08060303

NOILE GHIDURI DE RESUSCITARECARDIORESPIRATORIE (RCR)IntroducereCartea lui Safar ldquoABC of resuscitationrdquo (1957) a fost principalul ghidde resuscitare utilizat icircn medicina de urgenţă timp de aproape jumătate desecol Icircn anul 2005 bdquoformula lui Safarrdquo (ABC) a fost icircnlocuită de noileghiduri de resuscitare ldquoEuropean Resuscitation Council Guidelines forResuscitation 2005rdquo(1) ldquoInternational Liaison Committee on Resuscitation(ILCOR) 2005 International Consensus Conference on CardiopulmonaryResuscitationrdquo(2) care ne-au servit ca principală sursă bibliograficăLucrarea noastră va prezenta urmatoarele aspectebull date epidemiologicebull conceptul de ldquolanţ al supravieţuiriirdquobull prezentarea sintetică a principalelor schimbări survenite inghidurile de resuscitarebull ghidurile de support vital bazal la adultbull ghidurile de defibrilare automată electricăbull ghidurile de resuscitare cardiorespiratorie avansatăbull particularitaţile ghidurilor de resuscitare la copilEpidemiologieStopul cardiac este principala cauză de deces afectacircnd anualaproximativ 700000 de indivizi icircn Europa (3) şi aproximativ 460000 deindivizi icircn SUA (4)Etiologie SCR (5) CardiopatieBoli respiratoriiTraumaBoli cerebrovasculareAsfixieIntoxicaţii medicamentoaseAlte tentative suicid8244331222219096La prima analiză a ritmului ventricular aproximativ 40 dintrepacienţii aflaţi icircn stop cadio-respirator prezintă fibrilaţie ventriculară (FV)(6-9) Probabil că mulţi dintre pacienţii aflaţi icircn stop cardio-respirator au

fost la icircnceput icircn fibrilaţie sau tahicardie ventriculară chiar dacă icircnmomentul evaluării ECG ei prezintă asistolieResuscitarea Lanţul supravieţuirii (The chain of survival)Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo reprezintă paşii vitali caretrebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutorcalificat (telefonează la 112)2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapidresuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuireadupă un episod de fibrilaţie ventriculară (10-13)3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şidefibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 (14-21) Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scădereasupravieţuirii cu 10-15 (10-13)4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvatVictimele unui stop cardio-respirator au nevoie de manevre deresuscitare icircn cel mai scurt timp posibil Resuscitarea asigură un debitcardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitateatransformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracicesunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5minute după stop Defibrilarea icircntrerupe depolarizarea-repolarizareaanormală care apare icircn timpul fibrilaţiei ventriculare Icircn primele minutedupă o defibrilare reuşită frecvenţa cardiacă poate fi scăzută şi contracţiilepot fi ineficiente de aceea compresiile toracice sunt necesare icircn continuarePrincipalele modificări ale ghidurilor de resuscitareFormula lui SafarA - AirwayB - BreathingC - Circulate masaj cardiac (152 51)D - DrugsE - EKG7F - FibrillationG - Gauging (Evaluare)H - Human MentationI - Intensive CareFaţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multemodificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutareapulsului2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţiaartificială3 Defibrilarea

bull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct maiprecocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FVrefractare la 3 şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitareSuportul vital de bază la adult1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodicb) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se eliberează căile aeriene(o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune8capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridicămadibula)4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn dreptul guriipacientului)1048707 simteIcircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foartesuperficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod derespiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientultrebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nurespiră5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială

1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căilerespiratorii şi se pensează nasul1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii 3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă pacientul respirănormalb) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură lagură sau gură la nas)1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil saunu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile aratăcă MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei deresuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul desupravieţuire este comparabil cu cel din resuscitareautilizacircnd şi ventilaţia artificială (4849)1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min91048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul icircncepe sărespire normal7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizatALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULTRiscul la care se supune salvatorulAu fost raportate puţine cazuri icircn care salvatorul a suferit efecteadverse ale resuscitării rare cazuri de tuberculoză (22) sau SARS (23) iartransmiterea virusului HIV nu a fost raportatăPacientul nu răspunde la stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căile aerienePacientul nu respiră normal Sunaţi la 11230 de compresii toraciceRCR 30210Recunoaşterea stopului cardiorespiratorVerificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă deconfirmare a circulaţiei (24) Totodată nu există dovezi că mişcarearespiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţieiAşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacăpacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normalVentilaţiaIcircn timpul RCR scopul ventilaţiei este de a menţine oxigenareaadecvată a sacircngelui Volumul curent frecvenţa respiratorie optimă şiconcentraţia optimă de oxigen din aerul inspirat pentru a obţine o oxigenare

adecvată nu sunt cunoscute icircn totalitate De aceea recomandările se fac pebaza următoarelor observaţii1 Volumele curente trebuiesc sa fie mai mici decacirct normalul darfrecvenţa respiratorie mai mare (25)2 Hiperventilaţia este nocivă deoarece creşte presiuneaintratoracică determinacircnd o scădere a reicircntoarcerii venoase (26)3 Cacircnd pacientul este ventilat fără protecţie un volum curent de1l produce o distensie gastrică semnificativ mai mare decacirctunul de 500 ml (27)4 La adult ventilaţia cu volume mici 500-600ml este adecvată5 Icircntreruperile frecvente din compresia toracelui au un efectnegativ asupra supravieţuiriiSe recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si cu volum suficientpentru a determina mişcarea toracelui dar să se eviterespiraţiile prea puternice2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircncare cea gură la gură nu este posibilăMasajul cardiac extern(MCE)MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiuniiintratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poateproduce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiuneaarterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg (28) MCE11generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircndprobabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacăprimul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps (29)Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile salvatorului trebuiesa fie aşezate icircn centrul toracelui (30)2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min (31-33)3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm (34-35)4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa revină icircnpoziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu cea adecompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficientDefibrilarea electrică automatăRCR icircnaintea defibrilăriiFolosirea imediată a defibrilatorului odată ce acesta este disponibil afost un element cheie icircn toate ghidurile de RCR de pacircnă acum fiindconsiderată de importanţă capitală pentru tratamentul fibrilaţiei ventriculareAcest concept a fost combătut deoarece dovezile au sugerat că efectuareaMCE icircnaintea folosirii defibrilatorului ar putea creşte supravieţuirea dacă

timpul scurs pacircnă la sosirea ambulanţei este mai mare de 5 minuteFazele fibrilaţiei ventriculare1 Electrică (~ 4 minute)2 Circulatorie (min 4-10)bull epuizare energetică miocardicăbull defibrilarea directă este ineficientăbull masajul cardiac extern creşte şansele unei defibrilări reuşite(50)3 Metabolică ndash icircn această fază supravieţuirea este improbabilă (51)12Algoritm de folosire a defibrilatorului extern automat(AED)Pacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aeriene căutaţi semne de viaţă RCP 302 pacircnă este disponibil AEDTrimiteţi sau mergeţi după AEDSunaţi la 112ŞocrecomandatŞocnerecomandat1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicReluaţi imediat RCP 302 pentru 2 minuteAED evalueazăritmulReluaţi imediat RCP 302 pentru 2 minuteChemaţi ajutorSe continuă RCR pacircnăcacircnd pacientul respirănormal

13Suportul vital avansat la adultIntroducereTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator (SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupeRitmurile şocabileLa adult cea mai comună tulburare de ritm la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară (36)1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonară(RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 3022 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelele

bull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat (37) iar icircntacircrzierea datorată palpării pulsului ar putea compromite cordul (38)3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevalueazăbull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV se administreazăo fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP145 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircncontinuare FVbull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCPReevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşităLovitura precordialăSe va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficientVentilaţia mecanică şi securizarea căilor aerieneIntubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţiaRitmurile nonşocabileRitmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistoliaPacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi

disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardicedar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls detectabilăAEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă15aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire apacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu esteidentificată sau nu poate fi tratatăDacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele deresuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanicede 302Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şiteoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagoliticde aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrareade rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea seadmi-nistrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximăa vagului)Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permiteventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţiritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici omodificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizaticircncercaţi să palpaţi pulsulCacircnd este pus diagnosticul de asistolie trebuie căutate pe ECG atentundele ldquoPrdquo deoarece acest tip de asistolie ar putea răspunde la pacingcardiac FV cu unde mici este dificil de deosebit de asistolie şi nu răspundela şocuri Continuarea RCP ar putea icircmbunătăţi amplitudinea şi frecvenţaundelor şi ar putea creşte şansele unei defibrilări reuşiteIcircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul treceicircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FVCăi de administrare a medicamentelorCalea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn sistemul venos periferic cacirct şi pecateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircncazul administrării pe cateter central (39) pentru a monta cateterul ar trebuiicircntreruptă RCP ceea ce nu este corect Drogurile administrate icircn sistemulvenos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şide ridicarea extremităţilorCăi de administrare alternativăSunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilăCalea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şila adulţi (40) Drogurile administrate intraosos ating o concentraţieplasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe catetervenos central16Algoritm de resuscitare cardiorespiratorie avansataPacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aerienecăutaţi semne de viaţăRCP 302 pacircnă este

disponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continuu odată securizate căileaerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 302 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediatRCP 302 pentru 2minute

17Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nueste disponibilăIcircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratrahealeste de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv (41-42) Dacăse administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură oabsorbţie mai bună)Drogurile1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in 10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3 şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5 pacircnă la 20 ml) rarr plusmnrepetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24hbull reacţii adverse bradicardie hipotensiune3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40 mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg prima oră)5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri

4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn repetare la 10-15min6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev7 Calciu (sol 10)18bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetatParticularităţile ghidurilor de RCR la copilNoile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul deresuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţidin cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul căaceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea esteconsiderabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicat(adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă oechipă specializată (52-54)Raportul compresiiventilaţiiSe recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să sepractice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi saumai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152 (55-57)19Masajul cardiac externLa sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvatoriar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici (58-59) La copilul maimare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macirciniDefibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele electrice automate suntcapabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar puteasă recomande incorect administrarea unui şoc Conform noilor ghiduri deresuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an(4Jkgc) (60) Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosireapadelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelelepentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţiRCP la copii-droguriProdus Diluţia Doza ivpevAdrenalina(f 1mgml)

1mg10ml(100μgml)10μgkg(1ml10kg)Atropina(f 1mgml)1mg10ml(100μgml)20-40μgkg2-4ml10kgBicarbonat de Na 84(1mEqml) 1mEqkgXilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg20Suportul vital bazal la copiiPacientul nu răspundela stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căileaeriene5 respiraţii succesivePacientul nu răspunde icircn continuarela stimuli (lipsă puls)RCR152După 1 minut chemaţi echipa deresuscitare apoi continuaţi RCR21Suportul vital avansat la copilPacientul nu răspunde la stimuliIcircncepeţi RCP comformsuportului vital de bazăRCP 152 pacircnă estedisponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continu odată securizate căile aerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC4Jkgc sauAEDCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 152 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediat

RCP 152 pentru 2minute

22Concluzii1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificăriBIBLIOGRAFIE1 Resuscitation 2005 67S1 S1-S1892 Resuscitation 2005 67 1-3413 SAUS S et al Task Force of the European Society of Cardiology on CardiovascularMortality and Morbidity Statistics in Europe Eur Heart J 1997 18 1231-484 American Heart Association Heart Disease and Stroke Statistics ndash 2005Uptodate5 SARAVANAN P et al A survey of resuscitation training needs of senioranesthetists Resuscitation 2005 64 93-66 COBB LA FAHRENBRUCH CE OLSUFKA M COPASS MKChanging incidence of out-of-hospital ventricular fibrillation 1980-2000 JAMA 20022883008-137 REA TD EISENBERG MS SINIBALDI G WHITE RD Incidence ofEMS - treated out-of-hospital cardiac arrest in the United States Resuscitation 20046317-248 VAILLANCOURT C STIELL IG Cardiac arrest care and emergencymedical services in Canada Can J Cardiol 2004 201081-909 WAALEWIJN RA de VOS R KOSTER RW Out-of-hospital cardiacarrests in Amsterdam and its surrounding areas results from the Amsterdam resuscitationstudy (ARREST) in lsquoUtsteinrsquo style Resuscitation 1998 38157-6710 VALENZUELA TD ROE DJ CRETIN S SPAITE DW LARSENMP Estimating effectiveness of cardiac arrest interventionsa logistic regression survivalmodel Circulation 1997 963308-1311 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J Factors modifying the effectof bystander cardiopulmonary resuscitation on survival in out-of-hospital cardiac arrestpatients in Sweden Eur Heart J 2001 22511-92312 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J GARDELOV B Survivalafter cardiac arrest outside hospital in Sweden Swedish Cardiac Arrest RegistryResuscitation 1998 3629-3613 WAALEWIJN RA De VOS R TIJSSEN JGP KOSTER RW Survivalmodels for out-of-hospital cardiopulmonary resuscitation from the perspectives of thebystander the first responder and the paramedic Resuscitation 2001 51113-2214 WEAVER WD HILL D FAHRENBRUCH CE et al Use of theautomatic external defibrillator in the management of out-ofhospital cardiac arrest NEngl J Med 1988 319661-615 AUBLE TE MENEGAZZI JJ PARIS PM Effect of out-ofhospital

defibrillation by basic life support providers oncardiac arrest mortality a metaanalysisAnn Emerg Med 1995 25642-5816 STIELL IG WELLS GA DeMAIO VJ et al Modifiable factorsassociated with improved cardiac arrest survival in a multicenter basic life supportdefibrillation system OPALS Study Phase I results Ontario Prehospital AdvancedLifeSupport Ann Emerg Med 1999 3344-5017 STIELL IG WELLS GA FIELD BJ et al Improved out-of-hospitalcardiac arrest survival through the inexpensive optimization of an existing defibrillationprogram OPALS study phase II Ontario Prehospital Advanced Life Support JAMA 19992811175-8118 CAFFREY S Feasibility of public access to defibrillation Curr Opin CritCare 2002 8195-819 OrsquoROURKE MF DONALDSON E GEDDES JS An airline cardiacarrest program Circulation 1997 962849-5320 PAGE RL HAMDAN MH McKENAS DK Defibrillation aboard acommercial aircraft Circulation 1998 971429-3021 VALENZUELA TD ROE DJ NICHOL G CLARK LL SPAITEDW HARDMAN RG Outcomes of rapid defibrillation by security officers aftercardiac arrest in casinos N Engl J Med 2000 3431206-922 HEILMAN KM MUSCHENHEIM C Primary cutaneous tuberculosisresulting from mouth-to-mouth respiration N Engl J Med 1965 2731035-623 CHRISTIAN MD LOUTFY M McDONALD LC et al Possible SARScoronavirus transmission during cardiopulmonary resuscitation Emerg Infect Dis 200410287-9324 BAHR J KLINGLER H PANZER W RODE H KETTLER D Skills oflay people in checking the carotid pulse Resuscitation 1997 3523-625 BASKETT P NOLAN J PARR M Tidal volumes which are perceived tobe adequate for resuscitation Resuscitation 1996 31231-426 AUFDERHEIDE TP SIGURDSSON G PIRRALLO RG et alHyperventilation - induced hypotension during cardiopulmonary resuscitation Circulation2004 1091960-527 WENZEL V IDRIS AH BANNER MJ KUBILIS PS WILLIAMSJLJ Influence of tidal volume on the distribution of gas between the lungs and stomach inthe nonintubated patient receiving positive-pressure ventilation Crit Care Med 199826364-82428 PARADIS NA MARTIN GB GOETTING MG et al Simultaneousaortic jugular bulb and right atrial pressures during cardiopulmonary resuscitation inhumans Insights into mechanisms Circulation 1989 80361-829 WIK L HANSEN TB FYLLING F et al Delaying defibrillation to givebasic cardiopulmonary resuscitation to patients with out-of-hospital ventricularfibrillation a randomized trial JAMA 2003 2891389-9530 HANDLEY AJ Teaching hand placement for chest compression ndash a simplertechnique Resuscitation 2002 5329-3631 YU T WEIL MH TANG W et al Adverse outcomes of interruptedprecordial compression during automated defibrillation Circulation 2002 106368-7232 SWENSON RD WEAVER WD NISKANEN RA MARTIN JDAHLBERG S Hemodynamics in humans during conventional and experimentalmethods of cardiopulmonary resuscitation Circulation 1988 78630-933 KERN KB SANDERS AB RAIFE J MILANDER MM OTTO CWEWY GA A study of chest compression rates during cardiopulmonary resuscitation inhumans the importance of rate-directed chest compressions Arch Intern Med 1992152145-934 ABELLA BS ALVARADO JP MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during in-hospital cardiac arrest JAMA 2005 293305-10

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

fost la icircnceput icircn fibrilaţie sau tahicardie ventriculară chiar dacă icircnmomentul evaluării ECG ei prezintă asistolieResuscitarea Lanţul supravieţuirii (The chain of survival)Conceptul bdquoLanţului supravieţuiriirdquo reprezintă paşii vitali caretrebuiesc urmaţi pentru o resuscitare reuşită1 Recunoaşterea imediată a urgenţei si apel pentru ajutorcalificat (telefonează la 112)2 Icircnceperea manevrelor de resuscitare cacirct mai rapidresuscitarea imediată poate dubla sau tripla supravieţuireadupă un episod de fibrilaţie ventriculară (10-13)3 Defibrilarea cacirct mai rapidă resuscitarea imediată şidefibrilarea poate determina o rată de supravieţuire de 49-75 (14-21) Fiecare minut de icircntacircrziere duce la scădereasupravieţuirii cu 10-15 (10-13)4 Asigurarea unui suport vital avansat adecvatVictimele unui stop cardio-respirator au nevoie de manevre deresuscitare icircn cel mai scurt timp posibil Resuscitarea asigură un debitcardiac mic dar esenţial către inimă şi creier Aceasta creşte probabilitateatransformării unei fibrilaţii ventriculare icircn ritm sinusal Compresiile toracicesunt deosebit de importante dacă nu poate fi aplicat un şoc icircn primele 5minute după stop Defibrilarea icircntrerupe depolarizarea-repolarizareaanormală care apare icircn timpul fibrilaţiei ventriculare Icircn primele minutedupă o defibrilare reuşită frecvenţa cardiacă poate fi scăzută şi contracţiilepot fi ineficiente de aceea compresiile toracice sunt necesare icircn continuarePrincipalele modificări ale ghidurilor de resuscitareFormula lui SafarA - AirwayB - BreathingC - Circulate masaj cardiac (152 51)D - DrugsE - EKG7F - FibrillationG - Gauging (Evaluare)H - Human MentationI - Intensive CareFaţă de formula lui Safar noile ghiduri de RCR prezintă mai multemodificări iar cele mai importante sunt enumerate mai jos1 Recunoaşterea imediată a urgenţei ndash stopul cardio-respirator (SCR)ndash prin faptul că pacientul nu răspunde la stimuli şi nu prin căutareapulsului2 Masajul cardiac extern (MCE) iniţiat rapid menţinut continuu100min icircn mijlocul sternului cu un raport compresiirespiraţii302 ndash element esenţial icircn RCR mai important decacirct ventilaţiaartificială3 Defibrilarea

bull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct maiprecocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FVrefractare la 3 şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitareSuportul vital de bază la adult1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodicb) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se eliberează căile aeriene(o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune8capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridicămadibula)4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn dreptul guriipacientului)1048707 simteIcircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foartesuperficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod derespiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientultrebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nurespiră5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială

1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căilerespiratorii şi se pensează nasul1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii 3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă pacientul respirănormalb) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură lagură sau gură la nas)1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil saunu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile aratăcă MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei deresuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul desupravieţuire este comparabil cu cel din resuscitareautilizacircnd şi ventilaţia artificială (4849)1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min91048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul icircncepe sărespire normal7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizatALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULTRiscul la care se supune salvatorulAu fost raportate puţine cazuri icircn care salvatorul a suferit efecteadverse ale resuscitării rare cazuri de tuberculoză (22) sau SARS (23) iartransmiterea virusului HIV nu a fost raportatăPacientul nu răspunde la stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căile aerienePacientul nu respiră normal Sunaţi la 11230 de compresii toraciceRCR 30210Recunoaşterea stopului cardiorespiratorVerificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă deconfirmare a circulaţiei (24) Totodată nu există dovezi că mişcarearespiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţieiAşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacăpacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normalVentilaţiaIcircn timpul RCR scopul ventilaţiei este de a menţine oxigenareaadecvată a sacircngelui Volumul curent frecvenţa respiratorie optimă şiconcentraţia optimă de oxigen din aerul inspirat pentru a obţine o oxigenare

adecvată nu sunt cunoscute icircn totalitate De aceea recomandările se fac pebaza următoarelor observaţii1 Volumele curente trebuiesc sa fie mai mici decacirct normalul darfrecvenţa respiratorie mai mare (25)2 Hiperventilaţia este nocivă deoarece creşte presiuneaintratoracică determinacircnd o scădere a reicircntoarcerii venoase (26)3 Cacircnd pacientul este ventilat fără protecţie un volum curent de1l produce o distensie gastrică semnificativ mai mare decacirctunul de 500 ml (27)4 La adult ventilaţia cu volume mici 500-600ml este adecvată5 Icircntreruperile frecvente din compresia toracelui au un efectnegativ asupra supravieţuiriiSe recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si cu volum suficientpentru a determina mişcarea toracelui dar să se eviterespiraţiile prea puternice2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircncare cea gură la gură nu este posibilăMasajul cardiac extern(MCE)MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiuniiintratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poateproduce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiuneaarterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg (28) MCE11generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircndprobabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacăprimul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps (29)Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile salvatorului trebuiesa fie aşezate icircn centrul toracelui (30)2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min (31-33)3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm (34-35)4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa revină icircnpoziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu cea adecompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficientDefibrilarea electrică automatăRCR icircnaintea defibrilăriiFolosirea imediată a defibrilatorului odată ce acesta este disponibil afost un element cheie icircn toate ghidurile de RCR de pacircnă acum fiindconsiderată de importanţă capitală pentru tratamentul fibrilaţiei ventriculareAcest concept a fost combătut deoarece dovezile au sugerat că efectuareaMCE icircnaintea folosirii defibrilatorului ar putea creşte supravieţuirea dacă

timpul scurs pacircnă la sosirea ambulanţei este mai mare de 5 minuteFazele fibrilaţiei ventriculare1 Electrică (~ 4 minute)2 Circulatorie (min 4-10)bull epuizare energetică miocardicăbull defibrilarea directă este ineficientăbull masajul cardiac extern creşte şansele unei defibrilări reuşite(50)3 Metabolică ndash icircn această fază supravieţuirea este improbabilă (51)12Algoritm de folosire a defibrilatorului extern automat(AED)Pacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aeriene căutaţi semne de viaţă RCP 302 pacircnă este disponibil AEDTrimiteţi sau mergeţi după AEDSunaţi la 112ŞocrecomandatŞocnerecomandat1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicReluaţi imediat RCP 302 pentru 2 minuteAED evalueazăritmulReluaţi imediat RCP 302 pentru 2 minuteChemaţi ajutorSe continuă RCR pacircnăcacircnd pacientul respirănormal

13Suportul vital avansat la adultIntroducereTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator (SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupeRitmurile şocabileLa adult cea mai comună tulburare de ritm la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară (36)1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonară(RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 3022 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelele

bull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat (37) iar icircntacircrzierea datorată palpării pulsului ar putea compromite cordul (38)3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevalueazăbull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV se administreazăo fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP145 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircncontinuare FVbull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCPReevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşităLovitura precordialăSe va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficientVentilaţia mecanică şi securizarea căilor aerieneIntubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţiaRitmurile nonşocabileRitmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistoliaPacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi

disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardicedar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls detectabilăAEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă15aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire apacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu esteidentificată sau nu poate fi tratatăDacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele deresuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanicede 302Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şiteoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagoliticde aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrareade rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea seadmi-nistrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximăa vagului)Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permiteventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţiritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici omodificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizaticircncercaţi să palpaţi pulsulCacircnd este pus diagnosticul de asistolie trebuie căutate pe ECG atentundele ldquoPrdquo deoarece acest tip de asistolie ar putea răspunde la pacingcardiac FV cu unde mici este dificil de deosebit de asistolie şi nu răspundela şocuri Continuarea RCP ar putea icircmbunătăţi amplitudinea şi frecvenţaundelor şi ar putea creşte şansele unei defibrilări reuşiteIcircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul treceicircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FVCăi de administrare a medicamentelorCalea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn sistemul venos periferic cacirct şi pecateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircncazul administrării pe cateter central (39) pentru a monta cateterul ar trebuiicircntreruptă RCP ceea ce nu este corect Drogurile administrate icircn sistemulvenos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şide ridicarea extremităţilorCăi de administrare alternativăSunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilăCalea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şila adulţi (40) Drogurile administrate intraosos ating o concentraţieplasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe catetervenos central16Algoritm de resuscitare cardiorespiratorie avansataPacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aerienecăutaţi semne de viaţăRCP 302 pacircnă este

disponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continuu odată securizate căileaerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 302 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediatRCP 302 pentru 2minute

17Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nueste disponibilăIcircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratrahealeste de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv (41-42) Dacăse administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură oabsorbţie mai bună)Drogurile1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in 10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3 şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5 pacircnă la 20 ml) rarr plusmnrepetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24hbull reacţii adverse bradicardie hipotensiune3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40 mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg prima oră)5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri

4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn repetare la 10-15min6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev7 Calciu (sol 10)18bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetatParticularităţile ghidurilor de RCR la copilNoile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul deresuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţidin cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul căaceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea esteconsiderabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicat(adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă oechipă specializată (52-54)Raportul compresiiventilaţiiSe recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să sepractice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi saumai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152 (55-57)19Masajul cardiac externLa sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvatoriar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici (58-59) La copilul maimare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macirciniDefibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele electrice automate suntcapabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar puteasă recomande incorect administrarea unui şoc Conform noilor ghiduri deresuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an(4Jkgc) (60) Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosireapadelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelelepentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţiRCP la copii-droguriProdus Diluţia Doza ivpevAdrenalina(f 1mgml)

1mg10ml(100μgml)10μgkg(1ml10kg)Atropina(f 1mgml)1mg10ml(100μgml)20-40μgkg2-4ml10kgBicarbonat de Na 84(1mEqml) 1mEqkgXilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg20Suportul vital bazal la copiiPacientul nu răspundela stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căileaeriene5 respiraţii succesivePacientul nu răspunde icircn continuarela stimuli (lipsă puls)RCR152După 1 minut chemaţi echipa deresuscitare apoi continuaţi RCR21Suportul vital avansat la copilPacientul nu răspunde la stimuliIcircncepeţi RCP comformsuportului vital de bazăRCP 152 pacircnă estedisponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continu odată securizate căile aerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC4Jkgc sauAEDCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 152 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediat

RCP 152 pentru 2minute

22Concluzii1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificăriBIBLIOGRAFIE1 Resuscitation 2005 67S1 S1-S1892 Resuscitation 2005 67 1-3413 SAUS S et al Task Force of the European Society of Cardiology on CardiovascularMortality and Morbidity Statistics in Europe Eur Heart J 1997 18 1231-484 American Heart Association Heart Disease and Stroke Statistics ndash 2005Uptodate5 SARAVANAN P et al A survey of resuscitation training needs of senioranesthetists Resuscitation 2005 64 93-66 COBB LA FAHRENBRUCH CE OLSUFKA M COPASS MKChanging incidence of out-of-hospital ventricular fibrillation 1980-2000 JAMA 20022883008-137 REA TD EISENBERG MS SINIBALDI G WHITE RD Incidence ofEMS - treated out-of-hospital cardiac arrest in the United States Resuscitation 20046317-248 VAILLANCOURT C STIELL IG Cardiac arrest care and emergencymedical services in Canada Can J Cardiol 2004 201081-909 WAALEWIJN RA de VOS R KOSTER RW Out-of-hospital cardiacarrests in Amsterdam and its surrounding areas results from the Amsterdam resuscitationstudy (ARREST) in lsquoUtsteinrsquo style Resuscitation 1998 38157-6710 VALENZUELA TD ROE DJ CRETIN S SPAITE DW LARSENMP Estimating effectiveness of cardiac arrest interventionsa logistic regression survivalmodel Circulation 1997 963308-1311 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J Factors modifying the effectof bystander cardiopulmonary resuscitation on survival in out-of-hospital cardiac arrestpatients in Sweden Eur Heart J 2001 22511-92312 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J GARDELOV B Survivalafter cardiac arrest outside hospital in Sweden Swedish Cardiac Arrest RegistryResuscitation 1998 3629-3613 WAALEWIJN RA De VOS R TIJSSEN JGP KOSTER RW Survivalmodels for out-of-hospital cardiopulmonary resuscitation from the perspectives of thebystander the first responder and the paramedic Resuscitation 2001 51113-2214 WEAVER WD HILL D FAHRENBRUCH CE et al Use of theautomatic external defibrillator in the management of out-ofhospital cardiac arrest NEngl J Med 1988 319661-615 AUBLE TE MENEGAZZI JJ PARIS PM Effect of out-ofhospital

defibrillation by basic life support providers oncardiac arrest mortality a metaanalysisAnn Emerg Med 1995 25642-5816 STIELL IG WELLS GA DeMAIO VJ et al Modifiable factorsassociated with improved cardiac arrest survival in a multicenter basic life supportdefibrillation system OPALS Study Phase I results Ontario Prehospital AdvancedLifeSupport Ann Emerg Med 1999 3344-5017 STIELL IG WELLS GA FIELD BJ et al Improved out-of-hospitalcardiac arrest survival through the inexpensive optimization of an existing defibrillationprogram OPALS study phase II Ontario Prehospital Advanced Life Support JAMA 19992811175-8118 CAFFREY S Feasibility of public access to defibrillation Curr Opin CritCare 2002 8195-819 OrsquoROURKE MF DONALDSON E GEDDES JS An airline cardiacarrest program Circulation 1997 962849-5320 PAGE RL HAMDAN MH McKENAS DK Defibrillation aboard acommercial aircraft Circulation 1998 971429-3021 VALENZUELA TD ROE DJ NICHOL G CLARK LL SPAITEDW HARDMAN RG Outcomes of rapid defibrillation by security officers aftercardiac arrest in casinos N Engl J Med 2000 3431206-922 HEILMAN KM MUSCHENHEIM C Primary cutaneous tuberculosisresulting from mouth-to-mouth respiration N Engl J Med 1965 2731035-623 CHRISTIAN MD LOUTFY M McDONALD LC et al Possible SARScoronavirus transmission during cardiopulmonary resuscitation Emerg Infect Dis 200410287-9324 BAHR J KLINGLER H PANZER W RODE H KETTLER D Skills oflay people in checking the carotid pulse Resuscitation 1997 3523-625 BASKETT P NOLAN J PARR M Tidal volumes which are perceived tobe adequate for resuscitation Resuscitation 1996 31231-426 AUFDERHEIDE TP SIGURDSSON G PIRRALLO RG et alHyperventilation - induced hypotension during cardiopulmonary resuscitation Circulation2004 1091960-527 WENZEL V IDRIS AH BANNER MJ KUBILIS PS WILLIAMSJLJ Influence of tidal volume on the distribution of gas between the lungs and stomach inthe nonintubated patient receiving positive-pressure ventilation Crit Care Med 199826364-82428 PARADIS NA MARTIN GB GOETTING MG et al Simultaneousaortic jugular bulb and right atrial pressures during cardiopulmonary resuscitation inhumans Insights into mechanisms Circulation 1989 80361-829 WIK L HANSEN TB FYLLING F et al Delaying defibrillation to givebasic cardiopulmonary resuscitation to patients with out-of-hospital ventricularfibrillation a randomized trial JAMA 2003 2891389-9530 HANDLEY AJ Teaching hand placement for chest compression ndash a simplertechnique Resuscitation 2002 5329-3631 YU T WEIL MH TANG W et al Adverse outcomes of interruptedprecordial compression during automated defibrillation Circulation 2002 106368-7232 SWENSON RD WEAVER WD NISKANEN RA MARTIN JDAHLBERG S Hemodynamics in humans during conventional and experimentalmethods of cardiopulmonary resuscitation Circulation 1988 78630-933 KERN KB SANDERS AB RAIFE J MILANDER MM OTTO CWEWY GA A study of chest compression rates during cardiopulmonary resuscitation inhumans the importance of rate-directed chest compressions Arch Intern Med 1992152145-934 ABELLA BS ALVARADO JP MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during in-hospital cardiac arrest JAMA 2005 293305-10

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

bull icircn FV sau tahicardia ventriculară (TV) fără puls cacirct maiprecocebull 360 J din start la defibrilatoarele unipolarebull un singur şoc4 Droguribull renunţare la adrenalină icircn doze maribull amiodarona antiaritmic de primă intenţie icircn cazul FVrefractare la 3 şocuri electrice5 Hipotermia moderată postresuscitareSuportul vital de bază la adult1 Verifică siguranţa mediuluilocului2 Verifică daca victima răspunde1048707 scuturare umeri1048707 ldquosunteţi bine totul e icircn regulărdquo3 a) Dacă pacientul răspunde1048707 se lasă pacientul icircn poziţia găsită1048707 se reevaluează starea pacientului periodicb) Dacă pacientul nu răspunde1048707 strigă după ajutor1048707 poziţionare icircn decubit dorsal şi se eliberează căile aeriene(o macircnă se poziţionează pe fruntea pacientului şi se pune8capul icircn hiperextensie icircn timp ce cu cealaltă macircnă se ridicămadibula)4 Verifică dacă pacientul respiră1048707 priveşte (se urmăresc mişcările toracelui)1048707 ascultă (se ascultă cu urechea poziţionată icircn dreptul guriipacientului)1048707 simteIcircn primele minute după un stop cardiac victima poate să respire foartesuperficial sau foarte neregulat Nu trebuie confundat acest mod derespiraţie cu cel normal de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de10 secunde iar dacă există dubii asupra modului icircn care respiră pacientultrebuie luată o atitudine conformă cu cea din cazul icircn care pacientul nurespiră5 a) Dacă respiră normal1048707 se aşează icircn poziţia de siguranţă1048707 apel pentru ambulanţă1048707 evaluare continuăb) Dacă nu respiră normal1048707 trimite după sau cheamă ambulanţa1048707 masaj cardiac extern1048707 se poziţionează macircinile icircn centrul toracelui victimei1048707 se comprimă sternul aproximativ 4-5 cm1048707 frecvenţa compresiilor 100min6 a) Se combină compresiile toracice cu ventilaţia artificială

1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căilerespiratorii şi se pensează nasul1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii 3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă pacientul respirănormalb) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură lagură sau gură la nas)1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil saunu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile aratăcă MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei deresuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul desupravieţuire este comparabil cu cel din resuscitareautilizacircnd şi ventilaţia artificială (4849)1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min91048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul icircncepe sărespire normal7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizatALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULTRiscul la care se supune salvatorulAu fost raportate puţine cazuri icircn care salvatorul a suferit efecteadverse ale resuscitării rare cazuri de tuberculoză (22) sau SARS (23) iartransmiterea virusului HIV nu a fost raportatăPacientul nu răspunde la stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căile aerienePacientul nu respiră normal Sunaţi la 11230 de compresii toraciceRCR 30210Recunoaşterea stopului cardiorespiratorVerificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă deconfirmare a circulaţiei (24) Totodată nu există dovezi că mişcarearespiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţieiAşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacăpacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normalVentilaţiaIcircn timpul RCR scopul ventilaţiei este de a menţine oxigenareaadecvată a sacircngelui Volumul curent frecvenţa respiratorie optimă şiconcentraţia optimă de oxigen din aerul inspirat pentru a obţine o oxigenare

adecvată nu sunt cunoscute icircn totalitate De aceea recomandările se fac pebaza următoarelor observaţii1 Volumele curente trebuiesc sa fie mai mici decacirct normalul darfrecvenţa respiratorie mai mare (25)2 Hiperventilaţia este nocivă deoarece creşte presiuneaintratoracică determinacircnd o scădere a reicircntoarcerii venoase (26)3 Cacircnd pacientul este ventilat fără protecţie un volum curent de1l produce o distensie gastrică semnificativ mai mare decacirctunul de 500 ml (27)4 La adult ventilaţia cu volume mici 500-600ml este adecvată5 Icircntreruperile frecvente din compresia toracelui au un efectnegativ asupra supravieţuiriiSe recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si cu volum suficientpentru a determina mişcarea toracelui dar să se eviterespiraţiile prea puternice2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircncare cea gură la gură nu este posibilăMasajul cardiac extern(MCE)MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiuniiintratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poateproduce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiuneaarterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg (28) MCE11generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircndprobabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacăprimul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps (29)Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile salvatorului trebuiesa fie aşezate icircn centrul toracelui (30)2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min (31-33)3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm (34-35)4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa revină icircnpoziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu cea adecompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficientDefibrilarea electrică automatăRCR icircnaintea defibrilăriiFolosirea imediată a defibrilatorului odată ce acesta este disponibil afost un element cheie icircn toate ghidurile de RCR de pacircnă acum fiindconsiderată de importanţă capitală pentru tratamentul fibrilaţiei ventriculareAcest concept a fost combătut deoarece dovezile au sugerat că efectuareaMCE icircnaintea folosirii defibrilatorului ar putea creşte supravieţuirea dacă

timpul scurs pacircnă la sosirea ambulanţei este mai mare de 5 minuteFazele fibrilaţiei ventriculare1 Electrică (~ 4 minute)2 Circulatorie (min 4-10)bull epuizare energetică miocardicăbull defibrilarea directă este ineficientăbull masajul cardiac extern creşte şansele unei defibrilări reuşite(50)3 Metabolică ndash icircn această fază supravieţuirea este improbabilă (51)12Algoritm de folosire a defibrilatorului extern automat(AED)Pacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aeriene căutaţi semne de viaţă RCP 302 pacircnă este disponibil AEDTrimiteţi sau mergeţi după AEDSunaţi la 112ŞocrecomandatŞocnerecomandat1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicReluaţi imediat RCP 302 pentru 2 minuteAED evalueazăritmulReluaţi imediat RCP 302 pentru 2 minuteChemaţi ajutorSe continuă RCR pacircnăcacircnd pacientul respirănormal

13Suportul vital avansat la adultIntroducereTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator (SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupeRitmurile şocabileLa adult cea mai comună tulburare de ritm la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară (36)1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonară(RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 3022 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelele

bull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat (37) iar icircntacircrzierea datorată palpării pulsului ar putea compromite cordul (38)3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevalueazăbull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV se administreazăo fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP145 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircncontinuare FVbull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCPReevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşităLovitura precordialăSe va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficientVentilaţia mecanică şi securizarea căilor aerieneIntubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţiaRitmurile nonşocabileRitmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistoliaPacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi

disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardicedar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls detectabilăAEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă15aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire apacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu esteidentificată sau nu poate fi tratatăDacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele deresuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanicede 302Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şiteoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagoliticde aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrareade rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea seadmi-nistrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximăa vagului)Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permiteventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţiritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici omodificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizaticircncercaţi să palpaţi pulsulCacircnd este pus diagnosticul de asistolie trebuie căutate pe ECG atentundele ldquoPrdquo deoarece acest tip de asistolie ar putea răspunde la pacingcardiac FV cu unde mici este dificil de deosebit de asistolie şi nu răspundela şocuri Continuarea RCP ar putea icircmbunătăţi amplitudinea şi frecvenţaundelor şi ar putea creşte şansele unei defibrilări reuşiteIcircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul treceicircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FVCăi de administrare a medicamentelorCalea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn sistemul venos periferic cacirct şi pecateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircncazul administrării pe cateter central (39) pentru a monta cateterul ar trebuiicircntreruptă RCP ceea ce nu este corect Drogurile administrate icircn sistemulvenos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şide ridicarea extremităţilorCăi de administrare alternativăSunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilăCalea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şila adulţi (40) Drogurile administrate intraosos ating o concentraţieplasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe catetervenos central16Algoritm de resuscitare cardiorespiratorie avansataPacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aerienecăutaţi semne de viaţăRCP 302 pacircnă este

disponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continuu odată securizate căileaerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 302 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediatRCP 302 pentru 2minute

17Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nueste disponibilăIcircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratrahealeste de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv (41-42) Dacăse administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură oabsorbţie mai bună)Drogurile1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in 10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3 şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5 pacircnă la 20 ml) rarr plusmnrepetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24hbull reacţii adverse bradicardie hipotensiune3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40 mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg prima oră)5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri

4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn repetare la 10-15min6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev7 Calciu (sol 10)18bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetatParticularităţile ghidurilor de RCR la copilNoile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul deresuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţidin cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul căaceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea esteconsiderabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicat(adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă oechipă specializată (52-54)Raportul compresiiventilaţiiSe recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să sepractice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi saumai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152 (55-57)19Masajul cardiac externLa sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvatoriar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici (58-59) La copilul maimare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macirciniDefibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele electrice automate suntcapabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar puteasă recomande incorect administrarea unui şoc Conform noilor ghiduri deresuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an(4Jkgc) (60) Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosireapadelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelelepentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţiRCP la copii-droguriProdus Diluţia Doza ivpevAdrenalina(f 1mgml)

1mg10ml(100μgml)10μgkg(1ml10kg)Atropina(f 1mgml)1mg10ml(100μgml)20-40μgkg2-4ml10kgBicarbonat de Na 84(1mEqml) 1mEqkgXilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg20Suportul vital bazal la copiiPacientul nu răspundela stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căileaeriene5 respiraţii succesivePacientul nu răspunde icircn continuarela stimuli (lipsă puls)RCR152După 1 minut chemaţi echipa deresuscitare apoi continuaţi RCR21Suportul vital avansat la copilPacientul nu răspunde la stimuliIcircncepeţi RCP comformsuportului vital de bazăRCP 152 pacircnă estedisponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continu odată securizate căile aerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC4Jkgc sauAEDCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 152 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediat

RCP 152 pentru 2minute

22Concluzii1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificăriBIBLIOGRAFIE1 Resuscitation 2005 67S1 S1-S1892 Resuscitation 2005 67 1-3413 SAUS S et al Task Force of the European Society of Cardiology on CardiovascularMortality and Morbidity Statistics in Europe Eur Heart J 1997 18 1231-484 American Heart Association Heart Disease and Stroke Statistics ndash 2005Uptodate5 SARAVANAN P et al A survey of resuscitation training needs of senioranesthetists Resuscitation 2005 64 93-66 COBB LA FAHRENBRUCH CE OLSUFKA M COPASS MKChanging incidence of out-of-hospital ventricular fibrillation 1980-2000 JAMA 20022883008-137 REA TD EISENBERG MS SINIBALDI G WHITE RD Incidence ofEMS - treated out-of-hospital cardiac arrest in the United States Resuscitation 20046317-248 VAILLANCOURT C STIELL IG Cardiac arrest care and emergencymedical services in Canada Can J Cardiol 2004 201081-909 WAALEWIJN RA de VOS R KOSTER RW Out-of-hospital cardiacarrests in Amsterdam and its surrounding areas results from the Amsterdam resuscitationstudy (ARREST) in lsquoUtsteinrsquo style Resuscitation 1998 38157-6710 VALENZUELA TD ROE DJ CRETIN S SPAITE DW LARSENMP Estimating effectiveness of cardiac arrest interventionsa logistic regression survivalmodel Circulation 1997 963308-1311 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J Factors modifying the effectof bystander cardiopulmonary resuscitation on survival in out-of-hospital cardiac arrestpatients in Sweden Eur Heart J 2001 22511-92312 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J GARDELOV B Survivalafter cardiac arrest outside hospital in Sweden Swedish Cardiac Arrest RegistryResuscitation 1998 3629-3613 WAALEWIJN RA De VOS R TIJSSEN JGP KOSTER RW Survivalmodels for out-of-hospital cardiopulmonary resuscitation from the perspectives of thebystander the first responder and the paramedic Resuscitation 2001 51113-2214 WEAVER WD HILL D FAHRENBRUCH CE et al Use of theautomatic external defibrillator in the management of out-ofhospital cardiac arrest NEngl J Med 1988 319661-615 AUBLE TE MENEGAZZI JJ PARIS PM Effect of out-ofhospital

defibrillation by basic life support providers oncardiac arrest mortality a metaanalysisAnn Emerg Med 1995 25642-5816 STIELL IG WELLS GA DeMAIO VJ et al Modifiable factorsassociated with improved cardiac arrest survival in a multicenter basic life supportdefibrillation system OPALS Study Phase I results Ontario Prehospital AdvancedLifeSupport Ann Emerg Med 1999 3344-5017 STIELL IG WELLS GA FIELD BJ et al Improved out-of-hospitalcardiac arrest survival through the inexpensive optimization of an existing defibrillationprogram OPALS study phase II Ontario Prehospital Advanced Life Support JAMA 19992811175-8118 CAFFREY S Feasibility of public access to defibrillation Curr Opin CritCare 2002 8195-819 OrsquoROURKE MF DONALDSON E GEDDES JS An airline cardiacarrest program Circulation 1997 962849-5320 PAGE RL HAMDAN MH McKENAS DK Defibrillation aboard acommercial aircraft Circulation 1998 971429-3021 VALENZUELA TD ROE DJ NICHOL G CLARK LL SPAITEDW HARDMAN RG Outcomes of rapid defibrillation by security officers aftercardiac arrest in casinos N Engl J Med 2000 3431206-922 HEILMAN KM MUSCHENHEIM C Primary cutaneous tuberculosisresulting from mouth-to-mouth respiration N Engl J Med 1965 2731035-623 CHRISTIAN MD LOUTFY M McDONALD LC et al Possible SARScoronavirus transmission during cardiopulmonary resuscitation Emerg Infect Dis 200410287-9324 BAHR J KLINGLER H PANZER W RODE H KETTLER D Skills oflay people in checking the carotid pulse Resuscitation 1997 3523-625 BASKETT P NOLAN J PARR M Tidal volumes which are perceived tobe adequate for resuscitation Resuscitation 1996 31231-426 AUFDERHEIDE TP SIGURDSSON G PIRRALLO RG et alHyperventilation - induced hypotension during cardiopulmonary resuscitation Circulation2004 1091960-527 WENZEL V IDRIS AH BANNER MJ KUBILIS PS WILLIAMSJLJ Influence of tidal volume on the distribution of gas between the lungs and stomach inthe nonintubated patient receiving positive-pressure ventilation Crit Care Med 199826364-82428 PARADIS NA MARTIN GB GOETTING MG et al Simultaneousaortic jugular bulb and right atrial pressures during cardiopulmonary resuscitation inhumans Insights into mechanisms Circulation 1989 80361-829 WIK L HANSEN TB FYLLING F et al Delaying defibrillation to givebasic cardiopulmonary resuscitation to patients with out-of-hospital ventricularfibrillation a randomized trial JAMA 2003 2891389-9530 HANDLEY AJ Teaching hand placement for chest compression ndash a simplertechnique Resuscitation 2002 5329-3631 YU T WEIL MH TANG W et al Adverse outcomes of interruptedprecordial compression during automated defibrillation Circulation 2002 106368-7232 SWENSON RD WEAVER WD NISKANEN RA MARTIN JDAHLBERG S Hemodynamics in humans during conventional and experimentalmethods of cardiopulmonary resuscitation Circulation 1988 78630-933 KERN KB SANDERS AB RAIFE J MILANDER MM OTTO CWEWY GA A study of chest compression rates during cardiopulmonary resuscitation inhumans the importance of rate-directed chest compressions Arch Intern Med 1992152145-934 ABELLA BS ALVARADO JP MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during in-hospital cardiac arrest JAMA 2005 293305-10

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

1048707 după 30 de compresii toracice se eliberează căilerespiratorii şi se pensează nasul1048707 se execută 2 respiraţii succesive1048707 se continuă cu alternanţa compresiirespiraţii 3021048707 se icircntrerupe resuscitarea numai dacă pacientul respirănormalb) Numai masajul cardiac extern fără ventilaţie artificială (gură lagură sau gură la nas)1048707 este considerat acceptabil dacă salvatorul nu e capabil saunu doreşte să execute respiraţia gură la gură studiile aratăcă MCE fără ventilaţie artificială este net superior lipsei deresuscitare unele sugeracircnd chiar că procentul desupravieţuire este comparabil cu cel din resuscitareautilizacircnd şi ventilaţia artificială (4849)1048707 frecvenţa compresiilor trebuie să fie de 100min91048707 se icircntrerup compresiile numai dacă pacientul icircncepe sărespire normal7 Se continuă resuscitarea1048707 pacircnă cacircnd soseşte personalul calificat1048707 victima icircncepe să respire normal1048707 salvatorul este epuizatALGORITM DE SUPORT VITAL BAZALLA ADULTRiscul la care se supune salvatorulAu fost raportate puţine cazuri icircn care salvatorul a suferit efecteadverse ale resuscitării rare cazuri de tuberculoză (22) sau SARS (23) iartransmiterea virusului HIV nu a fost raportatăPacientul nu răspunde la stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căile aerienePacientul nu respiră normal Sunaţi la 11230 de compresii toraciceRCR 30210Recunoaşterea stopului cardiorespiratorVerificarea pulsului la artera carotidă este o metodă inexactă deconfirmare a circulaţiei (24) Totodată nu există dovezi că mişcarearespiraţia sau reflexul de tuse ar fi semne care să indice prezenţa circulaţieiAşadar se recomandă icircnceperea manevrelor de resuscitare dacăpacientul nu răspunde la stimuli şi nu respiră normalVentilaţiaIcircn timpul RCR scopul ventilaţiei este de a menţine oxigenareaadecvată a sacircngelui Volumul curent frecvenţa respiratorie optimă şiconcentraţia optimă de oxigen din aerul inspirat pentru a obţine o oxigenare

adecvată nu sunt cunoscute icircn totalitate De aceea recomandările se fac pebaza următoarelor observaţii1 Volumele curente trebuiesc sa fie mai mici decacirct normalul darfrecvenţa respiratorie mai mare (25)2 Hiperventilaţia este nocivă deoarece creşte presiuneaintratoracică determinacircnd o scădere a reicircntoarcerii venoase (26)3 Cacircnd pacientul este ventilat fără protecţie un volum curent de1l produce o distensie gastrică semnificativ mai mare decacirctunul de 500 ml (27)4 La adult ventilaţia cu volume mici 500-600ml este adecvată5 Icircntreruperile frecvente din compresia toracelui au un efectnegativ asupra supravieţuiriiSe recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si cu volum suficientpentru a determina mişcarea toracelui dar să se eviterespiraţiile prea puternice2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircncare cea gură la gură nu este posibilăMasajul cardiac extern(MCE)MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiuniiintratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poateproduce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiuneaarterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg (28) MCE11generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircndprobabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacăprimul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps (29)Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile salvatorului trebuiesa fie aşezate icircn centrul toracelui (30)2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min (31-33)3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm (34-35)4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa revină icircnpoziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu cea adecompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficientDefibrilarea electrică automatăRCR icircnaintea defibrilăriiFolosirea imediată a defibrilatorului odată ce acesta este disponibil afost un element cheie icircn toate ghidurile de RCR de pacircnă acum fiindconsiderată de importanţă capitală pentru tratamentul fibrilaţiei ventriculareAcest concept a fost combătut deoarece dovezile au sugerat că efectuareaMCE icircnaintea folosirii defibrilatorului ar putea creşte supravieţuirea dacă

timpul scurs pacircnă la sosirea ambulanţei este mai mare de 5 minuteFazele fibrilaţiei ventriculare1 Electrică (~ 4 minute)2 Circulatorie (min 4-10)bull epuizare energetică miocardicăbull defibrilarea directă este ineficientăbull masajul cardiac extern creşte şansele unei defibrilări reuşite(50)3 Metabolică ndash icircn această fază supravieţuirea este improbabilă (51)12Algoritm de folosire a defibrilatorului extern automat(AED)Pacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aeriene căutaţi semne de viaţă RCP 302 pacircnă este disponibil AEDTrimiteţi sau mergeţi după AEDSunaţi la 112ŞocrecomandatŞocnerecomandat1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicReluaţi imediat RCP 302 pentru 2 minuteAED evalueazăritmulReluaţi imediat RCP 302 pentru 2 minuteChemaţi ajutorSe continuă RCR pacircnăcacircnd pacientul respirănormal

13Suportul vital avansat la adultIntroducereTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator (SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupeRitmurile şocabileLa adult cea mai comună tulburare de ritm la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară (36)1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonară(RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 3022 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelele

bull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat (37) iar icircntacircrzierea datorată palpării pulsului ar putea compromite cordul (38)3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevalueazăbull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV se administreazăo fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP145 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircncontinuare FVbull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCPReevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşităLovitura precordialăSe va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficientVentilaţia mecanică şi securizarea căilor aerieneIntubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţiaRitmurile nonşocabileRitmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistoliaPacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi

disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardicedar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls detectabilăAEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă15aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire apacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu esteidentificată sau nu poate fi tratatăDacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele deresuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanicede 302Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şiteoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagoliticde aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrareade rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea seadmi-nistrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximăa vagului)Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permiteventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţiritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici omodificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizaticircncercaţi să palpaţi pulsulCacircnd este pus diagnosticul de asistolie trebuie căutate pe ECG atentundele ldquoPrdquo deoarece acest tip de asistolie ar putea răspunde la pacingcardiac FV cu unde mici este dificil de deosebit de asistolie şi nu răspundela şocuri Continuarea RCP ar putea icircmbunătăţi amplitudinea şi frecvenţaundelor şi ar putea creşte şansele unei defibrilări reuşiteIcircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul treceicircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FVCăi de administrare a medicamentelorCalea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn sistemul venos periferic cacirct şi pecateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircncazul administrării pe cateter central (39) pentru a monta cateterul ar trebuiicircntreruptă RCP ceea ce nu este corect Drogurile administrate icircn sistemulvenos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şide ridicarea extremităţilorCăi de administrare alternativăSunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilăCalea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şila adulţi (40) Drogurile administrate intraosos ating o concentraţieplasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe catetervenos central16Algoritm de resuscitare cardiorespiratorie avansataPacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aerienecăutaţi semne de viaţăRCP 302 pacircnă este

disponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continuu odată securizate căileaerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 302 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediatRCP 302 pentru 2minute

17Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nueste disponibilăIcircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratrahealeste de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv (41-42) Dacăse administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură oabsorbţie mai bună)Drogurile1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in 10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3 şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5 pacircnă la 20 ml) rarr plusmnrepetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24hbull reacţii adverse bradicardie hipotensiune3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40 mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg prima oră)5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri

4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn repetare la 10-15min6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev7 Calciu (sol 10)18bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetatParticularităţile ghidurilor de RCR la copilNoile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul deresuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţidin cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul căaceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea esteconsiderabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicat(adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă oechipă specializată (52-54)Raportul compresiiventilaţiiSe recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să sepractice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi saumai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152 (55-57)19Masajul cardiac externLa sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvatoriar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici (58-59) La copilul maimare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macirciniDefibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele electrice automate suntcapabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar puteasă recomande incorect administrarea unui şoc Conform noilor ghiduri deresuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an(4Jkgc) (60) Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosireapadelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelelepentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţiRCP la copii-droguriProdus Diluţia Doza ivpevAdrenalina(f 1mgml)

1mg10ml(100μgml)10μgkg(1ml10kg)Atropina(f 1mgml)1mg10ml(100μgml)20-40μgkg2-4ml10kgBicarbonat de Na 84(1mEqml) 1mEqkgXilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg20Suportul vital bazal la copiiPacientul nu răspundela stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căileaeriene5 respiraţii succesivePacientul nu răspunde icircn continuarela stimuli (lipsă puls)RCR152După 1 minut chemaţi echipa deresuscitare apoi continuaţi RCR21Suportul vital avansat la copilPacientul nu răspunde la stimuliIcircncepeţi RCP comformsuportului vital de bazăRCP 152 pacircnă estedisponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continu odată securizate căile aerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC4Jkgc sauAEDCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 152 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediat

RCP 152 pentru 2minute

22Concluzii1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificăriBIBLIOGRAFIE1 Resuscitation 2005 67S1 S1-S1892 Resuscitation 2005 67 1-3413 SAUS S et al Task Force of the European Society of Cardiology on CardiovascularMortality and Morbidity Statistics in Europe Eur Heart J 1997 18 1231-484 American Heart Association Heart Disease and Stroke Statistics ndash 2005Uptodate5 SARAVANAN P et al A survey of resuscitation training needs of senioranesthetists Resuscitation 2005 64 93-66 COBB LA FAHRENBRUCH CE OLSUFKA M COPASS MKChanging incidence of out-of-hospital ventricular fibrillation 1980-2000 JAMA 20022883008-137 REA TD EISENBERG MS SINIBALDI G WHITE RD Incidence ofEMS - treated out-of-hospital cardiac arrest in the United States Resuscitation 20046317-248 VAILLANCOURT C STIELL IG Cardiac arrest care and emergencymedical services in Canada Can J Cardiol 2004 201081-909 WAALEWIJN RA de VOS R KOSTER RW Out-of-hospital cardiacarrests in Amsterdam and its surrounding areas results from the Amsterdam resuscitationstudy (ARREST) in lsquoUtsteinrsquo style Resuscitation 1998 38157-6710 VALENZUELA TD ROE DJ CRETIN S SPAITE DW LARSENMP Estimating effectiveness of cardiac arrest interventionsa logistic regression survivalmodel Circulation 1997 963308-1311 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J Factors modifying the effectof bystander cardiopulmonary resuscitation on survival in out-of-hospital cardiac arrestpatients in Sweden Eur Heart J 2001 22511-92312 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J GARDELOV B Survivalafter cardiac arrest outside hospital in Sweden Swedish Cardiac Arrest RegistryResuscitation 1998 3629-3613 WAALEWIJN RA De VOS R TIJSSEN JGP KOSTER RW Survivalmodels for out-of-hospital cardiopulmonary resuscitation from the perspectives of thebystander the first responder and the paramedic Resuscitation 2001 51113-2214 WEAVER WD HILL D FAHRENBRUCH CE et al Use of theautomatic external defibrillator in the management of out-ofhospital cardiac arrest NEngl J Med 1988 319661-615 AUBLE TE MENEGAZZI JJ PARIS PM Effect of out-ofhospital

defibrillation by basic life support providers oncardiac arrest mortality a metaanalysisAnn Emerg Med 1995 25642-5816 STIELL IG WELLS GA DeMAIO VJ et al Modifiable factorsassociated with improved cardiac arrest survival in a multicenter basic life supportdefibrillation system OPALS Study Phase I results Ontario Prehospital AdvancedLifeSupport Ann Emerg Med 1999 3344-5017 STIELL IG WELLS GA FIELD BJ et al Improved out-of-hospitalcardiac arrest survival through the inexpensive optimization of an existing defibrillationprogram OPALS study phase II Ontario Prehospital Advanced Life Support JAMA 19992811175-8118 CAFFREY S Feasibility of public access to defibrillation Curr Opin CritCare 2002 8195-819 OrsquoROURKE MF DONALDSON E GEDDES JS An airline cardiacarrest program Circulation 1997 962849-5320 PAGE RL HAMDAN MH McKENAS DK Defibrillation aboard acommercial aircraft Circulation 1998 971429-3021 VALENZUELA TD ROE DJ NICHOL G CLARK LL SPAITEDW HARDMAN RG Outcomes of rapid defibrillation by security officers aftercardiac arrest in casinos N Engl J Med 2000 3431206-922 HEILMAN KM MUSCHENHEIM C Primary cutaneous tuberculosisresulting from mouth-to-mouth respiration N Engl J Med 1965 2731035-623 CHRISTIAN MD LOUTFY M McDONALD LC et al Possible SARScoronavirus transmission during cardiopulmonary resuscitation Emerg Infect Dis 200410287-9324 BAHR J KLINGLER H PANZER W RODE H KETTLER D Skills oflay people in checking the carotid pulse Resuscitation 1997 3523-625 BASKETT P NOLAN J PARR M Tidal volumes which are perceived tobe adequate for resuscitation Resuscitation 1996 31231-426 AUFDERHEIDE TP SIGURDSSON G PIRRALLO RG et alHyperventilation - induced hypotension during cardiopulmonary resuscitation Circulation2004 1091960-527 WENZEL V IDRIS AH BANNER MJ KUBILIS PS WILLIAMSJLJ Influence of tidal volume on the distribution of gas between the lungs and stomach inthe nonintubated patient receiving positive-pressure ventilation Crit Care Med 199826364-82428 PARADIS NA MARTIN GB GOETTING MG et al Simultaneousaortic jugular bulb and right atrial pressures during cardiopulmonary resuscitation inhumans Insights into mechanisms Circulation 1989 80361-829 WIK L HANSEN TB FYLLING F et al Delaying defibrillation to givebasic cardiopulmonary resuscitation to patients with out-of-hospital ventricularfibrillation a randomized trial JAMA 2003 2891389-9530 HANDLEY AJ Teaching hand placement for chest compression ndash a simplertechnique Resuscitation 2002 5329-3631 YU T WEIL MH TANG W et al Adverse outcomes of interruptedprecordial compression during automated defibrillation Circulation 2002 106368-7232 SWENSON RD WEAVER WD NISKANEN RA MARTIN JDAHLBERG S Hemodynamics in humans during conventional and experimentalmethods of cardiopulmonary resuscitation Circulation 1988 78630-933 KERN KB SANDERS AB RAIFE J MILANDER MM OTTO CWEWY GA A study of chest compression rates during cardiopulmonary resuscitation inhumans the importance of rate-directed chest compressions Arch Intern Med 1992152145-934 ABELLA BS ALVARADO JP MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during in-hospital cardiac arrest JAMA 2005 293305-10

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

adecvată nu sunt cunoscute icircn totalitate De aceea recomandările se fac pebaza următoarelor observaţii1 Volumele curente trebuiesc sa fie mai mici decacirct normalul darfrecvenţa respiratorie mai mare (25)2 Hiperventilaţia este nocivă deoarece creşte presiuneaintratoracică determinacircnd o scădere a reicircntoarcerii venoase (26)3 Cacircnd pacientul este ventilat fără protecţie un volum curent de1l produce o distensie gastrică semnificativ mai mare decacirctunul de 500 ml (27)4 La adult ventilaţia cu volume mici 500-600ml este adecvată5 Icircntreruperile frecvente din compresia toracelui au un efectnegativ asupra supravieţuiriiSe recomandă1 Respiraţiile să dureze peste o secundă si cu volum suficientpentru a determina mişcarea toracelui dar să se eviterespiraţiile prea puternice2 Respiraţia gură la nas este o alternativă eficientă icircn cazul icircncare cea gură la gură nu este posibilăMasajul cardiac extern(MCE)MCE determină apariţia unui flux sanguin prin creşterea presiuniiintratoracice şi prin compresia directă a cordului Chiar dacă MCE poateproduce o TAS de 60-80 mmHg TAD este foarte mică iar tensiuneaarterială medie la nivelul carotidei rareori depăşeşte 40 mmHg (28) MCE11generează un flux sangvin mic dar critic pentru cord şi creier crescacircndprobabilitatea unei defibrilări reuşite Acesta este deosebit de important dacăprimul şoc este administrat la mai mult de 5 minute după colaps (29)Recomandări1 De fiecare dată cacircnd se reia MCE macircinile salvatorului trebuiesa fie aşezate icircn centrul toracelui (30)2 Frecvenţa compresiilor trebuie să fie 100min (31-33)3 Toracele trebuie comprimat 4-5cm (34-35)4 După fiecare compresie toracele trebuie lăsat sa revină icircnpoziţia iniţială5 Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egală cu cea adecompresiei6 Icircntreruperi cacirct mai puţine7 Puls palpapil la carotidă sau femurală nu icircnseamnăicircntotdeauna flux arterial eficientDefibrilarea electrică automatăRCR icircnaintea defibrilăriiFolosirea imediată a defibrilatorului odată ce acesta este disponibil afost un element cheie icircn toate ghidurile de RCR de pacircnă acum fiindconsiderată de importanţă capitală pentru tratamentul fibrilaţiei ventriculareAcest concept a fost combătut deoarece dovezile au sugerat că efectuareaMCE icircnaintea folosirii defibrilatorului ar putea creşte supravieţuirea dacă

timpul scurs pacircnă la sosirea ambulanţei este mai mare de 5 minuteFazele fibrilaţiei ventriculare1 Electrică (~ 4 minute)2 Circulatorie (min 4-10)bull epuizare energetică miocardicăbull defibrilarea directă este ineficientăbull masajul cardiac extern creşte şansele unei defibrilări reuşite(50)3 Metabolică ndash icircn această fază supravieţuirea este improbabilă (51)12Algoritm de folosire a defibrilatorului extern automat(AED)Pacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aeriene căutaţi semne de viaţă RCP 302 pacircnă este disponibil AEDTrimiteţi sau mergeţi după AEDSunaţi la 112ŞocrecomandatŞocnerecomandat1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicReluaţi imediat RCP 302 pentru 2 minuteAED evalueazăritmulReluaţi imediat RCP 302 pentru 2 minuteChemaţi ajutorSe continuă RCR pacircnăcacircnd pacientul respirănormal

13Suportul vital avansat la adultIntroducereTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator (SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupeRitmurile şocabileLa adult cea mai comună tulburare de ritm la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară (36)1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonară(RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 3022 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelele

bull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat (37) iar icircntacircrzierea datorată palpării pulsului ar putea compromite cordul (38)3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevalueazăbull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV se administreazăo fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP145 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircncontinuare FVbull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCPReevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşităLovitura precordialăSe va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficientVentilaţia mecanică şi securizarea căilor aerieneIntubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţiaRitmurile nonşocabileRitmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistoliaPacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi

disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardicedar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls detectabilăAEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă15aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire apacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu esteidentificată sau nu poate fi tratatăDacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele deresuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanicede 302Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şiteoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagoliticde aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrareade rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea seadmi-nistrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximăa vagului)Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permiteventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţiritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici omodificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizaticircncercaţi să palpaţi pulsulCacircnd este pus diagnosticul de asistolie trebuie căutate pe ECG atentundele ldquoPrdquo deoarece acest tip de asistolie ar putea răspunde la pacingcardiac FV cu unde mici este dificil de deosebit de asistolie şi nu răspundela şocuri Continuarea RCP ar putea icircmbunătăţi amplitudinea şi frecvenţaundelor şi ar putea creşte şansele unei defibrilări reuşiteIcircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul treceicircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FVCăi de administrare a medicamentelorCalea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn sistemul venos periferic cacirct şi pecateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircncazul administrării pe cateter central (39) pentru a monta cateterul ar trebuiicircntreruptă RCP ceea ce nu este corect Drogurile administrate icircn sistemulvenos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şide ridicarea extremităţilorCăi de administrare alternativăSunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilăCalea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şila adulţi (40) Drogurile administrate intraosos ating o concentraţieplasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe catetervenos central16Algoritm de resuscitare cardiorespiratorie avansataPacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aerienecăutaţi semne de viaţăRCP 302 pacircnă este

disponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continuu odată securizate căileaerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 302 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediatRCP 302 pentru 2minute

17Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nueste disponibilăIcircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratrahealeste de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv (41-42) Dacăse administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură oabsorbţie mai bună)Drogurile1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in 10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3 şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5 pacircnă la 20 ml) rarr plusmnrepetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24hbull reacţii adverse bradicardie hipotensiune3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40 mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg prima oră)5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri

4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn repetare la 10-15min6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev7 Calciu (sol 10)18bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetatParticularităţile ghidurilor de RCR la copilNoile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul deresuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţidin cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul căaceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea esteconsiderabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicat(adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă oechipă specializată (52-54)Raportul compresiiventilaţiiSe recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să sepractice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi saumai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152 (55-57)19Masajul cardiac externLa sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvatoriar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici (58-59) La copilul maimare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macirciniDefibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele electrice automate suntcapabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar puteasă recomande incorect administrarea unui şoc Conform noilor ghiduri deresuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an(4Jkgc) (60) Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosireapadelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelelepentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţiRCP la copii-droguriProdus Diluţia Doza ivpevAdrenalina(f 1mgml)

1mg10ml(100μgml)10μgkg(1ml10kg)Atropina(f 1mgml)1mg10ml(100μgml)20-40μgkg2-4ml10kgBicarbonat de Na 84(1mEqml) 1mEqkgXilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg20Suportul vital bazal la copiiPacientul nu răspundela stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căileaeriene5 respiraţii succesivePacientul nu răspunde icircn continuarela stimuli (lipsă puls)RCR152După 1 minut chemaţi echipa deresuscitare apoi continuaţi RCR21Suportul vital avansat la copilPacientul nu răspunde la stimuliIcircncepeţi RCP comformsuportului vital de bazăRCP 152 pacircnă estedisponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continu odată securizate căile aerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC4Jkgc sauAEDCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 152 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediat

RCP 152 pentru 2minute

22Concluzii1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificăriBIBLIOGRAFIE1 Resuscitation 2005 67S1 S1-S1892 Resuscitation 2005 67 1-3413 SAUS S et al Task Force of the European Society of Cardiology on CardiovascularMortality and Morbidity Statistics in Europe Eur Heart J 1997 18 1231-484 American Heart Association Heart Disease and Stroke Statistics ndash 2005Uptodate5 SARAVANAN P et al A survey of resuscitation training needs of senioranesthetists Resuscitation 2005 64 93-66 COBB LA FAHRENBRUCH CE OLSUFKA M COPASS MKChanging incidence of out-of-hospital ventricular fibrillation 1980-2000 JAMA 20022883008-137 REA TD EISENBERG MS SINIBALDI G WHITE RD Incidence ofEMS - treated out-of-hospital cardiac arrest in the United States Resuscitation 20046317-248 VAILLANCOURT C STIELL IG Cardiac arrest care and emergencymedical services in Canada Can J Cardiol 2004 201081-909 WAALEWIJN RA de VOS R KOSTER RW Out-of-hospital cardiacarrests in Amsterdam and its surrounding areas results from the Amsterdam resuscitationstudy (ARREST) in lsquoUtsteinrsquo style Resuscitation 1998 38157-6710 VALENZUELA TD ROE DJ CRETIN S SPAITE DW LARSENMP Estimating effectiveness of cardiac arrest interventionsa logistic regression survivalmodel Circulation 1997 963308-1311 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J Factors modifying the effectof bystander cardiopulmonary resuscitation on survival in out-of-hospital cardiac arrestpatients in Sweden Eur Heart J 2001 22511-92312 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J GARDELOV B Survivalafter cardiac arrest outside hospital in Sweden Swedish Cardiac Arrest RegistryResuscitation 1998 3629-3613 WAALEWIJN RA De VOS R TIJSSEN JGP KOSTER RW Survivalmodels for out-of-hospital cardiopulmonary resuscitation from the perspectives of thebystander the first responder and the paramedic Resuscitation 2001 51113-2214 WEAVER WD HILL D FAHRENBRUCH CE et al Use of theautomatic external defibrillator in the management of out-ofhospital cardiac arrest NEngl J Med 1988 319661-615 AUBLE TE MENEGAZZI JJ PARIS PM Effect of out-ofhospital

defibrillation by basic life support providers oncardiac arrest mortality a metaanalysisAnn Emerg Med 1995 25642-5816 STIELL IG WELLS GA DeMAIO VJ et al Modifiable factorsassociated with improved cardiac arrest survival in a multicenter basic life supportdefibrillation system OPALS Study Phase I results Ontario Prehospital AdvancedLifeSupport Ann Emerg Med 1999 3344-5017 STIELL IG WELLS GA FIELD BJ et al Improved out-of-hospitalcardiac arrest survival through the inexpensive optimization of an existing defibrillationprogram OPALS study phase II Ontario Prehospital Advanced Life Support JAMA 19992811175-8118 CAFFREY S Feasibility of public access to defibrillation Curr Opin CritCare 2002 8195-819 OrsquoROURKE MF DONALDSON E GEDDES JS An airline cardiacarrest program Circulation 1997 962849-5320 PAGE RL HAMDAN MH McKENAS DK Defibrillation aboard acommercial aircraft Circulation 1998 971429-3021 VALENZUELA TD ROE DJ NICHOL G CLARK LL SPAITEDW HARDMAN RG Outcomes of rapid defibrillation by security officers aftercardiac arrest in casinos N Engl J Med 2000 3431206-922 HEILMAN KM MUSCHENHEIM C Primary cutaneous tuberculosisresulting from mouth-to-mouth respiration N Engl J Med 1965 2731035-623 CHRISTIAN MD LOUTFY M McDONALD LC et al Possible SARScoronavirus transmission during cardiopulmonary resuscitation Emerg Infect Dis 200410287-9324 BAHR J KLINGLER H PANZER W RODE H KETTLER D Skills oflay people in checking the carotid pulse Resuscitation 1997 3523-625 BASKETT P NOLAN J PARR M Tidal volumes which are perceived tobe adequate for resuscitation Resuscitation 1996 31231-426 AUFDERHEIDE TP SIGURDSSON G PIRRALLO RG et alHyperventilation - induced hypotension during cardiopulmonary resuscitation Circulation2004 1091960-527 WENZEL V IDRIS AH BANNER MJ KUBILIS PS WILLIAMSJLJ Influence of tidal volume on the distribution of gas between the lungs and stomach inthe nonintubated patient receiving positive-pressure ventilation Crit Care Med 199826364-82428 PARADIS NA MARTIN GB GOETTING MG et al Simultaneousaortic jugular bulb and right atrial pressures during cardiopulmonary resuscitation inhumans Insights into mechanisms Circulation 1989 80361-829 WIK L HANSEN TB FYLLING F et al Delaying defibrillation to givebasic cardiopulmonary resuscitation to patients with out-of-hospital ventricularfibrillation a randomized trial JAMA 2003 2891389-9530 HANDLEY AJ Teaching hand placement for chest compression ndash a simplertechnique Resuscitation 2002 5329-3631 YU T WEIL MH TANG W et al Adverse outcomes of interruptedprecordial compression during automated defibrillation Circulation 2002 106368-7232 SWENSON RD WEAVER WD NISKANEN RA MARTIN JDAHLBERG S Hemodynamics in humans during conventional and experimentalmethods of cardiopulmonary resuscitation Circulation 1988 78630-933 KERN KB SANDERS AB RAIFE J MILANDER MM OTTO CWEWY GA A study of chest compression rates during cardiopulmonary resuscitation inhumans the importance of rate-directed chest compressions Arch Intern Med 1992152145-934 ABELLA BS ALVARADO JP MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during in-hospital cardiac arrest JAMA 2005 293305-10

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

timpul scurs pacircnă la sosirea ambulanţei este mai mare de 5 minuteFazele fibrilaţiei ventriculare1 Electrică (~ 4 minute)2 Circulatorie (min 4-10)bull epuizare energetică miocardicăbull defibrilarea directă este ineficientăbull masajul cardiac extern creşte şansele unei defibrilări reuşite(50)3 Metabolică ndash icircn această fază supravieţuirea este improbabilă (51)12Algoritm de folosire a defibrilatorului extern automat(AED)Pacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aeriene căutaţi semne de viaţă RCP 302 pacircnă este disponibil AEDTrimiteţi sau mergeţi după AEDSunaţi la 112ŞocrecomandatŞocnerecomandat1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicReluaţi imediat RCP 302 pentru 2 minuteAED evalueazăritmulReluaţi imediat RCP 302 pentru 2 minuteChemaţi ajutorSe continuă RCR pacircnăcacircnd pacientul respirănormal

13Suportul vital avansat la adultIntroducereTulburările de ritm asociate cu stopul cardiorespirator (SCR) sunt icircmpărţite icircn două grupe1048707 Şocabile fibrilaţia ventriculară (FV) tahicardia ventriculară fără puls (TV)1048707 Nonşocabile asistolia activitatea electrică fără puls (AEFP)Principala diferenţă icircn managementul acestor două grupe de aritmii este răspunsul la defibrilare Manevrele ulterioare MCE ventilaţia mecanică (VM) abordul venos administrarea de adrenalină identificarea şi corecţia factorilor reversibili sunt comune ambelor grupeRitmurile şocabileLa adult cea mai comună tulburare de ritm la pacienţii cu SCR este FV care poate fi precedată de un episod de TV sau chiar tahicardie supraventriculară (36)1 Odată confirmat stopul cardiacbull strigaţi după ajutorbull cereţi un defibrilatorbull icircncepeţi imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonară(RCP) cu raportul dintre MCE şi VM de 3022 Odată ce aţi primit defibrilatorulbull diagnosticaţi ritmul aplicacircnd padelele

bull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat (37) iar icircntacircrzierea datorată palpării pulsului ar putea compromite cordul (38)3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevalueazăbull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV se administreazăo fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP145 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircncontinuare FVbull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCPReevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşităLovitura precordialăSe va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficientVentilaţia mecanică şi securizarea căilor aerieneIntubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţiaRitmurile nonşocabileRitmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistoliaPacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi

disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardicedar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls detectabilăAEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă15aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire apacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu esteidentificată sau nu poate fi tratatăDacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele deresuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanicede 302Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şiteoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagoliticde aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrareade rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea seadmi-nistrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximăa vagului)Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permiteventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţiritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici omodificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizaticircncercaţi să palpaţi pulsulCacircnd este pus diagnosticul de asistolie trebuie căutate pe ECG atentundele ldquoPrdquo deoarece acest tip de asistolie ar putea răspunde la pacingcardiac FV cu unde mici este dificil de deosebit de asistolie şi nu răspundela şocuri Continuarea RCP ar putea icircmbunătăţi amplitudinea şi frecvenţaundelor şi ar putea creşte şansele unei defibrilări reuşiteIcircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul treceicircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FVCăi de administrare a medicamentelorCalea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn sistemul venos periferic cacirct şi pecateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircncazul administrării pe cateter central (39) pentru a monta cateterul ar trebuiicircntreruptă RCP ceea ce nu este corect Drogurile administrate icircn sistemulvenos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şide ridicarea extremităţilorCăi de administrare alternativăSunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilăCalea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şila adulţi (40) Drogurile administrate intraosos ating o concentraţieplasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe catetervenos central16Algoritm de resuscitare cardiorespiratorie avansataPacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aerienecăutaţi semne de viaţăRCP 302 pacircnă este

disponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continuu odată securizate căileaerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 302 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediatRCP 302 pentru 2minute

17Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nueste disponibilăIcircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratrahealeste de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv (41-42) Dacăse administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură oabsorbţie mai bună)Drogurile1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in 10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3 şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5 pacircnă la 20 ml) rarr plusmnrepetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24hbull reacţii adverse bradicardie hipotensiune3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40 mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg prima oră)5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri

4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn repetare la 10-15min6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev7 Calciu (sol 10)18bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetatParticularităţile ghidurilor de RCR la copilNoile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul deresuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţidin cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul căaceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea esteconsiderabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicat(adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă oechipă specializată (52-54)Raportul compresiiventilaţiiSe recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să sepractice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi saumai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152 (55-57)19Masajul cardiac externLa sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvatoriar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici (58-59) La copilul maimare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macirciniDefibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele electrice automate suntcapabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar puteasă recomande incorect administrarea unui şoc Conform noilor ghiduri deresuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an(4Jkgc) (60) Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosireapadelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelelepentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţiRCP la copii-droguriProdus Diluţia Doza ivpevAdrenalina(f 1mgml)

1mg10ml(100μgml)10μgkg(1ml10kg)Atropina(f 1mgml)1mg10ml(100μgml)20-40μgkg2-4ml10kgBicarbonat de Na 84(1mEqml) 1mEqkgXilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg20Suportul vital bazal la copiiPacientul nu răspundela stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căileaeriene5 respiraţii succesivePacientul nu răspunde icircn continuarela stimuli (lipsă puls)RCR152După 1 minut chemaţi echipa deresuscitare apoi continuaţi RCR21Suportul vital avansat la copilPacientul nu răspunde la stimuliIcircncepeţi RCP comformsuportului vital de bazăRCP 152 pacircnă estedisponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continu odată securizate căile aerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC4Jkgc sauAEDCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 152 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediat

RCP 152 pentru 2minute

22Concluzii1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificăriBIBLIOGRAFIE1 Resuscitation 2005 67S1 S1-S1892 Resuscitation 2005 67 1-3413 SAUS S et al Task Force of the European Society of Cardiology on CardiovascularMortality and Morbidity Statistics in Europe Eur Heart J 1997 18 1231-484 American Heart Association Heart Disease and Stroke Statistics ndash 2005Uptodate5 SARAVANAN P et al A survey of resuscitation training needs of senioranesthetists Resuscitation 2005 64 93-66 COBB LA FAHRENBRUCH CE OLSUFKA M COPASS MKChanging incidence of out-of-hospital ventricular fibrillation 1980-2000 JAMA 20022883008-137 REA TD EISENBERG MS SINIBALDI G WHITE RD Incidence ofEMS - treated out-of-hospital cardiac arrest in the United States Resuscitation 20046317-248 VAILLANCOURT C STIELL IG Cardiac arrest care and emergencymedical services in Canada Can J Cardiol 2004 201081-909 WAALEWIJN RA de VOS R KOSTER RW Out-of-hospital cardiacarrests in Amsterdam and its surrounding areas results from the Amsterdam resuscitationstudy (ARREST) in lsquoUtsteinrsquo style Resuscitation 1998 38157-6710 VALENZUELA TD ROE DJ CRETIN S SPAITE DW LARSENMP Estimating effectiveness of cardiac arrest interventionsa logistic regression survivalmodel Circulation 1997 963308-1311 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J Factors modifying the effectof bystander cardiopulmonary resuscitation on survival in out-of-hospital cardiac arrestpatients in Sweden Eur Heart J 2001 22511-92312 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J GARDELOV B Survivalafter cardiac arrest outside hospital in Sweden Swedish Cardiac Arrest RegistryResuscitation 1998 3629-3613 WAALEWIJN RA De VOS R TIJSSEN JGP KOSTER RW Survivalmodels for out-of-hospital cardiopulmonary resuscitation from the perspectives of thebystander the first responder and the paramedic Resuscitation 2001 51113-2214 WEAVER WD HILL D FAHRENBRUCH CE et al Use of theautomatic external defibrillator in the management of out-ofhospital cardiac arrest NEngl J Med 1988 319661-615 AUBLE TE MENEGAZZI JJ PARIS PM Effect of out-ofhospital

defibrillation by basic life support providers oncardiac arrest mortality a metaanalysisAnn Emerg Med 1995 25642-5816 STIELL IG WELLS GA DeMAIO VJ et al Modifiable factorsassociated with improved cardiac arrest survival in a multicenter basic life supportdefibrillation system OPALS Study Phase I results Ontario Prehospital AdvancedLifeSupport Ann Emerg Med 1999 3344-5017 STIELL IG WELLS GA FIELD BJ et al Improved out-of-hospitalcardiac arrest survival through the inexpensive optimization of an existing defibrillationprogram OPALS study phase II Ontario Prehospital Advanced Life Support JAMA 19992811175-8118 CAFFREY S Feasibility of public access to defibrillation Curr Opin CritCare 2002 8195-819 OrsquoROURKE MF DONALDSON E GEDDES JS An airline cardiacarrest program Circulation 1997 962849-5320 PAGE RL HAMDAN MH McKENAS DK Defibrillation aboard acommercial aircraft Circulation 1998 971429-3021 VALENZUELA TD ROE DJ NICHOL G CLARK LL SPAITEDW HARDMAN RG Outcomes of rapid defibrillation by security officers aftercardiac arrest in casinos N Engl J Med 2000 3431206-922 HEILMAN KM MUSCHENHEIM C Primary cutaneous tuberculosisresulting from mouth-to-mouth respiration N Engl J Med 1965 2731035-623 CHRISTIAN MD LOUTFY M McDONALD LC et al Possible SARScoronavirus transmission during cardiopulmonary resuscitation Emerg Infect Dis 200410287-9324 BAHR J KLINGLER H PANZER W RODE H KETTLER D Skills oflay people in checking the carotid pulse Resuscitation 1997 3523-625 BASKETT P NOLAN J PARR M Tidal volumes which are perceived tobe adequate for resuscitation Resuscitation 1996 31231-426 AUFDERHEIDE TP SIGURDSSON G PIRRALLO RG et alHyperventilation - induced hypotension during cardiopulmonary resuscitation Circulation2004 1091960-527 WENZEL V IDRIS AH BANNER MJ KUBILIS PS WILLIAMSJLJ Influence of tidal volume on the distribution of gas between the lungs and stomach inthe nonintubated patient receiving positive-pressure ventilation Crit Care Med 199826364-82428 PARADIS NA MARTIN GB GOETTING MG et al Simultaneousaortic jugular bulb and right atrial pressures during cardiopulmonary resuscitation inhumans Insights into mechanisms Circulation 1989 80361-829 WIK L HANSEN TB FYLLING F et al Delaying defibrillation to givebasic cardiopulmonary resuscitation to patients with out-of-hospital ventricularfibrillation a randomized trial JAMA 2003 2891389-9530 HANDLEY AJ Teaching hand placement for chest compression ndash a simplertechnique Resuscitation 2002 5329-3631 YU T WEIL MH TANG W et al Adverse outcomes of interruptedprecordial compression during automated defibrillation Circulation 2002 106368-7232 SWENSON RD WEAVER WD NISKANEN RA MARTIN JDAHLBERG S Hemodynamics in humans during conventional and experimentalmethods of cardiopulmonary resuscitation Circulation 1988 78630-933 KERN KB SANDERS AB RAIFE J MILANDER MM OTTO CWEWY GA A study of chest compression rates during cardiopulmonary resuscitation inhumans the importance of rate-directed chest compressions Arch Intern Med 1992152145-934 ABELLA BS ALVARADO JP MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during in-hospital cardiac arrest JAMA 2005 293305-10

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

bull dacă FV sau TV este confirmată icircncărcaţi defibrilatorul şi administraţi un şoc (150mdash200J bifazic sau 360-J monofazic)bull fără să reevaluaţi ritmul sau pulsul reluaţi RCP(302) timp de 2 minute Chiar dacă defibrilarea a fost reuşită foarte rar pulsul este palpabil imediat (37) iar icircntacircrzierea datorată palpării pulsului ar putea compromite cordul (38)3 Se continuă RCP 2 minute apoi se reevalueazăbull dacă pacientul este icircn FVTV se administrează al doilea şoc(150mdash300J bifazic sau 360J monofazic)bull RCP se continuă4 După două minute se reevaluează ritmulbull dacă icircn continuare pacientul este icircn FVTV se administreazăo fiolă de adrenalinăbull se administrează al treilea şocbull se reia RCP145 După două minute de RCP se reevaluează ritmul Dacă prezintă icircncontinuare FVbull se administrează un bolus de amiodaronă (300mg iv)bull dacă nu se decelează un ritm organizat se continuă RCPReevaluările ritmului cardiac trebuie sa fie scurte iar pulsul trebuie reevaluat doar dacă se evidenţiază un ritm organizat (complexe regulate şi icircnguste) Dacă se evidenţiază un ritm organizat icircn timpul MCE se icircntrerupe MCE pentru reevaluarea pulsului doar dacă pacientul prezintă semnele unei resuscitări reuşite Dacă există dubii asupra prezenţei pulsului icircn prezenţa unui ritm organizat se reiau manevrele de resuscitare Analiza caracteristicilor undelor FV a arătat că probabilitatea unei defibrilări reuşite este cu atacirct mai mare cu cacirct perioada dintre MCE şi administrarea şocului este mai mică Indiferent de ritmul cardiac (şocabil sau neşocabil) se administrează adrenalină (1 mg ) la 3-5 minute pacircnă cacircnd resuscitarea este reuşităLovitura precordialăSe va lua icircn considerare o singură lovitură precordială (se aplică o lovitură cu podul palmei icircn centrul toracelui) dacă suntem martori la instalarea SCR iar defibrilatorul nu este la icircndemacircnă Aceste circumstanţe apar icircn mod normal cacircnd pacientul este monitorizat Icircn general lovitura precordială este utilă la conversia TV icircn ritm sinusal Sunt raportate foarte rare situaţii icircn care lovitura precordială a convertit un ritm eficient icircntr-unul ineficientVentilaţia mecanică şi securizarea căilor aerieneIntubaţia oro traheală (IOT) oferă cea mai sigură cale aeriană dar trebuie efectuată doar de personal bine antrenat şi experimentat Persoana avizată ar trebui să efectueze laringoscopia fără a icircntrerupe MCE Nici o icircncercare de IOT nu ar trebui să dureze mai mult de 30s După IOT trebuie verificată poziţionarea corectă a sondei şi apoi trebuie fixată adecvat După IOT se continuă MCE cu o frecvenţă de 100min fără a face pauze pentru ventilaţie Plămacircnii trebuiesc ventilaţi cu o frecvenţa de 10 ventilaţii pe minut evitacircndu-se hiperventilaţiaRitmurile nonşocabileRitmurile nonşocabile sunt activitatea electrică fără puls şi asistoliaPacienţii cu activitate electrică fără puls (AEFP) (denumita şi

disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardicedar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls detectabilăAEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă15aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire apacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu esteidentificată sau nu poate fi tratatăDacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele deresuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanicede 302Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şiteoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagoliticde aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrareade rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea seadmi-nistrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximăa vagului)Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permiteventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţiritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici omodificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizaticircncercaţi să palpaţi pulsulCacircnd este pus diagnosticul de asistolie trebuie căutate pe ECG atentundele ldquoPrdquo deoarece acest tip de asistolie ar putea răspunde la pacingcardiac FV cu unde mici este dificil de deosebit de asistolie şi nu răspundela şocuri Continuarea RCP ar putea icircmbunătăţi amplitudinea şi frecvenţaundelor şi ar putea creşte şansele unei defibrilări reuşiteIcircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul treceicircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FVCăi de administrare a medicamentelorCalea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn sistemul venos periferic cacirct şi pecateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircncazul administrării pe cateter central (39) pentru a monta cateterul ar trebuiicircntreruptă RCP ceea ce nu este corect Drogurile administrate icircn sistemulvenos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şide ridicarea extremităţilorCăi de administrare alternativăSunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilăCalea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şila adulţi (40) Drogurile administrate intraosos ating o concentraţieplasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe catetervenos central16Algoritm de resuscitare cardiorespiratorie avansataPacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aerienecăutaţi semne de viaţăRCP 302 pacircnă este

disponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continuu odată securizate căileaerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 302 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediatRCP 302 pentru 2minute

17Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nueste disponibilăIcircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratrahealeste de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv (41-42) Dacăse administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură oabsorbţie mai bună)Drogurile1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in 10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3 şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5 pacircnă la 20 ml) rarr plusmnrepetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24hbull reacţii adverse bradicardie hipotensiune3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40 mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg prima oră)5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri

4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn repetare la 10-15min6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev7 Calciu (sol 10)18bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetatParticularităţile ghidurilor de RCR la copilNoile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul deresuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţidin cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul căaceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea esteconsiderabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicat(adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă oechipă specializată (52-54)Raportul compresiiventilaţiiSe recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să sepractice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi saumai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152 (55-57)19Masajul cardiac externLa sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvatoriar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici (58-59) La copilul maimare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macirciniDefibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele electrice automate suntcapabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar puteasă recomande incorect administrarea unui şoc Conform noilor ghiduri deresuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an(4Jkgc) (60) Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosireapadelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelelepentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţiRCP la copii-droguriProdus Diluţia Doza ivpevAdrenalina(f 1mgml)

1mg10ml(100μgml)10μgkg(1ml10kg)Atropina(f 1mgml)1mg10ml(100μgml)20-40μgkg2-4ml10kgBicarbonat de Na 84(1mEqml) 1mEqkgXilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg20Suportul vital bazal la copiiPacientul nu răspundela stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căileaeriene5 respiraţii succesivePacientul nu răspunde icircn continuarela stimuli (lipsă puls)RCR152După 1 minut chemaţi echipa deresuscitare apoi continuaţi RCR21Suportul vital avansat la copilPacientul nu răspunde la stimuliIcircncepeţi RCP comformsuportului vital de bazăRCP 152 pacircnă estedisponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continu odată securizate căile aerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC4Jkgc sauAEDCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 152 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediat

RCP 152 pentru 2minute

22Concluzii1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificăriBIBLIOGRAFIE1 Resuscitation 2005 67S1 S1-S1892 Resuscitation 2005 67 1-3413 SAUS S et al Task Force of the European Society of Cardiology on CardiovascularMortality and Morbidity Statistics in Europe Eur Heart J 1997 18 1231-484 American Heart Association Heart Disease and Stroke Statistics ndash 2005Uptodate5 SARAVANAN P et al A survey of resuscitation training needs of senioranesthetists Resuscitation 2005 64 93-66 COBB LA FAHRENBRUCH CE OLSUFKA M COPASS MKChanging incidence of out-of-hospital ventricular fibrillation 1980-2000 JAMA 20022883008-137 REA TD EISENBERG MS SINIBALDI G WHITE RD Incidence ofEMS - treated out-of-hospital cardiac arrest in the United States Resuscitation 20046317-248 VAILLANCOURT C STIELL IG Cardiac arrest care and emergencymedical services in Canada Can J Cardiol 2004 201081-909 WAALEWIJN RA de VOS R KOSTER RW Out-of-hospital cardiacarrests in Amsterdam and its surrounding areas results from the Amsterdam resuscitationstudy (ARREST) in lsquoUtsteinrsquo style Resuscitation 1998 38157-6710 VALENZUELA TD ROE DJ CRETIN S SPAITE DW LARSENMP Estimating effectiveness of cardiac arrest interventionsa logistic regression survivalmodel Circulation 1997 963308-1311 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J Factors modifying the effectof bystander cardiopulmonary resuscitation on survival in out-of-hospital cardiac arrestpatients in Sweden Eur Heart J 2001 22511-92312 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J GARDELOV B Survivalafter cardiac arrest outside hospital in Sweden Swedish Cardiac Arrest RegistryResuscitation 1998 3629-3613 WAALEWIJN RA De VOS R TIJSSEN JGP KOSTER RW Survivalmodels for out-of-hospital cardiopulmonary resuscitation from the perspectives of thebystander the first responder and the paramedic Resuscitation 2001 51113-2214 WEAVER WD HILL D FAHRENBRUCH CE et al Use of theautomatic external defibrillator in the management of out-ofhospital cardiac arrest NEngl J Med 1988 319661-615 AUBLE TE MENEGAZZI JJ PARIS PM Effect of out-ofhospital

defibrillation by basic life support providers oncardiac arrest mortality a metaanalysisAnn Emerg Med 1995 25642-5816 STIELL IG WELLS GA DeMAIO VJ et al Modifiable factorsassociated with improved cardiac arrest survival in a multicenter basic life supportdefibrillation system OPALS Study Phase I results Ontario Prehospital AdvancedLifeSupport Ann Emerg Med 1999 3344-5017 STIELL IG WELLS GA FIELD BJ et al Improved out-of-hospitalcardiac arrest survival through the inexpensive optimization of an existing defibrillationprogram OPALS study phase II Ontario Prehospital Advanced Life Support JAMA 19992811175-8118 CAFFREY S Feasibility of public access to defibrillation Curr Opin CritCare 2002 8195-819 OrsquoROURKE MF DONALDSON E GEDDES JS An airline cardiacarrest program Circulation 1997 962849-5320 PAGE RL HAMDAN MH McKENAS DK Defibrillation aboard acommercial aircraft Circulation 1998 971429-3021 VALENZUELA TD ROE DJ NICHOL G CLARK LL SPAITEDW HARDMAN RG Outcomes of rapid defibrillation by security officers aftercardiac arrest in casinos N Engl J Med 2000 3431206-922 HEILMAN KM MUSCHENHEIM C Primary cutaneous tuberculosisresulting from mouth-to-mouth respiration N Engl J Med 1965 2731035-623 CHRISTIAN MD LOUTFY M McDONALD LC et al Possible SARScoronavirus transmission during cardiopulmonary resuscitation Emerg Infect Dis 200410287-9324 BAHR J KLINGLER H PANZER W RODE H KETTLER D Skills oflay people in checking the carotid pulse Resuscitation 1997 3523-625 BASKETT P NOLAN J PARR M Tidal volumes which are perceived tobe adequate for resuscitation Resuscitation 1996 31231-426 AUFDERHEIDE TP SIGURDSSON G PIRRALLO RG et alHyperventilation - induced hypotension during cardiopulmonary resuscitation Circulation2004 1091960-527 WENZEL V IDRIS AH BANNER MJ KUBILIS PS WILLIAMSJLJ Influence of tidal volume on the distribution of gas between the lungs and stomach inthe nonintubated patient receiving positive-pressure ventilation Crit Care Med 199826364-82428 PARADIS NA MARTIN GB GOETTING MG et al Simultaneousaortic jugular bulb and right atrial pressures during cardiopulmonary resuscitation inhumans Insights into mechanisms Circulation 1989 80361-829 WIK L HANSEN TB FYLLING F et al Delaying defibrillation to givebasic cardiopulmonary resuscitation to patients with out-of-hospital ventricularfibrillation a randomized trial JAMA 2003 2891389-9530 HANDLEY AJ Teaching hand placement for chest compression ndash a simplertechnique Resuscitation 2002 5329-3631 YU T WEIL MH TANG W et al Adverse outcomes of interruptedprecordial compression during automated defibrillation Circulation 2002 106368-7232 SWENSON RD WEAVER WD NISKANEN RA MARTIN JDAHLBERG S Hemodynamics in humans during conventional and experimentalmethods of cardiopulmonary resuscitation Circulation 1988 78630-933 KERN KB SANDERS AB RAIFE J MILANDER MM OTTO CWEWY GA A study of chest compression rates during cardiopulmonary resuscitation inhumans the importance of rate-directed chest compressions Arch Intern Med 1992152145-934 ABELLA BS ALVARADO JP MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during in-hospital cardiac arrest JAMA 2005 293305-10

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

disociaţie electromecanică DEM) deseori prezintă contracţii miocardicedar acestea sunt prea slabe pentru a produce o unda de puls detectabilăAEFP este deseori cauzată de afecţiuni reversibile şi poate fi tratată dacă15aceste afecţiuni sunt identificate şi tratate corect Rata de supravieţuire apacienţilor cu AEFP este foarte mică dacă afecţiunea de bază nu esteidentificată sau nu poate fi tratatăDacă ritmul iniţial este AEFP sau asistolie se icircncep manevrele deresuscitare cu raportul dintre compresiile toracice şi ventilaţiile mecanicede 302Asistolia poate fi exacerbată sau precipitată de hipertonia vagală şiteoretic aceasta poate fi reversibilă dacă se administrează un drog vagoliticde aceea icircn ciuda faptului că icircncă nu există dovezi conform cărora administrareade rutină a atropinei icircn cazul asistoliei ar creşte supravieţuirea seadmi-nistrează atropină icircn doză de 3mg (doza care asigura blocarea maximăa vagului)Căile aeriene trebuiesc securizate cacirct mai rapid pentru a permiteventilaţia mecanică fără a icircntrerupe MCE După 3 minute de RCP reevaluaţiritmul cardiac Dacă nu este prezent nici un ritm sau nu este nici omodificare a acestuia reluaţi RCP Dacă este prezent un ritm organizaticircncercaţi să palpaţi pulsulCacircnd este pus diagnosticul de asistolie trebuie căutate pe ECG atentundele ldquoPrdquo deoarece acest tip de asistolie ar putea răspunde la pacingcardiac FV cu unde mici este dificil de deosebit de asistolie şi nu răspundela şocuri Continuarea RCP ar putea icircmbunătăţi amplitudinea şi frecvenţaundelor şi ar putea creşte şansele unei defibrilări reuşiteIcircn cazul icircn care icircn cursul resuscitării asistoliei sau AEFP ritmul treceicircn FV trebuie urmat protocolul de resuscitare al FVCăi de administrare a medicamentelorCalea intravenoasăDrogurile pot fi administrate atacirct icircn sistemul venos periferic cacirct şi pecateter central Chiar dacă peack-urile plasmatice sunt obţinute mai rapid icircncazul administrării pe cateter central (39) pentru a monta cateterul ar trebuiicircntreruptă RCP ceea ce nu este corect Drogurile administrate icircn sistemulvenos periferic ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de fluid şide ridicarea extremităţilorCăi de administrare alternativăSunt folosite atunci cacircnd calea intravenoasă nu este accesibilăCalea intraosoasă este folosită mai ales la copii dar poate fi folosită şila adulţi (40) Drogurile administrate intraosos ating o concentraţieplasmatică eficientă icircntr-un timp comparabil cu administrarea pe catetervenos central16Algoritm de resuscitare cardiorespiratorie avansataPacientul nu răspunde la stimuliDeschideţi căile aerienecăutaţi semne de viaţăRCP 302 pacircnă este

disponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continuu odată securizate căileaerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 302 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediatRCP 302 pentru 2minute

17Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nueste disponibilăIcircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratrahealeste de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv (41-42) Dacăse administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură oabsorbţie mai bună)Drogurile1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in 10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3 şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5 pacircnă la 20 ml) rarr plusmnrepetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24hbull reacţii adverse bradicardie hipotensiune3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40 mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg prima oră)5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri

4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn repetare la 10-15min6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev7 Calciu (sol 10)18bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetatParticularităţile ghidurilor de RCR la copilNoile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul deresuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţidin cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul căaceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea esteconsiderabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicat(adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă oechipă specializată (52-54)Raportul compresiiventilaţiiSe recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să sepractice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi saumai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152 (55-57)19Masajul cardiac externLa sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvatoriar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici (58-59) La copilul maimare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macirciniDefibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele electrice automate suntcapabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar puteasă recomande incorect administrarea unui şoc Conform noilor ghiduri deresuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an(4Jkgc) (60) Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosireapadelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelelepentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţiRCP la copii-droguriProdus Diluţia Doza ivpevAdrenalina(f 1mgml)

1mg10ml(100μgml)10μgkg(1ml10kg)Atropina(f 1mgml)1mg10ml(100μgml)20-40μgkg2-4ml10kgBicarbonat de Na 84(1mEqml) 1mEqkgXilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg20Suportul vital bazal la copiiPacientul nu răspundela stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căileaeriene5 respiraţii succesivePacientul nu răspunde icircn continuarela stimuli (lipsă puls)RCR152După 1 minut chemaţi echipa deresuscitare apoi continuaţi RCR21Suportul vital avansat la copilPacientul nu răspunde la stimuliIcircncepeţi RCP comformsuportului vital de bazăRCP 152 pacircnă estedisponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continu odată securizate căile aerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC4Jkgc sauAEDCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 152 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediat

RCP 152 pentru 2minute

22Concluzii1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificăriBIBLIOGRAFIE1 Resuscitation 2005 67S1 S1-S1892 Resuscitation 2005 67 1-3413 SAUS S et al Task Force of the European Society of Cardiology on CardiovascularMortality and Morbidity Statistics in Europe Eur Heart J 1997 18 1231-484 American Heart Association Heart Disease and Stroke Statistics ndash 2005Uptodate5 SARAVANAN P et al A survey of resuscitation training needs of senioranesthetists Resuscitation 2005 64 93-66 COBB LA FAHRENBRUCH CE OLSUFKA M COPASS MKChanging incidence of out-of-hospital ventricular fibrillation 1980-2000 JAMA 20022883008-137 REA TD EISENBERG MS SINIBALDI G WHITE RD Incidence ofEMS - treated out-of-hospital cardiac arrest in the United States Resuscitation 20046317-248 VAILLANCOURT C STIELL IG Cardiac arrest care and emergencymedical services in Canada Can J Cardiol 2004 201081-909 WAALEWIJN RA de VOS R KOSTER RW Out-of-hospital cardiacarrests in Amsterdam and its surrounding areas results from the Amsterdam resuscitationstudy (ARREST) in lsquoUtsteinrsquo style Resuscitation 1998 38157-6710 VALENZUELA TD ROE DJ CRETIN S SPAITE DW LARSENMP Estimating effectiveness of cardiac arrest interventionsa logistic regression survivalmodel Circulation 1997 963308-1311 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J Factors modifying the effectof bystander cardiopulmonary resuscitation on survival in out-of-hospital cardiac arrestpatients in Sweden Eur Heart J 2001 22511-92312 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J GARDELOV B Survivalafter cardiac arrest outside hospital in Sweden Swedish Cardiac Arrest RegistryResuscitation 1998 3629-3613 WAALEWIJN RA De VOS R TIJSSEN JGP KOSTER RW Survivalmodels for out-of-hospital cardiopulmonary resuscitation from the perspectives of thebystander the first responder and the paramedic Resuscitation 2001 51113-2214 WEAVER WD HILL D FAHRENBRUCH CE et al Use of theautomatic external defibrillator in the management of out-ofhospital cardiac arrest NEngl J Med 1988 319661-615 AUBLE TE MENEGAZZI JJ PARIS PM Effect of out-ofhospital

defibrillation by basic life support providers oncardiac arrest mortality a metaanalysisAnn Emerg Med 1995 25642-5816 STIELL IG WELLS GA DeMAIO VJ et al Modifiable factorsassociated with improved cardiac arrest survival in a multicenter basic life supportdefibrillation system OPALS Study Phase I results Ontario Prehospital AdvancedLifeSupport Ann Emerg Med 1999 3344-5017 STIELL IG WELLS GA FIELD BJ et al Improved out-of-hospitalcardiac arrest survival through the inexpensive optimization of an existing defibrillationprogram OPALS study phase II Ontario Prehospital Advanced Life Support JAMA 19992811175-8118 CAFFREY S Feasibility of public access to defibrillation Curr Opin CritCare 2002 8195-819 OrsquoROURKE MF DONALDSON E GEDDES JS An airline cardiacarrest program Circulation 1997 962849-5320 PAGE RL HAMDAN MH McKENAS DK Defibrillation aboard acommercial aircraft Circulation 1998 971429-3021 VALENZUELA TD ROE DJ NICHOL G CLARK LL SPAITEDW HARDMAN RG Outcomes of rapid defibrillation by security officers aftercardiac arrest in casinos N Engl J Med 2000 3431206-922 HEILMAN KM MUSCHENHEIM C Primary cutaneous tuberculosisresulting from mouth-to-mouth respiration N Engl J Med 1965 2731035-623 CHRISTIAN MD LOUTFY M McDONALD LC et al Possible SARScoronavirus transmission during cardiopulmonary resuscitation Emerg Infect Dis 200410287-9324 BAHR J KLINGLER H PANZER W RODE H KETTLER D Skills oflay people in checking the carotid pulse Resuscitation 1997 3523-625 BASKETT P NOLAN J PARR M Tidal volumes which are perceived tobe adequate for resuscitation Resuscitation 1996 31231-426 AUFDERHEIDE TP SIGURDSSON G PIRRALLO RG et alHyperventilation - induced hypotension during cardiopulmonary resuscitation Circulation2004 1091960-527 WENZEL V IDRIS AH BANNER MJ KUBILIS PS WILLIAMSJLJ Influence of tidal volume on the distribution of gas between the lungs and stomach inthe nonintubated patient receiving positive-pressure ventilation Crit Care Med 199826364-82428 PARADIS NA MARTIN GB GOETTING MG et al Simultaneousaortic jugular bulb and right atrial pressures during cardiopulmonary resuscitation inhumans Insights into mechanisms Circulation 1989 80361-829 WIK L HANSEN TB FYLLING F et al Delaying defibrillation to givebasic cardiopulmonary resuscitation to patients with out-of-hospital ventricularfibrillation a randomized trial JAMA 2003 2891389-9530 HANDLEY AJ Teaching hand placement for chest compression ndash a simplertechnique Resuscitation 2002 5329-3631 YU T WEIL MH TANG W et al Adverse outcomes of interruptedprecordial compression during automated defibrillation Circulation 2002 106368-7232 SWENSON RD WEAVER WD NISKANEN RA MARTIN JDAHLBERG S Hemodynamics in humans during conventional and experimentalmethods of cardiopulmonary resuscitation Circulation 1988 78630-933 KERN KB SANDERS AB RAIFE J MILANDER MM OTTO CWEWY GA A study of chest compression rates during cardiopulmonary resuscitation inhumans the importance of rate-directed chest compressions Arch Intern Med 1992152145-934 ABELLA BS ALVARADO JP MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during in-hospital cardiac arrest JAMA 2005 293305-10

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

disponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continuu odată securizate căileaerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC150-360 JBifazic sau360 JmonofazicCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 302 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediatRCP 302 pentru 2minute

17Calea traheală se foloseşte cacircnd calea intravenoasă sau intraosoasă nueste disponibilăIcircn timpul RCP doza echipotentă de adrenalină administrată intratrahealeste de 3-10 ori mai mare faţă de doza administrată iv (41-42) Dacăse administrează intratraheal adrenalina (3mg) trebuie diluată icircn cel puţin10ml apă distilată (apa distilată este preferată faţă de ser deoarece asigură oabsorbţie mai bună)Drogurile1 Adrenalina (f 1mgml)bull 1 mg la 3-5 min iv (2-3 mg traheal in 10ml)2 Amiodarona (f 150 mg)bull indicaţii FV sau TV fără puls refractare la 3 şocuribull doza 300 mg iv (diluat icircn glucoză 5 pacircnă la 20 ml) rarr plusmnrepetare 150 mg rarr perfuzie 900 mg24hbull reacţii adverse bradicardie hipotensiune3 Atropina (f 1mgml)bull indicaţii asistolie AEFP cu AV lt 60minbull doza 3 mg iv4 Lidocaina (f 2 - 20 mgml 4 - 40 mgml)bull indicaţii FV şi TV refractare (linia a 2-a după amiodaronă)bull doza 1-15 mgkg plusmn50 mg (maxim 3 mgkg prima oră)5 Magneziu sulfat (f 50 20)(43-47)bull indicaţii1 FV refractara cu hipoMg2 Tahiaritmii ventriculare + hipoMg3 Torsada de vacircrfuri

4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn repetare la 10-15min6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev7 Calciu (sol 10)18bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetatParticularităţile ghidurilor de RCR la copilNoile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul deresuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţidin cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul căaceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea esteconsiderabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicat(adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă oechipă specializată (52-54)Raportul compresiiventilaţiiSe recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să sepractice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi saumai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152 (55-57)19Masajul cardiac externLa sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvatoriar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici (58-59) La copilul maimare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macirciniDefibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele electrice automate suntcapabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar puteasă recomande incorect administrarea unui şoc Conform noilor ghiduri deresuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an(4Jkgc) (60) Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosireapadelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelelepentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţiRCP la copii-droguriProdus Diluţia Doza ivpevAdrenalina(f 1mgml)

1mg10ml(100μgml)10μgkg(1ml10kg)Atropina(f 1mgml)1mg10ml(100μgml)20-40μgkg2-4ml10kgBicarbonat de Na 84(1mEqml) 1mEqkgXilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg20Suportul vital bazal la copiiPacientul nu răspundela stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căileaeriene5 respiraţii succesivePacientul nu răspunde icircn continuarela stimuli (lipsă puls)RCR152După 1 minut chemaţi echipa deresuscitare apoi continuaţi RCR21Suportul vital avansat la copilPacientul nu răspunde la stimuliIcircncepeţi RCP comformsuportului vital de bazăRCP 152 pacircnă estedisponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continu odată securizate căile aerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC4Jkgc sauAEDCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 152 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediat

RCP 152 pentru 2minute

22Concluzii1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificăriBIBLIOGRAFIE1 Resuscitation 2005 67S1 S1-S1892 Resuscitation 2005 67 1-3413 SAUS S et al Task Force of the European Society of Cardiology on CardiovascularMortality and Morbidity Statistics in Europe Eur Heart J 1997 18 1231-484 American Heart Association Heart Disease and Stroke Statistics ndash 2005Uptodate5 SARAVANAN P et al A survey of resuscitation training needs of senioranesthetists Resuscitation 2005 64 93-66 COBB LA FAHRENBRUCH CE OLSUFKA M COPASS MKChanging incidence of out-of-hospital ventricular fibrillation 1980-2000 JAMA 20022883008-137 REA TD EISENBERG MS SINIBALDI G WHITE RD Incidence ofEMS - treated out-of-hospital cardiac arrest in the United States Resuscitation 20046317-248 VAILLANCOURT C STIELL IG Cardiac arrest care and emergencymedical services in Canada Can J Cardiol 2004 201081-909 WAALEWIJN RA de VOS R KOSTER RW Out-of-hospital cardiacarrests in Amsterdam and its surrounding areas results from the Amsterdam resuscitationstudy (ARREST) in lsquoUtsteinrsquo style Resuscitation 1998 38157-6710 VALENZUELA TD ROE DJ CRETIN S SPAITE DW LARSENMP Estimating effectiveness of cardiac arrest interventionsa logistic regression survivalmodel Circulation 1997 963308-1311 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J Factors modifying the effectof bystander cardiopulmonary resuscitation on survival in out-of-hospital cardiac arrestpatients in Sweden Eur Heart J 2001 22511-92312 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J GARDELOV B Survivalafter cardiac arrest outside hospital in Sweden Swedish Cardiac Arrest RegistryResuscitation 1998 3629-3613 WAALEWIJN RA De VOS R TIJSSEN JGP KOSTER RW Survivalmodels for out-of-hospital cardiopulmonary resuscitation from the perspectives of thebystander the first responder and the paramedic Resuscitation 2001 51113-2214 WEAVER WD HILL D FAHRENBRUCH CE et al Use of theautomatic external defibrillator in the management of out-ofhospital cardiac arrest NEngl J Med 1988 319661-615 AUBLE TE MENEGAZZI JJ PARIS PM Effect of out-ofhospital

defibrillation by basic life support providers oncardiac arrest mortality a metaanalysisAnn Emerg Med 1995 25642-5816 STIELL IG WELLS GA DeMAIO VJ et al Modifiable factorsassociated with improved cardiac arrest survival in a multicenter basic life supportdefibrillation system OPALS Study Phase I results Ontario Prehospital AdvancedLifeSupport Ann Emerg Med 1999 3344-5017 STIELL IG WELLS GA FIELD BJ et al Improved out-of-hospitalcardiac arrest survival through the inexpensive optimization of an existing defibrillationprogram OPALS study phase II Ontario Prehospital Advanced Life Support JAMA 19992811175-8118 CAFFREY S Feasibility of public access to defibrillation Curr Opin CritCare 2002 8195-819 OrsquoROURKE MF DONALDSON E GEDDES JS An airline cardiacarrest program Circulation 1997 962849-5320 PAGE RL HAMDAN MH McKENAS DK Defibrillation aboard acommercial aircraft Circulation 1998 971429-3021 VALENZUELA TD ROE DJ NICHOL G CLARK LL SPAITEDW HARDMAN RG Outcomes of rapid defibrillation by security officers aftercardiac arrest in casinos N Engl J Med 2000 3431206-922 HEILMAN KM MUSCHENHEIM C Primary cutaneous tuberculosisresulting from mouth-to-mouth respiration N Engl J Med 1965 2731035-623 CHRISTIAN MD LOUTFY M McDONALD LC et al Possible SARScoronavirus transmission during cardiopulmonary resuscitation Emerg Infect Dis 200410287-9324 BAHR J KLINGLER H PANZER W RODE H KETTLER D Skills oflay people in checking the carotid pulse Resuscitation 1997 3523-625 BASKETT P NOLAN J PARR M Tidal volumes which are perceived tobe adequate for resuscitation Resuscitation 1996 31231-426 AUFDERHEIDE TP SIGURDSSON G PIRRALLO RG et alHyperventilation - induced hypotension during cardiopulmonary resuscitation Circulation2004 1091960-527 WENZEL V IDRIS AH BANNER MJ KUBILIS PS WILLIAMSJLJ Influence of tidal volume on the distribution of gas between the lungs and stomach inthe nonintubated patient receiving positive-pressure ventilation Crit Care Med 199826364-82428 PARADIS NA MARTIN GB GOETTING MG et al Simultaneousaortic jugular bulb and right atrial pressures during cardiopulmonary resuscitation inhumans Insights into mechanisms Circulation 1989 80361-829 WIK L HANSEN TB FYLLING F et al Delaying defibrillation to givebasic cardiopulmonary resuscitation to patients with out-of-hospital ventricularfibrillation a randomized trial JAMA 2003 2891389-9530 HANDLEY AJ Teaching hand placement for chest compression ndash a simplertechnique Resuscitation 2002 5329-3631 YU T WEIL MH TANG W et al Adverse outcomes of interruptedprecordial compression during automated defibrillation Circulation 2002 106368-7232 SWENSON RD WEAVER WD NISKANEN RA MARTIN JDAHLBERG S Hemodynamics in humans during conventional and experimentalmethods of cardiopulmonary resuscitation Circulation 1988 78630-933 KERN KB SANDERS AB RAIFE J MILANDER MM OTTO CWEWY GA A study of chest compression rates during cardiopulmonary resuscitation inhumans the importance of rate-directed chest compressions Arch Intern Med 1992152145-934 ABELLA BS ALVARADO JP MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during in-hospital cardiac arrest JAMA 2005 293305-10

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

4 Toxicitate digitalicabull doza 2g iv (4ml sol 50) icircn 1-2 min plusmn repetare la 10-15min6 Bicarbonat de Na (sol 84-1mEqml)bull indicaţii1 SCR cu hiperpotasemie2 Intoxicaţie cu antidepresive triciclice3 plusmn pH le 71bull doza 50 ml sol 84 pev7 Calciu (sol 10)18bull indicaţii- AEFP cu ndash hiperpotasemie- hipocalcemie- supradozare blocanţi de Cabull doza 10 ml iv +-repetatParticularităţile ghidurilor de RCR la copilNoile ghiduri de RCR la copil au icircncercat să simplifice protocolul deresuscitare astfel icircncacirct să dispară situaţiile icircn care copiii nu sunt resuscitaţidin cauza fricii de a face rău Această frică a fost alimentată de faptul căaceste protocoale erau diferite faţă de cele de la adultIcircn urma studiilor efectuate s-a demonstrat că supravieţuirea esteconsiderabil mai mare dacă se practică RCR indiferent de protocolul aplicat(adult sau copil) faţă de situaţia icircn care nu se resuscită ci se aşteaptă oechipă specializată (52-54)Raportul compresiiventilaţiiSe recomandă ca icircn situaţia icircn care este doar un singur salvator să sepractice RCR cu un raport 302 (ca la adult) Icircn cazul icircn care sunt doi saumai mulţi salvatori se va practica RCR cu un raport 152 (55-57)19Masajul cardiac externLa sugar MCE se practică cu două degete icircn cazul unui singur salvatoriar dacă sunt doi se practică folosind ambii polici (58-59) La copilul maimare de un an se practică MCE folosind una sau ambele macirciniDefibrilarea electrică automatăStudii recente au arătat că defibrilatoarele electrice automate suntcapabile să evalueze corect ritmul cardiac la copii şi extrem de rar ar puteasă recomande incorect administrarea unui şoc Conform noilor ghiduri deresuscitare se recomandă administrarea şocurilor la copiii mai mari de un an(4Jkgc) (60) Pentru administrarea şocurilor se recomandă folosireapadelelor pediatrice icircn cazul copiilor intre 1 şi 8 ani (se pot folosi şi padelelepentru adulţi icircn cazul icircn care nu sunt disponibile cele pentru copii)Icircn cazul copiilor mai mari de 8 ani se foloseşte protocolul de la adulţiRCP la copii-droguriProdus Diluţia Doza ivpevAdrenalina(f 1mgml)

1mg10ml(100μgml)10μgkg(1ml10kg)Atropina(f 1mgml)1mg10ml(100μgml)20-40μgkg2-4ml10kgBicarbonat de Na 84(1mEqml) 1mEqkgXilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg20Suportul vital bazal la copiiPacientul nu răspundela stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căileaeriene5 respiraţii succesivePacientul nu răspunde icircn continuarela stimuli (lipsă puls)RCR152După 1 minut chemaţi echipa deresuscitare apoi continuaţi RCR21Suportul vital avansat la copilPacientul nu răspunde la stimuliIcircncepeţi RCP comformsuportului vital de bazăRCP 152 pacircnă estedisponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continu odată securizate căile aerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC4Jkgc sauAEDCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 152 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediat

RCP 152 pentru 2minute

22Concluzii1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificăriBIBLIOGRAFIE1 Resuscitation 2005 67S1 S1-S1892 Resuscitation 2005 67 1-3413 SAUS S et al Task Force of the European Society of Cardiology on CardiovascularMortality and Morbidity Statistics in Europe Eur Heart J 1997 18 1231-484 American Heart Association Heart Disease and Stroke Statistics ndash 2005Uptodate5 SARAVANAN P et al A survey of resuscitation training needs of senioranesthetists Resuscitation 2005 64 93-66 COBB LA FAHRENBRUCH CE OLSUFKA M COPASS MKChanging incidence of out-of-hospital ventricular fibrillation 1980-2000 JAMA 20022883008-137 REA TD EISENBERG MS SINIBALDI G WHITE RD Incidence ofEMS - treated out-of-hospital cardiac arrest in the United States Resuscitation 20046317-248 VAILLANCOURT C STIELL IG Cardiac arrest care and emergencymedical services in Canada Can J Cardiol 2004 201081-909 WAALEWIJN RA de VOS R KOSTER RW Out-of-hospital cardiacarrests in Amsterdam and its surrounding areas results from the Amsterdam resuscitationstudy (ARREST) in lsquoUtsteinrsquo style Resuscitation 1998 38157-6710 VALENZUELA TD ROE DJ CRETIN S SPAITE DW LARSENMP Estimating effectiveness of cardiac arrest interventionsa logistic regression survivalmodel Circulation 1997 963308-1311 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J Factors modifying the effectof bystander cardiopulmonary resuscitation on survival in out-of-hospital cardiac arrestpatients in Sweden Eur Heart J 2001 22511-92312 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J GARDELOV B Survivalafter cardiac arrest outside hospital in Sweden Swedish Cardiac Arrest RegistryResuscitation 1998 3629-3613 WAALEWIJN RA De VOS R TIJSSEN JGP KOSTER RW Survivalmodels for out-of-hospital cardiopulmonary resuscitation from the perspectives of thebystander the first responder and the paramedic Resuscitation 2001 51113-2214 WEAVER WD HILL D FAHRENBRUCH CE et al Use of theautomatic external defibrillator in the management of out-ofhospital cardiac arrest NEngl J Med 1988 319661-615 AUBLE TE MENEGAZZI JJ PARIS PM Effect of out-ofhospital

defibrillation by basic life support providers oncardiac arrest mortality a metaanalysisAnn Emerg Med 1995 25642-5816 STIELL IG WELLS GA DeMAIO VJ et al Modifiable factorsassociated with improved cardiac arrest survival in a multicenter basic life supportdefibrillation system OPALS Study Phase I results Ontario Prehospital AdvancedLifeSupport Ann Emerg Med 1999 3344-5017 STIELL IG WELLS GA FIELD BJ et al Improved out-of-hospitalcardiac arrest survival through the inexpensive optimization of an existing defibrillationprogram OPALS study phase II Ontario Prehospital Advanced Life Support JAMA 19992811175-8118 CAFFREY S Feasibility of public access to defibrillation Curr Opin CritCare 2002 8195-819 OrsquoROURKE MF DONALDSON E GEDDES JS An airline cardiacarrest program Circulation 1997 962849-5320 PAGE RL HAMDAN MH McKENAS DK Defibrillation aboard acommercial aircraft Circulation 1998 971429-3021 VALENZUELA TD ROE DJ NICHOL G CLARK LL SPAITEDW HARDMAN RG Outcomes of rapid defibrillation by security officers aftercardiac arrest in casinos N Engl J Med 2000 3431206-922 HEILMAN KM MUSCHENHEIM C Primary cutaneous tuberculosisresulting from mouth-to-mouth respiration N Engl J Med 1965 2731035-623 CHRISTIAN MD LOUTFY M McDONALD LC et al Possible SARScoronavirus transmission during cardiopulmonary resuscitation Emerg Infect Dis 200410287-9324 BAHR J KLINGLER H PANZER W RODE H KETTLER D Skills oflay people in checking the carotid pulse Resuscitation 1997 3523-625 BASKETT P NOLAN J PARR M Tidal volumes which are perceived tobe adequate for resuscitation Resuscitation 1996 31231-426 AUFDERHEIDE TP SIGURDSSON G PIRRALLO RG et alHyperventilation - induced hypotension during cardiopulmonary resuscitation Circulation2004 1091960-527 WENZEL V IDRIS AH BANNER MJ KUBILIS PS WILLIAMSJLJ Influence of tidal volume on the distribution of gas between the lungs and stomach inthe nonintubated patient receiving positive-pressure ventilation Crit Care Med 199826364-82428 PARADIS NA MARTIN GB GOETTING MG et al Simultaneousaortic jugular bulb and right atrial pressures during cardiopulmonary resuscitation inhumans Insights into mechanisms Circulation 1989 80361-829 WIK L HANSEN TB FYLLING F et al Delaying defibrillation to givebasic cardiopulmonary resuscitation to patients with out-of-hospital ventricularfibrillation a randomized trial JAMA 2003 2891389-9530 HANDLEY AJ Teaching hand placement for chest compression ndash a simplertechnique Resuscitation 2002 5329-3631 YU T WEIL MH TANG W et al Adverse outcomes of interruptedprecordial compression during automated defibrillation Circulation 2002 106368-7232 SWENSON RD WEAVER WD NISKANEN RA MARTIN JDAHLBERG S Hemodynamics in humans during conventional and experimentalmethods of cardiopulmonary resuscitation Circulation 1988 78630-933 KERN KB SANDERS AB RAIFE J MILANDER MM OTTO CWEWY GA A study of chest compression rates during cardiopulmonary resuscitation inhumans the importance of rate-directed chest compressions Arch Intern Med 1992152145-934 ABELLA BS ALVARADO JP MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during in-hospital cardiac arrest JAMA 2005 293305-10

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

1mg10ml(100μgml)10μgkg(1ml10kg)Atropina(f 1mgml)1mg10ml(100μgml)20-40μgkg2-4ml10kgBicarbonat de Na 84(1mEqml) 1mEqkgXilina (f 1 2) 10 mgml 1mgkg20Suportul vital bazal la copiiPacientul nu răspundela stimuli Chemaţi ajutorDeschideţi căileaeriene5 respiraţii succesivePacientul nu răspunde icircn continuarela stimuli (lipsă puls)RCR152După 1 minut chemaţi echipa deresuscitare apoi continuaţi RCR21Suportul vital avansat la copilPacientul nu răspunde la stimuliIcircncepeţi RCP comformsuportului vital de bazăRCP 152 pacircnă estedisponibil un defibrilatorChemaţi echipa de RCPŞocabil NonşocabilIcircn timpul RCPbull Corectaţi cauzele reversibilebull Verificaţi poziţia electrozilorbull Securizaţi căile aeriene(IOT)bull O2

bull Verificaţi sau montaţi o cale venoasăbull MCE continu odată securizate căile aerienebull Adrenalină 1mg iv la 3-5 minbull Amiodaronă atropină sulfat de magneziu1 ŞOC4Jkgc sauAEDCauze revesibile de SCR4H 4THipovolemia Pneumotorax icircn tensiuneHiperkalemia Tamponada cardiacăHipokalemia Substanţe toxiceHipocalcemia Trombembolism pulmonarReluaţi imediatRCP 152 pentru2 minuteReevaluaţiritmulReluaţi imediat

RCP 152 pentru 2minute

22Concluzii1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificăriBIBLIOGRAFIE1 Resuscitation 2005 67S1 S1-S1892 Resuscitation 2005 67 1-3413 SAUS S et al Task Force of the European Society of Cardiology on CardiovascularMortality and Morbidity Statistics in Europe Eur Heart J 1997 18 1231-484 American Heart Association Heart Disease and Stroke Statistics ndash 2005Uptodate5 SARAVANAN P et al A survey of resuscitation training needs of senioranesthetists Resuscitation 2005 64 93-66 COBB LA FAHRENBRUCH CE OLSUFKA M COPASS MKChanging incidence of out-of-hospital ventricular fibrillation 1980-2000 JAMA 20022883008-137 REA TD EISENBERG MS SINIBALDI G WHITE RD Incidence ofEMS - treated out-of-hospital cardiac arrest in the United States Resuscitation 20046317-248 VAILLANCOURT C STIELL IG Cardiac arrest care and emergencymedical services in Canada Can J Cardiol 2004 201081-909 WAALEWIJN RA de VOS R KOSTER RW Out-of-hospital cardiacarrests in Amsterdam and its surrounding areas results from the Amsterdam resuscitationstudy (ARREST) in lsquoUtsteinrsquo style Resuscitation 1998 38157-6710 VALENZUELA TD ROE DJ CRETIN S SPAITE DW LARSENMP Estimating effectiveness of cardiac arrest interventionsa logistic regression survivalmodel Circulation 1997 963308-1311 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J Factors modifying the effectof bystander cardiopulmonary resuscitation on survival in out-of-hospital cardiac arrestpatients in Sweden Eur Heart J 2001 22511-92312 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J GARDELOV B Survivalafter cardiac arrest outside hospital in Sweden Swedish Cardiac Arrest RegistryResuscitation 1998 3629-3613 WAALEWIJN RA De VOS R TIJSSEN JGP KOSTER RW Survivalmodels for out-of-hospital cardiopulmonary resuscitation from the perspectives of thebystander the first responder and the paramedic Resuscitation 2001 51113-2214 WEAVER WD HILL D FAHRENBRUCH CE et al Use of theautomatic external defibrillator in the management of out-ofhospital cardiac arrest NEngl J Med 1988 319661-615 AUBLE TE MENEGAZZI JJ PARIS PM Effect of out-ofhospital

defibrillation by basic life support providers oncardiac arrest mortality a metaanalysisAnn Emerg Med 1995 25642-5816 STIELL IG WELLS GA DeMAIO VJ et al Modifiable factorsassociated with improved cardiac arrest survival in a multicenter basic life supportdefibrillation system OPALS Study Phase I results Ontario Prehospital AdvancedLifeSupport Ann Emerg Med 1999 3344-5017 STIELL IG WELLS GA FIELD BJ et al Improved out-of-hospitalcardiac arrest survival through the inexpensive optimization of an existing defibrillationprogram OPALS study phase II Ontario Prehospital Advanced Life Support JAMA 19992811175-8118 CAFFREY S Feasibility of public access to defibrillation Curr Opin CritCare 2002 8195-819 OrsquoROURKE MF DONALDSON E GEDDES JS An airline cardiacarrest program Circulation 1997 962849-5320 PAGE RL HAMDAN MH McKENAS DK Defibrillation aboard acommercial aircraft Circulation 1998 971429-3021 VALENZUELA TD ROE DJ NICHOL G CLARK LL SPAITEDW HARDMAN RG Outcomes of rapid defibrillation by security officers aftercardiac arrest in casinos N Engl J Med 2000 3431206-922 HEILMAN KM MUSCHENHEIM C Primary cutaneous tuberculosisresulting from mouth-to-mouth respiration N Engl J Med 1965 2731035-623 CHRISTIAN MD LOUTFY M McDONALD LC et al Possible SARScoronavirus transmission during cardiopulmonary resuscitation Emerg Infect Dis 200410287-9324 BAHR J KLINGLER H PANZER W RODE H KETTLER D Skills oflay people in checking the carotid pulse Resuscitation 1997 3523-625 BASKETT P NOLAN J PARR M Tidal volumes which are perceived tobe adequate for resuscitation Resuscitation 1996 31231-426 AUFDERHEIDE TP SIGURDSSON G PIRRALLO RG et alHyperventilation - induced hypotension during cardiopulmonary resuscitation Circulation2004 1091960-527 WENZEL V IDRIS AH BANNER MJ KUBILIS PS WILLIAMSJLJ Influence of tidal volume on the distribution of gas between the lungs and stomach inthe nonintubated patient receiving positive-pressure ventilation Crit Care Med 199826364-82428 PARADIS NA MARTIN GB GOETTING MG et al Simultaneousaortic jugular bulb and right atrial pressures during cardiopulmonary resuscitation inhumans Insights into mechanisms Circulation 1989 80361-829 WIK L HANSEN TB FYLLING F et al Delaying defibrillation to givebasic cardiopulmonary resuscitation to patients with out-of-hospital ventricularfibrillation a randomized trial JAMA 2003 2891389-9530 HANDLEY AJ Teaching hand placement for chest compression ndash a simplertechnique Resuscitation 2002 5329-3631 YU T WEIL MH TANG W et al Adverse outcomes of interruptedprecordial compression during automated defibrillation Circulation 2002 106368-7232 SWENSON RD WEAVER WD NISKANEN RA MARTIN JDAHLBERG S Hemodynamics in humans during conventional and experimentalmethods of cardiopulmonary resuscitation Circulation 1988 78630-933 KERN KB SANDERS AB RAIFE J MILANDER MM OTTO CWEWY GA A study of chest compression rates during cardiopulmonary resuscitation inhumans the importance of rate-directed chest compressions Arch Intern Med 1992152145-934 ABELLA BS ALVARADO JP MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during in-hospital cardiac arrest JAMA 2005 293305-10

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

RCP 152 pentru 2minute

22Concluzii1 Elementul esenţial este MCEbull Precocebull 100minbull Neicircntreruptbull Raport compresii respiraţii 3022 Defibrilarea (şocul electric) - esenţială in FV si TV fără pulsbull şoc unic repetat la nevoie după minimum 2 minute deresuscitarebull 360 J3 Adrenalina 1 mg la 3 min4 Tratamentul de primă linie al aritmiilor ventriculare ndash amiodarona5 RCR la copii ndash după schema de la adult cu mici modificăriBIBLIOGRAFIE1 Resuscitation 2005 67S1 S1-S1892 Resuscitation 2005 67 1-3413 SAUS S et al Task Force of the European Society of Cardiology on CardiovascularMortality and Morbidity Statistics in Europe Eur Heart J 1997 18 1231-484 American Heart Association Heart Disease and Stroke Statistics ndash 2005Uptodate5 SARAVANAN P et al A survey of resuscitation training needs of senioranesthetists Resuscitation 2005 64 93-66 COBB LA FAHRENBRUCH CE OLSUFKA M COPASS MKChanging incidence of out-of-hospital ventricular fibrillation 1980-2000 JAMA 20022883008-137 REA TD EISENBERG MS SINIBALDI G WHITE RD Incidence ofEMS - treated out-of-hospital cardiac arrest in the United States Resuscitation 20046317-248 VAILLANCOURT C STIELL IG Cardiac arrest care and emergencymedical services in Canada Can J Cardiol 2004 201081-909 WAALEWIJN RA de VOS R KOSTER RW Out-of-hospital cardiacarrests in Amsterdam and its surrounding areas results from the Amsterdam resuscitationstudy (ARREST) in lsquoUtsteinrsquo style Resuscitation 1998 38157-6710 VALENZUELA TD ROE DJ CRETIN S SPAITE DW LARSENMP Estimating effectiveness of cardiac arrest interventionsa logistic regression survivalmodel Circulation 1997 963308-1311 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J Factors modifying the effectof bystander cardiopulmonary resuscitation on survival in out-of-hospital cardiac arrestpatients in Sweden Eur Heart J 2001 22511-92312 HOLMBERG M HOLMBERG S HERLITZ J GARDELOV B Survivalafter cardiac arrest outside hospital in Sweden Swedish Cardiac Arrest RegistryResuscitation 1998 3629-3613 WAALEWIJN RA De VOS R TIJSSEN JGP KOSTER RW Survivalmodels for out-of-hospital cardiopulmonary resuscitation from the perspectives of thebystander the first responder and the paramedic Resuscitation 2001 51113-2214 WEAVER WD HILL D FAHRENBRUCH CE et al Use of theautomatic external defibrillator in the management of out-ofhospital cardiac arrest NEngl J Med 1988 319661-615 AUBLE TE MENEGAZZI JJ PARIS PM Effect of out-ofhospital

defibrillation by basic life support providers oncardiac arrest mortality a metaanalysisAnn Emerg Med 1995 25642-5816 STIELL IG WELLS GA DeMAIO VJ et al Modifiable factorsassociated with improved cardiac arrest survival in a multicenter basic life supportdefibrillation system OPALS Study Phase I results Ontario Prehospital AdvancedLifeSupport Ann Emerg Med 1999 3344-5017 STIELL IG WELLS GA FIELD BJ et al Improved out-of-hospitalcardiac arrest survival through the inexpensive optimization of an existing defibrillationprogram OPALS study phase II Ontario Prehospital Advanced Life Support JAMA 19992811175-8118 CAFFREY S Feasibility of public access to defibrillation Curr Opin CritCare 2002 8195-819 OrsquoROURKE MF DONALDSON E GEDDES JS An airline cardiacarrest program Circulation 1997 962849-5320 PAGE RL HAMDAN MH McKENAS DK Defibrillation aboard acommercial aircraft Circulation 1998 971429-3021 VALENZUELA TD ROE DJ NICHOL G CLARK LL SPAITEDW HARDMAN RG Outcomes of rapid defibrillation by security officers aftercardiac arrest in casinos N Engl J Med 2000 3431206-922 HEILMAN KM MUSCHENHEIM C Primary cutaneous tuberculosisresulting from mouth-to-mouth respiration N Engl J Med 1965 2731035-623 CHRISTIAN MD LOUTFY M McDONALD LC et al Possible SARScoronavirus transmission during cardiopulmonary resuscitation Emerg Infect Dis 200410287-9324 BAHR J KLINGLER H PANZER W RODE H KETTLER D Skills oflay people in checking the carotid pulse Resuscitation 1997 3523-625 BASKETT P NOLAN J PARR M Tidal volumes which are perceived tobe adequate for resuscitation Resuscitation 1996 31231-426 AUFDERHEIDE TP SIGURDSSON G PIRRALLO RG et alHyperventilation - induced hypotension during cardiopulmonary resuscitation Circulation2004 1091960-527 WENZEL V IDRIS AH BANNER MJ KUBILIS PS WILLIAMSJLJ Influence of tidal volume on the distribution of gas between the lungs and stomach inthe nonintubated patient receiving positive-pressure ventilation Crit Care Med 199826364-82428 PARADIS NA MARTIN GB GOETTING MG et al Simultaneousaortic jugular bulb and right atrial pressures during cardiopulmonary resuscitation inhumans Insights into mechanisms Circulation 1989 80361-829 WIK L HANSEN TB FYLLING F et al Delaying defibrillation to givebasic cardiopulmonary resuscitation to patients with out-of-hospital ventricularfibrillation a randomized trial JAMA 2003 2891389-9530 HANDLEY AJ Teaching hand placement for chest compression ndash a simplertechnique Resuscitation 2002 5329-3631 YU T WEIL MH TANG W et al Adverse outcomes of interruptedprecordial compression during automated defibrillation Circulation 2002 106368-7232 SWENSON RD WEAVER WD NISKANEN RA MARTIN JDAHLBERG S Hemodynamics in humans during conventional and experimentalmethods of cardiopulmonary resuscitation Circulation 1988 78630-933 KERN KB SANDERS AB RAIFE J MILANDER MM OTTO CWEWY GA A study of chest compression rates during cardiopulmonary resuscitation inhumans the importance of rate-directed chest compressions Arch Intern Med 1992152145-934 ABELLA BS ALVARADO JP MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during in-hospital cardiac arrest JAMA 2005 293305-10

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

defibrillation by basic life support providers oncardiac arrest mortality a metaanalysisAnn Emerg Med 1995 25642-5816 STIELL IG WELLS GA DeMAIO VJ et al Modifiable factorsassociated with improved cardiac arrest survival in a multicenter basic life supportdefibrillation system OPALS Study Phase I results Ontario Prehospital AdvancedLifeSupport Ann Emerg Med 1999 3344-5017 STIELL IG WELLS GA FIELD BJ et al Improved out-of-hospitalcardiac arrest survival through the inexpensive optimization of an existing defibrillationprogram OPALS study phase II Ontario Prehospital Advanced Life Support JAMA 19992811175-8118 CAFFREY S Feasibility of public access to defibrillation Curr Opin CritCare 2002 8195-819 OrsquoROURKE MF DONALDSON E GEDDES JS An airline cardiacarrest program Circulation 1997 962849-5320 PAGE RL HAMDAN MH McKENAS DK Defibrillation aboard acommercial aircraft Circulation 1998 971429-3021 VALENZUELA TD ROE DJ NICHOL G CLARK LL SPAITEDW HARDMAN RG Outcomes of rapid defibrillation by security officers aftercardiac arrest in casinos N Engl J Med 2000 3431206-922 HEILMAN KM MUSCHENHEIM C Primary cutaneous tuberculosisresulting from mouth-to-mouth respiration N Engl J Med 1965 2731035-623 CHRISTIAN MD LOUTFY M McDONALD LC et al Possible SARScoronavirus transmission during cardiopulmonary resuscitation Emerg Infect Dis 200410287-9324 BAHR J KLINGLER H PANZER W RODE H KETTLER D Skills oflay people in checking the carotid pulse Resuscitation 1997 3523-625 BASKETT P NOLAN J PARR M Tidal volumes which are perceived tobe adequate for resuscitation Resuscitation 1996 31231-426 AUFDERHEIDE TP SIGURDSSON G PIRRALLO RG et alHyperventilation - induced hypotension during cardiopulmonary resuscitation Circulation2004 1091960-527 WENZEL V IDRIS AH BANNER MJ KUBILIS PS WILLIAMSJLJ Influence of tidal volume on the distribution of gas between the lungs and stomach inthe nonintubated patient receiving positive-pressure ventilation Crit Care Med 199826364-82428 PARADIS NA MARTIN GB GOETTING MG et al Simultaneousaortic jugular bulb and right atrial pressures during cardiopulmonary resuscitation inhumans Insights into mechanisms Circulation 1989 80361-829 WIK L HANSEN TB FYLLING F et al Delaying defibrillation to givebasic cardiopulmonary resuscitation to patients with out-of-hospital ventricularfibrillation a randomized trial JAMA 2003 2891389-9530 HANDLEY AJ Teaching hand placement for chest compression ndash a simplertechnique Resuscitation 2002 5329-3631 YU T WEIL MH TANG W et al Adverse outcomes of interruptedprecordial compression during automated defibrillation Circulation 2002 106368-7232 SWENSON RD WEAVER WD NISKANEN RA MARTIN JDAHLBERG S Hemodynamics in humans during conventional and experimentalmethods of cardiopulmonary resuscitation Circulation 1988 78630-933 KERN KB SANDERS AB RAIFE J MILANDER MM OTTO CWEWY GA A study of chest compression rates during cardiopulmonary resuscitation inhumans the importance of rate-directed chest compressions Arch Intern Med 1992152145-934 ABELLA BS ALVARADO JP MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during in-hospital cardiac arrest JAMA 2005 293305-10

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

35 WIK L KRAMER-JOHANSEN J MYKLEBUST H et al Quality ofcardiopulmonary resuscitation during out-of-hospital cardiac arrest JAMA 2005293299-30436 BAYES de LUNA A COUMEL P LECLERCQ JF Ambulatory suddencardiac death mechanisms of production of fatal arrhythmia on the basis of data from 157cases Am Heart J 1989 117151-937 REA TD SHAH S KUDENCHUK PJ COPASS MK COBB LAAutomated external defibrillators to what extent does the algorithm delay CPR AnnEmerg Med 2005 46132-4138 van ALEM AP SANOU BT KOSTER RW Interruption ofcardiopulmonary resuscitation with the use of the automated external defibrillator in outof-hospital cardiac arrest Ann Emerg Med 2003 42449-5739 EMERMAN CL PINCHAK AC HANCOCK D HAGEN JF Effect ofinjection site on circulation times during cardiac arrest Crit Care Med 1988 161138-4140 GLAESER PW HELLMICH TR SZEWCZUGA D LOSEK JDSMITH DS Five-year experience in prehospital intraosseous infusions in children andadults Ann Emerg Med 1993 221119-2441 SCHUTTLER J BARTSCH A EBELING BJ et al Endobronchialadministration of adrenaline in preclinical cardiopulmonary resuscitation AnasthIntensivther Notfallmed 1987 2263-842 HORNCHEN U SCHUTTLER J STOECKEL H EICHELKRAUT WHAHN N Endobronchial instillation of epinephrine during cardiopulmonary resuscitationCrit Care Med 1987 151037-943 THEL MC ARMSTRONG AL McNULTY SE CALIFF RMOrsquoCONNOR CM Randomised trial of magnesium in in-hospital cardiac arrest Lancet1997 3501272-62544 ALLEGRA J LAVERY R CODY R et al Magnesium sulfate in thetreatment of refractory ventricular fibrillation in the prehospital setting Resuscitation2001 49245-945 FATOVICH D PRENTICE D DOBB G Magnesium in in-hospital cardiacarrest Lancet 1998 35144646 HASSAN TB JAGGER C BARNETT DB A randomised trial toinvestigate the efficacy of magnesium sulphate for refractory ventricular fibrillationEmerg Med J 2002 1957-6247 MILLER B CRADDOCK L HOFFENBERG S et al Pilot study ofintravenous magnesium sulfate in refractory cardiac arrest safety data andrecommendations for future studies Resuscitation 1995 303-1448 KERN KB HILWIG RW BERG RA SANDERS AB EWY GAImportance of continuous chest compressions during cardiopulmonary resuscitationimproved outcome during a simulated single lay-rescuer scenario Circulation 2002105645-949 CHANDRA NC GRUBEN KG TSITLIK JE et al Observations of ventilationduring resuscitation in a canine model Circulation 1994 903070-550 EWY GA et al In 2006 Yearbook of Intensive Care and EmergencyMedicine JL Vincent (subred) Springer Brussels 316-32751 KIM F et al Circulation 2005 112 715-71952 KUISMA M SUOMINEN P KORPELA R Paediatric out-of-hospitalcardiac arrests epidemiology and outcome Resuscitation 1995 30141-5053 KYRIACOU DN ARCINUE EL PEEK C KRAUS JF Effect ofimmediate resuscitation on children with submersion injury Pediatrics 1994 94137-4254 BERG RA HILWIG RW KERN KB EWY GA Bystanderrsquorsquo chestcompressions and assisted ventilation independently improve outcome from pigletasphyxial pulseless lsquolsquocardiac arrestrsquorsquo Circulation 2000 1011743-855 BERG RA HILWIG RW KERN KB BABAR I EWY GA Simulated

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN

mouth-to-mouth ventilation and chest compressions (bystander cardiopulmonaryresuscitation) improves outcome in a swine model of prehospital pediatric asphyxialcardiac arrest Crit Care Med 1999 271893-956 Dorph E Wik L Steen PA Effectiveness of ventilationcompression ratios15 and 215 in simulated single rescuer paediatric resuscitation Resuscitation 200254259-6457 TURNER I TURNER S ARMSTRONG V Does the compression toventilation ratio affect the quality of CPR a simulation study Resuscitation 2002 5255-6258 BABBS CF KERN KB Optimum compression to ventilation ratios in CPRunder realistic practical conditions a physiological and mathematical analysisResuscitation 2002 54147-5759 BABBS CF NADKARNI V Optimizing chest compression to rescueventilation ratios during one-rescuer CPR by professionals and lay persons children arenot just little adults Resuscitation 2004 61173-8160 SAMSON R BERG R BINGHAM R Pediatric Advanced Life SupportTask Force ILCoR Use of automated external defibrillators for children an update Anadvisory statement from the Pediatric Advanced Life Support Task Force of theInternational Liaison Committee on Resuscitation Resuscitation 2003 57237mdash43

MANAGER

MIHAI ADRIAN