe�ei decapate, grosimea straturilor de protec�ie �i tehnologia de comportare.

3.6. Materialele care intr� în componen�a izola�iei se vor verifica dac� au fost livrate cu certificat de calitate care s� confirme c� sunt corespunz�toare prevederilor proiectului.

ANEXA XIV-3

LISTA PRESCRIP�IlLOR TEHNICE BE BAZA

1. STAS 2924—84 Terasamente. Condi�ii generale.

2. STAS 9824/0—74 M�sur�tori terestre. Tasarea pe teren a construc�iilor. Prescrip�ii generale.

3. STAS 9824/2—75 M�sur�tori terestre. Tasarea pe teren a liniilor de cale ferat�,

4. C.D.12—64 Normativ condi�ionat (departamental) privind executarea straturilor de pâmânt stabilizat cu var si ciment la platforma terasamentelor de cale ferat� (Aprobat de MTTc cu ord. nr. 537/ 1965).

[top]

CAIETUL XV TÂMPL�RIE �I DULGHERIE


1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer� la verificarea calit��ii �i recep�ia lucr�rilor de tâmpl�rie �i dulgherie, cuprinzând: u�i, ferestre �i glasvanduri de lemn, metalice sau mixte,ferestre prefabricate de beton armat sau profilat, ferestre �i u�i de balcon din PVC, jaluzele PVC, �arpante din lemn, strea�ini, lucarne �i tabachere, pere�i desp�r�itori din lemn.


2.1. Verificarea pe parcursul execu�iei const� din :

a) Tâmpl�ria — de lemn, beton armat sau mixt�, sau din PVC, sosit� pe �antier gata confec�ionat�, va fi verificat� de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rii sub aspectul :

- existen�ei �i con�inutului certificatelor de calitate;

- coresponden�ei cu prevederile din proiect �i cu prescrip�iile tehnice de produs ;

- existen�ei �i calit��ii accesoriilor de prindere, manevre etc.

b) La punerea în oper� se va verifica dac�, în urma depozit�rii sau manipul�rii, tâmpl�ria nu a fost deteriorat� ; ea nu se va pune în oper� pînâ când piesa respectiv� nu este reparat� sau înlocuit�. Verificarea pe parcurs a calit��ii lucr�rilor se va face de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rii in tot timpul execu�iei.

2.2. Verificarea pe faze a calit��ii lucr�rilor se va face conform reglement�rilor în vigoare �i se refer� la coresponden�a cu prevederile din proiect �i condi�iile de calitate �i încadrarea în abaterile admisibile prev�zute la pct. 3 de mai jos.

2.3. Verificarea pe faze se refer� la întreaga categorie de lucr�ri de tâmplârie sau dulgherie �i se va face pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se „proces-verbal de verificare pe faze de lucr�ri" ; acestea se vor înscrie în registrul respectiv.

2.4. Verificarea lucr�rilor de tâmpl�rie sau dulgherie — la recep�ia preliminar� a întregului obiect — se va face de c�tre comisia de recep�ie prin :

a) examinarea existen�ei �i con�inutului proceselor-verbale de verificare �i recep�ie pe faze de lucr�ri ;

b) examinarea direct� a lucr�rilor executate, prin sondaje — câte dou� de fiecare tronson — �i referitoare la toate elementele �i prevederile de la pct. 3 ;

c) se va avea în vedere în special ca, prin respectarea prevederilor tehnice de calitate, lucrarea de tâmpl�rie sau dulgherie s� îndeplineasc� perfect func�ionarea pentru care a fost prev�zut� in lucrare.

3. Prevederi specifice

3.1. La tâmpl�ria de lemn se va verifica:

a) existen�a �i calitatea tuturor accesoriilor metalice ;

b) verticalitatea tocurilor �i a c�ptu�elilor ; nu se admit abateri mai mari de l mm/m ;

c) între foaia de u�� si pardoseal� s� fie un spa�iu constant (3...8 mm) ;

d) încastrarea tocului s� fie f�cut� in zid�rie prin ghermele pene, cuie, �uruburi sau praznuri, astfel ca tocul s� nu aib� joc;

e) abaterile de la planeitatea foilor de u�i sau cercevele mai lungi de 1.500 mm trebuie s� fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective ;

f) potrivirea (luftul) corect� a foilor de u�i precum si a cercevelelor pe tocuri ; pe toat� lungimea fal�ului respectiv, abaterea este de 2 mm.

g) între cercevea �i marginea �paletului tencuit trebuie s� fie un spa�iu de minimum 3,5 cm ;

h) glafurile interioare vor fi montate cu o pant� c�tre interior de 1% �i Ia aceea�i în�l�ime fa�� de pardoseala camerei ;

i) existen�a pieselor auxiliare (l�crimare, p�zii de tabl�) la ferestre — pentru îndep�rtarea apelor de ploaie — este obligatorie ;

j) accesoriile metalice s� fie bine montate �i s� func�ioneze perfect;

k) balamalele, cremoanele, druc�rele s� fie montate la în�l�ime constant� (pentru fiecare în parte) de la pardoseal� ;

l) l�ca�urile de p�trundere a z�voarelor în pardoseli �i tocuri trebuie sâ fie protejate prin pl�cu�e metalice sau alte dispozitive, bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;

m) �naperele (pentru ferestre duble cu deschidere interioar�), sau cârligele de vânt (pentru ferestre cu deschidere exterioar�) s� fie montate în pozi�ie corect� ;

n) deschiderea cercevelelor cuplate trebuie s� se fac� cu u�urin�� ele nu trebuie s� fie blocate de pe urma vopsirii.

3.2. La tâmpl�ria metalic� se va verifica :

a) coresponden�a dintre proiect, detalii �i tâmpl�ria ce se pune în oper� ;

b) asamblarea elementelor componente, conform indica�iilor din proiect (sudur�, nituire);

c) prinderea tâmplâriei de zid�rie sau stâlpii de beton, prin sudarea ei de praznuri sau pl�ci metalice (conform

num�rului �i amplas�rii lor dat� în proiect);

d) nu se admit nituri lips� sau nestrânse, cordoane de sudur� neuniforme, cu scurgeri de material sau cu g�uri produse prin arderea pieselor, suduri nepolizate ;

e) grunduirea cu minium de plumb s� fie realizata uniform pe toate fe�ele, inclusiv la cordoanele de sudur� ;

f) modul cum s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc.

Pentru verificarea calit��ii vopsitoriei la tâmpl�ria metalic� se vor aplica prevederile date la caiet „Vopsitorii" pct. 3 din prezentul normativ.

3.3. La tâmpl�ria de beton armat se va verifica ;

a) dac� prin manipulare �i montaj nu au fost sparte ramele sau �prosurile ; nu sunt admise piese cu �prosuri rupte sau fisurate �i nici rame cu buc��i de beton c�zute, care fac ca geamurile s� nu se poat� monta decât defectuos �i s� nu se poat� asigura etan�eitatea necesar� ;

b) toate fe�ele v�zute ale cercevelelor trebuie s� fie perfect netede �i f�r� pori;

c) abaterile admisibile sunt cu 50% mai mici decât cele prev�zute în caietul V (beton simplu, beton armat �i beton precomprimat), pentru fiecare din elementele men�ionate în anexa acestui capitol.

d) Izolarea hidrofug� a tocurilor la ac�iunea umezelii din ziduri.

3.4. La tâmpl�ria din PVC se va verifica :

a) La livrare trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele condi�ii :

- fereastra s� se încadreze în tipodimensiunea prev�zut� în proiect �i toleran�ele s� se încadreze în standardul 11.179—78 ;

- existen�a arm�turii metalice în profilele principale de toc �i cercevea ;

- existen�a �i fixarea corect� a balamalelor la ferestrele duble a cremoanelor �i la cela care se deschid în vasistas a snap�relor ;

- de asemenea se va controla existen�a profilelor de etan�are atât pe conturul tocului cât �i pe conturul cercevelei;

- montarea corect� a geamului termopan cu ajutorul baghetelor de PVC �i cu garnituri de etan�are ;

In cazul când se prevede prin proiect montarea de geamuri duble se va verifica existen�a profilului care p�streaz� distan�a reglementar� între cele dou� geamuri pe contur;

- ferestrele din PVC s� fie prev�zute cu praznuri conform Instruc�iunilor tehnice publicate indicativ C 185—78 în Buletinul Construc�iilor nr. 9/1978.

b) în timpul mont�rii :

- se va verifica dac� praznurile au fost prinse în dibluri �i dac� fereastra este centrat� în golul rezervat �i se deplaseaz� u�or atât orizontal cât �i vertical.

c) Dup� montare :

- verticalitatea �i planeitatea tocului ferestrei sau u�ii �i a�ezarea la acela�i nivel cu alte tocuri de aceea�i în�l�ime ;

- func�ionarea corect� la închiderea �i deschiderea u�ilor �i ferestrelor precum �i o etan�eitate bun� la închidere.

- etan�area corect� a rostului dintre tâmpl�rie �i zid cu pat din polistiren celular cu chit Romtix 1221 la exterior sau chit Alutchit C dup� cum a fost prev�zut în proiect.

3.5. Jaluzele rulante din PVC.

a) La livrare trebuie s� îndeplineasc� urm�toarele condi�ii :

- Jaluzelele trebuie s� se livreze la lungimea prev�zut� în proiect �i in num�r suficient pentru a forma lungimea necesar� a �ortului împreun� cu toate accesoriile prev�zute în STAS 3366/80.

În cazul lamelelor de jaluzea cu lungime mai mare de 150 cm se va verifica �i livrarea ranfortului din OL zincat de 1—1,5 mm grosime în form� de U.

De asemenea livrarea cutiei de jaluzea conform STAS 3366—80 la dimensiunile corespunzând �or�ului de jaluzele.

Toleran�ele lamelelor din PVC s� fie conform STAS 3366/80.

b) în timpul mont�rii :

- Se va verifica dac� deasupra tocului, respectiv la fundul cutiei, la scândura care închide cutia, s-a montat profilul de PVC care u�ureaz� glisarea lamelelor.

c) Dup� montare :

- Dac� lamelele se pot coborâ �i ridica u�or, f�r� s� prezinte ag��ri sau joc care s� produc� ie�irea din ghidaje.

- La jaluzelele cu deschidere mai mare de 150 cm se va controla contra lumini, num�rul elementelor de ranfort �i distan�a dintre ele.

- În cazul ghidajelor basculante se va verifica, posibilitatea de basculare �i de rigiditate a sistemului basculat.

3.6. La �arpante se va verifica :

a) coresponden�a tipului de �arpant� cu aceea din proiect;

b) dimensiunile elementelor �arpantei, distan�a între ferme, materiale folosite, pozi�ia, alc�tuirea �i dimensiunile îmbin�rilor, inclusiv a accesoriilor ;

c) încadrarea pantelor realizate în limitele admise de standarde pentru învelitoarea respectiv� ;

d) �uruburile, cuiele, scoabele s� fie bine strânse �i b�tute �i distribuite conform indica�iilor din detaliile respective :

e) rezemarea �i fixarea panelor de ferme �i în�direa c�priorilor s� fie realizate conform detaliilor din proiect;

f) fost vopsite cu vopsea de minium de plumb ;

g) distan�a dintre elementele �arpantei �i co�urile de fum s� nu fie mai mic� decât cea din proiect (sau din normele PCI In vigoare, dac� în proiect ea a fost omis�) ;

h) modul de rezemare �i ancorare in contra vântului, a �arpantei pe elementele de rezisten�� ale cl�dirii (existen�a unui material de izola�ie hidrofug� între �arpant� �i pere�ii de rezemare, iar t�lpile �i consoroabele s� fie prinse în plan�ee sau de centur� prin buloane de ancorare la distan�e de circa 3 m);

i) executarea ignifug�rii �arpantelor, conform normelor PCI pentru elementele sau tronsoanele indicate de proiectant.

3.7. La stre�ini �i lucarne se va verifica :

a) coresponden�a lucr�rilor executate cu detaliile date în proiect sau in cataloagele elementelor tip men�ionate în proiect;

b) fe�ele vizibile ale scândurilor s� fie bine f�l�uite �i geluite.

3.8. La pere�ii desp�r�itori se va verifica :

a) scheletul de lemn s� fie de dimensiunile din proiect, fixarea scheletului s� fie executat� conform indica�iilor date de proiectant (ancorare, pene ete.);

b) îmbr�c�mintea peretelui, materialul, modul de fixare, planeitatea, finisajul s� fie realizate conform detaliilor date de proiectant; se admite o abatere de la planitate de 5 mm sub dreptarul de 2 m ;

c) amplasarea �i dimensionarea golurilor de lumin� (ferestre) sau de trecere (u�i) din pere�ii desp�r�itori trebuie s� corespund� cu indica�iile date în proiect.

ANEXA XV-1


1. STAS 465—80 — „Ferestre �i u�i de balcon din lemn pentru construc�ii civile".

2. STAS 466—78 — „U�i din lemn pentru construc�ii civile".

3. STAS 799—32 — „Ferestre si u�i din lemn. Condi�ii generale de calitate”

4. STAS 53�3—80 — „Ferestre �i usi de balcon �i u�i interioare din lemn pentru construc�ii civile. Formate si alc�tuiri".

5. C.199—79 #9; „Instruc�iuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul �i montarea în construc�ii a tâmpl�riei din lemn". (Bul. Construc�iilor nr. 1/1980).

6. C.185—78— „Instruc�iuni tehnice privind manipularea, la construc�ii a ferestrelor �i u�ilor din PVC" (Bul. Construc�iilor nr. 9/1978).

7. C.186—78— „Instruc�iuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul �i montarea în construc�ii a jaluzelelor din PVC (Bul. Construc�iilor nr. 9/1978).

8. STAS 11179—78 — Ferestre �i u�i de balcon �i jaluzele din policlorur� de vinii.

9. STAS 3366—82 — Obloane rulante. Prescrip�ii de proiectare �i montaj.

[top]

CAIETUL XVI. GEAMURI


1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer� la controlul calit��ii �i recep�ia lucr�rilor de geamuri de orice fel, montate la u�i, ferestre, luminatoare etc, ale cl�dirilor civile, industriale, agrozootehnice, vitrinelor de magazine etc.


2.1. Verificarea materialelor aduse pe �antier se va efectua de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rii �i se refer� la dimensiunile �i calitatea materialelor prev�zute in documenta�ia de execu�ie.

Materialele vor fi puse in lucrare numai dac� sunt înso�ite de certificate de calitate. Nu se vor pune în lucrare geamuri sparte, fisurate sau zgâriate.

2.2. Verificarea pe parcurs a calit��ii lucr�rilor se va face de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rii în timpul execut�rii lor.

2.3. Verificarea pe faze a calit��ii lucr�rilor se va efectua conform instruc�iunilor în vigoare �i se refer� la coresponden�a cu tipurile �i dimensiunile din proiect, la condi�iile de calitate �i la încadrarea în abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz în parte �i precizate in cataloagele de detalii tip sau de desenele de execu�ie.

2.4. Verificarea pe faze se va face pentru întreaga categorie de lucr�ri de geamuri �i pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se „procese-verbale de verificare pe faze de lucrâri", care se vor înscrie în registrul respectiv.

2.5. Verificarea lucr�rilor de geamuri la recep�ia preliminar� a întregului obiect se va face de comisia de recep�ie prin :

- examinarea existen�ei �i con�inutului proceselor-verbale de verificare pe faze de lucr�ri ;

- examinarea direct� a lucr�rilor executate prin sondaj, concordan�a execu�iei cu prevederile de la pct. 3.

3. Prevederi specifice.

3.1. Geamuri de tâmpl�rie obi�nuit� de lemn, metal sau beton armat.

a) La geamurile montate cu chit obi�nuit sau chit de minimum de plumb se va controla mai întâi vizual dac� cordonul de chit nu prezint� cr�p�turi, discontinuit��i sau grosimi variabile, dac� nu sunt por�iuni desprinse, dac� nu se v�d capetele �intelor sau �tifturilor, dac� îmbinarea baghetelor la col�uri este bine executat� �i în general dac� geamul a fost montat corect. Suprapunerea geamurilor pe �prosuri trebuie s� fie de cel pu�in 25 mm.

b) Se va controla dac� s-a întins patul de chit pe fal�ul grunduit al tâmpl�riei de lemn, respectiv pelicula de vopsea de minimum de plumb �i patul din acela�i chit la tâmpl�ria metalic�, zgâriindu-se în acest scop vopseaua la câteva geamuri. Dac� nu se poate stabili precis existen�a patului de chit, se scoate un ochi de geam, opera�ia repetându-se dac� rezultatul este negativ, pân� la edificarea organului de verificare.

c) Pentru a controla aderen�a cordonului de chit se va încerca cu ajutorul unui �paclu desprinderea lui. Un chit bun �i bine aplicat ader� de geam �i fal� atât de puternic încât nu se poate îndep�rta decât prin t�iere cu dalta.

d) Etan�eitatea cordonului de chit se va controla prin scoaterea unei cercevele �i a�ezarea ei într-o pozi�ie oblic�, dup� care se toarn� ap� pe geam. Nu se admite p�trunderea apei prin stratul de chit.

e) Controlarea �intelor de fixare a geamurilor la tâmpl�ria de lemn, respectiv a �tifturilor din sârm� de o�el la tâmpl�ria metalic� se va face prin sondaj, sco�ându-se chitul la câteva cercevele sau foi de u��, num�rul sondajelor depinzând de volumul lucr�rilor �i de rezultatele ob�inute la primele încerc�ri.

f) Jocul de 1...2 mm între geam �i fal� se va controla cu ocazia scoaterii chitului pentru verificarea �intelor sau a �tifturilor �i a aderen�ei cordonului de chit.

3.2. Geamuri cu mont�ri speciale

a) La montarea geamurilor la luminatoare, etan�area realizat� cu cordoane de chit se va controla ca la pct. 3.1. Pentru celelalte piese de prindere ca : �uruburi, agrafe etc. se va controla dac� ele sunt bine aplicate �i dac� dimensiunile �i pozi�iile lor corespund cu cele din proiect.

b) Garniturile din cânep� gudronat� îmbr�cate în manta de plumb vor fi minu�ios controlate, demontându-se capacul de tabl� ce le preseaz� pe suprafa�a geamului, la cel pu�in 5% din luminatoare.

c) Etan�eitatea geamurilor montate se va controla prin turnare de ap� pe suprafa�a lor, reproducându-se cât mai fidel toate situa�iile ce se pot produce în realitate. Nu se admite nici o p�trundere de ap� prin jurul geamului. Opera�ia se va face la toate geamurile f�r� excep�ie.

d) Pentru geamurile serelor, în afar� de verific�rile ce trebuie f�cute conform pct. 3.1, se va verifica �i corectitudinea suprapunerii în caplama a geamurilor. Verificarea se va face la rând foaie cu foaie.

e) Montarea geamurilor de dimensiuni mari la vitrine se va controla conform prevederilor de la pct. 3.1., verificându-se cu deosebit� aten�ie dac� a�ezarea pe distan�ieri din lemn de stejar sau fag este executata corect. În acest scop, se vor face sondaje, desf�cându-se bagheta ce marcheaz� baza geamului la minimum una din trei vitrine.

f) În cazul fix�rii geamurilor cu baghet� din lemn sau metalic�, aceasta trebuie s� fie bine fixat� în fal�uri cu cuie sau �uruburi metalice. Capetele cuielor sau �uruburilor de fixare a baghetelor nu trebuie s� dep��easc� nivelul fe�ei superioare a baghetei. Baghetele trebuie s� fie bine vopsite în culoarea cercevelei, iar vopseaua trebuie s� acopere �i capetele cuielor sau �uruburilor.

g) Dispozitivele de fixare a geamurilor armate plane la luminatoare �i baghetele pentru tâmpl�ria metalic� vor fi fixate cu toate elementele de prindere.

h) Buloanele vor fi sudate prin talpa elementelor metalice sau încastrate în elementele de beton, perpendicular pe fa�a pe care se a�eaz� geamurile. Capetele filetate ale buloanelor, piuli�elor �i rondelelor nu vor fi vopsite. Filetul bulonului nu trebuie s� prezinte degrad�ri. �uruburile metalice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar capul lor va fi nivelul baghetei. Baghetele vor fi bine p�suite la col�uri �i vopsite odat� cu tâmpl�ria metalic�.

i) Suprafa�a geamurilor montate trebuie s� fie curat�, f�r� urme de chit, pete de gr�sime sau vopsea.

ANEXA XVI-1


1. STAS 853—80 — Geamuri trase

2. STAS 3515—80 — Geamuri ornament

3. STAS 949—80 — Geamuri armate

4. STAS 11553—80 — Geamuri termoizolante cu chit.

5. STAS 11552—80 — Geamuri termoaborbante trase.

6. STAS 8572—80 — Geamuri emailate securizate

7. STAS 1853—«0 — Geamuri plane securizate

8. STAS 9041—80 — Geamuri �lefuite polizate.

9. STAS 9250/1—80 — U�i de geam securizat

10. STAS 9250/2—80 — U�i de geam securizat. Foi de geam. Condi�ii tehnice de calitate

11. STAS 9250/3—60 — Usi din geam securizat. Foi de geam. Forme �i dimensiuni

12. C.47—79— Instruc�iuni tehnice pentru folosirea �i montarea geamurilor în construc�ii.

[top]

CAIETUL XVII ÎNVELITORI �I TINICHIGERIE


1.1. Prevederile prezentului capitol se refer� la verificarea calit��ii �i recep�ia lucr�rilor de învelitori, realizate din :

-�igl� �i olane ;

- pl�ci plane din azbociment;

- �i�� i �indril� de lemn ;

- carton sau împâslitur� bitumate, pe astereal� ;

- tabl� plan� pe astereal� ;

- pl�ci ondulate de azbociment;

- tabl� ondulat� sau cutat� ;

- stuf, paie.

1.2. Capitolul se refer� de asemenea la verificarea calit��ii tinichigeriei aferente învelitorilor (jgheaburi �i burlane din tabl� sau PVC, �or�uri, copertine) sau exteriorului construc�iilor (îmbr�c�ri de co�uri �i parapete, solbancuri, glafuri).

1.3. Nu sunt cuprinse în acest capitol prevederile pentru :

- învelitori bituminoase (hidroizola�ii), inclusiv terase, prev�zute în caietul XIV : Izola�ii;

- protec�ia anticoroziv� a elementelor metalice, prev�zute în caietul XX : Protec�ia contra agen�ilor agresivi.


Controlul execu�iei învelitorilor const� din :

2.1. Verificarea suportului învelitorii conform prevederilor specifice de la pct. 3.1. de mai jos.

2.2. Verificarea materialelor care urmeaz� a fi puse în oper�, a calit��ii lucr�rilor pe parcursul execu�iei ca �i pe faze terminate. Aceasta se va face conform prevederilor generale �i dispozi�iilor comune din partea I-a.

2.3. Verificarea la recep�ia preliminar� a întregului obiect se va face de c�tre comisia de recep�ie, prin :

a) examinarea existen�ei �i con�inutului certificatelor de calitate a materialelor �i a proceselor verbale de verificare pe faze de lucr�ri;

b) examinarea direct� a lucr�rilor, executat� prin sondaj (cel pu�in câte unul de fiecare tronson), cu referire la toate elementele constructive ale învelitorii, conform prevederilor specifice de la pct. 3, urm�rindu-se în. special ca învelitorile s� îndeplineasc� func�iile de îndep�rtare a apelor pluviale, precum �i condi�iile respective de etan�eitate la ap�, la vânt �i ploaie sau la z�pad� viscolit�. La examinarea învelitorii pe de desubt nu se admite ca aceasta s� prezinte interspa�ii prin care s� se vad� lumina din exterior.


3.1. Suportul învelitorii

Verificarea const� în examinarea proceselor verbale încheiate la terminarea fazei de lucr�ri din care face parte suportul �i în m�surarea — prin sondaj — a elementelor geometrice ale acestuia (pante, planeitate, rectiliniaritate, distan�a intre axe), distan�a de minimum 10 cm între co�urile de fura �i p�r�ile lemnoase sau combustibile ale suportului. Abaterile de la planeitate m�surate cu dreptarul de 3 m, trebuie s� nu dep��easc� 5 mm în lungul pantei �i 10 mm perpendicular pe aceasta. Celelalte abateri sunt acelea�i ca �i pentru învelitori �i sunt men�ionate la punctele urm�toare :

3.2. Invelitoarea propriu-zis�.

În toate cazurile se vor verifica :

a) concordan�a lucr�rilor executate cu prevederile �i detaliile date de proiectan�i (felul învelitori, pante, racord�ri, prinderi, dolii, coame, str�pungeri) ;

b) existen�a �i corectitudinea lucr�rilor de tinichigerie aferente învelitorii, conform detaliilor din proiect �i cataloagelor de detalii tip, în special: �or�urile, doliile, paziile, îmbr�c�mintea co�urilor, str�pungeri centru ventila�ie, jgheaburi, burlane, etc.

3.3. La învelitori de �igl� (solzi, profilate) �i olane se va verifica :

a) a�ezarea rândurilor de �igle sau olane, în sfoar�, pe linii orizontale, paralele cu poala ; abaterea admisibil� este de 1cm/m m dar maximum 5 cm pentru întreaga lungime a versantului ;

b) decalarea rândurilor succesive de �igle de orice tip ca �i a �iglelor solzi suprapuse (a�ezate dublu), cu jum�tate de �igl� ;

c) la �igle solzi a�ezate simplu, primul rând de la poal� �i ultimul rând, de la coam� s� fie a�ezate dublu �i cu rosturile decalate ca la pct, b;

d) la �igle solzi a�ezate simplu s� rezulte în dreptul unei �ipci trei �igle suprapuse, iar între �ipci dou� �igle ;

e) la �iglele solzi a�ezate dublu, toate rândurile s� fie duble ; în dreptul rezem�rii pe �apei s� rezulte patru �igle ;

f) la �igle solzi sau profilate, prinderea de suport prin legare cu sârm� zincat� : în câmp la fiecare al patrulea rând, iar la strea�in� �i la margini precum �i în câmp la pante ce dep��esc pe cele uzuale sau în zone seismice de gradul 7—9, fiecare �igl� ;

g) la �igle profilate, realizarea rezem�rii complete pe cele 4 laturi ;

h) fixarea �i etan�area coamelor cu mortar de ciment;

i) la olane a�ezarea pe suport continuu, protejat cu un strat de material bitumat (carton, împâslitur�) suprapunerea cu 4 cm a rândurilor succesive ;

j) fixarea cu mortar de ciment a rândurilor �i �irurilor de olane de pe contur (poale, margini, coame), iar în cazul dep��irii pantelor uzuale, fixarea în câmp, la 10 rânduri longitudinal �i transversal, cu cuie cu cap conic a olanelor de dedesubt �i în mortar a celor de deasupra din aceste rânduri;

k) execu�ia corect� a doliilor din tabl� zincat� de 0,5 mm, �i maximum 40 cm lungime, cu fal�uri duble, cositorite ;

l) �iglele, olanele �i coamele s� fie întregi, nefiind admise cele sparte, fisurate sau ciobite mai mult de 2 cm din margine.

3.4. La învelitori din pl�ci plane din azbociment se va verifica :

a) alinierea �i paralelismul rândurilor de �ipci fa�� de strea�in�. Abaterea maxim� admis� fa�� de interaxele din proiect, este de 1 cm.

b) alinierea �i paralelismul marginilor pl�cilor, abaterea maxim� admis� fiind de 0,5 cm/m �i 1 cm la întregul rând

c) suprapunerea pl�cilor :

- de cca. 70 mm pe laturile oblice, la a�ezarea într-un strat ;

- de cca. 270 mm fa�� de rândul inferior, la a�ezarea în dou� straturi;

d) decalarea fa�� de rândul inferior ;

- cu o treime din l��imea pl�cii, la a�ezarea în dou� straturi

- cu jum�tate din l��ime la �i�e.

e) la �i�e primul rând de la poal� �i ultimul rând de la coam� s� fie a�ezate dublu si cu rosturile decalate cu o jum�tate de �i�� ;

f) fixarea pl�cilor cu copci de siguran�� i cuie, conform prescrip�iilor tehnice în vigoare �i proiectului;

g) la coame, suprapunerea lor cu cca. 70 mm �i fixare prin cuie cu agrafe de tabl� zincat� ;

h) pl�cile �i coamele din azbociment s� nu prezinte �tirbituri sau cr�p�turi, decât:

- o singur� �tirbitur� de maxim 3 cm lungime pe o singur� latur� sau de 2 cm 2 pe fa�a v�zut� a pl�cii;

- o singur� cr�p�tur� pe o singur� latur� cu o lungime de maximum 3 cm de la margine spre interiorul pl�cii.

3.5. La învelitori din �i�� i �indril� de lemn, se va verifica

a) executarea suportului cu interaxul �ipcilor conform proiectului, cu abatere admisibil� de 2 cm/m, dar maximum 5cm la întreaga lungime a versantului ; (3.4 c, al. 3);

b) a�ezarea �i baterea �i�ei sau �indrilei în rândul paralele cu poala �i cu suprapunerea rândurilor conform prevederilor proiectului de cea. 22 de cm, partea vizibil� fiind de cel pu�in 9 cm ;

c) fixarea fiec�rei lamele cu un cui, ce str�bate lamela rândului inferior �i al c�rui cap s� fie acoperit de lamela rândului superior ;

d) la �indrile introducerea muchiei ascu�ite în ulucul �indrilei al�turate �i decalarea cu o jum�tate la lamel� a rosturilor, de la un rând Ia altul ca la �igle

e) la coam� baterea unui rând în plus de �i�� sau �indril�, iar pe versantul expus vânturilor dominante, dep��irea coamei �i a fe�ei ad�postite cu minimum 5 cm.

3.6. La învelitori din carton sau împâslitur� bitumat�, pe astereal� se va verifica :

a) suprafa�a învelitorii, care trebuie s� fie neted�, lipsit� de denivel�ri, b��ici, ondula�ii sau g�uri : în cazul când asemenea defecte exist�, ele vor fi remediate corespunz�tor ;

b) la poal� (strea�in�) astereal� s� fie scoas� in consol� fa�� de c�priori cu 2—3 cm, iar cartonul sau împâslitur� bitumat� s� fie aduse pe fa�a inferioar� a asterelei �i prinse în cuie ;

c) foile hidroizolatoare s� fie dispuse paralel cu strea�in� la acoperi�uri cu pant� pân� la 20 cm/m �i perpendicular pe linia de strea�in� la acoperi�uri cu panta mai mare de 20 cm/m ;

d) foile hidroizolatoare s� fie a�ezate pe astereal� lipite între ele, cu petreceri de cca. 10 cm în sensul scurgerii apelor �i fixate în cuie cu cap plat tip B pentru carton, dispuse la cca. 7 cm (15 cuie/m), cuiele având �aibe de reparti�ie din carton sau împâslitur� bitumate ;

e) la învelitorile cu pante ce dep��esc pe cele normale, precum �i cele din regiunile cu vânturi ce dep��esc 72 km/or� s� se realizeze o fixare suplimentar�, cu �ipci b�tute pe linia de cea mai mare pant�, în dreptul c�priorilor �i acoperite in lungul lor cu un capac din carton sau împâslitur� bitumat� de 15 cm l��ime, lipit cu bitum cald ;

f) Ia învelitorile din dou� straturi de foi bitumate, cel de al doilea strat s� fie decalat fa�� de primul cu 1/2 din l��imea foii �i lipit de primul cu mastic de bitum pe întreaga suprafa�� ;

g) toate racord�rile acoperi�ului cu elemente verticale ce ies deasupra învelitorii (aticuri, ventila�ii etc.) fie rotunjite cu raze de minimum 40 mm ; nu se admit racord�ri cu materiale bituminoase în jurul co�urilor de fum.

3.7. La învelitori din tabl� plan� se va verifica :

a) planeitatea suportului, denivelarea admis� fiind de 3 mm/m.

b) astereal� din scânduri s� aib� rosturi pân� la 2 cm, iar distan�a pân� la co�urile de fum s� fie de minimum 10 cm ;

c) cârligele pentru jgheaburi, prinse în astereal� s� fie înglobate la nivelul acestora f�r� denivel�ri ;

d) în cazul suportului din beton sau mortar s� fie fixate dibluri de lemn în coad� de rândunic� impregnate, necesare pentru fixarea copcilor ;

e) existen�a între tabl� �i beton sau mortar a unui strat separator din carton sau împâslitur� bitumat�, lipit continuu cu bitum cald ;

f) prinderea foilor de tabl� de suport pe fiecare latur� cu minimum 2 agrafe (copci) de 30—50 cm l��ime �i lungime de cca. 80 mm pentru fal� simplu culcat �i fal� dublu de cca. 120 mm pentru fal� simplu în picioare, distan�ate la maximum 40 cm ;

g) fixarea agrafelor de suport cu câte 2 cuie cu cap plat pentru tabl� ;

h) fixarea tablei de suport (nefiind admis� fixarea direct cu cuie decât pe por�iuni limitate �i atunci capul cuiului va fi acoperit cu un c�p�cel de tabl� cositorit de jur împrejur);

i) fal�urile de îmbinare a foilor de tabl� trebuind s� fie unse cu chit de miniu înainte de a fi strânse ;

k) fal�urile în picioare, trebuind s� fie paralele cu linia de cea mai mare pant�, iar pe linia de coam� fal�urile ce vin de la cei 2 versan�i s� fie decalate cu o jum�tate din l��imea foii de tabl� ;

l) la coam� �i la muchii foile de tabl� s� se încheie cu fal�uri în picioare ;

m) doliile sa fie executate din foi de tabl� încheiate între ele cu fal�uri duble culcate ;

n) racord�rile învelitorii la co�urile de fum, calcane, ventila�ii lucarne, luminatoare etc, s� fie executate conform detaliilor din proiect �i normative, a�a încât la recep�ie s� nu p�trund� apa prin ele ;

o) la examinarea vizual� a învelitorii, tabla s� se prezinte bine întins� �i strâns aplicat� de astereal�, f�r� valuri, iar la verificarea prin circula�ie pe acoperi�, fiind c�lcat� cu piciorul s� nu se îndoaie producând zgomote caracteristice ;

p) foile din tabl� neagr� trebuie s� fie grunduite anticoroziv iar dup� montare vopsite pe toat� suprafa�a.

3.8. La învelitori din pl�ci ondulate de azbociment se va verifica :

a) corecta prelucrare pe �antier în vederea montajului, a pl�cilor ondulate �i a pieselor speciale din azbociment, prin t�ierea col�urilor, darea g�urilor cu ma�ina de g�urit (cu 5 mm mai mare decât diametrul tijelor), conform prevederilor din normativul C.37-79 pe creasta ondulelor 2 �i 5 ale pl�cilor la minimum 50 mm de cap�tul pl�cii ;

b) respectarea sensului de montaj, invers fa�� de direc�ia vânturilor dominante ;

c) suficienta suprapunere a pl�cilor �i pieselor speciale din azbociment :

- transversal în func�ie de pant�, minim 100—200 mm;

- longitudinal în func�ie de tipul ondulei :

328 mm pentru pl�ci cu 6 3/4 ondule de 177 mm

47 mm pentru pl�ci cu 6 1/4 ondule de 177 mm (f�r� termoizola�ie)

90 mm pentru pl�ci cu 6 3/4 ondule de 130 mm (f�r� termoizola�ie)

103 mm pentru pl�ci cu 6 pl�ci ondule de 150 mm (f�r� termoizola�ie)

d) paralelismul rândurilor de pl�ci fa�� de poala învelitorii, abaterea maxim� admis� fiind de 0,5 cm/m ;

e) lungimea p�r�ilor în consol� a pl�cilor pe conturul acoperi�ului, aceasta urmând s� nu dep��easc� în sens longitudinal 1/4 din interaxul panelor iar în sens transversal oondul� ;

f) l��imea de rezemare pe pane a pl�cilor de azbociment, aceasta urmând a fi de minimum 3% din deschidere, dar cel pu�in de 40 mm ;

g) prinderea pl�cilor ondulate �i a pieselor speciale din azbociment conform proiectului la fiecare pan� cu câte dou� dispozitive metalice zincate, prev�zute pentru etan�are cu �aibe cu guler �i capacele din polietilen� ;

h) la pl�cile rezemate trei pane, prinderea pe pana central� supraîn�l�at� cu 4 mm ;

i) la pante peste 600 montarea dispozitivelor suplimentare da solidarizare �i sus�inere (agrafe �i cârlige din platband� zincat�) ;

j) la construc�ii industriale supuse la solicit�ri dinamice sau termice fiind portante utilizarea unor dispozitive de prindere speciale articulate, cu garnituri elastice �i etan�ate cu �aibe �i capacele din polietilen� ;

k) la pante reduse (conform normativului C.37-79), existen�a cordonului de chit (în cazul prevederii lui în proiect);

l) corecta a�ezare a pl�cilor ondulate de azbociment, cu fa�a lis� spre exterior �i cu fa�a brut� spre pane, în �iruri paralele cu linia de cea mai mare pant� (perpendicular pe pane) cu o abatere admisibil� de 3 mm/m �i de maximum 30 mm la toat� lungimea pantei;

m) execu�ia montajului numai de pe podine de lucru ;

n) punerea în oper� a pl�cilor �i pieselor de calitate corespunz�toare, conform standardelor respective.

3.9. La învelitori din panouri din tabl� cutat� sau ondulat� se va verifica :

a) petrecerile minime paralele cu panele s� se încadreze, în func�ie de panta învelitorii în urm�toarele limite :

- panta acoperi�ului cm/m 40, 30, 15, 12 ;

- petrecerea minim� cm 9, 10, 11, 20.

b) petrecerile laterale (în lungul pantei) la tabla ondulat� s� fie de minimum jum�tate de ondul� �i s� includ� obligatoriu creasta ondulei ;

c) petrecerile laterale la panourile din tabl� cutat� s� fie realizate pe nervura mic� de margine a fiec�rui panou :

d) la tabla cutat� rezemarea pe suport s� se fac� pe cuta larg� ;

e) respectarea sensului de montaj de la poal� spre coam� �i invers fa�� de direc�ia vânturilor dominante ;

f) respectarea num�rului, tipului, calit��ii �i pozi�iei organelor de asamblare (fixare �i solidarizare) conform proiectului;

g) realizarea eventualelor sisteme de etan�are suplimentar� la petreceri �i str�pungeri (cordoane de chit, garnituri,

�aibe) conform proiectului, a�a încât la recep�ie s� nu p�trund� apa prin învelitoare ;

h) respectarea detaliilor la coame, p�zii, timpane, str�pungeri dolii etc, conform proiectului �i cataloagelor de detalii tip;

i) realizarea protec�ie anticorozjve pe faze a panourilor de tabl� neagr�, zincat� sau ROMCOR �i a elementelor metalice de montaj, în func�ie de agresivitatea mediului, conform standardelor in vigoare �i a prevederilor proiectului.

3.10. Tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri, acoperitori de rosturi).

Prin examinarea vizual�, m�sur�tori, încerc�ri �i sondaje, se va verifica îndeplinirea condi�iilor de mai jos :

a) pana jgheaburilor (minimum 0,5%) s� corespund� prevederilor proiectului �i s� nu permit� stagnarea local� a apei, turnate în jgheab pentru verificare ;

b) a�ezarea jgheaburilor s� fie cu minimum 1 cm �i maximum 5 cm sub pic�tura strea�inii;

c) marginea exterioar� a jgheaburilor s� fie cu minimum 2 cm mai jos decât marginea interioar� �i dedesubtul prelungirii planului invelitorii;

d) îmbinarea tronsoanelor de jgheab �i racord�rile la burlane s� fie lipite cu cositor ;

e) fixarea jgheaburilor s� se fac� cu cârlige din platband� zincat� sau protejat anticoroziv prin vopsire, montate îngropat în astereal� �i fixate corect, la distan�ele din proiect ;

f) jgheaburile �i burlanele din tabl� zincat� vor corespunde STAS 2389-77 �i STAS 2274/81 ;

g) burlanele s� fie montate vertical, cu abateri maxime de 0,5 cm/m �i sub 5 cm pe toat� în�l�imea cl�dirii, bine fixate cu br��ri de tabl� zincat�, cu tronsoanele petrecute etan�, cel superior in cel inferior pe circa 6 cm, iar la îmbinarea cu tuburile de font�, la canal s� nu permit� pierderi de ap� ;

h) glafurile, �or�urile, acoperi�urile de resort �i a�a mai departe s� aib� panta transversal� spre exterior, s� fie prev�zute cu l�crimar �i s� fio bine fixate cu cuie �i sârm�, cu str�pungerile lipite cu cositor, iar la pante sub 7% s� aib� fal�urile cositorite.

3.11. Jgheaburi �i burlane din PVC.

Prin examinare vizual�, m�sur�tori. încerc�ri �i sondaje, se va verifica :

a) prinderea corect� la distan�ele din proiect a cârligelor suport :

b) amplasarea, prinderea corect� �i etan�area îmbin�rilor pieselor de racordare în câmp la col�uri �i la burlane, precum �i a tronsoanelor de jgheab ;

c) existen�a rostului de circa 2 cm între tronsoanele �i piesele jgheaburilor ;

d) execu�ia �i prinderea corect� a �or�ului �i racordarea lui la jgheab ;

e) realizarea pantei spre burlan, asigurând scurgerea apei f�r� stagn�ri;

f) prinderea corect� în br��ri �l îmbinarea etan�� la mufe a burlanelor �i coturilor.

ANEXA XVII-1


1. STAS 2389/77 Construc�ii civile, industriale �i agrozootehnice. Jgheaburi �i burlane.

2. STAS 2274/81 Lucr�ri de tinichigerie la construc�ii civile, industriale �i agrozootehnice. Burlane, cârIige, hoturi, br��ri, jgheaburi. Condi�ii tehnice generale de calitate.

3. C37/79 Normativ pentru alc�tuirea �i executarea învelitorilor la construc�ii (Buletinul Construc�iilor nr 2/1980).

4. C172/85 Instruc�iuni tehnice provizorii pentru prinderea �i montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor �i a pere�ilor (Buletinul Construc�iilor nr. 8/1985).

5. STAS 3303/0-77 Pantele invelitorilor. Prescrip�ii de proiectare

6. STAS 3303/1-1983 Învelitori din pl�ci ondulate de azbociment. Prescrip�ii generale.

[top]

CAIETUL XVIII SOBE, CO�URI �I VENTILA�II NATURALE


Prevederile din prezentul capitol se refer� la verificarea calit��ii lucr�rilor de sobe �i co�uri de fum aferente acestora �i a dispozitivelor de ventilare natural� a înc�perilor din cl�diri, a rezervoarelor îngropate �i a oric�ror construc�ii închise pentru care proiectul prevede asigurarea ventil�rii lor pe cale natural�, inclusiv a caselor de pompe.

Ca atare, prevederile de fa�� se aplic� la urm�toarele lucr�ri:

- sobe de g�tit, sobe de înc�lzit, sobe de înc�lzit �i g�tit;

- co�uri de fum aferente sobelor ;

- canale, tuburi �i guri de ventilare natural�.

Capitolul de fa�� nu se refer� la :

- cuptoare industriale;

- co�uri de fum independente.


2.1. La toate genurile de lucr�ri enumerate la pct. 1 se vor examina certificatele de calitate ale materialelor sosite, precum �i actele încheiate pe �antier în timpul excu�iei �i din care trebuie s� rezulte informa�ii precise asupra calit��ii materialelor folosite �i asupra eventualelor lucr�ri ascunse spre a se putea face astfel o just� apreciere acalit��ii lucr�rilor ce se verific�.

2.2. Prin verificarea direct� se va face, în primul rând, confruntarea lucr�rilor executate cu prevederile proiectului, spre a se constata dac� ele corespund ca num�r, pozi�ie, tip, materiale, dimensiuni �i culori, cu cele din proiect.

Apoi lucr�rile se vor verifica în detaliu sub aspect calitativ, efectuându-se m�surile necesare pentru a stabili dac� abaterile existente nu dep��esc limitele admisibile date în Anexa XVIII 1.


3.1. Sobe

a) Sobele trebuie s� corespund� strict ca amplasament, orientare, form� �i dimensiuni, prevederilor proiectului.

b) La sobele de teracota se va verifica identitatea pl�cilor �i a accesoriilor metalice cu modelele date sau aprobate de beneficiar �i proiectant.

c) Fa�a pl�cilor nu trebuie s� prezinte ciupituri sau zgârieturi iar smal�ul pl�cilor trebuie s� fie aderent pe suport �i s� fie de o culoare uniform� �i identic� la toate pl�cile.

Se admit pl�ci cu mici defecte locale de culoare �i smal�, îns� acestea nu vor fi montate pe fe�ele v�zute ale sobei ci numai pe cele din spate,

d) Dimensiunile sobelor se vor verifica la un anumit num�r de sobe, la alegere, verificându-se totodat� prin aprinderea succesiv� a focului in toate sobele, dac� s-au f�cut racord�rile acestora la fumurile respective �i neadmi�ându-se ca dou� sau mai multe sobe s� fie legate la acela�i canal de fum decât in condi�iile prev�zute in proiect; verificarea se va face m�surându-se în�l�imea diferitelor g�uri de co�uri deasupra pardoselii.

e) Se vor verifica, prin sondaj, verticalitatea �i planeitatea fe�elor exterioare ale sobei precum �i verticalitatea muchiilor ; la aceste verific�ri se va folosi firul cu plumb �i dreptarul.

f) Prin verific�ri izolate se va controla dac� rosturile orizontale dintre rândurile de pl�ci de teracot� sunt rectilinii.

Verific�rile se vor face cu dreptar, nivel� ou bul� de aer �i rigl� gradat�.

Cu ocazia acestor verific�ri se va controla �i alternan�a corect� a rosturilor verticale.

g) Se va controla dac� sobele sunt prev�zute cu g�uri de cur��ire �i dac� acestea sunt astupate cu capace chituite.

Se va verifica, de asemenea, dac� intre sobe �i elementele de construc�ie, inflamabile sau neinflamabile, s-au l�sat spa�iile de siguran�� normate.

h) Continuitatea canalelor de fum se va verifica prin sondaje, cu ajutorul unei ghiulele de co�ar sau a unei greut��i

i) Se va controla la câteva sobe de la fiecare etaj, înclinarea canalelor de leg�tur� dintre sob� �i canalul de fum, înclinare care trebuie s� fie ascendent� fa�� de orizontal� în sensul circula�iei fumului, �i s� coincid� cu cea dat� în proiect.

j) Verificarea func�ion�rii se va face la fiecare sob� în parte, îns� numai dup� uscarea complet� a sobei �i a co�ului respectiv.

La aceast� verificare se va controla :

- timpul în care se realizeaz� înc�lzirea :

- dac� înc�lzirea se realizeaz� uniform pe toat� suprafa�a sobei ;

- dac� tirajul este suficient in timpul arderii, fapt ce se constat� prin arderea "unei cantit��i de hârtie in focarul sobei, �inându-se deschis� u�a cenu�arului �i observându-se dac� hârtia arde intens, iar buc��ile carbonizate sunt antrenate c�tre co� ;

- dac� pere�ii �i garniturile metalice ale sobei sunt etan�e, fapt ce se verific� prin arderea în sob� a unor materiale care produc fum mult (pleav�, paie, lemne verzi, cîrpe muiate în petrol lampant etc.); dup� aprinderea acestora se închide bine u�a focarului �i aceea a cenu�arului �i se observ� dac� nu iese fum prin rosturi sau pe lâng� garniturile metalice.

k) La sobele metalice se va verifica buna c�ptu�ire a focarului �i a pl�cilor frontale.

l) La sobele prev�zute a înc�lzi mai multe înc�peri se va verifica în plus �i buna func�ionare a dispozitivelor speciale de reglare a circula�iei fumului în interior, astfel încât aceste sobe s� poat� func�iona �i par�ial înc�lzind —la nevoie — numai una din înc�peri.

3.2. Co�uri de sobe

În afar� de verific�rile specifice lucr�rilor de zid�rie �i celor de tencuieli, se vor face �i urm�toarele verific�ri

a) Se va verifica existen�a gurilor de cur��ire �i buna fixare �i func�ionare a u�i�elor de închidere de la canalele de fum ale co�urilor.

La gurile de cur��ire din pod se va verifica dac� acestea sunt prev�zute cu u�i�e duble din tabl� sau cu pl�cu�e speciale de beton �i dac� co�urile sunt a�ezate la distan�a prescris� de normele PSI fa�� de cea mai apropiat� pies� de lemn.

b) Se va verifica dac� co�urile sunt tencuite la exterior pe por�iunea din pod �i dac� în interior au olane sau sunt protejate cu un strat de mortar de ciment; aceast� verificare se va face oricând în timpul execu�iei prin examinarea vizual�, coborându-se prin gura co�ului un felinar sau o lantern� aprins�, atîrnat� de o sârm� sau o vergea de fier.

c) La co�urile al c�ror exterior este tencuit �i pe por�iunea ce iese deasupra învelitorii acoperi�ului, se va controla cu aten�ie existen�a unor eventuale fisuri suspecte în tencuial�, care ar putea proveni fie de la o execu�ie necorespunz�toare a zid�riei, fie de Ia faptul c� în soba co�ului respectiv s-a f�cut foc înainte de uscarea co�ului. In asemenea cazuri se va îndep�rta tencuiala �i se va examina zid�ria dispunându-se m�surile necesare de remediere.

d) La co�urile care conform - prevederilor proiectului, trebuie s� r�mânâ netencuite la exterior pe por�iunea de deasupra învelitorii, se va examina cu o exigen�� sporit� calitatea materialelor folosite, execu�ia corect� a zid�riei �i rostuirea ei mai îngrijit�,

e) Se va verifica dac� co�urile cl�dirilor cu învelitori combustibile sunt montate gr�tare de sârm� sau alte dispozitive pentru protec�ia învelitorii contra scânteilor.

f) Func�ionalitatea co�urilor se va verifica Ia fiecare co� în parte cu ajutorul unor hârtii aprinse succesiv în focarul fiec�rei sobe pe care o deserve�te co�ul �i urm�rindu-se, dup� înclinarea fl�c�rii, dac� tirajul co�ului este normal. In cazul când se constat� lipsa de tiraj, sau tiraj insuficient, se va cerceta eventualitatea înfund�rii co�ului cu diferite materiale c�zute în el în timpul execu�iei �i se vor lua m�suri pentru îndep�rtarea acestora, repetându-se apoi verificarea cu flac�ra.

Dac� nici dup� aceast� opera�ie, verificarea nu d� rezultate satisf�c�toare, co�ul se va reface.

g) Etan�eitatea co�urilor de fum se va verifica la fiecare co� în parte, prin acela�i procedeu ca la pct. 3.1. j de mai sus, canalul de fum fiind îns� bine închis. Eventuala lips� de etan�eitate se va constata prin mirosul de fum ce apare atât în înc�pere cât �i în podul cl�dirii.

În asemenea cazuri se vor lua m�suri de refacere a tencuielii în diverse puncte unde se apreciaz� c� este necesar (la fisuri, la str�pungeri, intersec�ii etc), pân� ce, la o nou� prob� de ardere, mirosul de fum nu se mai constat�.

3.3. Canale, tuburi �i guri de ventilare natural�

a) Acolo unde proiectul prevede asemenea lucr�ri, se va controla corecta lor executare calitativ�, prin examinarea vizual� �i, dac� este necesar, prin efectuarea de sondaje.

In acest sens se va controla �i existen�a grilelor de la gurile de ventila�ie, coresponden�a lor cu modelele prescrise, precum �i buna lor fixare.

b) Pentru a se verifica eficacitatea ventil�rii pe cale natural� a înc�perilor prev�zute cu dispozitive de acest fel, se va provoca în fiecare asemena înc�pere — prin deschiderea u�ilor �i ferestrelor de pe partea opus� gurilor de ventilare — un flux de aer din exterior apoi, prin intermediul unei fl�c�ri �inut� în dreptul gurii respective de aspira�ie a aerului intrat, se va controla modul în care se realizeaz� evacuarea aerului din înc�pere.

c) In cazul tuburilor metalice de ventilare ce ies pân� la o anumit� în�l�ime deasupra acoperi�urilor — mai ales la rezervoarele subterane pentru carburan�i lichizi, care eman� gaze — se va controla ca fiecare tub s� fie acoperit cu o c�ciul� special� de protec�ie din tabl� zincat�, pentru a împiedica p�trunderea diverselor corpuri str�ine în tub, care ar fi astfel expus înfund�rii. În cazul când aceast� protec�ie nu a fost prev�zut� în proiect, ea se va executa de constructor pe baza detaliilor ce se vor da de proiectant.

ANEXA XVIII-1

ABATERI ADMISIBILE FA�A DE PREVEDERILE PROIECTULUI

la lucr�rile de sobe, co�uri �i ventila�ii naturale

1. Sobe

1.1. Devierea de la vertical� a suprafe�elor �i muchiilor sunt:

a) La suprafe�e �i muchii cu rectilinitate max. 2mm/m

b) Idem, cu rectilinitate discontinu� (local) max. 2mm/m

1.2. Abateri de la orizontal� a rectilinit��ii rosturilor (m�surat� pe toat� l��imea fe�ei respective a sobei) max. 2 mm ;±2 mm

1.3. Grosimea rosturilor max. 1m

1.4. Timpul în care se realizeaz� înc�lzirea sobei

min. 0,5 ore

max. 1,0 ore

2. Canale de aer

2.1. Abateri la dimensiunile canalelor de aer executate în zid�rie de c�r�mid� de beton:

ANEXA XVIII-2


Observa�ie importanta

Orice modific�ri ulterioare in cuprinsul prescrip�iilor din lista de mai jos ca �i orice noi prescrip�ii ap�rute dup� intrarea în vigoare a celei de fa��, sunt obligatorii chiar dac� nu concord� cu prevederile din textul al�turat.

In consecin��, utilizatorii prezentei prescrip�ii trebuie s� men�in� la curent lista de mai jos, introducând treptat in ea modific�rile sau complet�rile survenite.

1. STAS 6724—76 Construc�ii civile. Canale de ventila�ie natural�. Condi�ii tehnice.

Diametru sau latura mare a canalului (dimensiunea normal�)

- în mm -

Abaterea maxim� admis�

- în mm-

100…250 5

280…500 6

500…1000 8

1120…1400 12

1600…2000 15

2. .STAS 6793—32 Co�uri, canale de fum pentru focare obi�nuite la construc�ii civile. Prescrip�ii generale.

3. STAS 3607—72 Sobe de teracot� si co�uri. Dimensiuni.

[top]

CAIETUL XIX CONSTRUC�II DIN O�EL

1. Obiect �i domeniu de aplicare

1.1. Prezentul capitol con�ine condi�iile tehnice de calitate pe care trebuie s� Ie îndeplineasc� construc�iile din o�el sudate folosite în domeniul construc�iilor civile, industriale �i agricole �i modul de verificare al acestor condi�ii.

Condi�iile impuse în prezentul capitol sunt stabilite pentru to�i parametrii care pot influen�a calitatea pe parcursul realiz�rii construc�iilor, cu excep�ia parametrilor de concep�ie �i calcul din STAS 10108/0—78.

1.2. Prevederile prezentului capitol nu se aplic� construc�iilor exploatate la temperaturi sub -400C, construc�iilor care intr� în alc�tuirea utilajelor, instala�iilor industriale, podurilor, construc�iilor din domeniul nuclear �i hidrotehnic.

OBSERVA�IE: Prevederile prezentului capitol pot fi aplicate unor elemente de construc�ii care intr� în alc�tuirea utilajelor, instala�iilor industriale, podurilor �i celor din domeniul hidrotehnic dac� sunt alc�tuite �i dimensionate potrivit prevederilor STAS 10108/0—78.

1.3. Sunt exceptate din domeniul de aplicare al prezentului capitol construc�iile sudate care intr� în supravegherea unor organe speciale (ISCIR, BNR,) sau care folosesc la depozitarea materialelor cu grad mare de periculozitate.

OBSERVA�IE: Gradul de periculozitate al fluidelor este definit în instruc�iunile tehnice I 27—152.

1.4. Construc�iile din o�el sudate trebuie s� îndeplineasc� în afara condi�iilor (specifice) de calitate din prezentul capitol �i condi�iile tehnice generale de calitate prev�zute în STAS 767/0—77.

1.5. Preciz�rile necesare interpret�rii prevederilor prezentului capitol, valorile limit� admise pentru diferite criterii de calitate, prevederile legate de aplicarea tehnicilor de control �i alte detalii fac obiectul unor prescrip�ii, care completeaz� prezentul normativ, dup� cum urmeaz� :

- caiete de sarcini pentru construc�ii din categoria de execu�ie A ;

- normative sau instruc�iuni tehnice pentru construc�ii din categoria de execu�ie B.

OBSERVA�IE :

1. Caietele de sarcini se întocmesc de proiectant �i pot con�ine condi�ii de calitate superioare prevederilor standardizate.

2. Pentru asigurarea calit��ii îmbin�rilor sudate se vor respecta prevederile normativului C 150—84.

3. Pentru execu�ia construc�iilor sudate din pronie cu pere�i sub�iri formate la rece, se vor respecta prevederile instruc�iunilor tehnice P 54—80.

1.6. Prevederile prezentului capitol pot fi aplicate �i în cazul interven�iilor asupra unor construc�ii existente, pentru care trebuie respectate �i alte condi�ii suplimentare.

OBSERVA�IE: Prin construc�ii existente se în�eleg acele construc�ii aflate în exploatare sau in conservare, la care în perioada de timp trecut� de Ia montarea lor au existat posibilit��i de modificare a st�rilor de solicitare sau a eforturilor interioare, de degradare a materialelor folosite sau de sc�dere a caracteristicilor mecanice prin

1.7. Condi�iile de calitate impuse produselor finite sunt acelea�i indiferent de tehnologiile de execu�ie folosite sau de specificul unit��ii în care sunt executate.

Modul de control �i regulile pentru recep�ia construc�iilor sudate sunt diferen�iate dup� specificul unit��ilor de execu�ie, fiind mai exigente pentru unit��ile mai pu�in industrializate, din categoria atelierelor unit��ilor de construc�ii-montaj sau �antierelor.

2. Metode de verificare a calit��ii îmbin�rii pieselor �i elementelor

2.1. Îmbin�ri sudate

Controlul pe faze

2.1.1. Controlul execu�iei construc�iilor sudate din o�el face parte integrant� din procesul de produc�ie �i se organizeaz� pe faze.

Indiferent de gradul unit��ii de execu�ie sau dac� procesul este de uzinare sau montaj, desf��urarea controlului trebuie s� con�in� cel pu�in urm�toarele faze :

a. verificarea calit��ii materialelor la scoaterea din depozite �i înainte de recep�ia pe faza final�, prin confruntarea datelor înscrise de produc�tor în certificatele de calitate cu condi�iile de calitate impuse de documenta�ie ;

OBSERVA�IE : Unit��ile care executa construc�ii sudate pot efectua controale de calitate asupra materialelor folosite prin laboratoarele proprii �i pot emite buletine de analize �i încerc�ri, ceea ce nu absolv� de r�spundere unit��ile furnizoare.

b. verificarea înaintea fiec�rei faze de execu�ie a laminatelor, pieselor, elementelor �i construc�iei în scopul constat�rii �i remedierii unor eventuale degrad�ri dobândite în timpul depozit�rii, manipul�rii �i transportului, cum sunt : degrad�rile prin coroziune, deform�rile, deterior�rile prin lovire

c. verificarea marginilor libere �i a rosturilor ce se sudeaz�, dup� debitarea �i prelucrarea pieselor, în ceea ce prive�te realizarea claselor de calitate impuse ;

d. verificarea îmbin�rilor sudate pe fiecare faz� de realizare a lor, în ceea ce prive�te îndeplinirea condi�iilor impuse de clasele de calitate cerute prin documenta�ie ;

OBSERVA�IE : Condi�iile limit� pentru clasele de calitate a îmbin�rilor sudate sunt prescrise în normativul C 150—84 �i in caietele de sarcini pentru construc�ii din categoria A de execu�ie sau construc�ii ce nu se încadreaz� in domeniul normativului C 150—84.

e. verificarea formei �i dimensiunilor elementelor geometrice ale elementelor sudate ;

f. verificarea prin preasamblare a construc�iilor sudate îmbinate cu �uruburi de înalt� rezisten�� sau de precizie ;

g. verificarea comport�rii sub înc�rc�ri a unor elemente sudate.

2.1.2. La primirea pe �antier a elementelor uzinate de c�tre unitatea de montaj se vor face verific�ri pentru constatarea eventualelor degrad�ri dobândite în timpul manipul�rii �i transportului.

În cazul în care, la recep�ia din uzin� a elementelor sudate, nu a participat delegatul întreprinderii de montaj, se vor executa verific�ri prin sondaj pe îmbin�rile sudate, prin m�sur�tori ale dimensiunilor �i abaterilor geometrice �i ale defectelor de suprafa��, pe suprafe�e cur��ate de vopsea.

Procentajele controlate prin sondaj sunt:

- 10% pentru clasele C 1 �i C 2.

- 5% pentru clasele C 3 �i C 4.

2.1.3. Elementele, subansamblele sau piesele care se asambleaz� prin sudare la montaj vor fi verificate înainte de ridicarea la pozi�ia final�, prin m�surarea distan�elor între îmbin�ri �i compararea abaterilor constatate cu valorile admise în STAS 767/0—77, tabelul 1.

2.1.4. Elementele care se îmbin� prin cus�turi de montaj din clasele de calitate C 1 ... C 3 vor fi verificate, înainte de ridicarea la pozi�ia final� prin premontare la sol, cu care ocazie se vor efectua toate opera�iile de ajustare necesare pentru ca abaterile de form� �i dimensiuni ale capetelor ce se îmbin� s� se încadreze în valorile admise în STAS 767/0—77, tabelul 1.

Se excepteaz� construc�iile sudate de dimensiuni mari care se asambleaz� prin sudare direct în pozi�ie final� �i construc�iile din elemente spa�iale.

2.1.5. Verificarea pozi�iei finale a construc�iilor sudate dup� montaj este obligatorie �i trebuie s� con�in� cel pu�in urm�toarele abateri m�surate cu mijloace topometrice :

- abaterile suprafe�elor funda�iilor de la cotele de nivel;

- abaterile fa�� de distan�a teoretic� dintre reazemele construc�iei sudate ;

- dezax�rile stâlpilor la baz� �i devierile capetelor superioare fa�� de vertical�;

- abaterile pe vertical� ale coamelor sau ale elementelor principale m�surate la mijloc ;

- s�ge�ile elementelor principale de rezisten�� pentru deschideri mai mari de 24 m la hale �i 12 m la construc�ii etajate;

- abaterile de la nivelment, axialitate �i ecartament ale c�ilor de rulare.

2.1.6. Valorile admise pentru verific�rile abaterilor prev�zute la punctul 2.1.5. sunt prescrise în STAS 767/0—77 tabelele 1.2 �i 3, STAS 6911—80 �i STAS 8018.

2.1.7. Modul de verificare pe diferite faze de control �i execu�ie �i procentajele minime se g�sesc în tabelul 1.

2.1.8. Fiecare faz� de control prescris� este obligatorie pentru executant �i eliminatorie pentru laminate, piese, elemente sau construc�ie sudat�.

Nu se va trece la faza urm�toare de execu�ie decât dup� remedierea defectelor neadmise, recontrolarea construc�iei remediate �i extinderea controlului prin sondaj, pentru modurile de verificare la care este prev�zut� extinderea.

2.1.9. Rezultatele controlului pe diferite faze se înscriu în documente tipizate la nivel republican �i se �in în eviden�� conform reglement�rilor în vigoare.

Verificarea aspectului

2.1.10. Verificarea vizual� a aspectului este o opera�ie de control obligatorie pe toate fazele procesului de fabrica�ie,de la scoaterea laminatelor din depozit pân� la remedierile premerg�toare recep�iei finale �i se execut�, de regul� în urm�toarele condi�ii:

- în procent de 100%, pe toate fe�ele vizibile �i pe toat� lungimea ;

- înainte de fazele de execu�ie care pot masca defectele de suprafa��, cum ar fi vopsirea ;

- dup� cur��irea laminatelor �i a pieselor de eventuale impurit��i, cum ar fi noroiul;

- dup� cur��irea cus�turilor de zgur�.

2.1.11. Zonele, piesele sau elementele care con�in defecte sau care au aspect îndoielnic se verific� prin m�sur�tori în func�ie de natura defectelor �i a prescrip�iilor din tabelul 1.

M�surarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice �i a defectelor de suprafa��

2.1.12. M�surarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice �i a defectelor de suprafa�� se execut� pe zonele, piesele sau elementele care au defecte depistate vizual sau prin sondaj în procente minime diferen�iate pe clase de calitate, în condi�iile din tabelul 1.

Condi�iile pe care trebuie s� le îndeplineasc� suprafe�ele controlate sunt identice cu cele de la punctul 2.1.10. Pentru construc�ii existente se vor cur��a zonele examinate înainte de m�surare.

2.1.13. Nerealizarea claselor de calitate ale marginilor �i rosturilor, dup� debitare �i prelucr�ri �i a cus�turilor dup� sudare în ceea ce prive�te defectele de suprafa�� admise necesit� :

— remedieri �i recontrol�ri ale pieselor sau elmentelor declasate

—- extinderea controlului dup� regulile prev�zute în normative sau documenta�ie ;

2.1.14. Instrumentele �i aparatele folosite pentru m�surarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice �i a defectelor de suprafa�� trebuie s� aibe o precizie care s� se înscrie în toleran�ele de m�surare a m�rimilor m�surate.

Controlul ultrasonic

2.1.15. Controlul ultrasonic nu este obligatoriu, dar poate fi folosit de unit��ile dotate corespunz�tor, ca mijloace de triere a îmbin�rilor sudate cap la cap cu defecte ; interpretarea final� a rezultatelor se face numai dup� controlul cu radia�ii penetrante a îmbin�rilor sudate selectate la controlul ultrasonic.

Îmbin�rile de col� nu se controleaz� ultrasonic.

2.1.16. Controlul ultrasonic se execut� înainte de vopsirea construc�iei sudate sau dup� îndep�rtarea straturilor de vopsea de pe suprafe�ele de palpare ale construc�iilor existente conform prevederilor STAS 9552—81.

Procentajele �i fazele de control pentru care se folose�te controlul ultrasonic sunt conform tabelului 1.

Metodologia de control, modul de interpretare a rezultatelor �i condi�iilor de autorizare a personalului care execut� controlul ultrasonic se precizeaz� prin normative, instruc�iuni sau prin documenta�ie, pentru construc�iile exceptate din domeniul prescrip�iilor existente

2.1.19. Îmbin�rile sudate care nu îndeplinesc condi�iile de calitate ale claselor prescrise se remediaz� �i se controleaz� radiografie. Totodat� se face o extindere a controlului ultrasonic combinat dup� regulile prev�zute în normative sau documenta�ie.

Controlul cu radia�ii penetrante

2.1.20. Controlul cu radia�ii penetrante este obligatoriu �i se practic�, de regul� în faza final�, pe îmbin�ri sudate înainte de vopsire, numai pe construc�iile sudate acceptate la controalele anterioare.

2.1.21. Se controleaz� cu radia�ii penetrante numai îmbin�rile sudate cap la cap, în condi�iile prev�zute în STAS 6606—75.

Îmbin�rile de col� nu se controleaz� cu radia�ii penetrante.

2.1.22. Se admit la controlul cu radia�ii penetrante numai îmbin�rile sudate la care se cunosc :

- forma �i dimensiunile îmbin�rii, modul de prelucrare a r�d�cinii;

- poansonul sudorului.

2.1.23. Radiografiile care nu îndeplinesc urm�toarele condi�ii sunt considerate neinterpretabile �i trebuiesc ref�cute :

- suprafa�a îmbin�rii sudate trebuie s� fie curat�, f�r� imagini echivoce provenite din vopsea, zgur�, stropi sau defecte provenite din prelucrarea filmelor în laborator ;

- simbolurile �i reperele, litere �i cifre din plumb, necesare identific�rii îmbin�rii sudate trebuie s� prezinte imagini vizibile �i clare ;

- calitatea imaginii, determinat� pe baza indicatorilor de calitate a imagini ICI, executa�i conform STAS 10137—78, trebuie s� corespund� valorilor prescrise ;

2.1.24. Defectele de suprafa�� care apar pe imaginile radiografice se trec în buletinele de control cu radia�ii penetrante �i se compar� cu defectele de calitate admise pentru clasele de calitate prescrise.

În cazul în care clasele prescrise nu sunt realizate datorit� unor defecte de suprafa��, întregul lot va fi supus unor noi controale constând în verificarea aspectului �i m�surarea defectelor de suprafa��.

2.1.25. Interpretarea filmelor radiografice �i încadrarea în clase de calitate sunt permise numai personalului autorizat.

2.1.26. Prevederile privind metodologia de control, modul de interpretare a rezultatelor �i condi�iile de autorizare a personalului care lucreaz� cu radia�ii penetrante se precizeaz� prin normative, instruc�iuni sau prin documenta�ie.

2.1.27 Îmbin�rile sudate care nu îndeplinesc condi�iile de calitate ale claselor prescrise se remediaz� �i se recontroleaz� radiografie.

Totodat� se face o extindere a controlului cu radia�ii penetrante dup� regulile prev�zute în normative sau documenta�ie.

Controlul cu lichide penetrante �i controlul cu pulberi magnetice

2.1.28. Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice sunt opera�ii de control complementare altor metode �i au scopul punerii în eviden�� a defectelor de suprafa�� sau din strict� vecin�tate, în adâncime.

2.1.29. Utilizarea acestor metode de control, pe fazele prev�zute în tabelul 1, necesit� acordul executan�ilor �i stabilirea condi�iilor de execu�ie �i interpretare, în documenta�ie.

2.1.30. Controlul cu lichide penetrante se practic� conform STAS 10214—75.

2.1.31. Controlul cu pulberi magnetice se practic� conform STAS 8539—78.

Marcare, depozitare, manipulare, transport, protec�ie contra coroziunii

2.1.32. Pentru marcarea construc�iilor sudate, depozitarea, manipularea �i transportul lor trebuie respectate prescrip�iile din STAS 767/0-77, cap. 6.

2.1.33. Factorii implica�i în aceste faze de execu�ie au obliga�ia p�str�rii st�rii construc�iei în condi�iile de calitate în care au recep�ionat-o pe fiecare faz�.

Nu este admis� dobândirea unor degrad�ri prin coroziune sau cauze mecanice datorite unor condi�ii necorespunz�toare de depozitare, manipulare sau transport.

2.1.34. Acoperirile protectoare contra coroziunii ale construc�iei sudate se prescriu prin documenta�ie, în condi�iile din STAS 10762/1-83.

2.2. Îmbin�ri cu �uruburi

a) Controlul vizual

Prin examinarea vizual� se verific� dac� �uruburile au �aibele, piuli�ele �i contrapiuli�ele (sau eventual alte piese care au scopul de a împiedica de�urubarea piuli�elor), prev�zute în proiect, dac� capetele �uruburilor sau piuli�elor

se sprijin� cu toat� suprafa�a pe piesele strânse sau pe �aibe �i dac� partea filetat� a �urubului dep��e�te piuli�ele în afar� cu 5 ... 10 mm.

Controlul trebuie efectuat la toate �uruburile îmbin�rilor.

�uruburile care prezint� defecte vor fi înlocuite.

b). Controlul dimensional prin care se verific� :

- coresponden�a cu proiectul de execu�ie a pozi�ion�rii �uruburilor fa�� de axele îmbin�rii, a distan�ei între �uruburi �i a pozi�ion�rii îmbin�rii fa�� de axele elementului;

- grosimea total� a �aibelor s� nu dep��easc� 70% din diametrul �urubului respectiv, iar capul �urubului s� dep��easc� piuli�a cu dou� p�suri de filet;

- dac� exist� �uruburi oblice, nu se admit �uruburi a c�ror oblicitate dep��e�te 4% din grosimea pachetului de piese strânse ; num�rul de �uruburi cu oblicitate sub limita admis� nu trebuie s� dep��easc� 15% din num�rul total de �uruburi al îmbin�rii respective.

Controlul se face la toate �uruburile îmbin�rilor. M�surarea se face cu �ublerul sau cu rigla gradat�, în mm.

Abaterile limit� la pozi�ionarea �uruburilor �i a distan�ei dintre ele sunt:

- la maximum 30% din totalul �uruburilor unei îmbin�ri 0,5 mm ;

- la maximum 15% din totalul �uruburilor unei îmbin�ri 0,5...1,0 mm ;

- în total, abateri la cel mult 35% din num�rul total al �uruburilor din element.

c). Controlul prin desfacerea �uruburilor.

La îmbin�rile cu �uruburi pretensionate se va efectua controlul prin desfacerea a 5% din num�rul �uruburilor fiec�rei îmbin�ri, dar cel pu�in a unui �urub la fiecare îmbinare. Dup� desfacere se verific� diametrul �urubului �i al g�urii. Dac� unul sau mai multe din �uruburile desf�cute ale unei îmbin�ri, diametrele nu corespund prevederii proiectului, dac� marginea g�urii dinspre capul de a�ezare nu este tencuit� pe o l��ime de 1-2 mm, iar marginea g�urii dintre piuli�� nu este debavurat�, La toate �uruburile îmbin�rii se vor remedia deficien�ele constatate.

La �uruburile care lucreaz� la forfecare, se verific� prin desfacerea �aibei, dac� cap�tul interior al por�iunii filetate a tijei �urubului este situat cel pu�in la mijlocul grosimii �aibei. Num�rul încerc�rilor, tehnica controlului, precum �i m�surile ce trebuie luate în cazul când nu sunt respectate condi�iile de calitate, vor fi identice ca la pct. b, de mai sus.

d). Controlul prin stingere cu chei obi�nuite.

Controlul prin strângere cu chei obi�nuite se va efectua la 5% din num�rul �uruburilor fiec�rei îmbin�ri �i cel pu�in la unul singur din fiecare îmbinare. Controlul se va efectua pentru verificarea strângerii corecte a piuli�elor prin rotirea lor în sensul de strângere. Dac� la cel pu�in unul din �uruburile controlate se constat� strângerea nesuficient�, se vor controla toate �uruburile îmbin�rii �i se vor efectua strângerile corecte. Nu se admit �uruburi cu piuli�a sudat� la tije.

2.3. Îmbin�ri cu �uruburi pretensionate.

Condi�ii de calitate pe care trebuie s� le îndeplineasc� îmbin�rile cu �uruburi pretensionate, precum �i metodele de strângerea �uruburilor �i de verificare a calit��ii acestora, în toate fazele de montare, cât �i dup� strângerea �uruburilor pretensionate sunt cele prev�zute în instruc�iunile tehnice C. 133-82, care trebuie respectate integral.

În conformitate cu aceasta :

- abaterile limit� în zona îmbin�rii vor fi conform tabelului 1 �i fig. 1

Tabelul 1

*) Abaterile se m�soar� în axul primului sir de �uruburi.

2.4. Execu�ia îmbin�rilor cu �uruburi de înalt� rezisten�� se face de o echip� special� numit� prin decizie de întreprinderea de construc�ii-montaj, conform ordinului nr. 4 al Inspectoratului General de Stat pentru Investi�ii-Construc�ii, din 23 mai 1981 ; muncitorii atesta�i, �eful de echipa �i maistrul trebuie s� fie califica�i.

Conduc�torul echipei poate fi inginer sau cel pu�in maistru.

Atestarea personalului echipei �i a conduc�torului, se face de unitatea de construc�ii-montaj în conformitate cu instruc�iunile specifice elaborate de M.C. Ind. în colaborare cu MIM.

2.5. Recep�iile furniturilor �i lucr�rilor de montaj se vor face în conformitate cu prescrip�iile in vigoare : STAS 767/0-77, STAS 8796/1, 2, 3-80, C 150-84 �i C 133-82 �i prevederile prezentului normativ.

In acest sens, rezultatele verific�rilor �i încerc�rilor mecanice ale furniturilor �i lucr�rilor de montaj, în diversele faze de realizare a îmbin�rilor cu �uruburi de înalt� rezisten�� pretensionate, vor fi consemnate în documente de certificare a calit��ii, dup� cum urmeaz� :

- not� de constatare asupra preasambl�rii uzinale, consemnându-se abaterile dimensionale de la limitele admisibile, remedierile efectuate �i metodele prescrise folosite conf. pct. 3.13, C. 133-82; o copie dup� nota de constatare se constituie în pies� la dosarul de recep�ie ;

- not� de constatare asupra preasambl�rii la �antier, executat� în condi�iile prezentate la pct. 319 C. 133-82, care se constituie, de asemenea, în fi�� la dosarul de recep�ie ;

- documentele de certificare a calit��ii organelor de asamblare : �uruburi, piuli�e, �aibe, precum �i buletinul de încerc�ri mecanice efectuate la �antier sau de laboratoare de specialitate, în cazurile de litigiu, conf. pct. 3. 23 (C. 133-82);

- procesele verbale de verificare pe faze a calit��ii execu�iei îmbin�rilor prin �uruburi de înalt� rezisten��, in care se consemneaz� rezultatele verific�rilor efectuate în diferite faze de execu�ie a montajului, inclusiv preg�tirea suprafe�elor de contact (pct. 3. 23, 3. 24, 3. 28, 3. 29, 3. 30 din normativul C 133-82.

Procesele verbale se vor întocmi conform modelului din anexa 4, din normativul C 133-82.

2.6. Toate documentele de verificare a calit��ii, emise pe baza verific�rilor �i încerc�rilor mecanice executate pe �antiere de întreprinderea de montaj, vor fi certificate de beneficiar la momentul execut�rii lor.

Nr. crt. Denumirea abaterilor Abateri admise f�r�

remedieri (mm)

1 Abateri de la alinierea suprafe�elor superioare, respectiv inferioare, ale elementelor care se îmbin�, t�lpi.

�H 1 mm*

2 Abateri de la alinierea suprafe�elor stânga respectiv dreapta, elementelor care se îmbin�, inim�.

�g 1 mm*

3 Abateri de la diametrul g�urilor (�g) - 0,5 �dg + 0,5 mm

4 Abateri de la distan�ele dintre (�1s) - 0,5 �1s + 0,5 mm

5 Abateri de la distan�ele dintre g�urile marginale �i marginile corespondente ale elementelor care se îmbin� (�1m)

- 0,5 1m + 0,5 mm

2.7. Verific�rile periodice în timpul exploat�rii se efectueaz� la intervale de timp, în func�ie de destina�ia construc�iilor, precum �i de condi�iile de exploatare.

In afara acestor verific�ri la termenele normate, se vor executa verific�ri suplimentare ori de câte ori vor surveni solicit�ri mecanice, fizice �i chimice, dep��ind limitele normale considerate în proiectare �i în prezentele instruc�iuni, sau apar defec�iuni vizibile.

2.8. Verific�rile se fac de c�tre beneficiar.

2.9. Solu�iile de remediere, în cazul unor situa�ii necorespunz�toare rezultate din aceste verific�ri, vor fi stabilite pe baz� de expertize tehnice �i efectuate de unit��i de specialitate.

2.10. Îmbin�ri nituite.

Principalele condi�ii de calitate pe care trebuie s� le îndeplineasc� îmbin�rile nituite, precum �i metoda de verificare a calit��ii acestora, sunt cele indicate în STAS 767/2-78.

3. Verificarea calit��ii la primirea pe �antier

La primirea pe �antier a elementelor din o�el, livrate de uzin�, sau a materialelor metalice pentru montare, primite direct de la unit��i produc�toare, se va efectua recep�ia de c�tre beneficiarul acestora în conformitate cu prevederile „Regulamentul privind recep�ia, expedierea �i primirea m�rfurilor, precum �i stabilirea r�spunderii expeditorului, c�r�u�ului sau destinatarului cu circula�ia m�rfurilor între organiza�iile socialiste" aprobat prin HCM nr. 941/1959.

3.1. Subansamble ale elementelor din o�el livrate de uzin�. In cadrul recep�iei pe �antier a subansamblelor elementelor din o�el livrate de uzin�, verificarea calit��ii acestora const� din:

a) verificarea existen�ei �i examinarea atât a con�inutului documenta�iei de atestare a calit��ii elementelor din o�el, (conf. anexei XIX. 1) care trebuie s� fie transmis� de uzin� la �antier odat� cu livrarea subansamblelor cât �i a coresponden�ei calit��ii o�elului pieselor �i a clasei de calitate a sudurilor cap la cap, cu prevederile proiectului de execu�ie �i ale prescrip�iilor tehnice.

Documenta�ia de atestare a calit��ii trebuie s� cuprind� certificate de calitate a tuturor elementelor din o�el livrate, la care trebuie anexate :

- confirmarea scris� a uzinei bazat� pe certificate ale furnizorilor s�i, sau pe încerc�ri proprii, c� toate materialele utilizate corespund proiectului �i prescrip�iilor tehnice.

Documentele doveditoare se p�streaz� �i la uzin�, cel pu�in pân� la recep�ia final� a obiectului;

- buletine de verificare nedistructiv� pentru toate cordoanele de sudur� cap la cap executate în uzin� �i pentru care proiectul prevede astfel de încerc�ri; din buletine trebuie s� rezulte în mod clar clasa de calitate rezultat� prin încercare ;

- procese verbale de recep�ie a montajului de prob� prealabil, dac� acesta este prev�zut în proiectul de execu�ie, cu specificarea realiz�rii contras�ge�ii prescrise ;

- documente privitoare la încercarea prin înc�rcare a construc�iei (care s� includ� rezultatele �i concluziile încerc�rii), dac� necesitatea acestei încerc�ri a fost prev�zut� în proiectul de execu�ie, în actele de control, sau a fost cerut� prin expertiz� tehnic� ;

- schi�e cu marcarea �i pozi�ionarea elementelor din o�el;

- piese scrise �i desenate ale proiectului de execu�ie care au suferit modific�ri �i complet�ri pe parcursul execu�iei (în care au fost introduse modific�rile �i complet�rile efectuate), înso�ite de aprobarea în scris a proiectantului �i beneficiarului, pentru fiecare din modific�ri.

b) Verificarea prin încerc�ri directe a calit��ii confec�ion�rii elementelor din o�el (verificarea vizual� �i prin m�surare a formei �i dimensiunilor, atât a pieselor care alc�tuiesc elementul, cât �i a elementului în ansamblu, inclusiv

îmbin�rile), a preg�tirii suprafe�elor în vederea aplic�rii protec�iei anticorozive, precum �i a realiz�rii stratului de protec�ie temporar�.

c) Încerc�ri directe asupra calit��ii materialelor �i îmbin�rilor pentru toate elementele furnizate f�r� certificat de calitate, pentru cele ce au fost deteriorate înaintea mont�rii sau care provin din demontarea unei construc�ii existente

Metodele de verificare a îmbin�rilor sunt indicate la pct. 2.

Verificarea preg�tirii suprafe�elor �i a realiz�rii stratului de protec�ie temporar� se va efectua în conformitate cu prevederile din caiet XX din prezentul normativ.

Verificarea subansamblelor se face bucat� cu bucat�. În cazul când la unul sau la mai multe subansamble se vor constata deficien�e de calitate, acestea vor fi consemnate în acte de constatare înso�ite de schi�e �i detalii suficiente pentru ca ulterior la verificarea cu delega�ii uzinei, s� poat� fi u�or identificate.

Elementele pentru care nu a fost primit� la �antier, par�ial sau total, documenta�ia de la pct. „a" de mai sus, la care se constat� neconcordan�� între calitatea ce rezult� din documenta�ia primit� de la uzin� �i aceea prev�zut� în proiectul de execu�ie sau în prescrip�iile tehnice, precum �i cele la care, cu ocazia verific�rii calit��ii prin încerc�ri directe, s-au constatat deficien�e, vor fi respinse la recep�ie, luându-se m�surile prev�zute în regulamentul de recep�ie, men�ionat aprobat prin HCM 941/1959.

În cazul c� la recep�ia uzinal� a elementelor din o�el au participat �i delega�i ai unit��ii de montare, verific�rile de mai sus nu mai sunt obligatorii la primirea materialelor pe �antier ; în aceste cazuri se va controla dac� nu s-au produs deform�ri in timpul manipul�rii �i transportului,

3.2. Materiale de asamblare

În cadrul recep�iei la primirea pe �antier a materialelor metalice (nituri, �uruburi, piuli�e, �aibe, electrozi, fondan�i, sârme pentru sudare, etc.) pentru montarea elementelor metalice, verificarea calit��ii acestora va consta din :

a) verificarea existen�ei �i examinarea con�inutului documentelor de atestare a calit��ii materialelor �i a corespondentei cu prevederile proiectului �i ale prescrip�iilor tehnice ;

b) verificarea prin încerc�ri directe a calit��ii materialelor în conformitate cu prevederile prescrip�iilor tehnice corespunz�toare.

În cazul când lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea produc�toare, când certificatele nu con�in toate elementele cerute prin comand� sau prin condi�iile proiectului de execu�ie, precum �i când exist� dubiu asupra exactit��ii datelor din certificate, se vor face sau comanda de unitatea de montare, încerc�rile necesare determin�rii calit��ii materialelor respective.

Materialele care nu corespund la verificarea calit��ii, vor fi respinse la recep�ie, procedând în conformitate cu prevederile regulamentului de recep�ie men�ionat mai sus, aprobat prin HCM nr. 941/1959.

Pentru �uruburile de înalt� rezisten�� pretensionate se vor respecta prevederile instruc�iunilor C. 133—82.

4. Verificarea calit��ii lucr�rilor la montare

4-1. Înainte de începerea efectu�rii lucr�rilor de montare.

Montarea elementelor oric�rei construc�ii din o�el va putea începe numai dup� efectuarea urm�toarelor verific�ri care s� ateste :

a) întocmirea de c�tre întreprinderea care efectueaz� lucr�rile de montare, a documentelor (proiectului) pentru tehnologia de montare, care trebuie s� aib� con�inutul minim prev�zut în anexa XIX-1.

b) executarea integral� �i de bun� calitate de c�tre uzin� a complet�rilor sau remedierii deficien�elor de calitate (în eventualitatea stabilirii necesit��ii acestora cu ocazia verific�rilor din cadrul recep�iei la primirea pe �antier a elementelor din o�el), în conformitate cu avizul scris al proiectantului �i prevederile prescrip�iilor tehnice.

Verificarea existen�ei �i a con�inutului documenta�iei de atestare a calit��ii pieselor �i a materialelor metalice folosite la consolidarea sau refacerea elementelor la care s-au constatat deficien�e :

a) exactitatea axelor principale ale construc�iei, precum �i a elementelor în raport cu axele construc�iei;

b) existen�a �i con�inutul documentelor de verificare �i recep�ionar� a elementelor de construc�ii care constituie suporturi sau reazeme pentru construc�ia metalic� �i care s� ateste c� sunt corespunz�toare proiectului, prescrip�iilor tehnice �i capitolele respective ale prezentului normativ ;

c) pozi�ia în plan ca nivel al reazemelor �i buloanelor de ancorare. Dac� buloanele nu sunt betonate sau sunt l�sate în funda�ii, g�uri, care se vor betona la montare, se va verifica exactitatea pozi�ion�rii lor, dac� au fost bine protejate �i dac� au adâncime suficient� ;

d) îndreptarea de c�tre constructor a pieselor sau barelor elementelor din o�el, deformate în timpul manipul�rilor, depozit�rii sau transportului pe �antier. Îndreptarea deforma�iilor mai mari decât abaterile din STAS 767/0—77 trebuie s�, fie executat� în conformitate cu solu�ia aprobat� în scris de proiectant;

e) instruirea suficient� �i însu�irea corect� a tehnologiei de execu�ie de c�tre echipele care execut� îmbin�rile cu �uruburi pretensionate ;

f) existen�a �i pozi�ionarea corect� a elementelor provizorii de sus�inere, ancorare, etc.

Toate verific�rile de la acest punct vor fi efectuate de conduc�torul tehnic al lucr�rii, împreun� cu delegatul beneficiarului sau al CTC, conform reglement�rilor în vigoare.

4.2. Pe parcursul efectu�rii lucr�rilor de montare.

În perioada execut�rii lucr�rilor de montare se vor efectua verific�ri referitoare la :

a) îndeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a elementelor din o�el;

b) realizarea de bun� calitate (în conformitate cu prevederile proiectului de execu�ie ale prescrip�iilor tehnice �i ale prezentului normativ), a lucr�rilor de montare, precum �i pozi�ionarea corect� a elementelor din o�el. Verificarea dimensional� �i calitativ� se face prin încerc�ri directe, în mod permanent pe parcursul fazelor de montare. Abaterile limit� admise la lucr�rile de montare sunt cele cuprinse în STAS 767/0—77.

c) recep�ia lucr�rilor sau p�r�ilor de construc�ie care devin ascunse (cordoane de sudur� care nu mai sunt accesibile la sfâr�itul fazei de lucr�ri, prelucrarea marginilor pieselor care se îmbin� prin sudur� la montare, executarea diferitelor straturi ale protec�iei anticorozive, verificarea calit��ii cur��irii elementelor care se îmbin� prin �uruburi pretensionate, etc). Rezultatele verific�rilor cu privire la calitatea lucr�rilor executate prin aceste opera�ii se consemneaz� în procese verbale de lucr�ri ascunse �i condi�ioneaz� începerea opera�iilor urm�toare :

d) verificarea prin încerc�ri nedistructive a calit��ii sudurilor cap la cap realizate la montare, a c�ror verificare este indicat� în proiectul de execu�ie ;

e) verificarea strângerii �uruburilor de înalt� rezisten�� precum �i realizarea chituirii, grunduirii �i vopsirii îmbin�rilor controlate (conform prevederilor instruc�iunilor C. 133—32).

Recep�ia lucr�rilor ce devin ascunse se va putea efectua în conformitate cu „Instruc�iunile pentru verificarea calit��ii �i recep�ia lucr�rilor ascunse la construc�ii �i instala�ii aferente" aprobat prin ordinul IGSC nr. 28 din 7 februarie 1976. Urm�rirea respect�rii condi�iilor de calitate în perioada execu�ie diferitelor etape ale lucr�rilor de montare, se efectueaz� conform caiet I, pct. 1.3, al prezentului normativ, precum �i personalul atestat pentru controlul îmbin�rilor cu �uruburi pretensionate, prev�zut la pct. 3.31 din instruc�iunile tehnice C. 133—82. Condi�iile de calitate �i metodele de verificare vor fi acelea indicate în proiectul pentru tehnologia da montare, în proiectul de execu�ie, în prescrip�iile tehnice �i în prezentul normativ.

În cazul constat�rii unor deficien�e de calitate sau dep��irii abaterilor admise îa lucr�rile de montare, acestea vor fi consemnate în mod detaliat în procesele verbale de constatare, înso�ite de releveele necesare u�oarei identific�ri a locurilor unde au fost constatate. Remedierile sau consolid�rile se execut� cu respectarea strict� a prevederilor de la caiet I. pct. 1.2 al prezentului normativ.

4.3. La terminarea lucr�rilor de montare. La terminarea fiec�rei faze a lucr�rilor de montare (prin care în specificul construc�iilor metalice, se în�elege lucr�rile de montaj a fiec�rei categorii de elemente din o�el, pe un sector dat), se va efectua verificarea calit��ii lucr�rilor de montare executate, care va cuprinde :

- examinarea existen�ei �i con�inutului documenta�iei de atestare a calit��ii, care trebuie s� cuprind� :

a) certificate de calitate sau buletine de încerc�ri pentru toate piesele �i materialele metalice folosite atât la montare cât �i la eventuale refaceri, consolid�ri sau remedieri executate ;

b) procese verbale de lucr�ri ascunse, buletine de încercare nedistructiv� a sudurilor cap la cap, a c�ror executare la montare este prev�zut� în proiectul de execu�ie, buletinele unor eventuale încerc�ri dispuse prin dispozi�iile de �antier aîe proiectantului, prin actele de control, etc ;

c) tabele cu poansonul sudorilor autoriza�i care au executat sudurile de montare ;

d) fi�ele în care au fost consemnate rezultatele controlului efectuat de echipe speciale atestate, îns�rcinate cu execu�ia �i cu controlul îmbin�rilor de înalt� rezisten��, conform prevederilor C. 133—82 ;

e) dispozi�ii de �antier ale proiectantului �i beneficiarului date pe parcursul mont�rii, referatele eventualelor expertize tehnice la care a fost supus� structura metalic�, procesele verbale încheiate de organele de control în construc�ii;

f) procesele verbale de recep�ie a refacerii, consolid�rii sau remedierii tuturor deficien�elor de confec�ionare �i montare constatate eventual cu ocazia recep�iei elementelor �i materialelor metalice la primirea pe �antier, verificarea calit��ii în timpul mont�rii elementelor metalice, controalele efectuate de proiectant, beneficiar sau organele de control în construc�ii ;

g) piesele scrise �i desenate ale proiectului de execu�ie cu toate modific�rile �i complet�rile intervenite pe parcursul mont�rii, înso�ite de aprobarea in scris a proiectantului �i beneficiarului pentru fiecare în parte ;

h) pentru �uruburile de înalt� rezisten�� pretensionate, documenta�ia întocmit� este cea prev�zut� la pct. 2.5.

Verific�ri directe care se refer� la :

a) terminarea integral� a lucr�rilor de montare din cadrul fazei ;

b) verificarea dimensional� �i calitativ�, uscat� cu bucat�, a îmbin�rilor �i celorlalte lucr�ri de montare a elementelor metalice care au fost executate în cadrul fazei respective, inclusiv eventualele refaceri, consolid�ri sau remedieri care au fost dispuse prin actele de la pct ,.d. Abaterile limit� admise la lucr�rile de montare sunt cele cuprinse în STAS 767/0—77.

Verificarea calit��ii la terminarea fazelor de lucr�ri de montare va fi efectuat� de conduc�torul tehnic al lucr�rii �i de delegatul compartimentului CTC. În cazul in care aceste lucr�ri sunt destinate a fi ascunse, verificarea �i înregistrarea rezultatelor se va face conform instruc�iunilor respective.

Fazele lucr�rilor de montare �i ordinea cronologic� a acestora, vor fi cele men�ionate în proiectul pentru tehnologia de montare. Eventual, In cazul nemen�ion�rii acestora în documenta�ia pentru tehnologie �i montare, fazele se stabilesc în scris la începutul lucr�rii, de conduc�torul tehnic.

Specificarea verific�rilor efectuate, rezultatele ob�inute în cadrul verific�rii calit��ii la terminarea fiec�rei faze de lucr�ri de montare, precum �i concluziile cu privire la posibilitatea începerii lucr�rilor în cadrul fazei urm�toare, m�surile pentru remedierea deficien�elor eventual constatate în cursul verific�rii, etc. vor fi consemnate in procese verbale.

5. Verific�ri în cadrul recep�iei preliminare a obiectului

Recep�ia preliminar� a obiectelor care con�in construc�ii alc�tuite integral din o�el sau mixte, se va efectua în conformitate cu „Regulamentul de efectuare a recep�iei obiectivelor de investi�ii" (nr. 108030/1970).

În cadrul recep�iei preliminare a obiectului, verificarea calit��ii elementelor din o�el se efectueaz� prin verificarea

existen�ei �i con�inutului documenta�iei care atest� calitatea precum si prin verific�ri directe.

5.1. Pentru construc�ia metalic� care intr� în componen�a obiectului de recep�ionat, întreprinderea de montare, în colaborare cu beneficiarul, este obligat� a preg�ti �i preda comisiei de recep�ie (îndosariate �i înso�ite de borderou) ;

a) documenta�iile de atestare a calit��ii elementelor din o�el (men�ionat� la pct. 3.1.). a materialelor de montare (men�ionat� la pct, 3.2. �i a lucr�rilor de montare pct. 4.3.) ;

b) procesele verbale �i actele de constatare încheiate cu ocazia verific�rii prin încerc�ri directe a calit��ii elementelor din o�el (men�ionate la pct. 3.1.) �i a materialelor metalice de montare (men�ionate la pct. 3.2.), la începerea lucr�rilor de montare (men�ionate la pct. 4.1.). pe parcursul efectu�rii lucr�rilor (men�ionate la pct. 4.2.) �i în încerc�rile directe la terminarea fazelor de lucr�ri (men�ionate la pct. 4.3.).

5.2. Comisia de recep�ie preliminar�, prin membrii s�i de specialitate �i prin speciali�tii din afara ei (conf. pct. 20 al regulamentului de efectuare a recep�iei obiectivelor de investi�ii) în cadrul verific�rilor pe întregul obiect, va efectua pentru construc�ia metalica :

a) verificarea existen�ei �i a con�inutului documenta�iilor prev�zute la pct. 5.1., precum �i a realiz�rii frecven�ei încerc�rilor directe în conformitate cu prevederile proiectului, prescrip�iilor tehnice �i a prezentului normativ. În cadrul lipsei totale sau par�iale a documenta�iilor men�ionate, sau când se va constata o frecven�� mai redus� a verific�rilor, comisia de recep�ie va stabili dac� este necesar s� fie f�cute noi încerc�ri, verific�ri, sau dac� este necesar� expertizarea tehnic� în scopul de a se confirma calitatea elementelor sau lucr�rilor atestate prin documentele lips� ;

b) verific�ri directe prin sondaje, în num�r suficient pentru a-�i putea forma convingerea asupra îndeplinirii calit��ii lucr�rilor, în conformitate cu prevederile documenta�iei prezentate. In cazul c� o parte din aceste verific�ri dau rezultate nesatisf�c�toare, se va proceda conform caiet I. pct. 2.5. din prezentul normativ.

În toate cazurile în care documentele necesare lipsesc, sunt insuficiente sau consemneaz� rezultate necorespunz�toare, comisia va proceda conform prezentului normativ, caiet I, pct. 2.8.

ANEXA XIX-1

TEHNOLOGIA DE MONTARE

Documentele (proiectul) pentru tehnologia de montare, care trebuie s� fie întocmite de întreprinderea ce efectueaz� lucr�rile de montare, vor cuprinde obligatoriu :

a) m�suri privind depozitarea �i transportul pe �antier a elementelor de construc�ie din o�el;

b) organizarea asambl�rii în tronsoane, pe �antier, a elementelor din o�el, cu indicarea mijloacelor de transport �i de ridicat necesare ;

c) indicarea dimensiunilor a c�ror verificare este necesar� pentru asigurarea realiz�rii toleran�elor de montare impuse prin proiectul de execu�ie �i prin prescrip�iile tehnice ;

d) materialele de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul �i regimul de sudare, planul de succesiune a execut�rii sudurilor de montaj, m�surile ce trebuie luate pentru evitarea sau reducerea în limitele admise a deforma�iilor �i eforturilor remanente produse prin sudurile de montaj, prelucrarea ulterioara a suprafe�elor cordoanelor de sudur� la elementele solicitate dinamic, etc.

Modificarea proiectelor de execu�ie, necesitat� eventual de simplificarea procesului tehnologic de montare, se va face numai cu acordul prealabil, in scris al proiectantului �i beneficiarului;

e) m�suri pentru execu�ia îmbin�rilor cu �uruburi pretensionate ;

g) verificarea cotelor �i nivelelor indicate în proiect pentru elementele montate ;

g) marcarea elementelor �i ordinea fazelor opera�iei de montaj

h) asigurarea stabilit��ii elementelor din o�el In fazele opera�iei

i) planul opera�iilor de control în conformitate cu prevederile proiectului de execu�ie, a prescrip�iilor tehnice �i a prezentului normativ ;

j) metodele �i frecven�ele verific�rilor ce trebuie efectuate pe parcursul �i la terminarea fazelor de lucr�ri de montaj.

ANEXA XIX-2

LISTA PRESCRIP�IILOR CONEXE STANDARDE GENERALE

1. STAS 735—79 — Desene tehnice. Reprezentarea �i notarea îmbin�rilor sudate

2. STAS 767/0—77 — Construc�ii civile, industriale �i agricole. Construc�ii din o�el. Condi�ii tehnice generale de calitate.

3. STAS 1336—80 — Construc�ii. Încercarea in situ a construc�iilor prin înc�rc�ri statice.

4. STAS 5500—74 Reconf. 1980— Metalografie. Defecte. Terminologie.

5. STAS 5555/1—81 — Sudarea metalelor. Terminologie general�.

6. STAS 5555/2—80 — Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare �i terminologie.

7. STAS 5730/1—75 — Starea suprafe�elor. No�iuni generale.

8. STAS 5942—73 — Protec�ia împotriva radia�iilor nucleare. Doze maxime admise.

9. STAS 6914—75 — Defectoscopie ultrasonic�. Terminologie.

10. STAS 7009—79 — Construc�ii civile, industriale �i agrozootehnice. Toleran�e �i asambl�ri in construc�ii. Terminologie.

11. STAS 7365—74 Reconf. 1980 — Sudarea metalelor. Pozi�ii principale de sudare.

12. STAS R8542—79 —Alegerea o�elurilor pentru construc�ii metalice.

13. STAS 8600—79 — Construc�ii civile, industriale �i agrozootehnice. Toleran�e �i asambl�ri în construc�ii. Sistem de toleran�e.

14. STAS 10041—75 — Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie.

15. STAS 10043—75 — Defectoscopie cu radia�ii penetrante. Terminologie.

16. STAS 10101/2 A2-76— Ac�iuni în construc�ii. Ac�iuni datorate procesului de exploatare. Încerc�ri datorate podurilor rulante.

17 STAS 10108/0—78 — Construc�ii civile, industriale �i agricole. Calculul elementelor din o�el.

18. STAS 11613—81 — T�ierea termic� a metalelor. Clasificare �i

CALITATEA O�ELURILOR

1. STAS 395—80 — O�el laminat la cald — O�el lat.

2. STAS 404/1—80 — �evi din o�el, f�r� sudur�, laminate la cald pentru construc�ii cu destina�ie comercial�.

3. STAS 404/2—80 — �evi din o�el, f�r� sudura, laminate la cald pentru construc�ii.

4. STAS 424—80 — O�el laminat la cald. O�el cornier cu aripi egale.

5. STAS 423—80 — O�el laminat la cald. O�el cornier cu aripi neegale.

6. STAS 500/1—78 — O�eluri de uz general pentru construc�ii. Condi�ii tehnice generale de calitate.

7. STAS 500/2—80 — O�eluri de uz general pentru construc�ii. M�rci.

8. STAS 500/3—80 — O�eluri de uz general pentru construc�ii rezistente la coroziune atmosferic�. M�rci.

9. STAS 505—78 — O�el laminat la cald. Table groase. Condi�ii tehnice de calitate.

10. STAS 530/1—80 — �evi din o�el, f�r� sudur�, trase sau laminate la rece, pentru construc�ii cu destina�ie comercial�.

11. STAS 530/2—80 —�evi din o�el, f�r� sudur�, trase sau laminate la rece, pentru construc�ii.

12. STAS 564—80 — O�el laminat la cald. O�el U.

13. STAS 565—80 — O�el laminat la cald. O�el I.

14. STAS 3480—80 — O�el laminat Ia cald. Tabl� striat�.

15. STAS 8183—80 — O�eluri pentru �evi f�r� sudur� de uz general. M�rci �i condi�ii tehnice.

16. STAS 9021—80 — Table de o�el pentru construc�ii sudate din o�el cu granula�ie in�. Condi�ii tehnice de calitate.

ÎNCERC�RILE O�ELURILOR

1. STAS 200—75 Reconfirmat 1981 — Încerc�rile metalelor. Încercarea la trac�iune.

2. STAS 777—80 — Încerc�rile metalelor. Încercarea la îndoire.

3. STAS 1111—79 — Încerc�ri tehnologice ale �evilor din o�el.

4. STAS 1400—75 Reconfirmat 1981 — Încerc�rile metalelor. Încercarea la încovoiere prin �oc pe epruvete cu crest�tura în U.

5. STAS 6638—79 — Încerc�rile metalelor. Determinarea limitei de curgere a o�elurilor la temperaturi ridicate.

6. STAS 6718—76 — Încerc�rile metalelor. încercarea la trac�iune a �evilor.

7. STAS 6774—79 — Încercarea de încovoiere prin soc dup� îmb�trânire artificial�.

8. STAS 6833—79 — Încerc�rile metalelor. Încercarea de încovoiere prin �oc la temperaturi sc�zute.

9. STAS 7324—75 — Încerc�rile metalelor. Luarea probelor din o�el, pentru încerc�rile mecanice.

10. STAS 7511—81 — Încerc�rile metalelor. Încercarea de încovoiere prin soc pe epruvete cu crest�tur� în V.

11. STAS 7925—67 Reconfirmat 1976— Încerc�rile metalelor. A�ezarea probelor Ia încerc�rile de duritate.

12. STAS 8027—78 — Încerc�rile metalelor. Încercarea la oboseal� cu sarcini axiale.

13. STAS 8394—69 Reconfirmat 1976 — Luarea probelor din metale �i aliaje neferoase pentru încercarea la trac�iune.

14. STAS 8525—70 Reconfirmat 1976 — Încerc�rile metalelor. Încercarea de duritate superficial� ROCKWELL (sc�rile N �i T).

15. STAS 8894/1—80 — Încerc�rile metalelor. Încercarea de rupere prin fluaj a o�elului, la temperaturi ridicate. Elemente �i condi�ii tehnice de execu�ie a încerc�rii.

16. STAS 10251—80 — Încerc�rile metalelor. Încercarea de duritate prin zgâriere.

17. STAS 10290—75 Reconfirmat 19-82 — Încerc�rile metalelor. Încercarea Ia trac�iune. Determinarea caracteristicilor elastice.

18. STAS 10703—76 — Încerc�rile metalelor. Încercarea de duritate ROCKWELL (sc�rile B, F, G).

19. STAS 11399—80 — Încerc�rile metalelor. Încercarea la oboseal� prin r�sucire.

20. STAS 11417—80— Încerc�rile metalelor. Încercarea la trac�iune pe direc�ia grosimii.

ÎNCERC�RILE ÎMBIN�RILOR SUDATE

1. STAS 5540/1—77 — Încerc�rile ale îmbin�rilor sudate cap la cap. Probe �i epruvete.

2. STAS 5540/2—83 — Încerc�ri ale îmbin�rilor sudate cap la cap. Încercarea la trac�iune.

3. STAS 5540/3—81 — Încerc�ri ale îmbin�rilor sudate cap la cap. Încercarea ia îndoire.

4. STAS 5540/4—77 — Încerc�ri ale îmbin�rilor sudate cap la cap. Încercarea la încovoiere prin �oc.

5. STAS 5540/3—77 — Încerc�ri ale îmbin�rilor sudate cap la cap. Încercarea de duritate.

6, STAS 5540/6—77 — Încerc�ri ale îmbin�rilor sudate cap la cap. Încercarea de aplatizare.

7. STAS 3976/1—82 — Încerc�ri mecanice ale îmbin�rilor sudate în col�.

8. STAS 7356/1—80 — Încerc�rile mecanice ale metalului depus prin sudare manuala cu arc electric, cu electrozi înveli�i.

9. STAS 7356/2—80 — Încerc�rile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric sub strat de flux.

10. STAS 7356/3—80 — Încerc�rile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric in mediu de gaz protector.

11. STAS 7356/4—80 — Încerc�rile mecanice ale metalului depus prin sudare electric� în baie de zgur�.

12. STAS 7748-74 Reconfirmat 1981 - Încerc�rile metalelor. încercarea la îndoire a epruvetelor înc�rcate cu sudur� longitudinal�.

13. STAS 9261-73 Reconfirmat 1982 - Încerc�rile metalelor. Încercarea de încovoiere prin �oc pe epruvete înc�rcate cu sudur�.

14. STAS 9759—74 Reconfirmat 1982 — Încerc�rile metalelor. Determinarea încerc�rii la sudarea cu arc electric.

15. STAS 10014—81 — Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de depunere ale electrozilor înveli�i.

16. STAS 10047/1—81 — Sudarea metalelor. Determinarea con�inutului, de hidrogen difuzibil din metalul depus cu electrozi înveli�i prin metoda extragerii în vid.

17. STAS 10221—75 Reconfirmat 1981 — Încerc�rile metalelor. Încercarea la fisurare la cald a metalului depus prin sudare.

18. STAS 108822—77 — Încerc�rile metalelor. Încercarea de fisurare la rece a îmbin�rilor din o�el sudate cu arc electric.

19. STAS 10952/1—77 Reconfirmat 19E2 — Sudarea metalelor. Analiza metalografic� a îmbin�rilor sudate prin topire,

20. STAS 10933—77 Reconfirmat 1982 — Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru determinarea compozi�iei chimice a metalului depus.

21. STAS 11281/1—79 — Încerc�rile metalelor. Determinarea compatibilit��ii materialelor de sudare cu metalul de baz� la sudarea prin topire. Sudare cu electrozi înveli�i.

22. STAS 11281/2—79 — Încerc�rile metalelor. Determinarea compatibilit��ii materialelor de sudare cu metalul de baz� la sudarea prin topire. Sudarea cu arc-electric sub flux.

SUDAREA OTELURILOR

1. STAS 1125/1—31 — Sudarea metalelor. Electrozi înveli�i pentru sudarea o�elurilor. Condi�ii tehnice generale de calitate.

2. STAS 1125/2—81 — Sudarea metalelor. Electrozi înveli�i pentru sudarea o�elurilor carbon �i slab aliate. Tipuri �i condi�ii tehnice de calitate.

3. STAS 1125/3—82 — Sudarea metalelor. Electrozi înveli�i pentru sudarea o�elurilor cu granula�ie fin� �i a o�elurilor utilizate la temperaturi sc�zute. Tipuri �i condi�ii tehnice de calitate.

4. STAS 1125/4—82 — Sudarea metalelor. Electrozi înveli�i pentru sudarea o�elurilor termorezistente. Tipuri si condi�ii tehnice de calitate.

5. STAS 1125/5—83 — Sudarea metalelor. Electrozi înveli�i pentru sudarea o�elurilor inoxidabile �i refractare. Tipuri �i condi�ii tehnice de calitate.

6. STAS 1125/6—82 — Sudarea metalelor. Electrozi înveli�i pentru înc�rcare prin sudare. Tipuri �i condi�ii tehnice de calitate.

7. STAS 1126—80 — Sudarea metalelor. Sârm� din o�el pentru sudare.

8. STAS 6662—81 — Îmbin�ri sudate. Formele �i dimensiunile rosturilor la sudarea manual� cu arc electric �i cu gaze.

9. STAS 6729-75 Reconfirmat 1981 — Îmbin�ri sudate. Formele �i dimensiunile rosturilor la sudarea o�elurilor cu arc electric acoperit.

10. STAS 7194—79 — Sudabilitatea o�elurilor. Elemente de baz�.

11. STAS 7502—75 — Îmbin�ri sudate. Formele �i dimensiunile rosturilor la sudarea o�elurilor prin procedeele MIG �i MAG.

12. STAS 8958—80 — Îmbin�ri sudate. Formele �i dimensiunile rosturilor la sudare prin procedeul WIG.

13. STAS 9477/1—79 — Fluxuri topite pentru sudarea o�elurilor. M�rci �i condi�ii tehnice de calitate.

14. STAS 9532/1—74 Reconfirmat 1979 — Examinarea �i autorizarea sudorilor. Prescrip�ii generale.

15. STAS 9532/2—74 Reconfirmat 1980 — Examinarea �i autorizarea sudorilor. Examenul practic al sudorilor pentru o�el.

16. STAS 9559—82 — Îmbin�ri sudate. Formele �i dimensiunile rosturilor la sudare electric� in baie de zgur�.

17. STAS 11400—80 — Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a o�elurilor.

CONTROLUL ÎMBIN�RILOR SUDATE

1. STAS 730/2—75 — Starea suprafe�elor. Prescrierea rugozit��ii �i a ondula�iei suprafe�ei.

2. STAS 6606—75 Reconfirmat 1981 — Defectoscopie cu radia�ii penetrante. ControIul îmbin�rilor sudate prin topire.

3 STAS 6656—80 — Defectele produselor laminate, extrudate �i trase din o�el. Clasificare �i terminologie.

4. STAS 7884/1—81 — Defectele îmbin�rilor sudate prin topire. Clasificare si terminologie.

5. STAS 7802/1—79 — Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea detectoscoapelor. Condi�ii tehnice generale de calitate.

6. STAS 7302/2—79 — Blocuri de calibrare pentru verificarea �i reglarea defectoseoapelor. Bloc de calibrare A1

7. STAS 7802/3-79 - Blocuri de calibrare pentru verificarea �i reglarea defectoseoapelor. Bloc de calibrare A2

8. STAS 7802/4—79 — Blocuri de calibrare pentru verificarea �i reglarea defectoseoapelor. Bloc de calibrare A3

9. STAS 7802/5—79 - Blocuri de calibrare pentru verificarea �i reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A4.

10. STAS 8299—78 — Clasificarea �i simbolizarea defectelor îmbin�rilor sudate prin topire pe baza radiografiilor.

11. STAS 8539—78 — Defectoscopie cu pulberi magnetice.

12. STAS 8866—82 — Controlul ultrasonic al laminatelor din o�el.

13. STAS 9101—77 — Îmbin�ri sudate, Abateri limit� la dimensiuni f�r� indica�ii de toleran�e.

14. STAS 9552—74 Reconfirmat 1981 - Controlul ultrasonic al îmbin�rilor sudate cap la cap prin topire.

15. STAS 10137—78 — Defectoscopie cu radia�ii penetrante. Indicatori pentru stabilirea calit��ii imaginii.

16. STAS 10138—75 Reconfirmat 1982 — Defectoscopie cu radia�ii penetrante. Condi�ii de observare.

17. STAS 10214—75 Reconfirmat 1982 — Defectoscopie nedistructiv�. Control cu lichide penetrante.

18. STAS 10354—31 — Defecte ale suprafe�elor t�iate termic. Clasificare si terminologie.

19. STAS 10564/1—81 — T�ierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale t�ieturilor.

20. STAS 10564/2—81 — T�ierea cu plasm� a metalelor. Clase de calitate ale t�ieturilor.

NORMATIVE, PRESCRIP�II

1. I 27—82- „Instruc�iuni tehnice privind stabilirea �i verificarea clasei de calitate a îmbin�rilor sudate la conducte tehnologice".

2. C.36—78 ISCIR - „Prescrip�ii tehnice privind examinarea cu ultrasunete a tablelor folosite în construirea �i repararea instala�iilor mecanice sub presiune

3. CR 4—81 ISCIR — „Prescrip�ii tehnice pentru examinarea cu ultrasunete a îmbin�rilor sudate cap la cap prin topire, realizate cu material de adaos

4. CR 6—78 ISCIR — „Prescrip�ii tehnice pentru examinarea cu lichide penetrante a îmbin�rilor sudate ale elementelor instala�iilor mecanice sub presiune �i de ridicat".

5. CR 8—79 ISCIR — „Prescrip�ii tehnice privind examinarea cu pulberi magnetice a îmbin�rilor sudate ale elementelor instala�iilor mecanice sub presiune

6. CR H—82 — „Prescrip�ii tehnice pentru autorizarea personalului care execut� examin�ri nedistructive la instala�iile mecanice sub presiune �i instala�iile de ridicat".

7. CR 20—80 ISCIR — „Prescrip�ii tehnice pentru examinarea cu radia�ii penetrante a îmbin�rilor sudate cap la cap ale instala�iilor mecanice sub presiune �i de ridicat".

8. * * * — Sistemul de eviden�� In activitatea de control tehnic al calit��ii construc�iilor.

9. C 150—84 — Normativ privind calitatea îmbin�rilor sudate.

10. C 133—82 — Instruc�iuni tehnice privind îmbinarea elementelor de construc�ii cu �uruburi de înalt� rezisten�� pretensionate.

[top]

CAIETUL XX PROTEC�IA CONTRA AGEN�ILOR AGRESIVI


1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer� la metodele �i prevederile practice de verificare a calit��ii suprafe�elor suport �i protec�iilor anticorosive pentru elementele de construc�ii din beton simplu, beton armat �i beton precomprimat, precum �i pentru elementele supraterane de construc�ii metalice, atât pe parcursul execu�iei cât �i la încheierea unor faze de lucr�ri �i la recep�ia preliminar� a obiectivelor executate.

1.2. Pentru protec�ia construc�iilor sau p�r�ilor de construc�ii din beton simplu, beton armat, beton precomprimat sau metalice, pentru care nu exist� pân� în prezent acte normative, verificarea calit��ii execu�iei se va face în conformitate cu prevederile condi�iilor tehnice speciale întocmite anume pentru fiecare din aceste obiective �i ata�ate proiectelor respective, precum �i a altor dispozi�ii ulterioare date de proiectant pe parcursul execu�iei.


2.1. Toate materialele, de orice fel, vor fi introduse în lucrare numai dac� în prealabil conduc�torul tehnic al lucr�rii a verificat:

- existen�a �i con�inutul certificatelor de calitate cu care au fost livrate ;

- rezultatele încerc�rilor de laborator prev�zute în prescrip�iile tehnice specifice.

Se precizeaz� c� tipurile �i sortimentele de materiale prev�zute în proiect nu pot fi schimbate decât cu avizul scris al proiectantului.


3.1. Verificarea condi�iilor specifice pentru betoanele supuse mediilor agresive.

a) Gradul de impermeabilitate a betonului, prev�zut in proiect, se va verifica în timpul execu�iei lucr�rilor de c�tre �eful de lot, împreun� cu delegatul beneficiarului sau un reprezentant al compartimentului CTC, prin analize de laborator.

Gradul de permeabilitate a betonului se va determina conform normativului C 140—79. Condi�ia de p�trundere a apei la treapta maxim� de presiune, conform STAS 3519—75 se consider� limitativ�. Probele pentru verificarea

gradului de impermeabilitate se vor lua numai de la locul de punere în lucrare a betonului, iar frecven�a minim� a determin�rilor trebuie s� corespund� prevederilor din tabelul 1.

Tabelul 1

c) Calitatea suprafe�ei elementelor de beton se va verifica, dup� decofrare, conform caietului IV al prezentului normativ �i instruc�iunilor pentru verificarea �i recep�ia lucr�rilor ascunse. Suprafa�a elementelor de beton trebuie s� fie lipsit� de fisuri, cr�p�turi, segreg�ri, goluri sau rosturi de întrerupere a beton�rii.

Defectele admisibile, prev�zute în anexa IV-1 a caietului IV din prezentul normativ nu sunt admise la elementele suport pentru protec�ii anticorosive, decât dac� prin remedieri elementele pot fi aduse în aceast� situa�ie. Dac� se constat� defecte ale betonului, se vor lua m�suri de remediere corespunz�toare de c�tre �eful de lot sau, în caz de necesitate, de c�tre proiectant.

Pentru cazurile in care pe elementele de beton urmeaz� s� se aplice protec�ii suplimentare, opera�ia respectiv� nu poate începe decât daca, în prealabil, suportul a fost verificat �i recep�ionat conform cap. III al prezentului normativ. In plus, este necesar ca suprafa�a betonului s� nu fie friabil� �i s� aib� sunet metalic la cioc�nire. Dac� aceste condi�ii nu sunt respectate, stratul friabil se va îndep�rta pân� la suport s�n�tos, iar suprafa�a se va recondi�iona în mod corespunz�tor. Verificarea calit��ii suportului pentru protec�ii anticorozive se va face înainte de aplicarea acestora �i se va consemna într-un proces verbal de lucr�ri ascunse, conform reglement�rii respective,

d) La recipien�ii de beton armat si beton precomprimat pentru lichide agresive, înainte de aplicarea protec�iilor anticorosive, suplimentare, se va efectua verificarea etan�eit��ii recipien�ilor prin proba de umplere cu ap� conform STAS 4165-74 �i a preciz�rilor din instruc�iunile tehnice P. 73-78 pentru proiectarea �i executarea recipien�ilor din beton armat �i beton precomprimat pentru lichide.

Proba se va face înainte de aplicarea tencuielilor �i �apelor �i este obligatorie, independent de natura lichidului înmagazinat. Verificarea final� a etan�eit��ii se va face dup� aplicarea tencuielii interioare sau straturilor de protec�ie. Se poate renun�a la aceast� verificare dac� proba prev�zut� anterior a dat rezultate satisf�c�toare (pierderea maxim� 0,250 l/zi �i m2 de suprafa�� udat�) �i nu se constat� pete de umezeal�,

e) Verificarea de etan�eitate a recipien�ilbr se va înscrie într-un proces verbal de lucr�ri ascunse.

f) în cazul în care, înainte de aplicarea straturilor de protec�ie anticorosiv�, la orice fel de elemente de construc�ie, acesta se acoper� cu straturi de tencuial�, se va verifica în plus aderen�a lor pe stratul suport. Por�iunile neaderente se vor îndep�rta �i se vor reface. Aceast� verificare se va înscrie în registrul de procese-verbale al lucr�rilor ce devin ascunse (formular 9—13—107).

g) Umiditatea suprafe�elor se va verifica cu umidometrul în cel pu�in 2 punct la fiecare 10 m.p. �i cel pu�in câte 1 punct pe fiecare fa�� a elementelor —- suport. Nu se admite aplicarea straturilor de protec�ie anticorosiv� pe suprafe�e cu umiditate mai mare decât cea indicat� de furnizorul materialului respectiv ; suprafe�ele cu umidit��i mai mari vor fi supuse unei usc�ri prealabile lente.

3.2. Verificarea sistemului de protec�ie în timpul execu�iei lucr�rilor.

a) Verificarea calit��ii materialelor de protec�ie �i auxiliare (amorse, mortare �i chituri anticorosive aditivi, diluan�i,

Denumirea minim� a elementului (m)

Cantitatea de beton (în m3) la care se efectueaz� o determinare de impermeabilitate,

în func�ie de gradul de impermeabilitate prescris

P4 P8

Sub 0,5

Intre 0,5 �i 1,5

Peste 1,5

100

300

500

50

100

200

folii de hidroizola�ie, straturi de armare, emailuri, lacuri, placaje anticorosive), se va face vizual �i prin examinarea certificatelor de calitate. În caz de dubiu, materialul va fi supus unor încerc�ri efectuate la furnizor sau la un alt laborator de specialitate.

b) Verificarea calit��ii fiec�rui strat se va face vizual, urm�rindu-se ob�inerea unor straturi uniforme, continue �i aderente. Verificarea se va face de conduc�torul tehnic al lucr�rii �i de un delegat al compartimentului CTC al executantului. Aceste verific�ri fac obiectul unor procese verbale de lucr�ri ascunse (formular 9—13—107).

c) Verificarea aderen�ei foliilor hidroizolatoare se va face prin cioc�nire cu ciocan de lemn pe întreaga suprafa��, insistându-se la margini �i îmbin�ri. În cazul în care se constat� defecte de lipire ce dep��esc abaterile limit� din anex�, se va proceda la înl�turarea �i refacerea por�iunilor defecte.

În cazul placajelor anticorosive se va proceda la cioc�nirea tuturor pl�cilor la 24 ore de la pozare, înainte de începerea opera�iei de rostuire. In cazul dep��irii abaterilor limit� din anex�, se va proceda la înlocuirea pl�cilor sau c�r�mizilor neaderente. In timpul poz�rii se va verifica Ia terminarea fiec�rei suprafe�e de 100 m.p., respectarea dimensiunilor rosturilor �i adâncimii de îngropare a placajului în materialul de pozare, conform proiectului. Verificarea se va face prin m�sur�tori directe. In cazul unor abateri mai mari decât cele admisibile se va proceda la îndep�rtarea placajului anticorosiv din zonele cu defecte.

3.3. Verificarea pe faze de lucr�ri.

Aceasta se va face conform reglement�rii in vigoare �i const� din :

a) Verificarea vizual� a aspectului sistemului de protec�ie, urrn�rindu-se realizarea unei protec�ii continue �i uniforme ;

b) Determinarea aderen�ei se va face prin minimum 3 m�sur�tori pe fiecare fa�� de element protejat, indiferent de m�rime, dar nu mai pu�in de 3 m�sur�tori la 100 m.p. de protec�ie. La mase de �paclu �i placaje anticorosive determinarea se va face prin cioc�nire pe fiecare element sau suprafa�� în parte.

La vopsitorii anticorosive se va folosi metoda de determinare a aderen�ei prin t�iere echidistant� în form� de gril� (STAS 3661—65), cu preciz�rile de la punctul 4.3. b de mai jos. în cazul constat�rii unor zone cu defec�iuni se va proceda la îndep�rtarea sistemului neaderent de pe zonele necorespunz�toare �i la refacerea lucr�rilor de protec�ie.

c) Determinarea grosimii se va face prin minimum 3 m�sur�tori pe fiecare fa�� de element protejat, indiferent de m�rime, dar nu mai pu�in de 3 m�sur�tori la 100 m.p. de protec�ie. Grosimea se va stabili micrometric. în cazul constat�rii unor abateri mai mari ca cele admisibile, se va suplimenta protec�ia pentru remedierea defectelor.

d) Verificarea înt�ririi �i continuit��ii sistemelor de mase de �paclu �i a materialelor din rosturile placajelor anticorosive se va face prin minimum 3 m�sur�tori la 10 m.p. de sistem de mas� de �paclu sau la 5 m.p. de placaj prin zgâriere cu un cui de o�el. Dac� se constat� p�trunderea cuiului în masa de �paclu sau în materialul din rost se va proceda la înlocuirea materialului folosit.

4. Verificarea condi�iilor specifice pentru elementele de construc�ii metalice din o�el supuse mediilor agresive, inclusiv pentru elemente de întindere

4.1. Preg�tirea suprafe�elor.

Verificarea preg�tirii suprafe�elor elementelor de construc�ii din o�el se va face la primirea lor pe �antier de c�tre comisia de recep�ie numit� de unitatea care efectueaz� montajul.

În cazul tablelor a c�ror suprafa�� se poate preg�ti �i proteja pe �antier, verificarea preg�tirii, suprafe�elor se va face înainte de aplicarea primului strat de protec�ie.

a) Verificarea preg�tirii suprafe�ei se va face conform STAS 10.166—76 Ia fiecare din tipurile diferite de elemente care alc�tuiesc construc�ia �i anume la 5% din num�rul elementelor contractate. La fiecare element care trebuie s� fie verificat se va îndep�rta grundul prin metoda de la punctul 5.5. din standardul respectiv, la 2% din num�rul pieselor care-l compun �i se compar� aspectul suprafe�ei piesei cu etalonul fotografic (fig. 5...20 — STAS 10.166—76), corespunz�tor gradului �i tipului minim de cur��ire prev�zute în proiect.

M�rimea suprafe�ei de pe care se înl�tur� grundul în vederea verific�rii se va stabili de comisia de recep�ie, în func�ie de dimensiunile piesei �i astfel ca s� poat� fi corect apreciat aspectul suprafe�ei de o�el. La elementele de acela�i tip, piesele care se verific� trebuie s� difere de Ia un element la altul.

Imediat dup� verificare, suprafe�ele pieselor de pe care a fost îndep�rtat grundul trebuie reacoperite cu stratul de protec�ie temporar�.

b) Dac� se constat� c� aspectul suprafe�ei unei piese este corespunz�tor unui grad �i tip de cur��ire inferior celui minim prev�zut în proiect, se va repeta verificarea pe aceea�i piese dac� se constat� chiar la o singur� pies� aspectul suprafe�ei necorespunz�toare proiectului, toate elementele din tipul verificat se refuz� la recep�ie.

4.2. Aplicarea stratului de protec�ie temporar�.

Verificarea aplic�rii stratului de protec�ie temporar� (grund), se va face la primirea pe �antier a elementelor de o�el, de c�tre comisia de recep�ie numit� de unitatea care efectueaz� montajul.

a) Verificarea aplic�rii stratului de protec�ie temporar� (grund) se va face vizual la toate elementele construc�iei. Stratul de grund trebuie s� fie uniform �i s� acopere întreaga suprafa�� a pieselor care alc�tuiesc elementele.

In cazul când se constat� c� stratul de protec�ie temporar� aplicat în uzin� nu este uniform �i nu acoper� întreaga suprafa��, se va aplica pe �antier un nou strat de protec�ie cu acela�i material ca �i stratul de protec�ie ini�ial.

Verificarea preg�tirii suprafe�elor �i a stratului de protec�ie temporar� face obiectul unor procese verbale de lucr�ri ascunse.

b) Dac� elementele de construc�ii se livreaz� zincate prin cufundare la cald (de ex. tabla pentru acoperi�uri sau pentru elemente de închidere, profilele cu pere�i sub�iri laminate la rece), se va executa verificarea grosimii stratului de zinc prin m�surare cu edometru conform pct. 4.3. a.

Verificarea grosimii stratului de zinc se va face la acela�i num�r de elemente ca la pct. 4.1. a. în caz c� la verificare se constat� grosimi mai mici decât cele minime prev�zute în proiect, toate elementele din tipul verificat se refuz� la recep�ie.

Aceast� verificare se va consemna în registru] de procese-verbale de lucr�ri ascunse.

4.3. Verificarea în timpul execu�iei se va face conform reglement�rii în vigoare �i const� din :

- examinarea proceselor verbale anterioare privind preg�tirea suprafe�ei �i aplicarea stratului sau straturilor de protec�ie temporar� executate în uzin� ;

- verificarea calit��ii fiec�rui strat ; aceast� verificare se va face vizual, urm�rindu-se ob�inerea unor straturi continue, uniforme, lipsite de b��ici �i încre�ituri �i de nuan�e distincte pentru fiecare strat în parte.

Dac� un strat nu este continuu �i uniform, se va aplica peste înc� un strat, care nu va conta la num�rul total de straturi.

Dac� un strat prezint� b��ici sau încre�ituri, se vor cur��a por�iunile cu defecte �i se vor acoperi cu un nou strat din acela�i material,

a) Verificarea �i recep�ia pe faze de lucr�ri se vor face conform reglement�rii în vigoare �i constau din :

- verificarea aspectului stratului de protec�ie, urm�rindu-se ob�inerea unui sistem de protec�ie continuu, uniform, lipsit de b��ici �i încre�ituri, aceast� verificare se va face vizual;

- verificarea aderen�ei sistemului de protec�ie pa suportul metalic se va face conform STAS 3661—65 ;

- verificarea grosimii sistemului de protec�ie se va face conform Instruc�iunilor tehnice C 139—83 ;

- verificarea aplic�rii întregului num�r de straturi prev�zute în proiect se va face prin sondaj, prin t�iere cu lama,

urm�rindu-se existen�a tuturor straturilor cu nuan�e diferite

Dac� aspectul sau grosimea total� a sistemului de protec�ie nu sunt corespunz�toare proiectului, proiectantul va decide asupra m�surilor ce trebuie luate.

b) Num�rul de determin�ri de aderen�� i grosime, precum �i zonele unde trebuie efectuate se vor stabili, conf. pct. a de mai sus.

Determinarea aderen�ei Ia suport a peliculei se va face conform STAS 3661—65.

Rezultatele se exprim� prin cifre arabe de la 1 Ia 4, conform tabelului urm�tor.

Tabelul 1

Dac� sistemul de protec�ie verificat are cifra de aderen�� 3 (aderen�� mediocr�) sau 4 (aderen�� necorespunz�toare), protec�ia elementului sau piesei respective se va reface în întregime.

ANEXA XX-1

LISTA DE ABATERI ADMISIBILE

3.1.b. Grosimea minim� a stratului de acoperire cu beton a arm�turilor.

- la grosimea de 3...4 cm nu se admit abateri în minus ;

- la grosimea de 4,5…7 cm se admite o abatere In minus de 0,5 cm.

Abaterile în plus sunt admise.

3.1.d. Verificarea etan�eit��ii recipien�ilor de beton armat �i beton precomprimat:

- prima prob� cu ap� de beton ... pierdere maxima 0,5 l/zi �i m.p. suprafa�� udat� ;

- proba final� cu ap� dup� aplicarea protec�iei ... pierdere maxim� 0,25 l/zi �i m.p. suprafa�� udat�.

Cifra de aderen�� Aspectul cadrilajelor

1

(aderen�� foarte bun�)

- marginea t�ieturilor este dreapt�

- nici un p�trat din cadrilaj nu este desprins

2

(aderen�� bun�)

- marginile t�ieturilor sunt u�or zim�ate

- la punctele de întret�iere a t�ieturilor se observ� slabe desprinderi ale peliculei,

care nu dep��esc 5% din suprafa�a cadrilajelor

3

(aderen�� mediocr�)

- pelicula este desprins� de-a lungul t�ieturilor �i la punctele de intersec�ie pân� la 5% din suprafa�a cadrilajelor

4

(aderen�� necorespunz�toare)

- pelicula este desprins� de-a lungul t�ieturilor �i la punctele de intersec�ie pân� la 35% din suprafa�a cadrilajelor

3.1.f. Preg�tirea suprafe�ei.

Se accept� defecte de preg�tire sau neaderen�a pe zone de max. 10 cm dar nu mai mult de 3 defecte la 10 m.p. suprafa�� verificat�.

3.2. si 3.3. Verificarea sistemului de protec�ie.

- defecte de lipire a foliilor hidroizolatoare, placajelor �i maselor de �paclu nu se admit, cele existente se voi repara obligatoriu; "

- defecte de umplere a rosturilor placajelor sau ne etan�eit��ii intre materialul din rost �i placaj nu sunt admise ;

- abateri admise la dimensiunile rosturilor -. l��ime + 2 mm �i — 1 mm ;

- grosimea sistemului de mase de �paclu �i vopsitorii; abateri in minus de max. 10%

4. Verificarea condi�iilor specifice pentru elemente de construc�ii metalice din o�el.

STRATUL DE PROTEC�IE

4.2.b. Pentru grosimea stratului de zincare se admit abateri în minus

4.3.a. Pentru grosimea stratului de protec�ie final� se admit abateri în minus de maximum 10%

ANEXA XX-2


1. STAS 3349—79 — Betoane de ciment Criterii pentru aprecie-rea agresivit��ii apei.

2. STAS 767/2—70 — Construc�ii civile �i industriale. Construc�ii metalice nituite. Prescrip�ii de execu�ie.

3. STAS 768—66 — Construc�ii din o�el sudate. Prescrip�ii de execu�ie.

4. STAS 2925—74 - Construc�ii civile, industriale �i agrozootehnice. Protec�ia lemnului contra putrezirii.

5. STAS 10128—75 — Protec�ia contra coroziunii a construc�iilor supraterane din o�el. Clasificarea mediului agresiv

6. STAS 10166/3—77 — Preg�tirea mecanic� a suprafe�elor.

7. STAS 10702/1—83 — Protec�ia contra coroziunii a construc�iilor din o�el supraterane. Acoperiri protectoare. Condi�ii tehnice generale.

8. STAS 10702/2—80 — Protec�ia contra coroziunii a construc�iilor supraterane din o�el. Acoperiri protectoare pentru construc�ii în medii rurale �i urbane.

9. C.139—83 - Instruc�iuni tehnice privind protec�ia anticorosiv� a elementelor de construc�ii metalice (Bul. Construc�iilor nr. 4/1984).

10. I 1-1—76 — Normativ pentru protec�ia contra coroziunii a instala�iilor metalice îngropate (Bul. Constr. nr. 2/1976).

11. C.170—83 — Instruc�iuni tehnice pentru protec�ia elementelor din beton armat �i beton precomprimat subterane în medii agresive naturale si industriale (Bul. Constr. nr. 12/63).

12. C.140—79 — Anexa VI.4. M�suri speciale de proiectare, execu�ie �i între�inere a construc�iilor din zona litoralului m�rii negre (Bul. Constr. nr. 12/79).

[top]

CAIETUL XXI IMBR�CAMIN�I RUTIERE

A. DOMENIUL DE APLICARE

1. Prevederile prezentului capitol se aplic� la verificarea calit��ii tuturor lucr�rilor de îmbr�c�min�i rutiere, alc�tuite din unul sau mai multe straturi �i executate pe drumuri, str�zi �i platforme de orice clas� �i destina�ie — provizoriisau definitive, pietonale sau carosabile, situate pe por�iuni curente de drum sau apar�inând lucr�rilor de art� aferente acestuia etc. — si pentru a c�ror proiectare �i executare exist� prescrip�ii tehnice.

2. În cazul unor îmbr�c�min�i de tip special sau care se realizeaz� prin tehnologii de execu�ie necuprinse în prescrip�iile tehnice în vigoare la data execu�iei, prevederile prezentului capitol se completeaz� cu cele din condi�iile speciale ata�ate proiectului de execu�ie.

B. PREVEDERI COMUNE

1. Verificarea scriptic�

1.1. Indiferent de felul îmbr�c�mintei ce se verific�, personalul CTC de la �antier �i întreprindere, controlorii, de calitate din unit��ile tutelare, comisiile de recep�ie �i comisiile speciale de control vor trebui s� se asigure de existen�a, �i s� examineze con�inutul, tuturor documentelor ob�inute sau întocmite de �antier pe întreaga durat� a execu�iei, �i prin care se atest� buna calitate a materialelor (agregate, lian�i, aditivi, pietre fasonate, elemente prefabricate sau preturnate, mixturi bituminoase, betoane de ciment etc), folosite la execu�ie.

În aceast� activitate se vor verifica a�adar : certificatele de calitate emise de produc�tori, buletinele de analize �i încerc�ri ale materialelor, întocmite de laboratorul de �antier sau. dac� a fost necesar, de un laborator de specialitate din exterior, procesele-verbale asupra probelor speciale prelevate din îmbr�c�mintea executat� �i rezultatele comport�rii acestor probe la verific�rile prescrise oficial, precum �i orice alte acte utile în leg�tur� cu calitatea materialelor �i a lucr�rilor executate.

1.2. O alt� categorie de documente, a c�ror existen�� la �antier �i a c�ror verificare de c�tre cei în drept suntobligatorii, este aceea prin care se consemneaz� efectuarea unor verific�ri interne înainte de a se începe executarea îmbr�c�mintei.

In aceste documente, care constituie procese verbale (formular 9-13-107) se va preciza c� executarea îmbr�c�mintei nu a început decât numai dup� recep�ionarea funda�iei sau sistemului funda�ie-straturi de baz�, inclusiv a lucr�rilor de evacuare a apei din funda�ie, precum �i dup� retrasarea general� a elementelor geometrice �i verificarea suprafe�ei funda�iei — respectiv a stratului de baz� superior — pe por�iunea ce se va acoperi cu îmbr�c�minte.

Abaterile fa�� de proiect, constatate la opera�iile de re-trasare �i de verificare a suprafe�ei funda�iei, respectiv a stratului de baz� superior trebuie s� se încadreze în limitele admisibile date în anexa nr. 1.

1.3. Se vor analiza de asemenea documentele care consemneaz� rezultatele încerc�rilor f�cute pentru verificareacapacit��ii portante a complexului funda�ie-pat; în cazul unor rezultate necorespunz�toare, se vor examina �i alte documente din care rezult� c� s-au stabilit de proiectant �i s-au pus în aplicare — cu bune rezultate — m�surile necesare de compensare a deficâtului de capacitate portant�.

1.4. La examinarea proceselor-verbale �i buletinelor de analiz� a probelor prelevate din materialele primite �i dinîmbr�c�mintea executat�, se va verifica dac� s-au respectat : m�rimea loturilor, modul de prelevare a probelor, precum �i felul �i frecven�a încerc�rilor necesare, a cum sunt prescrise prin standardele materialelor �i imbr�c�min�ilor respective.

2. Verificarea direct�

Elementele care constituie principalii indicatori de calitate ai oric�rei îmbr�c�min�i rutiere �i trebuie s� fie obligatoriu supuse unor verific�ri directe — atât în timpul execu�iei �i la terminarea unor faze de lucr�ri, cât �i la recep�ia

preliminar� a lucr�rilor terminate — sunt urm�toarele :

- cota ro�ie a profilului în lung ;

- elementele geometrice ale platformei;

- declivit��ile profilului în lung �i pozi�iile kilometrice ale punctelor de schimbare a lor ;

- bombamentui p�r�ii carosabile pe por�iunile în aliniament �i pantele transversale ale profilelor situate în curb� �iale acostamentelor �i trotuarelor ;

- regularitatea suprafe�ei îmbr�c�mintei ;

- pozi�iile kilometrice, tipul �i dimensiunile principale ale diverselor lucr�ri accesorii, aferente c�ii, ca : �an�uri, rigole, guri de scurgere, c�mine de canalizare, indicatori hectometrici �i kilometrici, borne ap�r�-roat�, marcaje de circula�ie, semafoare �i alte mijloace de semnalizare rutier� ;

- orice alte lucr�ri specifice aferente c�ii, prev�zute în proiect.

Abaterile admisibile la execu�ie fa�� de prevederile proiectului a elementelor geometrice �i regularit��ii suprafe�ei sunt date în Anexa nr. XXI.2. pentru fiecare tip de îmbr�c�minte în parte.

În cele ce urmeaz� se dau unele indica�ii de detaliu privind modul de efectuare a verific�rilor.

2.1. Cota ro�ie a profilului în lung se verific� la fa�a superioar� a îmrb�c�mintei terminate iar în timpul execu�iei se verific� la fa�a superioar� a stratului suport �i a funda�iei, atât în axul p�r�ii carosabile cât �i la ambele margini ale acesteia �i ale acostamentelor �i trotuarelor ; de asemenea, se verific� în câteva puncte de pe conturul locurilor de parcare, refugiilor pentru pietoni, zonelor verzi ale p�r�ii carosabile, insulelor de dirijare a circula�iei �i altor por�iuni speciale prev�zute în proiectul de execu�ie.

De-a lungul traseului aceste verific�ri se fac în : — puncte obligate : la intr�rile �i ie�irile din curbe, Ia mijlocul curbelor, la schimb�rile de declivit��i, la intr�rile �i ie�irile de pe poduri sau alte lucr�ri de art�, la intersec�iile de nivel cu alte drumuri sau cu c�i ferate �i, bineîn�eles, în aliniament la distan�ele prev�zute în subcap. C de mai jos, la fiecare tip de îmbr�c�minte în parte ;

- punctele facultative, care se aleg suplimentar pe traseu de c�tre verificatorii de calitate �i comisiile de recep�ie sau de control.

De asemenea, se va verifica cota ro�ie îa leg�tura cu drumurile laterale �i la intr�rile în cur�i, dac� acestea suntprev�zute în proiectul de execu�ie al drumului principal.

Verific�rile cotelor ro�ii se vor face numai cu aparatul de nivelment iar cotele existente se vor determina fie prin raport la cotele reperelor fixe de nivel prev�zute în proiect �i realizate pe teren, fie — in caz de degradare sau dispari�ie a acestora — prin raport la cotele altor repere fixe, alese de persoana sau comisia ce face verificarea.

Pentru determinarea cotelor de nivel ale straturilor aflate sub cel verificat, se vor face sondaje în diverse puncte ale drumului sau str�zii. Pe aceast� cale se va putea stabili totodat� dac� s-a respectat proiectul în ce prive�te alc�tuirea sistemului funda�ie-straturi de baz�, ordinea de execu�ie a straturilor, grosimea �i aspectul în sec�iune a fiec�ruia etc. Verificarea grosimilor se va face cu metrul, precizia de m�surare mergînd pîn� la 5 mm.

2.2. Elementele geometrice ale platformei se verific� cu panglica gradat� �i cu metrul. Se va verifica de asemeneatrasarea corect� a curbelor, pe ambele p�r�i ale drumului, precum �i supral�rgirile din curbe.

Trasarea curbelor se verific� la fiecare curb� în parte, pe baza graficului respectiv de trasare, dat în proiect.

2.3. Declivit��ile profilului în lung se verific� numai cu aparatul de nivelment, înregistrându-se cotele de nivel ale extremit��ilor fiec�rui tronson prev�zut în proiect cu o aceea�i declivitate, precum �i lungimea lui, m�surat� în axul drumului, apoi stabilindu-se prin calcul dac� declivitatea existent� corespunde cu cea din proiect sau se înscrie în limitele admise pentru tipul respectiv de îmbr�c�minte.

In ce prive�te punctele de schimbare a declivit��ilor. se va verifica mai întâi dac� ele sunt amplasate corect la pozi�iile kilometrice �i hectometrice din proiect, apoi se va controla cu �abloane adecvate sau cu aparatul de nivelment dac� s-a realizat la fiecare asemenea punct racordarea prev�zut� în proiect a celor dou� declivit��i adiacente.

2.4. Bombamentele �i pantele transversale se verific� ele regul� în acelea�i profile ale traseului unde se fac �i celelalte verific�ri dar ele pot fi verificate �i în alte profile suplimentare alese facultativ.

Verificarea bombamentelor se face cu �abloane rigide având curbura prev�zut� în proiect pentru fa�a superioar� a elementului verificat (funda�ie, strat de rezisten��, strat de uzur�), precum �l cu mira �i aparatul de nivelment, în cazul drumurilor sau str�zilor de l��ime mare (autostr�zi, bulevarde largi, piste de decolare �i c�i de rulare a avioanelor) �i al scuarurilor, pie�elor publice, platformelor preuzinate, spa�iilor de parcare auto etc.

Verificarea pantelor transversale se face în aliniamente �i în zonele de racordare cu curbele, folosind dreptare de lungime cât jum�tatea platformei iar în curbe, dreptare lungi cât toat� l��imea platformei; acestea se a�eaz� în pozi�ie orizontal� cu ajutorul unei nivele cu bul� de aer (boloboc) �i se verific� cu metrul diferen�a de nivel dintre punctele extreme ale lungimii respective.

2.5. Lucr�rile accesorii se verific� în ce prive�te pozi�ionarea lor kilometric� �i hectometric� exact� �i realizarea lor conform cu prevederile proiectului în ce prive�te tipurile, dimensiunile, detaliile de execu�ie �i calitatea execu�iei.

Gurile de scurgere se verifica atât în ce prive�te respectarea amplasamentelor date în proiect cât �i a cotelor de montare, pentru a asigura buna scurgere a apelor de pe suprafa�a c�ii. În acest scop se va controla, la fiecare gur� de scurgere, dac� fa�a gr�tarului se afl� sub nivelul fe�ei superioare a stratului de circula�ie �i totodat� se va verifica dac� îmbr�c�mintea este realizat� cu pante suficiente în zona gurii de scurgere, pentru a accelera dirijarea apelor spre aceasta.

Celelalte lucr�ri accesorii se verific� mai întîi vizual apoi, de la caz la caz, cu �abloane adecvate, panglic� gradat�, metru, mir� �i aparatul de nivelment.

2.6. In afara verific�rilor men�ionate la pct. 2.1—2.5, se verific� dac� exist� por�iuni pe care îmbr�c�mintea prezint�fenomenul de „burdu�ire" (cauzat de folosirea în acele por�iuni a unor materiale sensibile la înghe�-dezghe�), de „v�lurire" (la îmbr�câmin�i bituminoase preparate sau aplicate defectuos), de „f�ga�uri" (la îmbr�c�min�i insuficient cilindrate, cu exces de bitum, cu mixturi arse, cu funda�ii necompactate corect etc.)

2.7. O aten�ie deosebit� — atât la execu�ie cât �i la verificare — se va acorda sectoarelor de drumuri existente care se l�rgesc prin ad�ugarea unor benzi laterale. La acestea se va examina comportarea îmbr�c�mintei �i a întregului sistem în zona de contact a benzilor de l�rgire cu sistemul rutier existent, identificându-se eventualele defecte (tas�ri, fisuri etc.) ce au ap�rut de la data execu�iei pân� în ziua verific�rii, spre a se putea stabili m�surile de remediere care s� evite transmiterea acestor defecte la nivelul îmbr�c�mintei.

C. PREVEDERI SPECIALE

1, Îmbr�c�min�i bituminoase cilindrate, executate Ia cald (STAS 174—83)

1.1. Verific�ri la preg�tirea stratului suport La preg�tirea stratului suport se vor verifica :

- cur��irea temeinic� �i uscarea suprafe�ei; la straturile suport constituite din macadam, cur��irea va merge pân� la apari�ia aspectului de mozaic al împietruirii, dup� care gropile �i denivel�rile se vor umple cu binder sau cu anrobate bituminoase compacte ;

- în sectoarele de drum cu trafic foarte intens, intens �i mijlociu, la care funda�iile au profil transversal diferit de cel al îmbr�c�mintei sau denivel�ri în lung mai mari de 2 cm sub lata de 3 m : executarea unei egaliz�ri cu anrobate bituminoase ;

- la îmbr�c�min�ile alc�tuite din covoare bituminoase într-un singur strat : executarea unui amorsa] cu bitum t�iat,emulsie sau suspensie de bitum, aplicat pe stratul suport preg�tit în prealabil, cu dozajul de 0,3...0,5 kg bitum pur/m.p. ;

- la îmbr�c�min�ile în grosime total� sub 15 cm, aplicate pe straturi suport din bitum de ciment sau macadam cimentat : executarea la rosturi, a unei spoiri cu past� de var pe 0,60 m l��ime, sau acoperirea rosturilor cu carton

bitumat sau alte materiale similare.

1.2. Verificarea calit��ii mixturilor asfaltice

Verificarea calit��ii mixturilor asfaltice, pentru constatarea modului de respectare a proiectului �i re�etelor stabilite în laborator pe baza prevederilor STAS 174-83, se va face prin :

- verificarea condi�iilor de fabrica�ie �i a�ternere a mixturii;

- prelevarea �i încercarea probelor de mixtur�.

a) La verificarea condi�iilor de fabrica�ie �i a�ternere a mixturii se vor avea în vedere :

- Ia liant: dozarea în mas� sau în volum, cu abatere de ± 0,4% fa�� de re�ete (± 0,2% la betoanele asfaltice cu agregat m�runt �i rugos); temperatura, la ie�irea din topitor : 1500...1700C. În cazul în care aceea�i cantitate de liant a fost topit� �i înc�lzit� de mai multe ori, se va verifica punctul de înmuiere cu metoda inel-bil� ;

- Ia agregate : dozarea Prin dispozitive de cânt�rire cu precizie de 3%, temperatura la ie�irea din usc�tor 165°...190°C. Dup� trecerea în malaxor �i amestecarea cu filerul rece, dozat gravimetric separat, temperatura amestecului agregate filer trebuie s� fie de 150°...180°C ;

- temperatura mixturii, la ie�irea din malaxor: 140°...170°C (155°...170°C la betonul asfaltic rugos), in func�ie detemperatura atmosferic�, de distan�a de transport �i de grosimea stratului de îmbr�c�minte ;

- temperatura mixturii la punctul de lucru, înaintea a�ternerii: minimum 130°C 145°C pentru mixturi rugoase).

b) Rezultatele încerc�rii epruvetelor de mixtur�, prelevate la malaxor sau la locul de a�ternere (câte 2 probe de 10 kg pentru fiecare 200...400 tone de mixtur�, în func�ie de productivitatea instala�iilor de fabricat mixturi), trebuie s� se înscrie în :

-prevederile re�etelor — ca dozare a liantului �i granulozitate a amestecului mineral — cu abaterile men�ionate la pct. a de mai sus ;

- valorile admisibile ale caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturii, cuprinse în STAS 174—83' tabelele 7 �i 8.

1.3. Verificarea calit��ii îmbr�c�mintei executate

a) Verificarea elementelor geometrice �i a regularit��ii suprafe�ei îmbr�c�mintei se va efectua în modul �i cu abaterile admisibile prev�zute în anexa XXI-2.

b) Calitatea îmbr�c�mintei gata executate (grosime, aderen�� între straturi, dozare în lian�i �i agregate, caracteristici fizico-mecanice), se verific� prin încercarea probelor extrase din îmbr�c�minte (2 pl�ci de 40x40 cm pentru fiecare 7000 m de suprafa��, extrase la 20 zile dup� darea în circula�ie..

c) Din efectuarea unei prime examin�ri a probelor extrase din îmbr�c�minte se vor putea stabili aprecieri preliminare asupra calit��ii îmbr�c�mintei, servind ca indica�ii pentru exigen�a �i interpretarea celorlalte încerc�ri. Astfel se vor putea face constat�ri în leg�tur� cu :

- uniformizarea de structur� a mixturii, considerat� pe fiecare strat în parte : repartizarea uniform� a agregatelor �iliantului, anrobarea filerului, gradul de compactare etc. ;

- aderen�a dintre straturile îmbr�c�mintei �i dintre îmbr�c�minte �i stratul suport (continuitatea zonelor de aderen��, eficien�a amors�rii etc).

d) Verificarea grosimii îmbr�c�mintei în total �i pe straturi componente, se face pe baza m�sur�torilor de grosimef�cute în laborator asupra probelor extrase din îmbr�c�minte. Grosimile se consider� corespunz�toare dac� prezint� o abatere limit� local� de maximum —- 10% la grosimea prev�zut� în proiect pentru fiecare strat în parte.

La recep�ia preliminar� comisia poate aprecia �i hot�rî ca m�surarea grosimilor s� fie completat� cu sondaje

(maximum 2 sondaje pe km), efectuate la 1 m de marginea îmbr�c�mintei.

e) Rezultatele încerc�rilor efectuate asupra epruvetelor (pl�ci de 10X10 cm sau 12x12 cm), confec�ionate —separat pentru fiecare strat — din probele extrase din îmbr�c�minte, precum �i asupra epruvetelor cubice confec�ionate din mixtur� cuprins� în acelea�i probe, trebuie s� satisfac� prevederile pct. 1.2.b.

2. Imbr�c�min�i bituminoase turnate, executate Ia cald (STAS 175—76).

2.1. Verificarea calit��ii mixturilor �i îmbr�c�mintei executate

Verificarea calit��ii mixturilor preparate pentru îmbr�c�min�i asfaltice turnate, în vederea constat�rii modului de respectare a proiectului �i a re�etelor, stabilite în laborator pe baza STAS 175—76, se va face prin

- verificarea condi�iilor do fabrica�ie �i a�ternere ;

- prelevarea �i încercarea probelor de asfalt turnat, gata executat.

Verificarea elementelor geometrice �i regularitatea suprafe�ei îmbr�c�mintei se vor efectua în modul �i cu abaterile admisibile prev�zute in anexa nr. XXI-2.

b) La fabricarea mixturii se va verifica încadrarea în urm�torii parametri:

- temperatura mixturii la preparare :170°...190°C;

- abaterea admisibil� la dozarea 0,4% din agregatul liantului total;

- punctul de înmuiere a mixturii: 83°C (inel-bil�) ;

- temperatura mixturii, la locul de a�ternare :150c...180°C.

c) În cazul aplic�rii directe a asfaltului turnat pe straturi de baz� din beton de ciment sau macadam cimentat, se va verifica executarea rosturilor în masa bituminoas�, exact peste cele ale stratului de baz�, precum �i colmatarea cu mastic bituminos a acestor rosturi.

d) Rezultatele încerc�rii epruvetelor confec�ionate din probele de mixtur� prelevate ca la pct. 1.3.c. din îmbr�c�mintea executat�, trebuie s� se înscrie în prevederile re�etelor, cu toleran�a la dozajul de liant men�ionat� la pct. a de mai sus, precum �i în condi�iile de admisibilitate pentru caracteristicile fizico-mecanice cuprinse în STAS 175—76 — tabelul 2.

e) Verificarea grosimei îmbr�c�mintei se va face ca la pct. 1.3.a, abaterea admisibil� fiind �i în acest caz de 10%fa�� de grosimea prev�zut� în proiect.

3. Imbr�c�min�i din beton de ciment (STAS 183—83)

3.1. Verific�ri de efectuat la prepararea �i transportul betonului

a) Verificarea calit��ii materialelor ce se folosesc la prepararea betonului se va face zilnic.

b) Verificarea stabilirii re�etei betonului se va face �inând seama de Instruc�iunile tehnice privind stabilirea compozi�iei betoanelor (C. 140—79), cu aplicarea prevederilor pct 2.2. STAS 183—83.

La sta�ia de betoane :

- se va verifica cel pu�in o dat� pe s�pt�mân� func�ionarea corect� a mijloacelor de dozare (agregatele �i cimentulgravimetric iar apa cu dozatorul);

- la probele de cânt�rire a componen�ilor betonului se admit urm�toarele abateri : ± 3% la agregate ; ± 2% la ciment �i ap� ;

- cantitatea de ap� necesar� pentru prepararea betonului se va verifica zilnic sau la fiecare modificare a umidit��iiagregatelor, urm�rindu-se ca factorul s� nu dep��easc� 0,45;

- densitatea aparent� a betonului marf�, determinat� conform STAS 1759-80, trebuie s� fie de minimum 2450

kg/m3 pentru betonul folosit la stratul de uzur� �i de minimum 2400 kg/m3 pentru betonul stratului de rezisten��.

d) Calitatea betonului preparat va fi controlat� zilnic; încerc�rile se vor efectua conform STAS 1759—80.

e) Pentru verificarea m�rcii betoanelor �i a rezisten�elor la întindere, se vor preleva probe de control, cubice �i prismatice (conform STAS 1275—81 sau anexa XIX la normativul C. 140-79), cu frecven�a : câte 4 serii pentru fiecare strat, dintr-un lot de 5 000 m.p., o serie cuprinzând 3 epruvete prismatice �i 3 cubice. Interpretarea rezultatelor încerc�rilor probelor se va face potrivit anexei XX A la Normativul C. 140-79.

Dozarea �i utilizarea aditivului DISAN se va verifica conform normativului C. 140-79 �i STAS 8625-70.

g) La transportul betonului :

- starea tehnic� a traseului utilizat pentru transportul betonului trebuie s� permit� circula�ia cu viteza medie de cel pu�in 30 km or� ;

- transportul cu autobasculant� a betonului se va efectua pe distan�e maxime de 10 km ; peste aceast� distan�� se vor utiliza autobetoniere.

3.2. Verific�ri de efectuat Ia execu�ia îmbr�c�mintei

a) Se va urm�ri ca executarea îmbr�câmin�ilor din beton de ciment s� fie limitat� la perioada în care temperatura de lucru nu scade sub +5° ; sub aceast� valoare �i numai pân� la —5°C se pot executa beton�ri de volum mic, cu m�suri speciale.

b) Produc�ia sta�iei, debitul de transport �i organizarea punerii în oper� a betonului trebuie s� asigure c� timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezisten�� i pân� la completa finisare a stratului de uzur� s� nu dep��easc� cu mai mult de o or� începutul prizei.

c) La punerea in oper� a betonului se va verifica executarea lucr�rilor preliminare în succesiunea urm�toare :

- montarea longrinelor metalice ;

- acoperirea funda�iei cu un strat de nisip �i compactarea acestuia, grosimea final� fiind de 2 cm ;

- a�ternerea stratului de hârtie sau a foliei de polietilen� ;

- amenaj�rile de la rosturi (montarea de ancore, scânduri sau înlocuitori ele.), conform STAS 183-83.

d) O aten�ie deosebit� se va acorda verific�rii m�surilor de protec�ie a betonului, care trebuie executate astfel :

- cu acoperi�uri de inventar, pân� la uscarea complet� a suprafe�ei betonului ;

- în urm�toarele 10 zile cu folii de polietilen� sau strat de nisip de 3 cm grosime men�inut umed. Se mai pot utilizaprotec�ii cu pelicule de emulsie catodic� sau de parafin� sau cu bitum t�iat �i nisip.

e) La darea în circula�ie a îmbr�câmin�ilor de beton de ciment se va verifica dac� la încercarea epruvetelor au fost realizate cel pu�in 80% din rezisten�ele betonului prescrise la 28 zile. Determinarea timpului în care este posibil� realizarea acestor rezisten�e se poate face, indicativ, prin calculele date în STAS 1275-81 (anexa nr. 2).

f) La rosturi se vor verifica :

- amplasarea corect� a rosturilor : p�strarea liniei drepte la rosturile longitudinale ; amplasarea rosturilor transversale de dilata�ie la distan�e de cca 100 m �i a rosturilor transversale de construc�ie-încovoiere la distan�a de 4...6 m etc.);

- executarea rosturilor de contact �i de dilata�ie (longitudinale �i. transversale) pe toat� grosimea îmbr�c�mintei;

- executarea numai pe stratul de uzur�, a rosturilor de contractie-încovoiere.

In ambele cazuri se va verifica respectarea m�surilor (de izolare la. rosturile de contact; de montare a scândurilor sau înlocuitorului de material lemnos la rosturile de dilata�ie etc), prev�zute de STAS 183—83 pct. 3.3. �i anexa.

3.3. Verificarea calit��ii lucr�rilor executate

a) Verificarea elementelor geometrice �i ale suprafe�ei îmbr�c�mintei se va face în modul �i cu abaterile admisibile prev�zute în anexa nr. XXI-2.

b) Verificarea calit��ii betonului din punctul de vedere al compact�rii �i aderen�ei între straturi se va face la recep�ie, prin examinarea carotelor extrase din îmbr�c�minte, câte 4 buc. la fiecare 10000 m2.

c) Verificarea grosimei îmbr�c�mintei se va face, pentru fiecare strat în parte, din m�surarea efectuat� la marginile benzilor îmbr�c�mintei.

La recep�ie verificarea se va completa prin m�surarea grosimii pe carotele extrase din îmbr�c�minte.

Grosimea medie a stratului de îmbr�c�minte rezult� din media m�sur�torilor ob�inute pe lotul sau obiectul prezentat recep�iei.

Abaterea admisibil� la grosime este de maximum ± 10mm �i se aplic� separat stratului de rezisten�� i stratului de uzur�.

d) În cazul în care rezultatele încerc�rii probelor de control sunt nesatisf�c�toare — rezisten�ele betonului fiind mai mici de 0,85 din marc� — sau dac�, din prelucrarea �i interpretarea rezultatelor încerc�rilor f�cute pe probele extrase pe lotul sau obiectul prezentat recep�iei, indicele de realizare a m�rcii este nesatisf�c�tor, se va proceda conform pct. 9.9 �i 9.10 din normativul C. 140-79 (în primul caz efectuarea de încerc�ri nedistructive sau extrageri de carote �i convocarea proiectantului dac� se men�in rezultate necorespunz�toare; în al doilea caz, expertizarea lucr�rii).

e) Eviden�a activit��ii de control a calit��ii lucr�rilor se consemneaz� in : condica de betoane, dosarul de încerc�ri, registrul de procese-verbale pentru lucr�ri ascunse, registrul de ordine de �antier, prev�zute la pct. 9.12 al normativului C. 140-79.

In condica de betoane se vor face zilnic, not�rile prev�zute de pct. 9.6 al normativului C. 140-79 (lucr�rile executate, cu indicarea punctelor în care au fost utilizate betoanele preparate ; provenien�a, pe sta�ii, a betonului; m�sur�torile .�i corec�iile efectuate la dozarea apei; încerc�rile efectuate asupra betonului proasp�t; epruvetele confec�ionate ; condi�iile de execu�ie etc).

4. Macadam (STAS 179-84).

4,1. Verific�ri pe parcursul execut�rii macadamului

a) Se va verifica dac� grosimea de a�ternere a pietrei, num�rul optim de treceri cu cilindrul compresor �i cantitatea de materiale necesar� execut�rii în condi�iile proiectului, au fost stabilite la începerea lucr�rii prin încerc�ri pe sectoare de prob� �i dac� rezultatele acestor încerc�ri sunt aplicate în execu�ia curent�. Orientativ se dau urm�toarele date, ca puncte de plecare pentru încerc�rile ce se vor efectua pe sectoarele de prob� :

- la grosimea de a�ternere a stratului de piatr� spart� : 1,25 X grosimea de realizat dup� cilindrare ;

- la num�rul optim de treceri cu cilindrul compresor, pentru macadam de 8 cm grosime dup� cilindrare :

60... 80 treceri pentru roci moi;

100...110 treceri pentru roci semidure ;

110...140 treceri pentru roci dure.

- pentru materiale (agregate �i ap�) se vor utiliza, orientativ, datele din STAS 179-84 (tabelul 2).

b) Se va verifica executarea îmbr�c�mintei cu respectarea succesiunii normale a lucr�rilor ;

- a�ternere �i cilindrare la uscat, pân� la fixare, concomitent cu verific�ri cu �ablonul �i lata �i cu executarea acostamentelor la macadamul folosit ca îmbr�c�minte ;

- împ�narea cu �plit în minimum 2 reprize, concomitent cu stropiri �i cilindrare (2—3 treceri); în final splitul trebuie s� fie încle�tat în piatra spart� ;

- umplerea cu savura (sau nisip, dup� cum prevede proiectul) în 2 reprize, concomitent cu stropire �i cilindrare, pân� la fixarea definitiv�, care se va verifica �i considera terminat� atunci când ro�ile unui rulou greu nu mai las� urme pe suprafa��, iar mai multe pietre de aceea�i m�rime �i natur� cu piatr� spart� din stratul a�ternut sunt sf�râmate de rulouri, f�r� înfundare.

Dup� aceste opera�ii, suprafa�a macadamului trebuie s� prezinte un aspect de mozaic, cu r�spândire uniform� a materialelor utilizate ;

- a�ternerea unui strat de protec�ie, în grosime de 1 cm, alc�tuit din savura sau nisip gr�un�os.

c) în cursul execut�rii lucr�rilor se va efectua, cel pu�in odat� Ia 10 zile de lucru �i cel pu�in la fiecare 0,5 km de drum, verificarea consumului efectiv de materiale, care se va compara cu datele privind consumul de materiale, ob�inute la încerc�rile f�cute pe sectoarele de prob�, conform pct. 4.1.a.

Rezultatele verific�rilor vor fi înscrise în registrul de procese-verbale de lucr�ri ascunse.

d) În paralel, se vor efectua verific�rile elementelor geometrice �i de regularitate a suprafe�ei, în modul �i cu abaterile din anexa nr. XXI-2.

e) Se va verifica dac�, de la darea în circula�ie �i pân� la recep�ie, se execut� repararea cu split (8—16 �i 16—25) �i savura, a denivel�rilor sau degrad�rilor ap�rute. La aceste repara�ii materialul va fi întins �i b�tut cu maiul.

4.2. Verific�ri de efectuat la recep�ia lucr�rilor

a) Verificarea calit��ii materialelor utilizate, conform pct. B. 1.1.

b) Verificarea consumului de materiale realizat se va face conform pct. 4.1.c.

c) Verific�rile elementelor geometrice �i ale regularit��ii suprafe�ei se vor efectua în modul �i cu abaterile admisibiledin anexa XXI-2. Pentru macadamul folosit ca strat de baz�, abaterile admisibile sunt cele ale îmbr�c�mintei respective.

d) Grosimea îmbr�c�mintei se va verifica prin efectuarea de sondaje (cel pu�in 2 pe km de drum), utilizând pentru formarea unei aprecieri juste în leg�tur� cu grosimea medie realizat�, date în leg�tur� cu consumul efectiv de materiale conform pct. 4.1 b. Abaterea limit� local� admis� la grosimea îmbr�c�mintei fa�� de grosimea din proiect : ± 10%

ANEXA XXI-1

MODUL DE EFECTUARE PRECUM �I TOLERAN�ELE ADMISIBILE LA VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE �I A REGULARIT��II SUPRAFE�EI FUNDA�IILOR, RESPECTIV

A STRATULUI DE BAZA SUPERIOR

1. L��imea funda�iei, respectiv a stratului de baz�

1.1. Abaterea admisibil� la l��imea funda�iilor,respectiv a stratului de baz� superior, este de 5 cm.

1.2. Verificarea l��imii se va face la distanta de maximum 200 m.

2 Declivit��i

2.1. Abaterile admisibile ale cotei funda�iei, respectiv a stratului de baz� superior, fat� de cotele profilului longitudinal prev�zute în proiect, sunt acelea�i cu acelea ale îmbr�c�min�ilor respective, prev�zute în anexa XX1-2, cu men�iunea c� pentru pavajele de piatr� brut� �i bolovani, abaterea este de ± 5 cm fa�� de prevederile proiectului.

Verificarea se face în axul drumului, în punctele prev�zute în profilul în lung din proiect, cu aparatul de nivelment.

3 Regularitatea suprafe�ei

3.1. În profil longitudinal se admit denivel�ri locale, m�surate cu pana sau dreptarul de 3 m �i anume:

- maximum 20 mm la funda�iile executate din balast, piatr� spart� �i materiale granulare stabilizate mecanic

- maximum 15 mm pentru funda�ii executate cu materiale stabilizate cu ciment

- maximum 12 mm pentru straturile de baz� executate la cald cu mixturi bituminoase

a) Pentru funda�iile sau straturile de baz� executate din macadam, denivel�rile admisibile locale în profil longitudinal, m�surate cu pan� sub dreptarul de 3 m, sunt cele ale îmbr�c�mintei respective

- maximum 5 mm pentru îmbr�c�min�i asfaltice cilindrate executate la cald cu agregat m�runt si strat de leg�tur�, precum �i pentru îmbr�c�min�i asfaltice turnate, executate la cald, ambele categorii cu a�ternerea mecanizat� ;

- maximum 7 mm pentru: îmbrâc�min�i asfaltice cilindrate executate la cald, a�ternute manual sau îmbrac�min�i asfaltice f�r� strat de leg�tur� ; betoane asfaltice cu agregat mare executate la cald ; îmbr�c�min�i astaltice executate la rece ; executate prin penetrare ;

- maximum 20 mm pentru îmbr�rc�min�i bituminoase executate prin penetrare

- maximum 4 mm pentru îmbr�c�min�i din beton de ciment executate la autostr�zi, piste de aerodromuri, drumuri �i str�zi de clasa tehnic� I—IV �i drumuri industriale asimilate acestora ;

- maximum 5 mm pentru îmbr�c�min�i din beton de ciment executate în drumuri �i str�zi de clasa V, drumuri industriale asimilate acestora, drumuri agricole �i platforme de parcare ;

- maximum 2 cm la pavaje din piatr� brut� sau bolovani ;

- maximum 5 mm la pavaje de calupuri calit. I, 12 mm la pavele normale calit. I �i de calupuri calit. II; 15 mm la pavele normale calit. II �i la pavele abnorme.

b) M�surarea cu pana sub dreptarul de 3 m, a denivel�rilor în profil longitudinal se va face :

- la 10 cm de ax� �i la minimum 1 m de marginea îmbr�c�mintei, pe ambele p�r�i, la funda�iiie sau straturile de baz� executate sub Imbr�c�min�i asfaltice;

- în axa fiec�rei fâ�iî de beton la pistele de aterizare decolare, platforme de sta�ionare �i locuri de parcare ;

- la 0,70...1,00 m de una din marginile fiec�rei fâ�ii de beton, la drumuri din beton de ciment de orice categorie ;

- în ax, precum �i pe 2 generatoare situate de o parte �i de alta a axei, la minimum 1 m distan�� de margine, lafunda�ii sub imbr�c�min�i de macadam �i sub pavaje de piatr� brut� �i bolovani ;

- în ax, precum �i pe primul rând de pavele de lâng� bordur� sau rigol�, la funda�ii sub pavaje din piatr� natural�, pavele abnorme �i calupuri.

c) Dimensiunile �i modul de gradare a penei sunt date în anexa XXI-2 pct. 1.3a.

3.2. M�surarea pantelor �i a denivel�rilor în profil transversal ale suprafe�ei funda�iilor sau a ultimului strat de baz� se face cu pana a�ezat� sub �abloane de lungime egal� cu l��imea funda�iilor la por�iunile cu profil în form� de acoperi�, sau sub dreptare de lungime egal� cu l��imea funda�iilor pentru por�iunile cu pant� transversal� unic�.

Dimensiunile �i modul de gradare a penei, dimensiunile supor�ilor pe care se a�eaz� �ablonul, sunt date în anexa XXI-2 pct. 1.3.b.

a) Abaterile admisibile la pantele în profil transversal ale suprafe�ei funda�iei, respectiv ale stratului de baz� superior, sunt acelea�i cu cele ale îmbr�c�mintei respective, date în anexa nr. XXI-2.

b) Deosebit, denivel�rile maxime locale în profil transversal ale funda�iilor, respectiv ale stratului de baz� superior m�surate sub îmbr�c�mintea respectiv�, indicate în anexa XXI-2 la pct. 4.3.b, 5.3.b, 6.3.b. 7.3.b.

c) Modul de verificare (distan�ele dintre profilele la care se fac verific�ri de pante �i denivel�ri transversale, modul de efectuare a câtirilor �i m�sur�torilor sub �ablon) sunt date în anexa XXI-2 la îmbr�c�min�ile respective.

ANEXA XXI-2

MODUL DE EFECTUARE, PRECUM �I TOLERANTELE ADMISIBILE LA VERIFICABEA ELEMENTELOR GEOMETRICE �I A REGULARIT��II SUPRAFE�EI IMBR�C�MIN�ILOR EXECUTATE

1. Îmbr�c�min�i bituminoase cilindrate, executate la cald (STAS 174-81)

1.1. Profil longitudinal

a) La verificarea cotelor profilului longitudinal, în punctele din proiect (reperi hectometrici, schimb�ri de pante, racord�ri de declivit��i, puncte caracteristice etc), se admite o abatere local� de ± 3 cm, cu condi�ia respect�rii pasului de proiectare adoptat. Verificarea se va efectua în ax� la drumuri, în ax� �i la rigole la str�zi Ia ambelecazuri verificarea se va face cu un aparat de nivelment.

b) La recep�ii se vor verifica : la drumuri, citiri în ax� pentru minimum 10% din lungimea traseului; la str�zi, citiri în ax� pentru 20% din lungimea traseului precum �i verific�ri la rigole in toate punctele de schimbare a declivit��ilor.

c) Se va acorda o deosebit� aten�ie verific�rii cotelor profilului în lung, la racordarea declivit��ilor. �i în acest caz se va utiliza aparatul de nivelment. Compara�ia se va face fa�� de datele proiectelor; dac� acestea sunt distan�ate �i nu permit materializarea unei tras�ri corespunz�toare, verificarea se va face utilizând tabele de curbe sau calcule efectuate de verificator.

1.2. L��imea drumului

1.3. Regularitatea suprafe�ei

a) În lungul drumului, denivel�rile se m�soar� cu dreptarul de 3 m �i cu pana. Dimensiunile penei sunt : lungime 20 cm ; l��ime maximum 30 mm ; înclinare 1/10. Fa�a înclinat� a penei va fi gradat� pentru a permite evaluarea diferen�elor de în�l�ime de 1 mm. Citirile denivel�rilor se fac la mijlocul dreptarului pe pana introdus� între îmbr�c�minte �i fa�a inferioar� a dreptarului.

Verific�rile pentru Identificarea denivel�rilor peste limita admisibil�, se fac deplasând dreptarul pe toata lungimea drumului, pe 4 generatoare : 2 situate la 10 cm de ax �i 2 Ia minimum 1 m de marginile îmbr�c�mintei. Denivel�rile admisibile în lungul drumului la diverse feluri de îmbr�câmin�i, sunt :

- Beton asfaltic cu agregat m�runt sau beton asfaltic rugos, ambele cu strat de leg�tur� :

- cu a�ternere mecanizat� 5 mm

- cu a�ternere manual� 7 mm

- Idem, f�r� strat de leg�tur� 7 mm

- Beton asfaltic cu agregat mare 7 mm

- La str�zi, în zona rigolei, abaterile de mai sus se reduc cu 50%.

b) În sens transversal, denivel�rile se m�soar� în profilele indicate in proiect, sau în orice alte puncte in care se consider� necesar, dar la maximum 50 m distan��, cu �ablonul având profilul din proiect �i lungimea egal� cu l��imea îmbr�c�mintei.

�ablonul se a�eaz� pe doi supor�i pu�i pe marginile îmbr�c�mintei. Unul din supor�i are 4 cm în�l�ime, iar cel�lalt are în�l�imea amenajat� in trepte, pentru a permite a�ezarea în pozi�ie orizontal� a �ablonului (a corzii care une�te extremit��ile �ablonului).

M�surarea denivel�rilor se face în ax �i la 1 m �i 2 m de fiecare margine a îmbr�c�mintei, sub �ablonul a�ezat orizontal, cu o pan� gradat�, de 30 cm lungime maximum 3 cm l��ime �i în�l�ime de 1,5 cm la un cap�t, respectiv 9 cm la cel�lalt cap�t. Grada�iile penei vor corespunde diferen�elor de în�l�ime de 1 mm. Abaterea admisibil� la panta transversal� a drumului, m�surat� în modul indicat mai sus, este de maximum ± 5 mm/m la lucr�ri de drumuri, atât pentru stratul de uzur� cât �i pentru cel de leg�tur�. La str�zi cu mai mult de 2 benzi unidirec�ionale abaterea admisibil� este de ± 2,5 mm/m..

In profilele cu pant� unic� �ablonul pentru profil in form� de acoperi� se înlocuie�te cu uri dreptar.

2. Imbr�c�min�i bituminoase turnate, executate la cald (STAS 175—76)

2.1. Profilul longitudinal

La verificarea cotelor profilului longitudinal în punctele din proiect (reperi hectometrici, schimb�ri de pante, racord�ri de declivit��i, puncte caracteristice etc). se admite o abatere local� de ± 5 cm, cu condi�ia respect�rii pasului de proiectare adoptat.

Celelalte condi�ii de efectuare a verific�rii sunt identice cu prevederile pct. 1.1.


Abaterea admisibil� si mod de verificare ca la pct. 1.2.


a) Abateri admisibile în lungul drumului, m�surate cu dreptarul de 3 m : maximum 7 mm la imbr�camin�i a�ternute manual ; maximum 5 mm la îmbrâc�min�i a�ternute mecanizat.

Condi�iile. de efectuare a verific�rii sunt identice cu cele prev�zute la pct. 1.3.a.

b) In sens transversal, in afara verific�rilor si toleran�elor men�ionate la pct 1.3.b, se va verifica în profilele indicate in proiect, sau în punctele în care se consider� necesar, diferen�a de nivel între marginile îmbr�c�mintei, diferen�� care trebuie s� fie de maximum 25 mm.

3. Imbr�c�minti din beton de ciment (STAS 183-83)

3.1. Profilul longitudinal.

a) La verificarea cotelor profilului longitudinal în punctele din proiect (reperi hectometrici, schimb�ri de pante, racord�ri de declivit��i, puncte caracteristice etc), abaterile limit�, m�surate in ax; sunt:

± 10 mm Ia autostr�zi, piste de aerodromuri, drumuri �i str�zi de clasa tehnic� I �i II ;

± 20 mm la drumuri �i str�zi de clasa tehnic� III �i IV, c�i de rulare �i bretele ale aerodromurilor �i drumuri asimilate claselor tehnice III �i IV ;

± 30 mm la drumuri �i str�zi de clasa tehnic� V, drumuri industriale asimilate acestei clase tehnice, drumuri agricole, platforme de parcare.

Verificarea se va face cu un aparat de nivelment.

b) Pentru verificarea cotelor profilului în lung la racordarea declivit��ilor, se va proceda conform pct. 1.1.c.


Abaterea limit� la l��imea dalelor de beton : ± 15 mm.

Verificarea se va face la distan�e de maximum 200 m.


a) In lungul drumului denivel�rile admisibile m�surate cu dreptarul de 3 m pe toat� lungimea traseului �i pe fiecare band� de beton, sunt :

+4 mm la autostr�zi, piste de aerodromuri, drumuri �i str�zi de clasa tehnic� I... IV si drumuri industriale asimilate acestora ;

+5 mm la drumuri �i str�zi de clasa V, drumuri industriale asimilate acestora, drumuri agricole �i platforme de parcare.

M�sur�torile se efectueaz� : în ax la piste de aterizare-decolare, platforme de sta�ionare, locuri de parcare, la 0,70... 1,00 m de marginile fâsiilor Ia autostr�zi, drumuri de orice categorie administrativ� sau clas� tehnic� si str�zi. Modul de m�surare ca la pct. 1.3 .a.

În plus, se vor verifica la rostul longitudinal denivel�rile dintre 2 benzi adiacente, abaterea maxim� admis� fiind de 2 mm.

b) In profil transversal, verificarea denivel�rilor se va face cu un �ablon rigid, în mod obligatoriu în dreptul profilelor indicate în proiect; la recep�ie, comisia poate efectua verific�ri �i între aceste profile.

Modul de efectuare a verific�rii cu �ablonul, utilizând pana �i supor�ii, este cel indicat la pct. 1.3.b.

Abaterea limit� fa�� de prevederile proiectului este de :

± 4 mm/m la panta profilului transversal, fie c� acesta are 2 pante sau pant� unic� ; în acest din urm� caz abaterea constatat�, chiar dac� e inferioar� valorii limite mai trebuie s� satisfac� �i condi�ia de asigurare a scurgerii apelor.

De asemenea, în ambele cazuri, denivelarea local� maxim� admis�, m�surat� sub �ablon, este de ± 4 mm.

c) Se vor verifica în mod obligatoriu denivel�rile rosturilor transversale dintre 2 benzi adiacente, pentru care se admit urm�toarele

- zero mm la autostr�zi, piste de aerodromuri, drumuri �i str�zi de clasele tehnice I �i II;

- 2 mm la celelalte categorii �i clase tehnice.

4 Macadam (STAS 179—84)

4.1. Profilul longitudinal

a) La verificarea cotelor profilului longitudinal în punctele din proiect (reperi hectometrici, schimb�ri de pante, racord�ri de declivit��i, puncte caracteristice, etc.) se admite o abatere de maximum ± 3 cm, cu condi�ia respect�rii pasului de proiectare adoptat;

b) Pentru verificarea cotelor profilului în lung la racordarea declivita�ilor se va proceda conform pct. 1.1.c.


Modul de verificare �i abaterea admisibil� ca la pct.1.2.


a) Abaterea se va face în ax �i pe 2 generatoare situate de parte �i de alta a axei, la minimum 1 m de marginile îmbr�c�mintei.

Condi�iile de efectuare a verific�rii sunt identice cu cele prev�zute la pct.1.3.a.

b) Abaterea admisibila la panta profilului transversal : maximum 6mm/m.

Verific�rile în sens transversal se vor face la distan�a de 25 50 m. Modul de verificare ca la pct. 1.3.b.

În cazul profilelor curbe, verificarea pantei între dou� coturi al�turate se va face prin pompare cu panta medie �i s�geata maxim�.

ANEXA XXI-3



Orice modific�ri ulterioare în cuprinsul prescrip�iilor din lista de mai jos ca �i orice noi prescrip�ii ap�rute dup� intrarea în vigoare a celei de fa��, sunt obligatorii chiar dac� nu concord� cu prevederile din textul al�turat.

In consecin��, utilizatorii prezentei prescrip�ii trebuie s� men�in� la curent lista de mai jos, introducând treptat în ea modific�rile sau complet�rile survenite.

1. STAS 183—83 Lucr�ri de drumuri îmbr�c�min�i din beton �i ciment.

2. STAS 174—83 Imbr�c�min�i bituminoase cilindrate, executate la cald. Condi�ii generale de calitate.

3. STAS 729—64 Imbr�c�min�i bituminoase cilindrate, executate la rece cu suspensie de bitum filerizat (subif.). Condi�ii generale.

4. STAS 1338/2—84 Imbrâc�min�i bituminoase executate la cald. Metode de încercare.

5. STAS 1337—65 Imbr�c�min�i bituminoase executate la rece cu suspensie de bitum filerizat. Metode de încercare.

6. STAS 1120—82 Imbr�c�min�i bituminoase executate prin penetrare. Macadam penetrat Condi�ii generale.

7. STAS 175—76 Îmbr�c�min�i bituminoase turnate executate la cald. Condi�ii generale.

8. STAS 1598—78 Lucr�ri de drumuri. Încadrarea îmbr�c�min�ilor.

9. STAS 179—84 Macadam. Condi�ii tehnice, prescrip�ii generale de execu�ie �i condi�ii de recep�ie.

10. STAS 9095—717 Pavaje din piatr� brut� sau bolovani.

11. STAS 6978—77 Pavaje din piatr� natural�. Pavele normale, pavele abnorme �i calupuri.

12. STAS 8849—83 Rugozitatea îmbr�c�min�ilor rutiere. Metode de m�surare �i valorile limit�.

13. STAS 7970—76 Straturi de baz� executate la cald cu mixturi bituminoase.

14. STAS 8840—83 Straturi rutiere din p�mânturi stabilizate mecanic.

15. STAS 599—83 Tratamente superficiale executate la cald.

16. STAS 2922—69 Mortare cu suspensie de bitum filerizat. Determinarea pe �antier a consisten�ei.

17. STAS 6400—84 Straturi de baz� �i funda�ie. Condi�ii tehnice generale.

18. C.140—79 Normativ pentru executarea lucr�rilor de beton �i beton armat, (Bul. Constr. nr. 12/1979).

19. P 82-83 Instruc�iuni tehnice provizorii pentru proiectarea, executarea �i între�inerea drumurilor de �antier (Bul. Constr. nr. 3/1984).

[top]

CAIETUL XXII C�I FERATE. SUPRASTRUCTURA

CAPITOLUL 1. C�I FERATE INDUSTRIALE

Prezentul capitol cuprinde principalele condi�ii tehnice de calitate pe care trebuie sa le îndeplineasc� lucr�rile de suprastructur� a c�ilor ferate industriale �i verific�rile ce trebuie efectuate în scopul de a se constata realizarea acestor condi�ii.

Capitolul se refer� in special la liniile normale (ecartament 1435 mm), dar poate fi folosit, cu adapt�rile specifice, �i la liniile înguste (ecartament 760 mm �i 600 mm), ca �i la cele cu ecartament larg (1520 mm).

Nu este cuprins� aici verificarea îndeplinirii condi�iilor tehnice de calitate a lucr�rilor de infrastructur� a c�ilor ferate industriale, aceast� verificare fiind tratat� separat, în capitolul „Terasamente”. din normativ.


1.1. Înainte de începerea lucr�rilor de suprastructur� se va verifica dac� au fost terminate �i recep�ionate lucr�rilede infrastructur� a c�ii, inclusiv acelea pentru scurgerea apelor (drenuri, �an�uri, rigole etc), precum �i a stratului de reparti�ie în tronsonul în care urmeaz� a se executa suprastructura c�ii.

1.2. Toate materialele — balast, traverse de lemn �i de beton precomprimat, �ine, aparate de cale, etc. — care intr�, in compunerea suprastructurii c�ilor ferate industriale pot fi introduse în lucrare numai dac� s-a verificat de c�tre conduc�torul tehnic al lucr�rii c� au fost livrate cu certificat de calitate sau buletin de analiz� �i c� pân� la punerea lor in oper� s-au p�strat condi�iile de calitate normale.

1.3. La montarea c�ii indiferent de metoda de lucru aleas� în executarea procesului de pozare (în lan�, în ciclu), se va verifica execu�ia corecta a tuturor opera�iilor care intr� în procesul de montare a caii. începând de la trasarea pe platforma c�ii a pozi�iilor pancurilte asezarea traversele �i �inelor �i pân� la strângerea �i completarea tirfoanelor �i �uruburilor.

1.4. La executarea c�ii ferate f�r� joante se va controla respectarea strict� a principiilor tehnice din Instruc�ia 341/1983 M.T.Tc. privind sudarea �i prelucrarea rosturilor. În acest scop se vor încheia zilnic, procese-verbale pentru sudurile efectuate, consemnându-se datele cu privire la calitate (conform prevederilor proiectului), tronsonul de linie în care s-a sudat �i temperatura zilei respective.

1.5. La balastarea liniei, dup� asigurarea calit��ii balastului — piatr� spart�, pietri� ciuruit sau neciuruit — care trebuie s� rezulte clar din buletine de analiz� �i de încerc�ri emise de laboratorul de specialitate (STAS 2246-82. STAS 2247-77, STAS 662-82), se va verifica executarea corecta a tuturor opera�iilor care intr� în procesul de balastare, începând cu introducerea balastului în cale burajele I. II. III si riparea liniei �i terminând cu profilarea prismei de balast în forma �i dimensiunile regulamentare, inclusiv cur��irea de piatr� spart� a banchetelor c�ii si a

�an�urilor.

1.6. Dup� executarea ridic�rii, nivel�rii, burajului traverselor �i a rip�rii liniei, se va verifica cu minu�iozitate aducerea liniei la traseul �i cota definitiv� din proiect. In curbe se va verifica, in plus corecta realizare a supraîn�l��rii �i supral�rgirii liniei.

1.7. O aten�ie cu totul deosebit� se va da verific�rii calit��ii materialelor �i des�vâr�itei execut�ri în ceea ce prive�te montarea aparatelor de cale în sta�ii : schimb�toare de cale travers�ri, travers�ri jonc�iuni, bretele, respectându-se întocmai mai prevederile proiectului �i ale prescrip�iilor tehnice în vigoare.

Toleran�ele, normele �i abaterile limit� admisibile sunt date în anexa XXII.1.

2. Verific�ri de efectuat la recep�ia preliminar� a obiectului.

2.1. Conduc�torul tehnic al lucr�rii, in colaborare cu delegatul beneficiarului, este obligat a preg�ti �i preda într-o form� organizat� (�i înso�ite de un borderou), urm�toarele :

- toate documentele încheiate pe parcursul execut�rii lucr�rilor, inclusiv certificatele de calitate, buletinele de analiz� �i încerc�ri, dispozi�iile de �antier, procesele-verbale de suduri, actele de control sau expertizare etc. ;

- interpretarea rezultatelor analizelor �i încerc�rilor ;

- la cererea pre�edintelui comisiei, un referat sintetic cu concluzii privind calitatea lucr�rilor în compara�ie cu prevederile proiectului �i ale prescrip�iilor tehnice �i dovedit� cu actele prezentate.

2.2. Comisia de recep�ie preliminar� a obiectului, prin membrii s�i de specialitate sau prin speciali�ti din afara sa(conform pct. 20 al Regulamentului de efectuare a recep�iilor) procedeaz� la verificarea scriptic� �i verificarea direct� a lucr�rii.

2.3. Verific�rile scriptice constau din examinarea :

- existen�ei tuturor certificatelor de calitate �i a buletinelor de analiz� �i încerc�ri privind calitatea materialelor, aproceselor-verbale încheiate pe �antier privind calitatea sudurilor, precum �i a dispozi�iilor date de beneficiar, proiectant sau organele de control;

- con�inutului �i rezultatelor înscrise în documentele respective.

2.4. Verific�rile directe constau din examinarea vizual� �i prin m�sur�tori a tuturor elementelor care alc�tuiesc suprastructura c�ii.

La verificarea lucr�rilor, comisia va urm�ri dac� sunt respectate urm�toarele condi�ii :

a) Abaterile de ecartament, rosturi, poza traverselor etc, se încadreaz� în toleran�ele �i abaterile stabilite prin prescrip�iile tehnice în vigoare, iar abaterile la nivel �i pozi�ia de plan (s�ge�i) se încadreaz� în toleran�ele din proiect �i prescrip�ii, tot traseul încadrându-se la categoria „bun�" �i „foarte bun�" la m�sur�toarea ce se face cu vagonul sau c�ruciorul de verificat calea.

La calea ferat� f�r� joante verificarea sudurilor se va face cu linealul pentru plasteitatea suprafe�elor, vizual �i cu aparataj adecvat pentru structura intern� a materialelor.

b) Traversele sunt de bun� calitate �i au fost burate uniform, f�r� a exista traverse neburate �i cu l�saturi oarbe;

c) Materialul m�runt de prindere, buloane la eclise etc, exist� în condi�iile prev�zute �i este strâns corespunz�tor,fiind respectate în totalitate prevederile privind modul de alc�tuire a c�ii;

d) Sunt executate lucr�rile de asigurare, semnalizare, plantarea indicatorilor, pasaje de nivel etc, respectiv toate prevederile privind asigurarea circula�iei trenurilor, lucrarea respectând prevederile din STAS-urile �i normele tehnice în vigoare.

2.5. Comisia de recep�ie, care face verificarea lucr�rii în vederea d�rii ei în exploatare, consemneaz� obligatoriu rezultatele la toate condi�iile ar�tate mai sus, f�când �i alte verific�ri ce le consider� necesare.

Linia nu poate fi dat� în exploatare decât dac� îndepline�te toate condi�iile tehnice de calitate prev�zute în proiect �i prescrip�iile tehnice în vigoare. Nu se admite dep��irea nici unei abateri limit�.

ANEXA XXII-1

FORME, TOLERAN�E �I ABATERI LIMIT� ADMISIBILE

Not�: Valorile indicate mai jos sunt aplicabile în cazuri curente. În cazuri speciale când în proiect s-au prescris alte valori, se vor lua în considerare prevederile din proiect.

A. LINII

I. Ecartamentul c�ii în linie curent�, sta�ii �i poduri

1. Ecartamentul normal: 1435 mm cu toleran�a +3mm -1 mm

Ecartamentul larg: 1524 mm cu toleran�a +3mm – 1mm

Ecartamentul îngust: 1000, 760, 750, 600 cu toleran�a +3mm -1 mm

2. În cazul liniilor în curbe cu raza pân� la 400 mm inclusiv, ecartamentul va fi m�rit astfel:

a) linii cu ecartament normal �i larg

pân� la raza 200m -cu 25mm

între 201 �i 250m -cu 20mm



b) linii cu ecartament îngust: 1000 mm





c) linii cu ecartament îngust: 760, 750, 600m





Abaterile tolerate la ecartamentul real (inclusiv supral�rgirea) nu trebuie s� dep��easc� valorile de la punctul 1.

3. În cazul folosirii materialului recuperat sau recondi�ionat pentru toate ecartamentele �i situa�iile (aliniament, curbe, poduri), baterile tolerate vor fi: +3 mm – 3mm.

4. Abaterile la ecartamentul prescris în limitele toleran�elor de la punctele 1, 2 �i 3, trebuie s� se întind� uniform cu varia�ia de cel mult 1mm/m.

5. L�rgimea jgheabului dintr �in� �i contrashi� la trecerile

în curbe 67 mm+supral�rgirea curbei

în aliniament 67 mm

Abateri în aliniament �i curbe + 5 mm — 3 mm

L�rgimea jgheabului nu va trebui s� dep��easc� 100 mm.

6. Adâncimea jgheabului între �in� �i contra�in� la trecerile de nivel, nu trebuie s� fie mai mic� de 38 mm pentruliniile normale �i 33 mm pentru liniile înguste.

7. Pe poduri, la liniile ferate cu ecratament normal �i larg, distan�a între �in� �i contra�in� este 160 mm ; pe liniile cu �ine, tip 49 �i mai mare, aceast� distan�� poate fi intre 200—250 mm pentru liniile cu ecartament îngust distan�a este 140 mm, toleran�a ± 5mm.

8. Contra�inile trebuie s� fie a�ezate la liniile cu ecartament normal �i larg cu 30 mm mai înalt decât �inele cu toleran�e 0 �i minus 50 mm, iar la liniile înguste cu 20 mm mai înalte decât �inele cu toleran�a 0 �i minus 20 mm.

II. NIVELUL C�II

9. Abaterile la nivelul prescris al unui fir fa�� de cel�lalt in aliniament �i curbe, va fi cel mult : 3 mm

10. Denivelarea în profil longitudinal pe fiecare km fire nu trebuie s� întreac� : ± 3 mm

Denivel�ri încruci�ate nu se admit.

III. MATERIAL REFOLOSIT

11 În cazul folosirii de �ine recuperate (semi-bune) uzura vertical� a ciupercii �inei, nu trebuie s� întreac�:

la tipurile 60 �i 65 16 mm

la tipurile 49 �i 54 14 mm

la tipurile cuprinse între 49excl. �i 40 incl. 12 mm

la tipurile sub 30 6 mm

12. Uzura lateral� a ciupercii sinii este func�ie de uzura vertical� �i nu va trebui s� dep��easc� valorile de mai jos :

Uzura vertical� 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 mm

Tip 49-65 1 10 10 9 9 8 6 7 7 6 6 5 4 mm

Tip 49excl. 40 incl.

8 7 7 6 6 5 5 4 4 3 2 mm

13. Adâncimea gropilor la �ine patinate maxim 2 mm

14.Nu se admite introducerea în linie a �inelor cu talp� concav�.

15. Nu se admite t�ierea sau g�urirea �inelor cu flac�r� oxiacetilenic�. '

16. Nu se admite g�urirea �inei sau g�urile ecliselor nu se potrivesc cu g�urile �inelor.

In acest caz se va g�uri numai eclisa.

17 Distan�a de la prima gaur� la cap�tul �inei va fi de min. 30mm.

IV. TRAVERSE

18. Distan�a între 2 traverse consecutive m�surate din ax� în ax�, ca �i conicitatea în aliniament fa�� de echer, nu trebuie s� dep��easc� :

- la primele 3 traverse de la cap�tul panoului 1 cm,

- la restul panoului 3 cm.

19. Fugirea joantelor în aliniament �i curb� pân� la 10 mm fa�� de pozi�ia normal� admis�.

20. Grosimea traversei de lemn în dreptul �inei în urma sabot�rii nu trebuie s� fie mai mic� de 10 cm.

21. Traversele de lemn folosite vor trebui s� îndeplineasc� condi�iile de calitate �i dimensiuni prevederile in STAS 330/1—72 �i 330/2,3,4,5—80 cu abaterile men�ionate în standardele respective, iar cele de beton, condi�iile din STAS 8116—80.

V. Prisme de balastare

22. Prismele de balastare sunt cele din STAS 4067—84, cu abaterile men�ionate în standardul respectiv.

VI. Gabarite

22. Distan�ele intre linii precum �i distan�ele între linii �i construc�iile �i instala�iile învecinate vor fi cele prev�zute în STAS 4392—75 pentru linii ferate normale �i largi si STAS 1593—78 pentru linii ferate înguste.

B. APARATE DE CALE

24. Fa�� de dimensiunile in plan prescrise prin planul de poz� al aparatelor de cale, se admit urm�toarele abateri:

- la vârf, c�lcâi, curbe (de �inele de leg�tur�)+3 mm �i —1 mm

- la inim� — unde ecartamentul este cu 1 mm mai mare decât ecartamentul normal, abaterea este +1 mm

25. La nivel — se admite abateri de + 3 mm, cu urm�toarele excep�ii:

- nu se admite denivelarea contraacului fa�� de ac ;

Tip 40excl. 30 incl.

7 6 6 5 5 4 4 3 3 mm

Tip sub 30 6 5 5 4 4 3 mm

- nu se admite denivelarea inimii de încruci�are.

26. Distan�e între suprafa�a lateral� de contact a vârfului inimii de încru�i�are �i suprafa�alateral� dinspre �in� a contra�inii nu trebuie s� fie mai mic� de:

1393 mm la liniile cu ecartament normal

1482 mm la liniile cu ecartament larg

964 mm la liniile înguste cu ecartament 1030 mm



27. Distan�a între fa�a lateral� exterioar� a acului la vârf în pozi�ia deschis �i fa�a interioar� a ciupercii contraacului nu trebuie s� fie mai mic� decât:

125 mm la liniile cu ecartament normal �i larg

90 mm la liniile înguste

28. Întredeschiderea vârfului acului fa�� de contaac, mâsurat pe orizontal� nu trebuie s� fie mai mare de;

2 mm la liniile cu ecartament normal �i larg

3 mm la liniile înguste

29. Nu se admite dezlipirea între pro�ap �i inima acului.

30. În cazul folosirii aparatelor de cale recuperate, uzurile nu trebuie s� dep��easc�;

- la inimi de încru�i�are – 6 mm pentru ecartament normal �i lar �i 4 mm pentru – ecartament îngust.

C. PLATFORMA C�II

31. La platforma c�ii executate conf. STAS 7582-81 se admit urm�toarele abateri limit�:

- la cotele platformei fa�� de axul traseului proiectat +5 cm

- la cotele platformei fa�� de nivel al proiectului dac� au caracter local +3 cm

- denivelarea local� la fa�a superioar� a terasamentelor -3 cm

32. Grosimea stratului de reparti�ie (nisip 0,03…7 mm) dup� compactare, în dreptul �inei trebuie s� fi la:

- c�i ferate cu ecartament normal 15 cm

- c�i ferate cu ecartament îngust 10 cm

D. DIVERSE

33. Nu se admit în liniile sau între aparatele de cale ferat� cupoane de �ine care au lungimea mai mic� de:

- 6,00 m pe liniile ci vitez� peste 50 km/or�

- 4,50 m pe liniile cu viteza sub 50 km/or�

- 3,00 m – izolat �i în cazuri cu totul speciale

34. Toleran�e fa�� de înclinarea normal� (1/20) a �inelor 1/15-1/30.

35. Distan�a între fa�a trifonului sau cramponului �i talpa �inei pe care o prinde, nu trebuie s� dep��easc� 1 cm

36. Pozi�ia liniei în plan în aliniament trebuie s� fie f�r� coturi �i f�r� �erpuiri.

37. În curbe m�surate cu coarda de 20 m din 10 în 10 m, toleran�ele la s�geat� vor fi:

38. În curbe m�surate cu coarda de 10 m din 5 în 5 m, toleran�ele la s�geat� vor fi:

[top]

CAPITOLUL 2 TRECERI DE NIVEL


1.1. Prezentul capitol se refer� la condi�iile pe care trebuie s� le îndeplineasc� trecerile la nivel pentru a satisface în condi�ii optime atât circula�ia feroviar� cât �i cea rutier�.

2. Treceri la nivel din afara incintelor întreprinderilor industriale

2.1. Pentru trecerile la nivel din afara incintelor întreprinderilor industriale se vor respecta dup� caz prevederile dinSTAS 12444/2—79, STAS 1244/3—73 �i STAS 1244/1—84.

2.2. Alc�tuirea c�ii se poate face cu :

- Contrasine din �ine �i împietruirea dintre contrasine în cazul când linia CF este pe traverse de lemn.

- Dale prefabricate din beton — când linia CF este pe traverse de lemn sau beton.

2.3. De o parte �i de alta a liniei drumul se paveaz� pe o lungime de 10 m.

2.4. În cazul trecerilor de nivel p�zite, acestea vor trebui dotate cu

- bariere sau semibariere, cu instala�ii automate sau neautomate de semnalizare — conf. STAS 1244/—-79 �i1244/3—73.

Raza în m Toleran�a între

S�ge�i vecine S�geata maxim� �i minim�

251-300

351-550

peste 551

15 mm

12 mm

10 mm

22 mm

18 mm

15 mm

Raza în m Toleran�a între

S�ge�i vecine S�geata maxim� �i minim�

Sub 250 2 12

- Parapete de dirijare — conf. STAS 1943—77.

- Indicatoare de avertizare — conf. STAS 1948—77.

- Stâlpi de fluier — conf. STAS 1848/1—71

2.5. In cazul trecerilor de nivel nep�zite, acestea vor trebui dotate cu :- Parapete de dirijare conf. STAS 1348—77.

- Indicatoare de avertizare conf. STAS 1843/1—71.

- Stâlpi de fluier conf. STAS 1748/1—71.

3. Treceri la nivel în incinta întreprinderilor

3.1. Alc�tuirea c�ii este identic� cu cea de la pct. 2.2.

3.2. În incinta trecerilor de nivel de regul� nu se semnalizeaz�.

3.3. Se pot monta la nevoie o parte din indicatoarele de la pct. 2.5. dup� caz — �i care în general vor fi prev�zute în proiect.

4. Prevederi comune

4.1. Toate lucr�rile de realizare a unei treceri de nivel se vor executa �i monta în conformitate cu Standardele men�ionate.

4.2. La recep�ia lucr�rilor se va verifica daca au fost executate conform prevederilor, normelor, standardelor, fa�� de care nu se admite nici o abatere.

[top]

CAPITOLUL 3. LUCR�RI ANEXE (INDICATOARE, BORNE, ETC)


1.1. Prezentul capitol se refer� la lucr�rile anexe ale unei c�i ferate, al c�ror scop este de a permite ca exploatarea liniei respective s� se poate face în cât mai bune condi�ii.

2. Prevederi comune

2.1. Toate lucr�rile anexe se vor executa �i monta în conformitate cu STAS-urile sau NlD-urile în vigoare.

2.2. Se va da o aten�ie deosebit� vopsirii corespunz�toare a indicatoarelor �i semnalizatoarelor si asigur�rii viabilit��ii de c�tre personalul de exploatare.

2.3. La recep�ia lucr�rilor se va verifica dac� au fost executate �i amplasate în conformitate cu proiectele, normele �i standardele care le reglementeaz�, fa�� de care nu se admite nici o abatere.

LISTA PRESCRIP�IILOR TEHNICE

A) Indicatoare de cale

1. Indicatoare kilometrice STAS 3236—79

2. Indicatoare hectometrice STAS 3236—79

3. Indicatoare de declivitate NID 251—61 MTTc

4. Indicatoare de vitez� NID 256—64 MTTc

5. Indicatoare de frânare NID 256—64 MTTc

6. Indicatoare pentru plugul de z�pad� NID 253—64 MTTc

7. Indicatoare de manevr� NID 249—64 MTTc

8. M�rci de siguran�� la aparatele de caleNID 258—73 MTTc

9. Indicatoare reper de curbe �i de aliniamente pentru c�i ferate NID 255—64 MTTc

B) Semnalizatoare

1. Indicatoare de semnalizare a trecerilor la nivel (vor fi descrise la capitolul 22)

C) Opritoare de cale ferat�

1. Opritoare din p�mânt �i balast STAS 4318-80

2. Opritoare metalice STAS 4318-80

[top]

Normativ C56-85

Documents

Transcript of Normativ C56-85