nn sseerrvviicciiuull lleeggiiii [[ii aall cceett ... · apropierii de divinitate, Biserica,...

Editorial

ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckkPOLI}IA ROMÂN~ - COPERTA I

BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL POLI}IEI ROMÂNE

ANUL XV I I • NR . 1 ( 8 11 ) • 1 6 I ANUAR I E 2 006 • 2 4 PAG IN I • 1 , 5 0 L E I

Din sumar:

Valori de patrimoniusalvate din mâinile

trafican]ilor Spa]iul sacru al ru g`ciunii, al

apropierii de divinitate, Biserica,repre zint`, din nefericire, pentruunii, doar un simplu loc deaprovizionare.

Poli]i[tii - Mo[ Cr`ciun

Stop mitei[i corup]iei!

Unul dintre obiectivelepoliticii manageriale promovatede conducerea InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Române esteacela de a eradica corup]ia înrândul cadrelor institu]iei.

Investi]ie de sufletPentru câteva ore pis-

toalele, bastoanele, tom fele,c`tu[ele, cu ]itele [i sta]iile decomunicare s-au trans formatdin echipamente de men -]inere a l ini[tii [i ordiniipublice în „juc`rii exotice“.

Copii disp`ru]i de la domiciliu

„R`zboiul“s`rb`torilor de iarn`

Momentul certitudinilor la Institutul

de Criminalistic`

Pentru cine nu a putut participa la analizaactivit`]ii Poli]iei Rom#ne \n anul 2005, mi separe firesc s` prezent`m c#teva dintre princi-palele coordonate ale evolu]iei acesteia. |nacest sens, nu numai dorin]a de informarereal`, nedistorsionat` a cititorilor m-a deter-minat s` abordez acest subiect, ci [i, de ce s`nu o recunosc?, favoarea dublat` de bucuriade a vorbi despre o sum` de realiz`ri perce-pute [i recunoscute ca atare, nu numai \nplan intern, ci [i \n cel extern.

Rezultate care cuprind priceperea,preg`tirea, profesionalismul [i respectul pen-tru cet`]ean dovedite de c`tre poli]i[ti. {i mai\nglobeaz` acest trend pozitiv tenacitatea cucare conducerea institu]iei a urm`rit

\ndeplinirea obiectivelor stabilite. {i mai aleseforturi. Uneori, chiar sacrificii din parteapoli]istului rom#n onest [i dedicat profesiei.

Iat` numai c#teva dintre aspectele care aucondus la aprecierea, realist` [i pertinent`, c`„...rezultatele activit`]ii Poli]iei Rom#ne con-tureaz` anul 2005 ca fiind cel mai importantdin ultimii ani, datorit` schimb`rilor radicale\n plan conceptual, organizatoric [i ac]ional,care au orientat managementul poli]ienescspre nevoile societ`]ii [i folosirea mai efi-cient` a resurselor pentru atingerea stan-dardelor unei poli]ii moderne, europene“.

C` este a[a, o dovede[te [i sondajul efec-tuat de Gallup International, ale c`rui date aueviden]iat faptul c` reforma Poli]iei este cea

mai apreciat` de c`tre cet`]eni din punctul devedere al credibilit`]ii (locul 1 cu peste 50 lasut`), fiind considerat`, totodat`, institu]ia cucel mai ridicat grad de transparen]` \n spec-trul institu]ional intern.

�2005. Un an al eforturilor recunoscute.

2005. Un an al rezultatelor apreciate la va -loarea lor real`.

2006. Anul cu \nc`rc`tura de a[teptarecea mai mare. 2006. Anul confirm`rilor. 2006.Anul la finele c`ruia, analiz#ndu-ne din nouactivitatea s` ne putem bucura, s` ne putemm#ndri, s` ne putem felicita c` suntempoli]i[ti europeni.

NNiiccuu[[oorr DDUULLGGHHEERRUU

Ritmul [i dinamica schimb`rilor benefice

LLLLaaaa ddddaaaattttoooorrrriiiieeee,,,, \\\\nnnn sssseeeerrrrvvvviiiicccciiiiuuuulllllllleeeeggggiiii iiii [[[[iiii aaaallll cccceeeetttt `]]]]eeeennnniiii lllloooorrrr

EEEEvvvvaaaa llll uuuuaaaa rrrr eeee aaaa aaaa cccc tttt iiii vvvv iiii tttt qqqq ]]]] iiii iiii PPPPoooo llll iiii ]]]] iiii eeee iiiiRRRRoooommmmâââânnnneeee îîîî nnnn aaaannnnuuuu llll 2222 0000 00005555

Pag. 9

Pag. 11

Pag. 12

Pag. 15

Pag. 14

Pag. 2-5

FFoottoo:: VV.. AArrsseennee

Pag. 10

Pag. 19

Managementulpoli]ienesc c`trenevoile societ`]iiRezultatele activit`]ii Poli]iei Române

contureaz` anul 2005 ca fiind cel maiimportant din ultimii, datorit`schimb`rilor radicale în plan conceptual,organizatoric [i ac]ional, care au orientatmanagementul poli]ienesc c`tre nevoilesociet`]ii [i folosirea mai eficient` aresurselor, pentru atingerea standardelorunei poli]ii moderne, europene.

Politicile manageriale [i de ac]iuneimplementate în aceast` perioad` s-aurealizat în cadrul unui amplu proces deauditare a sistemului organiza]ional [iinstitu]ional al Poli]iei Române, folosindu-se [i expertiza institu]iilor de aplicare alegii din spa]iul european pentru asigu-rarea respect`rii calendarului de aderarela Uniunea European`.

Strategia de modernizare s-a imple-mentat prin promovarea unei politici

manageriale, ce a vizat: eurocon-formizarea legislativ`, eficientizarea [imodernizarea managementului poli -]ienesc, reorganizarea institu]ional`,modernizarea managementului resur -selor umane, dezvoltarea cooper`riina]ionale, regionale [i europene, combat-erea criminalit`]ii, dezvoltarea capacit`]iitehnico-operative, prevenirea crimi-nalit`]ii, transparen]` [i apropiere decomunitate.

Pentru sus]inerea întregului procesde reform`, unul dintre obiectivele prior-itare ale anului 2005 l-a reprezentatcrearea unei culturi organiza]ionale, printrecerea de la conceptul de[ef/comandant la conceptul de managersus]inut de structuri de monitorizare [ide analiz` a informa]iilor la nivel central[i teritorial pentru implementarea man-agementului poli]ienesc pe baz` de infor-ma]ii („intelligence led- policing”) [i deun sistem de evaluare ce are la baz` [ipercep]ia popula]iei cu privire la serviciulpoli]ienesc [i percep]ia managementuluiîn rândul poli]i[tilor. Responsabilit`]ilenoilor concepte manageriale au fostîncredin]ate ofi]erilor care au ocupat princoncurs sau examen cele 681 func]ii deconducere devenite vacante ca urmare aeliber`rilor din func]ii pentru manage-ment defectuos sau pension`ri.

Acest nou sistem a fost apreciat [i dec`tre expertul UE dl. Byron Davies, cuocazia vizitei de evaluare pe capitolul 24J.A.I., din luna iunie 2005, care a precizatc` „„PPoollii]]iiaa RRoommâânn` aa iinnttrroodduuss uunn pprroocceessddee sseelleecc]]iiee ddeemmooccrraattiicc ppeennttrruu ffuunncc]]iiiillee ddeeccoonndduucceerree,, ccaarree aa dduuss llaa aalleeggeerreeaa uunnoorrmmaannaaggeerrii iinnddeeppeennddeenn]]ii [[ii mmaaii ttiinneerrii””. Înprezent, media de vârst` a ofi]erilor careocup` func]ii de conducere în Poli]ia

Român` este de 43 ani, fa]` de 45 ani în2004.

Conceptul de reorganizare insti -tu]ional`, bazat pe „Best European Prac-tices”, a condus la restructurarea IGPRpe trei paliere principale de combatere afenomenului infrac]ional, coordonatedirect de c`tre adjunc]ii inspectoruluigeneral: Siguran]` Public`; InvestigareaCriminalit`]ii [i Combaterea Crimi-nalit`]ii Organizate, toate sus]inute destructuri de investigare tehnico-[tiin]ific`, de cercetare a fenomenuluiinfrac]ional, de analiza informa]iilor [ifinanciar-logistice. Procesul de reformìnstitu]ional` a avut ca rezultate reduc-erea func]iilor din cadrul IGPR cu 37,13%(în prezent 1.478 poli]i[ti), reducereafunc]iilor de conducere din aparatul cen-tral cu 37,7% (de la 228 la 142), desfi-in]area a 76 func]ii de conducere la nivelteritorial (adjunc]i [efi inspectorate,adjunc]i [efi poli]ii municipale, [efi ser-vicii [i [efi birou), redistribuirea a 1662func]ii neoperative (conduc`tori auto,mai[tri [i agen]i care deserveau în popotesau G.A.Z., gestionari) c`tre structurioperative, sporirea efectivelor de combat-

ere a criminalit`]ii organizate la nivelna]ional cu 77% (de la 1198 la 2112) [isuplimentarea efectivelor de ordine pub-lic` cu 2177 func]ii, din care 217 la poli]iade proximitate [i a Poli]iei Rutiere cu 123func]ii.

Reforma sistemului de înv`]`mânt aredus durata de [colarizare de la 21 lunila 18 luni [i a crescut perioada de prac-tic`, în prezent aceasta fiind de nou` luni(50%). Fa]` de anul 2004 deficitul depoli]i[ti s-a redus cu 20%, urmând ca aces-ta s` se reduc` în cursul anului 2006 cuînc` 50%, prin ocuparea a 2260 posturivacante. De remarcat este cre[terea cu55% a num`rului femeilor poli]ist, înprezent acestea reprezentând 8% (3661)din totalul personalului, procent cores -punz`tor standardelor UE. Ca urmare acre[terii exigen]ei în procesul de selec]ie[i la nivelul probelor de concurs, 35% dinagen]ii încadra]i direct din surs` externàu studii superioare absolvite.

Totu[i, în acest an, managementulresurselor umane a cunoscut o etap` difi-cil` reprezentat` de pierderile masive depersonal, respectiv 4055 poli]i[ti din care:3259 prin pensionare [i 796 prin transferla alte structuri ale ministerului.““AAccuummeexxiisstt` oo aattiittuuddiinnee ppoozziittiivv` pprriivviinndd ccooooppeerr--aarreeaa ppoollii]]iieenneeaasscc` îînn RRoommâânniiaa.. ((......)) MMaaiimmuulltt,, eexxiisstt` uunn ddiiaalloogg aauutteennttiicc [[ii oo ccoooo --ppeerraarree îînnttrree ttooaattee aaggeenn]]iiiillee iimmppoorrttaannttee ddeeaapplliiccaarree aa lleeggiiii”” (iulie 2005, Raportul dePeer-Review).

Poli]ia Român` [i-a reevaluat sistemulrela]ional [i a încheiat 52 de protocoalede colaborare care au vizat: dezvoltareafluxului de informa]ii prin inter-conectarea la bazele de date; derularea deac]iuni complexe în domeniul economico-financiar, în special cu A.N.A.F., A.N.V. [iGarda Financiar`; asigurarea schimbuluide date operative; realizarea de analizecomune [i promovarea sistemului de

task-force. Proiectele REFLEX, privindcombaterea traficului de persoane [imigra]iei [i TRIDENT, privind combat-erea criminalit`]ii transfrontaliere, încare ac]ioneaz` în comun, speciali[ti aiPoli]iei Române, serviciilor de informa]ii,ai Ministerului Public [i IGPF [i-audovedit utilitatea [i eficien]a prin rezul-tatele ob]inute, beneficiind de suportullogistic [i financiar al parteneriloreuropeni.

Priorit`]ile Poli]iei Române în politicade cooperare interna]ional` au vizatcunoa[terea intereselor UE [i reevalu-area activit`]ilor, prin prisma ac]iunilor [ipoliticilor pre[edin]iei Marii Britanii [i aviitoarei pre[edin]ii a Austriei, cu impli-ca]iile acestora în zona Balcanic` [i aM`rii Negre [i intensificarea cooper`riipoli]iene[ti pentru combaterea crimi-nalit`]ii transna]ionale regionale [i acriminalit`]ii comise de cet`]enii românipe teritoriul altor state europene.

Atragerea [i valorificarea de fonduri [icooptarea speciali[tilor europeni pentruridicarea standardelor profesionale alepoli]i[tilor români, a constituit unul din-tre principalii vectori ai politicii de coop-

erare, procentul de accesare al acestorafiind de 100%. În anul 2005, Poli]iaRomân` a beneficiat de fonduri Phare învaloare de 10.074.125 Euro [i de sprijin încadrul unor proiecte bilaterale cu MareaBritanie, Germania, Olanda, SUA [iElve]ia în valoare total` de 1.325.051Euro. Pentru proiectele depuse deja laComisia European` se estimeaz` alo-carea unei sume de minimum 6.500.000Euro, iar în baza Memorandumului deÎn]elegere încheiat între GuvernulRomâniei [i Guvernele Olandei [i Elve]ieiau fost aprobate pentru IGPR proiecte învaloare de 1.680.000 Euro.

Combaterea centrelor de

greutate ale marii criminalit`]i

Din analizele fenomenului crimi-nalit`]ii a rezultat o tendin]` de combat-ere a centrelor de greutate ale marii crim-inalit`]i economico-financiare, reflectat`în diminuarea economiei subterane [iasigurarea unui mediu de afaceri eficient[i curat [i un control real al marii crimi-nalit`]i organizate orientat pe calitate [ifinalitate ac]ional`. Sfera micii crimi-nalit`]i continu` s` fie marcat` de un trendcresc`tor al infrac]ionalit`]ii stradale, carea debutat în urm` cu trei ani.

Prejudiciul total cauzat avutului public[i privat prin s`vâr[irea de infrac]iuni,este de 29.113 miliarde lei echivalentul a809 milioane Euro, fiind recuperate peste5.834 miliarde lei, echivalentul a 162 mi -lioane Euro.

Unit`]ile de poli]ie specializate încombaterea marii criminalit`]i, sub direc-

ta supraveghere [i îndrumare a parche-telor, au desf`[urat multiple activit`]i deconstatare [i cercetare penal` în 4.935dosare penale, având ca obiect s`vâr[ireaa 8.705 infrac]iuni, în care au fost impli-cate 7.767 persoane. Cazuistica a relevatproducerea unui prejudiciu extrem desemnificativ, de 21.719 miliarde lei,echivalentul a peste 603 milioane euro,prin s`vâr[irea infrac]iunilor la Legeanr.508/2004.

Rezultatele ob]inute de Poli]iaRomân` în combaterea marii criminalit`]ise reflect` într-o finalitate judiciar` pozi-tiv`, statistica Ministerului Public –D.I.I.C.O.T. eviden]iind în noiembrie2005, solu]ionarea a 5.335 dosare, pentrucare s-au întocmit 900 rechizitorii, fiindtrimise în judecat` 1.724 persoane.

Politica de ac]iune promovat` pentruprevenirea [i combaterea marii crimi-nalit`]i a constat în abordarea cazuisticiipe baza conceptului de antrepriz` crimi-nal`, dezvoltarea cooper`rii cu institu]iilena]ionale de aplicare a legii, regionale [ieuropene. În paralel s-a opera]ionalizatprogramul de protec]ie a martorilor [i s-au dezvoltat capacit`]ile de analiz` ainforma]iilor.

Identificareagrupurilor criminale

organizateÎn prezent, structurile de combatere a

crimei organizate desf`[oar` ac]iuni decooperare interna]ional` în cazuri con-crete, cu structuri similare din Olanda,Anglia, Germania, Austria, Italia,Ungaria, Bulgaria [i Republica Moldova,ce fac obiectul a 19 dosare penale com-plexe. Totodat`, au fost desf`[urate 97întâlniri [i 57 ac]iuni organizate cureprezentan]i ai FBI, Secret Service, cu10 poli]ii na]ionale din Europa, UNDCP,SPOC (Stability-pact) [i ICMPD (Progra-mul pentru combaterea migra]iei).“((......)) ||nnooppiinniiaa eexxppeerrttuulluuii ((DD..GG..CC..CC..OO..--nn..nn)) eesstteecceeaa mmaaii pprrooggrreessiivv` [[ii ddiinnaammiicc` aarrmm` aaPPoollii]]iieeii RRoommâânnee.. ÎÎnn cciiuuddaa ccoonnssttrrâânnggeerriilloorrffiinnaanncciiaarree iimmppuussee îînn uullttiimmiiii aannii,, aacceeaassttaa aarreeuu[[iitt ss`--[[ii îîmmbbuunn`tt`]]eeaasscc` mmeettooddeelleeiinnvveessttiiggaattiivvee [[ii ss` ddeezzvvoollttee nnooii ssiisstteemmee..””(iulie 2005, Raportul de Peer-Review).

Activitatea de combatere criminalit`]iiorganizate a fost orientat` în acest anpentru identificarea grupurilor organizateîn condi]iile Legii nr.39/2003, reu[indu-se o cre[tere cu 50% a num`rului dedosare din aceast` categorie declinate laDIICOT.

De asemenea, se remarc` o cre[terecu 32 % a persoanelor cercetate în starede re]inere sau arest preventiv, ceea cedemonstreaz` c` s-a ac]ionat cu prioritatepentru identificarea liderilor re]elelorcriminale [i infrac]iunilor complexe decrim` organizat`. „„……AAccttiivviittaatteeaa ddee ccoomm--bbaatteerree aa ttrraaffiiccuulluuii ddee ffiiiinn]]ee uummaannee [[iiaarreessttaarreeaa oorrggaanniizzaattoorriilloorr aacceessttuuii ggeenn ddeeaaccttiivviittaattee aauu ffoosstt ppâânn` îînn aacceesstt mmoommeennttîînnddeepplliinnttee ccuu ssuucccceess”” (decembrie 2005,Raportul de Peer-Review).

Iat` doar c#teva dintre rezultatelepozitive ob]inute în combat erea crimi-nalit`]ii organizate:� infrac]iunile criminalit`]ii informaticeînregistreaz` o cre[tere de 90%; � infrac]iunile de sp`lare de bani în sferacrimei organizate înregistreaz` o amplifi-care cu 43,48% a num`rului persoanelorînvi nuite/inculpate; � traficul cu fiin]e umane: num`rul de2077 (+4,63%) fapte descoperite [i identi-ficarea a 211 re]ele ce ac]ionau pe rutelede tranzit [i ]`rile de destina]ie din spa]iuleuropean;� infrac]iunile de fals de moned`, c`r]i decredit [i cecuri de c`l`torie cresc cu 22%.

ccoonnttiinnuuaarree \\nn ppaaggiinnaa 44

IIaatt` cc##tteevvaa ddiinnttrree ooppiinniiiillee eexxpprriimmaattee\\nn ccaaddrruull aaccttiivviitt`]]iiii ddee eevvaalluuaarree aa PPoollii]]iieeiiRRoomm##nnee ppee aannuull 22000055 ddee cc`ttrree \\nnaall]]iiii ooffii--cciiaallii pprreezzeenn]]ii llaa eevveenniimmeenntt::

Domnul Traian B`sescu -pre[edintele Rom#niei

„Este pentru prima dat` când un mi -nistru reu[e[te s`-[i impun` conceptul

de modernizare [i g`se[te oameniipotrivi]i s` fac` acest lucru. A fost anul încare Poli]ia a înregistrat progrese rapi-de, atât în modul de ac]iune cât [i în ceeace prive[te organizarea. V` felicit pentrurapiditatea cu care un sistem atât demare a absorbit un program de reform`rapid“.

„Cu to]ii avem un singur [ef -cet`]eanul. Este necesar ca poli]i[tii s`se apropie mai mult de cet`]eni [i s`

manifeste mai mult` solicitudine, pentruca aceast` institu]ie s` devin` una euro-pean`“.

„Am remarcat sinceritatea cu care afost întocmit bilan]ul, precum [i corecti-tudinea [i aprecierile realiste cu careeste prezentat` activitatea acestei insti-tu]ii. Am remarcat, de asemenea, grijamanifestat` de conducerea Poli]ieina]ionale pentru îndeplinirea standarde-lor [i reco man d`rilor europene.“

„Apreciez pozitiv ini]iativa Poli]ieiRomâne de a introduce sistemul desupraveghere video [i monitorizare atraficului pe D.N.1, ceea ce a condus lasc`derea num`rului de accidenterutiere.“

„Crima organizat` este o prioritate,indiferent dac` discut`m de sp`lare debani, trafic de fiin]e umane sau crimina -litate informatic`. De asemenea, luptaîmpotriva traficului de droguri este o pri-oritate a Poli]iei na]ionale“.

„V` cer, cu toat` convingerea, s` v`face]i datoria fa]` de lege [i de cet`]ean[i s` aplica]i legea indiferent de aparte-nen]a politic` a celor care o încalc`.“

Domnul C`lin Popescu-T`riceanu - prim-ministrual Guvernului Rom#niei

„F`r` îndoial` c` anul 2005 a fost celîn care au fost înregistrate o serie de suc-cese, [i pentru asta doresc s` v` felicit.Succesele se înregistreaz` în luptaîmpotriva marii criminalit`]i, a traficuluide droguri, precum [i în gestionareasitua]iilor de criz` precum inunda]ii,calamit`]i etc.“

„De asemenea, vreau s` subliniezcontribu]ia Poli]iei la ceea ce a însemnatcre[terea încas`rilor de la agen]ii eco-nomici, precum [i a celor provenite dintaxele vamale.“

„Trebuie spus c` nu doar constrân-gerile europene trebuie s` ne îndreptespre schimbarea mentalit`]ii [i a atitu-dinii. Poli]istul joac` un rol cheie înap`rarea statului de drept [i aplicarealegii. {tiu c` nu exist` problemedeosebite, din punctul de vedere alInspectoratului General al Poli]ieiRomâne, în ceea ce prive[te îndeplinireaangajamentelor pe care ni le-am asumatpentru integrarea european`.“

Domnul Vasile Blaga - ministrul Administra]iei

[i Internelor

„Domnul inspector general nu aexagerat atunci când a afirmat c` activi-tatea desf`[urat` de Poli]ia na]ional` în2005 a f`cut ca acest an s` fie cel maiimportant din ultimii 15, [i asta datorit`schimb`rilor radicale în plan conceptual,organizatoric [i ac]ional.“

„De altfel, toate politicile manageri-ale [i de ac]iune implementate în aceast`perioad` s-au realizat în cadrul ampluluiproces al sistemului organiza]ional [ifunc]ional al Poli]iei Române, urmând s`fie îndeplinite, pas cu pas, toate criteriilede aderare.“

-- CCoonnttiinnuuaarree \\nn ppaaggiinnaa 33 --

cyan magenta yellow lack cyan magenta yellow lack

Director onorificChestor Dan-Valentin F`tuloiu

Colegiul [tiin]ificChestor Bujor FlorescuComisar-[ef Gabriel }îruComisar-[ef Mircia Toderic`Comisar Cornel Gabriel CiocoiuSubcomisar Lauren]iu Mircea Sobu

IInnaa BB~~LLAANN,, VViioorreell TTUURRCCUU{{,, RRooxxaannaa GGHHEEOORRGGHHIIUU--PPAAPP,, LLeennaa MMIITTRROOII,,

AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE,, MMaarriiuuss TTOOMMAA,, ((rreeddaaccttoorrii));;

MMaarriiuuss PPOOPPEESSCCUU ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr));; VViioorriiccaa MMAARRTTIINN,, EElleennaa IISSPPAASS ((ooppeerraattoorrii PPCC));;

MMiihhaaii DDOORROOBBAANN}}UU ((tteehhnniicc));; VVaassiillee AARRSSEENNEE ((ffoottoorreeppoorrtteerr))

RReepprroodduucc eerreeaa iinntt eegg rraa ll ` ss aauu ppaarr ]] ii aa ll ` aa mmaatt eerr ii aa ll ee lloo rr ,, ff ` rr ` aacc oorrdduu ll pp rreeaa ll aabb ii ll aa ll ccoonndduucc eerr ii ii rreeddaacc ]] ii ee ii ,, eess ttee iinn tteerrzz ii ss ` !!

||nncchhii ddeerreeaa eedd ii ]] ii ee ii :: oo rraa 1144 .. 0000

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 11.27.45, 311.07.29DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau interior 11402CENTRALACENTRALA: 303.70.80 INTERIOAREINTERIOARE 11139,11100, 11336, 11090, 11174

PPUUBBLLIICCAA}}IIEE ||NNRREEGGIISSTTRRAATT~~ LLAA OO..SS..II..MM.. SSUUBBNNRR.. 003344001111//11999955 ;; CCAATTAALLOOGG PPRREESS~~ --NNrr.. 22005599,,

II..SS..SS..NN.. -- 11222233 -- 22882233TTiippaarr <<<<FFEEDD PPRRIINNTT SS..AA..>>>> BBuuccuurree[[ttii

AAddrreessaa rreeddaacc]]iieeii:: MMiihhaaii VVoodd`,, nnrr.. 1177,, EEttaajj 44,, SSeeccttoorr 55,, ccoodd 7700662222,, BBuuccuurree[[ttii..

RReess ppoonnssaabb ii ll ddee nnuumm ` rrMMaarr iiuuss TTOOMMAA

CCaapp ll iimmpp eeddeeVViioorree ll TTUURRCCUU{{

E -m a i l : p o l r om@ma i . g o v. r o

www. p o l i t i a r om a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

C o n t : D . T. C . P. - M . B . R O 0 4 T R E Z 7 0 0 5 0 0 9 X X X 0 0 11 5 3C o d f i s c a l : 4 4 5 3 1 4 4

RReeddaaccttoorr -- [[eeff NNiiccuu[[oorr DDUULLGGHHEERRUU

3P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~2 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~

Ministrul Administra]iei [i Internelor, domnul Vasile Blaga[i omologul sù bulgar, domnul Rumen Petkov au semnatrecent, la Varna (Bulgaria), o declara]ie comun` privindpreg`tirea pentru aderarea României [i Bulgariei la UE.

Ini]iat de partea român`, documentul vizeaz` continuarea înritm accelerat a preg`tirilor de aderare cu succes a celor dou`]`ri la U.E. [i intensificarea colabor`rii în vederea atingerii stan-dardelor solicitate [i onor`rii angajamentelor asumate în dome-niul Justi]iei [i Afacerilor interne.

Declara]ia comun` a fost transmis` Comisiei Europene,pentru a ar`ta c` România [i Bulgaria au voin]a necesar` pentrua asigura stabilitatea în aceast` zon` a Europei.

Prin „Declara]ia Comun`“, mini[trii de interne român [i bul-gar î[i propun o cooperare mai eficient` în realizarea controlu-lui frontierelor, având în vedere importan]a deosebit` apreg`tirii celor dou` state pentru asumarea responsabilit`]ilorprivind securizarea [i controlul viitoarelor frontiere externe aleUE.

Cooperarea în zona frontierei este cu atât mai important` cucât România [i Bulgaria urmeaz` s` gestioneze aproape otreime din viitoarea frontier` extern` a UE.

În vederea atingerii unui nivel înalt de securitate [i a unuicontrol eficient al frontierelor comune, România [i Bulgariainten]ioneaz` s` creeze un sistem de leg`tur` direct` întrestructurile de poli]ie care au resposabilit`]i pe linia transpor-turilor pe Dun`re [i mai ales în zona Giurgiu - Russe, principala

poart` feroviar` [i rutier` care asigur` leg`tura direct` întrecele dou` state.

În acela[i timp, ministerele de interne ale României [i Bul-gariei se angajeaz` s` intensifice schimbul de informa]ii în ve -derea prevenirii [i combaterii migra]iei ilegale [i s` extind` coo -perarea poli]ieneasc` în domeniul criminalit`]ii transfrontaliere.

Prin declara]ia semnat`, România [i Bulgaria subliniaz`totodat`, importan]a particip`rii în comun la programele U.E. [ia unei cooper`ri strânse în cadrul diferitelor ini]iative regionale,precum cele promovate de Forumul de la Salszburg, ProcesulViena, Procesul Brdo [i altele.

Recomand`rile Comisiei Europene din Raportul Compre-hensiv de Monitorizare pe anul 2005, transmis României în lunaoctombrie a anului trecut, subliniaz` necesitatea înt`ririi coo -per`rii româno-bulgare în domeniul afacerilor interne, fiindavute în special în vedere controlul [i securizarea viitoarelorfrontiere externe ale UE, precum [i capacitatea de suprave -ghere de-a lungul Coastei M`rii Negre.

Pe agenda discu]iilor purtate între cei doi mini[tri s-au maiaflat analiza progreselor înregistrate de c`tre cele dou` ]`ri încadrul proiectului de extindere a Europol, precum [i finalizareanegocierilor [i semnarea unor noi documente juridice în dome-niul recunoa[terii reciproce a permiselor de conducere auto [ial cooper`rii în domeniul combaterii crimei organizate.

VViioorreell TTUURRCCUU{{

EEEEvvvvaaaa llll uuuuaaaa rrrr eeeeaaaa aaaa cccc tttt iiii vvvv iiii tttt qqqq ]]]] iiii iiii PPPPoooo llll iiii ]]]] iiii eeee iiii RRRRoooommmmâââânnnneeee îîîî nnnn aaaannnnuuuu llll 22220000 00005555

Declara]ie comun`rom#no-bulgar`

În prezen]a pre[edintelui României, Traian B sescu, a prim-mi -nistrului Guvernului României, C lin Popescu-T riceanu [i a ministruluiAdministra]iei [i Internelor, Vasile Blaga, \n ziua de 9 ianuarie a.c., s-adesf [urat [edin]a de evaluare a activit ]ii Poli]iei Române în anul 2005.

Au participat reprezentan]i ai unor institu]ii centrale de stat cu atribu]iiîn înf ptuirea actului de justi]ie, directori din Inspectoratul General alPoli]iei Române, precum [i [efii Inspectoratelor de Poli]ie Jude]ene.

La final, Pre[edintele României [i Prim-ministrul au declarat reprezen-tan]ilor mass-media prezen]i la acest eveniment c apreciaz pozitiv sta-diul reformelor pe care le parcurge institu]ia, respectând calendarul deaderare [i recomand rile f cute de Uniunea European .

Totodat , cei doi oficiali au cerut echipei manageriale a Poli]ieina]ionale s continue procesul de modernizare, restructurare [i descen-tralizare a institu]iei, în vederea eficientiz rii serviciului poli]ienesc,cre[terii gradului de siguran] a cet ]eanului [i alinierii la standardeleeuropene.

- urmare din pagina 2 -

declan[a la nivel na]ional un program depreg`tire antiinfrac]ional`, în parteneriat cureprezentan]ii societ`]ii civile, institu]iilorde înv`]`mânt [i mass-media.

Num`rul minorilor participan]i las`vâr[irea infrac]iunilor în anul 2005 acunoscut un trend ascendent, astfel c`10,2% din totalul persoanelor învinuite suntdin aceast` categorie. Cele mai semnifica-tive cre[teri se înregistreaz` la infrac]iunilede tâlh`rie cu 31,78% [i la infrac]iunile defurt din auto cu 21%. O categorie aparte adelicven]ei juvenile o reprezintìnfrac]ionalitatea s`vâr[it` în zona unit`]ilorde înv`]`mânt. Datele statistice eviden]iaz`faptul c`, din totalul de 5196 infrac]iuni încare au fost implica]i elevi, 15% au fosts`vâr[ite în incinta [colilor, cele maireprezentative fiind furturile de obiecte(telefoane, sume de bani etc.), lovirile [iv`t`m`rile corporale comise între elevi, pefondul unor alterca]ii spontane. Analizafenomenului a impus concentrarea activ-it`]ii de prevenire a delicven]ei juvenile, înspecial în sfera faptelor comise cu violen]`,deoarece se constat` o implicare din ce înce mai frecvent` a minorilor în s`vâr[ireade infrac]iuni, mediul [colar [i perspectivaafirm`rii în plan social fiind în mod evidentafectate.

Tehnologie de v#rf\n supravegherea

circula]ieiDinamica accidentelor grave de circu-

la]ie rutier` a cunoscut un trend cresc`tor,înregistrându-se 6.341 evenimente rutiere(+5,3% fa]` de 2004), care s-au soldat cu2.267 persoane decedate (+7,3%) [i 5.173r`ni]i grav (+4,9%). Factorii care au deter-minat aceast` evolu]ie au fost intensificareacontinu` a circula]iei, în contextul dubl`rii,fa]` de anul 1989, a parcului de autovehicule[i a numarului conducatorilor auto, rata decre[tere în anul 2005 fiind de peste 4%, întimp ce infrastructura rutier` a r`mas prac-tic neschimbat`. Dezvoltarea f`r` precedenta transportului interurban de persoane, înspecial cu microbuze, domeniu în care s-auacordat peste 18.000 licen]e, în pofida prac-ticii europene, unde acest gen de transportse efectueaz` exclusiv cu autobuze, consti-tuie un alt element care a contribuit lasporirea riscului de accident.

În cadrul eforturilor de eurocon-formizare a concep]iei [i modului deac]iune, se remarc` implementarea, în pre-mier` pentru România, a tehnologiei de vârfîn supravegherea circula]iei [i constatareaabaterilor de la normele legale, la data de 6decembrie 2005, devenind opera]ional Sis-temul de supraveghere video a circula]iei peDN1, sectorul Bucure[ti-Ploie[ti-Sinaia-Azuga, semnificativ fiind c`, de la intrarea înfunc]iune, pe tronsonul de drum monito -rizat nu s-au înregistrat evenimente rutierecu urm`ri grave.

Este de remarcat faptul c` acest sistema fost preluat [i de municipalit`]i dinjude]ele Arge[, Bra[ov, Cluj [i Sibiu, încazul municipiului Pite[ti, proiectul aflân-du-se într-un stadiu avansat de execu]ie. Lanivelul Capitalei, poli]ia [i autorit`]ile localesus]in integrarea proiectelor proprii,urm`rind realizarea unui centru unic decomand` pentru managementul traficului [ial situa]iilor de urgen]`.

441.787 dosarepenale solu]ionatede Poli]ia judiciar`În acest an, din cele 850.085 dosare

penale aflate în lucru, Poli]ia judiciar` asolu]ionat 441.787 dosare penale, fiind cerc-etate 234.161 persoane, din care 11.124 înstare de re]inere sau arest. Totodat`, au

fost solu]ionate 1019 dosare penale com-plexe, cu 9,33% mai mult fa]` de anul 2004.

În cursul anului 2005, din Poli]iaRomân` au fost delega]i în diverse dosare778 de ofi]eri, din care 185 din IGPR,poli]i[ti care au avut o contribu]ie esen]ial`la desf`[urarea urm`ririi penale în cauzelede mare complexitate. Totodat`, în cadrulD.N.A. au fost deta[a]i al]i 132 ofi]eri dinPoli]ia Român`, ace[tia participând al`turide procurori la procesul de proba]iune aactivit`]ii infrac]ionale.

Se impune, de asemenea, revizuireaprevederilor CPP cu privire la re]inerea [iarestarea preventiv`, perchezi]ia domicil-iar`, m`surile asigur`torii, deoarece modulîn care sunt reglementate în prezent îngre-uneaz` activitatea de probare ainfrac]iunilor, luarea unor m`suri procedu-rale [i afecteaz` fermitatea în aplicarealegii.

Gestionarea eficient` a resurselorbugetare

Priorit`]ile Poli]iei Române în domeniulfinanciar-logistic sunt reprezentate deimplementarea unei eficiente gestion`ri aresurselor bugetare.

S-au realizat urm`toarele achizi]iiimportante:� aparatur`, mijloace tehnice de investi-gare criminalistic`, de interven]ie [i de pro-tec]ie, în valoare de 16.000 mii ROL;� modernizarea a 16 sedii de poli]ie în val-oare de 5.149 mii ROL;� îmbun`t`]irii condi]iilor materiale alespa]iilor de deten]ie - 18 miliarde lei; � s-au executat lucr`ri de amenajare aspa]iilor de primire la 95 sedii de poli]ie,

alocându-se suma de 9,276 miliarde ROL; � aparatur` pentru supravegherea traficu-lui rutier în valoare de 3 milioane RON.

De asemenea, au fost reduse cheltuieli:� cu 1,8 miliarde ROL, ca urmare a uti-liz`rii intensive a Sistemului Informatic [ide Comunica]ii al Poli]iei Romane [i a des-fiin]`rii unor G.A.Z.-uri;� cu 3,5 miliarde ROL, ca urmare a audi-tarii aresturilor.

Comparativ cu anul 2004 se remarc` omajorare considerabil` a bugetului aprobatîn anul 2005, atât la Capitolul 55 „Ordinepublic`” cu 23% (297.772 mii ROL), cât [i laCapitolul 57 „Înv`]`m#nt” cu 34% (6.145 miiROL).

Este preconizat` achizi]ionarea prinleasing în anul 2006 a 5.000 autovehiculepentru Poli]ia Român`, în valoare de2.670 milioane ROL si au fost întreprinsedemersurile necesare construirii unei noicl`diri destinate Centrului de Comuni-ca]ii [i Informatic`. Este în curs de dez-voltare sistemul informatic integrat uni-tar, compatibil cu cel al statelor europene,care asigur` accesul la bazele de date întimp real.

În cursul anului 2005, au fost finalizatesau sunt în curs de desf`[urare proiecte de

importan]` na]ional` în valoare total` depeste 70 milioane Euro, referitoare la:

Sistemul Na]ional de Eviden]` Informa-tizat` a Cazierului Judiciar;

Sistemul de supraveghere video a trafi-cului rutier [i constatare a înc`lc`riinormelor legale pe DN1, sectorulBucure[ti-Ploie[ti -Sinaia –Azuga;

Sistemul antiefrac]ie, control acces [isupraveghere video;

Registrul Na]ional al Armelor de Foc;Achizi]ionarea sistemului IBIS;Centrul de Comand` [i Control al

D.G.P.M.B.;Sistemul Informatic de Analiza Infor-

ma]iilor.

Afilierea Institutuluide Criminalistic` laRe]eaua Europeanà Institutelor deCriminalistic`(E.N.F.S.I.)

Cea mai important` realizare în planulintegr`rii europene din anul 2005 o consti-tuie afilierea Institutului de Criminalistic`,ca membru cu drepturi depline la Re]eauaEuropean` a Institutelor de Criminalistic` –ENFSI.

În contextul necesit`]ii sporirii con-tribu]iei mijloacelor tehnico-[tiin]ifice laprevenirea [i descoperirea faptelor antiso-ciale, au fost realizate investi]ii în valoare1.700.500 Euro, fiind achizi]ionate dispozi-tive moderne în domenii prioritare,

Punerea în practic` a ProgramuluiNa]ional privind activitatea de primire apublicului [i de asisten]` a victimelor estemenit` s` asigure un mediu modern de

primire, informare [i asistare acet`]eanului, în acest sens au fost amena-jate 95 sedii de poli]ie [i create facilit`]i pen-tru accesul persoanelor cu dizabilit`]imotorii la 24 de inspectorate jude]ene, fiindinstalate linii telefonice directe pentru pub-lic.

Politica de transparen]`, promovat`prin rela]ionarea cu opinia public`, [i orga-nizarea de ac]iuni mediatice au devenitpractici curente în activitatea unit`]ilor depoli]ie. S-a procedat la comunicarea din ofi-ciu a informa]iilor de interes public [ilansarea unei noi variante a paginii Internetwww.politiaromana.ro, fapt ce a dus lacre[terea num`rului vizitatorilor de cinciori fa]` de 2004 (26.736 de vizitatori în lunanoiembrie).

Lansarea [i opera]ionalizarea Apeluluide Urgen]` 112 a reprezentat un alt obiectivpe care societatea româneasc` [i laîndeplinit cu succes în drumul c`tre inte-grarea european`. În cursul anului 2005 aufost înregistrate 220.233 solicit`ri telefonicedin partea cet`]enilor, numai în Bucure[tifiind primite 37.127 astfel de apeluri. Dacèvalu`rile proprii de la începutul anuluiar`tau un timp mediu de reac]ie de 20-25min., în prezent acesta este de 10-15 min.,

urmând s` fie redus în continuare prinsuplimentarea for]elor din teren [i dotareacu autoturisme.

Sondajul realizat de Gallup Internatio -nal relev` c` reforma Poli]iei este cea maiapreciat` de cet`]eni din punct de vedere alcredibilit`]ii (locul 1 cu peste 50%), fiindconsiderat` institu]ia cu cel mai înalt gradde transparen]` în spectrul institu]ionalintern, ritmul [i dinamica schimb`rilorbenefice oferind cel mai ridicat nivel deoptimism.

Raportul comprehensiv de monitorizarea României pe anul 2005 apreciaz` pozitivevolu]iile înregistrate la nivelul Poli]ieiRomâne de la ultimul Raport de ]ar` din2004, concluziile fiind similare cu celeprezentate în Raportul de progrese [iAddendum-ul la acesta: „Româniaîndepline[te, în general, angajamenteleasumate în cadrul negocierilor de aderare[i se a[teapt` s` fie capabil` s` imple-menteze pân` la aderare acquis-ul în dome-niu”.

Astfel, o serie de observa]ii din Raportulde ]ar` pe 2004 (ex. definirea respons-abilit`]ilor [i colabor`rii dintre Poli]ie [iJandarmerie, accelerarea reformei Poli]ieiRomâne, necesitatea acord`rii de fondurisuplimentare pentru opera]ionalizareaONPM [i a unit`]ii poli]istului subacoperire, adoptarea unei strategii anti-criminalitate) nu se mai reg`sesc în reco-mand`rile Raportului din acest an.

Obiective pe termenscurt [i mediu

Din activitatea de evaluare a Poli]ieiRomâne pe anul 2005 rezult` urm`toareleobiective pe termen scurt [i mediu:

� Descentralizarea decizional` deplin`la nivel central [i teritorial;

� Continuarea moderniz`rii domeniuluiresurse umane, îndeosebi în planulpreg`tirii [i perfec]ion`rii profesionale;

� Intensificarea prevenirii [i combateriicorup]iei interne [i implementarea codurilorde etic` [i deontologie profesional`;

� Dezvoltarea capacit`]ii de analiz` ainforma]iilor pentru sporirea combativit`]iiîn domeniul crimei organizate;

� Consolidarea cadrului institu]ional [iopera]ional în domeniul combaterii sp`l`riibanilor;

� Combaterea eficient` a criminalit`]iitransna]ionale pe palierele de importan]àflate în aten]ia UE, trafic de droguri [i pro-duc]ia intern` de droguri, trafic cu fiin]eumane, migra]ie ilegal`;

� Opera]ionalizarea Centrului deResurse, ca punct na]ional cu atribu]ii demonito rizare [i coordonare a activit`]ilor îndomeniul combaterii traficului cu fiin]eumane [i înt`rirea capacit`]ii administrativea Oficiului Na]ional de Prevenire a Traficu-lui de Fiin]e Umane;

� Modernizarea sistemului centralAFIS din cadrul Institutului Criminalisticpentru a fi conform cu EURODAC;

� Dezvoltarea re]elei informatice, pân`la nivelul posturilor de poli]ie prin opera]io -nalizarea Sistemului Na]ional de Eviden]Ìnformatizat` a Cazierului Judiciar [i ridi-carea cl`dirii Centrului de Comunica]ii [iInformatic`.

Evaluarea expertului europeanByron Davies la sfâr[itul misiuniide Peer Review - iunie 2005:

„În general, Poli]ia Român` [i-aîmbun`t`]it semnificativ planificarea opera-tiv`. Noua conducere este decis` s`foloseasc` practici de lucru noi sprijinite desisteme inovatoare. În termeni generali, sedore[te o administrare a sistemuluipoli]ienesc într-un mod mai proactiv [i con-sultativ, prin acceptarea responsabilit`]ii [iprin autonomie la toate niveluriledecizionale. Procesul continuu de descen-tralizare permite un sistem mai flexibil deluare a deciziilor, sprijinit de coordonareaplanurilor de ac]iune ale diverselor direc]ii,trimise spre aprobare conducerii Poli]iei

Lupta antidrog – o prioritate constant`

Raportul anual elaborat de Departa-mentului de Stat al S.U.A. apreciaz` c`„România nu reprezint` o amenin]aremajor` din punct de vedere al produc]iei [idistribu]iei de stupefiante, datorit` conso -lid`rii legisla]iei interne privind controlul

drogurilor [i precursorilor cât [i a struc-turilor administrative [i de coordonare”.

În lupta antidrog, Poli]ia Român` areu[it cre[terea cu 114% a cantit`]ii totalede droguri confiscate [i cu 452% pe cea adrogurilor de mare risc. Cele mai reprezen-tative capturi s-au înregistrat în luna sep-tembrie la Arad, respectiv 250 kg. heroin`,aceasta fiind considerat` de INTERPOLcea mai important` captur` din Europa înanul 2005, precum [i 101.4 kg. de cocain`în Portul Constan]a.

Totodat`, au fost confiscate 42471 com-primate ecstasy, reprezentând o cre[terecu 33012 comprimate fa]` de anul 2004, pre-cum [i 2493,26 kg [i 636,68 l precursori ceputeau fi folosi]i la producerea ilicit` de stu-pefiante.

Ac]iunile desf`[urate de Poli]ia Român`pentru combaterea criminalit`]ii economi-co financiare, în colaborare cu alte institu]iide aplicare a legii au contribuit la cre[tereaîncas`rilor de taxe vamale cu 11%, fa]` deanul trecut (conf. A.N.V.). [i cu 20% a volu-mului taxelor colectate de la agen]ii eco-nomici (conf. A.N.A.F.).

Conceptul de ac]iune „Cumul de com-peten]e în echipe mixte”, procurori -poli]i[ti - inspectori din cadrul G`rzii Finan-ciare, A.N.V., O.R.D.A., O.S.I.M. etc., a con-stituit principala modalitate de concentrarea for]elor institu]ionale în vederea pre-venirii [i combaterii eficiente a crimi-nalit`]ii economico-financiare.

S-a ac]ionat în sensul intensific`rii [iextinderii activit`]ilor de cercetare afaptelor cu urm`ri deosebite, prin prismacuantumului prejudiciului cauzat [i a per-soanelor implicate, fiind administrate actepremerg`toare în 1.272 dosare complexede natur` economico-financiar` (+21,72%),din care s-au solu]ionat 864, cu un prejudi-ciu de 21.794.173 milioane lei (+146,5%),echivalentul a 605 milioane Euro.

Combaterea fraudelor vamale, a impor-turilor de produse subevaluate a constituitun obiectiv prioritar fiind ini]iate ac]iuni încooperare cu organele de control ale Min-isterului Finan]elor privind importul deflori, fructe, ]ig`ri, legume, autoturisme,produse subevaluate din Asia [i valorifi-carea de m`rfuri în regim duty-free.

Un obiectiv prioritar în acest an l-a con-stituit [i asigurarea protec]iei intereselorfinanciare ale Uniunii Europene în Româ-nia. Urmare a acestor m`suri s-a declinatcompeten]a la DNA pentru 71 de

infrac]iuni, privind ilegalit`]i în procesulderul`rii fondurilor PHARE, ISPA,SAPARD etc., cu un prejudiciu de 8,278 m i -lioane Euro, pentru care au fost cercetate83 persoane.

Indicatorii privind combatereainfrac]ionalit`]ii din domeniul propriet`]iiintelectuale au un trend ascendent în acestan, cele mai semnificative evolu]ii fiindînregistrate la infrac]iunile privind m`rcileori indica]iile geografice: + 30,13 %; calitatea

m`rfurilor: + 26,12%; concuren]a neloial`: +92,68%; legea audiovizualului: + 29,41% [idin domeniul contrafacerii de m`rfuri: +28,29%.

Foc concentrat\mpotriva corup]ieiPoli]ia Român` [i–a concentrat efor-

turile pentru documentarea [i investigareainfrac]iunilor complexe din domeniulcorup]iei, respectiv cele incriminate deLegea nr. 78/2000, fiind sesizate Parche-tele cu privire la 1.736 infrac]iuni de acestgen, 552 fiind comise în leg`tur` cu deru-larea unor ac]iuni de privatizare fraudu-loas` a societ`]ilor comerciale la care statuleste ac]ionar, ori cu ocazia unor tranzac]iicomerciale ale bunurilor autorit`]ilor pu -blice, acordarea de credite bancare sau desubven]ii cu înc`lcarea legii.

Contravaloarea sumelor de bani [i abunurilor materiale care au f`cut obiectulactelor de corup]ie în acest an a fost de33.325.000 Euro, iar din categoria de partic-ipan]i se eviden]iaz` faptul c` 1.509 per-soane îndeplineau func]ii de conducere.Dintre acestea, 269 de]ineau func]ii publice[i au fost deferite D.N.A. (+407,5%).

Ca m`sur` pentru combaterea corup]ieiinterne, to]i [efii din Poli]ia Român` careaveau mai mult de cinci ani pe acela[i postau fost reevalua]i. În urma evalu`rilor aufost eliberate fie prin pensionare, fie caurmare a unui management defectuos, 681de posturi de conducere, din care 85 func]iide inspectori [efi, directori din aparatulcentral [i adjunc]ii acestora.Con[tientizarea propriului rol al poli]i[tilorîn societate s-a concretizat în modele com-portamentale reprezentate de [apte poli]i[ticare au sesizat încercarea de a fi mitui]i.Infrac]iunile de corup]ie în rândulpoli]i[tilor se reduc cu 69%, de la 49 la 15.Raportat la totalul personalului încadrat,num`rul poli]i[tilor cerceta]i sub aspectulcomiterii de acte de corup]ie este nesemni-ficativ, ponderea fiind de 0,03%.

A sc`zut mareaviolen]`

Statistica demonstreaz` c` s-a înregis-trat o sc`dere a marii violen]e, comparativcu 2004, astfel se reduc: omorurile cu

15,22%, omorurile cu mân` armat` (maipu]in arme de foc) cu 28,87%, omorurile înscop de jaf cu 37,5%, tentativele de omor cu11,89% [i lovirile cauzatoare de moarte cu16,28%.

De subliniat este faptul c`, în aceast`perioad` nu s-au înregistrat omoruri lacomand` [i pentru reglare de conturi, iarcele s`vâr[ite prin folosirea armelor de focreprezint` 1,2% din totalul omorurilor (înacest an s-au înregistrat doar [ase astfel de

fapte, din care în dou` cazuri armele au fostde]inute ilegal).

Un num`r mare de infrac]iuni de omor,respectiv 38% din total, sunt infrac]iunidomestice legate de violen]a intrafamilial`,iar 73% dintre acestea sunt comise spontan,pe fondul unor alterca]ii de moment,cazurile premeditate de]inând o pondereredus`.

În ceea ce prive[te infrac]iunile detâlh`rie comise cu moduri de operaredeosebite (arme de foc, cu gaze, de c`treautori masca]i etc.) acestea s-au diminuatcu 9,1%.

Prioritar pentru 2006 este controlul maieficient al infrac]ionalit`]ii comise decet`]eni români în strìn`tate.

În ceea ce prive[te constatareainfrac]iunilor la regimul armelor aceastacunoa[te un trend pozitiv (+4,5% fa]` de2004), iar num`rul armelor de foc confis-cate cre[te cu 17,6%. Parteneriatul cu cele-lalte institu]ii cu atribu]ii în domeniu, a con-dus la cre[terea cu 44% a constat`rilorreferitoare la Legea fondului cinegetic [i aprotec]iei vânatului. La nivel na]ional s-adeclan[at o ampl` ac]iune de monitorizarea importurilor [i de supraveghere adepozitelor de stocare a obiectelorpirotehnice, pentru a preveni desfacerea înperioadele de timp când folosirea erainterzis`. Aceasta a condus la reducerea cu45,5% a cantit`]ii totale de obiectepirotehnice importate, precum [i la neuti-lizarea acestora în perioada când legeainterzicea acest lucru, 99% din incidenteleînregistrate producându-se în zilele de 31decembrie [i 1 ianuarie.

Dezvoltarea capacit`]ilor deanaliz` a infor-

ma]iilorÎn 2005, la nivelul I.G.P.R. a fost înfi-

in]at` Unitatea Central` de Analiz` a Infor-ma]ilor, cu atribu]ii de culegere, colectare,procesare, stocare, analizare [i valorificarea informa]iilor [i diseminare a analizelorgenerate în activitatea Poli]iei Române.Aceast` structur` central` coordoneaz`forma]iunile regionale [i jude]ene de ana -liz` a informa]iilor, conform uneimetodologii unitare la nivel na]ional.

Pentru dezvoltarea capacit`]ilor de anal-iz` statele acestor structuri au fost supli-mentate cu 144 de func]ii, atât la nivel teri-torial, cât [i central, în prezent existând înPoli]ia Român` 257 posturi (164 anali[ti [i93 redactori).

Având în vedere recomand`rile Rapor-tului peer-review, în perspectiva anului2006 se urm`re[te cu prioritate dezvoltareacapacit`]ilor de analiz` a informa]iilor lanivelul tuturor structurilor [iopera]ionalizarea acestui sistem pentru a ficapabil s` fie conectat în sistemul de infor-ma]ii na]ional, acesta urmând s` constituiefundamentul viitoarei platforme informat-ice Schengen.

În acest sens, va fi sus]inut [i ProiectulPHARE 2006 „Adoptarea conceptului deintelligence led-policing” în valoare de6.500.000 Euro, depus la Comisia Euro-pean` în acest an.

Mica infrac]ionalitatepe un trend ascendent

Mica criminalitate din România estereprezentat`, în principal, de infrac]iunilecu pericol social redus, contra patrimoniu-lui, fapte ce se comit îndeosebi în locuripublice. În ultimii trei ani aceste infrac]iuniau cunoscut un trend ascendent, un rolimportant avându-l specificitatea mediilor [ia locurilor în care s-au comis. În mediulurban mica criminalitate se manifest` prinfurturi de [i din auto, din locuin]e, societ`]icomerciale [i tâlh`rii comise prin smul-gerea obiectelor, iar în mediul rural prinfurturi de animale [i p`s`ri, delicte silvice [isustrageri de produse petroliere din con-ductele magistrale de transport. Din totalulinfrac]iunilor constatate 65,5% s-au comis înmediul urban.

Din totalul tâlh`riilor, o pondere impor-tant` (46%) o de]in cele comise prin smul-gerea telefoanelor mobile, a gen]ilor [i biju-teriilor, autorii [i victimele fiind în majori-tate minori. Infrac]iunile de furt reprezint`76,8% (în cre[tere cu 3,6% fa]` de 2004),cele mai semnificative cre[teri fiind înregis-trate la furturi din buzunare (27,3%) [i deautovehicule (8,5%). Furturile din auto auînregistrat o sc`dere cu 2,5%, marea majori-tate reprezentând-o sustrageri de repere cuvaloare redus` (oglinzi retrovizoare, ro]i derezerv`, accesorii, casetofoane auto etc.).

Principalele cauze care au generat [ifavorizat acest tip de criminalitate sunt deordin socio-economic ([omajul, lipsa unorsolu]ii de reintegrare social`, degradareamediului educa]ional etc.), legislativ(modific`rile CPP cu privire la perchezi]ie[i re]inere, ineficien]a legisla]iei contra-ven]ionale în executarea sanc]iunii etc.) [ipoli]ienesc (num`r redus de poli]i[ti dinpatrulele stradale [i posturile comunale depoli]ie, suport logistic insuficient). La aces-tea se adaug` lipsa reac]iei publice lacomiterea unor astfel de fapte [i tratarea cusuperficialitate a m`surilor de protec]ierecomandate de poli]ie.

Având în vedere concluziile desprinsedin situa]ia operativ` din acest an, în perioa-da imediat urm`toare, pentru cre[tereacapacit`]ii de interven]ie în mediul urban [irural se vor lua m`suri de suplimentare cu2500 poli]i[ti a dispozitivelor de patrulare,din care 500 pân` la sfâr[itul lunii ianuarieîn Bucure[ti, întrucât aici se înregistreaz`ponderea cea mai ridicat` a infrac]iunilorcontra patrimoniului (20% din totalultâlh`riilor, 44% din totalul furturilor de auto,26% din furturile de societ`]i comerciale [i19% din totalul furturilor din auto) [i repar-tizarea, pân` în luna aprilie, la nivelulîntregii ]`ri, a celor 4500 de autovehiculedestinate patrul`rii, ce vor fi achizi]ionateprin leasing.

De asemenea, ]inând cont de faptul c`majoritatea acestor fapte se comit pe fondulvulnerabilit`]ii [i neglijen]ei unor categoriide victime, în special minori [i femei, se va

ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckkccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckk


- urmare din pagina 3 - - urmare din pagina 4 -



În proximitateasemenilor

„...s`-]i cuno[ti comunitatea ca pe propriul buzu-nar, cu în]elegere s` p`trunzi în pove[tile de via]` alecelor care au nevoie de tine, iar, apoi, cu tot ceea cedepinde de tine, s`-]i aperi comunitatea de cei ce aten-teaz` la via]a sau la agoniseala semenilor cinsti]i. Doaratunci, vei fi un adev`rat om al legii." În câteva cuvinte,ce poart` înc`rc`tura unei vie]i profesionale intense,agentul [ef Vasile Popa Pol, din cadrul Poli]iei ora[uluiHuedin, a concentrat experien]a a 17 ani de activitatedesf`[urat` în beneficiul aceleia[i localit`]i. "Am lucratdoar la Poli]ia ora[ului Huedin- ne-a mai spus

poli]istul- iar, din luna iunie 2003, cu ocazia reorga-niz`rii Poli]iei de Ordine Public`, am fost repartizat laCompartimentul Poli]iei Proximitate. Mi s-a potrivit<<m`nu[`>> acest gen de munc`, cu atât mai mult cucât cunosc foarte bine popula]ia din zon`. Cu bucurii [i,deopotriv`, cu temeri [i cu necazuri."

Agentul [ef Vasile Popa Pol nu este singurul poli]istpasionat de propria-i meserie. Mai sunt mul]i asemenealui, care, prin truda de fiecare zi, contribuie la perfor-man]a Poli]iei Huedin- una dintre cele mai active struc-turi teritoriale, în opinia condu cerii Poli]iei clujene.

Statistica faptelorÎn vederea prevenirii comiterii de fapte infrac]ionale

[i contraven]ionale, poli]i[tii de la Huedin s-au aruncatîn iure[ul a patru razii [i 1354 de ac]iuni [i controale,

descoperind o faun` considerabil` de indivizi ce aucomis pe parcursul lui 2005 144 de infrac]iuni. Toto-dat`, oamenii legii au aplicat 3.913 sanc]iuni contra-ven]ionale, în valoare de 3.594.000.000 lei, dintre aces-tea 244 referindu-se la Legea 61/1991 privitoare la tul-burarea lini[tii [i ordinii publice. Tot pe parcursul anu-lui trecut, lucr`torii au solu]ionat 28 de cauze penale,dintre cele cu autori necunoscu]i, înregistrând alte 21de cauze apar]inând acestei categorii.

Aportul criminali[tilor de la Huedin la excelentelerezultate ob]inute de aceast` structur` teritorial`, este,de asemenea, consistent: 63 cercet`ri la locul faptei,reprezentând 40 de furturi, 11 accidente rutiere, cucinci cazuri de moarte violent`, precum [i alte 11 eveni-mente.

Pe linia document`rii informa]iilor economico-financiare, au fost solu]ionate infrac]iuni de evaziunefiscal`, delapid`ri, gestiuni frauduloase, în[el`ciuni,fals, uz de fals, infrac]iuni silvice.

Forma]iunea de Ordine Public`, atât în zonaurban`, cât [i în cea rural`, a ac]ionat ca la carte, înopinia domnului Augustin Rus, [eful Poli]iei Huedin,ac]iunea "Gaterul" reprezentând cel mai semnificativdemers, în acest sens, cu: 24 de dosare penaleîntocmite, 31 de infrac]iuni constatate, 85 de sanc]iunicontraven]ionale aplicate, în valoare de 54.560 RON.Între altele, poli]i[tii de la "Ordine Public`" au mai con-fiscat 560 metri cubi de material lemnos, în valoare de95.320 RON [i, suplimentar, 2.140 pomi de iarn`,preda]i ocolului silvic.

Prezen]i în strad`, mai mult decât în anii preceden]i,a[a dup` cum am aflat de la conducerea institu]iei,lucr`torii de la "rutier" au ridicat în vederea suspend`rii84 de permise de conducere, în 64 de situa]ii, cauzaprincipal` fiind consumul de alcool. De asemenea, aumai fost retrase 74 de certificate de înmatriculare, con-statându-se 37 de infrac]iuni. Cu toate m`surile preven-tive, pe raza ora[ului au avut loc cinci accidente gravede circula]ie, soldate cu decesul a [ase persoane [ir`nirea a cinci persoane. Cu astfel de evenimentenedorite s-au confruntat [i poli]i[tii de la posturi, careau înregistrat opt accidente grave, în urma c`rora aumurit [apte persoane [i au r`nite alte [ase. "Cauzele

acestor accidente- ne-a spus domnul comisar AugustinRus- se refer` la dep`[irile neregulamentare,p`trunderea pe contrasens, neadaptarea vitezei lacondi]iile de drum, circula]ia neregulamentar` apietonilor. Un alt aspect semnificativ îl constituie faptulc` 955 dintre accidentele grave au fost comise de con-

duc`tori auto care tranzitau zona,ace[tia având domiciliul în altelocalit`]i."

În leg`tur` cu obiectivele petermen scurt ale conducerii Poli]ieiHuedin, domnul comisar AugustinRus a relevat c` o aten]ie deosebit`se va acorda cre[terii capacit`]ii dereac]ie [i reducerii timpului deinterven]ie a efectivelor la apelurilecet`]enilor, în a[a fel încât acesttimp s` ajung` la 10-15 minute. Seva merge pe un principiu destul desimplu <<cel mai aproape poli]istde locul producerii evenimentuluiintervine>>.

Prin intermediul diverselor ac]iuni pe care le vomdesf`[ura, vom insista pe cre[terea vizibilit`]iipoli]i[tilor în strad`, prezen]a patrulelor, aflate în dis-pozitivul de ordine public`, în locurile care s` inspireîncredere locuitorilor ora[ului, în special, în zona cen-tral`, pia]a agroalimentar`, zona casei de cultur`.

Din aceea[i perspectiv`, a obiectivelor, am luat dejam`suri de impulsionare [i eficientizare a activit`]iituturor forma]iunilor prin stabilirea unor criterii deapreciere a activit`]ii poli]i[tilor, în func]ie de operativi-tate la interven]ie, modul de a dialoga cu cet`]enii [i, nuîn ultimul rând, ]inut`."

Cu japca, la drumul mareB`tut m`r, K.B.Z., de 39 ani, din Huedin, s-a prezen-

tat la ofi]erul de serviciu al Poli]iei or`[ene[ti,reclamând c`, aflându-se în zona central` a localit`]ii,ca din senin, doi indivizi l-au lovit [i l-au jefuit de 400RON. Semnalul i-a pus pe jar pe poli]i[ti, care, în urmacercet`rii locului faptei [i a investiga]iilor, i-au identifi-cat pe autori: L`c`tu[ Paul, Bondi Arpad Eduard Eugen[i Rosta[ Stela.

În numai 24 de ore lucr`torii au descâlcit i]ele celorpetrecute cu o noapte înainte. A[a au aflat c`, la ceas desear`, victima chefuise pe cinste cu Rosta[ Stela. Dupò trata]ie serioas` cu alcool [i cu dichisuri culinare,b`rbatul i-a propus tinerei o escapad` amoroas`. Îndrum spre unul dintre punctele de lucru ale [antieruluidin ora[, unde avea s` se consume idila, K.B.Z. a c`zutprad` tâlharilor la drumul mare.

Deocamdat`, cei implica]i sunt cerceta]i, cauza fiindinstrumentat` de Parchetul de pe lâng` Tribunalul Cluj.

Agentul [ef Petronel Todea esteunul dintre poli]i[tii anului 2003. Undosar instrumentat profesionist - cuinfractori ce nu s-au dat b`tu]i în fa]alegii decât în momentul prob`riibeton a faptelor comise- i-a adus poli]istului re -cu noa[terea meritelorde c`tre conducereaInspectoratului Gene -ral al Poli]iei Române.Pe premiantul de acumdoi ani l-am g`sit înpropria-i "cas`", a[adup` cum recu noa[techiar domnia sa, ca [efal Postului de Poli]ieUnirea, din jude]ulAlba. "Împreun` cucolegii mei-agentulprincipal Marius Mare[[i agentul Adrian C`bulea, îmidesf`[or activitatea, protejând via]a [iproprietatea a 5.690 de cet`]eni ce-[iau domiciliul în zona noastr` de com-peten]`. Aceea[i aten]ie am acordat-o[i obiectivelor aflate în cele [apte sateale comunei cum ar fi: Fabrica dec`r`mid`, o pensiune, 10 baruri,c`mine culturale [i, nu în ultimulrând, M`n`stirea Dumbrava. Celemai frecvente infrac]iuni cu carene-am confruntat în 2005 au fost fur-

turile, iar, la acest capitol, spargereaM`n`stirii Dumbrava a constituit undosar dificil [i complex, dintre cele139 instrumentate pe parcursul anu-lui. Cum spuneam, în ciuda ac]iunilor

preventive desf`[urate, sustragerilede bunuri din locuin]e ne-au datb`taie de cap, dar, spre satisfac]ianoastr`, în prezent, cei mai mul]iautori r`spund în fa]a legii. De pild`,despre Cardo[ Ambosie, [tefanAlexandru, Cardo[ Diego [i Armandoaveam informa]ii c` obi[nuiau s` se<<dedulceasc`>> la bunurile seme-nilor. Cu tenacitate, îns`, am mers peurmele lor, iar, în circa treis`pt`mâni, i-am prins cu ocaua mic`,

de fapt, cu bunuri în valoare de 25 demilioane. Asemenea lor ne-au picat înplas`, dup` numai o zi de lacomiterea faptei, [i L`c`tu[ Cosmin [iOvidiu Valer, care furaser` animale.

De altfel, L`c`tu[ Ovidiunu era la prima abatere.Acesta, împreun` cu oalt` rubedenie a sa,furaser` un întregsaivan, de la SC Uni -chim, pe care, cu oîndemânare ie[it` dincomun, îl dezmembras-er`, punându-l la pachet.N-au apucat îns` s`-l val-orifice.

Cum v` spuneam,acestea constituie fap -tele penale întâlnite denoi cu o frecven]` semni-

ficativ`. În rest, ne desf`[ur`m activi-tatea, ca în orice alt loc din ]ar`. Avemîmplinirile [i micile noastre înfrân-geri. Important, îns`, este faptul c`liantul echipei îl constituie pasiuneapentru munca de om al legii [icon[tiin]a de a-]i face datoria pân` lacap`t." - ne-a spus agentul [efPetronel Todea

PPaaggiinn` rreeaalliizzaatt` ddee LLeennaa MMIITTRROOII

În „casa“ unui poli]ist european

Via]a la extrema urgen]`

Campioni în topul încrederiiTimpul lupt`torului poart` mai mult decât

înc`rc`tura propriei sale vie]i, miza profesionalismului[i d`ruirii sale fiind siguran]a celor afla]i în pericol.Trìnd, aproape zilnic, la extrema urgen]`, lucr`torul dela "Interven]ii [i Ac]iuni Speciale" trebuie s` fie preg`tits` înfrunte cea mai violent` lume. Conecta]i permanentla comanda comunit`]ii, pe poli]i[tii de la Deta[amentulde Poli]ie pentru Interven]ie Rapid`-Cluj i-am g`sitpreg`ti]i s` intervin` în cele mai grele situa]ii. Au f`cut-o în repetate rânduri, câ[tigând capital de încredere înc`din 2.000-anul înfiin]`rii structurii. Cele 58 de misiuniexecutate pe atunci au culminat cu o interven]iedeosebit de periculoas`, lupt`torii clujeni fiind vârful delance în prinderea celor patru criminali periculo[i, careomorâser` doi studen]i, s`vâr[ind, apoi, un jaf armat înlocalitatea Izvorul Cri[ului. Indivizii, de[i de]ineau douàrme de vân`toare [i un pistol mitralier`, nu au avut nicio [ans` în fa]a masca]ilor.

Anii 2001, cu 97 de misiuni la activ, 2002, cu 127,2003 [i 2004, cu 264 [i, respectiv, 342 de ac]iuni speci-fice, compun un istoric str`lucit al Deta[amentului de laCluj, care, prin participarea activ` la cele 698 de misiu-ni, în 2005, [i-a adjudecat, din perspectiva perfor-man]elor, în opinia conducerii Inspectoratului de Poli]iea Jude]ului Cluj, un loc onorant între structurile insti-tu]iei.

Pe grani]a risculuiDe altfel, anul trecut, interven]iile cu grad ridicat de

risc au fost intense. De pild`, iunie a debutat cu un scan-dal de propor]ii, la târgul de animale, iscat între comer-cian]ii de lemn [i cet`]eni de etnie rrom`. Înfruntarea,cu furci [i cu]ite, dintre cele dou` tabere a fost stins` de

lupt`torii clujeni. Luna lui cuptor a fost extrem defierbinte pentru lucr`torii Deta[amentului, care [i-audat proba de profesionalism în re]inerea unor cet`]enistrìni, urm`ri]i general, ac]iune solicitat` de ServiciulPa[apoarte Cluj, precum [i în prinderea celor ce seches-traser` dou` persoane din comuna Apahida. De aseme-nea, prinderea bolnavului psihic, din localitatea Suatu,ce amenin]ase c`-[i omoar` p`rin]ii, la care s-a adùgatac]iunea de restabilire a ordinii publice [i arestarea adou` g`[ti ce-[i f`cuser` "dreptate" cu s`bii [i cutopoare, undeva, în zona g`rii clujene, au transformatluna august într-o perioad` de foc a anului trecut.

Septembrie 2005. Cu greu, poli]i[tii au reu[it s`re]in` un alt bolnav psihic, cu domiciliul pe stradaFabricii din Cluj-Napoca. Dup` ce acesta amenin]ase c`se arunc` de la etaj, a coborât în fa]a blocului, hot`rât

s`-i atace pe trec`tori cu dou` cu]ite [i un topor.Interpelarea în trafic, pe raza comunei bistri]ene

Sarma[u, [i arestarea celebrului ho] "Bobi]`" au consti-tuit înc` un succes r`sun`tor al lunii respective.

Participarea lupt`torilor clujeni, în luna octombrie, laexecutarea silit`, în zona lacurilordin comuna Ciurila, a lini[tit apeleîntre comunitatea local` [i propri-etar, p`r]i aflate în conflict demult` vreme.

Misiunile de supraveghere [iescort` a aresta]ilor din cazurileCasino [i Vlad ]epe[, prinderea înflagrant a autorului de furturi auto,Noja Flaviu Claudiu, [i interven]ia,împreun` cu lucr`torii Serviciuluide Investiga]ii Criminale [i cei dinServiciul de Informa]ii [i Protec]ieIntern`, la re]inerea urm`rituluiinterna]ional de cet`]enie intal-ian`, Trovato Alessandro, au încu-nunat, cu excelente rezultate, [iluna noiembrie 2005.

Cu not` maxim`, la examenul... supravie]uiriiSubcomisarul Alexandru Cristian Mandi, [eful

D.P.I.R. Cluj, a relevat c` preg`tirea practic` alupt`torilor este executat` nu doar în poligonul detragere sau în preg`tire tactic` [i fizic` NATO-Some[eni, ci [i în diverse cl`diri dezafectate, unde sedesf`[oar` activit`]i de interven]ie [i utilitar-aplicative învederea îmbun`t`]irii capacit`]ilor fizice [i psihice nece-sare. În urma dot`rii cu echipamentele necesare.

În leg`tur` cu excelenta presta]ie a Deta[amentului,domnul comisar Ioan P`curar, [eful Inspectoratuluijude]ean, ne-a spus: "În prezent la comandaDeta[amentului de Poli]ie pentru Interven]ie Rapid`sunt cadre tinere, interesate în g`sirea celor mai bunesolu]ii pentru ridicarea nivelului de preg`tire allupt`torilor [i realizarea obiectivelor. Înacest sens, dau cîteva exemple semnifica-tive. De pild`, [eful Deta[amentului, sub-comisarul de poli]ie Alexandru CristianMandi, de 36 ani, este absolvent al Acade-miei Na]ionale de Educa]ie Fizic` [i SportFacultatea Militar` de Educa]ie Fizic` [iSport. De asemenea, a mai absolvit [i cur-suri postuniversitare în domeniul psiholo-giei judiciare, cursul de negociator însitua]ii de criz`, organizat de F.B.I., cursulanaliz` transac]ional`, ob]inând [i o seriede brevete în para[utism [i alpinism. Toto-dat`, el este practicant de taekwondo [iatletism. Un alt exemplu îl constituieadjunctul [efului Deta[amentului, inspec-torul principal de poli]ie Ciorca RaduSimion, de 32 ani, absolvent al Facult`]ii de Automatic`[i Calculatoare din cadrul Universit`]ii Tehnice Cluj-Napoca, precum [i al cursurilor post-universitare îndomeniile psihologiei judiciare [i interven]iilor spe-ciale. {i el este practicant al artelor mar]iale shotokan,din anul 1989, de]ine opt titluri de campion na]ional, din-tre care patru la nivelul Ministerului Administra]iei [iInternelor.

Pentru îmbun`t`]irea imaginii [i cre[terii prestigiu-lui Deta[amentului [i al institu]iei din care fac parte,lupt`torii au participat la toate solicit`rile de executare a

unor demonstra]ii venite din partea subunit`]ilor inspec-toratului, municipalit`]ii, altor unit`]i ale M.A.I., [i Aso-cia]ii culturale cu ocazia unor evenimente marcante dinvia]a comunit`]ii locale.

O foarte bun` colaborare, pentru promovarea imag-inii ambelor structuri, exist`între D.P.I.R. [i [coala deAgen]i de Poli]ie "SeptimiuMure[an" din Cluj-Napoca,aceasta reflectându-se îndemonstra]iile executate înpoligonul de tragere cu ocaziaînceperii fiec`rui an [colar alnoilor cicluri de elevi, care s-auar`tat deosebit de interesa]i deimaginea, tehnica [i realiz`riledin timpul [edin]elor detragere, fapt pentru careDeta[amentul a primit în scrismul]umiri [i felicit`ri dinpartea Direc]iunii [colii.

Tot la capitolul preg`tireprofesional`, în cadrul Deta[amentului, avem 12lupt`tori licen]ia]i în diferite specializ`ri, al]i 14 urmândcursurile superioare ale unor institu]ii de înv`]`mânt.

Am convingerea c` materialul uman existentmomentan în aceast` structur` corespunde din toatepunctele de vedere cerin]elor situa]iei operative exis-tente, la fel ca [i tehnica din dotare, iar poten]ialullupt`torilor, atât din punct de vedere fizic, cât [i psihic,poate fi ridicat în func]ie de noile solicit`ri intervenite înmomentul apari]iei unor evenimente cu grad [i maimare de periculozitate.

În cei cinci ani de func]ionare a acestei struc-turi nu s-au înregistrat misiuni ratate sau probleme neg-ative deosebite [i nici o grup` de interven]ie solicitat`de c`tre alt` forma]iune a Inspectoratului nu s-a retrasdin misiune. Prin urmare, aceste aspecte au dus lacre[terea num`rului de misiuni într-un ritm alert [i lacâ[tigarea încrederii comandan]ilor altor forma]iuni."

Pentru implicarea atât în activit`]ile specifice proprii,cât [i în cele ale unit`]ii, a opinat domnul comisar IoanP`curar, [i în urma rezultatelor bune ob]inute în aceste

activit`]i lupt`torii au fost aprecia]i [i recompensa]i înbani [i avans`ri în grad înainte de termen. Dincolo derecompensele materiale primite - a mai spus [efulInspectoratului jude]ean - merit` a fi amintite [i recom-pensele de ordin moral cu care au fost r`spl`ti]ilupt`torii D.P.I.R. în timpul [i dup` terminarea misiu-nilor, prin mul]umirile, felicit`rile [i respectul colegilordin alte compartimente".

LLeennaa MMIITTRROOII

Jefuitorii de biserici - \n arestSpa]iul sacru al rug`ciunii, al apropierii de divinitate,

Biserica, reprezint`, din nefericire, pentru unii, doar unsimplu loc de aprovizionare. Concret, pe parcursul adou` luni, \n jude]ele Mure[ [i Bistri]a-N`sùd, au fostjefuite mai multe biserci. Ho]ii au [tiut ce s` aleag`:bunuri apar]in#nd patrimoniului cultural-na]ional.

Poli]i[ti din cadrul I.P.J. Mure[, Bistri]a-N`sùd, Arad [i Constan]a, sub coordonareaspeciali[tilor din cadrul Direc]iei de Investi-ga]ii Criminale - Serviciul pentru protejareapatrimoniului cultural-na]ional - I.G.P.R. auac]ionat rapid, reu[ind s` identifice [i s`re]in` autorii, respectiv: K.T., 21 ani, C.M., 26ani, B.A., 32 ani, [i C.A., 26 ani, to]i dinjude]ul Mure[.

Cercet`rile poli]i[tilor au dus la descoperirea \ntregiiafaceri. Astfel, cei patru, dup` ce au dat loviturile, aufugit, av#nd la dispozi]ie dou` autoturisme, spre

Bucure[ti, unde urmau s`-[ivalorifice prada. E[ec.Nereu[indu-le planul, au tre-

buit s`-[i schimbe direc]ia, ajung#nd \n municipiul Arad.{i aici aveau o persoan` de contact, un cet`]ean germancu „apetit“ pentru arta bisericeasc`, c`ruia i-au v#ndut

icoane pictate pe lemn [i sticl`, obiecte ce apar]ineaubisericilor din jude]ele Mure[ [i Bistri]a-N`sùd.

Poli]i[tii au extins cercet`rile la Direc]ia Jude]ean`pentru Cultur` Culte [i Patrimoniu Cultural Na]ionalArad. Surpriz`: cet`]eanul german solicitase [iob]inuse, deja, un certificat de export pentru mai multeobiecte de mobilier vechi [i icoane pictate pe sticl`. Nua mai reu[it, \n ciuda acestui certificat, s` scoat` valo-rile din ]ar`, poli]i[tii recuper#nd toate bunurile furate:o icoan`, pictat` pe sticl`, „Maica Domnului cu Prun-cul“, dat#nd din anul 1806, aurit`, {coala Iernuteni,autor Sandu Zugravul; o alt` icoan`, aurit`, „BotezulDomnului“, pictat` pe lemn, din secolul al XIX-lea,autor Popa Gheorghe din {erbeni; un Octoih, Blaj,1743, Tiparul Seminarului 1783, redactat \n limbarom#n` cu caractere chirilice; Octoih, Blaj, 1770, carteredactat` \n limba rom#n` cu caractere chirilice; dou`potire, [i acestea apar]in#nd patrimoniului cultural-na]ional.

Totodat`, poli]i[tii au mai recuperat o icoan` sus-tras` dintr-o biseric` de pe raza jude]ului Bistri]a-N`sùd, care fusese v#ndut` de c`tre cei patru unuicolec]ionar ar`dean. Jefuitorii de biserici - au stabilitpoli]i[tii - \[i \ncepuser` „cariera“ cu furturi din maga-zine [i t#lh`rii. Este cert, poli]i[tii au reu[it s` leopreasc` periculoasa „evolu]ie“.

RRooxxaannaa GGHHEEOORRGGHHIIUU--PPAAPP



Valori de patrimoniu salvate din mâinile trafican]ilor

PPPPrevenirea [i contracarareacomer]ului ilicit [i traficuluiilegal cu opere de art`, eradi-

carea infrac]iunilor comise \n daunapatrimoniului cultural-na]ional suntpriorit`]i \n activitatea desf`[urat` depoli]i[tii specializa]i \n acest domeniusensibil. Sensibil, pentru c`, de multe

ori, contrabanda, traficul cu opere deart` apar]in#nd patrimoniului au fost\nlesnite chiar de c`tre persoanedesemnate s` \mpiedice asemeneainfrac]iuni. „Interesul“ de nest`vilit allumii interlope, interne [i interna -]ionale, pentru valorile culturale din]ara noastr` a generat crearea unor

re]ele, \n aparen]` perfect struc-turate. Vulnerabile \ns`, datorit` unorac]iuni complexe, unei riposte ferme apoli]i[tilor, care au reu[it dezmem-brarea mai multor filiere, recuper#nd,totodat`, \ntr-o propor]ie impresio -nant`, valori de patrimoniu ajunse pesinuoase trasee interna]ionale.

T#lhar i , \n m#in i lepol i ] i [ t i lor

Agentul [ef Cristinel Cordun [i agentul Gheor ghe Stoica,din cadrul Postului de Poli]ie C`rpini[, jude]ul Timi[, aureu[it, chiar \n ajunul Cr`ciunului, s`-l prind` pe A. Adri-an, autorul unei t#lh`rii comise cu violen]`. Victima: B.Zanfira, 19 ani, a fost atacat`, pe strad`, chiar de c`tre fos-tul concubin. A lovit-o cu pumnii, plin de r`zbunare, dup`care i-a furat telefonul mobil. A. Adrian a fost prezentatParchetului de pe l#ng` Tribunalul Timi[, fiindu-i emis unmandat de arestare preventiv` cu durata de 29 de zile.

�Poli]i[ti din cadrul Biroului de Investiga]ii Criminale -

Poli]ia Municipiului Timi[oara - \n timpul unei misiuni, auobservat c` un b`rbat a atacat un minor, dup` care a luat-o lafug`. Dup` o urm`rire de c#teva minute, poli]i[tii l-au prinspe D. Pavel, 28 ani, din municipiul Re[i]a, jude]ul Cara[-Sev-erin. Acesta, \n plin` zi, l-a lovit pe minorul C.M.A., 15 ani,din Timi[oara, dup` care i-a furat un CD-player, recuperat,la scurt timp, de agentul Ioan Jecan. D.Pavel a r`mas, \nciuda t#lh`riei s`v#r[ite asupra unui copil, f`r` „juc`rie“, \nstand-by, adic` \n a[teptarea sentin]ei.

RR..GG..PP..

|n prezent, sunt \nurm`rire general` 253obiecte de patrimoniu, 163- \n urm`rire interna]ional`;129 - publicate pe paginaweb a Poli]iei Rom#ne.

Comori aleArhivelor

Na]ionale RomâneValorile rom#ne[ti de patrimoniu au fost, din

p`cate, \n aten]ia „pasiona]ilor“. At#t de pasiona]i\nc#t fac tot posibilul s` le valorifice \n cadrul unorre]ele ilegale de trafic cu obiecte de art`, de patri-moniu. Din fericire, multe dintre aceste comorisunt „ascunse“ de ochii lacomi ai acestora, fiindp`strate [i restaurate, cu mult` grij` [i pasiune, dec`tre angaja]ii Arhivelor Na]ionale Rom#ne. Iat`dou` astfel de exemple, prezentate prin amabili-tatea directorului Arhivelor din Ia[i, doamna pro-fesor dr. Maricica Ifrim: un document cep`streaz`, parc`, viu [i nemuritor, spiritul mareluivoievod {tefan cel Mare [i o hart`, la fel depre]ioas`, cu semnifica]ie, a }`rii Moldovei ma -rilor voievozi.

MMaarriiuuss TTOOMMAA

Un caz aproape închisLa scurt timp dup` macabra

descoperire, la locul faptei, echipaoperativ` de cercetare complex`- con-dus` de un procuror criminalist dincadrul Parchetului de pe lâng` Tri-bunalul Alba, care reunise ofi]eri aiServiciilor de Investiga]ii Criminale [iCriminalistic, precum [i lucr`tori aiPostului de Poli]ie Vin]u de Jos-desf`[ura, cu operativitate, primaetap` a ac]iunilor specifice. Astfel, s-astabilit c` b`rbatul, ini]ial cu identitatenecunoscut`, avea vârsta cuprins`între 65 [i 75 de ani, în`l]imea aproxi-mativ 1,70m, la nivelul capului prezen-tând dou` pl`gi de form` neregulat`.La scurt timp, cadavrul a fost trans-portat la Laboratorul de Medicin`Legal` Alba, unde a fost verificat`îmbr`c`mintea acestuia, speciali[tii auefectuat fotografii, au preluat impre-siunile digitale [i palmare, întocmindfi[a de identificare. Din p`cate, veri -fic`rile în eviden]ele locale s-au soldatcu un rezultat negativ. Examinarea, dec`tre medicii stomatologi dinmunicipiile Alba Iulia [i Sebe[, a pro-tezei dentare, a scos, îns`, la iveal` c`lucrarea fusese efectuat` înstrìn`tate, cel mai probabil în Germa-nia. În urma necropsiei s-a stabilit c`"moartea victimei a fost violent`, fiindcauzat` de fracturarea bol]ii craniene,cu dilacerare, urmat` de asfixiemecanic` prin înec"

"Am realizat un plan de m`suriinformativ-operative- ne-a spus ddoomm--nnuull ccoommiissaarr IIooaann PPooppaa, adjunctul [efu-lui Inspectoratului jude]ean- luând încalcul câteva ipoteze, care se refereau,

îndeosebi, la locul [i la autorii faptei.Prin urmare, s-a presupus c` omorul afost comis: fie în zona în care s-a g`sitcadavrul, fie pe raza comunelorVurp`r, Vin]u de Jos sau într-o alt`localitate. Ini]ial, cercul de suspec]i afost destul de mare, puteau fi persoanecu care ar fi avut conflicte, indivizi dinanturajul victimei sau cuno[tin]eocazionale. Nici ciobanii sau ]`raniicare mergeau prin împrejurimi cuvitele la p`scut nu au fost exclu[i.

Nu cuno[team identitatea victimei,în acest context cercet`rile eraugroaie deoarece nu avem posibilitateas` stabilim eventualele rela]ii sau

leg`turi ale acesteia cu alte persoane.Provenien]a îmbr`c`min]ii b`rbatului,aspectul îngrijit al ]inutei, precum [ifaptul c` într-un buzunar, ascuns înlenjeria intim`, s-a g`sit suma de 2.915euro, ne-au condus la formulareaipotezei c` fusese ucis un cet`]eanstrìn."

Efectivele Inspectoratuluijude]ean, prinse în cercet`ri

A[a dup` cum am aflat de la echipamanagerial` de la Alba, aproape to]ipoli]i[tii Inspectoratului jude]ean fus-eser` prin[i în iure[ul investiga]iilor.Cu fotografiile cadavrului, echipeleoperative constituite efectuau veri -fic`ri din cas` în cas` în comuneleVin]u de Jos, Blandiana, S`li[tea,Pianu, [ibot, precum [i în localurilefrecventate de strìni din municipiileAlba Iulia [i Sebe[, concomitent, pe lamorga Spitalului Jude]ean Alba,

perindându-se zeci de persoane înrecunoa[tere. Presa local` mustea defotografii [i semnalmente, dar, cutoate acestea, informa]ia cheiese l`sa a[teptat`. Pân` într-o zicând [eful Postului de Poli]iede la S`li[tea, agentul [efadjunct David MariusIoan, a venit cu o frân-tur` de adev`r din sce-nariul celor petrecute."Seara, la un magazin ali-mentar, situat chiar încentrul comunei-ne-a zispoli]istul- eu [i gestionarulunit`]ii am v`zut trei per-soane, dintre care una cores -pundea semnalmentelor vic-timei." Dup` identific`ri, s-astabilit c` unul dintrei cei treiera Grozav Nicolae Marcel,de 31 ani, localnic.

Investiga]ii pe dou` planuri"Aveam, deja, un punct de plecare-

adaug` domnul comisar Ioan Popa- a[ac` ne-am continuat activit`]ile pe dou`planuri. Pe de-o parte, am extinscercet`rile în localurile de alimenta]iepublic` din împrejurimi, în scopulidentific`rii victimei, iar, pe de alt`parte, am efectuat alte investiga]ii,pentru a descoperi identitatea per-soanei care îl înso]ise pe Grozav Mar-

cel. De aceast` dat` eforturile agentu-lui [ef Toma Medrea, [eful Postului dePoli]ie Pianu, s-au materializat în infor-ma]ii cu o valoare operativ` deexcep]ie. Geanta victimei, descoperit`de poli]ist în casa criminalului-Cu]itarNicolae Petric`, de 23 ani- a pus puctcelui mai complex dosar de omorinstrumentat, anul trecut, în cadrulinstitu]iei noastre. Inedit în acest cazeste c` abia dup` identificarea auto-rilor s-a reu[it [i aflarea identit`]iicelui ucis: Yagup Arslan, de 73 ani,cet`]ean turc, cu reziden]` în Germa-nia."

Filmul unui scenariu fatal

S-au cunoscut destul de pu]in [i aucrezut c` vor deveni parteneri de afa -ceri. Yagup s-a deplasat cu autoturis-mul la domiciliul lui Cu]itar, iar, deacolo, au plecat împreun` la GrozavMarcel. Turcul a vândut veciniloracestuia din urm` câteva m`run]i[uri,r`mânând peste noapte la el.

A doua zi, cei trei au dat o rait` prin

municipiul Sebe[, au vizitat ocuno[tin]`, în casa c`reia victima era

g`zduit`, uneori, apoi autrecut pe la un restau-

rant cu profilturcesc, iar, spresear`, înc`rca]ide bùtur` [ialimente, aupoposit la casalui Grozav,unde au încinsun chef pe cin-ste, la care li s-aal`turat [i "pri-etenul" Furdui

Cosmin Ioan. Cumintea înecat` în

alcool, Yagup a ador-mit, neb`nuind c` som-nul adânc îl va rostogoliabrupt în moarte.

V`zându-l f`r` puterea dea se ap`ra în vreun fel, cei

trei i-au hot`rât sfâr[itul, ca s` pun`mâna pe bunurile [i pe ar`toasama[in` a turcului. Voiau s` valorificeprada [i s` împart`, cât mai repede,banii. Î[i f`cuser` planul s`-i fac` felulîn apele Mure[ului. Cu ma[ina vic-timei, au ajuns în satul Vurp`r, dincomuna Vin]u de Jos, au traversat unpod, intrând pe o c`rare dosnic`, para-lel` cu albia râului. [i-au ales locul sa -crificiului, undeva în aval. L-au luat peturc de mâini [i de picioare, aruncân-du-l în ap`. Semnele disperate ale con-damnatului i-au determinat pe cei treis`-[i ia "m`suri de siguran]`", a[a c`Grozav [i Cu]itar l-au lovit, pe Yagup,cu o piatr` în cap, pân` când [i-a dat [iultima suflare. F`r` nici o tres`rire,Furdui a asistat doar la cruntul "spec-tacol". Ca [i când nimic nu s-ar fiîntâmplat, au plecat, în tromb`, spreBucure[ti, ca s` vând` ma[ina [i altevalori ale victimei. Îns`, ghinionul i-aurm`rit pas cu pas, nu le-a reu[itnimic. În Capital`, ma[ina s-a defectat,a[a c` au luat doar o serviet` [i s-auîntors, cu trenul, la domiciliile lor, deunde au fost ridica]i de poli]i[ti.

Promisiune pentru Turcia

Cùt`rile poli]iene[ti efectuate înBucure[ti, a relevat domnul comisarIoan Popa, au dus la descoperireaautovehiculului de pe suprafa]a c`ruiaau fost ridicate 10 urme papilare, câte-va apar]inându-le lui Cu]itar [i Furdui.Prin intermediul Consulatului Repu -blicii Turcia, au fost contacta]i fiii vic-timei, care au venit în ]ar` [i, ulterior,au recunoscut cadavrul. Din discu]iilepurtate cu ace[tia, poli]i[tii au aflat c`Yagup avea nou` copii, locuia în Ger-mania [i vizita des Turcia [i România,ocupându-se cu vânz`ri în regim se -cond-hand

La anchet`, Cu]itar a încercat s`-[i"justifice" crima. Chipurile, Yagup îispusese c` îl va lua cu el în Turcia,unde îl va ajuta s` se angajeze la unatelier auto, dar nu-[i respectasepromisiunea... semnându-[i, astfel,condamnarea la moarte.

LLeennaa MMIITTRROOII

Cet`]ean turc, asasinat, cu bestialitate, la Vin]u de JosZZ i neagr` pentru poli]i[tii Postului Vin]u de Jos, din jude]ul

Alba, care, la primele ore, au g`sit un b`rbat mort, plutind înalbia râului Mure[, pe raza satului Vurp`r, în zona Piatra

Luncii. Victima fusese lovit`, cu bestialitate, în cap. Secven]elecutremur`toare, în opinia echipei manageriale a Inspectoratului dePoli]ie a Jude]ului Alba, au declan[at deschiderea celui mai complexdosar de omor instrumentat, anul trecut, de c`tre speciali[tii insti-tu]iei. Modul profesionist în care s-a realizat coordonareacercet`rilor [i investiga]iilor în stabilirea împrejur`rilor faptei a fostrecunoscut de oficialit`]i ale Republicii Turcia- ]ara de origine a vic-timei- care, prin intermediul cotidianului Anayurt (Patria Mam`), autransmis felicit`ri conducerii Poli]iei de la Alba.

În acest sens, domnul comisar Tudor Grindean, [eful Inspectora -tului jude]ean, a relevat c` meritul solu]ion`rii cazului revine tutu -ror lucr`torilor, din cadrul Serviciilor de Investigare a Criminalit`]ii,al Poli]iei de Ordine Public` [i Criminalistic, efortul colectiv consti-tuind cheia succesului. Totodat`, pentru implicarea [i valoarea ope -rativ` a informa]iilor oferite de c`tre agentul [ef Toma Medrea, [efulPostului de Poli]ie Pianu, [i agentul [ef adjunct Marius Ioan David,[eful Postului de Poli]ie S`li[tea, au primit recompense din parteaconducerii Inspectoratului jude]ean.

AAggeennttuull [[eeff aaddjjuunncctt MMaarriiuuss IIooaann DDaavviidd [[ii aaggeennttuull [[eeff TToommaa MMeeddrreeaa -- ppoollii]]ii[[ttii ffeelliicciittaa]]ii ddee ccoonndduucceerreeaa IIPPJJ AAllbbaa

CCoommbbaatteerreeaa ccoorruupp]]iieeii,, tteemm` „„iinnffllaammaa--bbiill`””,, ssuusscceeppttiibbiill`,, ((ddaacc` nnuu eessttee ooppeerraattiivvssoolluu]]iioonnaatt`!!)),, ss` ccoonnssttiittuuiiee oo ffrr##nn` ppeennttrruuddiinnaammiiccaa pprroocceessuulluuii ddee aaddeerraarree aa RRoomm##nniieeiillaa UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaann`,, [[ii ss` ddeetteerrmmiinnee aaccttii--vvaarreeaa ccllaauuzzeeii ddee ssaallvvggaarrddaarree,, aa ff`ccuutt oobbiieeccttuulluunneeii aannaalliizzee iinnttrraannssiiggeennttee,, \\nn {{eeddiinn]]aa EExxttrraa--oorrddiinnaarr` aa CCoonnssiilliiuulluuii ppeennttrruu CCoooorrddoonnaarreeaaIImmpplleemmeenntt`rriiii SSttrraatteeggiieeii NNaa]]iioonnaallee AAnnttii--ccoorruupp]]iiee,, ccoonnvvooccaatt` ddee pprriimm -- mmiinniissttrruullGGuuvveerrnnuulluuii RRoomm##nniieeii,, ddoommnnuull CC`lliinn PPooppeess--ccuu TT`rriicceeaannuu,, \\nn zziiuuaa ddee lluunnii,, 99 iiaannuuaarriiee22000066.. DDiinn ppaarrtteeaa MMiinniisstteerruulluuii AAddmmiinniissttrraa]]iieeii[[ii IInntteerrnneelloorr,, llaa eevveenniimmeenntt aauu ppaarrttiicciippaatt::ddoommnnuull VVaassiillee BBllaaggaa,, mmiinniissttrruull AAddmmiinniiss--ttrraa]]iieeii [[ii IInntteerrnneelloorr,, cchheessttoorr ggeenneerraall VViirrggiillAArrddeelleeaann,, ddiirreeccttoorr aall DDiirreecc]]iieeii GGeenneerraallee ddeeIInnffoorrmmaa]]iiii [[ii PPrrootteecc]]iiee IInntteerrnn`,, pprrooccuurroorrMMaarriiaann SS##nnttiioonn,, ddiirreeccttoorr aall DDiirreecc]]iieeii GGeenn--eerraallee AAnnttiiccoorruupp]]iiee,, iiaarr ddiinn ppaarrtteeaa IInnssppeecc--ttoorraattuulluuii GGeenneerraall aall PPoollii]]iieeii RRoomm##nnee,, iinnssppeecc--ttoorruull ggeenneerraall aall aacceessttuuiiaa,, ddoommnnuull cchheessttoorr ddeeppoollii]]iiee DDaann--VVaalleennttiinn FF`ttuullooiiuu.. DDooaammnnaaMMoonniiccaa MMaaccoovveeii,, mmiinniissttrruull JJuussttii]]iieeii aa aavvuutt ooiinntteerrvveenn]]iiee mmaaii aammppll`,, \\nn vviirrttuutteeaa ccaalliitt`]]iiii ddeeccoooorrddoonnaattoorr aall CCoonnssiilliiuulluuii,, iiaarr llaa eexxaamm--iinnaarreeaa ttrriiddiimmeennssiioonnaall` aa lluupptteeii aannttiiccoorruupp]]iiee((ppee sseeccvveenn]]eellee ccrroonnoollooggiiccee ttrreeccuutt,, pprreezzeenntt,,ppeerrssppeeccttiivv`)) aauu lluuaatt ppaarrttee [[ii aall]]ii mmiinnii[[ttrrii aaiiEExxeeccuuttiivvuulluuii [[ii [[eeffii ddee iinnssttiittuu]]iiii [[ii oorrggaanniissmmeeiimmppoorrttaannttee aallee ssttaattuulluuii:: AAuuttoorriittaatteeaa ddee CCoonn--ttrrooll aa GGuuvveerrnnuulluuii,, DDeeppaarrttaammeennttuull NNaa]]iioonnaallAAnnttiiccoorruupp]]iiee,, CCoonnssiilliiuull SSuuppeerriioorr aall MMaaggiissttrraa--ttuurriiii,, SSeerrvviicciiuull RRoomm##nn ddee IInnffoorrmmaa]]iiii,, PPaarrcchhee--ttuull GGeenneerraall aall RRoomm##nniieeii,, CCuurrtteeaa ddee CCoonnttuurrii,,DDeeppaarrttaammeennttuull ddee LLuupptt` AAnnttiiffrraauudd`,, [[..aa..PPrreezzeenn]]aa llaa ddeezzbbaatteerrii aa uunnuuii nnuumm`rr mmaarree ddeeppeerrssoonnaalliitt`]]ii ddee pprriimm rraanngg aallee vviiee]]iiii ppuubblliiccee sseeeexxpplliicc` pprriinn ffaappttuull cc` ddeessccuurraajjaarreeaa ccoorruupp]]iieeiiccoonnssttiittuuiiee uunn ddeemmeerrss iinntteerriinnssttiittuu]]iioonnaall aallcc`rruuii ssuucccceess ddeeppiinnddee ddee ccoommuunniiccaarreeaa eeffii--cciieenntt` [[ii ccooeerreenn]]aa aacc]]iioonnaall aa iinnssttiittuu]]iiiilloorr ssttaatt--uulluuii ccuu aattrriibbuu]]iiii \\nn aacceesstt ddoommeenniiuu ddee mmaarree

iimmppoorrttaann]]` ppeennttrruu ddeessttiinnuull eeuurrooppeeaann aallRRoomm##nniieeii..

APEL LA RESPONSABILITATE DINPARTEA PARCHETULUI {I C.S.M.

Premierul Rom#niei a cerut CCoonnssiilliiuulluuiiSSuuppeerriioorr aall MMaaggiissttrraattuurriiii [i PPaarrcchheettuulluuii s`-[iasume pe deplin [i mult mai energic respon-sabilit`]ile ce le revin \n lupta \mpotrivacorup]iei, potrivit prerogativelor specifice,afirm#nd r`spicat: ””IInntteeggrraarreeaa eeuurrooppeeaann` nnuueessttee uunn pprrooiieecctt ppoolliittiicc aall GGuuvveerrnnuulluuii ccii eesstteeoobbiieeccttiivvuull ssttrraatteeggiicc aassuummaatt ddee \\nnttrreeaaggaa ]]aarr`..LLuuppttaa \\mmppoottrriivvaa ccoorruupp]]iieeii nnuu eessttee oo aammbbii]]iiee aaGGuuvveerrnnuulluuii ccii oo nneecceessiittaattee,, ddaacc` vvrreemm ssàaddeerr`mm llaa 11 iiaannuuaarriiee 22000077.. RRaattaarreeaa aacceessttuuiioobbiieeccttiivv nnuu nnee dd` cceerrttiittuuddiinneeaa cc` vvoomm aaddeerraammaaii tt##rrzziiuu.. DDee aacceeeeaa,, ttooaattee iinnssttiittuu]]iiiillee ccuu pprree--rrooggaattiivvee \\nn ddoommeenniiuull lluupptteeii \\mmppoottrriivvaaccoorruupp]]iieeii ttrreebbuuiiee ss`--[[ii aassuummee rreessppoonnssaabbiillii--ttaatteeaa [[ii ss`--[[ii eexxeerrcciittee pprreerrooggaattiivveellee ccee lleerreevviinn,, \\nn aacceesstt ddoommeenniiuu.“ (...) „„EExxiisstt` vvooiinn]]`ppoolliittiicc` [[ii eeaa ttrreebbuuiiee ss` ssee ffaacc` ssiimm]]iitt` [[ii \\nnjjuussttii]]iiee ppeennttrruu aa aassiigguurraa ssuucccceessuull aaddeerr`rriiii..”” -a spus premierul.

|NGRIJORARE PRIVIND CAPACITATEA JUSTI}IEI DE ALUPTA |MPOTRIVA CORUP}IEI

Pentru aceasta, \n opinia [efului Execu-tivului, Parchetul [i Consiliul Superior alMagistraturii, trebuie s`-[i intensifice efor-turile iar justi]ia, \n ansamblul ei, s`-[i per-fec]ioneze mecanismele: ””CCeeaa mmaaii mmaarree\\nnggrriijjoorraarree aa mmeeaa eessttee lleeggaatt` ddee ccaappaacciittaatteeaajjuussttii]]iieeii ddee aa lluuppttaa \\mmppoottrriivvaa ccoorruupp]]iieeii..AAcceeaasstt` \\nnggrriijjoorraarree aa ffoosstt eexxpprriimmaatt` [[ii ddeeppaarrtteenneerriiii eeuurrooppeennii.. RReeffoorrmmaa \\nnttrreepprriinnss` \\nnjjuussttii]]iiee,, aannuull ttrreeccuutt,, nnee--aa aadduuss aapprreecciieerrii ffaavvoo --rraabbiillee ddiinn ppaarrtteeaa CCoommiissiieeii EEuurrooppeennee,, ddaarr,,aaccuumm,, aa[[tteepptt`mm ccuu ttoo]]iiii rreezzuullttaattee ccoonnccrreettee,, \\nn

cceeeeaa ccee pprriivvee[[ttee ccoommbbaatteerreeaa ttrraaffiiccuulluuii ddeeffiiiinn]]ee uummaannee,, aa ttrraaffiiccuulluuii ddee ddrroogguurrii,, aappllii--ccaarreeaa lleeggiissllaa]]iieeii pprriivviinndd pprroopprriieettaatteeaa iinntteelleecc--ttuuaall`”” -- a declarat ddoommnnuull CC`lliinn PPooppeessccuuTT`rriicceeaannuu..

CAZURI DISCUTABILE, PRIVATIZ~RI „CU CANTEC”

Premierul Rom#niei a trecut, apoi, \nrevist` acele cazuri \n care justi]ia afunc]ionat defectuos. Domnia sa a reamintit,bunòar`, cazul lui Gregorian Bivolaru,c`ruia i s-a acordat azil politic, \n Suedia,\ntruc#t, autorit`]ile din aceast` ]ar` nordic`nu au fost convinse c` , \n Rom#nia, \i vor firespectate libert`]ile individuale. Pe de alt`parte, „„eelliibbeerraarreeaa uunnoorr ppeerrssooaannee aaccuuzzaattee ddeeoommuucciiddeerree,, ppee mmoottiivv cc` nnuu RReepprreezziinntt` ppeerriiccoollppuubblliicc,, pprreeccuumm [[ii nneerreessppeeccttaarreeaa uunnoorr pprrooccee--dduurrii ddee iinnvveessttiiggaa]]iiee””,, constituie dovezi indu-bitabile c` „„ssuunntt pprroobblleemmee sseerriiooaassee,, \\nnJJuussttii]]iiee [[ii PPrrooccuurraattuurr`..”” O alt` dis-func]ionalitate este aceea c` „„mmaajjoorriittaatteeaasseessiizz`rriilloorr ttrriimmiissee PPaarrcchheettuulluuii de c`tre OOffiiccii--uull NNaa]]iioonnaall ppeennttrruu CCoommbbaatteerreeaa SSpp`ll`rriiii BBaann--iilloorr nu au fost solu]ionate. Privatiz`rile „cuc#ntec” [i marile dosare de evaziune fiscal`nesolu]io nate nu au sc`pat nici ele exigenteievalu`ri f`cute de premierul Rom#niei. Aces-ta a reamintit faptul c` „„ddiinn pprriivvaattiizzaarreeaaAALLRROO,, ssttaattuull rroomm##nn nnuu aa cc##[[ttiiggaatt nniiccii uunnlleeuu..”” Tot \n categoria ineficiente pot fiincluse privatiz`rile SNTR, ARO [.a.

PENTRU O MAI STRANS~ COLABORARE INTERINSTI-

TU}IONAL~

„„VVrreemm ss` vveeddeemm cc` jjuussttii]]iiaa ffuunncc]]iioonneeaazz` ppeebbaazzaa uunnoorr ddoossaarree ccoonnccrreettee.. AAmm ddiissccuuttaattddeesspprree ccoollaabboorraarreeaa ddiinnttrree iinnssttiittuu]]iiii:: PPaarrcchheett,,IInnssttaann]]ee,, SSeerrvviicciiiillee ddee IInnffoorrmmaa]]iiii,, MMiinniisstteerruull

AAddmmiinniissttrraa]]iieeii [[ii IInntteerrnneelloorr.. ||nn ffuunncc]]iiee ddeeaacceeaasstt` ccoollaabboorraarree,, vvoomm aavveeaa rreezzuullttaatteellee ppeeccaarree llee ddoorriimm [[ii aa[[tteepptt`mm.. CCoonnssiilliiuull SSuupprreemmaall MMaaggiissttrraattuurriiii nnuu ddoovveeddee[[ttee cc` aa ddeevveenniittiinnssttiittuu]]iiaa ccaappaabbiill` ss` aassiigguurree bbuunnaaffuunncc]]iioonnaarree aa jjuussttii]]iieeii..”” –– a mai spus [efulExecutivului, sf`tuind C.S.M. s`-[i modifice„abordarea”.. El a ar`tat c` doar solu]ionareadosarelor importante va dovedi c` justi]iafunc]ioneaz` [i c`, \n Rom#nia, statul dedrept este consolidat. La r#ndul ei, ddooaammnnaaMMoonniiccaa MMaaccoovveeii, ministrul Justi]iei [i coor-donator al CCoonnssiilliiuulluuii ppeennttrruu CCoooorrddoonnaarreeaaIImmpplleemmeennttaarriiii SSttrraatteeggiieeii NNaa]]iioonnaallee AAnnttii--ccoorruupp]]iiee, a criticat sever activitateaC.S.M.:““||nn aannuull 22000055,, CCoonnssiilliiuull SSuupprreemm aallMMaaggiissttrraattuurriiii nnuu aa ttrraannssmmiiss nniiccii uunn sseemmnnaall ccèexxiisstt` rreessppoonnssaabbiilliittaattee \\nn aaccttuull ddee jjuussttii]]iiee..IInnddeeppeennddeenn]]aa CCoonnssiilliiuulluuii SSuupprreemm aall MMaaggiiss--ttrraattuurriiii nnuu \\nnsseeaammnn` cc` mmeemmbbrriiii CCoonnssiilliiuulluuiippoott ffaaccee ccee vvoorr eeii..”” Aceasta, pe motiv c` estevorba de un sseerrvviicciiuu ppuubblliicc ffiinnaann]]aatt ccuu bbaanniippuubblliiccii.. Taxat` aa fost [i lipsa m`surilor disci-plinare aplicate de C.S.M. ””MMaajjoorriittaatteeaaddoossaarreelloorr aauu ffoosstt \\nncchheeiiaattee ccuu ccrruuccee,, aaddiicc`,,nnuu aa ffoosstt nniimmeennii vviinnoovvaatt.. AAmm sseennzzaa]]iiaa cc` aaffoosstt oo ppoolliittiicc` [[ii ssttrraatteeggiiee ddee aa nnuu gg`ssii vviinnoovvaa]]iipprriinnttrree jjuuddeecc`ttoorrii [[ii pprrooccuurroorrii..”” -- aa ssppuuss mmiinn--iissttrruull JJuussttii]]iieeii,, MMoonniiccaa MMaaccoovveeii.. PPrriioorriitt`]]iilleeGGuuvveerrnnuulluuii \\nn lluuppttaa aannttiiccoorruupp]]iiee ssuunntt,, \\nnoorrddiinnee iimmeeddiiaatt`:: mmooddiiffiiccaarreeaa lleeggiissllaa]]iieeiipprriivviinndd ffiinnaann]]aarreeaa ppaarrttiiddeelloorr ppoolliittiiccee [[ii aa cceelleeiiccee rreegglleemmeenntteeaazz` aacchhiizzii]]iiiillee ppuubblliiccee [[iissuuss]]iinneerreeaa uunnoorr ccaammppaanniiii vviizz##nndd nneecceessiittaatteeaaddee aa ccoonn[[ttiieennttiizzaa iimmppoorrttaann]]aa lluupptteeii aannttii--ccoorruupp]]iiee.. MMiinniisstteerruull JJuussttii]]iieeii \\nn ccoollaabboorraarree ccuuAA..NN..AA..FF.. eellaabboorreezz`,, \\nn pprreezzeenntt,, uunn pprrooiieecctt ddeelleeggee pprriivviinndd ccoonnttrroolluull aavveerriilloorr ddeemmnniittaarriilloorr..AAcceessttaa vvaa ffii pprreezzeennttaatt \\nn GGuuvveerrnn pp##nn` llaassff##rr[[iittuull lluunniiii iiaannuuaarriiee 22000066..

AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE



UU nnuull ddiinnttrree oobbiieeccttiivveellee ppoolliittiicciiii mmaannaaggeerriiaallee pprroommoovvaattee ddee ccoonndduucceerreeaa IInnssppeecc--ttoorraattuulluuii GGeenneerraall aall PPoollii]]iieeii RRoommâânnee eessttee aacceellaa ddee aa eerraaddiiccaa ccoorruupp]]iiaa îînn rrâânndduullccaaddrreelloorr iinnssttiittuu]]iieeii.. PPee bbaazzaa aacceessttuuiiaa,, llaa nniivveelluull IInnssppeeccttoorraattuulluuii ddee PPoollii]]iiee aall

JJuuddee]]uulluuii VVaasslluuii aa ffoosstt eellaabboorraatt [[ii aa iinnttrraatt îînn vviiggooaarree „„PPllaannuull ddee aacc]]iiuunnee îîmmppoottrriivvaa ccoorruupp]]iieeiiîînn rrâânndduull ppeerrssoonnaalluulluuii IInnssppeeccttoorraattuulluuii ddee PPoollii]]iiee llaa JJuuddee]]uulluuii VVaasslluuii,, ppee aannuull 22000055““.. AAuuffoosstt iiddeennttiiffiiccaattee zzoonneellee ddee rriisscc,, ddoommeenniiiillee ddee aaccttiivviittaattee [[ii ccoonnddii]]iiiillee ccaarree ffaavvoorriizzeeaazz`ccoorruupp]]iiaa iinntteerrnn`.. ||nn rr##nndduull ppoollii]]ii[[ttiilloorr aauu ffoosstt ddeessff`[[uurraattee aammppllee aaccttiivviitt`]]ii ddee ccrree[[tteerree aaggrraadduulluuii ddee pprreegg`ttiirree pprrooffeessiioonnaall`,, îînn ssccooppuull ddee aa--ii ddeetteerrmmiinnaa ss` ccoonn[[ttiieennttiizzeezzee ffaappttuull ccèexxeemmpplluull ppeerrssoonnaall îînn ccoommbbaatteerreeaa ccoorruupp]]iieeii iinntteerrnnee rreepprreezziinntt` oo pprriioorriittaattee aa ddeemmeerrssuurriilloorrddee îîmmbbuunn`tt`]]iirree aa iimmaaggiinniiii iinnssttiittuu]]iieeii.. DDee aasseemmeenneeaa,, aauu ffoosstt ssttaabbiilliittee îînn ddeettaalliiuu pprrooccee--dduurriillee ddee uurrmmaatt îînn ccaazzuull îînn ccaarree uunnuuii ppoollii]]iisstt ii ssee ooffeerr` ssuummee ddee bbaannii ssaauu pprroodduussee,, ppeennttrruuaa nnuu--[[ii îînnddeepplliinnii ccoorreecctt aattrriibbuu]]iiiillee ddee sseerrvviicciiuu ssaauu aa llee îînnddeepplliinnii ddeeffeeccttuuooss..

LLaa nniivveelluull iinnssppeeccttoorraattuulluuii aa ffoosstt lluuaatt` mm`ssuurraa ccaa cceett`]]eenniiii ss` ppooaatt` sseemmnnaallaa ffaappttee ccoonn--ttrraarree nnoorrmmeelloorr mmoorraallee ssaauu lleeggaallee,, ccoommiissee ddee ppoollii]]ii[[ttii,, llaa nnuumm`rruull ddee tteelleeffoonn TTEELLVVEERRDDEE------00880000880000220099 ssaauu llaa aaddrreessaa ddee ee--mmaaiill [email protected]..

CCeeii mmaaii mmuull]]ii ddiinnttrree ppoollii]]ii[[ttii aauu îînntteelleess cc`,, îînn ccaalliittaattee ddee rreepprreezzeennttaann]]ii aaii lleeggiiii,, ttrreebbuuiieess` ccoonnssttiittuuiiee eeii îînn[[ii[[ii rreeppeerree ddee ccoorreeccttiittuuddiinnee [[ii mmoorraalliittaattee..

ÎÎnn aacceeaasstt` ppeerriiooaadd`,, nniiccii uunn ppoollii]]iisstt ddiinn ccaaddrruull IInnssppeeccttoorraattuulluuii ddee PPoollii]]iiee aall JJuuddee]]uulluuiiVVaasslluuii nnuu aa ffoosstt aaccuuzzaatt ddee ccoommiitteerreeaa uunnoorr ffaappttee ddee ccoorruupp]]iiee..

Cu „[paga“ la ParchetCa urmare a m`surilor întreprinse, în data de 22 decembrie

2005, [eful Postului de Poli]ie Hoceni a denun]at un cet`]eancare i-a oferit suma de 2.000.000 lei pentru a nu-i întocmi dosarpenal. La data respectiv`, lucr`torii Biroului de Poli]ie Rural`Hu[i, împreun` cu o grup` de jandarmi, au desf`[urat o ac]iunepe raza comunelor Hoceni [i Dimitrie Cantemir. Cu ocaziaacesteia, în jurul orei 06,30, a fost depistat B.Ionel, de 34 ani, dincomuna G`ge[ti, conducând un autoturism marca Dacia 1300,pe drum public, f`r` a poseda permis de conducere.

� {eful Postului de Poli]ie Hoceni, agentul [ef adjunct Fur-coi C`t`lin, a denun]at faptul c` B. Ionel i-a oferit suma de2.000.000 lei spre a nu-i întocmi dosar penal pentru fapta comis`.

Împreun` cu reprezentan]ii Parchetului de pe lâng` Tri-bunalul Vaslui a fost luat` m`sura organiz`rii flagrantului pen-tru infrac]iunea de dare de mit`, fapt` prev`zut` de art. 255 C.P.B. Ionel a fost re]inut pe baz` de ordonan]` pentru 24 ore, emis`de procurorul desemnat din cadrul Parchetului de pe lâng` Tri-bunalul Vaslui, iar în data de 23 decembrie 2005 a fost prezen-tat Tribunalul Vaslui. Pe numele acestuia a fost emis mandat dearestare preventiv` pe o perioad` de 9 zile, pentru s`vâr[ireainfrac]iunii de dare de mit`.

Cazul nu este singular. |n anul 2005 au fost înregistrate [ialte denun]uri ale poli]i[tilor ce au vizat persoane care au oferit

sume de bani pentru a sc`pa derigorile legii.

� |n data de 28 septembrie2005 a fost realizat un flagrant-delictca urmare a denun]ului agentului[ef adjunct Timofticiuc Cristian,[eful Postului de Poli]ie T`t`r`ni.Acestuia i s-a oferit, drept mit , sumade 2.000.000 lei, pentru a nu efectuacercet`ri împotriva lui D.Dumitru, surprinsîn timp ce sustr`gea material lemnos.

|n momentul comiterii infrac]iunii de darede mit` au fost prin[i [i F. Gheorghe, de 27 ani [iF. Maria, 65 ani, ambii din municipiul Bârlad.

Flagrantul a fost realizat \n ziua de 17 august 2005, caurmare a denu]ului dat de agentul principal de poli]ie Com-potecras-Anghel Gheorghe, din cadrul Poli]iei municipiuluiBârlad. Poli]istului i s-a oferit suma de 500.000 lei lei [i un cos-tum din blugi. Acesta ar fi fost pre]ul pentru a solu]iona favora-bil un dosar penal în care F. Gheorghe era cercetat pentrucomiterea infrac]iunii de viol, comis` în noaptea de 11/12august 2005.

� Agentul sef adjunct Zamfir Cristian, la Serviciul Poli]ieiRutiere, l-a denun]at, \n 10 mai 2005, pe T. Dumitru, de 34 ani,din municipiul Vaslui. Acesta, în scopul de a nu-i întocmi dosarpenal, i-a oferit suma de 5.000.000 lei. A fost depistat în acea zi

pe raza municipiului Vaslui, conducând un autoturismDacia 1310, f`r` a poseda permis de conducere [i aflându-se sub influen]a bùturilor alcoolice.

� |n ziua de 11 mai 2005, agentul [ef adjunct MilerGabi, din cadrul Poli]iei ora[ului Negre[ti, l-a denun]at peZ. Gelu, din ora[ul Negre[ti, care, în scopul de a nu i se\ntocmi dosar penal pentru conducerea unui autoturism înstare de ebrietate i-a oferit o sum` de pân` la 15.000 euro.Astfel, Z. Gelu, de 38 ani, a încercat s`-l mituiasc` pe poli]istcu patru bancnote a 50 euro fiecare, în scopul distrugeriiprobelor din dosarul penal, întocmit celui \n cauz` pen-tru comiterea infrac]iunii de conducere a unui autove-hicul cu o îmbiba]ie alcoolic` peste limita legal`. � În ziua de 12 mai 2005, agentul [ef adjunct

Roman Ciprian, din cadrul Serviciului Poli]iei Rutiere Vaslui, l-adenun]at pe B. Aurel, de 52 ani, din comuna Pipirig, jude]ulNeam]. Aceasta, pentru c` a încercat s`-l mituiasc`, oferindu-isuma de 500.000 lei, pentru a nu-i întocmi dosar penal. B. Aurelexecuta un transport de cherestea cu un autovehicul, f`r` aposeda documente de provenien]` a m`rfii [i licen]` de trans-port.

Agentul de poli]ie rutier` se afla în ac]iune împreun` cureprezentan]i ai Autorit`]ii Rutiere Române Vaslui. Momentuls`vâr[irii faptei a fost filmat cu aparatura radar aflat` înfunc]iune.

MMiihhaaeellaa SSTTRRAAUUBB

REVIGORAREA LUPTEI ANTICORUP}IE - |N ATEN}IA GUVERNULUI ROM@NIEIAcademia de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza”

Orient`ri europeneConferin]a Asocia]iei Interna]ionale a Colegiilor de Poli]ie din Europa, care s-a

desf`[urat \n perioada 12 – 15 decembrie anul trecut, \n Suedia, la Stockholm, a reunitreprezentan]i din 25 de ]`ri europene.

La lucr`ri a participat delega]ia Academiei de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza“, constitu-it` din chestorul principal prof.univ.dr. Costic` Voicu, rectorul institu]iei de \nv`]`m#nt, [icomisarul asistent univ.dr. Ducu Harabagiu, [eful Biroului Rela]ii Interna]ionale.

Cele 25 de delega]ii prezente la lucr`rile forului european au reprezentat ]`rile mem-bre ale Asocia]iei Interna]ionale a Colegiilor de Poli]ie din Europa (A.E.P.C.).

Principalele teme au vizat probleme legate de „Conducerea strategic` a procesului deinstruire”, „Coeren]a dintre activit`]ile de instruire [i cele de examinare”, „Integrareanoilor cursuri în sistemul de instruire existent”, „Sistemul de evaluare – asigurareacalit`]ii”.

În cea de-a treia zi a conferin]ei, a avut loc [edin]a Consiliului Director al A.E.P.C. |ncadrul c`reia, au fost aprobate rapoartele privind [edin]a Consiliului Director al A.E.P.C,desf`[uratã la Budapesta în 20 mai 2005, [i [edin]a Comitetului Executiv al A.E.P.C., din22 - 23 septembrie 2005, de la Paris. De asemenea, a fost admis` în A.E.P.C, ca membrucu drepturi depline, Academia de Poli]ie din Cipru.

|n cadrul conferin]ei de la Stockholm, domnul Maurice Petit, directorul {coliiNa]ionale pentru Ofi]eri Superiori din Belgia, a fost ales noul Pre[edinte al A.E.P.C.

Una din cele mai importante dezbateri pentru reprezentan]ii Academiei de Poli]ie„Alexandru Ioan Cuza” s-a referit la organizarea, la Bucure[ti, a urm`toarei Conferin]e aAsocia]iei Interna]ionale a Colegiilor de Poli]ie. Astfel, în perioada 23 - 25 octombrie 2006,conform hot`rârii luate de c`tre Consiliul Director al A.E.P.C în luna mai 2005, la Budapes-ta, institu]ia rom#neasc` va fi gazda lucr`rilor \n acest plen. Detaliile urmeaz` a fi stabiliteîn cadrul [edin]ei Comitetului Executiv din februarie 2006, care va avea loc la Munster,Germania.

Urm`toarea [edin]` a Consiliului Director al A.E.P.C. se va desf`[ura la Ohrid, în fostaRepublic` Iugoslav`, Macedonia, în 9 iunie 2006, dup` cum am aflat dintr-un comunicat alBiroului Rela]ii Publice al Academiei de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza“.

IInnaa BB~~LLAANN

Poli]i[tii - Mo[ Cr`ciunMo[ Cr`ciun, pentru copiii

vasluieni din Centrul de Plasa-ment nr. 9 din Negre[ti a avut [i \nacest an, grade de poli]ist. Con-tinu#nd tradi]ia instituita de maibine de 15 ani, poli]i[tii Inspec-toratului de Poli]ie al Jude]uluiVaslui au oferit cadouri celor 120de copii institu]ionaliza]i.

Prin contribu]ii personale,poli]i[tii vasluieni au str#ns peste40 de milioane lei, bani folosi]ipentru a umple tolba Mo[ului cudaruri.

„Acest centru de plasament, a]inut s` precizeze [eful I.P.J.Vaslui, dl. comisar [ef de poli]ieMihai Carp, se afl` sub tutelainspectoratului din anul 1990. |infiecare an, cu prilejul S`rb`torilorPascale, de Ziua Interna]ional` aCopilului c#t [i a S`rb`toriiNa[terii Domnului, \ncerc`m sàducem un strop de fericire aces-tor copii. La acest sf#r[it de an, ei au primit haine, dulciuri [i fructe. E o mare bucuriepentru noi c` reu[im s` le aducem z#mbetul pe buze acestor micu]i cu o soart` maipotrivnic`. |ntr-un fel, noi, poli]i[tii vasluieni suntem p`rin]ii acestor copii [i sper`m c`la urm`toarea vizit` s`-i gasim la fel de frumo[i [i s`n`to[i“

Copiii, \ndruma]i de c`tre instructorii lor, sub directa coordonare a doamnei directorElvira Grigora[, le-au prezentat prietenilor \n uniform` un frumos spectacol, cu poezii,c#ntece [i dansuri specifice s`rb`torilor de iarn`, i-au urat [i colindat.

IIooaann MMAACCOOVVEEIIMM.. TT..

Sf#r[itul lui 2005 a punctat un eveniment important pentruPoli]ia Rom#n`. Astfel, institu]ia a fost primit` \n Asocia]ia{efilor de Poli]ie din Sud-Estul Europei. La Belgrad, s-adesf`[urat, \n perioada 14 – 17 decembrie, \nt#lnirea Comite-tului Executiv al Asocia]iei {efilor de Poli]ie din Sud-EstulEuropei – S.E.P.C.A. Inspectorul general al Poli]iei Rom#ne, dlchestor Dan Valentin F`tuloiu, a reprezentat institu]ia la acestsummit de referin]` \n evolu]ia european` a poli]iei.

|n cadrul desf`[ur`rii lucr`rilor, Poli]iei Române i-a fostacordat statutul de membru cu drepturi depline al Asocia]iei.Cu aceast` ocazie, dl chestor Dan Valentin F`tuloiu a sublini-at, în discursul sù, satisfac]ia pentru faptul c` Poli]ia Român`[i-a g`sit locul care i se cuvine în aceast` respectabil` familie apoli]iilor din Sud-Estul Europei. Totodat`, i-a asigurat pe par-ticipan]i de faptul c` „Poli]ia Român` va fi, la fel ca întotdeauna,un partener activ al Asocia]iei”.

Convorbirile dintre reprezentantul Pactului de Stabilitatepentru Sud-Estul Europei, domnul Reto Brunhart, [i membriiComitetului Executiv al S.E.P.C.A. au relevat necesitatea rea -liz`rii unui document care s` pun` bazele unei cooper`riviitoare.

În acest sens, a fost desemnat un grup de lucru, format dinreprezentan]ii României, Croa]iei [i Republicii Muntenegru, alc`rui pre[edinte este chestorul de poli]ie Dan Valentin

F`tuloiu. Acest organism are ca obiectiv realizarea unui Me -morandum de în]elegere privind cooperarea dintre S.E.P.C.A.[i Pactul de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei, în scopul pre-venirii [i combaterii crimei organizate \n regiune.

Importan]a unei bune cooper`ri a fost subliniat` [i de c`treinspectorul general al Poli]iei Române, care, în discursul sù, aar`tat, printre altele, c` datorit` pozi]iei geografice, statelenoastre au un destin comun [i ne confrunt`m cu acelea[iprovoc`ri. Totodat`, a ]inut s` dea asigur`ri c`, \n calitatea sade membr` S.E.P.C.A., Poli]ia Român` este în m`sur` s` con-tribuie la consolidarea cooper`rii regionale.

|n acela[i context, inspectorul general al Poli]iei Române aar`tat c`, \n acest moment, institu]ia pe care o conduce par-curge o etap` deosebit de important`, trecând printr-o reform`structural` [i func]ional`, a c`rei dinamic` a fost apreciat` po -zitiv de c`tre misiunile de evaluare ale Comisiei Europene,aspect reliefat [i de Raportul de ]ar` pe anul 2005. De aseme-nea, domnia sa a ]inut s` precizeze c` dezvoltarea unorproiecte comune, menite s` determine institu]ia rom#n` s`împ`rt`[easc` experien]a ob]inut` în procesul de aderare laUniunea European`, nu va avea alt` ]int` decât s` înt`reasc` [imai mult importan]a pe care o are realizarea unui climat stabil[i sigur în zona Balcanilor.

Domnul Dan Valentin F`tuloiu [i-a exprimat convingerea

c`, prin declara]ia semnat`, se va crea un front comun, care vapermite concentrarea ac]iunilor, astfel \nc#t s` se dea o ripost`dur` re]elelor de criminalitate organizat` care ac]ioneaz` înSud-Estul Europei.

„Pentru a sublinia necesitatea dezvolt`rii unor ac]iunicomune, a mai spus [eful Poli]iei Rom#ne, vreau s` folosescacest prilej pentru a men]iona un caz recent, pe care Poli]iaRomân` l-a solu]ionat cu succes, în colaborare cu colegii dinSerbia. Astfel, un periculos criminal care a comis, la Bucure[ti,un triplu asasinat, reu[ind s` fug` peste grani]` în timp foartescurt, a fost arestat de c`tre poli]i[tii din Belgrad, la mai pu]inde 12 ore de la comiterea abominabilei crime. Aceasta estedoar una dintre situa]iile care pot exemplifica excelenta cola -borare pe care Poli]ia Român` o are cu Poli]ia Sârb` [i cuofi]erul de leg`tur` sârb de la Centrul S.E.C.I.“

|n \ncheierea discursului, dl chestor Dan Valentin F`tuloiua dat asigur`ri \n nume propriu: „...Eu, în calitate de [ef alPoli]iei Române, voi fi un partener deschis [i de încredere alfiec`ruia dintre dumneavoastr`, un partener care v` va sus]inenecondi]ionat pentru atingerea acestor ]inte comune, în ve -derea dezvolt`rii activit`]ilor acestei asocia]ii [i pentru înt`rirearolului ei de garant al securit`]ii în zona Balcanilor.“

IInnaa BB~~LLAANN

Poli]ia Rom#n` este membr` a familiei Poli]iei Europene

În scopul prevenirii [i combaterii înc lc`riiprevederilor legale cu privire la comer-cializarea de m`rfuri în regim duty-free, pre-cum [i pentru tragerea la r`spundere penal apersoanelor fizice [i juridice care încalc legis-la]ia în vigoare, prejudiciind astfel bugetul destat, poli]i[ti speciliza]i din cadrul Direc]iei deInvestigare a Fraudelor, în colaborare cu spe-ciali[ti din cadrul Autorit`]ii Na]ionale aV`milor [i Inspectoratul General al Poli]iei deFrontier au efectuat, în ultima parte a anuluitrecut, verific`ri privind valorificarea m`rfurilorîn regim duty-free.

Au fost dispuse verific`ri încruci[ate întreeviden]ele magazinelor duty-free, antrepozitelorvamale, precum [i cele de la sediile societ ]ilorcomerciale care de]in astfel de magazine.

În cadrul ac]iunii, au fost efectuate 511 con-troale la magazinele duty-free [i la antrepozitelevamale, cât [i în zonele de frontier , constatân-du-se 24 infrac]iuni comise de 27 persoane.

Ca urmare a neregulilor existente, au fostconstatate 5.057 contraven]ii, fiind confiscateaproape 470.000 pachete de ]ig`ri de prove-nien] str in , 2.200 kg cafea [i 472 litri bùturi

alcoolice(whisky, campari, gin).� Poli]i[ti din cadrul Inspectoratului de

Poli]ie al Jude]ului Dolj au prins în flagrant peS. Gigi Ni] [i C. Constantin, gestionari ai unuimagazin duty-free din vama Bechet, în timp cedesc`rcau dintr-un autocamion aflat în tranzitvamal (ce aproviziona magazinele duty-free dinzona de frontier`), 65.400 pachete de ]ig`ri(134 baxuri).

În urma cercet`rilor efectuate, s-a stabilitc autocamionul respectiv a transportat ]ig`ri,cafea [i bùturi alcoolice de la o societate dinZona Liber` Constan]a Sud-Agigea, pentrumagazinul duty-free apar]inând unei societ`]idin Bucure[ti, situat în vama Bechet.

Dup ce au desc`rcat o parte din marf laacest magazin, cei doi gestionari, cu complici-tatea lui B. Gabriel [i V. Costel, func]ionari încadrul Biroului Vamal Bechet, au confirmatprimirea întregii cantit`]i de m`rfuri trecut îndocumente, de[i nu desc`rcaser cele 134 ba -xuri de ]ig`ri, pe care apoi le-au scos din incintabiroului vamal, urmând a le valorifica ulterior.

În momentul prinderii în flagrant, unul din-tre gestionarii magazinului duty-free a oferit

unui poli]ist suma de 4.000 Euro, pentru a nuîncheia documentele de prindere în flagrant,ofert refuzat de omul legii.

� Poli]i[ti din cadrul Serviciul de Investi-gare a Fraudelor Constan]a au prins în flagrant,pe raza localit`]ii Limanu, pe N. George, C.Nicolae, I. Erduan [i S. Mihai, gestionari lamagazinul duty-free din Vama Vecheapar]inând unor societ`]i din Constan]a, pre-cum [i pe R. Mihai, T. Constantin [i C. Ionu]-Marian, f`r ocupa]ie, to]i din Constan]a, carese deplasau dinspre Vama Veche c`tre Con-stan]a, cu cinci autoturisme.

În autoturisme au fost depistate 57.980pachete de ]ig`ri str ine de diferite m`rci [i 40sticle de bùturi alcoolice, pentru care nu aveaudocumente justificative.

Din cercet`ri s-a stabilit c marfa a fostcump`rat de la un magazinul duty-free dinVama Veche [i a fost introduse în ]ar prin altelocuri decât cele stabilite pentru controlulvamal, iar, pentru justificarea vânz`rii ei, I. Er -duan [i S. Mihai au întocmit bonuri fiscale falsede vânzare, în care apar consemna]i dreptcump`r`tori diver[i turi[ti, care au ie[it înRomânia.

� În urma unor verific`ri efectuate depoli]i[ti ai Serviciul de Investigare a FraudelorCara[-Severin la o societate din Timi[oara, cupunct de lucru în B ile Herculane, au fostg`site 2.890 pachete ]ig`ri netimbrate,provenind de la magazinele duty-free.

}ig`rile au fost cump`rate de la maga-zinele duty-free din Vama Naid`[ de c`tre P.Vasile - administratorul societ`]ii [i introduse în]ar prin alte locuri decât cele stabilite pentrucontrolul vamal.

Totodat , au fost depista]i pe E. Constan-tin-Florin din Craiova [i pe Mihai din MoldovaNou , care aveau aspra lor 3765 cartu[e ]ig`ri,f`r` documente legale de provenin]`cump`rate de la magazinele duty-free dinVama Moldova Veche.

VViioorreell TTUURRCCUU{{

M`rfuri \n regim duty-free

mitei [i corup]iei!STOP


13P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~

IPA Alba reprezint` una dintre cele mai active Re g i -uni din ]ar`, datorit` inimosului colectiv care prinini]iative s-a dovedit a fi lâng` membrii Asocia]iei. {i labine, dar, mai ales, la greu a[a dup` cum ne-a spus dom-nul Ciprian Miron care ne-arelatat cazul unei colege,aflat` în suferin]`. Poli]ista aprimit o sum` semnificativ`pentru tratamentul necesarla Clinica de oncologie dinCluj-Napoca. Am mai aflatc` aceasta nu este singurasitua]ie de acest gen, îns`, înopinia domnului Miron,momentele de bucurie lacare IPA Alba a fost p`rta[`sunt mult mai importante.Cu ocazia zilelor de întâi [iopt martie, a S`rb`torilor deCr`ciun [i Pascale, spiritulServo per amikeco a fostresim]it din plin.

Performan]` [i prestigiuCum spuneam, IPA Alba are oameni deosebi]i, per-

forman]a domnului Mircea Grava, secretarul Regiunii,devenind emblematic` pentru evolu]ia Sec]iei române aIPA, în ansamblul sù.

Toate drumurile duc la Gimborn putem spune dac`ne gândim la miile de poli]i[ti, din toat` lumea, care vincu speran]`, an de an, la Centrul de studii [i seminariiinterna]ionale ale IPA, pentru a-[i completa studiile saucuno[tin]ele de cultur` general`. Sub deviza <<Servo peramikeco>>, la 25 octombrie 1969, în inima Rhenaniei deNord, pe domeniul Gimborn, apar]inând familieimedievale Von Schwartzenberg, a fost înfiin]at acest ele-gant Centru, care, a[a cum spuneam, g`zduie[te toateîntâlnirile de anvergur` ale poli]i[tilor ce sus]in [i cred înspiritul prieteniei.

Despre contactele stabilite, despre leg`tura oame-nilor legii din România cu colegii de breasl` de pretutin-

deni, dar [i despre una dintre cele mai str`lucite perfor-man]e ale IPA Sec]ia român` ne-a vorbit prietenul nos-tru, domnul Mircea {tefan Grava, de la InspectoratulPoli]iei Jude]ului Alba:

„Gra]ie Internetului, \ntoamna anului 1997, amintrat \n leg`tur` cu ceicare asigurau activit`]ilede \nv`]`mânt ale Centru-lui [i anume cu directorulKlaus Ulrich NIEDER [icu referentul Peter Less-mann Faust, care s-auar`tat surprin[i darextrem de deschi[i la dia-log cu un poli]ist dinRomânia. |ntr-un timprecord, mi-au pus la dis-pozi]ie, on-line, tot ceînseamn` IBZ Gimborn.Am men]inut leg`tura [i,\n câteva rânduri, mi-am

exprimat opinia fa]` de anumite teme din programa deseminarii interna]ionale [i am f`cut propuneri privinddou` amendamente administrative.

|n anul 2000, am avut pl`cerea s`-i cunosc direct peace[ti oameni minuna]i cu ocazia particip`rii, \mpreun`cu Ioan P`curar de la IPA Cluj, ca [i cursan]i la un se -minar cu tematic` rutier` organizat de IPA Fran]a.

|n perioada 2002-2004, de asemenea, ne-am rev`zut -eu f`c#nd parte din delega]ia IPA România - la con-ferin]ele anuale ale Consiliului Giran]ilor IBZ. Gimborn.

|n luna decembrie 2004, cu ocazia ur`rilor des`rb`tori, directorul Klaus Nieder m-a \ntrebat dac`vreau s` \mi depun candidatura pentru un loc eligibil \nConsiliul Giran]ilor, trimi]#ndu-mi, totodat`, [i un for-mular tip pe care l-am completat [i remis a doua zi.R`spunsul urma s`-l primesc dup` votul membrilor dinConsiliu.

Surpriza a venit \n ziua de 15 aprilie anul acesta cândsesiunea de prim`var` a Consiliului Giran]ilor s-adeschis cu primirea mea ca membru \n Consiliu. Astfel,am devenit cel de-al 51-lea membru al Consiliului, certi-

ficatul fiindu-mi înmânat personal de c`tre onorabilulWinrich Granitzka, pre[edintele board-ului [i posibil

viitor [ef al g`rzilor elve]iene ale sanctit`]ii sale Bene-dictus al XVI-lea.

|n cadrul Conferin]ei, am sus]inut, împreun` cuvicepre[edintele IPA Sec]ia rom#n`, George Sichet,demersul privind acordarea unei camere \n cadrulCastelului, care va purta numele DACIA. Propunerea afost consemnat` [i trecut` spre aprobare pe agenda con-siliului economic mondial de la Dublin.

|n ace[ti ani, am legat o frumoas` [i trainic` prieteniecu Fodor Antal [i Istvan Szucs, din IPA Budapesta, OzcanCan, IPA Turcia, Joel Deom, Gerard Benoit [i TitiCabaret - IPA Fran]a, Antije Wippermann, IPA Germania[i cu Herbert Stammer, din IPA Austria, cu care ne-amf`cut o serie de planuri de colaborare pentru perioadaurm`toare.

Pentru anul 2006, personal, cu acordul IPA Sec]iarom#n`, mi-am propus sus]inerea particip`rii, la semi-nariile planificate, a numero[i membri IPA din ]ar`.“

PPaaggiinn` rreeaalliizzaatt` ddeeLLeennaa MMIITTRROOII

Mereu aproape de prieteni

Semnifica]ia cifrelor se frânge ca oentitate f`r` consisten]` atunci cândsunt lipsite de înc`rc`tura uman` a cre-atorilor de performan]`. La Inspectora -tul de Poli]ie Jude]ean` Alba, de pild`,renun]i, din start, la statistici, în fa voa -rea bog`]iei fap telor, a fran che ]ii,

deschiderii [i atitudinii oamenilor, caremerit` un alt fel de rostire. Prinurmare, vom începe po vestea de succescu un profesionist - comisarul Ilie Ilea,pre[edintele CNP Alba- des pre carecolegii sì mi-au spus c` [i-a câ[tigat în -crederea semenilor prin puterea de a

construi pentru ceilal]i. Iar una dintrecele mai temeinice construc]ii este unade... suflet, destinat` copiilor dinzonele afectate de inunda]ii dinjude]ele Bacù, Brìla, Gala]i [iVrancea. Desf`[urat` sub auspiciileAsocia]iei „Sprijini]i copiii“ Alba Iulia,Poli]iei jude]ene, la care se adaug`numero[i sponsori,„Campania Fratepentru Frate“ a aduslumin` [i speran]` îninimile mi cu]ilor alec`ror familii au fostn`p`stuite de rev` -rsarea apelor. Ceamai frumoas` zi asejurului s-a derulat,la „Casa de munte“din localitatea Stru-gari, oamenii legiisosind, la locul cupricina, cu un impre-sionant arsenal delupt`.

„Pentru câteva ore - ne-a spus dom-nul co misar Ilie Ilea - pistoalele, bas-toanele, tom fele, c`tu[ele, cu ]itele [ista]iile de comunicare s-au trans formatdin echipamente de men]inere a

lini[tii [i ordinii publice în <<juc`riiexotice>> cu ajutorul c`roraoaspe]ii no[tri [i-au început <<via]ade poli]ist>>. A fost o zi minunat`,care sper c` a r`mas în amintireacopiilor“.

Despre eficien]a Campaniei,doamna Maria Ilea, directorul Aso-

cia]iei „Sprij ini]i co -pii i“ ne-a precizat:„Am organizat astfelde evenimente pentrua-i socializa pe copii.De aceast` dat`, îns`,am derulat demersulnostru sub semnul sol-idarit`]ii umane, o -ferind prilejul acestormicu]i din zonele afec-tate de a-i cu noa[te pepar tenerii [i pe spon-sorii Campaniei.“

Ac]iunea de la Stru-gari re prezint` doaruna dintre inves ti]iile

de suflet pe care comisarul Ilie Ilea[i membri CNP Alba le-au f`cut.Despre ei, despre faptele [iini]iativele lor vom povesti înedi]iile viitoare.

domnul Ciprian Miron,pre[edintele Regiunii IPA Alba domnul Mircea Grava, secretar Regiunea IPA Alba

Comisarul Ilie Ilea, prietenul copiilorMaria Ilea, directorul

Asocia]iei „Sprijini]i copiii“

Investi]ie de suflet12

DOSARE CELEBRE �� DOSARE CELEBRE �� DOSARE CELEBRE

SERIAL - KILLER

JUDECAT DUP~ “LEGEA TALIONULUI”

Sunt contacta]i ziari[tii de la “The News”

|n ziua de 30 decembrie 1998, \ntr-un alt act deexhibi]ionism tipic acestui gen de criminali, IIqqbbaall s-aprezentat la redac]ia ziarului “TThhee NNeewwss””, din ora[ulLLaahhoorree. Aici, el a declarat c` nu simte nici o remu[care[i c` ar fi putut ucide 500 de copii, dar s-a autocenzurat,evit#nd s` dep`[easc` o “anume limit`”. Iqbal le-am`rturisit ziari[tilor c` a comis crimele pentru a ser`zbuna. Motivul?! Relele tratamente ce i-au fost apli-cate, c#ndva, de c`tre for]ele de ordine. Serial - killerula mai afirmat c` s-ar fi predat poli]i[tilor dac` nu i-ar fifost team` pentru propria via]`. Primele investiga]ii

privind cazurile de dispari]ii de minori i-au con-dus pe judiciari[ti la “casa groazei” pe careIIqqbbaall o \mp`r]ea fr`]e[te cu complicii sì. Aici,poli]i[tii au g`sit cadavrele \n descompunere atrei minori, un album cu fotografiile celor 100de victime [i cinci saci cu haine [i pantofi careau apar]inut micilor disp`ru]i. Cu inimilesf#[iate de durere, zeci de p`rin]i [i-aurecunoscut copiii \n pozele din album, precum[i obiectele care le-au apar]inut. Prezumtivulasasin a afirmat c` fotografiile au fost f`cutede doi dintre complicii sì, (ambii homosexu-ali!), dar a negat c` ar putea fi el \nsu[i inclus\n aceea[i categorie „deviant`”.

Jura]ii cer „ochi pentruochi, dinte pentru dinte”|n timpul procesului, Iqbal a negat versiunea

faptelor istorisite \n scrisoarea trimis` poli]i[tilor [i aafirmat c` arestarea sa a fost un abuz [i o enorm`gre[eal`. Doar c` acuzarea l-a “demolat” efectiv , prindepozi]iile f`cute de un num`r record de... 110055 mmaarrttoorrii.Ap`rarea nu a avut, \n schimb, nici un fel de sus]ineretestimonial`. |n final, \n sentin]a emis` de judec`tor, \nacord cu SShhaa''aarriiaa ((LLeeggeeaa IIssllaammiicc`)),, Iqbal a fost declarat"vinovat" de 100 de crime [i s-a cerut “ochi pentru ochi,dinte pentru dinte.” Verdictul Tribunalului din Lahore afost neiert`tor: asasinul urma s` fie executat, \n cel maipopular parc public al ora[ului, exact \n acela[i mod \n

care [i-a lichidat victimele.

Uciga[ul a fost ajutat „s` se sp#nzure pu]in”

“Va muri strangulat \n fa]a p`rin]ilor copiilor pe carei-a ucis, iar corpul \i va fi tìat \n buc`]i [i scufundat \nacid.”- a spus intolerant judec`torul, citind textulsentin]ei. Unul dintre complicii lui Iqbal, Sajid Ahmad,de 17 ani, a fost [i el condamnat la moarte pentru coau-torat la toate asasinatele. La r#ndu-i, MMaammaadd NNaaddeeeemm,,de 15 ani, s-a declarat vinovat “doar” de crimele \mpotri-va a 13 copii [i a fost condamnat la 118822 aannii \\nncchhiissooaarree.

Un al complice, MMaammaadd SSaabbiirr(13 ani) a “primit” [i el 6633 ddeeaannii \\nncchhiissooaarree. Dup` ce aauzit sentin]a pronun]at` \npublic, Iqbal a jurat c` estenevinovat, iar avocatulap`r`rii, Najeb FaisalChuadhry, a acuzat juriul deinjuste]e [i a declarat preseic` va face apel la TribunalulSuprem. |n cazul \n care i s-arfi dat c#[tig de cauz`,execu]ia ar fi putut fiam#nat`, ani [i ani. Sentin]adat` de “juzii” din Lahore afost la fel de aspru criticat` de

grupuri indignate de ap`r`tori ai drepturilor omului,inclusiv de Consiliul Ideologiei Islamice. |n ciudaprotestelor, Curtea din Lahore nu a cedat c#tu[i depu]in presiunilor.

|n diminea]a zilei de 8 octombrie 2001, cu patru zile\nainte ca Sha’aria s` dea verdictul final, autorit`]ile dinKKoott LLaakkhhppaatt au f`cut public` moartea lui Javed Iqbal [ia complicelui sù Sajid Ahmad. Ambii au fost g`si]i \ncelulele lor sp#nzura]i cu cear[afurile. La autopsie s-adescoperit c`, \nainte de episodul “suicidar”, uciga[ii aufost b`tu]i crunt, iar declara]iile gardienilor \nchisorii aufost echivoce [i contradictorii. |n cele din urm`,autorit`]ile au conchis (ei, da!) c` a fost vorba de sinu-cidere prin ingestie de otrav` [i c` Iqbar [i Sajid au fost“ajuta]i” probabil (post-mortem!) “s` se sp#nzure pu]in”.

Cu cele 100 de victime ( numai copii! ) pe care [i le-a trecut \n “contul negru”, iinnggiinneerruull cchhiimmiisstt JJaavveeddIIqqbbaall din Pakistan ocup` (de departe!) locul al doilea \n topul mondial al marilor asasini \n serie. Unii criminologisunt de p`rere c` acesta l-ar fi putut dep`[i pe medicul englez HHaarroolldd SShhiippmmaann, supranumit ““DDooccttoorr MMooaarrttee””((221155 vviiccttiimmee)),, dac` poli]i[tii nu i-ar fi stopat cursa s#ngeroas`. Iqbal a fost arestat, \n decembrie 1998, dup` ce,megaloman, “criticist” [i exhibi]ionist, s-a “dat \n stamb`”, trimi]#ndu-le oamenilor legii un mesaj vitriolant. |ncon]inutul acestuia, chimistul dezaxat m`rturisea c` a r`pit, agresat sexual [i strangulat 100 de copii. Cu untupeu extraordinar, el [i-a permis s` ridiculizeze incapacitatea autorit`]ilor de a interveni, pentru a-l captura [iizola. Totodat`, pe un ton \nspìm#nt`tor prin glacialitate, el a povestit cu lux de am`nunte cum a tìat \n buc`]icadavrele bìe]ilor de care a abuzat sexual \nainte de a-i ucide, apoi le-a scufundat \n “baie de acid”, pentru aface s` dispar` urmele crimelor. Scrisoarea emfatic` [i mu[c`tor-ironic` adresat` poli]i[tilor a declan[at ov#n`toare la scar` na]ional`. Aceasta a durat aproximativ o lun` [i s-a \ncheiat cu capturarea lui IIqqbbaall,, desprecare cronicarii evenimentelor macabre au scris imediat c` a fost criminalul cel mai cùtat din cei 53 de ani deistorie independent` a Pakistanului. De precizat c`, \n aceast` ]ar` islamic`, serial-kilerii sunt o “raritate”.

EXECU}IE |N CALIFORNIACCllaarreennccee RRaayy AAlllleenn, un b`tr#n de 76 de ani, orb,

surd [i imobilizat \ntr-un scaun cu rotile, a fost executatrecent, \n California, dup` ce ultimul apel i-a fost respins.|n ciuda faptului c` avocatul lui Allen a cerut clemen]`,invoc#nd starea precar` de s`n`tate [i v#rsta \naintat` aclientului sù, mar]i, 17 ianuarie a.c., la ora 8, 01 G.M.T.,acesta a fost executat, prin injec]ie letal`, \n \nchisoareaSan Quentin, din San Francisco. Rudele victimelor luiAllen au afirmat public c`, \n ciuda problemelor des`n`tate, b`tr#nul trebuia s` moar`. A[a se face c` aces-ta a devenit a doua persoan` \n v#rst`, executat`, dup`ce, \n 1976, Curtea Suprem` a autorizat pedeapsa capi-tal`. Condamnatul imobilizat \n scaunul cu rotile a fost\mpins spre camera de execu]ie, apoi \ntins cu for]a \npatul \n care i s-a administrat injec]ia letal`. |n urm` cu26 de ani, Allen a ordonat s` fie uci[i , \ntr-un magazin ali-mentar, trei martori pe care a vrut s`-i reduc` la t`cere,\mpiedic#ndu-i, astfel, s` declare \mpotriva lui.Judec`torii [i apelurile au tot \nt#rziat execu]ia, timp de 26 de ani, dar, recent, Curtea deApel s-a pronun]at: Allen nu a adus suficiente argumente pentru a fi iertat. O zi mai t#rziu,Curtea Suprem` a refuzat s` infirme solu]ia ini]ial`. Dup` cum se [tie, guvernatorul Cali-forniei, AArrnnoolldd SSwwaarrzzeenneeggggeerr,, i-a refuzat [i el apelul la clemen]`, sus]in#nd c` “trecereatimpului nu este o scuz` pentru Allen [i c` acesta trebuie s` suporte pedeapsa la care a fostcondamnat de c`tre juriu.” Atitudinea dur` a celebrului actor ajuns guvernator, ne ream-inte[te de inflexibilitatea pe care a dovedit-o, \n decembrie 2005, fa]` de Stanley “Tookie”Williams, nu mai pu]in faimosul criminal pocìt, premiat de pre[edintele S.U.A pentru per-forman]ele scriitorice[ti [i pentru pledoaria-i patetic` antiviolen]`.

Proiect umanitar al poli]i[tilor italieni -

CU INIMA ALQTURI DE COPIII DIN CONGO

“CCaalleenn--ddaarruull 22000066””,, real-izat de “promo-terii” Polizia diStato din Italia,este cu totuln e o b i [ n u i t .F`cut \n totali-tate din timbre,acesta reconsti-tuie, \n imagini,istoria institu]iei.Noul produspromo]ional care\mbin` “utilul cupl`cutul” a fostv#ndut, la pre]ulde [ase euro, \n cele 103 chesturi de pe teritoriul Italiei, iar cu banii str#n[iva fi finan]at un proiect umanitar al UNICEF, destinat copiilor din Congo.Foarte activi \n campania de promovare a acestui cu totul atipic Calendar alPoli]iei Italiene au fost prezentatorul tv. CCaarrlloo CCoonnttii [i ““MMiissss IIttaalliiaa 22000055””,,EEddeellffaa CChhiiaarraammaasscciioottttaa.

PPaaggiinn` rreeaalliizzaatt` ddee AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE


P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~14 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~ 15

GGrriiggoorruu]]` LLuucciiaann CCllaauuddiiuu NN`ssccuutt \\nn aannuull 11999944.. DDoommiicciillii--

aatt \\nn mmuunniicciippiiuull VVaasslluuii..LLaa 0066..1122..22000055 aa ddiisspp`rruutt ddee llaa

{{ccooaallaa ggeenneerraall` nnrr.. 22,, sseeccttoorr 55,,BBuuccuurree[[ttii..

SSiimmoonn AAnnddrreeeeaa SSiimmoonnaaNN`ssccuutt` \\nn aannuull 11999966,, ddoommiicciilliiaatt` \\nn

ccoommuunnaa PPaallaannccaa,, jjuuddee]]uull BBaaccùu..LLaa 1155..1122..22000055 aa ddiisspp`rruutt ddee llaa ddoommii--

cciilliiuu.. SSiimmoonnaa pplleeccaassee llaa ccuummpp`rr`ttuurrii,, llaammaaggaazziinnuull ddiinn aapprrooppiieerreeaa llooccuuiinn]]eeii,,aavvâânndd llaa eeaa 110000 rroonn..

TTîîrrnn`vveeaann AAddrriiaann CCoonnssttaannttiinnNN`ssccuutt \\nn aannuull 11999900.. DDoommiicciilliiaatt \\nn mmuunniicciippiiuull

AAllbbaa IIuulliiaa..LLaa 0099..1111..22000055,, ppee ffoonndduull uunnoorr nnee\\nn]]eelleeggeerrii

ffaammiilliiaallee ggeenneerraattee ddee ffaappttuull cc` mmiinnoorruull ffrreeccvveennttaa\\nn mmoodd rreeppeettaatt ss`lliillee ddee iinntteerrnneett,, aacceessttaa aa pplleeccaattddee llaa ddoommiicciilliiuu ccuu bbiicciicclleettaa [[ii nnuu aa mmaaii rreevveenniitt..

NNee[[ii IIooaannaa FFlloorriiccuu]]aaNN`ssccuutt` \\nn aannuull 11999911,,ddoommiicciilliiaatt`

\\nn mmuunniicciippiiuull AArraadd..LLaa 1122..1122..22000055 aa pplleeccaatt ddee llaa ddoommii--

cciilliiuu cc`ttrree [[ccooaall` [[ii aa ddiisspp`rruutt.. EEsstteeeelleevv` \\nn ccllaassaa aa VVIIIIII--aa.. NNuu ddee]]iinneeppaa[[aappoorrtt..

Copii disp`ru]i de la domiciliu

ProfesionalismPrin dispozi]ii ale inspectorului general al Poli]iei Rom#ne, dl chestor Dan Valentin F`tuloiu

au fost felicita]i doi ofi]eri: „Pentru profesionalismul de care a dat dovad` la rezolvarea [il`murirea unor aspecte importante privindu-l pe inculpatul Omar Hayssam, \mbin#nd judicioscuno[tin]ele de cercetare penal` cu latura informativ-operativ` a muncii, adresez felicit`ri comi -sarului de poli]ie Nicolae Dorinel, ofi]er specialist principal - Direc]ia de Investiga]ii Criminaledin cadrul Inspectoratului General al Poli]iei Rom#ne“.

„Pentru profesionalismul de care a dat dovad` \n instrumentarea cauzei privindu-l pe incul-patul Dan Costache Patriciu adresez felicit`ri inspectorului de poli]ie Com`neanu Constantin,ofi]er principal I - Direc]ia de Investiga]ii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poli]ieRom#ne“.

M`suri disciplinareMinistrul Administra]iei [i Internelor, dl. Vasile Blaga, l-a eliberat

din func]ie pe comisarul-[ef Gheorghe Plai, [eful Inspectoratului dePoli]ie al Jude]ului Ia[i, pentru deficien]ele înregistrate în activitate lacomanda institu]iei, cu ocazia anchetei derulate în cazul LarisaChelaru.

Potrivit ministrului Vasile Blaga, în acest caz, [eful Poli]iei ie[enenu [i-a îndeplinit corespunz`tor atribu]iile, fapt care a afectat gravbunul mers al anchetei. Totodat`, ministrul Administra]iei [i Internelora dispus eliberarea din func]ie a comisarului Dumitru Tarcan, adjunctal [efului IPJ Ia[i, ofi]erul care a condus ancheta în mod defectuos, [i acomisarului Georgel Grumeza, [ef al Serviciului Investiga]ii Criminaledin cadrul aceleia[i institu]ii, care nu s-a implicat în derularea anchetei,cu toate c` îi reveneau competen]e directe în solu]ionarea acestui caz.De asemenea, ministrul Administra]iei [i Internelor a dispus trimitereaîn fa]a Consiliului de Disciplin` a cinci ofi]eri din cadrul I.P.J. Ia[i, pen-tru îndeplinirea în mod defectuos a atribu]iilor de serviciu. Ace[tiasunt: subcomisar Dumitru Opinc`, subcomisar Adrian Stoian, inspec-tor principal Liviu Ion Nica, subcomisar Damian Bor[eri (to]i patru dincadrul Serviciului de Investiga]ii Criminale) [i inspectorul principalLiviu Ioan Nica, [eful biroului de poli]ie Ciurea. Ordinul ministruluiAdministra]iei [i Internelor a fost emis în urma analizei concluziiloranchetei derulate de Corpul de Control al MAI cu privire la acest caz.

Luna decembrie a fost una bogat` \n acti -vit`]i pentru Corpul Na]ional al Poli]i[tilor. V`prezent`m pe scurt c#teva dintre activit`]iledesf`[urate:

� Membrii Biroului Executiv Central [i aicomisiilor de specialitate au participat laAdun`rile Generale ale Consiliilorteritoriale din cadrul I.P.J. Covas-na, Suceava, S`laj [i I.J.P.F.Timi[ Constan]a, Dolj, Buzù [iBrìla, unde au fost prezentateactivit`]ile Corpului; * BiroulExecutiv Central a organizat \nziua de 09.12.2005, la CentrulCultural al M.A.I., AdunareaGeneral` a Consiliului Departa-mental din I.G.P.R. pentrualegerea pre[edintelui [i a unuivicepre[edinte, func]ii r`masevacante. La aceast` adunare au partici-pat to]i pre[edin]ii Consiliilor teritorialedin cadrul I.G.P.R, inspectoratelor jude]ene depoli]ie, D.G.P.M.B. [i structurile din subor-dinea I.G.P.R. |n urma alegerilor, pentrufunc]ia de pre[edinte al Consiliului Departa-mental a fost ales cms. [ef Pruteanu Mihai,pre[edinte al Consiliului teritorial din sediulI.G.P.R., iar pentru func]ia de vicepre[edinte,ag. [ef. pr. Surugiu Iulian, pre[edinte al Consil-iului teritorial Poli]ia Sector 6 Bucure[ti; * Lainvita]ia Confedera]iei Europene a Poli]i[tilor„EUROCOP“, o delega]ie rom#n` a participat \nperioada 02.03.12.2005 la Bratislava, al`turi de

delega]iile sindicatelor poli]i[tilor, membre„EUROCOP“, la un miting al poli]i[tilor din Slo-vacia, pentru a protesta fa]` de propunerea par-lamentului slovac de remilitarizare a poli]iei;

� Biroului Executiv Central a aproaaprobat din fondurile C.N.P. alo-

carea sumei de 10 RON pen-tru fiecare copil, pentruacordarea de cadouri deCr`ciun, la nivelna]ional, suma ridi -c#ndu-se la aproxima-tiv 40.000 RON; � |n luna decembrie,prin Ordonan]` deGuvern a fost modificatart. 17 lit. b) din Legeanr. 179/2004 privind pen-

siile de stat [i alte drepturide asigur`ri sociale ale

poli]i[tilor, \n sensul c` poli]i[tiipot ie[i la pensie anticipat la \mplinirea v#rsteide 50 de ani, b`rba]ii [i 45 de ani, femeile, dac`[i-au desf`[urat activitatea \n condi]ii specialecel pu]in 15 ani efectiv, din care cel pu]in 10 aniefectiv ca poli]ist sau militar. Prin aceast` mo -dificare nu au fost anulate sau reduse salariilecompensatorii care se acord` poli]i[tilor la pen-sionare, ele acord#ndu-se \n continuare con-form legii, \n func]ie de vechime.

CCoonnssttaannttiinn VVIIEERRIIUU

De la Corpul Na]ional al Poli]i[tilorDescoperit` la o zi dup` dispari]iePoli]i[tii din cadrul I.P.J. Boto[ani au fost sesiza]i, \n ziua de 10 ian-

uarie a.c., la ora 19,00, de c`tre U. Camelia, c` A.M.D., de 12 ani, aflat` \nplasament, a disp`rut dup` terminarea orelor de curs, la ora 13,00. Lascurt timp, poli]i[tii boto[eneni au reu[it s` descopere minora. |n urmacercet`rilor, a rezultat c` feti]a, dup` ce a ie[it de la [coal`, a plecat \nvizit` la o coleg`. Fiindu-i fric` s` nu fie certat` pentru \nt#rziere, nu a mairevenit la domiciliu. A plecat cu un microbuz \n comuna Mihai Emines-cu, jude]ul Boto[ani, la mama asistentei maternale [i, f`r` [tiin]a acesteia,a dormit \ntr-o camer`, iar a doua zi diminea]a, cu o ma[in` de ocazie,s-a \ntors \n municipiul Boto[ani.

Minora nu a suferit v`t`m`ri fizice, nu a ajuns, din fericire, victimavreunei agresiuni, poli]i[tii \ncredin]#nd-o D.G.A.S.P.C. Boto[ani.

Filier` dezmembrat`|n urma unor ac]iuni desf`[urate pe linia combaterii traficului de per-

soane, poli]i[tii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalit`]ii Orga-nizate [i Antidrog Vaslui au dezmembrat un grup de trafican]i, format dinC. C`t`lin Constantin, 30 ani, D.Vasile-Nicu[or, 28 ani, D. Mihai Gabriel,26 ani, [i T. Adrian, 29 ani, to]i din municipiul Vaslui. |n cursul anului2005, ace[tia au recrutat mai multe tinere, pe care le-au exploatat sexual,mai \nt#i \n municipiul Vaslui, apoi \n Spania [i Fran]a. Poli]i[tii au iden-tificat victimele, respectiv A. Diana, 20 ani, V. Alina, 20 ani, S. Lucia, 20ani, C. Laura, 21 ani, [i T. Ionela, 19 ani.

Din cercet`rile poli]i[tilor a reie[it c` A. Diana i-a trimis \n ]ar` lui C.C`t`lin Constantin 80.000 euro, bani proveni]i din practicarea prostitu]ieitimp de un an.

Poli]i[tii au aplicat sechestre asupra a dou` imobile apar]in#nd trafi-can]ilor [i au confiscat, \n urma perchezi]iilor domiciliare, importantesume, lei [i euro.

Cei patru trafican]i se afl` \n arest, iar poli]i[tii continu` cercet`rilepentru stabilirea \ntregii activit`]i infrac]ionale.

RR..GG..PP..

Miercuri, 4 ianuarie a.c., la sediul I.G.P.R. a avut loc oconferin]` de pres` la care a participat purt`torul de cuv#ntal I.G.P.R., dna subinspector Florentina Ion [i [efulDirec]iei Arme, Ex -plozivi [i Substan]eToxice, ddll.. ccoommiissaarr [[eeffNNiiccuullaaee MMaarriinneessccuu.

Subiectul principalal \nt#lnirii cu presal-au constituit activi -t`]ile desf`[urate dec`tre Poli]ia Rom#n`,\n cadrul ac]iuni„Racheta 2005“, pentruprevenirea [i comba -terea comercializ`rii [ifolosirii ilegale aobiectelor artizanalepe baz` de amestecuripirotehnice \n perioadas`rb`torilor de iarn`.

P#n` la \nceputulanului 2006, Poli]iaRom#n` efectuasepeste trei mii de con-troale [i ac]iuni punctuale \n complexele comerciale,t#rguri, oboare [i pie]e, \n urma c`roar au fost constatatecirca dou` sute de infrac]iuni, dintre care majoritatea laregimul materiilor explozive, dar [i de alte tipuri cum ar ficele de evaziune fiscal`, dare de mit` sau infrac]iuniprev`zute de Codul Vamal.

Comparativ cu perioada similar` a anului 2004,num`rul infrac]iunilor constatate a crescut cu peste 40 lasut`, cele 774 de sanc]iuni contraven]ionale fiind \n valoaretotal` de peste 11,5 miliarde ROL.

Cu toate acestea, ca urmare a nerespect`rii dispozi]iilorlegale, \n ultimile zile ale anului trecut au fost \nregistratecazuri de folosire necorespunz`toare a mijloacelorpirotehnice distractive, aspect care a provocat at#t discon-fort fonic cet`]enilor, distrugeri de bunuri [i imobile, r`nirigrave ale unor persoane, dar [i dou` decese.

Cantitatea de substan]e pirotehnice comercializat` \n2005 a fost cu 40 la sut` mai mic` dec#t \n anul precedent,c#nd au fost importate circa 2.500 de tone. Astfel, p#n` \nultima zi a anului 2005 au fost \nregistrate doar trei cazuride r`niri ale unor persoane, comparativ cu aproximativ 250de cazuri \n 2004. |ns`, \n total, num`rul accidentelor a fostmai mare. Explica]ia dat` de c`tre comisarul [ef Marinescua fost simpl` [i clar`: „am fost mai eficien]i dec#t \n anul2004 p#n` \n zilele de 31 decembrie [i 1 ianuarie, c#ndlegea existent` nu ne mai permitea aplicarea de sanc]iuni [iinterzicerea comercializ`rii substan]elor pirotehnice“.

Din cele aproximativ 300 de cazuri de r`nire cu petarde[i rachete, \n 16 cazuri a fost solicitat` internarea, numai \nBucure[ti fiind constatate peste o sut`.

Principalele cauze care augenerat producerea eveni-mentelor au fost: � folosirea

materialelor pirotehnicede c`tre persoane neca -lificate, neinstruite \nm#nuirea lor; � lipsainteresului din parteapersoanelor care aufolosit materiale piro -tehnice, \n citireainstruc]iunilor de fo -losire, ata[ate obligato-riu acestora; � folosirea materialelor pirotehnicede c`tre persoane aflate sub influen]a alcoolului;� lipsa de supraveghere a minorilor din parteap`rin]ilor; � infantilismul [i caren]ele educativede care au dat dovad` unele persoane, amplificatede consumul excesiv de alcool.

Av#nd \n vedere concluziile desprinsedin analiza datelor de]inute p#n` \n prezent,Inspectoratul General al Poli]iei Rom#ne vapropune conducerii Ministerului Adminis-tra]iei [i Internelor constituirea unui grup delucru, \mpreun` cu reprezentan]i ai Minis-

terul Economiei [i Comer]ului [i Ministerul Muncii,Solidarit`]ii Sociale [i Familiei, pentru analizarea deurgen]` a cadrului legal existent [i elaborarea unuiproiect de modificare a acestuia, \n concordan]` cunormele europene din domeniu.

Propunerile vizeaz` ini]ierea unui proiect de actnormativ distinct, care s` separe domeniulexplozivilor de uz civil reglementat de Legea nr.126/1995, de cel al materiilor pirotehnice, \n conformi-tate cu legisla]ia ]`rilor din Uniunea European` [i sta-bilirea unui regim juridic strict al comercializ`rii [ifolosirii articolelor pirotehnice, prin interzicereafolosirii de c`tre persoanele fizice neautorizate aobiectelor pirotehnice din clasa a II-a [i a rachetelor,petardelor, pocnitorilor de orice tip, precum [i a altorobiecte similare din clasa I. Totodat`, se va propuneclasificarea obiectelor artizanale conform normelorprev`zute \n Directiva Comisiei Europene nr. 2004/57.

„Demersul nu va fi simplu, a mai spus [eful Direc]ieiArme, Explozivi [i Substan]e Toxice, deoarece legis-la]ia european` este foarte eterogen`, de la restric]ietotal`, la libertate total` \n folosirea <muni]iei> des`rb`tori.“

Ca o marcare a apropierii de final a Ac]iuniina]ionale Racheta 2005, joi, 12 ianuarie a.c., \n prezen]acomisarului [ef Niculae Marinescu [i a ziari[tilor, \npoligonul de tir al Jandarmeriei Rom#ne a fost distrusò cantitate de 700 de kilograme de petarde pus` la dis-pozi]ia Poli]iei de c`tre importatori rom#ni. Restul can-tit`]ii confiscate sau predate autorit`]ilor va fi distrus`

prin scufundarea \n ap`.La \ntoarcerea din poligon, coloana de ziari[ti a putut

prezenta un eveniment, la „cald“ [i spectaculos - „actu-alizarea“ unui simbol al zonei Pie]ei Presei Libere, F#nt#naartezian` „Miori]a“ cu un… autoturism cam gr`bit.

� Poli]i[ti din cadrul Direc]iei Arme, Explozivi [i Sub-stan]e Toxice au desf`[urat o ac]iune pe raza jude]uluiD#mbovi]a, unde au depistat un angajat al unei societ`]icomerciale din Timi[oara, care comercializa c`tre per-soane fizice neautorizate din jude]ul D#mbovi]a, f`r` a\ntocmi documentele legale, 86 baxuri obiectepirotehnice din clasele I [i II - \n principal petarde [i poc-nitori - interzise la comercializare c`tre persoane fizice.� La sf#r[itul anului, poli]i[ti din cadrul I.P.J. Cluj auidentificat un depozit ilegal de materiale pirotehnice situ-at in municipiul Cluj-Napoca, apar]in#nd unei persoanefizice neautorizate \n domeniul materiilor explozive, \ncare se aflau peste un milion de petarde [i alte materialepirotehnice. Materialele pirotehnice au fost indisponibi-lizate \n vederea confisc`rii, iar persoana \n cauz` estecercetat` penal, conform legii.

PPaaggiinn` rreeaalliizzaatt` ddeeMMaarriiuuss TTOOMMAA

PISTOL AUTOMAT 9 mm„DRACULA 98“

MMeeccaanniissmm ddee oocchhiirree::- mecanic, ajustabil penivele de distan]`: 25,50, 100, 200 m.- demontabil (acceso-

riu op]io nal)- marcator al ]intei curaz` laser- lantern` cu spot pu -ternic

��AAcccceessssoorriiii::

- amortizor de sunet

- atenuator de recul

CARTE TEHNIC~ DE VIZIT~

„R`zboiul“ s`rb`torilor de iarn`



|n zilele de 1122 -- 1144 iiaannuuaarriiee 22000066,, llaa VViieennaa, s-adesf`[urat prima RReeuunniiuunnee iinnffoorrmmaall` aa mmiinnii[[ttrriilloorr ddeeJJuussttii]]iiee [[ii AAffaacceerrii IInntteerrnnee ddiinn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaann`,, pprreezzii--ddaatt` ddee AAuussttrriiaa.. Dezbaterile au \nceput, la CCeennttrruull ddeeccoonnffeerriinn]]ee HHooffbbuurrgg. Din partea Rom#niei, la eveniment,au participat: ddoommnnuull VVaassiillee BBllaaggaa,, ministrul Adminis-tra]iei [i Internelor [i ddooaammnnaa MMoonniiccaa MMaaccoovveeii, mi -nistru al Justi]iei, \n fruntea unor delega]ii reprezenta-tive. |ntr-un cadru favorabilrela]ion`rii, ddoommnnuull VVaassiillee BBllaaggaa s-a\nt#lnit cu membrii altor delega]iiministeriale prezente la Viena, pecare, cu elocin]a-i binecunoscut`, i-aconvins despre progresele impor-tante realizate de Ministerul Admi -nistra]iei [i Internelor din Rom#nia \ndomeniul reformei institu]ionale(reform` eminamente euroconform`!) [i despre faptul c` suntem „\n graf-ic” \n privin]a pa[ilor „marca]i” \ndialectica procesului de aderare. |ndiminea]a primei zile, gazdele,respectiv doamnele KKaarriinn GGaassttiinnggeerr,ministrul federal de Justi]ie al Aus-triei [i LLiieessee PPrrookkoopp,, ministru federalde interne au oferit o recep]ie pentrupres`. A]i remarcat probabil, c` \npremier`, pre[edin]ia CCoonnssiilliiuulluuii JJuussttii]]iiee [[ii AAffaacceerriiIInntteerrnnee aall UU..EE.. este asigurat` de un „ttaannddeemm ffeemmiinniinn””..Vineri, 13 ianuarie a.c., mini[trii europeni de justi]ie [i

interne s-au reunit la JJoosseeffppllaattzz,, unde au f`cut „„fotografiide familie”. |n aceea[i zi, ei au dezb`tut, \n [edin]` ple-nar`, aspecte mai mult sau mai pu]in controversateprivind ””GGeessttiioonnaarreeaa pprroobblleemmaattiicciiii aazziilluulluuii [[ii iimmiiggrraa]]iieeii””,,insist#nd asupra politicilor ce vor fi promovate, \n 2006,\n aceste domenii deosebit de importante. Programulreuniunii a mai cuprins o vizit` pentru mmiinnii[[ttrriiii ddee JJuussttii]]iiee[[ii IInntteerrnnee, la PPrruunnkkssaaaall,, (SSaallaa AAppaarraattuulluuii), a BBiibblliiootteecciiii

NNaa]]iioonnaallee, ghidate dec`tre JJoohhaannnnaa RRaacchhiinnggeerr,,director general al acesteiinstitu]ii. |n cadrul RReeuunnii--uunnii iinnffoorrmmaallee JJ..AA..II.. de laVViieennaa, ddiirreeccttoorruull ggeenneerraallaall EEuurrooppooll,, ddoommnnuull MMaaxxPPeetteerr RRaattzzeell, [[ii mmiinniissttrruullccrrooaatt ddee iinntteerrnnee,, IIvviiccaaKKiirriinn,, au semnat „AAccoorrdduullpprriivviinndd ccooooppeerraarreeaa ooppeerraa--ttiivv` [[ii ssttrraatteeggiicc` \\nnttrreeRReeppuubblliiccaa CCrrooaa]]iiaa [[iiEEuurrooppooll””. |n cadrulprimei conferin]e depres` a PPrree[[eeddiinn]]iieeii AAuuss--ttrriieeccee aa CCoonnssiilliiuulluuii JJ..AA..II.au fost prezentate con-cluziile dezbaterilor, \n prima [edin]` ple-

nar`, [i abord`rile de perspectiv` ale noilor manageri.Mini[trii, reuni]i la Viena, au dialogat, apoi, despre ””CCoonn--ttiinnuuaarreeaa ddeezzvvoolltt`rriiii ddrreeppttuulluuii ppeennaall eeuurrooppeeaann [[ii aa ddrreepp--

ttuurriilloorr ffuunnddaammeennttaallee aallee cceett`]]eenniilloorr”” . Participan]ii laeveniment au mai fost informa]i \n leg`tur` cu rezultatelealtor dezbateri pe teme de JJuussttii]]iiee [[ii AAffaacceerrii IInntteerrnnee, pur-tate \n alte forma]iuni ale CCoonnssiilliiuulluuii UU..EE.. DDiinneeuull ddee ggaall`pentru mini[tri, ofe rit de gazde, la CCaasstteelluull BBeellvveeddeerree,, a\ntregit o zi plin`. |n ceea ce-i prive[te pe reprezentan]iimedia, ace[tia au fost invita]i la o c`l`torie de pres`, laHHeeuurriinnggeenn. |n ziua de 14 ianuarie 2006, participan]ii la

Reuniunea Informal` J.A.I. au abordattema ””AArrhhiitteeccttuurraa ddee sseeccuurriittaatteeiinntteerrnn`””,, iar, ultima [edin]` plenar` avizat ””PPuunneerreeaa \\nn pprraaccttiicc` aa ssttrraatteeggiieeiipprriivviinndd ddiimmeennssiiuunneeaa eexxtteerrnn` aa PPoolliittiicciiiiddee JJuussttii]]iiee [[ii AAffaacceerrii IInntteerrnnee””.. Destul deambi]ioas`, PPrree[[eeddiinn]]iiaa AAuussttrriiaacc` \\[[iipprrooppuunnee ss` ddeeaa uunn nnoouu iimmppuullss lluupptteeii\\mmppoottrriivvaa ccoorruupp]]iieeii ((uunn ddeezziiddeerraatt eesstteeaacceellaa ddee aa ccrreeaa oo rree]]eeaa eeuurrooppeeaann` aannttii --ccoorruupp]]iiee)),, ooffeennssiivveeii aannttiitteerroorriissttee [[ii ccoonn--ttiinnuu`rriiii iimmpplleemmeenntt`rriiii SSiisstteemmuulluuii IInnffoorr--mmaattiicc SScchheennggeenn ((uullttiimm` ggeenneerraa]]iiee)).. ||nnccaallccuull iinnttrr`,, ddee aasseemmeenneeaa,, pprrooiieeccttuullccrree`rriiii uunneeii rree]]eellee eeuurrooppeennee ddee mmaann--aaggeemmeenntt aall ssiittuuaa]]iiiilloorr ddee ccrriizz` [[ii aallddeezzaassttrreelloorr nnaattuurraallee (( ddaattee ffiiiinnddnnuummeerrooaasseellee \\nncceerrcc`rrii llaa ccaarree aauu ffoosstt

ssuuppuu[[ii,, \\nn uullttiimmiiii aannii,, cceett`]]eenniiii ccoonnttiinneennttuulluuii )) ..

PPaaggiinn` rreeaalliizzaatt` ddeeAAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE

P r e [ e d i n ] i aaustriac` a UniuniiEuropene a debu-tat, la 1 ianuarie2006, sub semnulmuzicii lui Mozart,[i este, \n opiniatuturor anali[tilor,crucial` pentruRom#nia [i Bulga -ria, \ntruc#t, \naprilie a.c., ur -meaz` s` se decid`dac` cele dou`]`ri se vor integra\n Uniunea Euro-pean`, la 1 ianua -rie 2007, sau dac`momentul ader`rii va fi am#nat. Dinfericire, exist`, destule declara]ii aleoficialilor de la Viena, potrivit c`roraAustria sus]ine Rom#nia. De altfel,extinderea Uniunii Europene c`tre]`rile balcanice intereseaz`, \n moddeosebit, Austria din pricina„leg`turilor economice [i istorice” pecare le are cu aceast` parte a continen-tului. Ministrul austriac de externe,

Ursula Plassnik a declaratc` integrarea Rom#niei,Bulgariei, dar [i altor statebalcanice, constituie un„punct de interes natural”al ]`rii sale. |n privin]a pri-orit`]ilor noii pre[edin]ii aU.E., domnia sa a maideclarat c` Austria vaac]iona ca „un ju -c`tor de echip` prag-matic”, f`r` „preten]iade a reinventa roata”.Un obiectiv extremde important esteacela de a rec#[tiga\ncrederea ce t` ]e ni -lor continentului \n

„proiectul european”, \n setul devalori comunitare, [i de aredeschide discu]iile privindratificarea Tratatului Consti -tu]ional, dup` criza celor doi„Nu” \nregistra]i la referendu-murile din Fran]a [i Olanda.Chiar acum, \n luna ianuarie, au locdezbateri intense privind calitateavie]ii, coeziunea social`, dezvoltarea

economic`, ocupareafor]ei de munc`. Unalt obiectiv prioritareste acela de a ob]ineaprobarea Proiectuluide buget al U.E. pen-tru perioada 2007 -

2013 de c`treCo misia [iPar lamentu lE u r o p e a n .Demn dere]inut ni separe me sajulcancelaruluifederal Wolf-gang Shussel[i \ndemnul:””SS`--ii dd`mm EEuu --rrooppeeii uunn nnoouu\\nncceeppuutt!!”” - de -

venit slogan al pre[edin]iei aus-triece.

Dintre evenimentele care s-au con-

sumat, deja, sub „bagheta” noilor ma -nageri ai Consiliului Uniunii Europene,enumer`m doar dou`. La 9 ianuariea.c., a avut loc Reuniunea de lucrumini[trilor guvernului federal austriac[i reprezentan]ilor Comisiei Europene,la Centrul de Conferin]e Hofburg Re -doutensale. Prin toate elementele sale,aceasta a consfin]it inten]iile de bun`conlucrare \ntre membrii ExecutivuluiEuropean [i ai celui Austriac, dimensi-unile armoniz`rii fiind prezentate deta -liat \n cadrul unei conferin]e de pres`comune sus]inute de domnii: JoseManuel Durão Barroso [i WolfgangShussel.

Logoul Pre[edin]iei Austriece a Uniunii Europene a fost elaborat de celebrul arhi-tect olandez Rem Kolhaas. Ini]ial, inten]ia acestuia a fost aceea de a reprezentadrapelele statelor membre, \n contiguitate pe un cod de bare. Ideea a fost sugerat`, \nurm` cu patru ani, \n cadrul unei reflec]ii creative comune. Scopul a fost acela de areprezenta vizual diversitatea [i particularit`]ile Europei. Codul de bare inspir` uni-tatea ,sub acela[i simbol, a statelor membre ale Uniunii Europene care se caracte -rizeaz` prin dinamic`, mi[care, dezvoltare continu`. Conceptul codului de bare cores -

punde perfect acestor atribute [i a permis ca, dup` valul de aderare din 2004, logoul s`fie extins. |n 2001, proiectul lui Rem Kolhaas cuprindea doar drapelele a 15 state.Codul de bare ales drept emblematic de c`tre Pre[edin]ia Austriac` a Consiliului Uni-unii Europene reprezint`, \n prezent, cele 25 de drapele ale actualelor state membre,ordonate dup` pozi]ionarea geografic`, de la Vest (st#nga) spre Est (dreapta). Codulde bare este, a[adar, un simbol al Uniunii Europene, ilustr#nd, simultan, diversitatea[i multiculturalitatea, \n Europa.

UN SIMBOL AL UNIT~}II, DIVERSIT~}II {I MULTICULTURALIT~}II |N EUROPA

REUNIUNEA INFORMAL~ A MINI{TRILOR DE JUSTI}IE {I AFACERI INTERNE DIN UNIUNEA EUROPEAN~

„SQ-I DQM EUROPEI UN NOU |NCEPUT!” - SLOGANUL PRE{EDIN}IEI AUSTRIECE A U.E.

Wolfgang Shussel

Karin GastingerLiese Prokop

Ursula Plassnik

Josefplatz

cyan magenta yellow blackcyan magenta yellow black


Momentul certitudinilor la Institutul de Criminalistic` La \nceput a fost strategia O documentare jurnalistic` f`cut` pe la jum`tatea anu-

lui 2004 la Institutul de Criminalistic` din cadrul I.G.P.R.scotea \n lumina tiparului declan[area unei frumoasepove[ti de succes. Se deschisese[antierul pe etajele al III-lea [i al IV-leaal sediului. |ncepuser` s` cad` ziduri,tencuieli, se profila un centru criminal-istic performant. Schimbarea eracuv#ntul de ordine \n Strategia desprecare ne vorbea ddll.. ccoommiissaarr--[[eeff ddrr.. GGhhee--oorr gghhee PPooppaa, pe atunci directorul Insti-tutului, ast`zi adjunct al inspectoruluigeneral al Poli]iei Rom#ne. „M` voistr`dui – ne zicea dl. Popa – ca Institu-tul rom#n de criminalistic` s` fie laacela[i nivel cu cele similare dinEuropa“.

|ntre timp, s-a „f`cut lumin`“ pe etajele numite mai sus.Constructorii au „cobor#t schelele“, \nc`perile s-au trans-format \n birouri [i laboratoare albe, luminoase, prin celemai multe a fost instalat` aparatura modern`. Ce mai, alt`

imagine!|n prima zi de munc` a anului

\n curs, am descins, cu „arme“ [i„bagaje“, \ntr-o documentare laInstitutul de Criminalistic` alI.G.P.R. Am g`sit „casa curat`“,\n sensul c` lucr`rile de con-struc]ie – zugr`veli etc. - par a sefi \ncheiat. La comand` l-am aflatpe ddll.. ssuubbccoommiissaarr CCrrii[[aannMMuucceenniicc LL`zzuurreeaannuu, directoruladjunct al Institutului. Un\mp`timit de meserie, pasionatde cercetare [i de munca de

redactor, prezen]` notabil` \n paginile revistelor de spe-cialitate. La \ntrebarea, obi[nuit` la \nceput de an, „ce a\nsemnat anul trecut pentru institut?”, dl. L`zureanu n-aa[teptat alt \ndemn. A r`spuns ca la carte. Cu bucurienedisimulat`, cu m#ndrie \ndrept`]it`.

„2005 – ne-a spus – a \nsemnat afilierea noastr` laRe]eaua European` a Institutelor de Criminalistic`(E.N.F.S.I.). 2005 a \nsemnat dezvoltarea de noi labora-toare [i \ncadrarea de speciali[ti. A \nsemnat achizi]ionareade echipamente [i aparaturi moderne, finalizarea unui pro-gram Phare [i deschiderea celui de-al doilea. 2005 a \nsem-nat \nfiin]area unui masterat european de criminalistic`,renovarea altor laboratoare, reorganizarea activit`]ii crimi-nalistice teritoriale...”

Atunci am \n]eles c` 2005 a marcat o perioad` de suc-cese. {i mi-am amintit c` revista „Poli]ia Rom#n`“, \nnum`rul 34 din anul 2004, a fost martora \nceputuluischimb`rii, a consemnat obiectivele schimb`rii care, iat`,peste pu]in timp au devenit elementele componente aleraportului de evaluare a activit`]ii pe anul 2005.

Continuitatea, perseveren]a, limbajul comun al spe-ciali[tilor des`v#r[esc, \n ultim` instan]`, o oper` reforma-toare. Institutul de Criminalistic` al I.G.P.R., prin profe-sioni[tii sì, prin remarcabilele lor performan]e, prin spiri -tul lor investigativ, reformator, a ajuns s` stea al`turi destructurile similare europene. P#n` acum, „mintea“ nu aveasus]inere \n planul dot`rilor. Din fericire, de acum, Institu-tul este european [i prin form` [i prin fond.

A[a s-a construit performan]a

Obiectivele strategiei de schimbare, de fapt de reformà Institutului, n-au fost vorbe-n v#nt. Acestea au fost \ndepli-nite pentru c`, \n acest sens, au fost programate activit`]i,cu termene [i responsabilit`]i precise, care n-au l`sat loc deam#nare sau de eludare. Am selectat o parte a perfor-man]elor profesioni[tilor de aici, care au f`cut ca anul 2005s` fie considerat unu de v#rf al activit`]ii de peste 30 de anide c#nd fiin]eaz`.

Astfel, pentru \mbun`t`]irea capacit`]ii de cercetarecriminalistic` a locului comiterii infrac]iunilor, au fost orga-nizate dou` cursuri cu tema „Curs de perfec]ionare \n ve -derea valorific`rii urmelor [i microurmelor biologice ridi-cate de la locul faptei prin metode genetice” la care au par-ticipat 96 de ofi]eri speciali[ti criminali[ti [i de investiga]ii

criminale, din toate jude]ele [i D.G.P.M.B. De asemenea,au fost transmise \n teritoriu \ndrum`ri cu privire laachizi]ionarea unor combinezoane de unic` folosin]` pen-tru reducerea riscului de contaminare [i intercontaminarea probelor ridicate de la locul faptei [i au fost achizi]ionate[i distribuite, \n teritoriu, 15 sisteme Polilyght. S-a partici-

pat la teme deschise pe linia efectu`rii cercet`rii loculuifaptei la Academia de Poli]ie [i la {coala de Agen]i dePoli]ie-C#mpina.

|n vederea devolt`rii [i moderniz`rii capacit`]ilor deinvestigare criminalistic` a infrac]iunilor, prin\nfiin]area unor laboratoare care s` abordeze noile liniide munc`, s-au \ncadrat func]iile de psihologi [i sunt \ncurs de desf`[urare procedurile de preg`tire. Au fostefectuate document`ri [i s-a \nceput lucrul \n labora-torul de fonoscopie judiciar`, dup` preg`tirea de spe-cialitate care a avut loc la produc`tor. A fost \ncadrat [iun specialist lingvist.

A fost achizi]ionat un microscop electronic cubaleiaj [i microsonda analitic`, precum [i sistemul de\nregistrare computerizat` a tuburilor [i proiectilelor rezul-tate \n urma tragerilor experimentale IBIS.

Se afl` \n derulare proiectul de extindere [i modern-izare a sistemului AFIS 2000, care va permite extinderea lanivel jude]ean a sta]iilor de lucru [i a bazei de datena]ionale.

Efectuarea de cercetare [tiin]ific` fundamental` \n ve -derea descoperirii [i utiliz`rii de noi mijloace [i metode deinvestigare criminalistic` a constituit o preocupare \naceast` perioad`. Odat` cu \nfiin]area Consiliului {tiin]ificla nivelul Institutului de Criminalistic` [i a con[tientiz`rii

necesit`]ii dezvolt`rii de noi metode, au r`mas \n lucrutemele propuse, efectu#ndu-se o verificare a stadiului rea -liz`rii lor. Cu ocazia Simpozionului Interna]ional de Crimi-nalistic` au fost prezentate dou` dintre temele finalizate.

Pentru introducerea unui sistem modern de auditintern [i extern al calit`]ii activit`]ilor de expertiz` crimi-nalistic`, \n vederea standardiz`rii metodelor de lucru, afost verificat modul de examinare a urmelor, de redactarea lucr`rilor, iar unde au fost \nregistrate deficien]e s-aac]ionat pentru remedierea lor. Rapoartele elaborate \ncadrul institutului au fost verificate cu rigoare de c`tre [efiide serviciu [i de c`tre conducere \n vederea remedierii latimp a unor deficien]e, motiv pentru care s-a reu[itmen]inerea unui standard de calitate apreciat` de c`treorganele de cercetare sau de urm`rire penal` sau de c`treinstan]ele de judecat`. Au fost f`cute demersuri \n vedereademar`rii activit`]ilor de standardizare a metodelor delucru sub asisten]a unei firme specializate. Doi ofi]eri auparticipat la un curs de ini]iere pe linie de acreditare, orga-nizat de exper]i \n acreditare laboratoare din cadrul Insti-tutului de Criminalistic` al Poli]iei Spaniole.

Pe linia intensific`rii eforturilor de preg`tire de specia -litate [i asigurarea managementului calit`]ii au fost com-pletate trei protocoale standard de lucru PSL 1,2,3 pentruSistemul de analize genetice. Au fost adaptate metodele deextrac]ie ale urmelor biologice \nglobate \n matrici diverse,fragmentele sau amprentele papilare ce au fost tratatechimic pentru relevare, urmele biologice impurificate cusubstan]e chimice (sol, r`[ini, diver[i inhibitori ai reac]ieide amplificare), precum [i metodologiile de extrac]ie pen-tru ]esuturi osoase, din]i etc.

Constituirea [i actualizarea permanent` a bazelor dedate cu caracteristici biometrice (dactiloscopice, genetice,imagini faciale) ale persoanelor din mediul de interespoli]ienesc [i compatibilizarea lor cu bazele de date din]`rile Uniunii Europene a fost o prioritate. S-a participat la\nt#lnirile de lucru \n cadrul Masterplanului Eurodac,av#nd o contribu]ie deosebit` la elaborarea unei interfe]e

ANSI/NIST, care s` permit` conexiuni la Sistemul AFIS aaltor tipuri de echipamente de amprentare electronic` [itransmitere a datelor verificate la baza de date EURODAC.De asemenea, s-a participat la patru \nt#lniri de lucru peaceast` tem` cu exper]i din Germania. S-a ajuns \n fazafinal` pentru demararea Proiectului Phare 2004, \n vedereaconstituirii unei baze de date genetice, de asemenea profi -luri genetice extrase \n procesul expertizelor se introducdeja manual \n baza de date. S-a ac]ionat pentru o docu-mentare pertinent` [i a fost elaborat un proiect de legeprivind bazele de date cu carcateristici biometrice ale per-soanei. Sistemul de recunoa[tere facial` Imagetrak a fostalimentat, \n baza de date, cu fi[ele a 46.777 persoane. Aufost desf`[urate dou` cursuri de preg`tire, la care au par-ticipat 60 de agen]i criminali[ti utizatori ai sta]iilor teritori-ale Imagetrak.

Pentru preg`tirea [i instruirea continu` a personaluluia fost \ncurajat` participarea la simpozioane [i congrese \nvederea cunoa[terii, perfec]ion`rii, asimil`rii [i imple-ment`rii de noi metode de valorificare a urmelorinfrac]iunii, utilizate pe plan na]ional [i interna]ional. Anultrecut, doi ofi]eri au participat la un simpozion interna]ionalde recunoa[tere [i recompunere tacial` desf`[urat \n Ger-mania. Opt cadre au participat la un simpozion organizat deAcademia de Poli]ie „Al. I. Cuza”, patru ofi]eri au fostprezente la un simpozion de criminalistic` care a avut loc \nmunicipiul Cluj-Napoca.

Pentru laboratorul de fonoscopie judiciar`, un ofi]er aefectuat un stagiu de preg`tire \n Statele Unite aleAmericii, iar pentru sistemele de asigurare antiefrac]ie, treiofi]eri au parcurs un stagiu de preg`tire \n Germania. Al]itrei ofi]eri au participat la c#te dou` stagii de preg`tire \nGermania, pe linia cercet`rii locului faptei [i a examin`riitehnice a documentelor. Un ofi]er a participat la grupul delucru E.N.F.S.I. \n Budapesta.

Au fost elaborate module de criminalistic` din toatedomeniile [i au fost sus]inute lec]ii teoretice [i practice lamasteratul de Criminalistic`, organizat \n parteneriat cuUniversitatea „Gheorghe Cristea“ [i cu Asocia]ia Crimi-nali[tilor din Rom#nia, fiind editate cinci volume cu note decurs.

Reorganizare\n spirit european

Afilierea la Re]eaua European` a Institutelor de Crimi-nalistic` (E.N.F.S.I.), ca membru cu drepturi depline, con-firm` at#t eforturile depuse, c#t [i speran]ele exprimate dec`tre criminali[tii rom#ni. Totodat`, aceast` recunoa[tereofer` posibilitatea particip`rii speciali[tilor rom#ni \ngrupurile de lucru, al`turi de al]i exper]i interna]ionali,d#nd girul unei activit`]i competitive desf`[urate de c`trePoli]ia Rom#n` prin Institutul de Criminalistic`.

Pentru profesionalizarea structurilor teritoriale [i reor-ganizarea dup` modelul adoptat de poli]iile moderneeuropene [i E.N.F.S.I., dup` efectuarea unui audit, s-a pro-cedat la reorganizarea activit`]ii criminalistice pe trei seg-mente importante. Acestea definesc: biroul de investiga]ietehnico-[tiin]ific` a locului faptei; compartimentul de iden-tific`ri judiciare [i compartimenul de expertiz` [i con-statare tehnico-[tiin]ific` criminalistic`. Totodat`, s-a pro-pus ca activitatea de preg`tire profesional` [i de audit alcalit`]ii s` se fac` pe grupuri de lucru, care vor ini]ia [iteme de cercetare [tiin]ific` sau studii pe care le vorprezenta la grupurile de lucru corespondente la E.N.F.S.I.

Masteratul European de Criminalistic` - la primele rezultate

A fost finalizat, \n 2005, primul an al primei promo]ii aMasteratului European de Criminalistic` organizat \ncolaborare cu Asocia]ia Criminali[tilor din Rom#nia [i cuUniversitatea „Gheorghe Cristea“. S-a \ncheiat chiar [iprimul semestru al celei de a doua promo]ii.

IInnaa BB~~LLAANN

Zaher Iskandarani - al doilea mandat de arestare pe 2005

Fabrica de }ig`ri de la S`c`laz,luat` cu asalt de procurori

||nn lluunnaa mmaaii,, \\nn uurrmmaa uunneeii ooppeerraa]]iiuunnii--ffuullggeerr,, mmeenniitt` ss`]]iinn` pprriimmaa ppaaggiinn` aa zziiaarreelloorr,, eerraa aarreessttaatt ZZaahheerr IIsskkaann--ddaarraannii,, ppeennttrruu ccuunnoossccuu]]ii -- „„RReeggeellee nnee\\nnccoorroonnaatt aall BBaannaa --ttuulluuii““.. AAcc]]iiuunneeaa,, ffooaarrttee ssppeeccttaaccuullooaass`,, ccoooorrddoonnaatt` ddeeDDiirreecc]]iiaa ddee IInnvveessttiiggaarree [[ii CCoommbbaatteerree aa CCrriimmiinnaalliitt`]]iiiiOOrrggaanniizzaattee [[ii AAnnttiiddrroogg aa PPaarrcchheettuulluuii ddee ppee ll##nngg` ||nnaallttaaCCuurrttee ddee CCaassaa]]iiee [[ii JJuussttii]]iiee ddee llaa BBuuccuurree[[ttii,, ssee ffiinnaalliizzaa ccuuoo eelliibbeerraarree [[ii mmaaii ssppeeccttaaccuullooaass`,, „„DDoossaarruull ZZaahheerr““rr`mm##nn##nndd \\nn lluuccrruu llaa PPaarrcchheettuull GGeenneerraall.. ZZiilleellee ttrreeccuuttee,,ttoott pprrooccuurroorriiii DD..II..II..CC..OO..TT.. aauu oorrggaanniizzaatt oo nnoouu` aacc]]iiuunnee--ffuullggeerr llaa FFaabbrriiccaa ddee }}iigg`rrii ddee llaa SS`cc`llaazz,, aassoocciiaatt` ddeepprreess` ddaarr [[ii ddee pprrooccuurroorrii ccuu ggrruuppaarreeaa ssiirriiaannuulluuii,, aacc]]iiuunneeccaarree ss--aa ll`ssaatt,, ddee aasstt` ddaatt`,, ccuu aarreessttaarreeaa aa ttrreeii ddiinnttrreeaapprrooppiiaa]]iiii lluuii ZZaahheerr IIsskkaannddaarraannii,, ddaarr,, ccoonnffiirrmmaaDD..II..II..CC..OO..TT..,, [[ii ccuu uunn mmaannddaatt ddee aarreessttaarree,, \\nn lliippss`,, eevvii--ddeenntt,, ppeennttrruu „„bboossss““.. ||nn mmoommeennttuull ddee ffaa]]` ssiirriiaannuull nnuu ee ddeegg`ssiitt,, ddiisspp`rr##nndd,, ssee ppaarree,, llaa mmoommeennttuull ppoottrriivviitt.. AAssttaa llaaddooaarr cc##tteevvaa ss`pptt`mm##nnii dduupp` ccee,, dduupp` ccuumm ccoonnffiirrmmaauussuurrssee ddiinn DDiirreecc]]iiaa GGeenneerraall` aa FFiinnaann]]eelloorr PPuubblliiccee TTiimmii[[,,aacceellaa[[ii ZZaahheerr ii--aa \\nntt##mmppiinnaatt ccuu iinnjjuurriiii ppee rreepprreezzeennttaann]]iiiiFFiissccuulluuii ttiimmii[[eeaann ccaarree „„\\nnddrr`zznniisseerr`““ ss` ffaacc` uunn ccoonnttrroollllaa FFaabbrriiccaa ddee }}iigg`rrii ddiinn SS`cc`llaazz..

Zaher [i asocia]iiRecent, procurorii Direc]iei de Investigare a

Infrac]iunilor de Criminalitate Organizat` [i Terorism ausolicitat Tribunalului Bucure[ti emiterea unor mandate dearestare preventiv` pentru Zaher Iskandarani, IovescuEugen, Ghannoum Obayda [i Wahbeh Ghassan. Acuza]iilecare li se aduc celor patru sunt de asociere \n vedereas`v#r[irii mai multor infrac]iuni privind opera]iuni vamaleilicite referitoare la utilaje de produc]ie a ]ig`rilor [i alcoolu-lui - falsificarede timbre,de]inere deinstrumente\n vederea fal-sific`rii de va -lori - \n afaraantrepozituluifiscal, precum[i ascundereasursei impo -zabile. Cer-erea procuro-rilor a fostaprobat` deT r i b un a l u lB u c u r e [ t ipentru Ioves-cu, Obayda [i Ghassan, c`rora li s-au emis mandate dearestare preventiv`. C#t despre Zaher Iskandarani, ini]ialinstan]a urma s` se pronun]e anul viitor. |ntre timp, ceva separe c` i-a determinat pe judec`tori s` se r`zg#ndeasc`, \n a[afel \nc#t vineri, 23 decembrie, Tribunalul Bucure[ti a emismandat de arestare \n lips` [i pentru Zaher Iskandarani.

Iovescu, Obayda [i Ghassan au fost re]inu]i de procuroriiD.I.I.C.O.T., \n urma unei ac]iuni pentru care au colaborat cuServiciul Teritorial al D.I.I.C.O.T., ofi]eri ai Direc]iei de Com-batere a Crimei Organizate [i Antidrog, ai JandarmerieiRom#ne, cu comisari de Gard` Financiar` [i, nu \n ultimulr#nd, cu cadre S.R.I. Zaher Iskandarani nu a fost \ns` de g`sit.

Ce spune Parchetul General \n prezent cu privire la „gru-parea Zaher“? Procurorii sus]in c` de mai mult` vreme a fostconstituit „un grup infrac]ional organizat \n vederea comiteriide infrac]iuni grave, precum contrafacerea [i contrabanda demare anvergur` cu ]ig`ri, av#ndu-l ca lider pe Zaher Iskan-darani“. D.I.I.C.O.T. sus]ine c` grupul era extrem de bineorganizat, av#nd persoane care se ocupau de fabricarea efec-tiv` a ]igaretelor contraf`cute, persoane care se ocupau detransportul [i contrabanda cu ]ig`ri, precum [i persoane\ns`rcinate cu procurarea tutunului necesar \n procesul defabrica]ie. Activit`]ile „grup`rii Zaher“ se desf`[urau „\n prin-cipal \n Fabrica de la S`c`laz, apar]in#nd uneia dintre firmelecontrolate de Zaher Iskandarani, dup` orele de program,c#nd echipele specializate, sub coordonarea membrilor mar-can]i ai grupului, procedau la contrafacerea ]igaretelor desti-nate opera]iunilor de contraband`“.

Un control-surprizÀceast` nou` tran[` de arest`ri a plecat de la un control

fulger f`cut la Fabrica de }ig`ri de la S`c`laz unde, spunprocurorii, au fost g`site produse accizabile (]ig`ri [i alcool)fabricate \n afara antrepozitului fiscal.Conform legii, produc]ia sau depo -zitarea produselor accizabile, acolounde acciza nu a fost pl`tit`, poate avealoc numai \ntr-un antrepozit fiscal (locaflat sub controlul autorit`]ii fiscale)care poate func]iona numai pe bazaautoriza]iei valabile emise de autori-tatea fiscal` competent`. La Fabrica de}ig`ri din S`c`laz au fost g`site ]ig`rilem`rcile RM, Vegas, OK, timbrate, maimulte baxuri cu pachete de ]ig`ri tim-brate, dar [i cutii cu pachete de ]ig`rinetimbrate. |n total, era vorba de 55 debaxuri de ]ig`ri timbrate, 65 de baxuride ]ig`ri netimbrate, precum [i 1.437 de cutii cu pachete de]ig`ri netimbrate. S-au g`sit, de asemenea, facturi care ates-tau v#nzarea, pe 19 decembrie, (deci, la data controlului) debaxuri de ]ig`ri din m`rcile RM, Vegas, OK. Tot \n fabric` aufost g`site, \ntr-o \nc`pere ascuns`, nou` tone de tutun, iar\ntr-o hal`, sub de[euri de tutun, role de foi]` de ]igarete [i fil-tre pentru ]ig`ri care nu fuseser` declarate.

Fabric`-fantom` la LenauheimDe mai mult timp, \n Timi[, se vorbea despre o fabric` de

alcool „pe na[pa“ asociat` cu filiera Zaher. Se pare c`procurorii D.I.I.C.O.T. au g`sit indicii certe càceast` fabric` exist` cu adev`rat. Iat` cespune Direc]ia de Investigare [i Combatere aCrimei Organizate [i Terorismului: „|ntr-oalt` loca]ie, la fabrica de la Lenauheim, s-aug`sit bidoane \n care se afla o substan]` cumiros puternic de alcool, urme de borhot,care indicau faptul c` instala]ia de fabricare aalcoolului etilic a func]ionat, fìn` de porumb[i boabe de porumb dispersate. |ntr-o groapàu fost g`site trei rezervoare de mare capaci-tate \n care se afla o substan]` incolor`, dincare s-au prelevat probe pentru analiz`“.Procurorii care s-au ocupat de caz spun c`toate acestea dovedesc c` \n incinta fabriciis-a produs ilegal alcool, societatea din careface parte fabrica nefiind autorizat` s`func]ioneze ca antrepozitar fiscal pentru pro-

duc]ie sau depozitare de alcool. Trebuie spus \ns` c`, pentruca toat` aceast` ac]iune s` nu aib` finalitatea celei dinprim`var`, soldat` cu eliberarea lui Iskandarani, trebuie caprocurorii s` aib` suficiente probe care s`-l lege pe sirian de ile-galit`]ile descoperite la S`c`laz [i Lenauheim, pentru c`, \n acte,sirianul e foarte acoperit: „Zaher nu figureaz` \n nici o eviden]`c` ar avea ceva acolo. Nici ac]ionar, nici administrator“, ne-aspus [eful G`rzii Financiare Cara[-Severin (institu]ie care a luatparte la razia de la S`c`laz), comisarul [ef Aurel Foghi[.

„Parchetul General s-a ocupat de caz. Ac]iunea a fost anoastr`, dar sub coordonarea lor. Am primit directive cuprivire la ce trebuia s` facem [i am ac]ionat \n consecin]`“,ne-a declarat procurorul Mircea Andre[, [eful Serviciului deInvestigare [i Combatere a Criminalit`]ii Organizate [i Tero -rismului din cadrul Parchetului de pe l#ng` Curtea de ApelTimi[oara.

O alt` structur` care a participat la ac]iune e [i GardaFinanciar` Hunedoara, al c`rei [ef, comisarul-sef {erbanFlorin, spune: „Noi, cu sec]ia noastr`, am participat activ lacontrol. Toate constat`rile [i tot ce am ridicat de acolo aml`sat la Parchet. Ac]iunea o continu` Parchetul [i Poli]ia“.

|njur`turi pentru Fisc|n var`, atunci c#nd TIMPOLIS demara o serie de

anchete privitoare la „filiera Zaher“, ar`tam c`, scriptic, ZaherIskandarani nu mai exist` \n documentele firmelor aflateacum sub tirul controalelor. O dovad` \ns` c` Zaher Iskan-

darani are puternice leg`turi cu Fabrica de }ig`ri de laS`c`laz o constituie [i faptul c`, dup` cum sus]in reprezen-tan]ii Fiscului timi[ean, Direc]ia General` a Finan]elor Pu -blice Timi[ a ini]iat un control la Fabrica de ]ig`ri de laS`c`laz cu c#teva zile \nainte de ac]iunea D.I.I.C.O.T., inspec-torii fiscali fiind primi]i cu „ospitalitate“ de Zaher \n persoan`,

care [i-a umflat mu[chii, \njur#nd copiosinclusiv conducerea Direc]iei. Inciden-tul este confirmat de directorul adjunctal Direc]iei Generale a Finan]elor Pu -blice, Doru Duda[: „S-a vorbit ur#t, s-a\njurat. Am [i un document scris \n sen-sul acesta. Din c#te spun inspectorii,Zaher \n persoan` le-a adresat injurii.B`nuiesc c` intimidarea era scopul.Sigur, poate s` vorbeasc` ur#t oricine,c` nu ne deranjeaz` at#t de mult. Nu tre-buie s` ne iubeasc` contribuabilii, ar tre-bui s` ne respecte, dar dac` nu o fac nicipe asta, ce s` mai zici? Eu am mai avut

discu]ii neprincipiale cu el [i \n anii trecu]i, adic` pe un tonnepotrivit din partea lui. De data aceasta a fost o injurie laadresa mea, destul de ur#t`.“

Concluzia procurorilor D.I.I.C.O.T. e c` se continu`cercet`rile pentru depistarea \ntregii activit`]i infrac]ionale [ia tuturor persoanelor implicate, controalele de la Lenauheim[i S`c`laz fiind, ca [i cauz`, disjunse \n dosarul penal \n care,pe 19 mai 2005, s-a dispus arestarea lui Zaher Iskandarani,Iovescu Eugen, Ghannoum Obayda [i Fadi Jamil (pu[i ulte-rior \n libertate ca urmare a admiterii recursului formulat deinculpa]i), sub acuza]ia de ini]iere [i constituire a unui grupinfrac]ional organizat, av#nd drept scop comiterea deinfrac]iuni grave, respectiv contrafacerea [i contrabanda demare anvergur` cu ]ig`ri.

9,3 tone de tutun datedisp`rute [i dou` tiruri

abandonateDac` ne uit`m pu]in \n urm`, trebuie s` remarc`m c`, tot

la ini]iativa Bucure[tiului, \n 2003, o serie de institu]iitimi[ene au f`cut controale la firmele despre care se credeac` sunt controlate de Zaher. La Rama International, asociat`de presa cu numele lui Iskandarani, Garda Financiar` Timi[a g`sit, cu ocazia acelor controale, 9,4 tone de tutun pentrucare „nu au putut fi prezentate documente de provenien]` laimporturile de tutun pentru fabrica]ia ]igaretelor \n regimlohn“. Ca atare, comisarii au dispus confiscarea tutunului,l`s#nd marfa \n custodia Rama, pentru c` nu aveau alt loc dedepozitare, p#n` la clarificarea situa]iei. Revenind la firm`comisarii au constatat \ns`, c`, potrivit sesiz`rii penale\ntocmite atunci, tutunul se transformase \n de[eu de tutun.Reprezentan]ii firmei sus]ineau sus [i tare c` de[eu a fost dela \nceput, cu toate c` o adres` \ntocmit` de ei c`tre Vam`spunea altceva. Cert e c` pl#ngerea a fost solu]ionat` \n primafaz` cu ne\nceperea urm`ririi penale. Ulterior, Garda Finan-ciar` a cerut revizuirea acestei decizii, iar cazul celor 9,4 tonede tutun se judec` [i acum \n instan]ele timi[ene. |ntre timp,bine\n]eles, Rama International nu mai exist`, firma lu#nd unalt nume.

Mai trebuie spus c`, la sf#r[itul lunii mai, \ntr-un caz cep`rea s` aib` legatur` tot cu „filiera Zaher“ au fost g`site,aparent abandonate, \ntr-o parcare de tir din CaleaBuzia[ului, dou` remorci de tir cu blanchete de ]ig`ri, pl`citipografice [i o serie de utilaje ce p`reau a fi aduse din import.O parte din blanchete erau pentru ]igari Valantino, marcaR&M Tobacco, care sem`nau izbitor cu ambalajele de Marl-boro, iar o alt` tur` de blanchete era pentru ]ig`ri Victory,care, de asemenea, sem`nau foarte mult cu design-ul]ig`rilor Viceroy. De[i atunci, la descoperirea TIR-urilor s-af`cut mare tam-tam, fiind chema]i ziari[tii, ulterior asupraacestui caz s-a a[ternut t`cerea. {i, de[i am f`cut solicitare deinforma]ii publice la Parchetul de pe l#ng` |nalta Curte deCasa]ie [i Justi]ie cer#nd s` ni se comunice cum s-au finalizatcercet`rile, nu am primit nici acum un r`spuns.

BBooggddaann PPIITTIICCAARRIIUU

Coresponden]` „Timpolis“

cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black


Parteneriat pentru comunitateParteneriatul - bazat pe încredere [i

pe dorin]a de a transforma Poli]ia dincenu[`reas` într-o institu]ie în m`sur`s`-[i îndeplineasc` atribu]iunile - consti-tuie, la nivelul jude]ului Alba, o stare defapt benefic` pentru întreaga comunitate.„Ne-a ajutat enorm, a fost sprijinul nos-tru, al poli]i[tilor, în situa]iile cele maidificile.“ - ne-a spus domnul comisar IlieIlea, [eful Serviciului Poli]iei de OrdinePublic`, din cadrul Inspectoratului dePoli]ie a Jude]ului Alba, referindu-se lapresta]ia Autorit`]ii Teritoriale de OrdinePublic` Alba.

A[a a început povestea de succes acelor care î[i desf`[oar` activitatea subauspiciile ATOP Alba, speciali[ti, fiecarepe domeniul sù, dar to]i cunosc`tori înarta de a construi temeinic. Cu bun`credin]`, dublat` de curajul de a spune

lucrurilor pe nume, s-a ajuns departe.Adic`, într-un sistem rela]ional, care apermis rezolvarea problemelor financia-re, ce erodau de ceva vreme capacitateade ac]iune a Poli]iei. Numai în luna fe -

bruarie a acestui an, Poli]ia TransporturiFeroviare a primit, pentru carburantulnecesar celor [apte posturi din jude], 85milioane de lei. Au urmat [i alte sumeimportante, cum ar fi cele din luna mar-tie, 85 de milioane în vederea sus]inerii

Proiectului de interes public„Pentru siguran]acet`]eanului“, precum [i aProiectului „Siguran]` pentrucomunitate“, c`ruia i s-au alo-cat, \n luna august, 30.000RON. {i septembrie a fost debun augur, ima ginea Poli]ieifiind consolidat` cu un aportfinanciar de 300.000.000 lei,pentru completarea uniformei[i a materia lelor specificepoli]i[tilor, la care s-au adùgat[i dotarea autoturismelor deserviciu.

În luna octombrie, sub-unit`]ile urbane [i posturile de Poli]ie aubeneficiat de 284.000 RON, efectelebenefice ale investi]iei reg`sindu-se înoperativitatea la evenimente a acestorstructuri, precum [i de 350.000 RON în

aplicarea Proiectelor „Pentru lini[teacomunit`]ilor rurale“, „Siguran]` pentrucomunitate“ [i „Parteneriat pentruschimbare“.

{edin]ele ATOP -în teritoriu

„Situa]iile concrete nu le po]idescoperi decât în teren - este de p`rereddoommnnuull GGeeoorrggeell MMiihhaaiill TTuuddoossee,pre[edintele ATOP Alba. A[a c` uneledintre [edin]e le-amdesf`[urat în diverseora[e ale jude]ului.Recent, am fost la Cîm-peni, unde au participat,între al]ii, to]i [efii depost din zona deresponsabilitate. M`refer, în primul rând, laace[ti oameni ai legii dela sat, pentru c` ei con-stituie materialul umancu care lucr`m, adesea,atunci când vrem sàfl`m mai mult despregreut`]ile întâmpinatede cet`]eni.

Cu fiecare ocazie,am g`sit foarte mult` în]elegere în Con-siliul jude]ean. Pentru ca munca noastr`s` nu fie zadarnic`, am tratat problemelecu obiectivitate, iar efectele colabor`riiexcelente dintre reprezentan]ii insti-tu]iilor, din cadrul ATOP, se v`d, deja, înteritoriu. Acestea nu se cuantific`neap`rat la nivelul cifrelor, ci sereg`sesc, mai ales, la capitolul încredere.

Din pu]inul pe care îl avem la dispozi]ie,încerc`m s` facem via]a omului maisigur`, mai lini[tit`, mai bun`. Acum,cet`]enii privesc Poli]ia cu al]i ochi, pro-cesul de primenire institu]ional` deter-minându-i s` vin` s` se adresezepoli]i[tilor cu curaj [i deschidere.

Colegii mei din Autoritate spun c`, înzonelor de competen]`, înregistrez` unfeed back pozitiv, mai ales de când aufost înfiin]ate, în comunele mari,Punctele de serviciu poli]ienesc, la carepoli]istul se deplaseaz` periodic, scutind,astfel, drumurile cet`]eanului de la sat.

Pentru a men]ine o leg`tur` permanent`[i eficient` cu popula]ia, membrii ATOPau mers chiar în teren, desf`[urând întâl-niri comune Poli]ie- administra]ia local`[i acordând audien]e.

{edin]ele au fost extrem de transpa -rente, la acestea participând reprezen-tan]ii presei, receptivitatea fiind punteade leg`tur` dintre autorit`]i [i ziari[ti.

„Sunt so]ie de poli]ist, tat`l meu a purtat o via]àceast` uniform`, iar sora mea a urmat acela[i drumulîn cariera profesional`. Este, deci, în firea lucrurilor s`fiu aproape de oamenii legii.“-ne-a m`rturisit primarul

comunei clujene Chin-teni. De fapt este vorbadespre ddooaammnnaa pprriimmaarrLLuucciiaa MMaaggddaalleennaa SSuucciiuu -un om de excep]ie, careprin inteligen]`, energie,curaj, tenacitate [i spiritgospod`resc, a spulberatorice competi]ie mas-culin` din jude]. Spunemacestea pornind chiar dela Postul de Poli]ie, apre-ciat de c`tre reprezen-tan]ii Corpului de control

al ministrului, din cadrul MAI, ca fiind cea mai modern`construc]ie de acest gen din jude] [i nu numai. Dotat cucalculatoare [i imprimante de ultim` genera]ie, amena-jat cu spoturi [i accesorii de un rafinament discret, Pos-tul poart` amprenta bunului gust, specific feminin, aldoamnei primar.

„Locuim, deocamdat`, în aceea[i cl`dire, pân` cândprim`ria va avea o cas` proprie - adaug` domnia sa.Împ`r]im, deci, [i binele [i greul. Cunosc problemelepoli]i[tilor [i îi ajut cu toate resursele de care dispun.Le-am împrumutat chiar [i ma[ina prim`riei când auavut evenimente pe raza de competen]`. Pentru a-[idesf`[ura cercet`rile, în diverse locuri, am achizi]ionato camer` video [i un aparat foto. Ne-am conectat laInternet, Postul accesându-l gratuit, doar pentru c` aici

func]ioneaz`, a[a cum v-am spus, [i prim`ria. Iaracesta nu este sigurul avantaj. Bunòar`, acumpatru ani, am spart monopolul de stat, angajând ofirm` specializat` care a introdus gaz în comun`,în urma acestei în]elegeri Postul beneficiind debran[ament gratuit.“

Sub asemenea auspicii ale implic`rii în benefi-ciul comunit`]ii, Poli]i[tii comunei au [i rezultatedintre cele mai bune. În cursul acestui an, echipade poli]i[ti- condus` de agentul Vasile GabrielMure[an, [eful Postului- a înregistrat 31 de lucr`ri [i

cauze penale, dintre care 20au fost, deja, solu]ionate, 16autori picând în plasa oame-nilor legii. În compara]ie cuanii preceden]i, vigilen]aagen]ilor a dus la sc`dereainfrac]iunilor la regimul ruti-er, ac]iunile preventive fiindun demers extrem de efi-cient, ne precizeaz` aaggeennttuullVVaassiillee GGaabbrriieell MMuurree[[aann.

Dintre cazurile relatatede c`tre [eful Postului, unul dintre cele mai semnifica-tive s-a consumat, pe la mijlocul anului. V.I. a reclamatfurtul autoturismului propriu. Lucr`torii Postului au tre-cut rapid la fapte, iar cercet`rile [i-au ar`tat roadele înscurt timp, autoturismul fiind g`sit, abandonat pe unteren viran. În ziua urm`toare, a fost descoperit [iautorul, Mese[an Radu, de 20 ani, recidivist.

Cu aceea[i operativitate s-a ac]ionat [i la sesizareaServiciului de ambulan]`, care i-a anun]at pe poli]i[tiidin Chinteni c` Dan I., localnic, fusese victima unei

agresiuni. Un necunoscut îl atacase, cu cu]itul, în pro-pria cas`. Dup` aproximativ 18 ore de munc`, în urmacercet`rii minu]ioase a obiectelor pierdute la locul cupricina, oamenii legii l-au identificat pe f`pta[, Zang`rAurel Alin, de 26 ani.

Dou` furturi puseser` pe jar comunitatea. Primul,comis în Satu-Lung, localitate aflat` pe raza de compe-ten]` a poli]i[tilor din Chinteni, a necesitat eforturideosebite din partea oamenilor legii, care au trecut lainvestiga]ii. Din p`cate, s`tenii, oameni în vârst`, nu auputut oferi date în leg`tur` cu semnalmentele autorilor.A[a c` au început scotocirile, care au scos la iveal`,dintr-un m`r`cini[, doi saci doldora de bunuri. Cazul arfi r`mas cu A.N., dac` nu s-ar fi comis înc` un furt, deaceast` dat` la o societate comercial` din satul Vechea,de unde se sustr`seser` valori de circa 40.000.000 lei.Principalii suspec]i- Cu]itar Costea [i Cu]itar Gra]ian,din comuna Bor[a - s-au dovedit a fi chiar artizanii celordou` furti[aguri, obiectele g`site la perchezi]ia domici -liar` constituind probe indubitabile în instan]`.

PPaaggiinn` rreeaalliizzaatt` ddee LLeennaa MMIITTRROOII

Europa din inima Transilvaniei

|n proximitatea... pre[colarilor

Domnii: comisar Ilie Ilea [i Georgel MihailTudose, dezb`t#nd problemele Cet`]ii

Cu tinerii poli]i[ti, str`zile sunt mai sigure

DIN EXPERIEN}A POLI}IILOR STR~INE

„Provocare” la crea]ie, pe tema:

„CE-AI FACE DAC~ AI FI POLI}IST |N LOS ANGELES?!”PPeennttrruu aall ddooiilleeaa aann ccoonnsseeccuuttiivv DDeeppaarr--

ttaammeennttuull ddee PPoollii]]iiee ddiinn LLooss AAnnggeelleess((LL..AA..PP..DD..)),, UUnniivviissiioonn RRMMEEXX 3344 [[ii zziiaarruullLLaa OOppiinniioonn aauu sseelleeccttaatt zzeeccee eesseeuurrii aalleeeelleevviilloorr ddiinn DDiissttrriiccttuull {{ccoollaarr UUnnffiiccaatt -- LLoossAAnnggeelleess ((LL..AA..UU..SS..DD..)) ccaarree aauu ppaarrttiicciippaatt llaaccoonnccuurrssuull LL..AA..PP..DD.. EEssssaayy CCoonntteesstt.. TTeemmaaddee ccrreeaa]]iiee aa ffoosstt:: ””DDaacc` aaii ffii aaggeenntt ddee ppoollii]]iiee\\nn LLooss AAnnggeelleess,, \\nn ccee ffeell ]]ii--aarr ppll`cceeaa ss` ccoonn--ttrriibbuuii llaa rreezzoollvvaarreeaa pprroobblleemmeelloorr ddiinn pprroo --xxiimmiittaattee??”” TTiinneerriiii ppaarrttiicciippaann]]ii aauu aavvuuttddeessttuull ttiimmpp llaa ddiissppoozzii]]iiee ppeennttrruu aa--[[ii eellaabboorraalluuccrr`rriillee \\nn lliimmbbiillee eenngglleezz` [[ii ssppaanniiooll`.. CCeeiizzeeccee cc##[[ttiigg`ttoorrii aauu ffoosstt,, aappooii,, oommaaggiiaa]]ii llaaAAccaaddeemmiiaa ddee PPoollii]]iiee EEllyyssiiaann PPaarrkk.. LLaaeevveenniimmeenntt aauu ffoosstt pprreezzeennttee mmaaii mmuulltteeVV..II..PP.. -- uurrii aallee cceett`]]iiii,, \\nnttrree ccaarree GGeeoorrggeeGGaassccoonn,, aaddjjuunncctt aall [[eeffuulluuii DDeeppaarrttaammeennttuu--lluuii ddee PPoollii]]iiee ddiinn LLooss AAnnggeelleess.. „„LLaauurreeaa]]iiii””[[ii iinnvviittaa]]iiii lloorr aauu ssaavvuurraatt,, aappooii,, oommaass` ccooppiiooaass`,, llaa AAccaaddeemmyy’’ssRRoocckk GGaarrddeenn,, ssiittuuaatt` aapprrooaappee ddeeSSttaaddiioonnuull DDooddggeerrss,, [[ii aauu pprriimmiitt,,ccaa pprreemmiiii,, bbiicciicclleettee,, ccaasscchheettee ddeeppoollii]]iisstt,, ccaammeerree ffoottoo [[ii bbiilleetteeppeennttrruu aannuummiittee eevveenniimmeenntteeoorrggaanniizzaattee ddee ppoollii]]iiee.. SSppiiccuuiimmddiinn eesseeuurriillee ffeerriiccii]]iilloorr cc##[[tt ii --gg`ttoorrii::

„A{ CHEMA VOLUNTARIIS~ LUPTE PENTRU

ASANAREA ORA{ULUI”

CCllaauuddiiaa VVaassqquueezz,, 1133 aannii:: „Nici nu v`pute]i imagina prin c#te a trecut o adoles-

cent` ca mine. A trebuit s` m` ap`r de<bìe]ii rì > care au \ncercat s` m` implice\n consumul de droguri. Am pierdut pri-eteni pre]io[i care au cedat acestei tenta]ii.Dac` a[ fi agent de poli]ie \n Los Angelesa[ \ncepe prin a organiza \nt#lniri cu mem-brii comunit`]ii [i le-a[ cere copiilor [iparin]ilor s` se ofere ca voluntari pentru aajuta la asanarea social` a ora[ului [i la]inerea sub control a mediilorinfrac]ionale.”

„VOI PREVENI PICTAREAZIDURILOR CU GRAFITTI”

JJuulliiee MMiicchheellllee LLiinnoo,,1122 aannii:: „Dac` a[ fipoli]ist` a[ face multe schimb`ri \n carti-er. Mi-ar place, mai ales, s` previnzugr`virea fistichie [i anapoda a

zidurilor cu grafitti [i a[ face tot posibiluls` le ofer un ad`post oamenilor str`zii,

colect#nd fonduri de la comunitate.”

„S~-I AJUT~M PE <SUPERMANII>{I <BATMANII> NO{TRI!”

AAnnttoonniioo GGaarrcciiaa,, 1144 aannii ::“Dac` a[ aveaposibilitatea s` fac parte din echipa Poli]ieiora[ului Los Angeles a[ urma regulile care\i oblig` pe oamenii legii s` protejeze [i s`serveasc` popula]ia. Agen]ii no[tri depoli]ie sunt „Superman-ii” [i „Batman-ii”cobor#]i din sfera fic]iunii \n via]a real`,pentru a ne ap`ra de infractori. Criminali-tatea nu va putea fi niciodat` stopat` defin-itiv, dar fiecare dintre noi poate participa,sub o form` sau alta, la lupta menit` s` odiminueze, a[a cum o fac, zilnic, eroii realiai poli]iei.”

MAI MUL}I < OCHI DE VEGHE>|N CARTIER

GGuuaaddaalluuppee AAbbaarrccaa,, 1133 aannii:: „Una dintresolu]iile imediate pe care le-a[ propune arfi aceea de a organiza o \ntrevedere apoli]i[tilor cu domnul AAnnttoonniioo VViillllaarraaiiggoossaa,primarul ora[ului Los Angeles. Acestuiai-a[ sugera s` angajeze mai mul]i agen]i depoli]ie, astfel \nc#t, s` se multiplice „ochiide veghe” \n cartier. A[ ini]ia, de aseme-nea, programe care s`-i implice [imotiveze pe adolescen]ii no[tri s` devin`mai activi [i i-a[ aduna, pentru o cauz` maibun`, pe <r`t`ci]ii> de pe str`zi. Ca agent`de poli]ie, m-a[ lupta ca toate aceste obiec-tive s` devin` realitate pentru ca al]i copii

s` poat` trì mai bine [i mai \n siguran]`dec#t mine.“

„A{ }INE TINERII DEPARTE DE BANDELE ORGANIZATE”

FFrraanncceessccoo GGoonnzzaalleess,, 1155 aannii:: „Cred c`deschiderea mai multor cluburi \n caretinerii s` se adune [i s` se distreze, \n tim-pul liber, i-ar men]ine departe de bandeleorganizate [i de marile probleme. |nlocurile luminoase a[ posta videocamerecare s`-i imortalizeze pe „pictorii” de grafit-ti. Asta ar \mbun`t`]i vizibil imagineaora[ului. A[ face, astfel \nc#t, valoareaamenzii s` fie ustur`toare [i descuraja-toare pentru tinerii dornici s`-[i expun`, pezidurile cl`dirilor publice, <produc]iile> lorindigeste, cu amprent` kitch.”

Fran]a, Marea Britanie, Irlanda [i Suedia s-au aflat laoriginea Directivei de reten]ie a datelor de Telecomuni-ca]ii, trasformat` \n instrument \n lupta \mpotriva tero -rismului [i a a crimei organizate transna]ionale, prinacodul la care au ajuns mini[trii de Justi]ie [i AfaceriInterne din Uniunea European`, \n decembrie 2005, laBruxelles. Reprezentan]ii celor patru ]`ri mai susenun]ate au propus, \n aprilie 2004, imediat dup` aten-tatele teroriste de la Madrid, cato]i operatorii de Telecomunica]iiis` re]in` fi[ierele clien]ilor lor,\nregistr#nd nu doar con]inutulcomunica]iilor ci [i numele celorcare fac apeluri, numele desti-natarilor, durata [i locul de orig-ine al transmiterii mesajelor [i alrecept`rii lor. Obiectivul, aflat peagenda Consiliului JAI din decem-brie 2005, era acela de a realiza oarmonizare real` \ntre legisla]iilestatelor uropene care aplic` dejaaceasta regul` [i de a convinge alte]`ri, precum Germania, (foarte reticent`!)s` se ralieze ini]iativei. Ministrul britanic de interne,domnul Charles Clarke a considerat Proiectul deReten]ie a datelor din Telecomunica]ii drept prioritarpentru Pre[edin]ia Britanic` a Uniunii Europene, care,recent, i-a predat [tafeta celei austriece. Ini]ial, proce-dura validat` era aceea a deciziei - cadru care acordadoar un rol consultativ Parlamentului European. |n fa]aprotestelor eurodeputa]ilor care s-au aratat nelini[ti]i,vorbind despre posibilele \nc`lc`ri ale dreptului la via]aprivat` al cet`]enilor continentului, Pre[edin]ia Brita -nic` a recomandat s` se recurg` la o Directiv` care s`recunoasc` rolul Parlamentului European, \n procesulde codecizie. Celelate state s-au raliat, ulterior, opiniei

ministrului britanic de interne, Charles Clarke, conformc`reia este de dorit ca diferitele institu]ii europene,Consiliul, Comisia, Parlamentul s` se implice conver-gent \n adoptarea deciziei de reten]ie a datelor.Negocierile, destul de dificile au vizat g`sirea unuic#mp comun de armonizare. La Consiliul Justi]ie [iAfaceri Interne desf`[urat, \n decembrie 2005, la Bru -xelles, mini[trii europeni au ajuns la un acord care a

\nt#mpinat doar opozi]ia Slovaciei [iSloveniei. Conform acestui angajamentstatele vor conserva datele din Teleco-munica]ii, pentru o perioad` care poate

merge de la 6 luni la doi ani. Dou`state au optat deja pentru o durat`mai mare de reten]ie a datelor decomunica]ii prin telefon sau inter-net. Se \n]elege de la sine faptulc` c` stocarea acestor date nu sepoate justifica dec#t pentru delictegrave, cum o cere Parlamentul

European, dar este de competen]afiec`rei ]`ri s` defineasc` no]iunea decriminaltate grav`.

Statele Uniunii Europene vor putea deroga, cumvoia Germania, de la obliga]ia de a stoca apelurinecunoscute de tip conexiune f`r` r`spuns, ca aceleacare au servit drept punct de plecare a anchetei privindatentatele de la Madrid. Autorit`]ile na]ionale vor putea,de asemenea, s` compenseze sau nu costurile supli-mentare impuse companiilor de Telecomunica]ii.Mini[trii europeni au stabilit condi]iile \n care serviciilede informa]ii [i de poli]ie vor avea acces la date. Dupòpinia parlamentarului european Jean Marie Cavadacare prezideaz` Comisia „Libert`]i“ din ParlamentulEuropean, este esen]ial ca acest acces la informa]ii cucaracter privat s` fie plasat sub controlul unui judec`tor.

„Pl`te[te sau vei sf#r[i\n spatele gratiilor“ - esteunul dintre mesajele de„amenin]are“ care ajungeprin S.M.S., la datorniciicare nu [i-aupl`tit amen-zile. Acestexperimentde succesal justi]ieibritanice afost real-izat deTr ibu -n a l e l eComitatu-lui Staffordshire.„Contribuabilii recal-citran]i, ajun[i la sca-den]`, au primit acest tipde text, pe telefoanele lormobile“ - a informat,recent, un reprezentant alguvernului. „Surpriza,asociat` cu frica, i-a deter-minat pe mul]i dintre ceicontacta]i prin S.M.S. s`-[i plateasc` amenzile.“ - aexplicat purt`torul decuv#nt al Ministerului deAfaceri Constitu]ionale.„Aceast` tehnic` ar puteafi folosit` pentru a trimiteapeluri automate per-soanelor care uit` s`-[i

achite amenzile penalesau s` fac` munca deinteres ob[tesc la care aufost condamna]i.“ Maitoat` lumea are telemobil

[i cum estevorba deunul dintremij loacelecele maisimple der e l a ] i o -nare, parelogic ca tri-

bunalele s`-icontacteze, ast-fel, pe datornici.„Este vorba s-olu`m \naintea

infractorilor.“ - a explicatHarriet Harman, secretarde stat pentru AfaceriC o n s t i t u ] i o n a l e ,adaug#nd c` acesta esteun mijloc de „convin-gere“ ieftin, rapid [i efi-cient. {i, ceea ce este maiimportant, infractorii pars` fie receptivi. Nouam`sur` ar putea faceparte dintr - un programcare va fi, mai \nt#i,experimentat, la nivelna]ional, apoi aplicat efec-tiv, la \nceputul anului2007.

Reten]ia datelor din Telecomunica]ii -

INSTRUMENT IN LUPTA |MPOTRIVA TERORISMULUI {I A CRIMEI ORGANIZATE

Telefonul mobil - aliat al politi[tilor

S.M.S. - NOU~ ARM~ ANTI-FRAUD~


cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black

TALON ANUN}URI GRATUITE

Nume:________________________Telefon:______________________Anun]____________________________________________________________________________________

Maximum 20 de cuvinte


MICA PUBLICITATE� Garsonier` mobilat`, \n Bucure[ti, zon` civilizat`, contract, avans. Ofer

maximum 200 euro. 0721.72.72.10� Vând apartament 3 camere, confort 1, et. 9 din 10, decomandat, stradal,

Pantelimon-Morarilor. Vând camer` video cu caset` mare VHS - PanasonicM3500. 0745.344.893, 627.30.81.

Police-magazin Police-magazin ☺☺ Police-magazin Police-magazin ☺☺ Police-magazinPolice-magazin

De la un poli]ist la altul

TTrriimmiittee]]ii ttaallooaanneellee ppee aaddrreessaa rreeddaacc]]iieeii,, ccuu 66 zziillee \\nnaaiinntteeaa zziilleeii ddeeaappaarrii]]iiee.. AAnnuunn]]uurriillee vvoorr ffii ppuubblliiccaattee \\nn lliimmiittaa ssppaa]]iiuulluuii ddiissppoonniibbiill..

m.m.p.(r) „Gicq“ Toma,„lup de mare“ cu pe[tele-n gheare

GGrruuppaajj rreeaalliizzaatt ddee MMaarriiuuss TTOOMMAA

FFoottooggrraaffiiiillee [[ii gglluummeellee ddvvss.. ssuunntt \\nn ccoonnttiinnuuaarree bbiinnee vveenniittee ppee aaddrreessaa ssaauu llaa tteelleeffooaanneellee RReeddaacc]]iieeii

|ntr-o scrisoare adresat` inspectoru-lui general al Poli]iei Rom#ne, d-luichestor Dan Valentin F`tuloiu, \n caresemnatarul, ddll.. MMiihhaaii MMeerreeuu]]`,pre[edintele Ligii Asocia]iilor de Propri-etari-Habitat, Funda]ia Ac]iunea Civic`mul]ume[te poli]i[tilor pentru sprijinulde care a beneficiat, se remarc`, \n moddeosebit, activitatea urm`torilor poli]i[tide la: � Poli]ia Sector 5 Bucure[ti:comisar [ef Mihai C`linescu - comandantsector 5; subcomisar Florin Gigirtu -ofi]er instructor coordonator Poli]ia deProximitate Sector 5; agent [ef DumitruStanca - poli]ist de proximitate Sec]ia 17Poli]ie; agent [ef Gheorghe Diaconu -poli]ist de proximitate Sec]ia 18 Poli]ie;agent principal Vasile Gogonea]` -poli]ist de pro ximitate Sec]ia 19 Poli]ie ;agent [ef adjunct Florin Gruia - poli]ist deproximitate Sec]ia 20 Poli]ie; � Poli]iaSector 1 Bucure[ti: subcomisar Adrian

Dinu - ofi]er instructor coordonatorPoli]ia de proximitate Sector 1; � Poli]iaSector 3 Bucure[ti: subcomisar GeorgePopa - ofi]er instructor coordonatorPoli]ia de proximitate Sector 3 [i de laInstitutul pentru Cercetarea [i Pre-venirea Criminalit`]ii: comisar Margare-ta Fle[ner [i subcomisar Drago[ Deanc`.

�DDoommnnuullee ddrr RRaarree[[ MMiihhaaiill CCrriisstteeaa,

reproducem din epistola dumneavoastràdresat` ministrului Administra]iei [iInternelor, dl Vasile Blaga: „V` rug`m sàdresa]i mul]umirile noastre domnuluicomisar C#ndea Marius, ofi]er \n cadrulD.G.P.M.B., Poli]ia Sectorului 3, Servi -ciul de Investigare a Fraudelor, pentruoperativitatea [i profesionalismul de carea dat dovad` prin aceea c` \n urma recla-ma]iei depuse de societatea noastr`, aidentificat [i depistat \n termen de 24 deore autorii \n[el`ciunii prin care am fostprejudicia]i cu suma de 115.000 euro,sum` ce a fost recuperat` \n \ntregimedatorit` aportului ofi]erului“.

�DDoommnnuull JJ`nniicc` GGaanneeaa,, mmuunniicciippiiuull

OOnnee[[ttii,, jjuuddee]]uull BBaaccùu..Am citit scrisoarea dumneavoastr`

prin care aduce]i mul]umiri domnilorcomisar-[ef Emil Moro[anu [i domnuluiagent principal Gheorghe Ciubotaru,poli]ist de proximitate, \n cadrul Poli]ieimunicipiului One[ti, pentru omenia ma -nifestat` fa]` de dumneavoastr` [i opera-tivitatea pe care au dovedit-o \nrezolvarea pl#ngerii pe care a]i depus-o laPoli]ie. V` mul]umim pentru ur`rileadresate colectivului redac]ional al Revis-tei „Poli]ia Rom#n`“.

�PPrrooff.. ddrr.. VVaassiillee CChhiirriicc`,, ddiinn IIaa[[ii, pro-

prietar \n satul Vi[ani, comuna B#rnova,jude]ul Ia[i, mul]ume[te din suflet [i \nnumele locuitorilor comunei, domnuluiagent principal Ionel Profir, [eful postu-lui de poli]ie B#rnova, care „cu profesio -nalism [i competen]`“ a pus cap`t uneisitua]ii infrac]ionale, ce punea la grele

\ncerc`ri, \ncrederea cet`]enilor \nPoli]ie. Despre ce era vorba? „De maimul]i ani, c#]iva infractori terorizau satulcu furturi din locuin]e, din anexe saucur]ile oamenilor, iar pl#ngerile noastreaveau un singur rezultat: A.N. (autornecunoscut). De la venirea domnuluiagent principal Ionel Profir la condu -cerea postului de poli]ie B#rnova, \naproximativ trei s`pt`m#ni, autorii aufost prin[i [i deferi]i justi]iei, iar o partedin bunurile furate au fost deja recupe -rate...“. Dl profesor dr Vasile Chiric` con-tinu` \n epistola sa: „Prin perseversen]`[i profesionalism, indiferent dac` era zisau noapte, vreme bun` sau ploaie,comandantul postului de poli]ie B#rnova,a readus lini[tea \n sat [i \ncredereaoamenilor \n capacitatea poli]i[tilor de ale asigura securitatea individual` [i abunurilor agonisite de c`tre ei prinmunc`, cinstit`...“

MMaarriiuuss TTOOAADDEERR

CCuurriieerr

Trafic prin re]elele de informa]ii

O carte despre importan]a protej`rii informa]iei [iasigurarea securit`]ii re]elelor de comunica]ii elec-tronice speciale a ap`rut recent la Editura M.A.I., subsemn`tura drd.ing. Marian Firoiu. Lucrarea esteselectiv` cu cititorii, am putea spune, nu este la\ndem#na oric`rui devorator de c`r]i. |n paginile sale,sunt „dezb`tute“ atribu]iile esen ]iale [i de fine]e aleinforma]iei, valoarea sa, motiva]ia [i nevoia protej`riisale. De asemenea, autorul „ini]iaz`“ \n domeniul

strategiilor [i direc -]iilor de ac]iuneprivind protejareainfor ma]iilor. Nu uit`sursele, sistemele detransmitere. D` mo -dele de re]ele sigure,particularit`]i, prin-cipii etc. Lucrarea„Securitatea re ]elelorde comunita]ii elec-tronice speciale -op]iune necesar`“este nu doar un ghid\n aceste domenii, ci

[i un \ndrumar necesar tuturor acelora care \[idesf`[oar` activitatea sau sunt atra[i de lumea fasci-nant` a informa]iei electronice. |n cadrul re]elelor decomunica]ii, atrage autorul aten]ia, „regulile de trafic“sunt stricte. |nc`lcarea lor nu se rezum` doar la osimpl` amend`. Uneori poate perturba grav „traficul“,gener#nd st`ri de pericol sau amenin]`ri [i chiar con-secin]e deosebit de grave.

IInnaa BB~~LLAANN

Lira, merii [i limba rom#nÀp`r` planeta, demnitatea ei{i curbura stelelor din min`Pardosea de s#nge de la zei.

Trece veacul prin Lethele sfinte,Iambi stelari printr-un perpetuu soareEminescu trece prin cuvinteCa un sf#nt duc#nd c#te-o scrisoare.

Flori de tei. Alt \nceput de stelePardosea de s#nge de la zeiPoart` stima sim]urilor meleToate c#nd e ziua unui tei.

GGiimm LLAAUURRIIAANN

|nc` un po l i ] i s t „devorat“ de scr i i toru l d in e l

Colonel (r) Dorel Tarasiuc este un vechi colaboratoral revistelor M.A.I. |n 1991 a ob]inut chiar premiul dereportaj al revistei „Poli]ia Rom#n`“. „Nemul]umit“ doarde presta]ia jurnalistic`, fostul poli]ist de pe meleagurileR`dù]ilor a atacat [i editurile. Prima carte, „Gustul amaral succesului“, a v`zut lumina tiparului \n 1996. Era oalc`tuire de povestiri poli]iste dup` cazuri reale. |n 2002,\ncurajat de succes, Dorel Tarasiuc a mai f`cut un pas,important am spune, pe t`r#mul literaturii, finalizat cu unroman poli]ist intitulat „Cine este Cristina, domnulecomisar?“.

Primul volum exprim` truda de-o via]` a unui poli]ist.Cazurile care i-au „m#ncat zilele“ sunt puse \n pagini,odat` cu zbuciumul sù [i al colaboratorilor sì \nrezolvarea acestora. Odat` cu bucuria dat` dedescoperirea adev`rului, chiar dac`, uneori, acest adev`rare gust amar. Vom face o selec]ie [i, din c#nd \n c#nd,vom publica \n revist` c#te o povestire dintre cele 22 care\ntocmesc aceast` frumoas` culegere. {i vom face dova-da c` \nc` un poli]ist a fost... „devorat“ de scriitorul din el.

Colonelul(r) Dorel Tarasiuc este membru al UniuniiScriitorilor Bucovineni [i al Uniunii Ziari[tilor Profe-sioni[ti din Rom#nia.

II.. BB~~LLAANN

S`rb`tori \mbel[ugatecu poli]i[ti

\n Mo[ Cr`ciun Ca [i \n anii trecu]i, de Sfintele S`rb`tori, Poli]ia

Rom#n` s-a aflat afl`turi de copiii nevoia[i. Astfel,reprezentan]i ai Inspectoratului General al Poli]ieiRomâne, înso]i]i de pre[edintele Organiza]iei pentruAp`rarea Drepturilor Omului, au vizitat Complexul deServicii Sociale „Sfântul {tefan“ din Bucure[ti. Ei auoferit copiilor din aceast` institu]ie, \n a[teptarea Sfin-telor S`rb`tori de Cr`ciun, cadouri constând înpachete cu alimente, televizoare color, precum [iobiecte de îmbr`c`minte.

Inspectoratul General al Poli]iei Române orga-nizeaz` astfel de ac]iuni din anul 1990. Fondurile nece-sare sunt asigurate prin contribu]iile personale [ibenevole ale poli]i[tilor.

În acest an, valoarea cadourilor oferite de c`trereprezentan]ii Inspectoratului General al Poli]ieiRomâne a fost de 46.750.000 ROL.

II.. BB..

O ma[in` este oprit`la un filtru de poli]ie.

Poli]istul: D-le [ofer,sunte]i primul \ntr-osut` de ma[ini carepurta]i centura de sigu-ran]` [i, pentru aceasta,a]i ca[tigat un premiu de50 milioane de lei. Feli -cit`ri! Ne pute]i spunece ave]i de gând s`face]i cu ace[ti bani?

{oferul: Mul]umesc mult! Cred c` \n primul rând o s`\mi iau [i eu carnet de conducere!

Mama [oferului: D-le poli]ist, nu-l lua]i \n seam`. |ntot-deanuna vorbe[te prostii când e beat.

Tat`l [oferului: Mì fraiere, ]i-am spus s` nu mai furima[ini când bei.

Fratele [oferului (din portbagaj): Hai bre, am trecutgrani]a sau nu?!

O blond` \ntr-unF e rrari mergea peautostrad` cu 19 kmla or`. O opre[tePoli]ia [i \i zice:

- Domnisoar`, dece merge]i doar cu 19km la or`?

- Blonda: Pì dacà[a scrie pe indica-toare! A19 !!!

- Poli]istul: Pì nu, aia e autostrada. „A“ de la autostrad` [i 19, dela num`rul ei.

- Blonda: A... gata, am \n]eles. - Poli]istul: Dar domni[oara din spate, de ce e a[a de galben` la

fa]`?! - Blonda: A[a e de când am ie[it de pe A320...

Glume de la cititori

„Când e ziuaunui tei...“

Dou` prietene, la telefon:- Drag`, nu [tiu de ce \ntârzie so]ul

meu. Nu cumva o fi având o amant`?- De ce s` te gande[ti la ce e mai

rù? Poate l-a lovit o ma[in`!�

|ntr-o noapte, Ion [i Maria,proasp`t c`s`tori]i, st`teau de vorb`:

- M` Ioane, spune drept, câteiubite ai mai avut inaintea mea?

- Pe Florica. - Numai pe ea?- {i pe Veta, Maricica, Lenu]a,

Rozi... bla bla bla...- S` [tii c` sunt geloas`!- Chiar nu trebuie! Mai bine fii

mul]umit` c` te-ai calificat \n final`!

�O femeie f`cea cump`r`turi la un

supermarket. Cump`r` o cutie delapte, un carton de ou`, suc de porto-cale, cafea, o salat` [i ni[te costi]` afu-mat`. |n timp ce le desc`rca la cas`,vine un tip beat \n spatele ei si se uit`\ndelung la produse. Apoi spune:

- Tu trìesti, mai mult ca sigur, sin-gur`!

Femeia se uit` contrariat` la pro-dusele pe care le cump`rase [i nu\n]elege de unde a tras be]ivul con-cluzia.

- Ai perfect` dreptate, sunt sin-gur`, dar de unde ]i-ai dat sema?

- Pentru c` esti urât`!!!

|n [colile de agen]i ale Inspectoratului General al Poli]ieiRom#ne, anul nou s-a declan[at sub auspicii bune. Astfel, oputernic` infuzie de tinere]e au primit institu]iile de\nv`]`m#nt din C#mpina [i din Cluj-Napoca.

Tinerii [i tinerele care vor constitui promo]ia de absol-ven]i din iunie 2007 au trìt emo]iile deschiderii anului de\nv`]`m#nt.

Ei [tiu - [i li s-a spus - c` vor fi o promo]ie istoric`: ceacare, \n anul integrator 2007, va desemna primii poli]i[ti„absolut“ europeni. Primii poli]i[ti care \[i vor des`v#r[i abc-ul \n Europa [i vor fi \ncadra]i ca poli]i[ti europeni. Ei [tiu c`,la absolvire, vor fi poli]i[ti \ntr-o Rom#nie membr` a Europei.

P#n` atunci, cei 1.400 de elevi ai {colii de Agen]i dePoli]ie „Vasile Lasc`r“ din C#mpina [i cei 300 ai {colii deAgen]i de Poli]ie „Septimiu Mure[an“, din Cluj-Napoca, sunt

dornici [i hot`r#]i s`-[i fac` datoria exemplar. S` \nve]e bine,s`-[i \nsu[easc` temeinic atributele meseriei pentru care auoptat.

|n cadrul preg`tirii, ei vor studia discipline de specialitate,juridice, teme de etic`, de informatic`, de limbi strìne, deeduca]ie fizic` [i de autoap`rare.

|n ambele loca]ii, corpurile profesorale i-au a[teptat [i i-auprimit cu bucuria unei noi provoc`ri pe boboci. La r#ndul lor,ace[tia, \n ziua de 4 ianuarie a.c., echipa]i \n ]inuta de elev,emo]iona]i vizibil, au f`cut cuno[tin]` cu [colile, cu dormi-toarele, s`lile de curs [i laboratoarele \n care se vor forma peparcursul unui an [i jum`tate.

Ceremonialele de deschidere a anului de \nv`]`m#ntorganizate \n cele dou` [coli au dat prilej conducerii de a leura spor la \nv`]`tur` [i de a-[i exprima convingerea c` ace[ti

viitori poli]i[ti vor \nvinge, \mpreun` cu marea familie \n careau intrat - Poli]ia Rom#n`, infrac]ionalitatea de orice fel din]ara noastr`.

IInnaa BB~~LLAANN

Vor fi poli]i[ti \ntr-o Rom#nie membr` a Europei

Totul a plecat de la un buletinde identitate expirat.

Tân`rului i se f`cuse muta]ieîn localitate în anul 1964, cândfusese transferat la echipa local`de fotbal [i, cum se întâmpl` deobicei în sport [i mai cu seam` înfotbal, dup` numai un an plecasepe alte meleaguri, la o altèchip`.

|n imobilul în care locuise înurm` cu aproape 30 de ani, nu-1cuno[tea nimeni. De altfel, foto-copia pe care o aveau la dis-pozi]ie lucr`torii de poli]ie pen-tru identificare înf`]i[a un tân`rde 24 de ani, care acum aveapeste 50.

Doi dintre fo[tii colegi deechip` î[i amintesc de el, îns` nu[tiu unde se afl`. Se pare c` estela Constan]a, unde s-a c`s`torit[i lucreaz` la [antierul naval.Deplasarea pe malul m`riiinfirm` speran]ele puse înaceast` ipotez`.

Se continu` verific`rile laBucure[ti, Ploie[ti, Târgovi[te,unde locuiau majoritatea rude-lor, îns` nu apare nimic nou.Poate doar faptul c` în momentuldispari]iei, Florin era „pu]insup`rat“ pe tat`l sù. Analizândcazul, ofi]erii nu în]elegeau cumpoate un om, ca mai bine de 20de ani, s` nu comunice cup`rin]ii, cu fra]ii, surorile, alterude, sau m`car un prieten. Ce

putuse s` determine o asemeneaizolare? Merita tat`l, mama, maiales mama, o asemenea„pedeaps`“? O t`cere de pestedou` decenii, timp în care fami liaa f`cut numeroase deplas`ri în]ar`, a cerut verific`ri la comis-ariat, starea civil`, eviden]a po -pula]iei, a identificat [i investigatnumero[i prieteni, totul fiindzadarnic.

„... fratele meu a plecat deacas` în cursul lunii februariesau martie 1970, afirmând c`pleac` în Timi[oara. De atunci,

nimeni nu 1-a v`zut [i nu a datnici un semn de via]`. Din acestmotiv, p`rin]ii au f`cut slujb` labiseric`, pentru lini[tea lorsufleteasc`. P`rin]ii cred c` numai trìe[te...“, declar` una dinsurorile lui Florin.

|n contextul general al veri -fic`rilor, ipoteza decesului nuputea fi înl`turat`. Se ia leg`turacu poli]iile jude]ene pe razac`rora fusese semnalat dis -p`rutul si care aveau în eviden]`cadavre cu identitate necunos-cut`. [i, cu toate c` se efectueaz`verific`rile impuse de o aseme-nea situa]ie, rezultatul r`mânetot negativ.

Toate drumurile spre

rezolvarea cazului p`reauînchise.

Apare îns` sesizarea unuicet`]ean care afirma c` Florin arfi trecut fraudulos frontiera destat [i s-ar afla în Australia. Alteverific`ri... numai c` [i deaceast` dat` a[tept`rile ofi]erilornu se împlinesc. |ntre timp, unuldin fo[tii colegi ai lui Florin, carefusese contactat ini]ial, seprezint` la poli]ie cu o adres` dinjude]ul Cara[-Severin. Se tele-foneaz` la poli]ia din localitatearespectiv` [i se stabile[te c`Florin este angajat ca muncitorla o exploatare minier`.

Dup` legalizarea pe linie deeviden]a popula]iei, se ialeg`tura cu sora lui Florin, alc`rei num`r de telefon figura înagenda ofi]erilor:

- Familia Radu ?- Da!- Suntem de la poli]ia R. Pe

Florin îl pute]i g`si în comunaD. din jude]ul Cara[-Severin.Lucreaz` la exploatarea minier`L.

- Domnule locotenent, nicinu v` închipui]i ce bucurie mi-a]if`cut. Ieri l-am înmormântat pefratele mai mare. A avut un atacde cord... L-am pierdut pe Nelu[i dumnea voastr` mi l-a]i redatpe Florin. V` mul]umesc dinsuflet.

POLI}IAPIRAMIDELORPre]ioasa imagine de mai sus are

ceva cu totul special. Supraveghereazonei piramidelor egiptene este rea -lizat` de o poli]ie \n ]inut` noncon-ven]ional`, adecvat` mediului”de[ertic”. C`mile \n loc de motoci-clete [i turbane \n loc de c`[ti. Misi-unea acestor poli]i[ti este aceea de acrea o „oaz` de pace” [i siguran]`, \ncare imitoarele ctitorii antice [i valo-rile inestimabile pe care le con]in s`fie protejate de l`comia ho]ilor.

AA DDAARRIIEE

Parastasanticipat

ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckkPOLI}IA ROMÂN~ - COPERTA IV

„Nu cere]i sup` de rechin!”

Consiliul Pentru Dezvoltare Sus]inut` din Hong Konga lansat un apel c`tre cei 11.000 de delega]i [i ziari[ti care auparticipat la ultima Reuniune a Organiza]iei Mondiale aComer]ului s` nu mai comande sup` din \nnot`toare derechin, m#ncare tipic`, reprezentativ` pentru gastronomialocal`. Ei sunt alarma]i de faptul c` apetitul turi[tilor pentruacest fel de m#ncare ar putea duce la dispari]ia speciei. Cer-erea a fost lansat` de catre Consiliu, Organiza]iei de Ap`rarea Mediului Ambiant. |n con]inutul mesajului s-a precizat c`sunt multe restaurante care ofer`, \nc`, \n ciuda avertis-mentelor, aceast` „delicate]e” local`. Consiliul pentru Dez-voltare Sus]inut` din Hong Kong, citat de ziarul South ChinaMorning Post, a mai cerut O.M.C. s` impun` restric]iicomer]ului cu \nnot`toare de rechin, mai ales c` aceste „ter-mina]ii” sunt amputate, \ntr-un mod atroce, de la pe[tii vii.Ace[tia sunt arunca]i apoi \n ocean unde sufer` [i agonizeaz`mult timp. Consumul <supei de rechin> suscit` de c#t`vavreme polemici, \n Hong Kong, care „acoper`” 80 la sut` dincomer]ul mondial de \nnot`toare. Receptiv, Noul Parc Disneycare s-a deschis, la Hong Kong, a renun]at s` mai serveascàcest fel de m#ncare turi[tilor.

Universitatea de {tiin]e Poli]iene[ti apli-cate din Willingen Schweningen (Germa-nia) a elaborat un „Ghid de conversa]ie”adresat poli]i[tilor [i util \n contextul CupeiMondiale - F.I.F.A.- 2006. P#n` \n prezent,acesta este disponibil doar pe intranetulPoli]iei Federale Germane.

24P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~


Nou. Vor fi create

„ECHIPELE DE INTERVEN}IE RAPID~“Uniunea European` va crea „Echipe de Inter-

ven]ie Rapid`“ pentru a ajuta ]`rile membre s` fac`fa]` afluen]ei nea[teptate de imigran]i ilegali sau de

so licitan]i deazil, \n virtuteaunui plan carea fost conceputde mi ni[trii deJus ti]ie [i Afa -ceri Interne,reu ni]i, recent,la Viena.Aceast` pro -

punere a fostavansat`, dup`ce 600 de imi-gran]i ilegali

au aterizat, \ntr-o singura zi, pe minuscula insula ital-ian` Lampedusa, \n mai 2005. Atunci, s-a luat \n cal-cul [i faptul c` alte state europene, precum Malta, seconfrunt` cu o cre[tere \ngrijor`toare a num`ruluide refugia]i..

„Sosiri masive se pot petrece, la orice or`, de-alungul frontierelor externe ale Uniunii Europene“ -declarat un \nalt responsabil al Comisiei Europene.Acesta a mai spus c` se vor crea „grupuri mobilede interpre]i,( traduc`tori) [i inclusiv psihologi“,care s` controleze situa]ia, de o latur` [i de cealaltà blocului, [i care vor ajuta autorit`]ile na]ionale s`-iintervieveze pe solicitan]ii de azil pentru a afla cestatut au [i care le este ]ara de origine. Numeroaseambarca]iuni, uneori cu sute de imigran]i ilegali,sosesc zilnic la Lampedusa, insul` situat` la 120 kilo-mteri de coastele Tunisiei (]ar` nord - african`).„Echipele de Interven]ie Rapid`“ fac parte dinproiectul unui „Plan de cooperare \n teren“ \ntre]`rile Uniunii Europene. Comisarul european deJusti]ie si Securitate, domnul Franco Frattini,a[teapt` ca planul sa fie finalizat, p#n` la sf#r[itullunii ianuarie 2006..

JJJJ AAAA FFFF UUUU RRRR IIII LLLL EEEE BBBB AAAA NNNN CCCC AAAA RRRR EEEE |||| NNNN CCCC RRRR EEEE {{{{ TTTT EEEE RRRR EEEE ,,,, |||| NNNN }}}} ~~~~ RRRR IIII LLLL EEEE UUUU NNNN IIII UUUU NNNN IIII IIII EEEE UUUU RRRR OOOO PPPP EEEE NNNN EEEEConform concluziilor unui studiu realizat de Fed-

era]ia Bancar` European`, [i difuzate de Hotnews, jafu-rile bancare sunt \n cre[tere \n noile state ale U.E., iarb`ncile sunt obligate s` investeasc` sume mari pentruprotejarea bancomatelor. |ntr-un singur an, \n Europa, s-au \nregistrat 5864 jafuri bancare, volumul pierderilor\nregistrate fiind de 96 milioane de euro. Cele mai afec-tate de jafuri sunt ]`rile care au aderat la Uniunea Euro-pean`, la 1 mai 2004, iar fenomenul tinde s` se intensi-fice. Mai vulnerabile \n fa]a atacatorilor sunt acele ban-comate pozi]ionate \n locuri pustii sau izolate. |n schimb,A.T.M.- urile amplasate \n supermarket-uri [i locuri pub-lice sunt, oarecum, protejate [i constituie mai rar ]inte alejefuitorilor. Un cuv#nt greu de spus \n prevenirea [idiminuarea jafurilor \l au [i \l vor avea poli]iile din ]`rileUniunii Europene. Ac]iunile acestora vor trebui, \ns`,dublate de investi]iile b`ncilor \n sisteme de supraveg-here at#t \n propriile incinte,( pentru a limita accesulangaja]ilor la valori), c#t [i \n afara acestora. Dac` „bancarii” opteaz` pentru solu]ia rezonabil` de a aplica aces-te m`suri protective, exist` [ansa de a se diminua costurile asociate atacurilor.

|n urm` cu patru ani, un grupde manageri din poli]ie [i viitorologidin Police Futurists International(P.F.I), s-au reunit la Academia F.B.I.din Quantico (Virginia). Ace[tia auhot`r#t s` constituie o organiza]iecare s` dezvolte predic]ii [i strategiisuceptibile s` confere, din perspec-

tiv` etic`, efiecien]` institu]iilor deaplicare a legii locale, statale, fed-erale [i interna]ionale, [i s` fie demnede secolul XXI. Dup` dou` luni, direc-torul FBI, Robert Muller [ipre[edintele P.F.I., Gerald Konkler,au semnat un memorandum consti-tuind „Grupul de Investiga]ii Viitorul”

(sigla \n englez` F.W.G.) De la\nceput, F.W.G. s-a manifestat ca un„task force” preocupat de viitor [i demunca de poli]ie. Prospectareaviitorului are scopul de a trezi curio -zitatea, de a stimula creativitatea [ide provoca la ac]iune bazat` peproiec]ii [tiin]ifice pe termen lung.

Ghid de conversa]iepentru poli]i[ti

la „Mundial 2006“

Munca de Poli]ie, \n anul 2050 – VIITOROLOGII {I F.B.I. ELABOREAZQ PROIEC}II STRATEGICE

„Imbatabile“, provocatoare, dar mai \nt#ide toate \nc#ntatoare, fotomodelele careopteaz`, „din empatie“, pentru uniforma depoli]ist (croit` de designeri cel mai adeseanonconven]ionali!) continu` s` cucereascìnima [i sufragiile publicului [i \n acest\nceput de an 2006...

nn sseerrvviicciiuull lleeggiiii [[ii aall cceett ... · apropierii de divinitate, Biserica,...

Documents

Transcript of nn sseerrvviicciiuull lleeggiiii [[ii aall cceett ... · apropierii de divinitate, Biserica,...