7/29/2019 Norma juridica - introducere in studiul dreptului

1/7

Norma juridica

Murariu Andrei SebastianDrept (zi) anul I

7/29/2019 Norma juridica - introducere in studiul dreptului

2/7

Cel mai potrivit mod pentru a incepe aceasta lucrare, este evident, sa precizam ce este

defapt norma juridica. In multe cursuri pe care le-am citit pentru efectuarea cu eficenta a acesteilucrari, am constat ca multi autori prefera sa considere norma juridica drept celula de baza a

dreptului. Vom vedea pe parcursul lucrari daca este intr-adevar asa.

Vom defini norma juridica ca o regula de conduita generala si impersonala, fiind

elaborata sau sanctionata de catre un organ compentent al statului, regula ce poate fi impusa la

nevoie prin mijloacele coercitive ale statului.

Daca norma juridica este celula de baza a dreptului, atunci e lesne de inteles ca ele suntdeosebit de importante pentru societatea noastra. Legiuitorul incearca sa reglementeze situatii din

societatea noastra, incearca sa treaca de la concret si particular la abstract si general. In fiecare zi

se ivesc situatii care ar trebui reglementate de catre legiuitor. Necesitatea unei noi norme se

observa din motivarea pe care orice proiect de lege o are. Acum e important sa nu confundam

norma juridica, care am putea spune in cazul acesta ca reprezinta o singura comanda, cu actulnormativ care reprezinta un ansamblu intreg de norme juridice. Astfel din legea 24/2000 privind

normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative observam ca orice act

normativ trebuie sa vina si cu o motivare, spre exemplu de ce e necesar acest act normativimpreuna cu normele juridice din el sau ce impact social va avea. Toate aceste raspunsuri se

gasesc in motivare.

Dupa aceasta motivare, pentru ca un act normativ sa treaca inspre promulgare este

necesar ca acesta sa primeasca avizul Consiliului Legislativ. Consiliul Legislativ este un organconsultativ de specialitate al Parlamentului Romniei, care are sarcina de a aviza proiectele de

acte normative n vederea sistematizrii, unificrii i coordonrii ntregii legislaii i de a ineevidena oficial a legislaiei Romniei. Consiliul Legislativ i-a nceput efectiv activitatea ladata de 1 aprilie 1996, dup aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare, elaborat ntemeiul art. 10 din Legea nr. 73/1993 pentru nfiinarea, organizarea i funcionarea Consiliului

Legislativ.

1

Trasaturile normei juridice

Cum spuneam mai sus, in preambul, norma juridica este o regula generala si

impersonala, fiind elaborta de catre un organ al statului competent, si care la nevoie se poateaplica prin forta coercitiva a statului. Din aceasta definitie observam astfel trasaturile normei

juridice si anume :

generala si impersonala caracterul obligatoriu o forma tipica este un raport intersubiectiv

1Consiliul Legislativ la adresahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Legislativ., accesat la data de 17.01.2013.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Legislativhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Legislativhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Legislativhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Legislativ

7/29/2019 Norma juridica - introducere in studiul dreptului

3/7

Generalitatea normei se refera la faptul ca nu se aplica doar unei situatii concrete, ci mai multor

situatii de acest gen. Aceasta generalitate vine si din faptul ca ea mai are un caracter siimpersonal. Asta inseamna, ca ea nu se aplica doar unor anumitor persoane ci tuturor. Ce-i drept,

sunt norme juridice care se aplica doar unor anumite categorii de persoane precum cele fizice2

sau cele juridice3

sau evident, ambelor categorii de persoane.

Deosebit de important, este caracterul obligatoriu pe care il are norma juridica. La ce ar

mai fi buna o norma juridica, daca ea nu ar mai fi respectata de catre oameni. Ar cadea inderizoriu si increderea in stat s-ar pierde.

4

Toate normele juridice sunt obligatorii. Nu se poate face o diferentiere in aceasta obligativitate a

normelor. Nu putem spune ca normele cuprinse intr-o lege organica sunt mai obligatorii decat

normele cuprinse intr-o ordonanta de urgenta a Guvernului.

Iuliana Savu preciza in cursul ei de Introducere in studiul dreptului, problema care s-ar creea

daca s-ar face o diferenta in aceasta obligativitate a normelor. Astfel, unii oameni ar respectadoar acte normative emise de catre Parlament, organ ce este investit cu puterea legislativa si, nu

ar respecta actele normative emise de catre Guvern, organ ce este investit cu putere executiva,actele emise de Guvern emanand de la o putere inferioara. De aceea, toate normele juridice sunt

obligatorii si nu trebuie puse la indoiala, indiferent ca ele se aplica mai rar sau altele mai des.

Trebuie mentionat aici, ca normele juridice nu se aplica in interesul unei persoane, ele suntmenite sa aduca bunastarea intregii societati si de aceea se ajunge destul de rar la impunerea

acestor norme prin intermediul fortei coercitive ale statului. In primul rand, subiectul de drept

respecta norma juridica in interesul lui, respecta norma codului rutier de a trece pe verde, pentruca astfel isi protejeaza viata. E drept, nu doar pentru ca e in interesul lor oamenii respecta aceste

norme juridice, le mai respecta pentru ca se si tem de constrangerea statului, care poate veni cu o

pedeapsa.

Orice norma juridica are o structura logica. Ea nu poate aparea sub orice forma, vine intr-o forma tipica si foarte exacta.

Norma juridica e compusa din trei parti si anume :

1. Ipoteza2. Dispozitia3. Sanctiunea

Ipoteza este parte a normei juridice, care ne spune cand se aplica norma juridica si caror

persoane se aplica aceasta norma juridica.

Aceste ipoteze pot fi de mai multe tipuri, avem astfel de exemplu ipoteza strict determinata carestabilieste cu exactitate conditiile de aplicare a dispozitiei normei juridice. Putem da exemplu

aici de norma juridica cu ipoteza strict determinata art. 770. din NCC 5

2NCC. art. 27. Persoan fizic este omul, privit individual, c titluar de drepturi i obligaii civile.

3NCC .art. 27. alin 3. Este persoan juridic orice form de organizare care, ntrunind condiiile cerute de lege, este

titular de drepturi i obligaii4

Lect. univ. dr. Roxana Mihaela Prisacariu Curs Introducere in studiul dreptului 17.01.2013

7/29/2019 Norma juridica - introducere in studiul dreptului

4/7

Ipoteze relativ determinate, sunt ipotezele care nu ne spun clar si in ce conditii se aplica

dispozitiile normei juridice. Mai avem si ipotezele simple in care este formulata o singuraconditie sau imprejurare pentru aplicarea dispozitiei si in final, ipotezele complexe in care sunt

formulate mai multe conditii si mai multe imprejurari pentru aplicarea dispozitiei.

Trecem acum la dispozitie. Reprezinta elementul normei juridice care prevede conduita

ce trebuie urmata in cazul ipotezei formulate. Unii autori considera dispozitia ca fiind partea cea

mai importanta a unei norme juridice, lucru destul de greu de contrazis avand in vedere ca potexista norme juridice ce se pot lipsi de unele elemente, avand doar dispozitia si sanctiunea insa

trebuie spus ca desi nu este prezenta, ipoteza se subintelege.

La fel ca si ipoteza, dispozitia este si ea strict determinata, atunci cand stabileste exact drepturile

si obligatiile subiectului si sunt folosite sintagme precum trebuie, are dreptul, este obligat, esteinterzis, este autorizat etc.

6Dupa cum vedem, in dispozitie este formulat caracterul obligatoriu

al normei juridice.

Mai avem si norme juridice cu dispozita relativ determinata, atunci cand se stabilesc variante de

conduita sau limite ale acesteia, urmand ca subiectii sa aleaga una dintre ele.

Sanctiunea, este al treilea element al normei juridice si este poate cel mai de temut.

Reprezinta consecintele nerespectarii dispozitiei. Prin sanctiune, se poate vedea foarte clar

raspunsul legiuitorului la nerespectarea normei juridice. Arata practic ce se va intampla cusubiectul care nu a vrut sa respecte norma emisa. Totusi, aparitia sanctiunii intr-un act normativ,

este un lucru pozitiv, trebuie privita ca o atentionare sau ca o masura de precautie, ca acel lucru

sa nu fie incalcat.

Sanctiunile, dupa natura lor sunt de trei tipuri si anume civile, care tin de ramura civila si de

regula sunt sanctiuni precum nulitatea contractului sau repararea prejudiciului creat. De naturapenala iar cea mai intalnita este privarea de libertate care inseamna inchisoare, mai exista

amenda penala sau decaderea din anumite drepturi. In ultimul rand mai avem amendaadministrativa care poate fi si ea de privare de libertate sau de mustrare, avertizare.

5Servituile se sting pe cale principal prin radierea lor din

cartea funciar pentru una din urmtoarele cauze:a) consolidarea, atunci cnd ambele fonduri ajung s aib acelaiproprietar;

b) renunarea proprietarului fondului dominant;c) ajungerea la termen;

d) rscumprarea;

e) imposibilitatea definitiv de exercitare;f) neuzul timp de 10 de ani;

g) dispariia oricrei utiliti a acestora.6 NCC . art. 14. Persoanele fizice i persoanele juridice participante la raporturile

juridice civile trebuie s i exercite drepturile i s i execute obligaiile cu

bun-credin, n acord cu ordinea public i bunele moravuri.

7/29/2019 Norma juridica - introducere in studiul dreptului

5/7

Aceste sanctiuni se mai clasifica si dupa gradul lor de determinare. Exista sanctiuni cu caracter

absolut determinat, atunci cand pentru o fapta exista un singur tip de sanctiune si de la care nu se

poate deroga. Nu exista o alternativa.7

Sanctiuni relativ determinate, sunt atunci cand exista mai multe metode de sanctiune si se poate

alege mai clar dintr-un cadru astfel mai larg ce fel de sanctiune sa se aplice.

Trebuie precizat ca sanctiunile acesta pot fi alternative, atunci cand statul trebuie sa aleaga din

mai multe pedepse una singura. Si mai pot fi si cumulative, poate alege mai multe pedepse.

Orice norma juridica trebuie sa aiba si o structura tehnico-legislativa, pe langa cea

logica.Normele sunt cuprinse in acte normative, iar de regula se apeleaza la o ordonare a acestornorme. Se apeleaza la aceasta ordonare, deoarece actul normativ si normele in sine trebuie sa fie

cat mai clare si cat mai concise si se incearca evitarea interpretarii lor in moduri multiple. De

asemenea, prin aceasta ordonare si limbajul scheletic daca vreti sa il denumim asa, se incearca

reducerea volumului de informatie. Ca sa argumentam aceasta afirmatie l-am putea cita pe

Ihering care spune ca legiuitorul trebuie sa gandeasca profund ca un filozof, dar trebuie sa se

exprime clar ca un taran. Ca sa dam un exemplu de ordonare a normelor intr-un act normativ,am putea spune ca intr-un act normativ vor exista toate dispozitiile in primele capitole aleactului, iar sanctiunea, va fi la final, fiind aceeasi pentru toate dispozitiile, astfel se reduce

semnificativ volumul actului, nerepetandu-se dupa fiecare dispozitie sanctiunea.

Vom face acum o clasificare a normelor juridice, dupa anumite criterii si anume : dupa

forta juridica, dupa caracterul reguluii prescrise, dupa sfera persoanelor carora se adreseaza,

normele cuprinse in coduri.

1.Dupa forta juridica avem mai multe norme. Vom analiza succint doar cateva dintre ele.

Asa cum este firesc, normele cu cel mai grad nivel de forta juridica si care sunt in top ierarhiei

sunt normele constitutionale. Principalul lor izvor fiind insasi Constitutia.8

Dupa normele juridice constitutionale, exista norme juridice cuprinse in legi, astfel avem legi

organice si legi ordinare. Parlamentul este inzestrat cu puterea legislativa, astfel, el este cel care

adopta si sanctioneaza legi organice, cele care reglementeaza anumite domenii9

si legi ordinare,cele care reglementeaza domenii cu o importanta mai redusa. Mai exista si ordonante date de

Guvern, ordonante prin care Guvernul isi atribuie intr-un fel puterea legislativa. Aceste

ordonante sunt simple si de urgenta. Desigur, mai sunt norme cuprinse in decrete, decretele suntdate in general de Presedinte. Iar ca o ultima forta juridica am putea preciza actele elaborate de

consiile locale.

2.Dupa regula prescrisa exista norme imperative si dispozitive. La randul lor acestea se

clasifica si ele in subcategorii. Incepand cu normele imperative, sunt acele norme care prin

7NCC. art. 1247. Este nul contractul ncheiat cu nclcarea unei dispoziii legale

instituite pentru ocrotirea unui interes general8Constitutia Romaniei. art 1. alin (5) n Romnia, respectarea Constituiei, a supremaiei sale i a legilor este

obligatorie.9

Lege organica la adresahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lege_organic%C4%83. , accesat la data de 20.01.2013

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lege_organic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Lege_organic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Lege_organic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Lege_organic%C4%83

7/29/2019 Norma juridica - introducere in studiul dreptului

6/7

natura lor impun o anumita conduita in cazul normelor onerative10

si care interzic o anumita

conduita cum sunt cele prohibitive.11

Normele dispozitive sunt cele care nu impun sau obliga la o conduita, ci mai degraba, permit,suplinesc sau recomanda o conduita. Astfel avem norme permisive care permit un anumit

comportament, norme supletive cele care suplinesc vointa din cauza lipsei de manifestare a ei din

partea subiectilor.12 Cum spuneam, exista si norme care apar atunci cand statul nu poate impune

o anumita conduita si astfel el recomanda o conduita.

3.Dupa sfera persoanelor carora se adreseaza normele juridice, exista norme juridice carese adreseaza tuturor persoanelor13 sau norme care se adreseaza doar persoanelor fizice cum sunt

de exemplu normele care reglementeaza casatoria. In final, norme care se adreseaza doar

persoanelor juridice de exemplu normele care consfintesc intemeierea persoanei juridice. Mai

putem adauga aici si ca unele norme nu se adreseaza doar persoanelor fie ele fizice si sau juridice

ci si unor organe de stat.

4.Normele cuprinse in Coduri fie penal sau civil sunt de doua tipuri si anume : norme

generale si norme speciale. Normele generale sunt cele care se aplica in mai multe cazuri,neexistand un caz particular pe cand o norma speciala se aplica doar intr-un anumit caz si deregula, daca este de ales intre aplicarea unei norme speciale si una generala, se va opta mereu

pentru norma speciala. Dar, de regula, trebuie sa se faca o corelare intre norma speciala si norma

generala pentru a nu se ajunge la solutii absurde. Tot aici mai putem spune si despre normele ce

stabilesc o regula, cum am dat exemple mai sus, si norme care stabilesc o exceptie de la acea

regula.

In ultimul rand vom spune cateva cuvinte despre modul prin care o norma juridica iese

din vigoare. Iesirea din vigoare a unei norme juridice poarta numele de abrogare. Abrogarea este

de mai multe feluri.

Este expresa directa atunci cand in actul normativ nou se precizeaza clar care norme juridice seabroga. Este expresa indirecta atunci cand nu se precizeaza exact care dispozitii se abroga insa se

stipuleaza ca toate dispozitiile contrare noului act normativ se abroga.

Pe langa abrogarea expresa, exista si abrogarea tacita, care dupa parerea mea seamana intr-un fel

sau altul cu abrogarea expresa indirecta si anume ca in actul normativ nou nu abroga dispozitiile

vechi insa e foarte clar ca acestea se abroga deoarce dispozitiile noi sunt total contrare celor

vechi.

Tot un fel de abrogare poate fi si caderea in desuetudine. Caderea in desuetudine se produce

atunci cand o norma juridica nu mai poate fi aplicata deoarece situatia pentru care a fost creata,

nu mai exista.

10NCC. art. 295. alin (1). Cstoria ncheiat n alte scopuri dect acela de a ntemeia o

familie este lovit de nulitate absolut.11

NCC. art 457. Adopia ntre frai, indiferent de sex, este interzis.12

NCC .art 772. alin (2). n caz de nenelegere ntre pri, instana poate supliniconsimmntul proprietarului fondului dominant. (legat de rescumpararea servitutii de trecere)13

Constitutia Romaniei. art. 44. alin (3). Nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauz de utilitate public,stabilit potrivit legii, cu dreapt i prealabil despgubire.

7/29/2019 Norma juridica - introducere in studiul dreptului

7/7

pentru alte resurse

http://jurisdictie.wordpress.com