Nivelul Tehnic

7
NIVELUL TEHNIC Utilajele, maşinile si instalaţiile industriale se deosebesc prin caracteristicile tehnice care oferă informaţii asupra particularităţilor constructive (gabarit, greutate, volum, etc), dar si ale performantelor in exploatare (viteza de lucru, randament, durabilitate, consumuri specifice, fiabilitate, etc). Dificultatea exprimării cantitative a nivelului tehnic al utilajelor, maşinilor sau instalaţiilor industriale este determinată de diversitatea caracteristicilor tehnice care definesc nivelul tehnic. Fiecare caracteristică are unitatea ei de măsură şi influenţează într-o anumită proporţie individuală indicatorul global al nivelului tehnic. Unele caracteristici sunt de dorit să fie mai mari (randament, durabilitate, fiabilitate, precizie), iar altele dimpotrivă să fie cât mai mici (greutate specifică, complexitate, consumuri specifice de energie, etc) pentru ca nivelul tehnic al produsului să fie cât mai ridicat. În funcţie de referinţele alese pentru comparaţie se determină: nivelul tehnic calitativ de conformanţă, când performanţele produsului se c ompară cu parametrii caracteristicilor prevăzuţi îndocumentaţia de fabricaţie omologată; nivelul tehnic calitativ mediu, când performanţele produsului secompară cu media caracteristicilor de calitate ale produselor concurenteaflate pe piaţă; 1

description

Nivelul Tehnic

Transcript of Nivelul Tehnic

Nivelul Tehnic

Nivelul Tehnic

Utilajele, mainile si instalaiile industriale se deosebesc prin caracteristicile tehnice care ofer informaii asupra particularitilor constructive (gabarit, greutate, volum, etc), dar si ale performantelor in exploatare (viteza de lucru, randament, durabilitate, consumuri specifice, fiabilitate, etc).

Dificultatea exprimrii cantitative a nivelului tehnic al utilajelor, mainilor sau instalaiilor industriale este determinat de diversitatea caracteristicilor tehnice care definesc nivelul tehnic.

Fiecare caracteristic are unitatea ei de msur i influeneaz ntr-o anumit proporie individual indicatorul global al nivelului tehnic.

Unele caracteristici sunt de dorit s fie mai mari (randament, durabilitate, fiabilitate, precizie), iar altele dimpotriv s fie ct mai mici (greutate specific, complexitate, consumuri specifice de energie, etc) pentru ca nivelul tehnic al produsului s fie ct mai ridicat.

n funcie de referinele alese pentru comparaie sedetermin:

nivelultehniccalitativdeconforman,cndperformaneleprodusuluisecomparcu parametriicaracteristicilorprevzuindocumentaia de fabricaie omologat;

nivelul tehnic calitativ mediu, cnd performanele produsului secompar cu media caracteristicilor de calitate ale produselor concurenteaflate pe pia;

nivelul tehnic calitativ de vrf, cnd performanele produsului secompar cu ale produsului concurent considerat de cea mai bun calitate laun moment dat.

Prin determinarea valorilor nivelului tehnic se evideniaz poziia pepia a ntreprinderii i a produselor sale, pentru a se orienta strategia deprodus.

Analitic, expresia Nivelului Tehnic Absolut se poate defini cu relaia:

jj

12

ij1j

ai

jSjS

1jij

XX

NTa

XX

gg

=

(1)

unde:i produsul cruia i se calculeaz NT;

1- ca indice reprezint mrimea caracteristicii pentru produsul ales drept referin;

a constanta adimensional reprezentnd NT al produsului de referin; de obicei a=1000 pentru a departaja suficient produsele;

S1 submulimea caracteristicilor produsului necesare a fi ct mai mari pentru ca produsul s fie ct mai bun din punct de vedere tehnic (durata de serviciu, randamentul, sarcina util etc.);

S2 - submulimea caracteristicilor produsului necesare a fi ct mai mici pentru ca produsul s fie ct mai bun din punct de vedere tehnic (consumurile specifice de energie, cheltuielile de reparaii etc.);

j caracteristica produsului;

X mrimea caracteristicii;

( ponderea caracteristicii;

Definim NT Relativ ca fiind:

{

}

ai

ri

ai

NT

NT100%

maxNT

=

(2)

Metode pentru rezolvarea problemelor legate de NT al produselor:

1) Metoda MISENIT

Metoda se bazeaz pe elasticitatea funciei cheltuieli de exploatare Ce.

Elasticitatea este proprietatea valorii funciei de a se modifica cnd argumentul se modific.

Urmrim s stabilim care este efectul obinut, variind succesiv fiecare caracteristic.

Funcia economic poate fi de forma:

cheltuielilor de exploatare a produsului;

raportului venituri/cheltuieli de exploatare;

utiliti de serviciu.

Considerm expresia acestei funcii, a cheltuielilor de exploatare (cheltuielile pentru energie, combustibil consumat; salariile personalului de exploatare; cheltuielile de exploatare-ntreinere; cheltuielile de folosire a fondurilor fixe (taxe, impozite); alte cheltuieli explicitate prin intermediul caracteristicilor Ki), de forma:

Cj = C(K1j, K2j, ..., Kij, ..., Kmj) i((1,m) (3)

Dac se mbuntete succesiv caracteristica i (se mrete dac este din submulimea S1 i se micoreaz dac este din submulimea S2) cu un procent relaia devine de forma:

C1j = C[K1j (1(1/100), K2j, ..., Kij, ..., Kmj] i((1,m) (3)

C2j = C[K1j, K2j (1(1/100), ..., Kij, ..., Kmj] i((1,m) (3)

sau, pentru caracteristici individuale (numr de persoane, numr de motoare, numr de reparaii) mbuntite cu un procentaj s pentru caracteristica i avem urmtoarea form:

Cij = C[K1j, K2j, ..., Kij (1(s/100), ..., Kmj] i((1,m) (3)

Dac se mbuntesc simultan toate cele m caracteristici cu acelai procentaj s avem urmtoarea form:

Cij = C[K1j (1(s/100), K2j (1(s/100), ..., Kij (1(s/100), ..., Kmj (1(s/100)] i((1,m) (3)

Se determin valorile:

'

j

j

ij

j

ij

C

C

C

C

-

-

=

g

(4)

ele reprezentnd:

(ij = efectul reducerii cheltuielilor de exploatare ale produsului j prin mbuntirea cu 1% a caracteristicii i /

efectul reducerii cheltuielilor de exploatare ale produsului j prin mbuntirea tuturor caracteristicilor produsului respectiv

In cazul unei forme liniare a expresiei funciei economice:

1

1

=

=

m

i

ij

g

(5)

Seria valorilor (ij reprezint un interes aparte pentru orientarea preocuprilor, eforturilor de cercetare-proiectare n conformitate cu ierarhia importanei caracteristicilor asupra calitii i competitivitii produsului pe pia.

2) Metoda STEM

Metoda const n compararea (sistem de notare) caracteristicilor dou cte dou i alctuirea unei matrici A n care se trec valorile rezultate n urma comparrii astfel:

12

j1j2

j1j2

jj

j1j2

j1j2

4 kk

2 kk

n

1 kk

0 kk

=

>>

>