No. 162 LYN EXEMPLAR 25 BANI Vineri 19 (31) Octombre 1890 ... · No. 162 LYN EXEMPLAR 25 BANI...

No. 162 LYN EXEMPLAR 25 BANI Vineri 19 (31) Octombre 1890

REGATUL ROMANIEI-..-MONITORUL OFICIAL

PRETUL ABONAMENTULUI IN REGATUL RORANIEI

leI pe an ; 22 leI 60 b. pe 6 InaPrimArLde rurale 36 lel pe an.

Abonamentele Weep din AntOia cli a fle-careT lunL

PRETUL ABONAMENTULUI PENTRU STRIIN1TATE

60 lel pe an ; 35 lei pe 6 IunI.Abonamentele se pot face la biurourile postale.

PUBLICATIU NILE JUDICIARE SE PLATESC

Para la 50 bail, 5 lel ; mal lungl de 50 linil,10 lel.Ori-ce alte acte introduse In ele

se platese deosebit, ea 0 publicatiunile, dupe lungime.

DIRECTIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL 1 IMPRIMEREI STATULUI

BUCURESCIBulevardul Independirrtel

PRETUL ANUNCIURILOR

Publicatiunile primarielor, comitetelor, etc, linia 80 I..Citatiunile de botarnicie, linia 80 banl. /

Insertinnile E reclamele, Hula 1 lefi.Anunciurile particulare 50 bard linia de 30 litera.

SLTMARPARTE OFICIALA Ministerut de interne:

DecreteRaportPrescurthrT de decrete.Ministerut de justitie : Prescurarf de decrete.Ministerul afaceritor strciine: Prescurtare de

decret.Ministerul de resbel : Decret Raport.Ministerul agrkulturei, industriei, comerciuluidomenielor Decrete.Ministerul lucrcirilor publice PrescurarT de

decrete.Decisiune ministerialN.PARTE NEOFICIALA Cronica Consumi

general de instructiune: SumarDepepT telegraficeDiversePretul cerealelorBuletine meteorologice.

Anunciurt ministeriale, judiciare, administrative oiparticulare.

PARTE OFICIALABucuresci, 18 Octombre

KINISTERIIL DE INTERNE

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4e i vointa nationali,

Rege al Rominiel,La toff, de fafci i viitori, semitate :Asupra raportulul ministruhil Nostru secie-

tar de Stat la departamentul de interne subNo. 16.293 ;

VeOnd jurnalul consiliulul de mini§tri No. 3din §edinta de la 6 Octombre I89o;

Pe basa alin. 5 de sub art. 42 din legea co-munali,

Am decretat i decretam :Art. I. Se aprobi de Nol votul dat de con-

siliul comunal al Capitalel in Fdinta sa de la27 August I89o, ca actualul bulevard al Uzi-nel-de-Gaz sa se numésci pe viitor BulevardulNeatirnird; iar bulevardultil deschis din cheiulDâmbovitel pini in §oseaua Mihaia-Bravulse dea urmitórele denumirl, adici

Bulevardul Elisabeta din cheil pina in caleaVictoriel;

Bulevardul Universitite din calea Victorielpini in strada Coltel;

Bulevardul Carol I din strada- Coltel spreobor pâna la elipsa cea mare unde se bifurcézibulevardul;

Bulevardul Ferdinand de la elipsä phi laobor;

Bulevardul Orientulul partea de bulevard cetrece pe la calea Iancului 0 merge la pséuaMihaia-Bravul.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentul de interne este insarcinat cuexecutarea acestul decret.

Dat in Castelul Pele§, la i5 Octombre 1890.CAROL

Ministru de interne,

General G. Manu. No. 2.862.

CAROL I,

Prin gratia lul DumneçIei i vointa nationali,Rege al Rominie,

La toll de fafec i viitori, sevatate:Asupra raportulula ministrului Nostru secre-


Vt4end jumalul consiliulul de mini§tri No. 2din §edinta de la 6 Octombre 189A

Pe basa alin. 5 de sub art. 42 din legea co-munali,

Am decretat i decret1m:

Art. I. Se aprobi de No1 aliniarea bulevar-dului Uzinel-de-Gaz din interiorul Capitale1,

partea coprinsi intre strada u i Iunie i podulde la Radu-Vodi, dupe planul votat de consi-liul comunal in §edinta sa de la zo Aprilie a-nul curent i aprobat de consiliul technic supe-rior de pe lângá ministerul lucririlor publiceprin jurnalul cu No. 602 de la 24 Septembre1 89o.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat ladepartamentul de interne este insircinat cu exe-cutarea acestu1 decret.

Dat in Castelul Pele§, la 15 Octombre 189o.CAROL

Ministru de interne,General G. Manu. No. 2.864.

CAROL I ,

Prin gratia lui Dumnecjed i vointa nationali,Rege al Româniel ,

La toff, de &fa i viitori, scingtate:

Asupra raportulul ministrulul Nostru secre-tar de Stat la departamentul de interne subNo. 16.292;

VtOnd jurnalul consiliulu1 de min4tri No. 4din §edinta de la 6 Octombre 1 890 ;

Pe basa art. 3 I din legea comunala ,Am decretat i decretimArt. I. Regulamentul pentru ocuparea in

mod definitiv a postulul de medic-veterinar aloraplul Ia0, votat de consiliul comunal in §e-dinta sa de la z Martie 1889, se aprobi deNoi cu urmitórele modificarl, adica

Art. 6 se va inlocui cu urmitorul : Juriul seva compune de un delegat al consiliulul sanitarsuperior, un profesor de la scóla de medicini-veterinari, un membru al comisiunel veterinare,un delegat al consiliulu1 de igiena al oraplul

un delegat al primiriel, doctor in medicinasaa medic-veterinar.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat ladepartamentul de interne este insärcina't cu exe-cutarea acestul decret.

Dat in Castelul Pelq, la i5 Octombre 189o.CAROL

Ministru de interne,General G. Manu. No. 2.860.

CAROL I,Prin gratia Iu1 Dumne4ed i vointa nationali,

Rege al Rominiel,La top de fafci i viitori, seinitate :Asupra raportulu1 ministrulu1 Nostru secre-


Pe basa art. II 2 din legea comunali,Am decretat i decretam :Art. I. Se aprobi de Noi a se face in bud-

getul ordinar al co munel wbane Dorohoi0

3789 MONITORUL OFICIAL 10 Octombre 1800

pentru exercitiul curent 1890-9 I, urmatóreamodificare, adica :

Lel 2.000 parte din excedentul cu care s'aechilibrat acel budget se vor adaoga la art. 2,s I, cap. III, peste suma deja preve4uta. de5.000 lei, sail in total 7.000 lel, spre a servila facerea unei cuhnii unel locuinte pentru ser-vitorl i alte imbunetatiri necesare localululscólel No. i de fete.

Art. II. Cu acéstá modificare 4isul budgetcontine :

La venituri 225 .479 lel, 45 ban% si la chel-tueli 2 I 9.265 leI, bani 30, cu un excedent de6.214 lel, 15 bail.

Art. 1H. Ministrul Nostril secretar de Stat ladepartamentul de interne este insarcinat cu exe-cutarea acestul decret.

Dat in Castelul Peles, la 15 Octombre 1890.CAROL

Ministru de interne,General G. Manu. No 2.861.

CAROL I,Prin gratia lul Dumnecjed i voinla nationahl,

Rege al Romániel,La tog de NO §i viitor, sanitate :Asupra raportului ministrulul Nostru secre-

tar de Stat la departamentul de interne sub

No. 16.298 ;Vdcjend jurnalul consiliulut de mini§tri No.

din sedinta de la 6 Octombre 1890 ;Pe basa art. i din legea maximulul,Am decretat i decretAm

Art. I. Comunele rurale din judetul Ram-nicu-Sarat, mai jos notate, sunt autorisate apercepe urmatórele taxe :

LeY B.

50

Comunele Bordesei, JecrleiuChiojdeni

de la un bilet pentru vinciarea unel vite.

Comuna Dimitreseiso de la un bilet pentru vindarea unel vite.

I pentru un bilet de identitate, care seva percepe numai and se va cere ase-menea act.

Comunele Amara , Ctlineni i Vilani30 pentru marcatul unel mdsurl de I ungime,

capacitate 0 greutate.Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la

departamentul de interne este insircinat nu exe-

cutarea acestuI decret.Dat in Castelul Peles, la i 5 Octombre 1890.

CAROLMinistru de interne,

General G. Manu. No. 2,859

CAROL I,Prin grata lui Dumne4ed i vointa nationalá,

Rege al Româniel,La tog de fafei i viitori, seinétate :Asupra raportului ministrului Nostru se-

cretar de Stat la departamentul de interne subNo. 16.297 ;

Pe basa art. 29 O. 30 din legea comunala,Am decretat i decretam :Art. I. Consilid comunei rurale BrAdeanu,

din judetul Buzda, se disolvá pentru motivelearátate in sus citatul raport, numindu-se mem-bri in comisiunea interimari D-nit David D.Popescu, Tudor Samoili i Ghip. Vi0nolu.

Art. II. Ministrul Nostril secretar de Stat ladepartamentul de interne este insarcinat co exe-cutarea acestul decret.

Dat in Castelul Pelq, la 15 Octombre 1890.CAROL

Ministru de interne,

General G. Manu. No. 2.858.

Raportul D-lui ruinistru de interne c6tre M. S.Regele.

Sire,

Ve4énd din raportul sub No. 7.713, ce amprimit de la D. prefect al judetului Buzeit, cáprimarul comund rurale Bradeanu, din acel ¡ti-des, a demisionat i intre cei-altI membri alconsiliului comunal nu este nid unul cu sciintide carte, pentru a putea fi insärcinat cu condu-cerea adroinistratiunel, ast-fel ca, din acéstacausä, interesele comuneI sunt in suferinta,expuse a se compromite ; subsemnatul are o-nóre a ruga pe Majestatea Vóstra ca, pe basaart. 29 0 30 din legea comunald, sa bine-voiasca a semna aláturatul proiect de decretpentru disolvarea acestul consilia i instituireacomisiunel interimare compusa din D-nfi Da-vid D. Popescu, Tudor Samoill i Ghitä Visi-noiu, carl sa gereze afacerile comunale Ord laalegerea i instalarea uml not consiliO.

Sunt, cu cel mat profund respect,

Al Majestatel Vöstre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministru de interne,General G. Maul'.

ago, Octombre 1 2 .No. 16.297.

Prin decretul regal cu No. 2.869 din isOctombre 1890, dupe propunerea facutä prinraport de D. miniatru secretar de Stat la de-partamentul de interne, D. Boldur Voinescu,fost prim-procuror la tribunalul Ilfov, s'a nu-mit in postul de advocat al eforiei spitalelorcivile din Bucurescl, in locul D-lui Radu Cre-tulescu, retras din acest post, si D. Ión Nicu-lescu, fost presedinte al cutlet din Iasl, In pos-tul de sef al biuroulul contencios, in locul D-lulStavrus Zamfirescu, demisionat.

Aceste nurnirl se vor considera pe ;liva deI 5 Octombre 189 o .

Prin decretul regal eta No. 2.870 din i5Octombre 1890, dupe propunerea facuta prinraport de acelasi D. ministru, D. N. Basilescu,actual advocat al eforiei spitalelor civile dinBucurescl, s'a numit, pe ¡litla de 15 ale corm- 1

in postul de Ff al serviciulul contenciosdin administraIia centrall a eforiel, devenit va-cant prin demisiunea D-lul G. Daniileanu.

Prin decretul regal cu No. 2.876 din i 5Octombre 1890, dupe propunerea facuta prinraport de acelasl D. ministru, D. doctor Aris-tide Razu, care a ocupat prin concurs postulde medic la spitalele epitropiel S-tu Spiridondin la0, s'a numit definitiv in postul vacant demedic al urbel Ramnicu-Válcea, in virtuteadreptulut ce '1 acordi legea sanitati la art. 3 1.

IIIIMSTEREL DE JUSTITIE

Prin decretul regal sub No. 2.8 5 2 din 13Octombre 189o, in urma propunerel facutáprin raport de D. ministru secretar de Stat ladepartamentul justitieT, sunt :

D. G. Milian, licentiat al facultatel juridicedin Paris, fost supleant la curtea de apel dinCraiova, intrunind conditiunile art. 61 din le-gea de organisare judecatorksca, procuror pelanga curtea de apel din Bucurescl, in loculvacant.

D. P. Sfetescu, licentiat al facultätel juridicedin Paris, actual jude-instructor la tribunalulIlfov, Intrunind conditiunile art. 6o din citatalege, prim-procuror pe lânga acelas1 tribunal,in locul D-lui G. Voinescu Boldur, demisionat.

D. H. Catargi, licentiat al facultktel juridicedin Paris, actual procuror pe langa tribunalulIlfov, intrunind conditiunile art. 59 din citatalege, jude-instructor la acelasl tribunal, in loculD-lui P. Sfetescu, inaintat.

D. C. Paraschivescu, licentiat al facultateljuridice din Paris, actual procuror la tribunalulBraila, in aceeasi calitate la tribunalul Ilfov, Inlocul D-1111 H. Catargi, trecut in alt post.

D. Ioan Mitilineu, licentiat al facultkteI ju-ridice din Paris, actual supleant la tribunalulIlfov, procuror la acelasl tribunal, in loculD-lul N. Manu, demisionat.

D. N. Naumescu, licentiat al facultaIei juri-dice din Paris, fost supleant, intrunind condifiu-nile art. 58 din legea de organisare judecato-résca, supleant la tribunalul ilfov, in locul D-luiloan Mitilineu.

D. A. M. Nicolau, licentiat al facultatel ju-ridice din Bucuresci, actual substitut la tribu-nalul.Râmnicu-Särat, supleant la acelasi tribu-nal, in locul vacant.

D. A. Marinescu Iliad, licentiat al facultáleljuridice din Bucuresci, intrunind condiTiunileart. 58 din legea de organisare judecatorésca,substitut la tribunalul Râmnicu-Särat, in loculD-lui A. M. Nicolau, trecut in alt post.

Prin decretul regal cu No. 2.849 din 12 Oc-tombre i 890, in urma propunerel fácuti prinraport de acelas1 D. ministru, sunt permutall :

D. Al. M. Iacomi, licentiat al facultatei ju-ridice din Bucuresd, actual substitut la tribu-nalul Dâmbovita, in aceeasi calitate la tribu-nalul Olt, in locul D-lui I. Dimancea, licenOatde la aceea0 facultate, care trece in postul

19 Octombre 1890 MONITORUL OFICIAL 3787

ocupat de D. Al. M. Iacomi, dupe cererea am-bilor magistrati.

D. N. Tepsulea, actual judecator al ocoluluiSiretu, judetul Roman, in aceeas1 calitate laocolul Saveni , judetul Dorohoi0 , in loculvacant.

4-00.

MINISTERUL AFACERILOR MAINE

S'a acordat execuaturul D-lui Ion Antippas,consul al Greciei la Tulcea.

MINISTERUL DE RESBEL

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4e0 i vointa nationali,

Rege al Româniel,La toll de &lei i viitori, seinétate:Avend in vedere decretul No. 2.484 de la

I August 1890.Asupra raportulul ministrului Nostril secre-

tar de Stat la departamentul de resbel subNo. 4.070 ;

Am decretat i decretim :Art. I. Jurnalele incheiate de consiliul de

ministri sub No. 28, 32 din 28 August si 23din I 3 Septembre 189o, se sanctionézi de Noi.

Art. IL Ministrul Nostru secretar de Stat ladepartamentul de resbel este insarcinat cu exe-cutarea decretulul de fail.

Dat in Bucuresci, la 9 a.tombre 1890.CAROL

Ministru de resbel,General M. Viädeseu. No. 2.818.

Raportul D-lut ministru de resbel atre M. S.Regele.

Sire,Cu cel mal profund respect supun aprobarel

Majestate Vestre aläturatul proiect de decret,prin care se sanclioneza jurnalele incheiate deconsiliul de ministri in basa inaltului decret cuNo. 2.484 de la I August 1890.

Sunt, cu cel mat' profund respect,Sire,

Al Majestatei Ventre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministru de resbel,General M. VlAdeseu.

1890, Octombre 9.No. 4.070.

MINISTERUL AGRICULTUREI,INDUSTRIEI, COMERCIULUI

DOMEMELOR

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4ea i vointa nationala,

Rege al Rominiel,La top de PO i viitori, seinétate:Asupra raportului ministrulul Nostru secretar

de Stat la departamentul agriculture', industrie,

comerciulul i domenielor sub No. 45.567

Avend in vedere decretul Nostru No. 2.484din i August 1890, publicat in Monitorul ofl-cial No. 99 din 2 August a.

Am decretat i decretam :Art. 11. Se aproba de No1 jurnalul consiliu-

lui de ministri No. 30 din 28 August 1890,publicat in Monitorui oficial No. 126 din 5Septembre a. c., prin care se aproba, sub re-serva sanctiune Nóstre ulteriene, amenagia-mentul padure Mihaesci, pendinte de comunaMihaesci, din plasa Riurile-Argesel , judetulMuscel, proprietate a D-lui E. Langada.

Art. H. si cel din urma. Ministrul Nostrusecretar de Stat la departamentul agriculturel,industriel, comerciulul i domenielor este insär-cinat cu executarea acestui decret.

Dat in Bucurescl, la 8 Octombre 1890.CAROL

Ministru agriculture, industrie,conaerciulut i domenielor,

Gr. G. P6uceseu. No 2.736.

CAROL I,Prin gratia lu1 llumnedea i vointa nationalk

Rege al Românie,La toll' de farli i viitor, seinétate :Asupra raportule ministrului Nostru secretar

de Stat la departamentul agriculture!, industriel,comerciului si domenielor sub No. 45.566 ;

Avend in vedere decretul Nostru No. 2.484din i August 1890, publicat in Monitorul o-ficial No. 99 din 2 August 1890,

Am decretat i decretam :Art. I. Se aproba de Nol jurnalul consiliu-

1111 de ministri No. 26 din 28 August 1890,publicat in Monitorui oficial No. 126 din 5Septembre 1890, prin care se aprobk sub re-serva sactiunel Nóstre ulterióre, amenagiamen-tul padure Grosetu i Cosana, pendinte decomuna Vaideeni, din plaiul Horezu, judetulVâlcea, proprietate a easel preotului Ion Poppa.

Art. H i cel din urma.Ministrul Nostrilsecretar de Stat la departamentul agriculture,industrie, comerciului i domenielor este insar-cinat cu executarea aceste decret.

Dat in Bucuresci, la 8 Octombre 1890.CAROL

Ministru agriculture, industriel,comereiu1u i domenielor,

Gr. G. Mueeseu. No. 2.787.

CAROL I,Prin gratia lui Dumneciet i vointa nationalk

Rege al Româniel,La top de Met viitori, seinitate:Asupra raportulul ministrulul Nostru secretar

de Stat la departamentul agriculture, industrie,

comerciulul i domenielor sub No. 45.568;Avend in vedere decretul Nostru No. 2.484

din i August 1890, publicat in Monitorul o-fi4ial No. 99 din 2 August 1890,

Am decretat i decretam :Art. I. Se aproba. de Noi jurnalul consiliu-

lui de ministri No. 28 din 28 August 1890,publicat in Monitorul oftdal No. 126 din 5Septembre I89o, prin care se aproba, sub re-serva sanctiune Nentre ulteriere, amena gia-mentul padure Pabaceasca din taraful No. 5Balilesci, pendinte de comuna Balilesci, dinplasa Riurile-Argesel, judetul Muscel, proprie-tate a D-lor I. Catainescu si C. I. Ghioculescu.

Art. H i cel din urma. Ministrul Nostrusecretar de Stat la departamentul agriculture,industriel, comerciulul i domenielor este insir-cinat cu executarea acestul decret.

Dat in Bucurescl, la 8 Octombre 1890.CAROL

Ministru agriculture, industrie,coraerciulut i domenielor,

Gr. G. PISucescu. No. 2.798.

CAROL I ,Prin gratia lui Dumnejet1 i vointa nationala,

Rege al Rominie,La tog de Met i viitori, scinitate:Asupra raportulul ministrulul Nostru secretar

de Stat la departamentul agriculture, industriel,comerciului i domenielor sub No. 45.563 ;

Avend in vedere avisul consiliului technic alpadurilor din sedinta de la 5 Septembre 1890;

Avend in vedere art, 4 din codul silvic,Am decretat i decretam :Art. I. Se aproba de Nol amenagiamentul

padure Busu de pe mosia cu aceeasi numire,pendinte de comuna Busu, din plasa Dumbra-va, judetul Mehedinti, proprietate a comunelurbane Turnu-Severin, ale carui principale dis-positiun1 sunt urmitórele :

a) Suprafata totala a padure compusa dindime trupurl (Gradistea i Gropanele), in limi-tele aratate pe plan si descrise in amenagia-meat, este de 28 hectare, 3.559 m. p.,i con-stitue o singurá serie;

b) Regimul adoptat este ,Cringul cu tra-tamentul Cringul -Simplu" :

c) Revolutiunea admisa este de 3o ani; invedere, insa, cä padurea este de mica intindere,exploatarea se va face in duol ani, dupe careva urma o periódá de asteptare de 28 ani;

d) Posibilitatea, basati pe intindere, este de14 hectare, 1.779 m. p., pentru fie-care dinprima dud ant at revolutiunel in 'care se vaface exploatarea.

Art. II. Tóte cele-alte dispositiunl coprinsein amenagiament sunt executoril.

Art. III §i cel din urma.Ministrul Nostrusecretar de Stat la departamentul agriculture,industriel, comerciului i domenielor este insar-cinat cu executarea presentulul decret.

Dat in Bucurescl, la 8 Octombre i89o.CAROL

Ministru agriculture, industriet,comerciuld i domenielor,

Gr. G. Mucescu. No. 2.797,

3788 MONITORITL OFICIAL 1.9 Octombre 1890

CAROL I,Prin gratia lul Dumne4,4 i vointa nationali,

Rege al Rominiel,La tog de fala sdnétate:Asupra raportulul ministrulul Nostru secretar

de Stat la departamentul agriculturel, industriel,comerciulu i domenielor sub No. 45.564;

Avénd in vedere avisul consiliului technic alpidurilor din redinta de la 5 Septembre 1890;

Avénd in vedere art. 4 din codul silvic,Am decretat i decretim :Art. I. Se aprobä de Nol amenagianaentul

pädurel de pe muntele Ctabucetu Azugel",pendinte de comuna Predeal, din plaiul Praho-va, judetul Prahova, proprietate a caseI ZoeBrincoveanu, ale canal principale dispositiunlsunt urmitórele :

a) Suprafata pidurel, in limitele aritate peplan 0 descrise in amenagiament, este de i.o6ohectare aproximativ; in acésti suprafalá nu secoprinde poiana de lIngä §tevia de 15 hectare

golul muntelul de 85 hectare.b) Regimul adoptat este Codru" cu trata-

mentul Grädinärit ";

Rotatiunea admisá fiind de 21 anl, intrégapadure, constituiti inteo singurä serie de ex-ploatare, s'a divisat in 21 parcele, avénd a seexploata pe fie-care an cite o parcela;

d) Posibilitatea va consista din extragerea infie-care parcelä a arborilor de esentl fag, carIvor avea la basä un diametru de la 0 in. 25 cm.in sus; iar arboril de esente re§inóse (bracjil)

nu se vor exploata de eat acel ce vor fi in de-periciune j incapabili de a mal produce se-ménta.

Art. II. Revisuirea amenagiamentulul se vaface la 3 an1 dupe terminarea exploatárilor.

Art. HI. Tóte cele-alte dispositiuni, coprinsein amenagiament, sunt executoril.

Art. IV 0 cel din urmi.Ministrul Nostrusecretar de Stat la departamentul agriculture!,industriel, comerciulul i dornenielor este in-särcinat cu executarea presentulul decret.

Dat in Bucurescl, la 8 Octombre 189o.CAROL

Ministru agriculture, industrie,comereiu1u i domenielor,

Gr. G. Mucesett. No. 2.799.

CAROL I,

Prin gratia lul Dumne4eti i vointa nationali,Rege al Rominiel,

La toff. de Nei i riitori, seinétate :Asupra raportulul ministrulul Nostru secretar

de Stat la departanaentul agriculturel, industriel,cornerciului i domenielor sub No. 45.562;

Avénd in vedere avisul consiliulul technical pidurilor din §edinta de la 5 Septembre1890 ;

Avénd in vedere art. 4 din codul silvic ,Am decretat i decretim :Art. I. Se aproba de Nol amenagiamentul

padurel Piuleasa-Miceasca saú Druganeasca,pendinte de comuna Micesci, din plasa Riurile-Arge§el, judetul Muscel, proprietate a D-luidoctor C. Badulescu, ale cárul principale dispo-sitiunl sunt urmátórele :

a) Suprafata pidurei, in limitele aritate peplan 0 descrise in amenagiament, este de 5ohectare §i va constitui o singura serie de ex-ploatare;

b) Regimul adoptat este Crângul" cu tra-tamentul Crângul simplu";

c) Revolutiunea este de 15 ard; exploatarea,insä, se va face in prima duoI ani al revolutiu-ne1, dupe care va urma o perk:0da de a§teptarede 13 anl;

d) Posibilitatea, basata pe intindere i perio-este tea descrisl int amenagiament.

Art. H. Töte cele-alte dispositiuni coprinsein amenagiament sunt executoril.

Art. III 0 cel din urmä.Ministrul Nostrusecretar de Stat la departamentul agriculture!,industrieI, comerciulul i domenielor este insär-cinat cu executarea presentulul decret.

Dat in Bucuresci, la 9 Octombre 1890.CAROL

Ministru agriculture, industriet,comerciulut i domenielor,

Gr. G. Pfteeseu.- .404-4

No. 2.845.

MINISTERUL LUCRIRILOR PUBLICE

Prin decretul regal cu No. 2.868 din s5 Oc-tombre 1890, dupe propunerea facutä de D.ministru secretar de Stat la departamentul lu-crárilor publice cu raportul No. 11.236, D.G. Many, licentiat in sciintele fisice de la fa-cultatea din Paris, se numesce profesor de fi-sicl la scóla nationali de podurl i §osele, in lo-

cul D-lui Dr. C. Istrati, demisionat.

Prin decretul regal cu No. 2.867 din 15Octombre 1890, dupe propunerea flcutl deacela§1 D. ministru prin raportul No. 11.287,D. Lascar Lupa§cu, inginer ordinar clasa II incorpul technic al Statului de la 3 Ianuarie

878, actual director de exploatare al linielCernavoda-Constanta, indeplinind stagiul cerutde regulamentul sus 4isulul corp, se inaintézila gradul de inginer ordinar clasa I.

0111.

DECISIUNE MINISTERIAL.Ä.

Prin decisiunea D-1u1 ministru de finance subNo. 46.156, in basa art. io din legea din 27Martie 1887, D. Al. G. Florescu este numitcopist in serviciul casierielor generale de judete,in locul D-1u1 Gh. Gh. Ionescu, trecut in altifunctiune.

PARTE NEOFICIALABucuresci, 18 Octombre

Marti, 16 Octombre, la orele 3si 20 minute dupe amia4l, M. S.Regele §i A. S. R. Principele Fer-dinand ail mers la gara Sinaia, undoaú fost intempinati de D. GeneralManu, presedinte al consiliului de

impreund cu cei-alti D-niministri si cu dónanele D-lor; de D.I6n Vdcarescu, ministru terei laBruxelles, ca D-na Ardcdrescu; de D.colonel Algiu, prefectul politiei Ca-pitalei; de D. Lupu Costache, pre-fectul judetului Prahova, si de D.major Vintild, comandantul bata-lionului 4 veniltori, in capul corpu-lui oficieresc.

Regele si Principele pornird deaci la Predeal, ca sd primésed pe M.S. Regina, cu un tren regal special,sub conducerea D-lui Duca, directorgeneral al cdilor ferate rornâne, incare Majestatea Sa bine-voi a invitape D-nii ministri cu dóinnele.

La orele 4 si 20 minute, trenulce conducea pe M. S. Regina, Oaresosea din strdinetate, a.junse la garaPredeal, mândru impodobitd cu dra-pele i intesatä de lume , ascep-tdnd nerahdatóre sà vaqd pe iubita§i gratiósa Suverand.

Indatá ce trenul se opri, M. S.Regele §i A. S. R. Principele Se ur-card in vagon si Majestatile Lor Seimbrdtisard; apoi Regina coborin-du-Se in gard, D-nii ministrii 'I pre-sintard omagiele lor respectu6se; iarso(iele D-lor 'I oferird frurnóse sibogate buchete de flori. MajestátileLor, dupe ce vorbird pers6nelor a-flat() fata, cu o deosebith bunetate,suindu-Se In vagonul regal, intovd-räsiti de D-nii mini§tri cu &nu-nele, luará drumul spre Sinaia, un-de ajunserd la orele 5 séra.

Gara era decoratd; o gardd cu dra-pel dete onorurile. Aci a§teptailExc. Sa Sir Frank Lascelles, minis-tru plenipotentiar al Anglief, insär-cinat intr'adins de M. S. ReginaMarei-Britaniei sa, vie sd intempi-ne pe Regina nóstrá §i sd se infor-meze din partel cum.1-a priit cale-toria; Ex. Sa D. de Billow, ministruplenipotentiar al Germaniei; Exc.Sa D. de Weede, ministru re§edinte

19 Octombre 1890 MONITORUL OPICIAL 3789

al Terilor-de-Jos, cu D-na de Weede;D. major Vintilá, in capul corpuluioficieresc; autoritatile locale; dcímnedin ora§ §i din pregiur; archiman-dritul Nifon, superior al monastireISinaia, §i alte persóne.

Majesta,tile Lor, dupe ce trecurA,pe d'inaintea frontuluf trupei care'I aclamsa, cu entusiasm, vorbirácâ,t-va timp cu D-nii membri aicorpului diplomatic §i cu persónelepresinte §i, dupe ce multumirä cucaldurâ, celor ce venise Mtn]. a 'Iintempina, Se suira, in trásurá im-preunä cu A. S. R. Mo§tenitorulCorónei §i mersera,, urmati de suite,la Castelul Pele§.

In cursul gptemânei trecute madmulte perseme aú avut omírea a fiinvitate la masa Regala, intre cariExc. Sa D. de Weede, ministru re-§edinte al Terilor-de-Jos ; Exc. SaFeldmare§al - Lieutenant baronulAnton Sweteney din armata Austro-Ungark, comandantul corpului al12lea la Sibili , care s'a presintatM. S. Regelui cu generali din cor-pul sèù i cu 2 colonel): ce coman-dail regimentele din Bra§ov ; D. ca." -pitan Comite Marenzi, ata§at militaral Austro-Ungariei ; D. GheorgheFilipescu, senator ; D. Scarlat 'Tar-nav, directorul scólei de poduri §i§osele ; Exc. Sa D. de Billow, minis-tru plenipotentiar al Germaniei ; D.Arthur Green ; D. Harry Slaade ; D.Jón Vácárescu, ministru Orel: laBruxelles ; D. colonel Algiu, prefec-tul politiei Capitalei, §i alte perscínede distinctiune.

CONSILIUL GENERAL DE INSTRUCTIUNE

Sumarul §edintel din 19 Septembre 1890§edinta se deschide la orele 9 sera sub pre-

sedinta P. S. S. Pärintelui Episcop Ghenadiede Râmnic i Noul-Severin, asistat de D-niisecretari Praja i Colorian.

Dintre membrii consiliulul permanent pre-sinte D. Al. Vitu.

La apelul nominal respund : P. S. S. epis-copul Ghenadie de Râmnic i Noul-Severin,D. C. Leonardescu, P. Poni, I. Cräciunescu,dr. N. Maldarescu, Ant. Colorian, major Mr-jëù, I. V. Praja, St. Velescu, D. I. Popilian,I. Gheorghian, Gr. CazAnescu, A. Badarèii,G. Michailescu, I. Don, preotul G. Rugescu,D-nil G. Hazu, I. Manliu, Gr. C. Butureanu,Ed. Vach-li um, G. Musicescu, C. Stáncescu,

Ern. Bardasare, I. Vêrgolici, I. Bombacila,Al. Bârsanu, N. D. Arbore, St. Nicolopol si S.Halita.

In congediii : P. S. S. episcopul Dullard-de-Jos, C. I. .Sontu, P. Räscan, A. C. Nanu,Sava §tefänescu si C. Vasilescu.

Absenti D-nil D. Tacu, R. Opran, V. A.Urechid, G. Urechia, Sc. %nay, G. Las-car, V. C. Anion, M. Bra-Lila, Al. Gogu, C.Iennescu 0 dr. N. Nitulescu.

Se citesee sumarul sedintel precedente.D. Crciciunescu Oice, cá sumarul este

prea lung, de ceea-ce biuroul ia act, si su-marul, asa cum e redactat, punéndu-se la votse primesce.

Se da citire 0 se aproba congediile cerute deD-nil Mihailescu 0 Anion, in urma unel middiscutiunl intre D. Butureanu 0 P. S. S. pre-sedintele.

Se alit cuvântul D-lul raportor, pentru acontinua cu citirea programei de aritmetica.

D. 134c1dreii, raportorul, citesce materiadin programi pentru clasa III:

ARITHETICA.Clasa III

Din Septembre panel in NoembreSistema numeratiel Oecimale. Cele patruoperatil cu numerile intregi. Probele bor.

Numere Ocimale; scrierea i citirea bor.Zero la finea numerilor çlecimale. Schimba-rea virgulel. Metrul, litrul, gramul i leul;multiplii i submultiplil lor.

Adunarea i scaderea numerilor Oecimale.Inmultirea numerilor gecimale cu numereintregi i Oecimale. Probleme.

Decembre. Repetitia celor invgate pang

Din lanuarie ptinci in Aprilie inclusiv.Repetirea adunArel, scaderel i inmultirel nu-merilor Oecimale. Impärtirea numeriloreimale cu numere intregi i Oecimale.

Repetirea generala asupra fractiilor Oeci-male 0 probleme din viga practica asupranumerilor ce represinta lungimi, greutati, ca-pacitäti i valori.

Numere fractionare ordinare. Familiarisa-cu fractiile cele mai simple : 1/35 4/4, etc.Fractiile ih. etc. Valórea concretii aJo,

fractiilor.Scóterea intregilor din expresiile fractio-

nare. Prefacerea in theta a numerilor frac-tionare mixte. Proprietatile numerilor frac-tionare ordinare. Repetirea numerilor frac-tionare ordinare.

Maiü. Repetirea celor invèlate in cursulanului.

D. major Hirjéfi, Itiând euvêntul, pro-pune ca si se fad metrul, litrul, gramulleut cu multiplil i sub-multiplii lor dupecele patru operatiuni cu fractiunile Ocimale,cad e nevoe prealabil de cunoseinta bor. Malcere apoi ca prefacerea in expresil fractio-nare a numerilor mixte sa. fie pusa dupe a-dunarea fractiilor. D-sa formuléza amenda-mentul urmator in sensul celor sustinute :

1. SA se punfi metrul, litrul, gramulleul, multiplii i sub-multiplii lor dupe celepatru operatiuni ale fractiunilor vlecimale.

2. Prefacerea in fractiuni ordinare a nu-

merilor mixte M. se tréca in clasa IV dupeadunarea fractiunilor ordinare.

Major Ileirjéit.I D. Praja spune ca a pus unitatile metrice

inaintea operapilor cu fractil Oecimale, find-cA din moment ce se scie scrierea j citireafractiilor ;lecimale dintr'un capitol de malsus, se va putea face si scrierea i citirea nu-merilor ce resulta din mësurarea marimilorcu unitatile metrice. Dar argumentul princi-pal pentru a justifica acésta amlare este ca,pentru a putea face probleme cu numere con-crete asupra fractiilor çlecimale, e necesargcunoscinta unitätilor metrice. In ce privescea duoa propunere, D-sa arata ca e de ajunscunoscinta definitiilor termenilor unel fractii,pentru ca sa putem face transformarea decare e vorba, i deci acest capitol e la locullui in programa.

D. Vergolici se teme ca nu cum-vatatorul, v6,Iênd in program chestia proprie-tatile numerilor fractionare" sa o demonstrezeriguros. Cere a se arata ca se vor expune a-ceste proprietall in mod elementar. D-sa de-pune la biuroil amendamentul ce urméza inacelasi sens:

Propun la materia clasel III unde seOice : Proprieteifile numerilor fracfionareordinareh , sa se adauge i cuvintele: in modelementar.

1. Wrgolia.D. Arbore spune ca pentru a face pe co-

pii sä inteléga numerile fractionaretot-d'a-una are nevoe de a avea in clasgtmetrul i unitätile'metrice. D-sa se incércasä arate cà e fundata obiectia D4111 majorHârjëii relativ la prefacerea in expresil frac-tionare a numerilor mixte, cad acéstá operartiune se baseza pe adunare. Propune un a-mendament in acest sens :

Propun ca prefacerea in fractii a nume-rilor fractionare mixte sa se puna dupe adu-narea numerilor fractionare.

N. D. Arbore.Discutia inchiOndu-se i punêndu-se la

vot amendamentele D-lor Hârj'é-d, VergoliciArbore se resping, primindu-se redactarea

din proiectul comisiunel.D. raportor dA citire materiel din progra-

ma pentru clasa IV :

Clasa IVDin Septembre Vinci in Noembre inclu-

sly. Repetirea celor Invëtate in clasa prece-denta, cu mid explicAri a regulelor gäsite.

Numerile fractionare ordinare, proprieta-lor. Aducerea numerilor fractionare la

acelasi numitor. Divisibilitatea cu 2, 3, 4, 5,6, 8, 9, 10, 100, 1000 etc. Simplificareanumerilor fractionare.

Decembre. Repetirea celor invètate in lu-pile precedente.

Din Ianuarie peinei in Aprilie inclusiv.Raporturl i proportii. Regula de trel simplaprin redueerea la unitate.

Adunarea numerilor fractionare cad ailacelasi numitor i cari n'ai acelasl numitor.Numere mixte, redueerea lor in nunaere frac-tionare.


Sedderea a duoe numere fractionare. Scd-derea intregilor din fraetil si a fractiilor dinintregi. Sedderea numerilor mixte.

Inmultirea numerilor fractionare. Inmul-tirea unul primer fractionar cu un intregvice-versa. Inmultirea numerilor mixte. Im-pertirea a duoè numere fractionare. ImpArtireaintregilor prin fractif si vice-versa. Impär ti-rea numerilor mixte.

Main. Repetirea celor invetate In cursulanulul scolar.

Observare. In acéstd clash' regulele se vorschte din explicatil fdcute asupra diferitelorexemple eu numere concrete.

D. major IIârjéú ylice, ed din redactareaprogramei acestei clase, se vede ea a avutdreptate maT inainte când a cerut ca trans-formarea numerilor mixte In fractil sa sefad dupe adunare, del asa vede aseylatáacéstä chestie in programa clasei IV.

D. Praja respunde D-lui Ildrjeti, spunên-du'i eä chestia póte fi aseçlatd sah inteunmod sail in altul. Dovadd tóte tratatele dearitmeticä, in cari acestä chestie e fdcutdinaintea adunärel i ca observare asupra adu-ndrel.

P. S. S. pre§edintele pune la vot progra-ma pentru clasa IV cum e redactatd, si seprimesce.

D. raportor old citire programel clasa V:

Clasa V

Din Septembre peind n Noembre in-clusiv. Repetarea numerilor fractionare or-dinare i ylecimale.

Transformarea numerilor fractionare or-dinare in çlecimale i reciproc. Unitäll de lun-gime si de suprafall Serierea numerilor cerepresina lungimi i suprafete.

UnitAti de volum, capacitate, greutatevalöre. Scrierea numerilor ce represintä vo-lumuri, capacitall, greutäti i valorl. UnitatIde timp. Numere complexe. Transforrnareakr in unitAti de ordinul eel mal mic i reci-proc. Adunarea, scdderea, inmultirea i im-partirea Mr.

Decembre. Repetitia celor invetate In lu-nile precedente.

Din lanuarie i rand in Aprilie inclu-siv. Suprafata triunghiului , patrulaterelor,poligonulul regulat. Lungimea circumferin-1 e i suprafata cercului.

Repetitia numerilor complexe. Transfor-marea mesurilor nuoi in vechi i reciproc.

Raporturl. Proportii. Regula de treI sim-compusd (prin reducere la unitate). Su-

prafata i volurnul prismei, piramidel, cilin-drulul, conului i sferii.

Dobenda i seontul (prin metóda de redu-cere la unitate). Regula de asociatie. Regulade amestec. Capacitatea vaselor si a putini-kr. Volumul gireçlilor.

Repetitie generalä.Observare. Regulele se vor seóte, pe cât

e posibil, din rationamente micT.D. Cdzeinescu observd, &A nu vede trecutd

In programd transformarea numerilor com-plexe In fractil ordinare i ylecimale.

D. Beirsan propune schterea mesurilor

vechi i spune c i se pare, cd programa esteprea Incdrcatd.

D. rergolici este de pdrere i D-sa cumcä programa este prea incäreatd.

D. Pra,ja respunde obiectiunel D-lui CA-ziimescu, spunend cd, de óre-ce s'a pus In pro-gram Transformarea numerilor complexein uniati de ordinul eel mal mare', prin a-césta s'a pus transformarea In fractil ordi-nare a numerilor complexe. Cât privescetransformarea lor in fractii ylecimale, o páteface invetätorul ca aplicatie, edei in sernestrul Is'a pus transformarea fractiilor ordinare In4ecimale. D-sa spune apol D-lui Birsan, elimesurile vechl sunt mated necesare, cdel maleu osebire pe la tea ele incetat de a fiIn us, si nu vor disparea de cât târylih. Aratliapol Cli programa nu e inedrcatd, del atátIn semestrul I cât i in al II-lea o bunä partede materil se face ca repetitie, find chestiiletratate deja In clasele precedente.

Punendu-se la vot amendamentul parinte-lui Rugescu, prin care propune scalterea nu-merilor complexe ea putin trebuincióse Ou-sel V rurale i inlocuirea kr eu serióse aplica-pun)" asupra aflärel capacitdtilor vaselorputinilor, se respinge.

Se respinge de asemenea amendamentulD-luI Vergolici, prin care propune, ca dinmateria aritmeticel la clasa V sd se lase afaráregula scontultif i amesteedturel.

Se respinge asemenea i amendamentulD-lui BArsan, prin care propune stergereamesurilor vechT, afara de mesura de timp.

Prea S. S. presedinte çlice, ca prin urmares'a primit proiectul de programd pentru arit-metied in clasa V, redactiunea comisiunel.

Se dd apoi citire prograrneI de caligrafie:

CALIGRAFIA

Clasa IScrierea in unire cu studiul limbel si a a-

ritrueticel.

Clasa II §i IIILiterile In succesiune genetica. Scrierea

dupe model; scrierea cifrelor arabe i ro-mane.

Clasa IV 0 VScrierea cursi vá cu litere latine. Per fectio-

narea scrisorei.D. Bardasare ylice, ea programa nefiind

desvoltatd, D-sa face o propunere, pe careo depune la biuroh tn coprinsul urindtor :

Clasa ILiniile fundamentale din cart se compun

literile (drepte, o vale sinnixte). Directiuneascrierei. Formatiunea literilor mid d'un corpsi de mat multe corpuri. Alfabetul intregmie. Alfabetul intreg de litere mart legarealiterilor intre dênsele. Formarea i scriereacifrelor arabe.

Clasa II 0 IIIUrmarea de scrierea cursivá englesa dupe

model. Exercitial de serierea cifrelor araberomane.

Clasa IV 0 VScrierea mal perfectionatä cursivä de litere

marl 0 mid, precum de cifre arabe i la-

tine. Forma si directiunea caracterulul rond.ExereitiI de scriere rondd. Scrierea dupedictat.

Em. T. Bardasare.Preotul Rugescu gdsesce bun programul

comisiuneI, ylicend eá in saga primarä copi-lului II este de ajuns sá scrie, fdri a se In-chieta de regulele scrierel.

D. Arbore crede, cli propunerea D-lui Bar-dasare e o expunere a proceddrel de pre-dare a caligrafiei, nu o programd. Cere deciea poi/While date de D. Bardasare sa fie tre-cute la instructiile asupra predarei acestuiobiect.

D. Bardasare declard, cd propunerea D-saleo considerd ea amendament i insistd asupranecesitátei de a se pune in clasa I notituni a-supra liniilor i ovalelor.

D. Arbore spune, eli acésta nu e nece-sar, cad implicit aceste lucrurl se fac o-datàeu scrierea.

D. B dddrën observd, ed D. Bardasare fiindspecialist, de aceea cere mult. D-sa Ina nuprimesce propunerea D-lui Bardasare niel caamendament, niel ea poveluire, fiind-ci co-pilul nu va perde nimic ca dexteritate, dacdcunoseintele cerute de D. Bardasare se voradministra o-datä cu scrierea. Cere ca lascrierea cursivä sá nu se mai (pd. Cu literelatine. La Ord fiind greh ea copiil si 's1procure modele; e de pdrere a se çlice in pro-gramd : 5,Scrierea dupe model sail dupe ta-bla", cad chiar dacA invetatorul n'ar fi artistin caligrafie, din seóla normal& tot va cdpetaatâtea cunoscinti despre ea, câte sunt nece-sare. Conchide la mentinerea redactiei pro-gramel cu modificdrile ce a cerut.

Amendamentul D-luT Bardasare respingen-du-se, se admite proiectul comisiunel cu mo-dificdrile cerute de D. Badäreil.

Se dd cake de catre raportor programeidesemnului :

DESOINUL

Clasa IILinil drepte : verticale, orizontale i Inch-

nate (dupe un object).Unghiuri; fete patrate i patrulatere dupe

naturä (cub, parete, masá, etc.)Exercitil de desemn corespunyletóre pro-

gramului de geografie.

Ciasa IiIRepetarea exercitiilor din clasa a II.Figurl poligon ale.Desemn de obiectele cu contur mai simplu

(grebla, fured, cósä, secere etc.)Exercitii de desemn cores.punletóre pro-

gramuluT de geografie.

Clasa IVRepetarea i continuarea exercitiiior de

desemn dupe naturd de obiecte eu contururisimple.

Linil, unghiurl, triunghiuri, patrulatere.(Definitiile kr).

Poligóne, circumferentd, cere. Plan, prismdpiramidd, cilindru, con, sferd. (Definitiile kr).

Exercitil de desemn corespunçIetóre pro-gramuluT de geografie.


Clasa VRepetirea i cmitinuarea exercitiilor de de-

semn dupe nature de obiecte cu contururisimple din clasa IV. Desemnurl corespundë-Ore programulul de geometria i geografie.

D. Steincescu se mire de ce sa legat stu-diul desemnului de studiul geografiei, Mega-du-se din cel d'inteiii sclavul celul de al duoi-lea. D-sa intrébe ce de ce nu l'a pus in lege-ture i cu studiul aritmeticei, istoriel i altorobiecte? Propune apol se se face desemnulIn clasa L

D. Praia cere ea in clasa II, In loc de un-ghiuri, fete pätrate i patrulatere dupe nature(cub, perete, mash, etc.), se se. dice: «Unghiurl;Desemn de obiecte cu fete triunghiulare si pa-trulatere dupe nature (cub;pärete, mask etc)».

D. Beidebift spune, ce din motivul de ausura intréga programe, nu s'a pus deseinnulin clasa I, principiul care s'a avut In vedere

pentru obiectele principale. De altmintereel se 0 face de o-date cu sérierea cuvintelornormale. Exercitiile corespundetóre progra-mel de geografie sunt indispensabile i daces'a pus la programa desemnului, nu s'a puscu intentia de a se face din geografie obiectulcentral, ceea-ce se face de altminteri prin Fran-cia, unde geografia se considera ca o enciclo-pedie. Motivul nostru, çlice D-sa, a fost eastudiile se se ajute unul pe altul. In ce pri-vesce legatura desemnulul cu Istoria, D-sa nuo admite, din motivul cà in clasele primareconduce la greutell neinleturabile.

D. Don intrébe dacedesemnul se va face cumina libere, saii cu tregetorul i saü compa-sul. D-sa cere ea desemnul In cursul primarse se face cu mina libere i spune ce,aplicindacest metod la scóla de arte a reusit destulde bine.

D. Beidéréü dice, ce desemnul se va facecu mina liberA in scOla primare ruralä,pentru a nu se da loc la o interpretare gre-siti din partea invelettorulul, propune a se a-deoge la sfersit o observatie In acest sens.

D. Steincescu spune, ce e absurd se se punein bite clasele desemnul cu mina libere, deaceea cere se se face us de linie i compasmecar in cele dune clase.

D. Bârsan aratd cum nu se póte proceda,pentru a se ajunge la desemnul cu mina li-bed, i cere introducerea acestul fel de de-semn In programe.

D. Arbore dice, ce experienta 'I-a doveditce e suficient de bine in cursul primar de-semnul cu mina liberA.

D. Steincescu obiectéze, ce are si D-sa ex-perienta ca fost profesor timp de 18 alai lascóla Normale, sustine inse ce In clasa II 0III nu se Vote face desemnul cu mina libere.E de Were, cA ceea-ce se face nu e un pro-gram de desemn, ci o insirare de multecuvinte scrise cu negru pe hârtie albe.

D. Halifa, dicend ce Sind angajat In dis-cutie, del a luat parte &And comisiunea a re-dactat acéste programe, spune ce tendintacomisiunei a fost, ca predarea desemnului sese face in mod intuitiv. AstAdl, sustine D-sa,desemnul e o calamitate, din cause ce in saese invate desemnul figural i dupe model; a-

deveratul desemn este cel dupe nature. Credece slabele resultate ce a dat desemnul chiarIn cursul secundar, sunt datorite metodeI gre-site de predarea Expune apol metoda depredare a desemnului, datorite fratilor Du-puis, care se baseze pe desemnul cu mina li-bere a obiectelor din nature, considerate Indiferite positii, lucru care destépti spiritul deobservatie o-date cu fixarea conturului i cucepetarea notiunilor de perspective.

D-sa conchide ce experienta streine a do-vedit ce mai de grabe se ajunge la bune re-sultate cu metoda, In spiritul cereia este re-dactatä programa.

D. Stâncescu respunde D-lui Halia, ceD-sa ca profesor de desemn II vorbesce de lu-crurI ce experimentat, iar nu de lu-cruri ce citit.

D. Hatila amintesce ce in scóla primaredin Germania e oprite rigla i compasul.

Punendu-se la vet propunerea D-lui Stem-eescu, se respinge si se votéze proiectul comi-siunei eu modificarile propuse de D. PrajaBedereil.

Se de citire proiectului de program de maijos, pentru musica vocale, elaborat de D-niIMusicescu i Vachmann:

C ÂNTIJ L

Clasa I 0 IICanturi 'Ore, potrivite cu inteligenta co-

piilor, dupe aud.Imnul national, dupe aud.Cânturi bisericescl usóre.

Clasa DI

Cunóscerea formeI notelor, portativul, nu-mirile notelor, cheia sol, citirea notelor in li-mitele portativultg, linie suplinitóre sub por-tativ i d'asupra portativultg.

Cintece nationale , cântece bisericescidupe aud.

Clasa IV

Figurile notelor si a pauzelor de : intrége,jumetatea, pätrimea, optimea i ése-spre-decimea.

Mesurile simple de 2/, si 3(4. Exereitiiusóre de intonatie pe note, Inlimitele cunoscin-telor teoretice. Punetul. Cântece laice si bi-sericesci.

Clasa VSemnele: Diez, Bernol, Becar, mesura in 4/4.Game, Do major si La minor.Exercitil usóre in conformitate cu teoria

fecutä.Gintece laice i bisericesci, unisonice i in-

cercerl in duce i trel vocl.Participarea la serviciul leturghiel Dumi-

nicile i serbetorile marl.D. Vachmann spune ce, introducerea cin-

tului trebue se aibe in scóla rurali un scop.Cintul se fie companionul petrecerilor seté-nului; Inse D-sa cere se se prevade In pro-gram notiuni de sceterea sunetelor, earl vorreglementa cintarea. Pe line acésta se con-tribue a da mal multi solemnitate serviciuluibisericesc prin obligarea scolarilor a lua partein corul bisericei Durninicile i serbetorile.

D. Arbore çlice, ce punendu-se teorie mu-

sicale In programe, se creeaze sarcinl preamad inveptorului; cere dar ea se se dice, cecântul se va invéta numai dupe aud.

D. Musicescu asigure ce, partea teoreticepuse in programe e maI putin de cat cele27 litere ale alfabetulul, i e de ajuns o orepentru a inveta pe copil bite teoria din pro-grame. D-sa spune, ce notiunile de teorie vorfi fOrte usóre, numaI daci nu se vor predadupe psalichiea ce se prede adl in seminaril,din care eitéze câte-va pasage cu totul nein-teligibile. Mai spune apoi ce unii inveletoriati reusit deja se aibä corurl cu trei vocI.

D. Beideiréa çlice, ce nu voesce sA intro-ducA pe invetitor in biserica, dupe cum nuvrea se introduce pe preot In sae. Afare deacésta impunem copiilor o obligatie prea mare,dud cerem ca el' se se adune Dumineca dindiferite catune ale unui sat la biserica din ce-tuna unde este situate scóla. In acest senspropune amendamentul urmetor :

Se se suprime aliniatul de la clasa V.Participarea la serviciul liturghiei Dumi-

nicile i serbetorile marl.D. Halifaspune, ce atit legea, cit i regu-

lamentul scólelor prevede ea copiii se mergela biserice, i afar% de acesta experientacl-aaretat, ca corurile religiose sunt un midloc dea atrage pe copiI la sae in comunele rurale.Cere decl obligarea copiilor la &interne reli-gióse si la frecuentarea bisericei.

D. Bufureanu amintesce, cA invetetorule lusercinat, dupe proiectul de lege votat,ca se face Duminicile i serbetorile lectil lacursul complimentar.

Se intrébe deci, cum are se se OM face sicorurl religiose la biserice i cursurl compli-mentare la sae?

D. Musicescu aratA, cA nu trebue perduteocasia pentru copil, de a se produce in fatalocuitorilor i autoritAtilor, ma! ales ce acéstapote se produce 0 óre-cari venituri invetato-rulul.

D. Biideireft se declare neconvins de celespuse de D. Halita i crede ce nu midloculpropus de D-sa va contribui la imbundtetirea

Argumentul D-lui Halite, (Ace, cd estespecios In aceeasl mésure ca i argumentelespecialistilor, earl caute se explice totul prinspecialitatea lor, cum Weil de exemplu gim-nasticii i musicantil germani In urma resbe-lului din 1870. D. Bedereil spune ce i refi-gia acorde pentru om o di de serbetóre peseptemine, de ce dar se nu 'I-o acordernnoi copilului ? De altminterl nirneni nu sus-tine ca copiil se nu merge Duminicile i ser-betorile la...kiserica din cAtunul bor. In ce pri-vesce cistigul produs din musiee, D-sa IIrespinge, si eitéze ca exemplu, de care trebuese profitäm, casul cu scóla comunale din Iasl.

D. Poni, luind cuvêntul, dice ce nu vatrata cestiunea din punctul de vedere letu-raluic, ci va pune-o dintr'un punct de vederemal Walt. Se ne intrebem mal ântêiü dacebiserica trebue se intervine si ea in morali-sarea poporulul ? Eü unul cred ce da! See&

biserica trebue sä merge mine in mine,si dace una din ele a remas mal pe jos, ede datoria nOstre se o ridicem la adeverata ei

3792 MONITORUL OFIUIkL 19 Octombre 1800

insemndtate, del" i scóla i biserica se con -funda In moralisarea genera%

Adesea ort cdutam ce se face pe aiurea,resultatul de acolo '1 ludrn ca doctrind, camidloc de conducere pentru téra nóstrd. Nutrebue la noi sd facem lupta intre bisericasocietatea civi1, fiind-cd nu avem niel ultra-montanl, ncI eitlugäri eu idet invechite, cart sfise opund la mersul regulat al civilisatiunel, alprogresului ai al libertáta Intre nol avemduof inalti prelati, cart ei el Impreunä cu notaù dovedit aceleael aspiratil pentru progresulnatiunel nóstre. De ce dar , cu argumentelituralnice sä sustinem a nu se trAmite copiilla bisericd. Ed unul ael crede cea mal marenenorocire atunci cand s'ar face separatie In-tre bisericd i popor. Cea maI mare nenoro-cire pentru Romania liberá, o nenorocire na-tionald pentru Romani)" ce ne incongióráunde religia e identicd cu nationalitatea. Edrept ei bine sd ddm pildd divortul intre as-piratiunile nationale i bisericA ? La ce pro-gres s'a opus biserica ? Tendinta D-vóstre estesd facet1 separatie Intre bisericä i societateaeivild, ceea-ce ell nu weal% nu vreaii ateism.Prin urmare, cer ea copiil sä fie dual la bise-ricipserbAtorile, pentru a face coruri reli-gióse ei a se tnchina.

D. S. lialifa obiectezd D-lui Baddreu dicen-dul, cif D-sa crede cà, argurnentele adusepentru corurl sunt de ocasie. Eù unul, diceD-sa, mArturisesc cd e intima mea convingereaceea ce am sustinut; cred cu nesträinutare,

mergend copiil la bisericd, i bisericascóla vor profita. Din acest punct de vedereadaog, ca corurile aU un scop educativ si na-tional. D. Butureanu a dis: ce vor face copiil,daed Invetätorul are de gent serbAtorile lee-ii cu scóla complimentarä ? Eù cred, eh' se

pate face ai una i alta, dupe cum acesta areloc pe aiurea.

P. S. S. Preedintele dice, ea' D. Poni adis tot ceea ce avea de dis ei P. S. Sa. Pen-tru aeea se grabesce a'l multumi cu recunos-cintd, cá 'I-a ueurat sarcina. Eù until, diceP. S. Sa, vreaA sd privesc cestiunea dintr'unpunct de vedere impAciuitor, pläcut tutulor dinpunctul de vedere pedagogic. Prin proiectul delege ce am elaborat, precum i prin pro-grama, pe care aprópe o termindm acum dediscutat, ne-am invartit necontenit In giurulunel seril de sentimente, del la fie-care stu-dill am vorbit de sentimentele la cart ne a-dresam prin ajutorul lul.

ye intreb atunci, care sentiment e malnobil de cat cel religios ? Pentru copil ere-deli cd sunt mat interesante cele eincl linilale portativulut in musicA de cat un SfinteDumnedeule? EA cred, ed cu musica biseri-césed copiii vor produce multa satisfactiunepdrintilor, InvetAtorului , precum i intre-gului sat.

D. Beiddréu, replicand, dice ed atunelcand al majoritatea nu al nevoe sA te silescia produce argumente. Acesta se pare ci eprincipiul i s'a stabilit intre noi; ort cat s'a%orbit Insd, nu mi s'a respuns la obiectia ceam fäcut, cd" va fi sdrobitor a sili pe copil sämérga Duminica la biserica din Mimeuncle e situatd scóla.

De altmintrelea rèù i MCA cale mi se faceimputarea, cä ell am Ois sd nu mérgd copiiI labisericd, sA mérgd, daisd mérgla biserica dincdtunul lor. EA nu m'am referit,de'cat la suprasarcina injusid i nepedagogicd ce s'a impusOn program. D. Poni m'a acusat de argu-mente lAturalnice, dar dazd punem chestiilepedagogice pe vorbe marl, acesta e un lucrutot atat de läturalnic. Credeti D-vósträ óre-c5,dacä copiil nu voiface coruri la bisericd, sen-timentul national e perdut i putetl sä meacusall pe mine de nepatriot, care, ori-ce s'ardice, sunt tot atat de nationalist ca i D-vó-steak? not am existat ferd ca dorobantul de laPlevna sä fi invetat corurile i sä. mergd labisericd i acésta se explicä prin faptul, càsentimentele nationale pot exista i WA decele religóse.

Dar sd privim de unde plécd acusatia. D.Poni crede kind religia numat pentrucad ve asigur, cd nu o practicd, ceea-ce'nu '1impedica de a formula acusatil pe tema ne-religiositdtei. A fost o vreme and scólabiserica atl fost tot una, del la Inceput evolutiaornului a fost una cu a anirnalelor. Tot aease petrec lucrurile i cu desvoltarea institu-tiunilor. Cand Statele se desvoltd, sunt insti-tutii, can't Incep prin a merge paralel i apot sedespart, nu pe chestii lAturalnie, ci pe chestiasciintelor positive. Aea find lucrurile, natu-ral cd ei la poporul roman a fost un timpnand scóla a fost una cu biserica, dar de aciresultd óre cd tot-d'a-una trebue sá trdiasedambele In armonie? Exemplul cu Transilva-nia, adus de insuei D. Poni, e proba cea matpalpabila acelor ce sustin eA, OA din acestexemplu resultd, ea cele mal marl feste ni'Ia jucat religia. ApoI cine nu scie a ortodo-xismul ne-a adus la &roe degete de peire.

In Transilvania politicianil InfundA pried,cdriile din causd cA religia, fAcend pe unit pre-hail 'I a desnationalisa, i 'I-a facuttaratort ei In serviciul guvernului. Acolo po-liticianil fac sfortdri turbate, pentru a tine viasentimentul nationalitätei. Venind la discu-tia de la care am plecat, ye declar ceea-ce amsustinut i cu ocasia discutiet programulut re-ligiet, cá sunt partisanul idee)", ed studiilereligióse trebue SA remand pe socotela scólet,nu a bisericel. Nu vreaü ea D. Poni sä facbiserica tare, pentru ca in urmä sd ne creamun dueman, cu care sd luptAm necontenit, dupecum acesta are loe in apus. Eù impun scóleitoleranta i vreaü sá aduc biserica fatá in fatäcu seóla, vreaü sä aduc minunile fall In fat./Cu cartea de fisicA i chimie a D-lui" Poni, rd-'Amend sd se dovedéscd de partea cuI e drep-tatea, cu alte cuvinte efl 7tarreail ca bisericascida, aceste duoè cercurI, sä se intretaie.

In definitiv nict argumentele pedagogiceaduseinobilarea i transformarea sufletuluIprin musicdnu le cred de multä valóre, do-vadä bäetil de la coruri carlptru nimic nu suntsuperiori ca morald ai sentiment religioi ce-

bdeti, dór din punctul de vedere alcaetiguldi. Cred dar, terminand, cá nu existdratiuni, ca scóla sd mai mérgd nand in mandcu biserica eiSa sà impunem copillor de laterd obligatia, care va remanea iluzorie de

alt-fel, de a face corurl bisericesci In dtunulunde e situatd scóla.

Discutia se Inchide.D. Arbore presinta biuroulul urmAtorul

amendament i anume:Propun ca sä se incepd micile notiuni de

teorie musicald propuse de D -nir VaehmannMusicescu de la clasa III-a pand la V-a; iarIn clasa I ei a II-a sd se exercite co-piil cu cantece dupe aud, de mid cântecefroebeliane din vieta familiard i scolard.

Se pune la vot amendamentele D-luiBaddreil i Arbore i se resping.

P. S. S. preaedintele declard atuncl pro-gramul de cant presintat de D-niI Musicescu

Vachmann, admis.§edinta se inchide la orele 12 nóptea,

acunlându-se cea viitóre pe Jol, 20 Septem-bre, la 8 ore sera.

tl.

DEPEI TELEGRAPICE(Serviclul privat al Monitoralui)

Viena, 29 Octombre.Fblitisehe Corres-pondenz primesce din Petersburg o scrisóreprin care dice ea cercurile politice ruse yetiin exagerarea preset englese, relativ la ces-tiunea armend, o manoperd care tinde, fie aImpinge pe Rusia, dacA intervine, sti se certecu Turcia, fie a face sä treed Rusia in ochilarmenilor ca un obstacol la realisarea dorin-telor lor. Resultä din acesta cd Rusia are ne-voie sA ia marl precautiunI.

Corespondentul asigurd cá scie, din isvorautorisat, cd Pórta e dispusa in acest mo-ment sä ia i sä urmeze sfaturile RusieI incestiunea armeand.

Paris, 29 Octombre.D. Leon Say a de-pus tin amendarnent la budget prin, care ceresä se sporésca la 58 fraud impositul asupraalcoolulut. D. Perier a facut o propunere careare de scop impedicarea abusurilor ce se faccu vindarea valorilor de burg.

Discutarea budgetulut continud. D. Ger-main, preaedintele creditului Lyonez, dacà serecunósce cd s'a introdus in budget mat" multeinbundtätirl, crede totuet ea' prin reforme s'arputea realisa economiI de 300 milióne. D.Rouvier combate pe D. Germain; el aratd ne-ajunsurile conversiunel facultative de 41/2 lasutd; el i¡lice cä e nevoie de noul impositepentru a face ea budgetul sd fie sincer i cacheltuelile extraordinare ale ministerului deresbel sä fie trecute la budgetul ordinar,acésta in scop de a pune capet cheltuelilorprea mad ale armatel. Ministrul nu va luarespunderea afacepilor dacd Camera nu adopt&introducerea budgetului extraordinar al resbo-iului in budgetul ordinar (aplause la stanga).

Paris, 29 Octombre. Journal desDébats dice ed alegerile din Grecia pot aveaurmAri importante i va sili diplomatia euro-pend a pune mai mult interes ca In trecut Inafacerile grece. Le Siècle e satisfAcut de suc-cesul D-lui Delyannis ; el dice cd in persónaD-luI Tricupis dispare un al duoilea Crispi.

Atena, 29 Octombre. Regele a acordatDelyannis un termen de mai multe dile

pentru ca sá formeze cabinetul.D. Delyannis a invitat pe partisanil sel si

19 Octombre 1890 MONITORUL OFICiAL 3793

se adune cat mal curênd la Atena ; e de te-mut ca D. Delyannis EA' nu intémpine câte-vadificulati in ceea-ce privesce alegerea nouilor

Moderatii din nuoa majoritate sunt ani-mall de dorinta de a evita orl-ce complica-tiunl exterióre. Afar& de acésta mai e i un altreilea partit care are de sef pe D. Rallicare de sigur va juca un rol important.

Ducele i ducesa de Sparta pled la Berlinpentru a asista la cAsAtoria principesel Vic-toria.

Duol incrucisAtori din marina rusk' aù ple-cat la Triest pentru a lua pe Tarevicï.

D. Delyannis va lua probabil portofolfilefinancelor si a resbelului.

Haga, 29 Octombre. Statele generaleaù recunoscut, prin 109 voturi, contra 5,incapacitatea regelui de a mal domni. Cuocasia discufunei, D. Pynoppel a sustinut,c6.documentele presentate Camerelor intrunitenu motive' in deajuns resolutiunea propusl.Primul ministru i a1i membri din CamerA aücontestat afirmdrile oratorulul.

Staats Courant publicd deeretul prin careconsiliul de Stat este insärcinat, inteun modvremelnic, de puterea regalk

Florenta, 29 Oetombre. .Naziono sedice autorisatd si desmintd sgomotul respan-dit cum cA impArAtésa Austriei ar avea degAnd sA mérgä la Roma spre a vedea pe Papa.

Zanzibar, 29 Octombre. Amiralul Free-mantle a ocupat ieri Witu i 'I-a dat foc.

Petersburg, 30 Octombre. Journalde St. Petersbourg se ocupO de cestiuneapatriarchatulul grecesc. El dice cA Pórta,voind sA splice dreptul comun, uitä cA multedin dispositiunile codului turcesc nu suntaplicabile societdtei crestine, dar, pe de altiparte, nu se póte pretincle inteun mod in-

telept ca guvernul turcesc sA pótá regularelatiunile sale cu biserica crestinä, cum arface-o însui guvernele crestine. Aparând in-teresele bisericel ortodoxe i dorind o armonieperfecta intre comunitätile crestine i guver-nul turcese, diarul spell eh' initia tiva Sulta-nului va pune in curénd sfArsit und situa-tiunl fórte delicate si cA, pe de altd parte,patriarchul, increptor in initiativa Sultanu-lui, va reincepe serviciul divin, care nu trebuesA fie intrerupt niel o-datd de si cererile pa-triarchului era* intemeiate.

Lisabona, 30 Octombre. Scirile sositedin Londra anunta, cA insdrcinatul de afacerlal Portugaliel a avut Luni o nuog in trevederecu lordul Salisbury care s'ar fi ardtat dispusafi negocieze un noii tratat. Se asigurd eh' seva mal discuta la Londra, cu ocasia nuoilornegociArl, i conditiunile unul modus-vivendi.

Dundee, 30 Octornbre. D. Gladstone acriticat, inteun discurs, bilul american MacKinley, care, dupe parerea sa, va aduce marlperderl StatelorUnite. El recomandä Anglielsd nu uzeze de represalii; Anglia nu are dece sA se témA dad se ocupA eu zel de indus-tria sa.

Constantinopol, 30 Octombre. Regu-larea cestiunel patriarchatuluI a fost emanatedin causa nuoilor dificultell fecute de patri-archat. Serviciul divin, ce trebuia se Incépäieri, n'a fost Inch' reluat.

Lisabona, 30 Octombre. piarele, vor-bind de conventiunea anglo-portugesä,ca conditiunile until modus-vivendi ar fi urrni-tórele:

Portugalia acordd Angliei libera naviga-tiune pe Zambeze; Anglia nu va incheia tra-tate cu sal triburilor, ale cOror teritoril suntsituate in sfera intereselor portugese, cat timpnu se va regula delimitarea definitive a pose-siunilor din Africa.

(Agenfia rometnel).

PRETUL CEREALELOR

DIVERSE

In nciptea de 9 Octombre a. c., locuitorulMihaiü Tenase, din comuna Cocioc, judetulIlfov, pe când täia copaci in pAdurea dome-niulni Corónel, 'I-a &pit un tufan peste gatlovindu'l gray.

Numitul flind transportat la domiciliul see,peste duce ore a incetat din viatti.x--

In séra de 10 Oetombre a. c., s'a gAsit pestrada Apeduculul, din orasul Buzëü, cada-vrul locuitorulul Tudor Oprea, de profesiunelOutar, care domicilia in calea Dumbravei,din acelasi oras.

Dupe cercetitrile Write, mórtea a fost na-turalä, neexistând vre-o bAnuialA.

In diva de 11. Octombre a. c.. ferneea Ma-rioara, sotia locuitorului Gheorghe Petrachea Matióei, din Vadu, `anexa a comunei COTE-gi, judetul Neamtu, ducându-se la un vec insi läsând acase pe o copile a sa, nurniti Ca-tinca, in etate de 3 anl, impreuna cu un co-pil mai mic care era in legan, copila Catincas'a apropiat de vatil, pe care era foe, de lacare s'a aprins amasa de pendensa; ea atunci,esind afara, a inceput a fugi i, pAnd." ce a ve-nit maid-sa, copila s'a ars asa ca,cu tot aju-torul dat, dupe o suferintä de 2 dile a incetatdin viatA.

--xLocuitoruluT Mihaiii P. Martinas, din co-

muna Agiudeni, judetul Roman, fi ind bolnavde mal mult timp de alienatiune mintald, indiva de 12 Octombre a. c., pe la orele 5 p.m., aflindu-se singur in casa sa, s'a stran-gulat cu un brad agAtat de o grindd in tindaeasel.

Casul s'a comunicat parchetulul.

0-0

pins 0 luna Loeul uncle s'ari

vindskFe bal. eerealeior Greutaten lor erttlitimile Nindute

Vind&ile fiteutede la vagdne,

eepurl, magszlesail card

Preturile de mid leeen earl e'all &out yin-

prile

11 Octombres

12 Octombre9

,s

13 Octombre,,

9

s

ss

15 Octombres

9

s

s

Br Aila

s

s

X

sConstanta

sIf

s

ss

Br Aila

a9

sGalati

9

GritOrz

sGrail

sPorurnbGrillOrzInSecarARapitOMaGrâil

s1

»s

Orz

....Libre

s

e

1,

s

»

s

s

s9

ss

s

57 8/44446 1/2606060 8/,57.6144.4748.5150.5556.6147.505858 1/260 1158 1/256 1/945

Hectolitris

.

s

s

ss

s

1

3.300800800

1.2502.8001.2001.190t 8201.7502.072

196532

2.2252.000

400525

1.300900

§lepMagazie

CaicMagazie

s

sIn oras

iss

ss

Magazie9,

s,s

§lep

Hectolitrus

%

s9

s

s

s

s

s

s

s

s

s

Lel B.

1256

1212

7126

16788

1212121211

5

054550858570502020505050604070702540

3794 MONITOR, IA UF1(MA1A 19 Octombre 1890

INSTITUTUL METEOROLOGIC AL ROMANIEI

BULETIN ATMOSFER C No. 303

OBSERVATIUNI: De la 17 29) Octombre 1890, orele 8 dim. In 24 ore De la 16 (28) Oct., orele 8 sera.

OBSERVATIUNISTATIUNI

Barometruredus la 00 i lanivelul marel

Temperaturaaerulul

152-

.5

o

Véntul

.74

Starea

eerulul

V,4ca

."

Temper.extr. Barome-

tru red.la 000nivelui

gEy

SntulStarea

eerulul"cz

cacl ca

()beery. Variat. ()beery. Yariat.

T-Severin . 761.4 - 12.6 96 NNE acop. 4 761.8 13.6 NNE cop.Craiova . . 761.2 - 2.5 12.2 -1-1( 0.0 81 17 12 762.1 13,2Cdlimeinesci 760.0 - 11.0 - 83 2 noros r7 -2 760.6 13.0 2 f. norosSlatina . . . 759.7 - 1.9 19.0 +11.2 69 NE f. noros 18 7 760.3 13,2 NNE acop.T-Magurele 761.5 - 2.6 104 + 3.2 92 aeop. 20 9 762.1 14.0 ESE f. norosGiurgiu . 760.7 - 2.4 9.2 + 3.0 89 E f. noros 7- 19 9 762.0 12.9 norosConstanfa . 763.3 - 1.2 13.9 + 4.0 84 2 16 764.6 12.2 senin Starea 11Kre potrivitX.&lima . . 763.0 13.3 .---- 96 2 senin 18 I 763.9 1.4Caracal . 9.9 + 6.8 83 20 o 14.0Braila 760.5 2.0 11.8 + 90 SE acop. 17 5 762.2 124BacciuSinaia 762.6 - 1.5 8.2 - 2.8 82 _ SSW f. noros 13 8 764.9 5.4 SSW 2 f. nosroIa . . 762.6 - 4.2 I I .0 + 5.5 90 SSE acop. - .16 8 764.7 II 41 ESE seninRugi-de-Vede - 20 2 - - -

De la I 8 (30) Octombre 1890, orele 8 diminéta. De la 17 (29) Octombre 1890, orele 8 sera.

Bucuresci 765.61 + 3.21 6.71 - 1.61 9o1 ENE 1 21 acop. -1 2o1 511 762.01 13.21 E 1 acop.

BULETIN METEOROLOGIC DIN JUDETE

In dirninéfa de 18 (30) Octotnbre 1890

Adjud . . . .

Alexandria . .

Baia-de-Amnia .Babadag . .

Bacdu .

Bcdaci . . .

Balta-AlbilBechet . . .

Bérlad . . .

BistrifaBotortni . .

Brosceni . .

Budesei . . .

Buhufi . . .

Burdajeni .

Budu . . .

BdiVitesci . .

Calafat .Calami .

Cenwpina . .

Ceimpu-LungCaracal . .

Oeatal . . .

Gerna-Voda .

Cetate . . .

Chilia-VechidCodelesei . .

Corabia . . .

CoziaCurt.-de-ArgefCdlim&nesci . .

Domnesci . .

Dorohoiu . .

DrdgeiganiDragánesciDreinceni . .

Nor ..Nor, vent

Variabil, norNor . . .

Nor, vent .

Nor . .

Senin, nora

NorVariabilSenin, norNor, vent .

aSenin, nor .

NorSenin, norVariabil, nor .

aNor, seninVent . . ..Senin, norNorSenin, norNor

aSeninVariabil

Nor . .

Senin, norSenM, variabil .

Nor, vent . . .

2+R.7+

8+.5+5+ ,7+ ,6+8+ ,4+1+ ,

10+ ,5+7+ ,

. 6+

8+'7+

. 6-4-6+

. , 7+ ,.. 8+ ,7 +8+ ,7+ ,4+

75++ "6+ ,8+ ,

. 3+4+ ,

. 10+ ,

. 5+ ,

Darabani .

Falciii . .

Folticeni .

Ferbinr; . .

.Fi/ict§i .

Filiresci1 ocrtni .Giiesci .

Gorgova .HôtrlauHeirovaHerfaHorezHur:IsacceaIvesciLacu-SciratMainMagurele .

MahmudieManwrnifaMangatia .Miirarsci .Ditirgineni .Medgidie .

MihaileniMizil

NMeoainem/uci

Novaci .

Obedeni . .

OcnaOdobesci . .

OltenifaOstrom . .

Pandit . .

NorSenin, norNor . . . .

Variabil, nor

Senin . .

Variabil, nor5, 23

Senin, cetg. .

Nor . . . .

Senin, norVariabil, norSeninVariabil, nor

5,

Nor .

,

aNor, variabil

Senin . .

Variabil, céNorVariabilNor, eétii.Nor, ventSenin . , .

Senin, norVariabil, norNorVariabil, norNor, cétK . .

Variabil, nor

5+R.7+4+ ,

1.0+

7+ ,4+ ,8+ ,8+ ,

. 6+ ,;6+

.9+7+9+4+

3+'7 +

5+ ,8+ ,8+ ,

9+3+ ,2+

11+8+ ,3+

6+4+ ,4+ ,

Parana . . . .

Pateirlagele . .

Piatra . . . .

Pitesci . . .

Piva-Petri . .

Pleroiu . . .

Ploesci . . . .

Poda-TurculuiPredeal . . . .

Puciása . . . .

Bdran.Sarat . .

Iiiimn.-VideeaRiu-Vadului .

Rorori-de-Vede.Reickluy . . .

Salinele-Marf .

Seiveni . . . .

Sinaia .

Slobozia. . . .

S ineni . . . .

iefaawsciSteiuk .rnn. .

Tecuciu . . .

TTérergg uov.pruifte .

Térgu-liu .

Tulcea .

UrIati . .

Urziceni . .

V4leni . .

1:7-Vé ra se/ iuoirilo .

Vulcan . .

Zatreni. . .

Zinmicea

Variabil, nor .

Senin . .

NorVariabil . .

Senin, nor . .

I/ .

NorSenil .Nor ....VariabilVariabil, senM .

Variabil, norNor, ventVariabil, nor .

Variabil, cétX .Nor .....V"ariabil .

Variabil, nor

NOT .SeNonrin

..Senin

VS eanriinalicP

Variabil, norNor, . ..a

Senin, .

Nor, vent

.

,

. .

.

.

3+R.5+ »4+8+ »7+546 4- .,

4+ »11+7+ ,

10+ ,8+6+7+ ,2+ ,9+5+5+ I,6+

3+ ,

4+8+6+

12+ *7+2+8+8+5+ »7+ ,9+ ,

10+ ,,9+ il

19 Octombre 1890 MONITOR UL OFICIAL 3795

ANUNCIURI MINISTERIALE

MINISTERUL DE INTERNE

13Ireetiunea general& a telegrafelorpostelor

Licitatia anuntat& pentru diva de 8 (20)Octombre 1890 neputêndu-se tine din causalipseI de concurenti, se publica o altä licitatiepentru darea in antreprisa a transportuluiexpeditiel pe timpul iernel de la itledgidie laOstrov i vice-versa, cu conditiunile No.23.499,inserate in Monitorul oficial eu No. 141 din1890.

Licitatia se va tine In dim de 30 Octombrest. V. 1890, la administratiele p1ä0lor Medgi-die i Ostrov din judetul Constanta, i va ficu oferte sigilate, cart se vor primi Ora laorele 4 p. m., când se vor deschide.

Supraoferte nu se primese.Concurentil vor avea cautiunea provisorie

previdutä prin mentionateleNo. 25.799. 1890, Octombre 13.

Licitatia anuntata pentru diva de 9 (21)Octombre 1890 neavênd loc din causa lipselde concurentI, se public& o altä licitatie pen-tru darea in antreprisa a transportuluI expe-ditiei de duce ori pe siptimana de la Mahmu-dia la Sulina si vice-versa, i o data pe sipti-mana de la Tulcea la Sulina ai vice-versa petimpul iernel, cu conditiunile No. 23.488,inserate in Monitorul oficial cu No. 241 din1890.

Licitatia se va tine in diva de 30 Octombrest. V. 1890, la prefectura judetului Tulcea,

va fi cu oferte sigilate, cari se vor primiping la orele 4 p. m. precis, dud se vor des-chide.

Supraoferte nu se primese.ConcurentiI vor avea garantia provisorie

previdutä In mentionatele conditil.No. 25.803. 1890, Octombre 13.

Licitatia anuntata pentru diva de 10(22) Octombre 1890 neputind avea loc dincausa lipsel de concurenti, se publica o MIAlieitaie pentru darea in antreprisä a curselorTulcea Chilia-Veche si vice-versa, pe timpuliernel, conform anuntulul No. 23.603, inseratin Monitorul oficial cu No. 144 din 1890.

Lieitatia se va tine In diva de 30 Octom-bre st. V. 1890, la prefectura judetului Tul-cea, i va fi cu oferte sigilate, cari se vorprimi pin& la orele 4 p. m. precis, când sevor deschide.

Supraoferte nu se primesc.ConcurentiI vor avea cautiunea provisorie

previdutd in mentionatele conditil.No. 25.807. 9 1890, Octombre 13.

Licitatia anuntatä pentru diva de 10(22) Octombre 1890 neputindu-se tine dincausa lipsel de coneurentl, se publicà o altälicitatie pentru darea in antreprisá a trans-portuluI expeditieI 0 de calitori de la Con-stanta la Mangalia i vice-versa, cu conditiunileNo. 22.088, inserate in Monitorul oficial cuNo. 130 din 1890.

Licitatia se va tine in diva de 30 Octom-bre st. v. 1890, la prefectura judetului Con-stanta, i va fi cu oferte sigilate, earl se vorprim 'Ana la orele 4 p. m. precis, când se vordeschide.

Supraoferte nu se primesc.Concurentil vor avea cautiunea provisorie

p evklutd In mentionatele conditiuni.No: 25.812. 2 1890, Octombre 13.

Licitatia anuntata pentru diva de 6 (18)Octombre 1890 neputind avea loc din causalipseI de amatorl, se publica o alt& licitatiepentru darea in antreprisa a curselor Hâraova-Cernavoda pe timpul iernel, cu conditiunileNo. 29.390, inserate in Monitorul oficial cuNo. 241 din 1890.

Licitatia se va tine in diva de 30 Octombrest. v. 1890, In administratielMarva, i va fi cu oferte sigilate, cari se vorprimi pang la orele 4 p. m., eland se vor des-chide.

Supraoferte nu se primesc.Concurentil vor avea cautiunea provisorie

previdutä prin mentionatele conditiuni.No. 25,816. 2 1890, Octombre 13.

Directia general& a (Monitorulul oflciaLImprlmerlef Statulul

Se face cunoscut ca, In diva de 1 Noembre1890, la orele 2 dupe amiatfi, se va tine fici-tatiune publica cu oferte sigilate in cancelariaacestel directiunT, Bulevardul IndependenteI,pentru vindarea a duoè machinI vechl de tiparcu urmatórele conditiunl:

Machinile ce se scot in vindare sunt sim-ple, No. 12, sistem Löser (Kaiser) din Viena,usate, cu bate piesele montate, In starea cumse gatsesc.

Aceste machinl se pot vinde impreun& sailseparat cite una.

Doritorfi de a le cumpira vor depune pen-tru fie-care machina o garantie provisorie de250 leI, in numerarill saù efecte garantate deStat.

In eas când duo§ Bait mal multe oferte,privind una sa31 ambele machinl, vor fi egalecu o diferinta mat mica de unul la sub, se vaprocede imediat la o noul licitatiune orala,adjudecandu-se celui ce va oferi pretul celmal avantagios.

Daca adest pret se va aproba de ministerulde interne, adjudecatarul va virsa banil Incasa StatuluI In teamen de 3 dile de la cornu-nieare, iar Cu recepisa se va presinta pentruprimirea und saü ambelor machini cumpë-rate; in cas contrariii i se va confisca garan-Oa in folosul Statului, fArà somatiune, faräjudecatä tti fará ori-ce all& formalitate.

Osebit se pune in vederea concurentilorart. 33 din legea timbrului.

Doritoril de a vedea aceste machini se voradresa la comptabilitatea imprirneriel Statu-lui, in töte dilele de luau, intre orele 8-12a. m. i 2---6 p. m.

No. 5.278. 1890, Septembre 19.

DIrectiunea general& a peniteneiarelorLa 19 Noembre 1890, orele 2-4 p. m.,

se va tine, In cancelaria acestel directiuni, o

licitatie publica cu oferte sigilate, pentru da-rea in antreprisä a aprovisionarel materialu-tut' de lucru necesar pe timp de un an atelie-ruluI de cartonat de la penitenciarul Vilearescl,In cantitätile i felul specificate in lista de maijos i in conditiunile urmatóre :

I. Antreprenorul va fi dator a preda in duoirinduri la penitenciarul Vacaresci, cantitateade material previtluta In lista de mal jos,materialul aproximativ necesare atelieruluI intimp de o jurnitate an.

Prima predare o va face in termen de celmult duoi luni de la data contractulult iar aduoa predare o va face asemenea In termende cel mult duoi huff de la data notificareice 'I se va face de directiunea generala.

Pentru a duoa predare directia genera%reservä dreptul a maxi, saù micaora, cu celmult 25 la suta cantitatea unora, sail chiartutulor articolelor previdute in lista.

II. Tóte materialele vor fi de bunä calitateintoemal ca modelele ce vor servi de basät

la licitatie i call, sigilate de ambele pärti, sevor pristra la directiunea general& a peniten-ciarelor.

III. Materialele se vor transporta cu chel-tuiala antreprenorulul la penitenciarul Váca-reset', unde vor fi primite de o comisiune intoc-mita de directiunea generala a penitenciarelor.

Materialele respinse de acéstä comisiune vortrebui inlocuite eu altele de bung calitate, intermen de eel mult o tuna de la data Proce-sulul-verbal de respingere.

IV. Daca antreprenorul nu va termina pre-darea In termenile stipulate, sail va predamateriale de próst& calitate, ori nu va pres-chimba in termen pe cele respinse de comi-siune, directiunea general& va putea cumpèramaterialele, de orit-unde i cu ori-ce pret, Incomptul antreprenorultfi, far& somatiune saìcurs de judeeata.

V. Plata se va face antreprenoruluI de cá-tre directiunea penitenciarului Vacaresci, dincasa atelieruluI, dupe fie-care predare.

VI. Spre a fi admi§i la licit*, concuren-til vor depune o garantie provisorie de 1.000lel; iar garantia definitivä ce se va depune lafacerea contractului va fi de 10 la sut& dinpretul total resultat la licitatie.

VII. Ofertele vor fi sigilate; in ele se vaspecifica lämurit pretul in parte a fie-cärelspeciä de material, precum i pretul In total,calculat pe cantitatile de material previdutein tabloil.

(Pentru inlesnire arnatoril pot lua chiar deacum copil de oferte de la directiuuea general a).

Directiunea generala reserva drep-tul a aproba In total, sail in parte, ofertelepresintate.

IX. Supraoferte nu se vor primi.

Listá de materialul necesar atelierulut de carto-nat de la penitenciarul VácIrescl, In timp de ju-métate an :

180 maji mucava galbena de Brqov,,format mare, de orl-ce grosime se va cere, a-

' died de la 20 fot pica la 140 inteo maje, a-ènd greutatea pânta la 50 kilograme; 10 maji

mucava sera, format mare tot ea 0 cea de sus;I 5 majl mucava alba, format mare tot ca

3796 MON1TORUL OFICIAL 19 OctUmbre 1890

cea de mal sus ; 15 bucap panza englesa deorl i ce colóre se va cere, a vénd fie-care bu-catA 35 metri i un metru lätime; 700 metripanza colico, avénd latimea dupe pro)* 15bucall chembrica de orI i ce colóre se va cere,avênd latimea dupe proba, iar bucata 35 me-tri; 40 bucall eanafas, avênd bucata 20 me -tri, iar latimea 1 metru; 20 metri madipolon;30.000 metri snur de bumbac tricolor; 500metri snur mètase tricolor; 1 duzinä lemnepentru machinä, grosimea dupe probar, iarlungimea de 70 centimetri pana la 1 metrusi 10 centimetri; 15 turale piele marochin deViena, 10 bucati la tura, de marime i cali-tatea din probar; 1 tura piele marochin Hab-frantz, sad pentru carp de biblioted, 10 bu-cap la tura, de marimele, calitätile i coloriledin probar; 1 tura pieI verçll de cdprióra, 10bucall la tura, de Waimea i calitatea dinprobar; 20 turale pieI mesinä, 10 bucall la otura, de colorile, märimea i calitatea din pro-bar; 5 topuri 'Artie albá de tipar No. 12,500 cóle la top, de marimea i calitatea dinprobar; 1 top hartie colorata de tipar No. 12,500 cOle la top, de märimea i colorile dinprobar; 30 topurI hartie pach. No. 12, In co-lorile prevëdute In probar, 500 ceile la top;iar latimea celor dupe probar, sad pana la 65centimetri; 50 cóle 'Artie marochin No. 6, inm'arittiele i nuantele din probar; 10 topurI!Artie marmura &anus& No. 6, in märimele

nuantele din probar; 5 topurI hârtie mar-murà francesa No. 4, in ruárimele i nuanteiedin probar; 20 topuri hartie alba de scrisNo. 4 nesatinata; 1 top bârtie albä de serisNo. 4 satinata; 1 top hartie alba de scris No. 6nesatinatä; 1 top hârtie albá de scris No. 6satinatà; 35 topurl härtie albasträ No.12 pach.,500 cóle la top; 10 pachete aur fin In fol, 12cArticele la pachet; 5 pachete Sfisgold, 12carticele la pachet; 1 pachet aur titron dupeproba; 20 pachete siret alb In trel ite, laii-mea 10 mm., 12 budtl la pachet, fie-carebucatä 5 metri; 15 pachete siret alb in trelile, lätimea 20 m m., 12 buditi la pachet,fie-care bucata 5 metri ; 35 pachete Oret(trägetor) alb sail colori 10 mm., 12 bucatila pachet, fie-care bucatä 5 metri; 70 pacheteatä cânepa alb5, 10 gheme la pachet No. 2/8

2/; 5 pachete ata cânepa colorata, 10gheme la pachet No. 2/8 si 2/; 10 pacheteata canepa ciulele, 12 ciulele marl la pachet;400 1344 sfóra de Sibid; 175 kilo deal delipit, mai inferior, dupe probar; 10 kilo cleidde lipit, mal bun, dupe probar; 1 kilo sapunordinar dupe probar; 400 kilo scrobealä albadupe probar ; 10 litrurI unt-de-lemn de ma-china dupe proba; 2 litruri spirt rafinat dupeproba ; 2 litrurI terebentin dupe proba ;20 grame analinä dupe proba. ; 100 cOlehârtie Gustav marmura fina (gealatinata) ;15 kilo gumi-arabic de lipit dupe pro* 20metri pang gradel vergata dupe proba; 5piel iuft de legat carp de rnärimea dupe pro-ba; 5 piel subtiri pentru etichete de colorile

mdrimea dupe model; 300 catarame albesad galbene, dupe dirnensiunile ce se vor cere;20 flacOne tusid pentru stampile de numero-tat dupe proba; 2 kilo luminirl de sed; 10tistele natur fink de orI i ce colóre, dupe pro-

IA; 5 pie de vitel, galbene, pentru legat carp,de calitatea i marimea probei; 5 topurT bar-tie alba de tipar No. 2 dublu, de 500 cOle latop; 5 topuri hârtie alba de tipar No. 4 du-blu, de 500 Ole la top; 5 fistele hârtie ve-lina No. 4 dupe proba; 20 tistele hârtie velinäNo. 6 dupe proba; 5 tistele hârtie marmurade fordit de ori-ce colóre se va cere, dupeproba, ripsata; 20 topurI hârtie cam marmuraNo. 6; 2.000 ,alcale galbene (inele); 1 sticlälac; 5 metri panza (stamba) pentru capitaldupe probl; 1 kilo gumi-tragant dupe probi;10 metri capital de mètase pentru carp, dupeproba; 15 metri capital de mètase pentru re-gistre; 15 pachete siret (tragntor) alb sail co-lorat, latime 20 mm. dupe proba, 12 bucatila pachet, 5 metri la bucata; 1 kilo vapsea depamênt dupe proba; 50 metri maloschin dupeprobä; 20 pieI sagim de pore dupe proba; 5pieI subtiri mat de orl- ce colóre se va cere dupepro)* 300 dole hartie negra natur No. 4dupe proba; 5 litruri vapsea de orI-ce colórese va cere dupe prolog; 5 tistele ace de cusutdupe proba; 5 bucatl panza grósa; 5 bucatipanglica; 5 piei de vitel, bordo; 1 piele négrumat; alfabete; 5 piei de capra, fine; 120 li-trail gaz; 800 metri panzä dril, canepd, dupemodelele din probar.

No. 6.185. 3,31. 1890, Octombre 15.

Eforla spitatelor avileLa 2 Noembre 1890, orele 11 a. m., se va

tine licitatiune la eforie pentru inchiriarea petermen de 5 stagiunl, fie-eare stagiune du-rand de la 15 Septembre pana la 15 Aprilieale fie-carni an, cu ineepere de la 15 Sep-tembre 1891, a salei de speetacole impreunäcú atenantele sale, din cladirea bfrilor de peI3ulevard.

Doritorii de a lua parte la acéstä licitaiu-ne sunt invitati a presinta In sus citatadi si ora ofertele D-Ior sigilate, insotite de ogarantie provisorie de 3.000 lei; iar garantiadefinitiva va fi de 6.000 lei.

Licitatia se va tine In conformitate cu art.40-57 din legea comptabilitäteI generale aStatulul.

Conditiunile acestel inchiriari se pot vedeaIn cancelaria Eforiel, in ori-ce çli i orä delucru.

No. 5.721. 1890, Octombre 16.

MINISTERUL CULTELOR

§I. INSTRUCTIUNEI PUBLICE

Ministerul publicci spre cunoscinta gene-ralä cä concursul pentru ocuparea catedrei deeconomiea politicá si finance de la facultateade drept a Universitätei din Iasi se va tine indiva de 1 Iunie 1891, la Universitatea dinBucuresd, in fata juriulul ce se va Intocmila timp; iar nu la 1 Februarie, dupe cum s'aanuntat prin Monitorul 0611 No. 155 din11 Octombre 1890.

No. 12,171. 5, 2 4 1890, Octombre 13

MINISTERUL

LUCRARILOR PUBLICE

Calle ferate romaneLa 1 Noembre 1890 intra In vigeSre ur-

matórele suplimente la tariful austro-ungar-roman

Suplimentul X la partea IIXl , IIIIX IVVI V

Preturile acestoe suplirnente cari se vindla biurourile expeditiunilor de marfuri si labiuroul sucursal din Bucuresci (strada Re-gala) sunt urmätórele

Suplimentul X la partea II 25 baniXI III 25IX , IV 15VI V 15

No, 96,951. , 1890, Octombre.

In conformitate eu dispositiunile art. 22,23, 24 0 26 din legea de expropriare pentrucausa de utilitate publica, se face cunoseutpentru construirea huid ferate

obscea mosnenilor din comuna Copaciosaa cedat directiunei generale a cailor ferate ro-mane, represintata prin mandatarul el D. ad-vocat M. Alexandrescu, cu actul autentificatde onor. tribunal Gorj la No. 1.547, si tran-scris la No. 1.390 din 1890, pe pretul delel aratati la numele fie-caruia, terenurile co-prinse In planul i tabelele de expropriare,traversate de linia ferata Têrgu-Jiu,situate in comuna Copaciósa, piasa Amaradia,judetul Gorj.

No. 97.179. 1890, Octombre 6.

In conformitate cu dispositiunile art. 22,23, 24 si 26 din legea de expropiare pentrucausa de utilitate publica, se face cunoscut cä,pentru construirea liniel ferate

obscea mosnenilor din Cärbunesci, Pe-tresci-de-Sus aü cedat directiunel generale acailor ferate române, represintata prin man-datarul el D. advocat M. Alexandrescu, cuactul autentificat de onor. tribunal Gorj laNo. 1.559, si transcris la No. 1.400 din 1890,pe pretul de lel aratati la numele fie-druia,terenurile coprinse in planul i tabelele deexpropriare, traversate de linia feratä Filiai-Têrgu-Jiu, situate in comuna Carbunesci, Pe-tresci-de-Sus, plasa Amaradia, judetul Gorj.

No. 97.179. 1890, Octombre 6.

MINISTERUL AGRICULTURET,INDUSTRIEL COMERCIULUI

DOMENIELOR

Nepresintandu-se nici un concurent laconcursul de la 1 Octombre 1890, pentruocuparea cu titlul provisoriù a catedrelor desciinte naturale de la scólele comerciale dinIai si Galati, ministerul, audind i pe comi-siunea permanentä, publica un nod concurspe sliva de 1 F'ebruarie 1891, orele 12 din Oi.

Concursul se va tine in palatul Universitateldin Iasi, conform legeI i regulamentuluI din17 Martie 1879, pentru numirea profesori-Ion la licee, gimnasil i sae profesionale.

19 Octombre 1890 MONITORMA OFICIAL 3791

Conditiunile ce se cer de la aspirant!, ea sápótA fi admisi la concurs, sunt urmAtórele:

1) SA fie romini;2) Sd fi indeplinit cerintele legel de re-

crutare ;3) SA posécIA diploma de bacalaureat si di-

ploma de licentd n seiintele naturale.Concursul va fi atAt scris cât ai oral; jar

materiele concursulul sunt : zoologia, bota-nica i geologia, ea aplicatiuni la comereitiindustrie.

Cererile pentru inscrierea la concurs sevor adresa rninisteruluI agriculturel (divisiu-nea agriculturel, industriel i comerciulul), cueel putin 8 4;li1e mai 'nainte de terrnenulfixat pentru concurs.

No. 47,805. 10*

-Se aduce la cunoseinta generald ed. pentruocuparea cu titlul provisorid a catedrei dedesemn i crochuri de la seóla technied din

nepresintându-se nid Ufl concurent laconcursul de la 30 Septembre 1890, se vatinea un nod concurs la 15 Februarie 1891,orele 12 dimineta.

Concursul se va tine in localul seólel tech-nice din Iasi, conform lege i regulamentu-lui din 17 Martie 1879, pentru numirea pro-fesorilor la scólele secundare i speciale.

Conditiunile ce se cer de la aspiranti, ea sApótA fi primip la concurs, sunt :

1) SA fie romin ;2) Sd fi satisfdeut conditiunilor legeI de

recrutare ;3) SA posécld diploma de inginer-rnecanic,

sad certificat de absolvirea unel seóle meca-nice, sad a unel scéle de inginerie eivilA oride mine.

Concursul va consista din urmAtórele pro-be sefise: una asupra teorie generale a de-semnului; alta asupra desemnului special almachinelor ai a treia din executarea unui de-semn de machini dupe naturd si dupe model.

Cererile de inseriere la concurs se vor a-dresa ministeruluI cu eel putin 8 i1e libereInainte de 'shire fixatA pentru concurs.

No. 48.839. 15*

- Se educe la cunoscinta celor interesapcd, in sliva de 19 Noembre 1890, orele 11dimineta, se va tine licitatiune publied, con-form art. 6, 24 ai urmAtoriI din legea Instrdi-ndrei bunurilor Statulul din 6 Aprilie 1889,in localul prefecture! judetului Neamtu, pen-tru vimlarea bunurilor de mal jos :

Doritoril de a le cumpera sunt rugap a sepresinta in acea c,li i ord, in localul prefectu-rel acelui judet, pregatip de garantia aretatdIn dreptul bunultif; cunose6nd ea' supraofertenu se mai primesce.

Se explied cA, dupe art. 38 din lege, pre-tul bunuluI resultat la licitatie se va respundede adjudecatar in termen de o hind decalculat de la data confirmArd publicatd prinMonitorul ofwial.

1. Locul viran, in intindere ea de 1 stân-jen, 7 palme fata la Wild, ea 3 stanjen1 fun-dul i ca 18 stânjenI lungul, situat In cornu-na Tergu-Neanatir, ulita bariera Boistea, fostpendinte de monastirea Neamtu; invecinându-

se pe de o parte cu D. Gheorghe Hera si dealta cu preotul Gheorghe Scobai; neinchiriat;garantia lei 10. Concurenta incepe de la va-lórea bunuluI in sumà de lei 42.

2. Locul viran pe care a fost dughiana de-rdmatd. de Iângd case D-lui Fincu, In intin-dere ea de 246 rn. p., calcall de Aduva G.Hare, situat in comuna TArgu-Neamtu, su-burbia Zalhanald, strada Boistea, fost pen-dinte de mouastirea Nearntu; invecinându-sela Nord cu strada Boistea, la Sud cu I. Chris-tescu, la Est cu Fincu ai la Vest cu VeduvaG. Hara; neinchiriat; garantia lei' 10. Coneu-renta incepe de la valórea bunulul In sumAde lei 60.

3. Locul eu cârciuma, construitA de bârneinvelitA cu indrilA, In stare build, de pe

moaia Potoei, in intindere suprafata totald eade 4.173 m. p., sad 23 präjini si 11 stân-jent, situat in comuna Buhalnita, plasa Mun-tele, fost pendinte de monastirea Bistrita; in-vecinându-se la cu grAdina lui I.Roibu, la rësdrit i miasId-Mpte cu I. Roibu

Dumitru Rovin si la apus cu drumulprundul morel; arendat eu mosia Incongiura-tórea-Monastirei-Bistrita pe periodul 1885pând la 1895; garantia lei 50. Concurentaincepe de la valórea bunulul In sumA delei 500.

4. Locul cu móra cu o piatrd, construitdde lemn i invelitA cu sindriIA, de pe mosiaPotoci, in intindere suprafata totalá ea de2.668 m. p., sad 14 präjinl, 32 stânjenl, si-tuat in comuna Buhalnita, plasa Muntele,fost pendinte de monastirea Bistrita; Inveci-nându-se la miteald-Mpte, apus cudelimitarea locuitorilor ai la rèsärit cu loculcâreiumei tot al StatuluI ; arendat cu mosiaIncongiurdtórea-Monastirei-Bistrita pe perio-dul 1885-1895; garantia lei 50. Coneu-renta incepe de la valórea bunulul In surnAde lei 476.

5. Loeul cu carciuma, construitA de bârneinvelità cu indrilä, ruinatd, de pe mosia

PAngaraciovul , In intindere suprafata totalAea de 6.445 m. p., sad 36 prdjini, situatd încomuna Pângärati, plasa Piatra-Muntele, fostpendinte de monastirea Bistrita; invecinându-se la miaslA-nópte, resdrit i apus cu Omen-t ul dat locuitorilor si la mitiqd-Oi cu pâriulPângärdeiovul; arendat cu moaia Incongiura-tórea-Monastirei-Bistrita pe periodul 1885pânti la 1895; garantia lel 15. Concurentaincepe de la valórea bunulul in sumA delei 151.

6. Locul viran, in intindere siiprafata to-: tali ea de 312 m. p., situat In comuna Neam-, shade Mare, fost pendinte de monastirea

Neamtu ; invecinându-se la Nord cu stradaTeoharie, la Sud ca strada Mare, la Vest culoeul viran al D-nei Fasolea (decedatd), mos-tenitd de D. Teoharie i la Est eu locul viranal D-luI V. Andoniu (decedat); neinchiriat;garantia lei 70. Coneurenta incepe de la va-valórea bunului in sumd de leI 700.

7. PArnentul reservat pe seine Statulul im-pregiurul cosarelor de la Brd tulet, avend peel o pereche cosare (pAtule), o casd de bârne

melee' cu o piatrA, ate ruinate, de pe mo-sia Topolita, in intindere supra iata totald ea

de 3 hectare, 5.500 m. p., situat in comunaHumulesci, plasa De-Sus, fost pendinte demonastirea Vdratecu; invecinându-se la.mia-§1A-Mpte cu pdmêntul seólel, la resdrit cu apapâriuluI BrAtulet, la mia(;15.-4i eu parcelaNo. 118 a lui Dumitru Blehan si la apuscu parcela No. 166 a luI Gavril a (Hanel siNo. 167 a preotulul Ion Petru Ion, care sestApânesce de Solomon a DiaconuluI Ion; a-rendat cu moaia SdeAlusesci-Topolita, pe pe-riodul 1885-1895; garantia lel 321. Con-eurenta incepe de la valórea bunulul in sumAde lel 3.212.

8. Pdmentul reservat pe séma StatuluIIângd móra de la vale de coaare, eu ocasiaimproprietdrirei InsurAteilor, avênd pe el omOrA cu o piatrd, ruinatA, neluerátóre, de pemosia Topolita, In intindere suprafata totallea de 2 hectare, 1.780 m. p., situat in co-muna Humulesci, plasa De-Sus, fost pendintede monastirea Varatecu; Invecinându-se laNord-Est eu parcelele insurAteilor No. 112 alui Tudor I. Dim. Cocos, No. 113 a lui §te-fan Mimi° si No. 114 a lui G. Costache, laSud si Vest cu pAmentul scólel, parcela cuNo. 168.; arendat cu mosia SacAluaesci-To-polite, pe periodul 1885-1895; garantia lel96. Concurenta incepe de la valórea bunuluIin sumA de lei 968, bani 35.

9. Pdmentul reservat pe séma StatuluI cuocasia improprietArireI insurAteilor, impregiu-rul morel de la Netel;li, avênd pe el o móride birne, nelucatóte i ruinatd, de pe moaiaTopolita, In intindere suprafata totall ea deun heetar, 6.640 m. p., situat in comuna Hu-mulesci, plasa De-Sus, fost pendinte de mo-nastirea Vdratecu; invecinându-se la Nord cupareela insuräteilor No. 40 a luI Ilie G. Gusesi 38 a lui Gheorghe CrAciun, la Est cu par-cela No. 36 a preotuluI I. Filiareanu, la Sudcu pâtiul Nete4i, care desparte mosia Topo-lita de moaia Grämdresdi, la Vest cu parcelaNo. 42 a lui Ion G. Luca; arendat cu moaiaSAcalusesci i Topolita pe periodul 1885 pandla 1895; garantia lei 70. Concurenta incepede la valórea bunuluI In sumA de leI 701.

10. Locul cu casa cu dependintele eigrádina cu poml roditori, reservatá proprie-M.-1c1 la delimitarea locuitorilor fosti clácaalla 1864, de pe rnosia Topolita, in intinderesuprafata totald ea de 5 hectare, 7.634 m. p.,situate in comuna Humulesci, plasa De-Sus,fost pendinte de monastirea VAratecu; lave-cinându-se la mia0-nópte eu apa pâriuluITopolita i prundul, la rësárit cu prundul

drumul satulul, cimitirul vechidgradinile lui Ion Ifie a &meld i GheorgheIlie a SandeI i ogorul lui Nieolae Rosu, lamia0A-4i cu ogorul lul Nicolae Rosu si la a-pus cu grädina preotulul Vasile Enache; a-rendat cu moaia Sdedlusesci-Topolita, pe pe-riodul 1885-1895; garantia lel 334. Con-curenta incepe de la valórea bunuluI In su-ned de leI 3.341.

11. Móra neluerAtóre cu locul ei, rui-natA, din SdedIuaesel, in intindere suprafata

lotalA ca de 1.706 m. p., situatd in comunaHumulesci, plasa De-Sus, fost pendinte demonastirea VAratecu; invecinindu-se la Nordcu drumul de comunicatie, la Est cu grAdina

3798 MONITORUL OFICIAL 19 Octòmbre 1890

luI Ion Vasile Boureanu, la Sud cu prundiaulsatulul i la Vest cu gradina lii Ion Apostol,arendat cu moaia SAglueesci-Topolita pe pe-riodul 1885-1895; garantia lei 7t Con-curenta incepe de la valórea bunulul in surnAde lei 712, bani 40.

12. Cârciuma i casa cu locul lor, din ho-tarul AgapieI, aflate intre pamênturile insu-rAteilor din Humulesci, ai al locuitorilor foatIelk* la 1864 din SAcalluaesci, in intinderesuprafata totald ca de 3 hectare, 296 m. p.,situate In comuna Humulesci, plasa De-Sus,foste pendinte de monastirea VAratecu; inve-cinându-se la Nord cu pamêntul insurateilorde pe moeia Humulesci, la Est cu pArnêntulfoetilor clAcaal din Sägluaesci, la Sud cu pa-mêntul foatilor clAcael din Säculueesci, i culocul cantonulul No. 12 de pe eogua jude-tianä Piatra-Neamtu, ai la Vest cu pamêntulfoatilor &lac* din Agapia; arendate cu moaiaSAcAlueesci-Topolita pe periodul 1885-1895;garantia le! 116. Concurenta ineepe de la va-lórea lyunuluI in sumä de leI 1.168.

13. Locul viran de pe moeia SArata-PAn-gärati, pe plan lit. A, in intindere suprafatatotalä ca de 2 hectare, 735 ni. p., situat Incomuna Dobreni, plasa Piatra, fost pendintede monastirea PAugärati; invecinându-se laNord cu matca veche a pariuluI Aima i cudelimitarea locuitorilor de Almae, la Sudcu pAriul A1ma i cu delimitarea locuito-rilor Särata-PAngärati , la Est cu delimita-rea locuitorilor din Särata, Almaeu, Dobreni

drumul ce merge In spre Dobreni, ai laVest cu locul StatuluI de pe SArata i cudrumul ce merge la Almae; arendat cu susVisa moaie pe periodul 1889-1895; garantialei 11. Concurenta incepe de la valeirea bu-nuluI In surnd de lei 115.

14. Locul cultivabil de pe moeia Sarata-PAngärati, pe plan litera C, in intindere su-prafata totalA ca de 2 hectare, 3.458 m. p.,situat In comuna Dochia, plasa Piatra, fostpendinte de monastirea Pângarati; Invecinân-du-se la Nord ai Sud cu rëzaeit de Baluaesci,la Est cu Hârtópele, proprietate a D-luI Gol-by, ai la Vest cu locurile insuratellor de Do-chia; arendat cu sus Visa moeie pe periodul1889-1895; garantia lei 15. Con curenta In-cepe de la valórea bunuluI in sutra de leI 150.

15. Locul cu cArciuma cu 4 camere dela ViiaórA, pe plan lit. A, de pe moeia Incon-giurätoarea-Monästirei-Bistrita in intinderesuprafata totald ca de 1. hectar, 2.925 m. p.,situat In comuna Deanna plasa Muntele,fost pendinte de monastirea Bistrita; inveci-nându-se la Nord-Est cu terenul insuräteilorde pe moeia Bistrita, la Sud cu zona aoselelnationale Piatra-Prigcani, i cu terenul can-tonuluI de la acéstá aosea, la Vest cu ma-lul riuluI Bistrita i cu terenul StatuluI spremalul parlulul numit Viiaóra; arendat cu susVisa movie pe periodul 1.885-1.895; garan-lia lei 240. Concurenta incepe de la valóreabunulul in sumä de lei 2.400.

16. Locul cultivabil, pe plan lit. D, de pemoaia Incongiurdtórea-Monastirei-Bistrita, inintindere suprafata totald ca de 2 hectare,5.857 m. p., situat In comuna Dómna, plasaMuntele, fast pendinte de monastirea Bistrita;

invecinându-se la Nord-Est cu terenul ex-c16.-caailor din moaia Bistrita, la Sud cu zona ao-selei nationale Piatra-Prigeani, ei la Vest cuterenul cedat insurateilor din Bistrita ; aren-dat cu sus Visa moaie pe periodul 1885-1895;garantia lei 103. Concurenta incepe de la va-lórea bunuluI in suma de lel 1.035.

17. Locul cu casa cu duoè (AA ruinatti,ce servA ca local de cArciumA in sat, pe planlit. F, de pe moeia IncongiurAtórea-Monasti-rel-Bistrita, in Intindere suprafata totalä cade 1 hectar, 1.625 m. p., diu earl ea 8.625m. p. livede cu pomi roditori In numär de250, iar restul locul eu carciuma, situat Incomuna Deanna; plasa Muntele, fost pen-dinte de monastirea Bistrita ; havecinându-sela Nord-Est cu loyal lui Costache Diaconu,Vasile Crisiacu, imaaul locuitorilor i cu Gri-gorie Jacob MArlanla Sud cu locul lui AlecuTAbArcea ei la Vest cu aoseua ce conduce Inmonastirea Bistrita ; arendat cu sus Visa mo-ie pe periodul 1885-1895; garantia lei 69.

concurenta incepe de la valórea bunulul Insuma de lei 690.

18. Locul cu cârciuma de la Särata, cu 2un beciù, ruinate, pe plan lit. H, de

pe moeia Incongiuratórea-MonastireI-Bisirita,in intindere supra fate tota 16. ea de 1.672 m.psituat in comuna D6mna plasa Muntele,rust pendinte de moastirea Bistrita; inveci-nându-se la Nord oil terenul liber al locuito-rilor din Santa i cu V. Matrioalä, la Sud cuaoséua nationalä Piatra-Prisäcani, la Est cudrumul ce duce in sat i cu V Dunäre ai laVest eu pArlul Sarata i cu Gh. Iftimie Du-nAre; arendat cu sus Visa moeie pe periodul1885-1895; garantia lei 60. Concurentaincepe lie la valórea bunului In suma. delei 605.

19. Gràdina lui Lepadat, cu locul cultiva-bil pe plan lit. J, de pe moaia Incongiurató-rea-MonastireI-Bistrita, in intindere supra-fate totalA ca. de 7.789 m. p., din earl ea4.049 m. p. gradina cu pomi roditori i ca3.740 m. p. loml cultivabil, situat in co-muna Deanna, plasa Muntele, fost pendintede Monastirea Bistrita; invecinându-se laNord, Est ai Sud cu fênetul locuitorilor dinSärata-Bistrita ai la Vest cu drumul ce duceIn satul Sarata; arendat cu sus Visa movie peperiodul 1885-1895; garantia leI 48. Con-curenta incepe de la válórea bunuluI in sumAde lei 485.

20. Locul cArciumel din fundul PAngArä-ciovului, cu o casa pe el ruinata., pe plan lit. c,de pe moeia Braniscea, in intindere suprafatatotalà ea de 2.185 m. p., situat In comunaPAngarati, Plasa Muntele, fost pendinte demonastirea Bisericani; invecinându-se la Nord-Est cu locul lui Nästase L Sarpe, la Sud cuo mica' huA ai la Vest cu pAriul PAngArAcio-vul; arendat cu sus Visa moaie pe periodul1885-1895; garanfa leI 10. Concurentaincepe de la valeirea bunuluI in suma de lei 92.

21. Locul viran pe care a fost naóra ai he-restgul, pe plan lit. F', de pe moaia Branis-cea, In intindere suprafata total ea de 5.070m. p., situat in comuna PingArati, plasaMuntele, fost pendinte de monastirea Biseni-cani; invecinAndu-se de giur impregiur cu lo-

curile clAcaailor din moaia localA Braniscea;arendat cu sus Visa movie pe periodu11885-1895; garantia lei 21. Cuneurenta incepe dela valórea bunuluI in suma de leI 210.

22. Locul viran unde a fost schela, peplan lit. g, de pe moaia Braniscea, in intin-dere suprafata totald ca de 9.044 m. p., si-tuat in comuna PAngArati, plasa Muntele,fost pendinte de monastirea Bisericani; hive-cinându-se la Nord, Est cu locurile elkaailordin moaia Braniscea i despre Sud cu HutBistrita; arendat cu sus Visa moaie pe perio-dul 1885-1895; garantia lel 30. Concu-renta incepe de la valeirea bunului In sumAde leI 300.

23. Loeul viran unde a fost curtea, pe planlit. H, de pe moaia Braniscea, in Intinderesuprafata totalä ca de 1 hectar, 2.650 m. p.,situat in comuna PAngarati, plasa Muntele,fost pendinte de monastirea Bisericani; inve-cinându-se la Nord, Est cu locurile clAcaai-lor din moaia Braniscea i devre Sud cu riulBistrita; arendat cu sus Visa moaie pe perio-dul 1885-1895; garantia lei 41. Concu-renta incepe de la vabirea bunuluI In surnade lei' 410.

24. Locul cu cârciuma de lângd curte,compusä din o casA cu 4 odAI, o salA i unbeciii sub casA, un grajd i o colibä i imprej-muit de trel pArti eu gard, fixat pe planul deparcelare în lotul No. 1, de pe moaia Braniscea-PAnairäciov, in intindere suprafata totalá cade 17350 m. p., situat in comuna PAngarati,plasa Muntele, fost pendinte de monastireaBisericani; invecinându-se la Nord cu aoséuanationalä Piatra-Prigcani, iar despre Est,Sud si Vest cu terenul lotulul No. 1 din mo-sia Braniscea-PAngArAciov; arendat cu susVisa moaie pe periodul de la 1885-1895,garantia lel 130. Concurenta incepe de lavalórea bunului in sumA de lei 1.300.

25. Locul cu cArciuma i un grajd din sa-tul Agapia, In intindere suprafata totalà cade 2.1.40 m, p., situat in comunaplasa De-Sus, fost pendinte de monastirea A-gapia; Invecinându-se la Nord cu ulita mer-g&tóre in satul Agapia, la Sud-Est se megie-eesce cu loeul preotulul I. Butescu ai la Vestcu locul lui Enache Trenche; arendat pe peri-odul 1890-1893, impreuna cu alte bunurl ;garantia lei 57. Concurenta incepe de la vabireabunului in sumä de lei 570.

26. Locul cu ecaretele i gârla pivel, nu-mit conacul moeiei Petricani, compus din ocasa cu 6 camere, o bucAtArie, o casA vechecu 2 camere, o casa veche la portA cu 2 ca-mere, o chelärie, un hambar, un grajd cuprA, o aurA din ocol, o fôntând, un coaarmaI multi arborl roditori in livede, In intin-dere suprafata totalA ca de 8 hectare, 3.398m. p., situat in comuna Petricani, plasa De-Sus, fost pendinte de monastirea Neamtu; in-vecinându-se la Nord cu Gheorghe Tucu,Gheorghe Eie CiobAnoi i Vasile Ciobanu, laEst cu Gheorghe Ravaliu i Vasile Sêrbu, laSud i Sud-Vest cu prundurile i apa Topo-litel i cu Gheorghe Curada i la Vest cuState Diaconu; arendat eu sus Visa movie peperiodul 1885-1895; garanlia lei 379. Con-

19 Octombre 1890 MONITORTM OFTOIXT, 3799

eurenta incepe de la valórea bunulut in sun:idde let 3.790.

27. Locul de cArciurnd cu o pivnitti i ofAntand pe el, de pe mosia Petricani, in in-tindere suprafata totald ea de 1 hectar, 3.500m. p., situat In comuna Petricani, plasa De-Sus, fost pendinte de monastirea Neamtu; in-vecinAndu-se la Sud cu pamêntul luI VasileT. Silea, la Vest cu al tut Ion Gavrild Simion,la Est cu al tut State Diaconu, la Nord cudrumul comunal si la capAtul spre Vest 11traversézit soseua Statulut ce'l tae in duoe; a-rendat cu sus I;lisa mofie pe periodul 1885-1895; garantia let 100. Concurenta Incepe dela valórea bunulut in sumà de lei 1.000.

28. Locul cu móra cu o casa sub acelasiacoperimént i un bordeiii, impreung cugarla prevNutit in plan, (le pe mosia Petri-cani, In intindere supratata total& ca de3.750 m. p., situat in comuna Petricani,plasa De-Sus, fost pendinte de monastireaNeamtu; invecinindu-se la Nord-Est cu lo-cul lut Ilie Pantgru, la Vest cu al tut Gg.a Catrinet Sande yi la Sud cu al lui IónEftimi a Petri si Vasile Uricariu; arendat cusus Oisa mosie pe periodul 1885 -1895; ga-rantia let 800. Concurenta incepe de la va-lórea bunulut In sumd de lei 8.000.

29. Locul cu móra cu 2 pietre cu o casAsub acelasT acoperImént, impreung cu &laprevNutd In plan, de pe mosia Petricani, inIntindere suprafata totald ca de 1. hectar,7.000 m. p., situat In comuna Petricani,plasa De-Sus, fost pendinte de monastireaNeamtu; invecinandu-se la Nord-Vest cu lo-cul lui lón Eftimie, la Vest cu al lut bin La-zar, la Sud i Sud-Est cu Vasile Late§ si laEst cu Constantin a Flórel, arendat eu susçlisa mosie pe periodul 1885-1895; garantialet 1.000. Concurenta Incepe de la valóreabunulut In sumg de let 10.000.

30. Locul de culturd de langd Velnita dinHumulesci, de pe mosia Vênátori-Neamtu,Intindere suprafata totald ca de 22 hectare,7.276 m. p , situat in comuna 1%606-Neamtu, plasa De-Sus, fost pendinte de mo-nastirea Neamtu; InvecinAndu-se la Nord culocurile clacasilor din mosia Statului Vênd-tori-Neamtu, la Sud cu vatra satulut Humu-lesci prin pAriul numit al Porculul, la EstInteun punct cu locul liber ce servesce cadrum merggtor la velnite si la Vest cu loculcedat seólelor din comuna Vêndtori-Neamtu;arendat cu mosia Tergu-Neamtu cu Vêngtori,pe periodul 1886-1896; garantia lei 136.Concurenta incepe de la valórea bunulul insumA de le11.363, bani 66.

CumpdrAtorul va avea dreptul a aduce apanecesard la velnite prin eanalul de sub pa-rant, cum si din Orbit de hotar numit alPorculul.

31. Locul cu velnita din Humulesci, corn-pus din o velniä cu duo6 etage, avénd sus sijos eke 3 camere, o sláddrie, 5 grajdurT, 2bordee, un cosar, o surg, o ghetdrie; IângAvelnitA o magazie care servesce pentru mórg,un hambar i o casg, in Intindere suprafatatotald ca de 1 hectar, 5.725 m. p., situat Incomuna Humulesci, plasa De-Sus, fost pen-dinte de monastirea Neamtu; invecinAndu-se

de ate *tile cu gradinile locuitorilor din sa-tul Humulesci; arendat cu mosia Térgu-Neamtu cu VenAtori pe periodul 1886-96;garantia lel 1.347. Concurenta Incepe dela valórea bunulut in suiná de lei 13.470.

Cumperd torul va avea dreptul a aduce apgla velnite din isvóre i pAriul numit al Por-culul.

32. Locul cu circiuma cu 3 camere, o surdun mic beciii, din Humulesci, in intindere

suprafata totalA ca de 640 m. p., situat Incomuna Humulesci, plasa De-Sus, fost pen-dinte de monastirea Neamtu; InvecinAndu-sela Sud cu soséua Neamta-Piatra, la Est siNord cu locul lui Pavel Petraru si la Vest cuVasile Apostol; arendat cu mosia rergu-Neamtu cu VênAtori pe periodul 1886-1896; garantia lei' 60. Concurenta incepe dela valórea bunulul lu suma de let 600.

33. Locul cu cArciuma cu 3 odM, o saidun beciii, din Hurnuiesci, in intindere su-

prafata totald ca de 720 m. p., situat in comunaHumulesei, plasa De-Sus, fost pendinte de mo-nastirea Neamtu; invecinându-se la Nord cmulita conducdtóre in Humulesci, la Est cu lo-cul luI Alexandra Iftimie Hund, la SudVest cu soséua judetiang Neamtu-Tupilati ;arendat cu mosia Térau-Neamtu cu Vênètoripe periodul 1886-1'896 ; garantia let 35.Concurenta incepe de la yak:a-ea bunulut insumd de lei 350.

34. Locul cu haunt cu 5 camere, un becido grading, din Vêngtorii, Ifl Intindere suprafatatotalg ca de 3.262 m. p., situat In comunaVêndtorit-Neamtu, plasa De-Sus, fost pendintede monastirea Neamtu; invecinându-se laSud-Vest cu gradinile locuitorilor din satulVêndtoril, la Est cu ulita Tnergëtóre prin satsi la Nord cu.soséua Neamtu-Pipirig; arendatcu mosia Tkgu-Neamtu cu Vêndtorii pe pe-riodul 1886-1896; garantia let 100. Con-curerrta incepe de la valgrea bunulul in surndde let 1.000.

35. Locul lui Neculasi, cu móra cutlet cu2 pietre i un hambar de pe mosia Vênatorit-Neamtu, in lntindere suprafata totald ca de 5hectare, 4.918 m. p., situat in eomuna Ve-natorit-Neamtu, plasa De-Sus, fost pendintede monastirea Neamtu; invecinAndu-se la Nordcu prundul proprietätei Vêndtorit-Neamtu,la Sud asemenea cu prundul Statulut pringArla morilor, la Est cu locul AlexandruNiculd si la Vest cu prundul Statulul si in-teun punct cu locul mórel Statulut, numitin Schini; arendat cu mosia Têrgu-Neamtucu VénAtorit pe periodul 1886 -1896; garan-tia let 259. Concurenta incepe de la valóreabunulut In sumd de lei 2.596, bull' 75.

Cumpèrätorul acestui bun are dreptul dea aduce apa din Nemtisor pe &la pe unde'st are cursul sëü astä41.

36. Locul cu Tara cu 2 pietre i o casisub aeelast acoperemkrt, din Schini, In Intin-dere suprafata totald ca de 1.817 m. p., si-tuat in comuna Vêngtorit-Neamtu, plasa De-Sus, fost pendinte de monastirea Neamtu; in-vecinAndu-se la Nord-Vest i Sud cu imasulStatulul din prund; arendat cu mosia Tergu-Near* cu Vêndtoril pe periodul 1886-1896;

garantia lei 73. Concurenta Incepe de la va-lórea bunulul In sumd de lei 730.

Cumperätorul acestut bun are dreptul de aaduce apa din Nemtisor In &la astA0 exis-tentä.

37. Locul cdreiumeT din prund, in intin-dere suprafata totald ca de 1.098 Tn. p.; situatin comuna Vêngtorit-Neamtu, plasa De-Sus,fost pendinte de monastirea Neamtu; Inveci-nându-se la Nord, Est si Vest cu prundulStatulul i cu locul lui Simion Rusu, putinspre Vest si la Sud cu locul tut Simion Rusu;arendat cu mosia Tkgu-Neamta cu Vêngtoritpe periodul 1886-1896; garantia lei 1. Con-cure* incepe de la valórea bunulul In sum&de let 10.

38. Locul cu móra Hrincului cu 3 pietreo msg. sub acelas acoperemênt, pe plan

lit. a, In intindere suprafata totald ca de3.234 m. p., situat In comuna VênAtoril-Neamtu, plasa De-Sus, fost pendinte de mo-nastirea Neamtu; invecinându-se la Nord cumostenitorii tut Simion Rusu, la Est cu vatratOrgulut Neamtu, la Sud cu locul easel, pe planlit. b, i la Vest eu prundul proprietatel StatulutVéngtorit-Neamtu; arendat cu mosia Têrgu-Neamtu cu Vêngtorit pe periodul 1886-1896; garautia let 89. Concurenta incepe dela valórea bunulut in sum& de let 890.

CumpdrAtorul acestut bun va avea dreptuladuce apa din gArla Nemtisor prin &la

morilor existente.39. Locul cu casa cu 2 eclat de land móra

Hrineulut, pe plan lit, b, in Intindere supra-fata totald ca de 2.079 Tn. p., cotropit de lo-cuitorul G. a Ilóei, situat in comuna VênAtoril-Neamtu, plasa De-Sus, fost pendinte de mo-nastirea Neamtu; invecinAndu-se la Nord cuTara, pe plan lit. a, la Sud-Vest cu prundulproprietAtel Statulul VênAtorit-Neamtu j laEst cu vatra têrgulut Neamtu; arendat cu mo-sia Tergu-Neamtu cu VkiAtori pe periodul1886-1896; garantia let 28. Concurenta In-cepe de la valórea bunulul In sumA de let 280.

40. Locul eu o meal cu 2 pietre i osutd sub acelasT acoperemént, o velniti cumat multe camere i o micd casd ce se nu-mesce a tut Fasalgu, ce se stgpânesce de acestaIn mod arbitrar fArd a avea vert-un drept deproprietar, In Intindere suprafata totald ea de5.883 m. p., situat In comuna Wndtori -Neam-tu, plasa De-Sus, fost pendinte de monasti-rea Neamtu; InvecinAndu-se la Nord, la Vest

Sud cu imasul din prund al proprietMetVêndtorit-Neamtu si Est eu grAdina tut Lu-pan; arendat cu mosia Tkgu-Neamtu cu VA-nAtoril pe periodul 1886-1896; garantia lei126. Concurenta incepe de la valórea bunu-lui In sumg de lei 1.260.

Cumperatorul acestui bun va avea drept aaduce apg tot-cra-una din gârlele existente.

41. Locul cu o mórg cu o piatra i o pivdde la cetate, in intindere suprafata totalä eade 6.492 m. p., situat In comuna Vêndtorit-Neamtu, plasa De-Sus, fost pendinte de mo-nastirea Neamtu ; invecinAndu-se la Nord cupgdurea de sub dealul cetatel, proprietateaStatulut, la Sud cu Tóder Cioean si cu Du-mitru DochiteT, la Sud-Vest cu Gavril Ion alAnd; arendat eu mosia Térgu-Neamtu cu

3809 MONITORUL OFIGIAL 19 Octombre 1890

V6nStorii pe periodul 1886-1896 ; garan-tia Id 61. Concurenta incepe de la valóreabunuluI In sums de lei 610.

42. Locul pivel, pe pAriul la Oläreni, nu-mit Ion Hopu, ce servii de culturA si de imas,traversat de Oda morilor, in intindere su-prafata totalá ea de 1.790 m. p., incAleat devecini, situat In comuna Vânátoril-Neamtu,plasa De-Sus, fost pendinte de monastireaNeamtu; invecinându-se la Nord, Est si Sudcu locuitoril Ion Hopu, Vasile C. Toma si IonOlaru, si la Vest cu prundul proprietAtd; a-rendat cu mosia TArgu-Neamtu cu Vânátorilpe periodul 1886-1896; garantia lel 15.Concurenta incepe de la valórea bunuluI Insum& de le! 150.

CumpArAtorul acestul bun va lì liber a tra-ge apa pe el in cas când s'ar construi o pivä.

43. Locul pivel pe pAriul Sava, cu mate-rialul pivel, In intindere suprafata totalä eade 1.829 m. p., situat In comuna VênAtoril-Neamlu, plasa De-Sus, fost pendinte de mo-nastirea Neauatu; invecinându-se de giur im-pregiur cu locul lui Costache G. Pavel alPope!, 0 la règrit cu nula mergetóre in satulCondreni ; arendat cu mosia Thrgu-Neamtuen VênAtorii pe periodul 1886--1896 ; ga-rantia Iel 13. Concurenta incepe de la való-rea bunuluI in sumA de lei 130.

CumperAtorul acestul bun are dreptul detrage apa din Nemtisor spre a o conduce

pe Oda veche.44. Locul piveI numitá la Chirilas, bun de

culturá, In intindere suprafata total& ca de1.790 m. p., situat in comuna Vénätoril-Neamtn, plasa De-Sus, fost pendinte de mo-nastirea Neamtu ; invecinânclu-se la Vest,Nord si Est eu locul lul NicA Cured si la Sudcu prundul Statului din proprietatea Vênäto-riI-Neamlu; arendat cu mosia Thrgu-Neamtucu VênAtorii pe periodul 1886-1896 ; ga-rantia lel 17. Concurenta incepe de la vale,-rea bunuluI In sum& de lel 1.70.

Cumperatorul acestuI bun nu va avea drep-tul de a aduce apA din &la Nemtisor.

45. Locul pivel de la BavAl BáltAtescu, inintindere suprafata total& ea de 1.870 m. p.,situat In comuna VênAtoriI-Neamtu, plasaDe-Sus, fost pendinte de monastirea Neamtu;invecinându-se,la Nord cu imasul proprietäteldin prund, la Sud cu sosétra national& Neamtu-Pipirig, la Vest cu Nicolae Däribdu si la Estcu locul Smarandel Grinroiu; arendat cumosia Têrgu-Neamtu cu Vêniltorii pe perio-dul 1886-1896 ; garantia lel 10. Concu-renta incepe de la valórea bunuluI in suraide lel 100.

Acest bun se vinde ca cumpArAtorul sän'aib& dreptul de a mg construi pivä saS aaduce api.

46. Locul cu móra i o cal sub acelasl a-coperèmênt din FAgAi, in intindere suprafatatotalá ca de 572 m. p., situat in comuna VA-nätorii-Nearntu, plasa De-Sus, fost pendintede monastirea Neamtu; invecinându-se laEst, Nord si Vest cu prundul satulul, mosialocall Watorii-Neamtu si la Sud cu locu-rile locuitorilor din vatra satulul VénAtoril-Neamtu, girla morel ; arendat cu mosiaTArgu-Neamtu cu VênAtoril pe periodul

1886-1896 ; garantia lel 30. Concurentaincepe de la valórea bunului In sumä delel 300.

Cumpèratorul acestul bun va avea dreptula usa de gArla morel dupe cum astädl ea vinesi are dreptul de a trage apa din gArla Nam-tisor.

47. Locul eu móra cu 2 pietre, in Satin-dare suprafata totalä ea de 1.800 m. p., si-tuat in comuna VênAtoril-Neamtu, plasaDe-Sus, fost pendinte de monastirea Neamtu;invecinându-se la Vest, Nord si Est cu locullui Dumitru Ni Sang si la Sud cu prun-dul proprietätel Statulul VênAtoril-Neamtu ;arendat cu mosia Thrgu-Neamtu cu Vênatoriipe periodul 1.886-1.896 ; garantia lei 25.Concurenta ineepe de la valórea bunuluI Insunlit de lel 250.

CumpArAtorul acestul bun va avea dreptula trage apa necesarà din &la Nemtisor.

48. Locul fosteI cArciumi din LuncA, inintindere suprafata totalä ca de 7.665 m. p.,situat In comuna VênAtoriI-Neamtu, plasaDe-Sus, lost pendinte de monastirea Neamtu;invecinându-se la Nord-Vest cu Vasile F'ilip

Daseälu Vasile Muresanu, la Est cu soguacomunalä ce conduce In satul Lunca si la Sudcu prundul i apa Nemtisoru; arendat pe pe-riodul 1886-1896 ; garantia lei 23. Con-eurenta incepe de la valórea bunuluI in sumäde lei 230.

49. Livedea cu porni. roditori In mini&de 40 (fosta priséeS de lâng'S moriseä), In In-tindge suprafata totals. ea de 4.524 m. p.,situatá In comuna Vênatoril-Neamtu, plasaDe-Sus, fostá pendinte de monastirea Neamtu;Invecinându-se la Nord Est si Vest cu locurileclacasilor din mosia VênatoriI-Neamtu si laSud-Vest cu sosétra Neamtu-Pipirig; arendatäcu rnosia Tèrgu-Neamtu eu V6nfitorii pe pe-riodul 1886 -1.896; garantia lel 17. Comm-renta incepe de la valörea bunuluI In sum&de lei 170.

50. Locul cu móra cu 3 camera i o mo-risci cu 2 pietre i o micá cask construite depiatra, de pe mosia Vênatoril-Neamtu, in In-tindere suprafata totalá ea de 2 hectare,8.644 m. p., situat in comuna Venätoril-Nearntu, plasa De-Sus, fost pendinte de mo-nastirea Neanatu; invecinându-se la Nord culocurile clAcasiIor din catunul VênAtorii-Neamtu, la Sud cu gArla herAsträului i amoriscel, ea hotar despärtitor de prundulStatuluI mosia Vénätoril-Neamtu, laEst cu soséua conducAtóre la monastireaNeamtulul si la Vest car locuitoril de pe mosiaVênatoril-Neamtu ; arendat eu mosia Thrgu-Neamtu eu VênätoriI pe periodul 1886-1896; garantia lel 105. Concurenta incepede la valórea bunuluI In sumä de le! 1.050.

Cumperätorul acestul bun are dreptul atrage apa din gArla Nemtisor In gArla exis-tent& astadI.

51. Locul de cArciumi de la cavercár de pemosia VênAtoril-Nearntu, In intindere supra-fata total& ea de 1 hectar, 5.798 m. p., si-tuat in comuna VdnátoriI-Nearotu, plasa De- '

Sus, fost pendinte de monastirea-Neamtu ;invecinândusse la Nord cu pädurea StatululNeamtu, cAtunul BrAniscea, la Sud, Est si

Vest cu locurile clAcasilor din rnosia StatululVênAtoril-Nearntu ; arendat cu mosia Têrgu-Neamtu cu VênAtoril pe periodul 1886-

; 1896; garantia lel 30. Concurenta incepede la valórea bunuluI in surnA de lel 300.

i 52. Locul viran i locul cu cArciuma cu; 4 camera, ruinatA, din satul Nemtisor, in In-

tindere suprafata totalá ea de 5.156 m. p.ea 1.396 m. p. cAlcall de locuitorul IsachiAna Clipóe, pe care are construite case in-semnate pe plan cu lit. a, si ea 352 m. p.Weal! de locuitoril M. Chimu i GrigorieLeonti, insemnat pe plan cu lit. b, situat incomuna VênAtoril-Neamtu, plasa De-Sus, fostpendinte de monastirea Neamtu. Locul car-eiurnei de la vale de drum vis-A-vis de ear-ciumA se invecinesce la Nord cu drumulmergAtor prin sat, la Sud si Vest en loeul luilsachi Ana Clip&e, la Est cu Paraschiva Ga-vril David, defunct ; iar locul pe care estecarciuma se invecinesce la Nord si parte dinEst si Vest eu locuitorif Nicolae ChimuGrigorie Leonti, la sud cu ulita mergAtóreprin sat ; arendate cu mosia Thrgu-Neamtueu VênAtoril pe periodul 1886-1896; ga-rantia lei 24. Concurenta incepe de la valórea bunuluI in sumA de lei 245.

53. Locul morel din Nemtisor (prund), inIntindere suprafata totalä ea de 7.515 m. p.,situat In eomuna Vênätoril-Neamtu, plasaDe-Sus, fost pendinte de monastirea Neamtu,invecinându-se la Nord-Vest cu locul scAlei

din cAtunul Nerntisor, la Nord-Est cu prun -dul locuitorilor din Nemtisor si la Sud cu apaNemtisor ; arendat cu mosia Têrgu-Neamtucu VênAtoril pe periodul 1886-1.896; ga-rantia lei 4. Concurenta incepe de la valóreabunulul in sumA de leI 40.

54. Locul cu piva cu 2 ciocane, numit laIon Olariu, de pe mosia Vênätoril-Neamtu, inintindere suprafata totall ea de 1.790 m. p.,si 676 m. p. 50 c. m. p. cAlcati de vecini inpartea despre Vest si Nord, situat in comunaVênátoril-Neamp, plasa De-Sus, fost pen-dinte de monastirea Neamtu ; invecinându-sela Nord cu Anton Condrea i DascAlu PetreMuresanu, la Sud cu Nicolae Ilie OlariuIon Olariu, la Vest cu Grigorie Movill si laEst grin hudita mergetóre la acéstä pivi ; a-rendat cu mosia Thrgu-Neamtu cu Vênatorilpe periodul 1886 -1896 ; garantia leI 10.Coneurenta incepe de la valórea bunulul insum& de lei 100.

CumpArátorul acestul bun are dreptul deputea trage apa la gArlä din &la Nem-

tisor.55. Locul cu ecaretele numite conaeul mo-

Oslobeni, anume: o casá cu 4 camera sio bucAtArie, alte 2 cAsute, un hambar, ungrajd, un cosar dublu, 298 arbor! fructiferi,o mórä cu 2 pietre, cu un venit anual dele! 600, impreun& cu gArla morel prevA9lutäin plan, in intindere suprafata totalá ea de3 hectare, 2.745 m. p., situat in comunaBudesci-Precistei, plasa Piatra-Muntele, fostpendinte de monastirea Neamtu; invecinân-du-se la Nord cu locul bisericeI, cu Gh. TA-nase 0 Ion Eremia, la Est cu locul lui MderMoraru, la Sud, Sud-Est si Vest cu sosétracomunalA din satul Oslobeni, la Nord-Est cu

(Sttp/iment)

19 Octombre 1890 MONITORUL OFICIAL (Supliment) 3801

locul lui Iordache a Pave Id i la Nord-Vestcu locul lui Ion Eremia vi al bisericeI; aren-dat cu sus-Visa movie pe periodul 1885-1895; garanpa lei t687. Concurenta incepede la valórea bunulul In sumä de leI 16.870,bani 50.

56. Locul cu ecaretele, traversat de soseuajudetiana, exclusi din vinVare, compuse din ocarciuma. cu 4 camere, un vopron, o bucati-rie i o urá, impreuna cu maidanele din fatacarciumel de pe movia Oslobeni, In intinderesuprafata totalá ea de 2 hectare, situat incomuna Budesci-Precistei, plasa Piatra-Mun-tele, fost pendinte de monastirea Neamtu ;invecinându-se la Nord-Vest cu vosétia comu-nalä vi cea vicinalä, la Vest vi Sud cu garlamorel, la Est cm linia drépta, cu noua vatride sat ce vine Apia de Ovlobeni-Vechi ; a-rendat cu sus-Visa movie pe periodu11885-1895; garantia lei 1.000. Coneurenta incepede la valórea bunulul in sum& de lei 10.000.

57. Locul pivel din taring, impreuna cugarb prevëçluta In plan de pe mosia Ovlo-beni, in intindere suprafata totalä ea de3.000 in. p., plus terenul Oriel cu apa peo lungime in sus ca de 760 m. de locul pi-veI vi 200 metri in jos, situat In eomunaBudesci-Precistei, plasa Piatra-Muntele, fostpendinte de monastirea Neamtu; Invecinim-du-se cu locul proprietatel destinat vinVèrelin loturi; arendat cu sus çfisa movie pe perio-dul 1885-1895; garantia leI 230. Concu-renta incepe de la valórea bunului In surnäde lel 2.300.

58. Locul morel din câmp impreuna cugarla preveVutd In plan, de pe moaia Ovlobe-ni, In intindere suprafata totala ca de 3.000m. p., plus garla cu apa, situat In comunaBudesci-Precistei, plasa Piatra-Muntele, fostpendinte de monastirea Neamtu; invecinân-du-se cu câmpul proprietatel destinat vinçlë-rel in loturi; arendat cu sus Visa movie peperiodul 1885-1895; garantia lel 124. Con-curenta incepe de la valórea bunului in surnade 10 1.240.

59. Locul morel din sus, numit la PieGherman, impreuni cu &la preveçluta inplan, de pe movia Ovlobeni, In intindere su-prafata totala ea de 2.000 m. p., situat Incomuna Budesci-Precistei, plasa Piatra-Mun-tele, fost pendinte de monastirea Neamtu; In-vecinându-se la Nord i Est cu locul lui IlieGherman, la Sud cu al lui Niculae Eftimód,fi la Sud i Sud-Vest cu imavul satului dinprundurile Cracaului; arendat cu sus Visa mo-vie pe periodul 1885 -1895; garantia lel100. Concurenta incepe de la valeorea bunu-lui in suiná de leI 1.100.

60. Locul pivel de la I. Gátu, Impreuna cugarla prevèçlutä in plan, de pe movia Oslo-beni, in Intindere suprafata totala ea de1.087 m. p., situat in comuna Budesci-Pre-cistei, plasa Piatra-Muntele, fost pendinte demonastirea Neamtu; invecinându-se la Est viNord-Est cu locul lui lón Gatti si de ate cele-alte laturl cu prundurile CracauluT; arendatcu sus Visa movie pe periodul 1885-1895;garantia 10 67. Concurenta incepe de la va-lbrea bunuluI in suma de leI 676.No. 45.140. 1890, Septembre 26.

Se aduce la cunoscinta celor interesatica, in Viva de 26 Noembre 1890, orele 11diminéta, se va tine licitatiune publica, con-form art. 6, 24 i urrnatorii din legea instrai-närilor bunurilor Statului din 6 Apriie 1889,In localul prefecture! judetului Olt, pentruvinçlarea bunurilor aratate mai jos.

Doritoril de a le cumpöra sunt rugap a sepresenta in acea çli i ord, In localul prefec-tureI acelul judet, pregatip de garanpa ará-tatá in dreptul bunultri; cunoscênd ca supra-ofertä nu se mal primesce.

Se explicä ca, dupe art. 38 din lege, pretulbunului resultat la licitatie se va rëspunde deadjudecatar in termen de o luni de Vile, cal-culat de la data confirmärel publicata prinMonitorul oficial

1. Via eu obratia 0, de pe movia Vatra-Schitului Deleni, in intindere suprafata totalaca de 1. hectar, 7.656 m. p., din earl ea 1hectar, 2.762 m. p. vie vi ea 4.894 m. p. o-bratie, situata In comuna Comänita, plasaVedea-Olt, fostä pendinte de mitropolie; hive-einandu-se la Nord cu via cu otasnitä a locu-itorulul Stan Vätävelu, la Sud cu via cu otas-nip a locuitorulul George Marin Niculae sieu a lui Badea Buleandrä, la Est cu delimi-tarea locuitorilor si la Vest cu vatra comunel(delimitarea veche); inchiriatä de la 23 Apri-lie 1890 papa la 23 Aprilie 1895 cu lei 115anual; garantia lei 310. Concurenta incepede la valórea bunului In sumi de 10 663,ban! 60.

2. Locul carciumeI cu bordeia, pe planNo. 14, din plaiul viilor cu Mägura-Mare, depe movia Daneasa, in intindere suprafata to -tala ea de 569 stânjeni Wrap, situat in co-muna Däneasa, plasa §erbanesci,fost pendintede monastirea Clocociovu; invecinându-se cu.vosétia; arendat eu Visa movie pe periodul1886 -96; garantia lei 12. Concurenta In-cepe de la valórea bunului in suma delei 125.

3. Locul de araturà din plaiul viilor eugura-Mare, pe plan No. 15, de pe movia DA-neasa, in intindere suprafata totali ea de 1pogon, 1.053 stânjenl pätrap, situat in comunaDaneasa, plasa §erbänesci, fost pendinte de mo-nastirea Clocociovu; invecinandu-se cu voséua

cu drumurile; arendat cu sus Visa movie peperiodul 1886-96; garantia 10 29. Concu-renta incepe de la valórea bunulul In sumade lei 290.

4. Locul de aratura din plaiul viilor euMagura-Mare, pe plan No. 16, de pe mosiaDäneasa, in intindere suprafata totalä ea de5 pogóne, 245 stânjeni Wrap, situat In co-muna Däneasa, plasa Serbänesci, fost pendintede monastirea Clocociovu; invecinandu-se cudrumurile, delimitarea locuitorilor i parnên-tul Statulifi. arendat cu sus Visa movie pe pe-riodul 1886-96; garantia lei 83. Coneu-renta Incepe de la valórea bunului in sumade lel 830.

5. Locul de araturti din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 17, de pe moviaPaneasa, In intindere suprafata totala ca de 1pogon, 131 stânjeni pätrati, situat In comunaDaneasa, plasa §erbanesci, fost pendinte demonastirea Clocociovu; invecinându-se cu vo-

sétia si via lul Zamfir Ungureanu; arendat cusus Visa movie pe periodul 1886-96; garan-pa lei 17. Concurenta incepe de la valóreabunului In suma de lei 176, ban!" 15.

6. Via pirdsitä de An. Dumitrescu, dinplaiul viilor cu Magura-Mare, pe plan No. 22,de pe movia Daneasa, In intindere suprafatatotalä ea de 1.274 m. p., situati In comunaDäneasa, plasa §erbanesci, fosta pendinte demonastirea Clocociovu; invecinându-se cu vialul Tache Mateiü vi a lui Andreiti Dumitres-cu; arendatä cu sus çlisa movie pe periodul1886-96; garantia lel 15. Concurenta In-cepe de la valórea bunuluI in sumä. de lei '158.

7. Locul de arätura din Plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 24, de pe moviaDaneasa, in intindere suprafata totald ea de5 pogóne, 597 stânjenI patrap, situat in co-muna Daneasa, plasa §erbänesci, fost pendintede monastirea Clocociovu; invecinându-se cusoseua i vfile lui Ion N. Popescu i BälanDorobantu; arendat cu sus Visa movie pe pe-riodul 1886-96; garantia lel 87. Concu -renta incepe de la suma de lei 874, banl 50.

8. Locul de aratura din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 37, de pe mosiaDäneasa, in intindere suprafata totalä ca de 2pogiine, 737 stânjeni pätrap, situat in cornu-na Däneasa, plasa §erbänesci, fost pendintede monastirea Clocociovu; invecinându-se culocul eivmelei si cu via Ghergheni VLsduva, aren-dat cu sus Visa movie pe periodul 1886-96;garanpa leI M. Coneurenta incepe de la va-lórea bunului in suma de lel 411.

9. Locul de arätura din plaiul viilor cuMägura-Mare, pe plan No. 38, de pe moviaDaneasa, in intindere suprafata totalä ca de5 pogóne, 764 stânjeni patrati, situat in co-muna Dfineasa, plasa §erbanesci, fost pendintede monastirea Clocociovu; invecinându-se cuvosétra mute drumuri ai via lul Man Doro-bantu; arendat cu sus Visa movie pe periodul1886-96; garantia lei 89. Concureuta In-cepe de la valórea bunului in sum& de lei 894,bani 30.

10. Locul de araturä din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 39, de pe moviaDäneasa, In intindere suprafata totald ca de6 pogóne, 69 stânjenT Vamp, situat In co-muna Diineasa, plasa Serbanesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu; Inveeinându-se cu voséua intre drumurl vi via lul NicolaeStoenica; arendat cu sus Visa movie pe perio-dul 1886-96; garantia leI 96. Concurentaincepe de la valórea bunului in sum& de lel968, banI 50.

11. Locul de aratura din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 40, ele pe moviaDäneasa, In intindere suprafata totalä ea de1 pogon, 895 stânjeni patrap, situat in co-muna Daneasa, plasa Serbänesci, fost pendintede monastirea Clocociovu; invecinându-se eudrumurile vi via lui Galin Chiurtu; arendat cusus Visa movie pe periodul 1886-96; ga-rantia leI 27. Coneurenta Incepe de la val.&rea bunului in surna de lei 270, banl 50.

12. Via cultivabilä cu obratia el din plaiulviilor cu Mägura-Mare, pe plan No. 73, de pemovia Däneasa, in intindere suprafata totalaca de 2 pogeme, 469 stânjeni pätrap, situata


in comuna Dineasa, plasa §erbAnesci, fostipendinte de monastirea Clocociovu; inveci-nându-se cu mosia Milcoveanca si via WI Voi-cu Paraschiv; arendatA cu sus disa movie peperiodul 1886-96; garantia lei' 37. Concu-renta incepe de la valórea bunulut in sum6 delei 377, banl 20.

13. Via pArAsit6 sub cóstà din plaiul viilorcu M6gura-Mare, pe plan No. 97, de pe mo-sia Däneasa, in intindere suprafata totalä cade 725 stânjeni pAtrati, situatA in comunaMimosa, plasa §erbAnesci, fostA pendinte demonastirea Clocociovu; invecinându-se cu viilelocuitorilor, pe plan No. 94 si 99; arendatácu sus disa mosie pe periodul 1886-96;garantia lel 10. Concurenta incepe de la va-16rea bunulul In sumA de lei 89, bani 50.

14. Via pArAsità de sub cóst6, din plaiulviilor cu Magura-Mare, pe plan No. 103, depe mosia Ditneasa, In Intindere suprafata to-talA ca de 741 stânjenI pâtratl, situatA in co-muna DAneasca, plasa §erbänesci, fosti pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinându-se cu viile locuitorilor pe plan No. 103 si107; arendatá cu sus disa movie pe periodul1886-96; garantia lei 10. Concurenta In-cepe de la valórea bunulul in sumA de lel 91,haul 55.

15. Locul cultivabil din plaiul viilor cuM6gura-Mare, pe plan No. 142, de pe mosiaD6neasa, in intindere suprafata totalA ca de1.277 stânjeni pâtrati, situat In comuna DA-neasa,plasa §erbAnesci, fost pendinte de mo-nastirea Clocociovu; invecinânclu-se cu soséua

drumul Rusca-PArlescilor i viile lui M.Ionescu; arendat cu sus çlisa mosie pe perio-dul 1886-96; garantia lel 49. Concurentaincepe de la valórea bunuluI in sumA delei 197.

16. Locul de islaz din plaiul viilor cu Ma-gura-Mare, pe plan No. 145, de pe mosia Da-neasa, in intindere suprafata totala ca de 517stânjeni Strati, situat in comuna Dâneasa,plasa §erbAnesci, fost pendinte de monastireaClocociovu ; invecinându-se cu drumul Rusca-Pirlescilor si via 1111 NAstase Ciobanu; aren-dat cu sus visa mosie pe periodu11886-1896;garantia lei 4. Coneurenta incepe de la vale,-rea bunultd in suma de lel 48.

17. Locul de islaz din plaiul viilor cu MA-gura-Mare, pe plan No. 147, de pe mosiaDAneasa, In intindere suprafata totala ca de1 pogon, situat in comuna DAneasa, plasa§erbAnesci, fost pendinte de monastirea Clo-cociovu; invecinându-se cu drumul Rusca-PArlescilor qi via lui Marin Meca ; arendat cusus disa movie pe periodu11886 1896 ; ga-rantia lei 12. Concurenta incepe de la való-rea bunului In sumâ de lei 120.

18. Via parasita din plaiul viilor cu MA-gura-Mare, pe plan No.151, de pe mosia ad-neasa, in intindere suprafata totalA ca de 913stinjeni patrati, situata In comuna DAneasa,plasa .§erbänesci, fostft pendinte de monasti-rea Clocociovu; invecinându-se cu via luiGrigore Florea si a lui Niä Stanca; arendatacu sus visa movie pe periodul 1886-1896 ;garantia lei 10. Concurenta incepe de la va-16rea bunulul in sunlit de lel 84, ban! 55.

19. Locul de islaz de pe cOsta din plaiul

viilor cu MAgura-Mare, pe plan No. 153, depe mosia Daneasa, In intindere suprafata to-talä ea de 1.153 stânjeni pâtrap, situat incomuna DAneasa, plasa §erbAnesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu ; invecinin-du-se cu via lul Nitä Stanca si via parasitape plan No. 157 ; arendat cu sus disa mosiepe periodul 1886-1896; garantia lei 10.Concurenta incepe de la valórea bunuluI Insutra de lel 106, ban1 75.

20. Locul de islaz de pe costa din plaiulviilor cu Magura-Mare, pe plan No. 154, depe mosia DAneasa, in intindere suprafata to-talA ca de 800 stânjen't Wrap, situat In co-muna DAneasa, plasa §erbanesci, fost pen-dinte de monastirea Ciocociovu ; invecinin-du-se cu via lul NitA. Stanca vi via pârasita,pe plan No. 157; arendat cm sus disa mosiepe periodul 1886-1896; garantia lel 8.Concurenta lncepe de la valórea bunulul insumA de lei 81, ban! 75.

21. Locul de islaz de pe cósta din plaiulviilor cu Magura-Mare, pe plan No. 155, depe mosia Dâneasa, in intindere suprafata to-tali ca de 703 m. p., situat in comuna DA-neasa, plasa §erb6nesci, fost pendinte de mo-nastirea Clocociovu ; invecinându-se cu via luiNiá Stanca si via pArAsita, pe plan No. 157;arendat cu sus disa movie pe periodul1886-1896 ; garantia lel 6. Concurenta in-cepe de la val6rea bunuluI in suma delel 65,banI 10.

22. Locul de aratura si de islaz din plaiulviilor cu Magura-Mare, pe plan No. 156, depe mosia DAneasa, in intindere suprafata to-talA ca de 3 pogóne, 1.231 stânjeni pAtrati,situat in comuna DAneasa, plasa §erbAnesci,fobt pendinte de monastirea Clocociovu ; in-vecinându-se cu soséua i cu viile lui CosticADragoeseu si a lui Bojan Iordan arendat cusus disa movie pe periodu11886-1896 ; ga-rantia lei 53. Concurenta incepe de la való-rea bunului in suma de lei 532.

23. Via parasita din plaiul viilor cu MA-gura-Mare, pe plan No.157, de pe mosia DA-neasa, in intindere suprafata totala ca de 342stânjeni Wrap, situatA in comuna DAneasa,plasa SerbAnesci, fostA pendinte de monastireaClocociovu ; invecinându-se cu vffle lul IonCinic6; arendat6 cm sus visa mosie pe perio-dul 1886-1896 ; garantia leI 2. Concurentaincepe de la valórea bunuluI in suml de lel27, ban! 65.

24. Locul de islaz cu o magum din plaiulviilor cu Magura-Mare, pe plan No. 165, depe moqia Dâneasa, in intindere suprafata to-talA ea de 2 pogone, 349 stânjenI Wrap, si-tuat in comuna Daneasa, plasa SerbAnesci,fost pendinte de monastirea Cloeociovu; In-vecinându-se cu via lui Neacvu BaltA, a luiNAstase Ciobanu si a lui Ion Ciniel; arendatcu sus disa mo$ie pe periodul 1886-1896;garantia lei 27. Coneurenta incepe de la va-16rea bunuluI In sumA de lel 272, banI 35.

25. Locul de islaz sub cóstà din plaiulviilor cu MAgura-Mare, pe plan No. 175, depe mosia D6neasa in intindere suprafata to-tali ca de 3 pogine, 1.122 stânjedi Wrap,situat in comuna Dineasa, plasa SerbAnesti,fost pendinte de rnonastirea Clocociovu ; In-

vecinându-se cu Rusca-Mocanill vi In capcu delimitarea insurAteilor ; arendat cu susdisa mosie pe periodul 1886-1896 ; garan-tia lei 49. Concurenta incepe de la valóreabunului in surnA de lei 490, banI 70.

26. Locul de islaz sub distil din plaiul vii-lor cu Magura-Mare, pe plan No. 183, de pemosia DAneasa, In intindere suprafata totalAca de 2 pogóne, 485 stânjeni p6tratl, situat incomuna Dâneasa, plasa §erbAnesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu ; invecinân-du-se cu via lul Odiseia Christide $i cimitirulsatulul ; arendat cu sus disa movie pe perio-dul 1886-1896; garantia lei 28. Concu-renta incepe de la val6rea bunulul In sumide lei 284, haul 90.

27. Locul de islaz sub cóstä din plaiul vii-lor cu Magura-Mare, pe plan No. 184, de pemosia Dâneasa, in intindere suprafata totaläea de 3 pogóne, 206 stânjeni pAtrati, situatIn comuna Dâneasa, plasa §erbAnesci, fostpendinte de monastirea Clocociovu ; inveci-nându-se cu via lui George Simion si a luiVasile Vlad ; arendat cu sus disa mosie pe pe-riodul 1886-1896; garantia lei 37. Con-curenta incepe de la valórea bunulul In sumAde lei 379.

28. Locul de aratura din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 189, de pe moviaDâneasa, In intindere suprafata total6 ca de5 pogóne, 359 stânjeni pAtrall, situat in co-muna DAneasa, plasa §erbAnesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinân-du-se cu \Tulle movnenilor N. Bobea i cu de-limitarea locuitorilor ; arendat cu sus disamovie pe periodul 1886-1896 ; garantia lel105. Concurenta Incepe de la valórea bunu-lui in sunnA de lei 1.055, ban! 40.

29. Locul de aratura din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 190, de pe mosiaDâneasa, In intindere suprafata totalA ca de1 pogon, 581 stânjeni pâtrati, situat in co-muna DAneasa, plasa §erbAnesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu ; Invecinân-du-se cu via lul Grigore Dinu i cu delimita-rea locuitorilor ; arendat cu sus çlisa mosiepe periodul 1886-1896 ; garantia lei 28.Coneurenta incepe de la valórea bunulul Insuma de leI 289, banl 65.

30. Locul de aratura din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 202, de pe mosiaDineasa, In intindere suprafata totala ca de2 pogóne, 267 stânjeni Wrap, situat In co-muna Dâneasa, plasa §erbAnesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu ; invecinân-du-se cu via luI Stan Marin si Rusca-Moca-nilor ; arendat cu sus visa mosie pe periodul1886-1896; garantia lei 35. Concurentaincepe de la valórea bunului In sunii de leI353.

31. Lbcul de arAturA din plaiul viilor cuMAgura-Mare, pe plan No. 207, de pe mosiaDâneasa, in intindere suprafata totalA ca de4 pop:flue, 1.210 stânjenI Wrap', situat Incomuna Dâneasa, plasa §erbAnesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu ; invecinin-du-se cu via lui Ionià Sérbu, Hie IordacheRusca-Mocanilor ; arendat cu disa movie peperiodul 1886-1896; garantia lei 98. Con-


curenta incepe de la valórea bunuluI in sumade lei 986, banl 70.

32. Locul de aratura din plaiul viilor errMagura-Mare, pe plan No. 215, de pe moviaDäneasa, in intindere supra fata totall ca de557 stAnjenI Wrap, situat in comuna Da-neasa, plasa §erbanesci, fost pendinte de mo-nastirea Clocociovu ; invecinându-se cu vialucrátóre pe plan No. 214 ; arendat eu susslisa movie pe periodul 1886-1896 ; garan-tia leI 6. Concurenta incepe de la valórea bu-nulul in suing de lel 69.

33. Locul de aratura din plaiul viilor cuMägura-Mare, pe plan No. 216, de pe mosiaDäneasa, in intindere suprafata totala ca de811 stânjenI patratl, sit uat in comuna Daneasa,plasa §erbänesci, fost pendinte de monasti-rea Clocociovu; invecinandu-se cu viile mos-tenilor lul §tefan Mocanu vi a lul Mitrache§tefan ; arendat cu sus disa movie pe periodul1886-96; garantia lel 12. Concurenta in-cape de la valikea bunulul in sumgi de lei125, banI 15.

34. Locul de araturgi din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 217, de pe moaiaDaneasa, in intindere suprafata totala ca de7 pogifine, 929 stânjenl Wrap, situat In co-muna lläneasa, plasa §erbanesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinându-se cu via lui Nicolae Stoenica si de trel pärlincongiuratá cu drurnul; arendat cu sus disamovie pe periodul 1886-96; garantia lel154. Concurenta incepe de la valórea bunu-lui in sum& de lei t543, bard 35.

35. Locul de aratura din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 219, de pe moviaDaneasa, in intindere suprafata totalä ca de1 pogon, 339 stânjeni Wrap, situat in co-muna Dâneasa, plasa §erbänesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinându-se cu drumul de la George Carnaru i RuscaMocanilor; arendat cu sus slisa movie pe pe-riodu11886-96; garantia lei 20. Concurentaincepe de la valórea bunuluf in sumá de lei202.

36. Locul de araturi din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 222, de pe mosiaDäneasa, in intindere suprafata total& ca de1 pogon, 9 stanjenl Wrap, situat in comunaDäneasa, plasa §erbänesci, fost pendinte demonastirea Clocociovu; invecinindu-se cu vialul Constantin Sardan; arendat cu sus disamovie pe periodul 1886-96; garantia leI20.Concurenta incepe de la valórea bunuluT insuma de lel 201, bani 40.

37. Locul de islaz din plaiul viilor cu MA-gura-Mare, pe plan No. 224, de pe moviaDaneasa, in intindere suprafata totalä ca de1.070 metri Wrap', situat in comuna Di-neasa, plasa §erbänesci, fost pendinte de mo-nastirea Clocociovu; invecinându-se cu via luiStan Marin; arendat cu sus disa movie pe pe-riodul 1886-96; garantia lel 16. Concu-renta incepe de la valórea bunulul in suma delel 165, banI 10.

38. Locul de aratura din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 226, de pe moviaDaneasa, in intindere suprafata totala ca de523 stânjeni [Crap, situat in comuna Da-neasa, plasa §erbänesci, fost pendinte de mo-

nastirea Clocociovu; invecinându-se cu via luIStan Marin si drumul de la George Carna-ru; arendat cu sus disa movie pe periodul1886-96; garantia lei 8. Concurenta incepede la valórea bunuluI in suma de lei 80,batii 70.

39. Locul de aratura din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 238, de pe mosiaDäneasa, in intindere suprafata total ca de609 stanjeni patratii, situat in comuna Da-neasa, plasa Serbanesci, fost pendinte de mo-nastirea Clocociovu; invecinându-se cu via lulLixandru Zäneiggi si a luI Ion Rovianu; aren-dat cu sus disa movie pe periodul 1886-96;garantia lei 10. Concurenta incepe de la va-lórea bunulul In suma de lei 94.

40. Locul de aratura din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 243, de pe mosiaDäneasa, in intindere suprafata totalá ca de839 stânjeril patratl, situat in comuna Da-neasa, plasa §erbänesci, fost pendinte de mo-nastirea Clocociovu; invecinându-se cu drumulinfundat si via lul Stanica Paduraru; arendateu sus visa movie pe periodul 1886-96; ga-rantia lei' 12. Concurenta incepe de la való-rea bunuluI in sumi de lel 129, banI 45.

41. Via fosta parasita, iar acum se mun-cesce, din plaiul viilor cu Magura-Mare, peplan No. 261, de pe movia Ihneasa, in in-tindere suprafata totala ea de 550 stânjenlWrap, situata in comuna Däneasa, plasa§erbanesci, fostä pendinte de monastirea Clo-cociovu; invecinându-se cu via luI NeacvuBaltd vi a lui Nastase Ciobanu; arendata cusus disa movie pe periodul 1886-96; ga-rantia lel 8. Concurenta incepe de la valóreabunului in suma de lei 85.

42. Via parasita, iar acum aratá, din pla-iul viilor cu Magura-Mare, pe plan No. 263,de pe mosia Däneasa, in intindere suprafatatotal& ca de 894 stânjenl Wrap, situata incomuna Däneasa, plasa §erbänesci, fosta pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinindu-se cu via lul Nästase Ciobanu; arendatá cusus disa movie pe periodul 1886-96; ga-rantia lei 13. Concurenta incepe de la vall5-rea bunulul in sumä de lei. 138.

43. Via parasitä islazul din plaiul viilorcu Magura-Mare, pe plan No. 317, de pemosia Daneasa, in intindere suprafata totallca de 2 pogóne, 719 stânjenI pitrap, situatiin comuna Daneasa, plasa §erbänesci, fostapendinte de monastirea Clocociovu; inveci-nandu-se cu via cu Magura-Mare; arendatacu sus disa mosie pe periodul 1886-96; ga-rantia lel 51. Concurenta incepe de la valóreabunului in surna de leI 511.

44. Locul de araturä din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 318, de pe mosiaDäneasa, In intindere suprafata totala ca de2 pop:me, 1.013 stânjenl Wrap, situat incomuna Dineasa, plasa §erbanesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinându-se cu via pirasita cu Magura-Mare; arendatcu sus slisa movie pe periodul 1886-96;garantia leI 56. Concurenta incepe de la va-lórea bunulul in suma de lel 564.

45. Locul de aratura si de islaz din plaiulviilor cu Magura-Mare, pe plan No. 319, depe movia Dineasa, In intindere suprafata to-

tala ca de 2 pogenie, 1.037 stânjeni Wrap,situat in comuna Däneasa, plasa §erbänesci,fost pendinte de monastirea Clocociovu; in-vecinându-se cu via luI Ion Mocióca vi a luiIvan Tiganu; arendat eu sus disa movie peperiodul 1886-96; garantia lel 33. Concu-renta incepe de la valórea bunulul in sumade lei 333.

46. Locul de araturi din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 327, de pe moviaDaneasa, in intindere supra fata totala ca de1 pogon, 922 stânjenI Wrap, situat in co-muna Däneasa, plasa §erbänesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinându-se cu via lucratóre pe plan No. 324; arendatcu sus disa movie pe periodul 1886-96;garantia lei 34. Concurenta incepe de la va-hírea bunulul in suma de leI 342, bani 25.

47. Locul de araturá din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 334, de pe mo0aDaneasa, in intindere suprafata total& ca de4 pogone, 705 stânjenI Wrap, situat in co-muna Daneasa, plasa §erbanesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinându-se cu via lucrätóre pe plan No. 328; arendatcu sus disa movie pe periodul 1886-96; ga-rantia leI 90. Concurenta incepe de la való-rea bunuluI in suma de lel 909.

48. Locul de aratura din plaint viior cuMagura-Mare, pe plan No. 336, de pe mosiaDäneasa, in intindere supra fa la totala ca de969 stânjenl patraf, situat in comuna Da-neasa, plasa §erbanesci, fost pendinte de mo-nastirea Clocociovu; invecinându-se cu viilelucrätóre pe plan No. 335; arendat cu susdi3a movie pe periodul 1886-96; garantialei 14. Concurenta Incepe de la valórea bu-nuluI in suma de lel 149, bani 55.

49. Locul de araturá din plaiul viilor cuMagura-Mare, pe plan No. 337, de pe mosiaDaneasa, in intindere suprafata totala ca de1,042 m. p., situat in comuna Däneasa, plasa§erbanesci, fost pendinte de monastirea Clo-cociovu; invecinându-se cu via lucratóre peplan No. 338; arendat cu sus disa movie peperiodul 1886-96; garantia lei 16. Concu-renta incepe de la valórea bunuluI in sumade lel 161.

50. Locul de aratura si de islaz din plaiulviilor cu Magura-Mare, pe plan No. 339, depe movia Däneasa, in intindere suprafata to-tala, de 3 pogóne, 863 stânjenl pätratl, si-tuat in comuna Daneasa, plasa §erbinesci,fost pendinte de monastirea- Clocociovu; in-vecinându-se cu viile lueratóre pe plan No. 333si 340; arendat cu sus visa movie pe periodul1886-96; garantia lel 44. Concurenta in-cape de la valórea bunulul in suing de leI440.

51. Locul de aratura ai de islaz din plain! .viilor cu Magura-Mare, pe plan No.342, de pemosia Drineasa, in intindere suprafata totalaca de 1.099 m. p., situat in comuna Däneasa,plasa §erbanesci, fost pendinte de monastireaClocociovu; invecinându-se cu via lucratórepe plan No. 341; areadat cu sus disa moviepe periodul 1886-96; garantia lei 10. Con-curenta incepe de la valórea bunulul in sumade lel 102.

52. Locul de ariturä vi de islaz din plaiul


viilor cu MAgura-Mare, pe plan No. 343,depe mosia Däneasa, in intindere suprafata totaláea de 1 pogon, 111 stânjedi pAtrati, situat incomuna DAneasa, plasa §erbänesci, fost pendin-te de monastirea Clocociovu; invecinându-secu via lueritóre pe plan No. 344, arendat cusus Visa mosie pe periodul 1886-96; ga-rantia lel 13. Concurenta incepe de la vale,-rea bunuluI in surlier de lel 130, banl 25.

53. Locul de araturä si de islaz din plaiulviilor cu gura-Mare, pe plan No. 348, depe mosia Däneasa, in Intindere suprafata to-tald ea de 748 stânjeni pätrati, situat in co-muná Däneasa, plasa §erbAnesci, fost pendin-te de monastirea Clocociovu; invecinându-secu via lucratá de arenda i al tuff cu hota-rul rnosiei Milcoveanca; arendat cu sus Visamovie pe periodul 1886-96; garantia let 7.Concurenta incepe de la valórea bunulul Insumä de le1 70.

54. Loeul de arAturä din plaiul viilor cuMAgura-Mare, pe plan No. 355, de pe mosiaDAneasa, In intindere suprafata totalä ea de14 pogóne, 617 stânjenl Wrap, situat Incomuna Daneasa, plasa §erbänesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinându-se cu locul mare de lânga hotarul mosiel Mil-coveanca; arendat eu sus çfisa mosie pe perio-dul 1886-96; garantia lel 289. Concuren-ta incepe de la valórea bunulul In sumA delei 2.895, banI 20.

55. Locul de aräturti din plaiul viilor cuMA gura-Mare, pe plan No. 356, de pe mosiaDaneasa, In intindere suprafata totalA ea de10 pogóne, 612 stânjenl pätratl, situat in co-muna Däneasa, plasa §erbänesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinându-se cu locul din hotarul mosiel Milcoveanca,intre drumul viilor i cu via lui Petrache Tu-doric4; arendat cu sus eisa mosie pe periodul1886-96; garantia lel 209. Concurenta In-cepe de la valórea bunuluI In sumá de lei2.094, haul 45.

56. Locul de arâturä din plaiul viilor cuMAgura -Mare, pe plan No. 360, de pe mosiaDAneasa, in intindere suprafata totald ca de 3pogóne, 399 stânjenI Strap, situat in comu-na Däneasa, plasa §erbAnesci, fost pendintede monastirea Clocociovu; invecinându-se cuvia lucrätäre pe plan No. 359; arendat cusus Visa movie pe periodul 1886-96; garan-tia lei 66. Concurenta incepe de la valóreabunuluI in sumá de lei 661, burl 55.

57. Locul de aräturA din plaiul viilor cuMAgura-Mare, pe plan No. 363, de pe mosiaDâneasa, in Intindere suprafata totalá ca deL269 stânjenl pätrall, situat In comuna Dä-rieasa, plasa §erbAnesci, fost pendinte de mo-nastirea Clocociovu; invecinându-se cu via luiDumitru GrAnus si in cap cu via lul G. Bu-teanu; arendat cu sus eisa mosie pe periodul1886-96; garantia lel 19. Concurenta Ince-pe de la valórea bunuluI In sumä de le1196.

58. Locul de aráturá din plaiul viilor cuMAgura-Mare, pe plan No. 365, de pe mosiaDäneasa, In intindere suprafata totalä ca de 3pogóne, 222 stânjeni pätrall, situat In comunaDAneasa, plasa §erbánesci, fost pendinte demonastirea Clocociovu; Invecinânclu-se cu vialul Marin Ráernan; arendat cu sus Visa mosie

pe periodul 1886-96; garantia lel 63. Con-curenta incepe de la valórea bunuluI in surnAde lei 634, haul 25.

59. Locul de aráturá din plaiul viilor cuMAgura-Mare, pe plan No. 373, de pe mosiaDäneasa, in intindere suprafata totalA ea de2 pogóne, 433 stânjeni Wrap, situat in co-muna Däneasa, plasa §erbänesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinându-secu via lul G. Buteanu, de care se desparteprin drurnul viilor; arendat cu sus Visa moviepe periodul 1886-96; garantia lei 46. Con-curenta incepe de la valórea bunului in sumide lel 467.

60. Locul de arAturA din plaiul viilor cu MA-gura-Mare, pe plan No. 376, de pe mosia DA"-neasa, in intindere suprafata totalä de 2 po-gone, 255 stânjera Wrap', situat In comunaDäneasa, plasa erlaänesci, fost pendinte demonastirea Clocociovu; Invecinându-se cu vialui Badea §erban; arendat cu sus Oka mosiepe periodul 1886-96; garantia lel 43. Con-curenta incepe de la valérea bunuluI in sumide lei 439, haul 40.

61. Locul de ariiturá si de islaz din plaiulviilor cu Mägura-Mare, pe plan No. 394, depe mosia Däneasa, in intindere suprafata to-talä ea de 1 pogon, 474 stânjeni Wrap, si-tuat in comuna Däneasa, plasa §erbänesci,fost pendinte de monastirea Clocociovu; In-vecinându-se eu via lui Manolache Eftimie; a-rendat eu sus eisa movie pe periodul 1886-96;garantia leI 27. Concurenta incepe de la va-lórea bunului in sumä de lel 274.

62. Via párásitá (acum loc arabil) dinplaiul viilor cu Mägura-Mare, pe plan No. 399,de pe mosia Däneasa, In intindere suprafatatotalá ca de 1.266 stânjeni pAtrall, situatá Incomuna Däneasa, plasa §erbanesci, fostA pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinându-se cu via lui llie Soare i cu Alexandru Drä-gutä; arendatA cu sus Visa mosie pe periodul1886-96; garantia lei 19. Concurenta in-cepe de la valórea bunulul in sumä de lei 195,bani 45.

63. Local de aráturd din plaiul viilor eaMágura-Mare, pe plan No. 404, de pe mosiaDäneasa, in intindere suprafata totalä ea de13 pogóne, 31 stânjeni pAtrall, situat in co-muna Däneasa, plasa Serbánesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinandu-se cu locul mare, aláturi cu linia ce despartevfile de terenul rèrnas StatuluI, incongiuratde tóte pArtile cu drum; arendat cu sus çlisamovie pe periodul 1886-96; garantia lel260. Concurenta Incepe de la valórea bunu-lui in sumA de lel 2.605.

64. Locul de aráturä din plaiul viilor cuMágura-Mare, pe plan No. 407, de pe mosiaDineasa, in intindere suprafata totalá ea de1 pogon, 69 stânjeni pätrap, situat in cornu-na Däneaaa, plasa §erbänesci, fost pendintede monastirea Clocociovu; invecinându-se cuville lucrätóre pe plan No. 406 si 408, arendatcu sus eisa. mosie pe periodul 1886-1896 ;garantia lel 21. Concurenta Incepe de la va-lórea bunului in sumá de lel 210, banl 65.

65. Locul de argued din plaiul viilor cuMAgura-Mare, pe plan No. 421, de pe mosiaDdneasa, In intindere suprafata totall ca de 1

pogon, 451 stânjedi pátrall, situat In comunaDäneasa, plasa §erbänesci, fost pendinte de mo-nastirea Clocociovu; invecinându-se cu viamostenitorilor lui Dinu Ploseá i cu a lul Ra-du Sêrbu; arendat cu sus Visa movie pe pe-riodul 1886-96; garantia le1 26. Concuren-ta incepe de la valórea bunulul In sumA delei 269, burl 45.

66. Locul de arAturA si de islaz din plaiulviilor cu Magura-Mare, pe plan No. 430, depe mosia Dáneasa, in intindere suprafata to-talä ca de 667 stAnjeni Wrap, situat In co-muna Ddneasa, plasa §erbänesci, fost pen-dinte de monastirea Clocociovu; invecinâ adu-se cu via mostenitorilor lui Alecu Stoeni-cA ; arendat cu sus Visa mosie pe periodul1886 96 ; garantia lel 10. Coneurenta in-cepe de la valórea bunulul in suml de lei 103.

67. Locul de arAturä din plaiul viilor luiPopa Ion, pe plan No. 432, de pe mosia DA-neasa, in intindere suprafata totalA ea de 21pogóne, 980 stânjeni Wrap', situat In cornu-na Däneasa, plasa §erbánesei, fost pendintede monastirea Clocociovu; Invecinându-se cudelimitarea locuitorilor i cu hotarul mosieiDAogeanca; arendat cu sus Visa mosie pe pe-riodul 1886 96; garantia lei 435. Conell-renta incepe de la valórea bunulul In surnide lei 4.351, banI 25.

68. Locul de arAturA din plaiul viilor lulPopa Ion, pe plan No. 447, de pe mosia DA-neasa, in intindere suprafata totall ea de1.050 stânjeni Wrap, situat In comuna DA-neasa, plasa §erbänesci, fost pendinte de mo-nastirea Clocociovu; invecinându-se cu deli-mitarea loeuitorilor i cu via din deal a lui R.Mateescu; arendat cu sus Visa mosie pe pe-riodul 1886-96; garantia lel 16. Concu-renta incepe de la valórea bunulul in suingde lei 162.

69. Locul de ardturi din plaiul viilor luIPopa Ion, pe plan No. 456, de pe mosia DA-neasa, in intindere suprafata totalá ca de 765stânjeni pAtrati, situat in comuna Däneasa,plasa §erbänesci, fost pendinte de monastireaClocociovu; invecinându-se cu delimitarea lo-cuitorilor i cu via din mieloc a lui R. Ma-teescu; arendat cu sus Visa movie pe periodul1886-96 ; garantia lel 11. Concurenta In-cepe de la valórea bunulul In suma de 1e1118.

70. Locul de aräturA din plaiul viilor luiPopa Ion, pe plan No. 457, de pe mosia DA-neasa, in intindere suprafata totalá ea de1.061 stiojeni Wrap', situat in comuna DA-neasa, plasa §erbänesci, fost pendinte de mo-nastirea Clocociovu; invecinându-se cu deli-mitarea locuitorilor i cu via din vale a luiR. Mateescu; arendat eu sus eisa movie peperiodul 1886-96; garantia lel 16. Concu-renta incepe de la valórea bunulul in sunalde lei 164.

No. 46.972.

CumperAtoril mosiei RAehiteni eu Adju-deni, din judetul Roman, vindutA in basa le-gei instrAinärel unor pärt1 din bunurile Sta-tului de la 12 si 14 Aprilie 1881 si 1884,nefiind urmätori a rèspunde la termeneleprevëeute de lege sumele datorite;

Ministerul, in basa legeI actuate pentru


InstrAinarea bunurilor Statulut, publica lici-tatie pentru revindarea acestel mosit, care seva tine In diva de 10 Decembre 1890, orele12 din di, in localul prefecturel judetulutRoman.

Doritorit de a o cumpAra sunt rugap a sepresinta in acea di 0 orA In localul disel pre-fecturi preparap cu garantie in regula, are-tatä mal jos, spre a putea concura.

Supraoferta nu se primesce.Noul cumpèrätor se va substitui in drep-

turile i indatoril ile primuluI cumpërätor,cu indatorire de a pläti i ratele viitóre panala completarea intregulut pret al mosiei, ast-fel cum ele aù fost stabilite fata cu actualilcumperatort.

Mosia FlAchiteni cu Adjudeni, situatä incomuna Rächiteni-Adjudeni, plasa Moldova,fostä pendinte de sae, In intindere totali cade 666 hectare, 0.865 m. p. sail 405 Wei,compusA din 2 trupurt :

a) Trupul Adjudeni, din comuna Adjudeni,In intindere ca de 238 hectare, 7.485 m. p.,din cart' 4 hectare, 2.966 m. p., teren aco-perit eu pädure (zävoiti).

b) Truput RAchiteni, ce apartine de comunaRâchiteni, avênd o intindere ca de 427 hec-tare, 3.380 m. p., din cart 80 hectare, 4.896m. p. teren acoperit cu pAdure (zovoi&) corn-pus din 5 pâlcurt, detasate unul de altul.

Ambele trupurl se invecinesc la Nord cuclAcasil Rächiteni, la Sud err clAcasil Adjudeni,la Est cu riul Siretu, la Vest-Est cu cläcasi1de pe mosia Sabaóni, de pe mosia GherAesci,partea Licuseni, cu restul proprietAtei Statu-luI Gherdesci, tot partea numitä LicUsenieu mosia Tetcani particularä.

Partea de teren aflatä in pilcurile de zA-viiie din trupul Rächiteni se marginesce :

1. Palcul de zivoiú de la hotarul despreMicläuseni, la Nord-Est-Sud cu riul Siretuzovoiul Micläuseni 0 la Vest cu clAcasil Rd-chiteni.

2. Zivoiul la Biserica-Veche se märginescela Nord si Est cu Siretul si la Sud si Vest cuclAcasil RAchitent.

3. ZAvoiul la Curechiste se märginesce laEst cu Siretul si la Nord, Sud si Vest cu cIA-cash Rfichitent i o micA parte cu terenulStatului.

4. ZAvoiul Buzëfi se märginesce spre Nord,Est 0 Sud cu Siretu i spre Vest eu terenulproprietAtet.

5. ZAvoiul Tabacu, aflat peste Hut Siretu,se märginesce la Nord cu cläcasil Micliuseni

Siretul Matca-Veche, la Sud cu mosia Sta-tutu! Doljesci i Micláuseni si la Vest cu Si-retuL

Acéstä mosie compusa din päment de ard-turá, tênete, ima i zävoiil, situatd in apro-piere de orasul Roman de 15-20 kilometri.si de gara Mircesci de 8 kilometri; iar soséuaRoman-Iasi, cu care se pune In comunicatieprin drumurl comunale, se gAsesce la o dis-tant& de 6 kilometri. Acéstä proprietate aremal multe imbunätätirl j o populatiune de245 locuitorI pe partea RAchiteni si de 194loeuitorl pe partea Adjudeni, si a fost area-data pe periodul 1880 1885 cu let 12.600;garantia provisorie lel 25.200.

S'a vindut prin inaltul decret regal cuNo. 115 din 19 Ianuarie 1885, publicat prinMonitorul ofwial No. 232 din 24 Ianuarieacelasi an, la 236 locuitort din comunele Ad-judeni i Rächiteni cu pretul de lei 235.100si se vinde acurn pe comptul cumperatorilorpentru urmätórele datoril :Let 2.071, b. 65 rest rata de 2 Ianuar. 1888;

3.477 70 1 Aprilie 1888;3.477, , 70 1 Iulie 1888;3.477, 70 II 1 Odom. 1888;

70

, 3.477, 70 , 2 Ianuar. 1889;3.477, 70 n 1 Aprilie 188g;3.477, n 70 1 Julie 1889;

, 3.477, , 70 , n 1 Octom. 1889;3.477 70 , 2 Ianuar. 1890;3.477 70 1 Aprilie 1890;

, 3.477, 70 1 Iulie 1890;, 3.477, , 70 , 1 Odom. 1890., 40.326, , 35 total, plus procentele de 8

la sutä la fie-care din sumele sus arAtate dela datele de cAnd ail devenit exigibile i pAnala achitare.

No. 48.773. 3, 1890, Octombre 15.

Se aduce la cunoscinta celor interesallcä, In diva de 10 Decembre 1890, orele 10dirninéta, se va tine licitatie publica, conformart. 6, 24 si urmAtoril din legea insträinérelbunurilor Statulul din 6 Aprilie 1889, In lo-calul prefecturel judetului Roman, pentru vIn-darea bunurilor arAtate mal jos.

Doritoril de a le cumpera sunt rugati a sepresinta in acea di si ord, In localul prefectu-reI acelut judet, pregitill de garantia arAtatäIn dreptul bunulul; cunoscénd cA supraofertanu se mal primesce.

Se explicä, cA, dupe art. 38 din lege, pre-tul bunulut resultat la licitatie se va respundede adjudecatar in termen de o lima de dile,calculat de la data comfirmäret publicat& prinMonitorul ofwial.

1. Livedea cu pomt roditorl 0 de padure Innumér de 891, in Intindere suprafata totalca de 3 hectare, 8.726 m. p., situatA In co-muna Giurgeni, plasa Fundu, fosti pendintede schitul Giurgeni ; invecinandu-se la Vestcu locul easelor lui Ion Bursuc i Gh. Zamfir,la Nord cu preotul Gh. Georgescu i gradinadrciumet Statulut de care se desparte prin-tr'un drum, la Est cu locurile de cash' ale schi-tulut Giurgeni si la Sud cu locurile schitulutGiurgeni ; neinchiriatä ; garantia lel 181. Con-curenta incepe de la \ alórea bunulut in sumade lel 1.816, bani 40.

2. Locul carciumel de pe mosia Rusi-V1A-dichi, In intindere suprafata totalä ca de 3.285m. p., situat In comuna Rusi, plasa Fundu,fost pendinte de episcopia Roman; invecinan-du-se la Nord cu local easel mostenitorilorkin VrAsmasa i cu locul satulut, la Sud culocul tut Vasile Procopiu i cu piata satuluI,la Est cu piata satulul si la Vest cu locul ea-sel lut Gh. Stancia i Ileana Munteanu; aren-dat eu sus disa mosie pe periodul 1885-1895;garantia lei 20. Concurenta incepe de la va-lórea bunulul In sum& de lel 194, bant 25,

3. Locul nurnit Suhatul, cu o casA pe el, depe mosia PAncesci-Dragomiresel, In Intinderesuprafata total& ca de 19 hectare, 1.000 m. p.,

situat in comuna Elisabeta-Dámna, plasa Mol-dova-Siretu-de-Sus, fost pendinte de episcopiaRoman; invecinandu-se la Nord si Est cu rîulMoldova 0 la Sud si Vest cu gärla Mori.; In-chiriat Ora la 1 Noembre 1890, cu lel 200anual ; garantia tel 400. Concurenta incepede la valórea bunului in sumd de let 2.905.

4. Locul cu vechiul han de pe mosia PAn-cesci-Dragomiresct, in intindere suprafata to-talA ca de 2.800 m. p., situat in comunaCotu-Vamesu, plasa Moldova-Siretu-de-Sus,fost pendinte de episcopia Roman; invecian-du-se la Nord cu locul lul Toader Ducanu, laEst cu locul tut Ión Chitimus, la Sud cu lo-cul sci5lei din comuna Cotu-Vamesu si la Vestcu locul tut Gheorghe Chitimus ; inchiriatp&na la 1 Aprilie 1891, cu lel 7 anual ; ga-rantia let 14. Concurenta incepe de la vale,-rea bunulut in sumA de lei 350.

5. Locul numit Suhatul de la Dobre ingura Moldovet, de pe mosia Pancesci-Drago-mirescf, In intindere suprafata total& ca del2hectare, 4.700 m. p., din cart ca 4 hectarezAvot, compus din rächità, plop 0 anint Invérstä de la 3 4 ant ; iar restul loc de pa-sune, situat In comuna Cotu-Vamesu, plasaMoldova-Siretu-de-Sus, fost pendinte de epis-copia Roman ; invecinându-se la Sud cu lo-curile locuitorilor Manolache Ungureanu, Ior-dache Ungureanu, V. Paraschiv, DumitruBoeru, Rusu Ghinio, Gh. Dobre Marióea aBabel, din comuna Cotu Vames si la Nord,Est si Vest cu dill Moldova ; Inchiriat p&näla 1 Noémbre 1891, cu lei 30 anual; garan-tia let 60. Concurenta incepe de la valóreabunulul in suma de lei 2.030.

6. Zivoiul de la Toader Antochi, corn-pus din rächità, plop 0 anint In vérstä de la3-4 ant, de pe mosia Pancesci-Dragomi-reset, in intindere suprafata totalä ca de 13hectare, situat in comuna Cotu-Varnesu, plasaMoldova-Siretu-de-Sus, fost pendinte de epis-copia Roman; InvecinAndu-se la Sud cu locu-rile locuitorilor Niculae Vasilache, Vasile Con-dureanu, Toader a Safti, Constantin a Con-stantinel, din comuna Cotu-Vamesu, si laNord, Est si Vest cu riul Moldova; neinchiriat;garantia let 325. Concurenta incepe de lavalórea bunulul In sumä. de lei 3.250.

7. Locul cu casä cu 2 oclAl, ruinatá de vi-tAseil de pe mosia Pancesci-Dragomiresci, Inintindere suprafata totalá ea de 4 hectare,2.500 m. p., situat in comuna Cotu--Vamesu,plasa Moldova-Siretu-de-Sus, fost pendinte deepiscopia Roman; invecinându-se la Nord eusoséua nationald, la Est cu locul luI GheorgheCiobanu i Vasile §tirbu, la Sud si Vest culocuitoril comunel Cotu-Vamesu; inchiriatpAnd la 1 Noembre 1890 cu let 261; garan-lia let 522. Concurenta incepe de la valóreabunului in sumi de let 2.165.

8. Locul cu ecaretele, comprise din o câr-ciumä de välätruci, o baracä de scândurI ì ocasá ruinata, de pe mosia Pancesci-Dragomi-reset, In intindere suprafata totalá ca de 1hectar, 2.200 m. p., situat In comuna Elisa-beta Dómna, plasa Moldova-Siretu-de-Sus,fost pendinte de episcopia Roman; invecinin-du-se la Nord cu &la morel, la Sud cu so-séua national Roman-Bacia, la Est cu riul


Moldova si la Vest cu locul primäriel comu-nei Elisabeta Minna; neinchiriat; garanpalel 75. Concurenta Incepe de la vatórea bu-nulul in sured de lei 750.

9. Locul de cArciurnä din capul satulul, depe rnosia PAncesci-Dragomiresci, in intinderesuprafata totald ca de 870 m. p., situat Incomuna Cotu-Vamesu, plasa Moldova-Siretu-de-Sus, fost pendinte de episcopia Roman;invecinându-se la Nord cu locul lui VasileTánase, la Est cu Fioséua naponalA, la Sud culocul lul Gheorghe Lepädat si la Vest cu locullul Vasile TAnase; nekchiriat; garanpa le110.Concurenta incepe de la valórea bunulul insumA de lei 40.

10. Locul viran din capul satulul la móraPopi, de pe rnosia Pancesci-Dragomiresci, inIntindere suprafata totalA ca de 21 hectare,situat In comuna Cotu-Vamesu, plasa Mol-dova-Siretu-de-Sus, fost pendinte de episco-pia Roman; invecinându-se la Sud cu locurilelui Vasile TAnase, Ion Avram, Anton Bur-sucu, Vasile BalAceanu, Alecu Finicu, VasileSórbu, Gheorghe Mandache, Gh. Rdileanu,Ión Rdileanu, Ion Iancu, Avram alarms,Toader Cucas, Petre Chitimus, Gh. Chipmuq,Toader Ducan, IOn Chitimus, Niculae Iluncan,Toader Antochi, Apostol Baciu, Vasile An-dronachi, Gh. Pescariu, Dumitru Iliher, IónT. Closca si Ion Simion, locuitorl din comunaCotu-Vamep, si la Nord, Est si Vest cuprundul rinlul Moldova, inchiriat pAnä la 1Noembre 1890 cu lei 40 anual; garanpa lei80. Concurenta incepe de la valórea bunuluIin suma de lel 1.680.

11. Via cu 74 arbori fructiferI, de pe mo.sia Giurgeni, in intindere suprafata totald eade 2 hectare, 8.950 m. p., din earl ca 2 hec-tare, 6.153 m. p. vie in stare próstA, si eade 2.797 m. p. loc cultivabil, situatA In co-muna Giurgeni, plasa Fundul, fost pendintede schitul Giurgeni; invecinându-se la Nordsi Est cu mosia Statului Giurgeni i cu vatraschitulul Giurgeni, la Sud cu mosia StatuluIGiurgeni i la Vest cu drumul Roman-Ba-cesci; neinchiriatà; garanpa leI 89. Concu-reap incepe de la valórea bunului in sumäde lel 891.

12. Locul cu o circiumA i o pivnitä bol-till cu cardmidä, din Rotunda, de pe mosiaDoljesci, in intindere suprafata total& ca de1.400 m. p., situat In comuna Doljesci, plasaSiretu-de-Sus, fost pendinte de monastireaDoljesci; invecinându-se la Nord si Est cu so-séua comunald Micläuseni-Rotunda, la Sudcu locul lul Iosef a Perjoael si la Vest cu locullul Ianus Jitariu; arendat cu sus Visa moviepe periodul 1888-1893; garanpa lel 26.Concurenta incepe de la valórea bunuluI insum& de lei 260.

13. Locul ariel si al cosarelor de pe mosiaRusi-ViiidicAI, in intindere suprafata totalA cade 10 hectare, 4.098 m. p., situat In comunaRusi, plasa F'undul, kst pendinte de episcopia Roman; invecinându-se la Nord cu pi-méntul insuräteilor si la Sud, Vest si Est cudelimitarea de la 1864; arendat cu sus Visamosie pe periodul 1885-1895; garanpa leI520. Concurenta incepe de la valórea bunu-lul In surnä de lei 5.204, haul 50.

14. Via cu o casA i mal multi pond rodi-toff, de pe mosia Rusi-V1Adied1, in intinderesuprafata totald ca de 5 hectare, 3.686 m. p.,situatà in comuna Rosiori, plasa F'undul, fostpendinte de episcopia Roman; Invecinându-sede giur impregiur cu câmpul de ardturA almosiel Rusi; arendat cu sus Visa mosie peperiodul 1885-1895; garanpa lel 230.Concurenta incepe de la valórea bunultt insumd de lei 2.308.

No. 48.778. 3,10 4. 1890, Octombre 15,

publicA spre cunoseinta generald cA mo-sia TâncAbesci, din judetul Ilfov, s'a scosin vInVare in loturi , conform legeI pentruInstrdinarea bunurilor Statulul din 6 Aprilie1889, si cA planul mosiel In cestiune, impär-pa in 23 loturi, impreunA cu un tablot deintinderea si de pretul lor s'at depus la pri-mAria comunel TâncAbesci, pentru ea eel cevor voi sä cumpere acele loturl sá facd eererein termen de 2 lunI, conform art. 32 si ur-mätoril din regulamentul de aplicarea Viseilegl.

No. 48.091. 3.54. 1890, Octombre 11.

Se publica spre cunoscinta generalA ca.mosia Gulia, din judetul Suceava s'a sops InvinVare in loturI, conform legeI pentru in-strAinarea bunurilor Statulul din 6 Aprilie1889, si cA planul mosieI in cestiune, impiir-ptd in 28 loturl, impreuna cu un tabloil deintinderea si de pretul kr s'at depus la pri-mAria comunel Dolhasca, pentru ca eel ce vorvoi s'A cumpere acele loturI sA facd cerere Intermen de 2 luni, conform art. 32 si urmd-toriI din regulamentul de aplicarea Visel legl.

No. 48.094. 3,4 1890, Octombre 11.

Se publid spre cunoscinta generatA càmosia Bädilita sat Crivesci, din judetul Su-ceava, s'a scos In vinVare in loturi, conformlegeI pentru InstrAinarea bunurilor Statululdin 6 Aprilie 1889, *i cd planul mosiel incestiune, ImpArtitir in 76 loturl, impreuna cuun tablot de intinderea si de pretul kr s'aildepus la primdria comunel Lespezile, pentruca eel ce vor voi sA cumpere acele loturI sdfad cerere In termen de 2 luni, conform art.32 i urnatitoril din regulamentut de aplicareaViseI legit

No. 48.097. 3,54. 1890, Octombre 11.

Se publica spre cunoscinta generald cAmosia Boróia, din judetul Suceava, s'a scosin vinVare in loturi, conform legei pentru In-sträinarea bunurifor Statului din 6 Aprilie1889, si cá planul mosiei in cestiune, impär-pa In 138 loturi, impreuna cu un tablot deintinderea si de pretul kr s'ati depus la pri-mdria comuneI Boróia,. pentru ca eel ce vorvoi si cumpere acele loturI si filed cerere intermen de 2 lunT, conform art. 32 si urmä-tort' din regulamentul de aplicarea Visel legl.

No. 48.100. 3,54. 1890, Octombre 11.

Rectificare. In publicapunea acestulminister, relativii la 'Muffle ce sunt a selicita in sliva de 12 Noembre 1890, inserata

in Monitorul oftcial No. 156 din 12 Octom-bre curent, strecurându-se mat multe erorl,se publica rectificArile urmatóre :

a) In tabloti1. La padurea Belcesci de sub No. 20, la

réndul al 5-lea, in loc de 408, sd se Vied 480.2. La pidurea Valea-SeacA de sub No. 84,

rêndul ultim, in loc de 1890, sa se Vied' 1889.La padurea de sub No. 123, In loc de

Vadi-Ani, sA se Vied Vadu-Ani.

b) In condifiele speciale3. La pAdurea Lunca-Bunesci, aliniatul a)

de sub art. 2, rêndul al 3-lea, in loc de Sud,sä se Via IVord.

La pAdurea Movileni, seria I, Dealu, art. 1,rêndul 11, in loc de Vest, sA se Vied Est, sila rêndul 14 de sub acelasi articol, In loc deNo. 14, sA se çficA No. 12.

4. La padurea Archimandrita, in titlu, sàse Vicd partea II, in loc de partea 4-a.

5. La pAdurea Balamuci-din-Vale, art. 4,sA se Vied.: in suprafafa de 97 hectare,235 m. p. de mai sus, nu sunt comptatepoienele in intindere de 6 hectare, 4.424m. p., coprinse in parchetele No. 1 0 2.

6. La padurea Tânganu, sectia II, seria 1,rêndul al 8-lea de sub art. 1, sa se Oki{ par-chetului, In loc de parchetu.

7. La padurea Curu-Rosu, ultimul rêndde sub art. 7, sd se Vied nevinduri, In locde yin dup.

8. La padurea Crevedia-St.-George, rón-dul al 4-lea de sub art. 3, sA se Oka arborl891, in loc de 89.

9. La padurea Epuresci, rêndul al 8-leade sub art. 1, sA se Via despetrfite, in locde exploatate.

10. La pAdurea CAlimänesci, rêndul ultimde sub art. 3, sA se Vic& 750 arbor!, in locde 780.

11. La padurea Cioroiasu, rêndul al 8-lea,sä se 4ica Osica, iar nu Osia, precum totasemenea si la rêndul al 3-lea de la aliniatula) de sub art. 2.

12. La padurea F'rAtesci, réndul al 8-lea desub art. 1, sA se Vieâ in litigit, in loc de i.

13. La pädurea Gogosu, réndul al 2-lea dela aliniatul b) de sub art. 2, BA se Vied 455,In loc de 485.

14. La pdclurea Murgasu, róndul al 3-lea desub art. 2, sA se Vic& 1890, in loc de 1990.

15. Llf *urea SlAtinicu, rêndul al 13-leade sub art. 1, sä se VicA neexploataki, In locde exploatatd.

MINISTERUL DE FINANCE

Directiunea vämilor, timbrululInregistrarel

"Se publicA spre cunoscinta generalain Viva de 1 Noembre 1890, se vor vindeprin lieitaiune, in localul biuroulul vamal Bu-curesci (gara Filaret), 41 1/9 kgr. 1neält.1-minte de piele finA.

Doritoril urrnézA a se presenta In Viva a-rAtatd, la mentionatul biurot de vamä, spre aconcura la licitatiune.

No. 46.659. 1890, Octombre 17.

19 Octomb re 1 890 MONITOR:1Th OFICIAL 3807

Casa de depunerl, consemnt4iun i economieSERVICIUL ECONOMIELOR

Situafiunea caser de economie la .90 Septembre 1890

LIBRETE SUMELE

CABIE.RIELE

4- I43 '4:14° 5 *.:1-F,

<5 -ti 2, E2-0'-' 5s -S-o

E-4

.3

~" - i..°) -c2.-,g..

T.I.Q/ C'T..1-i-...,z2:,-5, 6

136,

»- P ,.6.tz.--1 5a -. a)

rn

72.:4 .4 -§... -

g i

Arm; 990 15 1005 14 991 213331 9633 222964 5706 217258Dada 1308 17 1325 19 1306 185440 9633 195073 7207 187866Boto§anI 1007 16 1023 25 998 177755 10439 188194 8002 180192Bdila 4119 54 4173 72 4101 785909 50190 836099 36730 799369Buzfiti 1114 23 1137 8 1129 301427 16450 317877 6520 311357Constanta. 622 19 641 12 629 92367 9673 102040 2220 99820Covurluid. 2605 55 2660 46 2614 470764 34526 505290 19295 485995DAmbovita 1520 43 1563 20 1543 322349 21298 343647 12280 331367Dolj . 3119 62 3181 62 3119 872364 40377 912741 29310 883431Dorohoiii 750 10 760 14 746 80160 3627 83787 2444 81343Mid 426 7 433 7 426 95390 4278 99668 2479 97189Gorj. 898 9 907 19 888 163568 5994 169562 7671 161891Ialonaita 2540 34 2574 18 2556 343307 19121 362428 4139 358289Iaa 2161 30 2191 57 2134 158589 12080 170669 8028 162641Rfov 4091 24 4115 50 4065 354227 16920 371147 11375 3597724ehedintl. 1160 27 1187 14 1173 291478 20177 311655 14364 297291Huscel 1074 22 1096 15 1081 302739 18892 321631 14831 306800Neamtu 929 19 948 18 930 62871 5975 68846 1310 67536Dlt 822 13 835 8 827 123319 10137 133456 2900 130556Prahova 1735 24 1759 21 1738 455561 21919 477480 8505 468975Putna 1654 13 1667 27 1640 162358 6816 169174 4943 164231R.-Särat 377 1 378 3 375 37186 470 37656 1940 35716Roman 816 17 833 21 812 150564 6545 157109 2439 154670Romanati . 641 6 647 10 637 129640 6739 136379 9468 1269113uceava 623 10 633 18 615 76136 5544 81680 2205 79475recucid 703 17 720 4 716 115682 8820 124502 1478 123024releorman 1095 25 1120 13 1107 178278 9384 187662 1832 185830rulcea 1027 13 1040 12 1028 97626 3457 101083 4629 96454rutova 1738 32 1800 31 1769 231267 15020 246287 9479 236808Vilcea 981 16 997 10 987 292959 15970 308929 7809 301120Vasluid 450 36 486 22 464 58497 5528 64025 3242 60783Vlara 1285 22 1307 14 1293 228320 12463 240783 7177 2336063entra1á 15053 507 15560 399 15161 5346245 290512 5636757 252816 5383941

Total . . . 59463 1238 60701 1103 59598 12957673 728607 13686280 514773 13171507

Depunerile pe séma casel" de economie se primesc 41 se retrag in tóte çlilele de la casieria caseI de depunerl i consemnatiunl, calea VictoriaNo. 3, la töte casieriele din judete, la töte oficiele telegrafo-postale 0 la top perceptoril din comunele urbane fi rurale.

Bucuresa, 15 Octombre 1890.

M1NISTERUL DE RESBEL

Postul de maestru de scrimi de la sdla deoficierl fiind vacant, ministerul publici con-curs pentru ocuparea lul.

Acest concurs se va tine In Bucuresci hidiliva de 10 Ianuarie 1891, Inaintea unul ju-rid nurnit de minister care se va intruni Inlocalul mentionatel scoff.

Doritoril de a lua parte la acest concursvor Inainta cererile lor direct comandantuluIscóla de oficierl, cel mal târçliü pana la 1 fa-nuarie 1891, d'impreuni cu titlurIvor avea.

No. 12.692. 13 1890, Octombre 13.

Catedra de limba franced la scöla speciallde artilerie i genii" fiind vacantä, ministerulpublicä concurs pentru ocuparea

Acest concurs se va tine In Bucuresci, inOiva de 15 Ianuarie 1891, Inaintea until(juriti numit de minister, care se va IntruniIn localul mentionateI scoff.

DoritoriI de a lua parte la acest concursvor Inainta cererile lor direct comandantuluIschlei speciale de artilerie i geniü, cel maltirslid }Ana la 10 Ianuarie 1891, d'impreunacu ort-ce titlua vor avea.

No. 4.605. 16 1890, Octombre 16.

Plrotechnia armatelConform ordinuluT D-1111 ministru de res-

bel No. 4.418 din 1890, se publicti spre cu-noscinta generali ci, In slim de 25 Octom-

bre 1890, orele 9 diminéta, se va tine licita-tie In localul pirotechnieI armatel (Cotroceni),pentru vinderea a mai multor unelte de fe-drie i lemnärie scdse afará din servicid.

Doritoril cari vor voi a concura la adstalicitatie pot vedea aceste unelte In We Oilelede lucru, de la orele 9 diminéta pini la orele4 dupe amiasll, la piroctechnia armatel ; iarin Oiva licitaiei vor fi 1nsotii cu o garantieprovisorie de 180 let in numerarid.

No. 1.788. 3,4 1890, Octombre 8.

Atellerul militar central de conlectleSe publica spre cunoscinta generala ci a-

telierul militar central de confectie, situat laCotroceni, vis-à-vis de piroctechnia armateI,va vinde prin licitatie publid, In 4iva de 27Octombre 1890, la ora 1 dupe amiayll, fur-


daua de talpg ai de toval ce cade din croialaincAltämintei.

Doritoril ce vor voi a lua parte la licitatievor depune o garantie de 10 la suta, din va-lórea furdaleT ce vor voi a lua. Furdaua se vavinde in total sag partial dupe dorinta ama-torilor. Doritorii ce vor voi a se asigura decalitatea furdalel pot a o vedea la atelier intóte dilele de lucru de la orele 7 diminélaping la orele 5 p. m.

Licitatia se va tine prin oferte sigilate.No. 1.807. 3,8ci. 1890, Octombre 9.

ANTINGEURI JTJDICIARE

LICITATIUNI

Tribunalul Covurluill

Prima societate de credit funciar roman dinBucuresci, In virtutea actului ipotecar inscrisla tribunalul acestui judet Covurluig, sectia I,in primul rang, sub No. 91 din 23 Maiil st. v.1884, asupra pgrtei din moaia Odaia-Pochilsaü Vameaul, cu orl- ce alte trupuri i numiriar fi mai avênd, situati in comuna Piscu,plasa Siretul, din acest judet Covurluig, pro-prietate a Diu! Petru Serbänescu, a cerutpunerea In vinslare a citatului imobil pentrudespAgubirea sa de capitalul remas neamorti,sat din suma de lei non! 69.500, cu care so-cietatea a imprumutat pe D. Petru §erbg-nescu, ai de anuitAtile datorite, cheltuelilefAcute i cari se vor mal face de disa socie-tate, impreung cu procentele lor de 8 la sutg,ai earl sume se vor specifica In caetul de in-särcinäri prevAdut de art. 65 din legea cre-ditului funciar.

Tribunalul, prin jurnalul sAti No. 3.793din 11 Octombre 1890, a ordonat ca vinsla-rea sus numitei moail sä se facg in diva de2 Februarie 1891.

Se face dar cunoscut tutulor prin acéstiprimg publicatiune cg, In diva de 2 Februarie1891, se va vinde cu licitatie publica, In pre-toriul acestul tribunal, la orele 10 diminéta,partea din moaia Odaia-Pochif sag Vameaul,cu ori-ce alte ,,trupuri i numirl ar fi maiavênd, proprietate a Dial Petru §erlagnescu,situata. In nest judet Covurluit, plasa Siretul,comuna Piseu, dupe cererea primei societAtide credit funciar roman din Bucuresci.

Doritorii de a cumpera acéstá movie vorputea lua cunoscintd de conditiunile vinslèreidin caetul de insgrcingri ce are sg fie depusla grefa acestuf tribunal cu 8 dile inainte deadjudecatiune.

No. 626. 1890, Octombre 15.

Corpul portarellor tribunaluluf IlfovConform adresel D-lul jude al ocolulul I

din Bucuresci cu No. 10.831 din 1890, sepublicg spre generala cunoscintä cg, In diva24 Octombre 1890, incepAnd de la orele 11a. m. inainte, se va vinde prin licitatie publicA,la localitate, In strada Academiei No. 6, fostNo. 37, averea mobilg a D dui Ion Grigorescu,compusg din mai multe articole de bgegnie

eoloniale, urmgritá pentru despagubirea D-luiIulius Servatius.

No. 15.403. 1890, Octombre 17.

- Conform adresei onor. tribunal Ilfov,sectia comercialg, eu No. 10.608 din 1890,se publica spre generala cunoseinta cä, Indiva de 25 Octombre 1890, incepênd de laorele 11 a. m. inainte, se va vinde prin licitaiepublica, pe piata tribunalului, averea mobiliurmgritä a D-lui Ión Berdescu, compusá dinmobilier de casi i altele, urmáritä pentrudespggubirea D-lui B. Marghulius.

No. 15.410. 1890, Octombre 17.

Comisarul de urmarire al ocolulul III dinBueuresel

Se publicg spre generala cunoscintä cgD. jude al ocoluluT III din Bucuresci, prin a-dresa cu No. 15.119 din 1890, a fixat slivade 25 Octombre 1890 pentru vindarea prin li-citaiune publicg a averei mobilg a D-lui MerinNicolae, urmgritä spre despägubirea D-lui Gr.Ioanide de surnele ce are a primi conformcartel de judecatá cu No. 1.643 din 1889,a acestel judecgtorii, investitg cu formula executorie.

Vindarea se va efectua pe piata tribunalu-lui Ilfov, incepand de la orele legale.

No. 3.103. 1890, Octombre 16.

CITATIUNI

Tribunalnl Ilfov, seetia II eivilo-coreelionala

D. Alexis Ivanovici Licoain, functionar latribunalul militar in Kiev (Rusia), tutorelelegal al minorului G. Licoain, se citézg prinacésta ca, ta sliva de 7 Noembre 1890, orele11 a. m., sg se presinte la acest tribunal spreinatiaare in proces eu D-na Paulina C. Bag-dat pentru pretentie; contrarig procesul seva judeca in lipsg, conform legel; cu aplicatiaart. 151 din pr. civilg.

No. 16.535. 1890, Octombre 15.

Tribunalul Ilfov, seetia III civilo-coreelionala

D. Al. Pantelli, cu domiciliul fost in stradaS-tu Spiridon No. 34; iar actualmente fiinddus paste frontierg, se citézd prin acésta ca,in diva de 13 Noembre 1890, orele 11 a.m.,sa se presinte la acest tribunal spre infglisareIn proces cu D-na Cecile Malé pentru pre-tente; contrarig procesul se va judeca Inlipsä, conform legel.

No. 18.851. 1890, Octombre 15.

- D. Chiritg Nicolae, cu dorniciliul necu-noscut, este chemat la acest tribunal In divade 16 Noembre 1890, orele 11 diminéta, sprea se cerceta ca inculpat intr'un proces corec-tional; avênd in vedere eg de nu va fi u'rmg-tor se va judeca in

No. 18.863. 1890, Octombre 16.

- D. Pericles Christache Spanopol, cudomiciliul necunoscut, este chemat la acesttribunal in gliva de 10 Decembre 1890, orele

11 diminéta, spre a se cerceta ca oponentinteun proces corectional; avênd in vederecg de nu va fi urmator se va judeca hi lipsg.

No. 18.831. 1890, Octombre 15.

- D. Nicolae avulescu, cu domiciliulnecunoscut, este chemat la acest tribunalin sliva de 14 Decembre 1890, orele 11diminéta, spre a se cerceta ca inculpat Intr'unproces corectional; avênd In vedere cir de nuva fi urrngtor se va judeca in lipsg.

No. 18.823. 1890, Octombre 15.

Tribunalul BrailaD. Ghita Romanu, cu domiciliul necu-

noscut, vAdend coprinderea copiei de pe or-donanta No. 6.820 din 1890, trecutá maljos, se citézai ca, in diva de 10 Noembre1890, orele 10 a. m., sä se presinte In au-dienta acestul tribunal spre infatiaare cu D-naOprina Ghita Romanu, sotia sa, in procespentru divort cunoscAnd eä la neurmare seva judeca in lipsg, conform legel.

No. 22.768. 1890, Octombre 9.

Ordonanfa No. 6.8201890, Septembre

Cu acéstä petitiune s'a presintat Inainteanóstra, presedintele tribunalului Brgila, D-naOprina Ghita Romanu, cerênd a se divortade solul sèìí Ghita Romanu pentru causedeterminate cä este apt in vitiul beiei, oinjurä i cA a abandonat'o.

Noi,Conform art. 219 din codul civil, am dat

reclamantel consiliele ce am credut de cuviin-ta pentru reconciliare, dar fatg cu insistentace a argtat reclamanta n'am putut isbuti,

In basa art. 220 ibid., dispunein citareaambelor soli inaintea nósträ pentru diva de10 Noembre 1890, pentru dud copie de peacéstg ordonantg se va trimite =paritului sot.

De cele constate am dresat presenta sub-scrisg de noi ai de grefier, iar reclamanta a de-clarat ca nu scie carte.

p. Presedinte, P. N. Petretianu.p. Grefier, A. Tenescu.

Tribunalul BuznD-na Dafina C. Mancaq, ln servicifi la D.

Mircescu, fost din comuna Buzëii, acum cudomiciliul necunoscut, este citat prin acéstaa se presenta inaintea acestul tribunal InOiva de 13 Noembre 1890, orele 10 diminéta,spre a fi aseultatä ea inculpata pentru faptulpreOslut i penat de art. 309, al. 3 din codulpenal; cunoscênd cà nefiind urmAtóre se vajudeca in lipsg.

No. 16.014. 1890, Septembre 15.

- D. Tudor, servitorul D-lui Teghilie IvanBragagiu, fost din comuna Bun, acum cudomiciliul necunoscut, este citat prin acéstaa se presenta inaintea acestul tribunal indiva de 19 Noembre 1890, orele 10 dimi-néla, spre a fi ascUltat ca inculpat pentrufaptul prevèdut i penat de art. 239 din co-dul penal; cunoscênd cA nefiind urnigtor se vajudeca in lipsä.

No. 16.611. 1890, Septembre 21.


-D. Ion Ispas, lost domieiliat In comunaiar acum necunoseut, este eitat prin

acesta a se presenta inaintea acestui tribunalin diva de 19 Noembre 1890, orele 10 di-mineta, spre a fi ascultat ea reelamant in-tr'un proces corectional; cunoscênd ca nefiindurmAtor se va judeca in lipsa.

No. 16.612. 1890, Septembre 21.

-D. G. Ursu, fost eu domiciliul in co-mma Cilibia, iar acum necunoscut, este citatprin acésta a se presenta inaintea acestuT tri-bunal in diva de 26 Noembre 1890, orele10 dimineta, spre a fi ascultat ea ineuipatpentru faptul prevOdut i penat de art. 309din codul penal ; euneseend ca neflind ur-mator se va judeca in lipsä.

No. 17.757. 1890, Octombre 13.

Tribunalul SuceavaFnnd-efi D. §tefan Apostolescu nare acum

domiciliul cunoseut pentru ca sa i se pótainmana eitatiunea acestul tribunal, prin careeste citat a se presenta, in persOna sari prinprocurator admis de lege, inaintea tribunalu-lui judet,ulul Suceava la 27 Noembre 1890,orele 10 diminéta, când are a se judeca pro-cesul ce i s'a intentat de sotia sa RuxandaApostolescu, näscuta Vasile Enachi, pentrudi vort; apol, conform art. 75, al. 6 din pro-cedure eivilä, se publica acésta, iar eitatiuneaeuvenitä numitului s'a afisat la ua tribune-lulul local, aducend atunci i dovedile ce vafi posedând; la neurmare cause se va judecain lipsa.

No. 2.926. 1890, Oetombre 11.

Tribunalul Via§ea

D. Ion Iordache cu domiciliul necunoscut,se eitéza. ca, la 24 Octombre 1890, orele 10dimineta, sà vina la acest tribunal ca inculpatpentru faptul prevddut i penat de art. 132din codul penal; cunoseend ea de nu va fi ur-mator acestel citatiunl se va urma conformlegel.

No. 20.291. 1890, Octombre 15.

-D. Gheorghe Ruset, eu domiciliul necu-noseut, se eitéza ca, la 24 Oetombre 1890,orele 10 diminéta, sal villa la acest tribunalea inculpat pentru faptul prevddut i penatde art. 132 din codul penal ; cunoscênd calde nu va ti urmator acestei citatiunl seva urma conform legel.

No. 20.299. 1890, Octombre 15.

-D. Stelian Georgescu, din comuna Giur-acum eu domiciliul necunoscut, se ci-

tézá ca, la 29 Noembre 1890, orele 10 di-minéta, sa villa la acest tribunal ea inculpatpentru faptul prevedut i penat de art. 309,al. 3 din codul penal ; cunoseend ced de nu vafi urrnator acestel citatiuni se va urine urmaconform legel.

No. 20.244. 1890, Octombre 14.

- D. Dumitru Dobrescu, din comunaGiurgiu, acum cu domiciliul necunoscut, secited( ea, la 29 Noembre 1890, orele 10 a.sA viral la acest tribunal ea inculpat pentru

faptul prevOdut i penat de art. 309, al. 3din codul penal; cunoscend ea' de ne va ur-mator acestei eitatiuni se va urma conformlegel.

No. 20.245. 1890, Oetombre 14.

- D. Gheorghe Simionescu, din comunaGiurgiu, acum cu clomiciliul necunoscut, seeitéza ea, la 29 Noembre 1890, orele 10diminéta, sá vinä la nest tribunal ca mar-tor pentru faptul prevedut i penat deart. 209, al. 3 din codul penal ; cunoseendea' de nu va fi urrnator acestel eitatiunl seva urma conform legei.

No. 20.248. 1890, Octombre 14.

D-na Ecaterina Manolescu, din comunaGiurgiu, acum eu domieiliul neeunoseut, seeitézd ca, la 29 Noembre 1890, orele 10 di-minéta, sa vina la acest tribunal ea martordpentru faptul prevedut i penat de art. 309,al. 3 din codul penal; cunoseend efi de nu vafi urmatóre acectei citatiunT se va urma con-form legel

No. 20.249. 1890, Octombre 14.

- D-na Marita Vasilescu, prostituata, dincomma Giurgiu, amen eu domiciliul necu-noseut, se eitéza ea, la 29 Noembre 1890, orele10 diminéta, sd vina." la acest tribunal ea mar-torä pentru fdptul preeedut i penat deart. 309, al. 3 din codul penal ; cunoscendea' de nu va fi urmatére acestel eitatiuni se vaurine conform legei.

No. 20.250. 1890, Octombre 14.

- D. Milan Stolitz, din comuna Giurgiu,iar acurn eu domiciliul necunoscut, se eitézaea, in çliva de 29 Noembre 1890, orele 10diminetä, sA vinà la aces t tribunal pentru trans-formarea amendel in dile de inchiseere ; eu-noseend cà de nu va fi urmätor acestel cita-tiuni se va urrna conform legei.

No. 20.252. 1890, Octombre 14.

JudecAtoria ocolului Mizil, judetulBuza.

D. Dinu Nita, eu domiciliul necunoscut,este citat prin acésta una i singura citatiuneea, in diva de 2 Noembre 1890, orele 10 di-minéta, sä se presinte in pretoriul acesteT ju-decatorii spre a se infatisa ea martor pentrubade ; cunoseend ca nefiind urmätor se va a-menda.

No. 11.889. 1890, Septembre 21.

- D-na Maria Zamfir Baron, fosta eu do-mieiliul in comuna Breeze, iar acum necu-noseut, este citatä prin acésta una i singuracitatie ea, in dine de 14 Noembre 1890, orele10 diminéta, sá se presinte in pretoriul ace-stel judecatorii spre a se infälisa ea reek-manta pentru batae (in opositie); cunoscendea nefiind urnaktóre cause se va judeca in

No. 12.944. 1890, Oetombre 12.

- D. Ion Neculae, eu domiciliul neeunos-cut, este citat prin acésta una i singura ci-tatie ea, in dine de 14 Noembre 1890, orele

10 diminéta, sgt se presinte in pretoriul ace-stel judecatorii spre a se infatisa ea ineulpatpentru furt ; cunoscend cà nefiind urmatorcausa se va judeca in

No. 12.947. 1890, Octombre 12.

- D-na Manda Croitoru, eu domieiliul ne-cunoseut, este eitata prin acésta una si sin-gura citatie ea, in diva de 23 Noembre 1890,orele 10 dimineta, sa se presinte In pretoriulacestel judecatoril spre a se infatisa ea incul-pati pentru insultd; cunoscênd ca neflind ur-matóre causa se va judeca in lipsa.

No. 12.787. 1890, Octombre 12.

D. Mataehe Gogonea, cu domiciliul ne-cunoscut, este citat prin acésta una i singuracitatie ea, in diva de 23 Noembre 1890, o-rele 10 dimineta, BA se presinte in pretoriulacestel judecatorii spre a se infatisa ea martorpentru insult& ; cunoseend ea nefiind urma-Ore se va amenda.

No. 12.789. 1890, Oetombre 12.

D. Ion G. Gherbeléta, eu domiciliul ne-cunoscut, este citat prin acésta una i singurfieitatie ea, in dine de 23 Noembre 1890, orele10 diminéta, sA se presinte in pretoriul aces-tel judedttoril spre a se intatisa ca martorpentru insultá ; cunoseend eä nefiind urma-tor se va amenda.

No. 12.790. 1890, Octombre 12.

D-na Rada lul Ion G. Gherbelétd, cudomieiliul necunoscut, este eitata prin acéstauna i singura eitatie ea, in diva de 23 No-embre 1890, orele 10 diminéta, sä se pre-sinte in pretoriul acestel judecatoril spre a seinfatisa ea martora pentru insulta; cunosedndea nefiind urrnatóre se va amenda.

No. 12.791. 1890, Octombre 12.

Judele director al juriulul de expro-priarea terenulaI mo§tenitoritor Iratíl

Golesci §i alLiiMwtenitorilor frapt Golesd, din comuna Golesci,

plasa Podgoria, judepil Muscel.

Trägéndu-se la sorft numele D-Ior juratlordinari i suplimentari cari ail a compunejuriul pentru pretuirea terenulul D-vóstre dinBananal, comuna Prundu, plasa Pitesci, deconstruirea varietateI podului de pe apa Ar-gesulul, linia Pitesci-Bucuresel, si earl suntD-nil C. Condescu din comuna Draganu-Bas-covu, Päun Merin, Voicu Popescu din Sa-pata-de-Jos, Merin Teodorescu din Samara,Ion Stoiea din Moroaia, Ion Rizea din Mdcesu,

tefan Babian din PitescI, Ion Ionicescu dinDräganu-Bascovu, Ion G. Coculescu din Cocu-Popesei si Ion N. Coeulescu idem ; suplini-nitorI: Popa Dumitru din Richitelele-de-Sus,N. T. Georgescu din Mosoaia, si C. Pârsegadin Isvor, judetul Olt.

Subsemnatul dar, ve invitä ea, in diva de14 Noembre 1890, orele 10 a. m., sá ye pre-sintatl in sala sedintelor tribunalulul Argesspre a fi MO la acéstä operafune.

(Urmézd semnatura judelul-director).No. 913. 1890, Octombre.


MANDAT DE ADUCERE

Jude le de Instruct le al tribunalululVlava

In numele legei si al M. S. Regelul,No1, A. Dunca, jude-instructor al tribuna-

lului Vlasca, in virtutea facultitel ce ne dilegea de procedura criminalà, mandim si or-donimca Simion Ion, fost cu domiciliul in co-muna Bineasa, iar acum necunoscut, si fieadus la cabinetul nostru, la vedere, spre a i selua interogatoriul ca inculpat pentru faptulprevëçlut i penat de art. 263 din codul penal;

Cu executarea acestul mandat se insirci-nézi agentii fortei publice, earl se vor con-forma cu art. 99, 101, 110 si urmitorii dinçlisa proceduri.

Dat la 15 Octombre 1890. No. 2.824.

MANDATE DE ARESTARE

Parchetul tribunalulul ConstantaIn numele legei si al M. S. Regeliff,Noi, procurorul de pe langa tribunalul ju-

detului Constant;In virtutea sentintei tribunalului local cu

data de 15 Martie 1890, sub No. 149, princare condamni pe Hasan Ali, fost cu domi-ciliul in Constant.; iar acum necunoscut, la5 çlile inchisóre corectional; in locul amen-del de 25 lei, pentru insulti;

Invitim pe tog agentil puterel publice dea conduce pe numitul Hasan Ali la inchisóreadin orasul Constanta ;

Mandim i ordonim custodelui Oisel inchi-soil de a'l primi i a'l avea sub pazi pe nu-mitul Hasan Ali in tot timpul, determinat prinsentinta mal sus enuntati, si care se incepede la incarcerare si se termini.' dupe expirareacelor 5 çlile ;

Invitäm pe toi depositaril puterd publicea da ajutor, la cas de necesitate, pentru exe-cutarea acestui mandat.

Dat la 6 Octombre 1890.No. 3.904.

In numele legel si al M. S. RegeluI,No1, procurorul de pe langa tribunalul ju-

detulu! Constanta,In virtutea sentintei tribunalului local cu

data de 23 Septembre 1889, sub No. 338,prin care condamni pe Ion Cretu, fost cu do-miciliul in comuna §iriu, iar acum necunos-cut, la 4 çlile inchisóre corectionali, in lo-cul amendei de 20 le!, pentru furt, fiindinsolvabil;

Invitim pe toil agentil puterel publice dea conduce pe numitul Ion Cretu la inchisóreadin orasul Constanta ;

Mandim i ordonam custodelui çlisei in-chisorl de a'l primi avea sub pazi penumitul Ion Cretu in tot timpul determinatprin sentinta mai sus enuntatä, si care se in-cepe de la incarcerare si se termini dupe ex-pirarea celor 4 ;

Invitim pe toll depositariI puterei publicea da ajutor, la cas de necesitate, pentru exe-cutarea acestui mandat.

Dat la 9 Octombre 1890. No. 3.922.

In numele legel si al M. S. Regent!,Noi, procurorul de pe lingi tribunalul ju-

detului Constant;In virtutea sentintel tribunalulul local cu

data de 8 Decembre 1889, sub No. 534,prin care condamni pe Seid Omer Murat,fost cu domiciliul in comuna Copadin, iar acumnecunoscut, la 8 çlile inchisóre corectionalä,drept amenda de 40 lei, pentru furt, fiindinsolvabil ;

Invi tam pe tog agentil putere publice de aconduce pe numitul Seid Omer Murad la in-chisórea din orasul Constanta ;

Mandim i ordonim custodelui Oisel mnchi-son de a 'I primi si a 'lavea sub paza pe numi-tul Seid Omor Murad in tot timpul determi-nat prin sentinta mai sus enuntati, si carese incepe de la incarcerare si se termini dupeexpirarea eelor 8 yile ;

Invitim pe tog depositaril puterel publicede a da ajutor, la cas de necesitate, pentruexecutarea acestul mandat.


Parchetul trIbunalulul PrahovaIn numele legei si al M. S. Regelul,Nol, primul-procuror de pe laugh tribuna-

lul Prahova,In basa art. 193 din codul de procedura

criminal;In temeiul sentintei corectionale a tribuna-

lului local, sectia I, cu No. 736, pronuntatiin audienta de la 20 Noembre 1889, prin carecondamni pe Gheorghe Costin, major, de pro-fesiune muncitor, i detinut in penitenciarulMargineni, la inchisöre corectional pe termende 8 luni de çlile, pentru cA a comis faptulde Inseliciune, in virtutea art. 332 si 333din codul penal ;

Cerem ca ori-ce agent al forte!' publice sAaresteze i si conduci pe sus numitul la tern-nita din Focsanl ;

Mandim i ordonim directorului acesteiinchisorl a primi i reline pe sus numitulla çlisul penitenciar pe tot timpul determi-nat mai sus si calculat de la incarcerare,dud la expirare 'I va libera de nu va fi de-tinut pentru alte cause;

Cerem ca ori-ce depositar al fbrtei publicesA dea ajutor, la cas de necesitate, pentruexecutarea presentului mandat.

Dat la 3 Octombre 1890.No. 156.

In numele legel si al M. S. Regelul,Nol, primul-procuror de pe langa tribu-

nalul Prahova,In basa art. 193 din codul de procedura

criminal ;In temeiul sentintel corectionale a tribuna-

lului local, sectia I, cu No. 52, pronuntatiin audienta de la 9 Ianuarie 1890, prin carecondamnd pe Ion Constantin Feraru, major,de profesiune muncitor, fost domiciliat in co-muna Grindu, judetul Ialomita, iar acum dis-parut, la inchisóre corectionali pe termen de7 luni de çlile, pentru ca a comis faptul defurt, in virtutea art. 310, al. II din codulpenal;

Cerem ca ori-ce agent al fortei publice sAaresteze i si conduci pe sus numitul la tern-nita din Focsani ;

Mandim i ordonim directorului acestelinchisorl a primi i reline pe sus numitulla çlisul penitenciar pe tot timpul determinatmai sus si calculat de la incarcerare, cand laexpirare '1 va libera de nu va fi detinut pen-tru alte cause ;

Cerern ca orl-ce depositar al fortei publicesi dea ajutor, la cas de necesitate, pentruexecutarea presentuluI mandat.


In numele legei si al M. S. Regelui,Noi, primul-procuror de pe Magi tribu-

nalul Prahova,In basa art. 193 din codul de procedura

criminal ;In temeiul sentinte1 eorectionale a tribu-

nalului local, sectia I, cu No. 365, pronun-lata in audienta de la 9 Aprilie 1890, princare condamni pe Nicolae Sericuti, major, deprofesiune muncitor, fost domiciliat in co-muna Cornurile, jar acum disparut, la inchi-sóre corectionalä pe termen de 138 çlile, pen-tru ci a comis faptul de contraventie la legeamonopolului tutunurilor, in virtutea art. 98din legea monopolulul tutunurilor si 28 dincodul penal ;

Cerem ca ori-ce agent al fond publice siraresteze i si conduci pe sus numitul la tem-nita din Focsani ;

Mandim i ordonim directorului acesteTinchisorl a primi i reline pe sus numitul laçlisul penitenciar pe tot timpul determinatmai sus si calculat de la incarcerare, când laexpirare '1 va libera de nu va fi detinut pen-fru alte cause ;

Cerem ea ori-ce depositar al fortel publicesi dea ajutor, la cas de necesitate, pentruexecutarea presentuluI mandat.


Parchetul tribunalului TulceaIn nurnele legeI si al M. S. Regelui,NoY, procurorul tribunalulul Tulcea,Avind in vedere sentinta acestui tribunal

cu No. 284 din 27 Aprilie 1890, rèrnasidefinitivi, prin care individul Niti Popa, fostdomiciliat in Trestenic, acum dispirut, estecondamnat sA plitésci in folosul fiscului a-menda de 50 le! foul, cu reserva aplicatiunelart. 40 din codal silvic, pentru faptul de de-hot silvic;

Avind in vedere procesul-verbal incheiatde agentul de urmärire prin care se constaticA condamnatul este insolvabil ;

Avind in vedere ci, dupe art. 40 din co-da] silvic, amenda, in asemenea cas, unnézia se inlocui prin inchisóre de 10 çlile ;

Veçiend art. 193 din procedura penal ;Mandim i ordonim tutulor portareilor

agentilor fortel publice a pune mina pe con-damnatul Ni.à Popa si a I conduce la peni-tenciarul judetrilui Tulcea spre a face o-sinda de 10 çlile, socotit 5 lei noul o i deinthisire ;

19 Octombre 1890 MONITOR fiL OFICIAL 3811

Ordonim directorului penitenciarului jude-tului Tulcea a '1 primi i define, comptându'larestul de la inearcerare i ping la expirareaosindel, când va pune in libertate daca nuva fi detinut pentru alte cause ;

Invitim pe top depositarii fortel publice ada tot concursul pentru executarea mandatu-lui de fati.

Dat la 14 Septembre 1890. No. 4.404.

JudecAtoria ocolului HI din BucuresciIn numele legel si al M. S. Regelui,Nol, Emil Ioachimovici, judecitor al ocolu-

lui III din Bucurescl, av6nd in vedere carteade judecati No. 836, pronuntati de nol la7 lunie 1890 si rëmasi definitivi ;

Mandim i ordonim tutulor portireiloragentilor puterel publice a aresta si conduce laarestul penitenciarulul Viciresei pe Lina Ion,cu domiciliul necunoscut, condamnatä in pu-terea art. 308 din codul penal, prin mai susaritata nóstri carte de judecati, la inchisórede 6 Vile;

Mandim i ordonim custodelul Visel inchi-sod de a primi si a avea sub pazi pe numitaLina Ion in tot timpul determinat prin sen-tinta sus enuntati ;

Invitim pe top depositaril puterel publiceca, la cas de necesitate, si dea mini de aju-tor pentru executarea acestui mandat.

No. 14.269. 1890, Septembre 26.

In numele legel si al M. S. Regelul,Noi, Emil Ioachimovici, judecitor al oco-

lului III din BucureseT, avênd in vedere car-tea de judecati No. 836, pronuntati de no1 la7 Iunie 1890 si rämasi definitivi ;

Mandam i ordonim tutulor portireiloragentilor puterel publice a aresta si conducela arestul penitenciarului Viciresei pe AnicaDumitrescu Mustitia, cu domiciliul necunos-cut, condamnati in puterea art. 308 din co-dul penal, prin mal sus aritata nóstri cartede judecati, la inchisóre de 6 Vile;

Mandim i ordonim custodelui Visei inchi-sorl de a primi i a ayes sub puth pe numitaAnica Dumitrescu Mustitia in tot timpul de-terminat prin sentinta sus enuntatä ;

Invitim pe top depositaril puterei publiceca, la cas de necesitate, si dea mini de ajutorpentru executarea presentului mandat.

No. 14.270. 1890, Septembre 26.

JudecAtoria ocolului BeclietIn numele legel si al M. S. RegeluI,Noi, judecitor al ocolului Bechet, avénd in

vedere cartea de judecati cu No. 283, pro-nuntati de noi la 12 Maiil 1890, si rämasidefinitivi ;

Mandim i ordonim tutulor portireiloragentilor puterei publice a aresta i conducela arestul preventiv Dolj pe Nicolae Van, cudomiciliul necunoscut, condamnat in putereaart. 238, al. II din codul penal, prin rnai susaritata nóstri carte de judecati, la inchisdrede o lung ;

Mandim i ordonám'custodelui Visel inchi-soli* de a primi si a avea sub pazi pe numitulNicolae §ifan in tot timpul determinat prinsentinta sus enuntati ;

Invitim pe toil depositarii puterel publiceca, la cas de necesitate, sA dea mini de aju-tor pentru executarea presentului mandat.

No. 7.857. 1890, Septembre 20.

Judectitoria ocolului CAletragiIn numele legei si al M. S. Regelui,Nol, judecitorul ocoluluiIn basa art. 193 din procedura codului

penal ;In temeiul cirtei de judecati cu No. 351,

pronuntatá in audienta de la 7 Iunie 1890,prin care condamni pe Nicolae Badescu, ma-jor, de profesiune servitor, si domiciliat incomuna Roseti-Volnasi, la inchisóre corectio-nali pe termen de o luni, pentru ei a comisfaptul de Vitae, in virtutea art. 238, al. II dincodul penal ;

Cerem ca ori-ce agent al forteI publiee siaresteze i si conduci pe sus numitul la peni-tenciarul din cilirasi ;

Mandim i ordonim directorulul acesteiinchisori a primi i detine pe sus numitul laVisul penitenciar pe tot timpul determinatmaT sus, calculat de la incarcerare, and la ex-pirare '1 va libera de nu va fi detinut pentrualte ause ;

Cerem ca ori-ce depositar al fortei publieesi dea ajutor, la cas de necesitate, pentruexecutarea presentului mandat.

Dat la 19 Septembre 1890.No. 12.532.

Judecatoria ocolului II din GalatiIn numele legei si al M. S. Regelul,NoI, Petru Ciudin, judecitorul ocolulul II

In basa art. 163 din codul de proceduripeoali ;

In temeiul cirtei acestel judecitoril cuNo. 454, pronuntati in audienta de la 25 Sep-tembre 1889, prin care se condamni la 5lei amendi comunalä pentru faptul de con-traventie, conform art. 385, al. IX din codulpenal, pe Teodor Gheorghiu, domiciliat inGalati, despirtirea IV, strada Cojocari, carethud disparut i insolvabil, dupe cum se con-stati din procesul-verbal No. 164 din 1889,al agentului pereeptiei, primit cu adresa pri-märiel locale No. 4.765, amenda, in virtuteaart. 30 din codul penal, s'a preschimbat ino i inchisöre politienésca ;

Gerem ca orl-ce agent al fortei publice siaresteze i sA conduca pe sus numitul la ares-tul politienese din orasul Galati ;

Mandim i ordonim directorului acestelinchisori a primi i detine pe sus numitulpe tot timpul determinat mai sus si caleulatde la incarcerare ;

Ordonim ea ori-ce depositar al fortel pu-blice si dea mini de ajutor, la cas de necesi-tate, pentru executarea presentului mandat.

Dat la 11 Septembre 1890.No. 8.720.

In numele legei si al M. S. Regelul,Nol, Petru Ciudin, judecitorul ocolului II

Galati,In basa art. 163 din codul de proceduri

penali;

In temeiul eirtel acestel judecitoril cuNo. 258, pronuntati in audienta de la 16Iunie 1890, prin care se condamni la 15 Vileinchisóre coreetionala, in virtutea art. 238,al. III din codul penal, pe Ivan Vencu, fostdomiciliat in Galati, despirtirea III, stradaVergolici i aeum dispärut, dupe cum asiguri

prin adresa No. 18.407 din1890, si dar,

Cerem ea ori-ce agent al fortei publice siaresteze i sA conduei pe sus numitul la a-restul corectional din orasul Galati ;

Mandim i ordonärn directorului acesteiinchisorl a primi i detine pe sus numitul petot timpul determinat mal sus si calculat dela incarcerare;

Ordonim ca ori-ce depositar al forte! pu-blice si dea ajutor, la cas de neeesitate, pen-tru exeeutarea presentului mandat.

Dat la 13 Septembre 1890. No. 8.869.

Judeciaoria ocolului GitesciIn numele legeT si al M. S. Regelui,Noi, Radu Popeseu, judecitorul ocolului

Wesel, avênd in vedere cartea de judecati cuNo. 548, pronuntati de no! la 20 Decembre1889, gi rämasi definitivi ;

Mandim i ordonim tutulor portareilor giagentilor puterei publice a aresta i conducela penitenciarul din Têrgoviste pe Ion Pus-

domieiliat in comuna Pitroia, plasaCobia, condamnat in puterea art. 238, dincodul penal, prin mai sus aritata nóstri cartede judecati, la inchisóre de 15 Vile ;

Mandim i ordonim custodelui Visel inchi-soli de a primi ai a avea sub pazi pe numitulIon Puscasiu in tot timpul determinat prinsentinta mai sus enuntati ;

Invitim pe top depositaril puterei publiceca, la cas de necesitate, si dea mini de aju-tor pentru executarea presentului mandat.

Dat la 21 Martie 1890. No. 1.723.

JudecAtoria ocolului Ro§iori-de-VedeIn numele legei si al M. S. Regelul,Noi, judele ocolului Rosiori-de-Vede, jude-

tul Teleorman,VèVend sentinta cu No. 349, pronuntati

de acésti judecitorie in sedinta de la 27Iulie 1890, si rAmasi definitivi, prin careIon Gheorghe Ciobanu, cu domiciliul necu-noscut, este condamnat sA sufere 15 Vile in-chisöre corectionali ca inculpat ci a furat maimulte obiecte in prejuditiul lul Ivascu Anghel;

Mandim i ordonim tutulor agentilor pu-terei publice a pune mina pe sus numitulcondamnat i a'l conduce cu acest mandatD-lui director al penitenciarulul Teleorman ;

Ordonam D-lui director al penitenciaruluiTeleorman a primi, inehide i retine pe nu-mitul condamnat in tot timpul anuntat, cal-culat din sliva incarcerarei; iar la expiraresi '1 libereze, conformându-se legei i regu-lamentelor penitenciarului ;

Ordonim asemenea tutulor agentilor for-te! publice a da mini de ajutor, la cas de tre-buinti, pentru executarea acestui mandat.

Copie de pe acest mandat se va rasa con-damnatului in cele 24 ore ale arestarel.Dat la 30 Septembre 1890. No. 13.679.

,

3812 MONITORITI OFIOTAI 19 Oetombre 1890

JudecAtoria oco1uIu T.-MAgurele,

In numele legei si al M. S. Regelui,Nol, judeatorul ocolului T.-Mägurele, ju-

detul Teleorman,Vèdênd sentinta acestei judeedtoril cu

No. 264 din 1890, rëmasä definitivd, princare condamnd pe Ion Bucur Bija, mocan-ungurean, fost in comuna Vêndtori, iar acumnecunoscut, de profesiune mocan, a sta lainchisóre corectionali timp de 15 Ode eh' acornis delictul de loviri cu vointd, fapt prey&dut i penat de art. 238, al. II din codul penal;

Ordondm tutulor agentilor fortel publice apune mâna pe numitul Ion Bucur Bija, si a 'Iconduce la arestul preventiv din orasul T.-10-gurele ;

Mandäm i ordonärn directorului acelui a-rest a primi si a '1 inscri in registrele sale penumitul pe tot timpul determinat mal sus sila expirare '1 va libera de nu va fi detinutpentru alte cause.


Consiliul de resbei al corpuluide armatá

In numele legei si al M. S. Regelul,Not, cdpitan Milaailescu Demetru, raportor

pe tang& consiliul permanent de resbel dinI-iul corp de armatä ;

Ai,ênd in vedere actele procesulul si con-clusiunile D-lui comisar regesc respectiv, man-däm i ordonäm tutulor portäreilor i agen-tilor puterei publice, militare i civile, a arestasi a conduce la casa de arest militar din Cra-iova, pe soldatul Popescu Ion, din regimentul2 linie, fost cu domiciliul in comuna Oltenita,judetul Ilfov, prevenit pentru calomnia su-periorului;

Ordondm sefului aceleT case de arest de a 'Iprimi;

Invitärn pe top depositaril puterel publice,militare i civile, cdrora li se va presentaacest mandat, sd dea mând de ajutor pentrua lui executare.


DECISIUNI

Curtea cu jump din judetul DollIn asistenta D-lui Istrate, procuror pe

lângd tribunalul Dolj, i delegat de D. pro-curor general al curteï de apel din Craiova,cu sustinerea acusatiunei, tiind la ordinea di-lei cercetarea procesului in care Toma SdrafcuIvanovici este acusat pentru omor; fäcêndu-seapelul nominal D-lor jurall ordinari, supli-mentari i complimentari, pentra formareacomisiunel, s'ad presintat numal 24 D-ni ju-rap i anume : Nieulescu Dinu, Veleanu D.Duroitru, V. I. Veleanu, Pencioiu V. G., Fo-leanu N. Lie, Dascälu Florea Mihaid, Alec-sandrescu Iorgu, Stefdnescu Dimitrie, Stä-nescu Ionjä, Stoicovicl Ghitä BucuresteanuDumitru, Strâmbeanu N. I., Ioneseu M. P.,Cioculescu Elie, Coveianu P. Grigorie, Flo-rescu Nae, Chiciu N. Dumitru, Paulian D.Em., Veleanu Nicolae, Vasilescu Ionitä, Ste-

finescu Ionitä, Petrescu Ion, Guran S. An-Boicescu Ion.

Lipsind top cel-alti D-nil jurap, in pri-vinta chrora examinându-se actele relative laindeplinirea de procedura si la dispenselecongediurile incuviintate, s'a observat cáD-nil jurati absentl si anume : 1) Haralam-bie Petrescu, 2) D. Amärdscu, 3) Nicolau Ionsi 4) N. Stefâneanu, dispensat de cartede functiunea de jurat in sesiunea curenthpentru causä de Ma, dupe cum resultä dinincheiärile No. 96, 100, 117 si 118, state Indosarul cause; iar D-lor jurati G. Tarvoreanusi George C. Vräbiescu acordat conge-did prin incheiärile No. 106 si 119, si in pri-vinta D-lor Ciolea G., Popescu I. D. si Giu-lescu Iancu procedura de chemare s'a vèdutneindeplinita pentru motivele ch. citatia D-luiCiolea G. s'a dat de politie in primirea unelalte persone sträine anume Cionea G. care arefuzat primirea ei, i citaii1e D-lor PopescuI. D; i Giulescu Iancu, s'ad védut inapoiatede politie, pentru motivul cä nu s'ati gäsit inoras asemenea persone.

In ce privesce pe joratf : 1) Stefä-nescu Gogu G., 2) Geblescu Sr. Vasile, 3) Ge-blescu I. Costieä, 4) Sandulache Teodor,5) Duma Teodor, 6) Stanescu Constantin,7) Davidescu Teodor, 8) Gheorghiu Ioan,9) Glogoveanu Nicolae, 10) Plesea G. G.,11) Gârlesteanu Costicä, 12) Grämescu Ma-rin, 13) Hergot C. P., 14) Gheorghiu Barbu,15) Pesiacov G. C., 16) Andrei Pascu, 17)Mordrescu Marin, 18) Marinovicl Costache,19) Druga Barbu, 20) Dumitrescu N. Toma,21) Viisoreanu C. Alexandru, 22) CiocazanM. Constantin, 23) azdnescu Grigore, 24)Codrescu Alexandru si 25) Zeuleanu M. Pe-tre. S'a observat cä dupe cum result& din do-vedile i procesele-verbale atasate la dosar,sunt incunosciintati cá sunt desemnap prinsort a indeplini functiunea de jurati In sesiu-nea Septembre curent 1890, si nu s'ail pre-sintat pentru a réspunde la apel.

Ministerul public a cerut condamnarea a-cestor din urmä D-ni jump la amenda pre-vèdutd de art. 287 din procedura penala.

Curtea deliberand,Avénd in vedere ea astddl presintat

numpi 24 D-ni jurap i ast-fel nu s'a pututcomplecta mimdrul de 25 jurati pentru a seputea forma comisiuuea de 12 jurap conformart. 289 din procedura penalä, si din acéstdcausd procesnl acusatultil Toma Sdrafcu Iva-novici pentru omor, neputêndu, se judeca, s'aamânat pentru sesiunea viitóre Decembre1890;

Avénd in vedere ed.' dupe dispositiunileart. 287 din procedura penald, juratii cari nuse presintä la postul lor dupe chemarea ce lise face, WA a justifica o causä legald de er-tare saü scuzä, vor fi condanap pentru ântdiaórd la o amendd de 200 le!.

Av6nd in vedere cä D-nil jurap StefdnescuGogu G., Geblescu St. Vasile, Gebleseu I.Costied, Sandulache T., Duma T., StänescuConstantin, Davidescu T., Gheorghiu Ioan,Glogoveanu N., Plesea G. G., GârlesteanuCosticd, GrAmescu Marin, Hergot C. P.,Gheorghin Barbu, Pefacov G. C., Andreiii

Pascu, Mordrescu Marin, Marinovici Costa-(the, Drugd Barbu, Dumitrescu N. Toma,Viisoreanu C. Alexandru, Ciocazan M. Con-stantin, Cdzänescu Grigore, Codrescu Alec-xandru i Zeuleanu M. Petre, din lucrdri re-sultd cd aù cunoscintd cä sunt cddup la sort insesiunea corentä, find citati in reguld i venitedovedi i procese-verbale de darea citatiunilorce li s'ail adresat, nu s'ad presintat astadi lacurte la ora 3 p. m. i nici aù justificat vre-ocausd legalä ce irnpedicat de a veni, dincare causä s'a aminat procesul acusatululToma Sdrafcu Ivanovici pentru omor.

Considerând eá asa find, nurnitil juratidupe dispositiile art. 287 din procedura pe-nald, urmezd pentru prima órd sà fie condam-nap la câte 200 lel amencld fie-care.

Considerând cà in ceea-ce privesce pe cel-alp jurap absenp, din examinarea facutd ac-telor se constatd ci parte sunt dispensapparte in congediil; iar pentru juratil PopescuI. D., Giulescu Iancu i Ciolea G., procedurade chemare este neindeplinita, si In aeest cas,acesti jump nu se pot condamna la amen&

Pentru aceste motive, in unire cu minis-terul public,

Curtea decide :Condamnä pe D-nil jurap : 1) Stefánescu

Gogu G., 2) Geblescu St. Vasiliu, 3) Gebles-cu I. Costicä, 4) Sandulache Th., 5) DumaTeodor, 6) Stänescu Constantin, 7) DavidescuTh., 8) Gheorghiu Joan, 9) Glogoveanu N.,10) Plesea G. G., 11) GArlesteanu Costicd,12) Gránneseu Marin, 13) Hergot C. P., 14)Gheorghiu Barbu, 15) Pesacov G. C., 16) An-dreiti Pascu, 17) Mordrescu Marin, 18) Ma-rinovici Costache, 19) Drugd Barbu, 20) Du-mitrescu N. Toma, 21) Viisoreanu C. Alec-sandru, 22) Ciocazan M. Constantin, 23) CA-zdnescu Grigore, 24) Codrescu Alexandru25) Zeuleanu M. Petre, ea sä plätéscd amendiin folosul fisculul fie-care câte 200 de lei.

Acéstá decisiune este definitivd, fArá dreptde recurs in casatie, si care, conform art. 287din procedura penald, se va publica in Moni-torul oficial.

Datä i 660, in sedintä publicä la 22 Sep-tembre 1890.

No. 1.

Curtea cu jurati din judetui RomanatiAstddl, fibad regulatd, cercetarea procesu-

lui in care se acusd Ion Vlädoianu, ce dicesi Ion Voinea, major, fost cu domiciliul in co-muna Redea, iar acum dispärut, dupe deci-siunea camerel de punere sub acusare a cur-lei de apel din Craiova, cu No. 101 din 16Iuniü 1890, pentru faptul ci in nóptea de21 spre 22 Marte 1890, a mers la tirla deol a lui N. Diaconu Andreiti, a bätut pe cio-banu Ion Ion Gh. Pârlici ce se afla la aceatârlä, si a répit 4 miei negri din tirlä, cucuget de a pe nedrept.

Pentru aceste motive, de acord cu D. pro-curor.

Curtea decide :Condamnd pe Ion VIddoianu, ce *I dice si

Ion Voinea, din comuna Redea, iar acurn dis-parut, la 6 anl reclusiune.

Ordond ca averea condamnatului, din diva


executdreï decisiunel, sd fie consideratA si ad-ministtatä ca avere de absinte, conform art.476 din procedura penald.

Ordonä ca un extract de pe acesti decisiu-ne sd fie iNserat i afisat In fóia de anunciurloficiale, dupe stäruinta ministerulul public;1.) la petrta celui dupe urmä domicilit al con-damnatul uI, 2) la pórta primärieI locului undes'a comis crima, 3) In sala auditoruluI curteIcu jurati.

Un asemenea extract se va trimite la tri-bunalul in a Cant circumscriptie se and ave-rea condamnatulul.

'kite aceste formalitAll se vor Indeplinitermen de 8 side de la data acestel decisiunl.

Presenta decisiune este supusd recursuluI,conform art. 396 si 478 din procedura pe-nalä.

Datä i cilia In sedina publicd la 1 Oc-tombre 1890.

No. 14.

Tribunatul !Hoy, seeps. I civilo-corectionalä

Tribunalu I,Asupra actiunel publice de faä prin care

Iancu Iliescu i Dumitru Moisescu s'att fd-cut pasibill de penalitatea prescrisa de art.308 din codul penal; iar Beligd Petre i Va-sile Mandrasi de art. 53 si 54 din codulpenal ;

Avénd in vedere conelusiunile pro-curor ;

Avénd In vedere cd din actele din dosarinstructiunea urmatd in causä se constatd cdinculpatil Iancu Iliescu i Dumitru Moisecuaü furat din magasia lul Goldstein 10 idyllcu tablä pe earl le-at dus In druiá pe mai-dan din Bulevardul-Elisabeta i le-ad vindutcelor-alp duol inculpap, Buligä Petre i Va-sile Mandrasi, earl ail ainuit pe cel d'Anthitduol inculpap;

CA ast-fel find, Iancu Iliescu i DumitruMoisescu, prin comiterea acestul fapt, fd-cut pasibili de penalitatea prescrisd de art.308 din codul penal, care s'a eitit In sedinapublicA de D. presedinte ;

Considerând cd tribunalul apreciind gd-sesce In favórea inculpatilor Beliga PetreVasile Mandrasi cd militézd circumstante usu-rätetre i decl tribunalul urmézd a face apli-catia art. 60, ultimul aliniat din codul penal;

Avênd in vedere cá inculpatiI citap in re-guld nu s'ail presintat;

Pentru aceste motive, in unire cu D. pro-cnror, in unumele legel:

Condamnd pe Iancu Iliescu i DumitruMoisescu sa sufere lie-care cite treI lunI in-chistäre corectionaldi i pe Beligá Petre i Va-site Mandrasi la la cite duot lunI fie-careinchisóre corectionald.

Sentinta se pronuna cu dreptul de opo-sitie i apel.

Data' i citia in sedintd publicA la 10 Sep-tembre 1890.

No. 695.

Tribunalul,Avênd in vedere adresa D-liff prim-pro-

curor sub No. 10.673 din 1890, prin care

cere a se transforma amenda de 12 le! lacare Nae Stoenescu a fost condamnat prinsentinta tribunalulul Ilfov,sectia IV, cu No.778din 1888, In inchisetre corectionald de 2 stile,de etre-ce numitul este insolvabil ;

Avénd in vedere conclusiunile D-luI pro-curor in absenta lul Nae Stoenescu, citat inregula ;

Avênd in vedere procesul-verbal cu datade 9 Septembre 1890, dresat de peceptorulAlecu Georgescu, din care se-constatd cd NaeStoenescu este insolvabil;

Considerând cd dupe dispositiunile art. 40din codul silvic amenda in cas de insolvabili-tate se va inlocui cu inchiseire corectionaldla 5 ylile pAnd la 3 lunT, insd tribunalul a-preciând amenda la care a fost condamnatgäsesce cd este loc a se face aplicatiunea art.60 din codul penal, care s'a citit de D. pre-sedinte tu sedintä publica;

Pentru aceste motive, in unire cu D. pro-curor, in numele legel:

Transformä amenda la care inculpatul NaeStoenescu este condamnat, prin sentinta tri-bunaluluI cu No. 778 din 1888, In duoë ylileinchisóre corectionald.

Sentinta se proruntä cu dreptul de apel,conform legeI.

Data si cilia in sedintä publica la 22 Sep-tembre 1890.

No. 769 bis.

Tribunalu I,Avénd in vedere actiunea publicA de ban-

crutd fraduletA intentatd de D. prim-procu-ror prin rechisitoriul sèü introductiv contralul Abraham Craus ;

Avênd in vedere conclusiunile D-lui pro-curor ;

Vtylênd interogatoriul luafinculpatuluT dedire D. judecdtor de instructie, precumtöte cele-alte acte din dosar ;

Avênd in vedere cd inculpatul citat In re-guld nu se presintd a's1 face apdrarea sa;

Considerând cd din ordonanta D-luI jude-cAtor de instruetie se constatd urmAtórele :

Inculpatul Abraham Craus in durata ope-ratiunilor sale comerciale s'a servit de un re-gistru legalisat de tribunalul comercial, darin care nu trecea operatiunile ylilnice In modregulat; cele-alte duoè registre de car! s'aservit nu erail legalisate de tribunal in re-guid. N'a in atisa t de loc tribunalulul bilan-tul prevtylut de art. 699 din codul comercial,

indatd ce a véylut ca e in imposibititate deacontinua afacerile a cäutat de a frustra pecreditor/ vinylénd marfa pe preturI redusemal scaylute de cit costul eI i ascunylendmare parte din capital;

Avénd In vedere cd din cercearile acutede D. judecätor de instructie resultd cd in-culpatul Craus a vindut luI Lazär Hochman osunad de 23 metri postav pe pret de 5 franc!metrul care '1-a costat pe dénsul 8 francIjumAtate iardul sail 9 franc! si 25 banl me-trul, find cumperat de la creditorul Goldvencu factura din 6 Dcecembre '1889;

ConsiderAnd cd instructiunea stabilesce cdHochman a vindut 12 metri din postavul dela Craus luI Silberman cu pret de 5 si jume-

tate metrul i restul de 11 metri din acelaslpostav luI Vaisman cu 4 franc! metrul i cd,In urma perchisitiunilor acute, Goldven a re-cunoscut postavul gäsit la acestia fiind acelace 'I-a vindut lul Craus;

Avênd In vedere cd inculpatul la interoga-torit mArturisesce cd inteadevAr marfa ces'a gasit la sus nurnitiI este aceea vindutd dedénsul luI Hochman, insd alegd cd nu a vin-dun) mai jos de at 'I costa pe dênsul ;

Avênd in vedere cä acéstd alegapune esteCu totul lipsitä de credinta NA' cu declara-tiunile acute D-luI judecdtor de instructie decare Hochman si cei-alp carl mArturisesecd vinylarea a fost acutd la inceputul lunelFebruarie, iar In registrul jurnal nu se men-ponézat nimic de Hochman chiar la data 2Ianuarie;

Avênd in vedere cd la inventarul acut decdtre sindicul falimentulul s'a constatat ca activmarfd i mobilier 3.582 leI si 5 bait, iar capasiv 5.985 lel, 60 ban); cu un deficit de2.403 lel si 55 banI ;

Avênd In vedere cd In urma expertise/ In-tocmitd de D. judecAtor de instructie s'a con-statat cd Craus chiar dupe registrele saletrebuia sd aibd la data incetdrei plätilor marfade 5.632 leI, 65 ban!, mobilier in valóre de1.326 lel, 50 ban!, i un numar de 159 leIi 15 ban)", adicd total 7.118 le!, 30 ban!, pe

când sindicul a gasit un activ numaI de3.582 lei, 5 banY, ast-fel cl diferinta dintreactivul ce ar trebui sd fie i ceea-ce s'a gasitIn magasin a fost sustrasA de inculpat ;

Consii-erând cd din cele ce preced resultApind la evidenta cä inculpatul a ainuit frau-dulos suma de 2.536 lel in dauna creditorilor

cd, prin atare fapt, urmézA sä ia osAndaprescrisd de art. 873 si 874 din codul comer-cial, carI s'at citit in sedintd publicd de D.presedinte;

Véylênd si art. 60 din codul penal, ultimulaliniat.

Pentru aceste motive, in unire cu D. pro-curor, In numele legel:

Condamnd pe Abraham Craus, deveditculpabil pentru delictul de bancrutA fraudu-letsi, sd stea un an de ylile la inchisetre corec-tionald.

Sentinta se pronuntd cu dreptul de opositieapel conform legel.Datd si cititd in audientd publica la 27

Septembre 1890.No. 803.

Tribunalul Ia§T, sectia IIAstAdl fiind termenul pentru judecarea

apeluluI acut de inculpata Sura Cammerpacientele FrunzA i Malca Goldinberg con-tra hotdrirei judelul ocolului I Iasi, No. 119din 1890, si procedura de chemare gdsindu-se indeplinitd la apelul nominal s'ail presintatnumaI pacientele, iar inculpata a fost ab-sentd.

S'ail citit lucrArile din dosar.Pacientele Frunzd i Malca Goldinberg

sustin cd aii fost rèü maltratate de dire in-culpata i nefiind multämite cu cite 25 lelcat le-a acordat D. judecAtor, cer a li se a-corda cite o mind mai mare ea despdgubiri.

3814 MONITO UM, OM AL 19 Octombre 1890

D. procuror a corichis la respingerea am-belor apeluri.

Tribunalul,Avénd in vedere apelurile fäcute in termen

de dire inculpata Sura Cammer i pacienteleFrunzA. i Malca Goldinberg, contra hotArireijudelui ocolului I din Iasi;No. 119 din 1890:,

ln ce privescé apelul inculpatei :AvAnd in vedere cá inculpata de 0 che-

matA in regula nu se presintA astädl spre asustine i dovedi apelul ce a fAcut i prin

urmare apelul, nefiind intemeiat, catä a firespins;

In ce privesce apelurile pacientelor:AvAnd in vedere cA pacientele nu air do-

vedit cu nimic inaintea tribunalululafi cerut a dovedi c& li s'ar fi causat daunepentru sume mai marl de cAt acele acordatede judecAtorl de ocol i pe cart tribunalul legäsesce bine acpreciate ;

CA ast-fel fiind i acest apel catA a fi res-pins ca neintemeiat;

Pentru aceste motive, in unire cu conclu-siunile procuror, hotárasce :

Respinge ca neintemeiat apelul Wart deSura Cammer contra hotArirel judelul deocol I din Iaal cu No. 119 din 1890.

Respinge ca nedovedit apelul fficut deFrunzA i Malca Goldinberg contra aceleihotArirI pe care o confirmä in totul.

Cartea s'a pronuntat cu dreptul de opo-sitie pentru Sura Cammer.

DatA i cititA in aeclintA publica la 15 Sep-tembre 1890.

No. 397.

Tribunalul IalomitaAsupra apelulul fAcut de Ion Olteanu

Ion Morosanu contra cartel de judecatA cuNo. 105 din 1890, a D-luf jude al ocoluluiIalomita, prin care sunt condamnall la eke5 dile inchisóre fie-care, 2 lei portul cita-fielor si 100 lei despagubire civilA reclaman-tilor pentru faptele de furt i täinuire;

AscultAnd pe apelantul presinte in apa-rare, ai pe D. substitut in conclusiuni;

Avênd in vedere cA din procesul-verbaldrosat in causa de primarul comunei Milo-sesci si din instructiunea oralA urmatA adfin instantà se constatä cu suficientA cA ape-lantul Ion Olteanu a furat duoè o i trelcarlani al reclamantilor pe carl le-a dat a-pelantului Ion Morosanu pentru suma de lei10 ce datora acestuia, fapt care s'a confirmatde Morosanu adi in instantA;

Avênd in vedere cA prin comiterea acestuifapt apelantul Ion Olteanu se face pasibil depenalitatea prescrisA de art. 308 din codulpenal, a drui aplicatiune s'a fácut de D. judede ocol ai care se vede reprodus in cartea dejudecati apelata;

Ca ast-fel fiind, apelul fAcut de Ion 01-teanu se privesce ca nefundat;

Avênd in vedere cA apelantul Ion Moro-sanu i se imputa tAinuirea oilor furate deIon Olteanu;

Avênd in vedere cA de ai apelantul Ion Mo-rosanu recum5sce cA a primit de la Ion 01-teanu duoè ol i tree cArlani pentru suma de10 lei ce i se datora de acesta,ing din actele

dresate in causá si din instructiunea oralifAcutá adi inaintea tribunalului nu se con-statA cA apelantul Ion Morosanu a avut bun&sciintä cA oile primite de la Ion Olteanu suntprovenite din furt;

Ca ast-fel find, apelantului Ion Moroaanunu i se póte imputa faptul de tdinuire i ur-meaza a fi achitat in basa art. 10, al. 2 dinprocedura penala ;

Pentru aceste motive, in unire cu conclu-siunile D-lui substitut, in nurnele legel, ho-tärasce :

Respinge ca nefundat apelul Mart de IonOlteanu contra cArtel de judecata No. 105din 1890, a D-lui jude de ocol Iatomita, carese mantine in ce privesce pe numitul.

Admite apelul fAcut de 1ón Morosanu.ReformézA expusa carte de judecata In ce

'I privesce i achitA pe numitul de verl-ce pe-nalitate pentru faptul de tainuire ce i se im-putA.

Cartea se pronuntä cu dreptul de opositieprentru Ion Olteanu i cu recurs.

DatA i pronuntata in sedintä publica adi,12 Septembre 1890.

No. 625.

Tribunalul Prahova, seetia IITribunalul,Avênd in vedere actiunea publica deschisä

contra D-lor Gh. N. Munteanu, Uta Ion Pa-painog i Lazär Ion Ursu, pentru faptul pre-väçlut i penat de art. 310, al. H din codulpenal ;

AscultAnd pe D. procuror in conclusiuniinculpata presinte in cele ardtate ;Avênd in vedere procesul-verbal dresat in

cam& de comisarul politienesc al urbei Urlatiin diva de 25 Februarre 1890 ;

ConsiderAnd a din acest act si depuneritemartorilor audiall astädi in instantä resultAci inculpatul G. N. Munteanu a comis faptulde furt de vin prin spargerea pivnitel de lavia reclamantului A. Dräguldneseu, unde a sifost prins;

ConsiderAnd cA prin comiterea acestui faptnumitul G. N. Munteanu s'a Mart pasibil depenalitatea preväylutä de art. 310, al. Il dincodul penal, a cArui coprindere crtindu-se inin aedinta publicA de D. presedinte confine:

Art. 310. Se va pedepsi cu inchisöre de la3 anl pAnä la 5 si cu interdictiunea pe timpmärginit acela care va sävir0 veri-un furt incasurile urmAtóre:

Al. II. CAnd furtul s'a cornis prin efrac-tiune safi escaladare inteo cm& locuitA saùservind spre locuintä, sari in dependintele el,safi inteo curte inchisä ;

Avénd in vedere cA in favórea inculpatuluiG. N. Munteanu militéz& circumstante wu-rätóre prevNute de art. 60, al. VII din codulpenal ;

ConsiderAnd 'frisk in ce privesce pe incul-patil Uta Ion Papainog i Lazär Ion Ursu c&din aceleaal acte sus mentionate si din instruc-tiunea oral& urmat& in instant& nu resultdprobe de culpabilitste contra lor

CA asa, in basa art. 10, al. II din proce-dura penalA, urmézä a pronunta achitarea a-cestor duol inculpati pentru faptul imputat ;

Pentru aceste motive, de acord cu D. pro-curor, in virtutea legel, hotArasce:

CondamnA pe G. N. Munteanu, de fel dincomuna Ceptura, iar actualmente cii domici-liul necunoscut, la un an de dilte inchisórecorectionallt i interdictie pe acelaal timp.

AchitA pe Uta Ion Papainog i Lazar IonUrsu de .ieri-ce penalitate in acest proces.

Acéstá sentintA se pronuntli cu dreptul deopositie ai apel.

Datá citita in aedintä publica la 10 Sep-tembre 1890 in oraaul Ploesci.

No. 671.

Tribunalul TeleormanTribunalul,Asupra actiunel publice deschis& de D.

procuror local cu rechisitoriul No. 1.963 din4890, contra Mitranei Stefänescu i Lina Ni-culae Cirezaru, foste cu domiciliurile in Ro-siori-de-Vede, iar acum necunoscute, sub in-culpare cA aft comis delictul de furt, prevëdut

penal de art. 309, al. III din codul penal,in prejudiciul reclamantulut Anton Veneris ;

AscultAnd pe reclamant in pretentiunipe D. procuror in conclusiuni;

Avênd in vedere c& din actele aflate in do-sarul camel result& probe indestulAtóre deculpabilitatea inculpatelor pentru faptul cAfind servitóre cu simbrie la reclamentul Ve-neris, in diva de 17 Septembre 1889, spär-gênd un galantar, aii furat reclamantului 4märel de aur, a 25 lei una, i aù disparut ;

CA prin acest fapt inculpatele fAcutpasibile de penalitatea prescrig la art. 310,al. II, care s'a citit in audientä ;

Pentru aceste motive, fácênd i aplicatiu-nea art. 60, ultimul aliniat din codul penal,in neunire cu D. procuror, In virtutea legel,hotarasee :

CondamnA pe inculpatele Mitrana Sterá-nescu i Lina Niculae Cirezaru, romAne, ma-jóre, ser vitóre, foste cu domiciliurile in Ro-siori-de-Vede, iar acum necunoscute, la cAte3 luni de dile inchisdre corectionalA i sA plá-téseA reclamantului Anton Veneris lei 100despägubirl civile, plus Statului 2 lei portulactelor.

Acéstä sentintA este supus& opositiei 0 a-pelului, conform legel.

Dat& i pronuntatä in sedintä publica la17 Septembre 1890. No. 828.

---- Tribunal ul,Asupra actiunei penald intentatd de recla-

mantul N. C. Furculescu, din comuna Fur-culesci, cu suplica inregistratä la No. 8.145din 1890, contra lul Vasile Avram i FiraAvram, din comuna Lupul, lAnga Sibid,Transilvania, Ungaria, iar actualmente cudomiciliurile necunoscute, inculpatl pentrudelictul de calomnie,

AscultAnd pe reclamant in expunerea fap-tuluI i pe D. substitut in conclusiuni;

Avênd in vedere petitiunile scrise ale in-culpatilor Vasile Avram Fira Avram, pre-sentate astädi de reclamant, adresate unaprefecturel locale, legalisata la No. 4.802 din1890, 0 alta adresatA primAriel comunelFurculesci, inregistrata la No.265 din 1890;


Considerand ca numitil inculpatI, prinexpusele acte adresate oficierilor de politiejudiciarg, acusa pe reclamantul N. C. Furcu-lescu (IA batut, insultat ; ca le-ad dat dead mancz numal pesce stricat i alteletot tirnpirl cat ad fost servitori la dénsul,fapte cari, de ar fi adevArate, ar supune pereclamant la pedepse sad mAcar la ura saddispretul cetatenilor ;

Considerand dar ca tribunalul gasesce cafaptul imputat inculpatilor, asa cum s'a per-petrat, intrunesce tóte elementele delictululde calomnie, preval;lut i penat de art. 298din codul penal, ase ca nu mai necesita a seface verl-o instructiune prealabila, cum pre-tinde reclamantul, i deal dêniï, inculpatil,prin faptul acesta s'at tacut pasibili de pe-nalitatea prescrisä de citatul articol, al carultext s'a citit de D. presedinte in audientapublica ;

Pentru aceste motive, in neunire cu D.substitut, in virtutea legeI, hotarasce:

Condamna pe inculpatiI Vasile AvramFira Avram, din comuna Lupul, Transilvania,iar actualmente cu domiciliurile necunoscute,sa stea la inchisóre corectionalä pe timp deo Irma de çlile fie-care.

Presenta se pronuntA cu dreptul de oposi-tie i apel, conform legeI.

Data si pronuntatA in sedinta publica la12 Septembre 1890. No. 852.

Tribunalul,Asupra actiunel penalA deschisä de D. pro-

curor local prin rechisitoriul No. 1.160 din1889, contra luI Nae Ionescu din comunaTurnu-Mägurele, Mina Covarasl, cu domici-uni necunoscut, i Leonida Ianulis din co-muna Turnu Magurele, inculpap cel d'AntAidipentru delictul de furt, prevNut i penat deart. 53, al. II din codul penal ;

Ascultand pe inculpatul presinte in nega-tiunea faptuluI, pe advocatul sad in aparareafacutä i pe D. procuror in conclusiunl ;

Avênd in vedere ca din procesul-verbal.dresat de comisarul politieI orasulul Turnu -MAgurele in çliva de 8 Aprilie 1889 si dindepositiunile martorilor Marin Dumitru §arbusi Ion DragAnita, audiap astaçll inaintea tri-bunaluluI sub prestare de juramênt, conformart. 153 din procedure penala, se constatacA inculpatil Nae Ionescu 0 Mina Covarasl,primul In calitate de magazioner, iar secun-dul ca logofat la reclamantul L Zoref, ad luatpe sub ascuns maI mult grad din graul stil-panulul lor, reclamantul I. Zoref, ce'l sosisecu trenul in çliva de 5 Aprilie 1889 din Ro-siori-de-Vede;

Considerand dar cA numitii inculpap prinfaptul acesta ad comis delictul de furt i prinurmare s'ati facut pasibill de penalitateaprescrisä de art. 309, al. III din codul penal,al cArui text s'a citit de D. presedinte in au-dienta publica;

AWnd in vedere ca, in ee privesce pe in-culpatul Leonida Ianulis, din expusele actenu se constata cil el ar fi comis delictul detainuire ce i se imputa ;

CA asa fiind, tribunalul, in lipsa de probesuficiente de culpabilitate i in basa art. 10

din procedure penalA, urmézA a pronuntaachitarea.

Pentru aceste motive, in neunire in partecu D. procuror, in virtutea legeI, hotarasce :

Condamna pe inculpatil Nae Ionescu, ma-gazioner, din Turnu-Magurele si Mina Cove-rasi, cu domiciliul necunoscut, sA stea la in-chisóre corectionalä pe timp de 3 lunI de çlilefie-care si sA platésca amendA in folosul fis-culuI leI100 fie care, cu aplicatiunea art. 28din codul penal in cas de insolvabilitate.

Achita pe Leonida Ianulis, din comunaTurnu-Magurele, de orI-ce penalitate saddespagubirl civile in acest proces.

Presenta sentinta se pronuntii cu dreptulde opositiune i apel, conform legel.

Data si pronuntata in sedintA publica la24 Septembre 1890. No. 865.

EXTRACT DE DECISIUNE

Tribunalul Ilfov, seetia comerclaliiPrin sentinta No. 892,datä in procesul de

validarea poprirel fAcutä de Ilie Alexandrescuin mAnile societateI de asigurare Nationalepe sumele de ban! ce are a respunde D. AlexeDimitracopolu, s'a decis :

Validéza poprirea efectuatA de portarelultribunalulul Ilfov, cu procesul-verbal din 15Noembre 1888, dupe cererea D-lul Ilie Ale-xandrescu, in mänile directiunel generale asocietätel de asigurare Nationale pe sumade 3.110 lei', 80 haul, ce numita societatedebitéze ca despagubirI de incendid D-luiAlexe Dimitracopolu debitorul D-lui IlieAlexandrescu cu suma de 3.849 lel.

Condemna pe Alexe Dimitracopolu, debi-torul principal, a plati reclamantuluI Ilie Ale-xandrescu 50 lel cheltuell, osebit taxeletimbrele portareilor.

Sentinta este supusa apelulul conform le-gel, fiind Marta aplicatia art. 1 51 din pro-cedure civila.

Data i citita to edinta publica la 24 Sep-tembre 1890.

No. 11.130. 1890, Octombre 16.

Primul-prerdInte al tribunalulul IlfovD. G. Niculescu, prin petitia registrata la

No. 3.089 din 13 Februarie a. c., a cerut li-berarea garantiel ipotecare ce a depus pentrnpostul de portarel ocupat la acest tribunal;se publica spre cunoscinta generala a acelor cevor avea veri-o pretentiune de ori-ce naturaasupra acesteI garantil, de a se presinta laacest tribunal in termen de 6 luni de çlile,calculate de la acésta publicatiune, cu recla-matiunile lor ; cad' dupe expirarea acestultermen se va libera garantia numituluI 0 nuse va mai primi niel un fel de reclamatiune.

No. 6.762.

Se publicA spre generala cunoscinta cA ori-cine ar avea verl-o pretentiune asupra garan-tier depusi de D. Sóre Oprea pentru postulde grefier ce a fost incredintat D-lui T. Pe-trescu pe langa acest tribunal, sectia III ci-vilo-corectionala, sA se presinte in termen desése lunl de vile de la publicarea acestuI anun-

cid in Monitorul oficial cu cerere in regulala acest tribunal; cunoscAnd ca, dupe expire-rea acestuI terrnen, garantia se va libera D-luiSire Oprea i orlce cerere nu va mai fi ti-nuta in semi.

No. 20.193. 1890, Octombre 13.

Extract din procura No., 431 de la 5 (17) Sep-tembre 1890, care s'a dat de societatea generallde asigurare Dacia-Romilnia" D-luI Themis-toeli Sp. Valsamaki din Bechet, depusrt la onor.tribunal de Dolj.

1 . A primi oferte de asigurare pentruramura de incendid, grindina i viata.

Politele respective se vor emite de direc-puma generalA.

2. A incase creantele societäteI din ori-ceramurä, trimise spre acest scop de directiu-ne, prevAçlêndu-le cu stampila societateI,punénd data plater'. Chitantele manuscrise nusunt recunoscute de societate.

In momentul dauneI, agentul nu va puteaprimi premid.

3. In casuri de dauna, a ordona sad a o-pri evacuarea incaperilor amenintate si a luain pastrare registrele daunatuluI.

4. A revisui obiectele asigurate, a anulaasigurari, conform conditiunilor de asigurare.

Tóte aceste cu restrictiunile prevélute inprocure depusa la tribunal si transcrig inregistrul destinat pentru acésta.

Direetiunea generalit a societateI generale deasigurare Dacia-Romania din Buourescl.

ACT DE REVOCARE

Subsemnata, directiune generala a societa-tel generale de asigurare Dacia-Romdnia ,declara ca insarcinarea data D-lui I. D. Cer-nitescu, din Bechet, judetul Dolj, a incetatcu çllua de 28 August (9 Septembre) 1890,0 procure No. 278 ce i s'a dat, transcrisa latribunalul Dolj la 6 (18) Martie 1889, este

ramane revocatä pentru tot-d'a-una.Direcliunea generalK a sooietà(eI generale de a-

sigurare Dacia-ROmittia din Bucuresd.No. 583. 5 (17) Septembre 1890.

ANUNCIURI ADMINISTRATIVE

Primärla CralovaLa 31 Decembre 1890 expirand termenul

antreprisel urmAtórelor veniturl comunale,insi

a) Taxa asupra bAuturilor spirtóse, actual-mente data in antreprisA cu suma anuali delei 235.103 ;

b) Taxa asupra colonialelor, idem, idem, cusuma de lei 90.001 ;

c) Taxa asupra cotituluI vaselor cu bauturlspirtóse, idem cu suma de lei 1.100 ;

d) Tax a asupra vinprei vitelor i bAuturi-lor spirtóse in térgul de sAptamanA, precumsi a ambulantilor ce And in acelasl tArg, idemcu suma de lel 16.700 ;

e) Taxa abatórelor, idem cu suma de lel20.910 ;

Taxa asupra jugAritulul vitelor, cornpueldin vechile i nouile creatiunl, idem cu sumade lei 120.000 ;

3816 MONITORUL OFICIAL 19 Octombre

g) Taxa cântAritulut, care actualmente seincasézá prin perceptorul comunal ;

Urmând a se da din noii in antreprisi peun period de 5 ant, inceput de la 1 lanuarie1891, i pe basa conditiunilor cart se pot ve-dea de amatori in ort-ce di de lucru in biu-roul secretariatulul primäriel ;

PrimAria aduce printr'acésta la cunoscintageneralA cA licitatiele se vor line in sala pri-mAriel in diva de 8 Noembre 1890, orele 12din di, când amatoril se pot presinta spre alua parte la concurentA, pregAtill find de ga-rantiT provisoril echivalent cu a decea partedin preturile antrepriselor periodulul actual

anume arAtate mat sus.No. 5.592. 1890, Septembre 27.

Prefectura judetulul Muscel

Tineril 1On, fiul Plunel sin Stancu Dumi-tru, tatil nesciut; Gheorghe, Mariel Stan -cu Botolosi, tatAl nesciut, ambit emancipatt

nAscull in comuna Hârtiesci; Dumitru

Burcea, fiul lui Burcea Rudaru si al Mariel,näseut in comuna Jupânesci, i 1ón Barbu,flu! lut I. Anca Veduva si al Joitel, decedatA,din disa comunA Jupânesci; cei trel d'Anteiùurmând a concura la tragerea sortulut claselanulut 1891, iar cel de al patrulea amânatde consiliul de revisie al clasel anulul 1889pentru anul 1891, si hind dispärull de malmultl ant din acele comune; sunt rugate tóteautoritAtile administrative din térA urmA-réscA inscrie acolo unde se vor gäsidomicilia tï.

No. 5.477. 1890, Octombre 15.

ANUNCIURI PARTICULARE

Ci ubsemnatul, Hers Leib Solomovicl, absol-13 vent al liceulul din Botosant, declar cd deastAdi inainte me numesc i semnez HermannSolomovicl.

.11-eq Leib Solomovici.Ia§1, 1890, Octombre 14.

MLNISTERUL DE INTERNE

Dlrectiunea general& a MonitoruluI off-dal §1 Imprimeriet Statulut

Se aduce la cunoscinta celor cL P5sed co-lectia Monitorultii oficial pe anul 1888-89el la depositul imprimatelor acestet directiunlse aflA de vindare tabla de materil a pArtet ofi-ciale a acelut an, cu pretul de 50 ban! exem-plarul.

INSCIINTARE

Fac cunoscut prin acesta spre sciinta gene-ralA cA' de si in actul metí de nascere suntbotezat cu numele de ,*ce Naiman Maer,Ins& me numesc din mica copilArie cu numelede David Meller; ast-fel dar me voiè numisemna i in viitor tot cu numele de DavidMeller.

David Melter.Bucurescl, 17 Octombre 1890.

CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCICOTA OFICIALA A BURSEI PE 11)IUA DE 18 (30) Octombre 1890

EFECTEes

Tsa.0.Q

ei

SCADENTA

CUPONELOR

OFERITE CERUTE INCHEIATEcu -

baM gatacu

termencu

ban! gatacu

termencu

banl gatecu

termen

Imprumuturl de Stet RomanoRentA perpetuA

amortibila..Obligatiumle eailor ferate rem. (cony. Schuldversehreibung)de Stat (convertite rurale)

Obligatiunile easel pensiunilor, a 300 let

Imprumuturi de oraseObligatiunl ale comunel Bucurescl 1883

. . . 1884. 1890 . .

,. . eu losurl a 2dIel . .

Imprumuturi de encletitIScrisurI funciare rurale

. ,

. , urbane Bucureect.,

. . .

. , Test .....

5q050/o40/o50/o60/0

10

500bolo5,10

70/050/070/06°/05°/050/0

AprilieOctombre...AprilieOctombre ..IanuarieIulielunieDecembreMaitiNoembreMaidNoembre

lanuarieIulieMaidNoembrelunieDecembreLa tragere

IanuarieIulieIanuarieIulieIanuarielulieIanuarieIulielanuarielulielanuarielulie

104'/409'/888

103277

96,4

973/070

103°l21001/.103041039884

1422343370

122

10199,487314

1020/,274

961/2

971-Is65

1031/99.9g103,41020/,97/4831/2

___

_

11o17341365

.119

_

_

_

__

1420

Actiunl

Bence nationalA a RomanielSocietatea de asigurare Dacia-Romania

. . Nationale, reasigurare

, romana de constructiuni si lucrerl publice ., de baealt ertificia, pentru iabricarea hartiel

Bence Romaniei

Ultimdivdi.

VALÓREAI NOMINALA82.153512155

27,50

10

500 let Intreg vers.200 . .. .200 ,200250 .250 ,100 ,200 ,

MONETE OFERITE CERUTE INCHEIATE

SCHIMB CURSULcubank' gata

cutermen

cubard gata

cutermen

Csbent gata

cutermen

NapoleonulGalbenul austriaeCorona germane (marca)Lira sterlinaLira otomantiImperialul rusescFlorinul austriac de hartioRuble de !Artie

__

Londra . . . cek. . 3 turd

Pailis . . . cek. 3 hint

FrAcia . . . cek. . 3 tun!

Vi.ena . . . cek,. . . 3 lunl, nap. (seurt)

Berlin . . cek. . 3 luni

GeLania . . cek. . 3 hinl

Anisterdam . 3 lunlPetersburg . 3 tuftBelgia . . 3 1.wal

. . . . (scurt)Elvetia . . 3 tun!Italia . . . 3 lunl

25.281/o

-271/225-24.98%

100.05-99.97%99.25-15

2.200/c,/02.17%47

124.05-124122.50-45

99.05

Aur contra ar int (agiul)

CEREALE Greutateatn libre

OFERITE CEIMTE INCHEIATE

hectolitrul 100 kilo hectolitrul 100 kilo hectolitrul '100kilo1

Grid .

PorumbSecardOyezOrzRapitAFasole

I

SCOMPTURI Bence nationalA I ecompto i avansurl pe deposite de efeete sad lingourl

AVANSURI Casa de Depunert si Consemnatiunl: avansurl pe deposite de efecte

55144%

IMPRIMERIA STATULUL DIRECTOR GENERAL, ALEXANDRU GEL CANTACUZINO

No. 162 LYN EXEMPLAR 25 BANI Vineri 19 (31) Octombre 1890 ... · No. 162 LYN EXEMPLAR 25 BANI...

Documents

Transcript of No. 162 LYN EXEMPLAR 25 BANI Vineri 19 (31) Octombre 1890 ... · No. 162 LYN EXEMPLAR 25 BANI...