Nicolae Kalinderu
3
Nicolae Kalinderu, medic inovator şi membru corespondent al Academiei Române... Considerat unul dintre cei mai importanţi internişti şi primul clinician cercetător din ţară, Nicolae Kalinderu s-a născut pe 6 decembrie 1835, la Bucureşti. A fost medic şi, din 1890, membru corespondent al Academiei Române. Nicolae Kalinderu a studiat la Facultatea de Medicină din Paris, iar în 1863, după ce a participat la un concurs, a fost primit ca intern al spitalelor din Paris. Conform Wikipedia, după ce şi-a susţinut teza de doctorat, s-a întors în ţară. Până în anul 1874, a lucrat ca medic primar de boli interne la Spitalul Colentina, apoi la Spitalul Brâncovenesc. Sub conducerea sa, clinica medicală din cadrul Spitalului Brâncovenesc devine cea mai modernă din ţară. Împreună cu Victor Babeş, care îl considera „ primul internist român ale cărui lucruri au fost cunoscute peste hotarele ţării ”, a iniţiat studii ce au influenţat domeniile histologiei, microbiologiei, diagnosticului şi epidemiologiei leprei. Printre cele mai importante opere ale sale se numără „ Memoriu asupra leprei în România ”, „ Despre cosmetice ”, „ Tuberculoza în raport cu unele profesiuni ”. Nicolae Kalinderu s-a stins din viaţă pe 16 aprilie 1902, în judeţul Argeş. Nicolae Kalinderu Unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina românească internă Data și locul nașterii 6 Decembrie 1835, Bucureşti Data și locul morții 16 Aprilie 1902, Ciulniţa, Argeş Educație • 1853-1857 – Face studiile liceale în Franţa, la Paris • Studiază apoi la Facultatea de Medicină din Paris. Lucrează ca medic intern şi extern în spitalele din Paris şi devine membru
description
Istorie culturala
Transcript of Nicolae Kalinderu
Nicolae Kalinderu, medic inovator şi membru corespondent al Academiei Române...
Considerat unul dintre cei mai importanţi internişti şi primul clinician cercetător din ţară, Nicolae Kalinderu s-a născut pe 6 decembrie 1835, la Bucureşti. A fost medic şi, din 1890, membru corespondent al Academiei Române.Nicolae Kalinderu a studiat la Facultatea de Medicină din Paris, iar în 1863, după ce a participat la un concurs, a fost primit ca intern al spitalelor din Paris. Conform Wikipedia, după ce şi-a susţinut teza de doctorat, s-a întors în ţară. Până în anul 1874, a lucrat ca medic primar de boli interne la Spitalul Colentina, apoi la Spitalul Brâncovenesc. Sub conducerea sa, clinica medicală din cadrul Spitalului Brâncovenesc devine cea mai modernă din ţară.Împreună cu Victor Babeş, care îl considera „primul internist român ale cărui lucruri au fost cunoscute peste hotarele ţării”, a iniţiat studii ce au influenţat domeniile histologiei, microbiologiei, diagnosticului şi epidemiologiei leprei. Printre cele mai importante opere ale sale se numără „Memoriu asupra leprei în România”, „Despre cosmetice”, „Tuberculoza în raport cu unele profesiuni”.Nicolae Kalinderu s-a stins din viaţă pe 16 aprilie 1902, în judeţul Argeş.
Nicolae KalinderuUnul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina
românească internăData și locul nașterii6 Decembrie 1835, BucureştiData și locul morții16 Aprilie 1902, Ciulniţa, ArgeşEducație• 1853-1857 – Face studiile liceale în Franţa, la Paris• Studiază apoi la Facultatea de Medicină din Paris. Lucrează ca medic intern şi extern în spitalele din Paris şi devine membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris. Obţine doctoratul în medicină.Activitate• 1874 – După ce şi-a susţinut doctoratul la Paris, revine în România şi este medic primar de boli interne la Spitalul Colentina, apoi lucrează la Spitalul Brâncovenesc• 1887 – Este numit profesor în cadrul Facultăţii de Medicină din Bucureşti, în acelaşi timp cu Victor Babeş, unul din marii bacteriologi şi anatomo-patologi ai epocii sale şi George Assaky, fondatorul şcolii de chirurgie experimentală• Spirit inovator, Nicolae Kalinderu organizează învăţământul clinic în ţara noastră, restructurând planurile de învăţământ conform concepţiilor fiziologice ale lui Claude Bernard şi descoperirilor din domeniul anatomiei patologice ale lui Rudolf Virchow.• Sub conducerea sa, clinica medicală din cadrul Spitalului Brâncovenesc devine cea mai modernă din ţară
• Tot lui Kalinderu îi revine meritul de a fi iniţiat şi pus în practică o serie de măsuri practice pentru combaterea leprei, una dintre acestea fiind înfiinţarea în ţara noastră a izolatorului de la Răchitoasa, din judeţul TecuciMai mult +Povești care ne merg la suflet• Victor Babeş, în discursul omagial ţinut la şedinţa Academiei Române din ziua de 6 decembrie 1902, afirma că „Doctorul Kalinderu a fost primul scriitor medical român care, prin publicaţiile sale medicale, a intrat în concertul scriitorilor internaţionali”.• Dincolo de pasiunea sa pentru medicină, Nicolae Kalinderu a fost şi un iubitor al artei. Împreună cu fratele său, juristul Ioan Kalinderu, a amenajat un muzeu de artă, având o colecţie impresionantă de obiecte reprezentative pentru arta medievală, arta tradiţională românească, dar şi arta franceză, italiană, flamandă şi germană. În 1914, muzeul revine statului, printr-un act de donaţie. În timpul celui de-al doilea razboi mondial, clădirea a fost bombardată, iar o parte dintre colecţii au fost distruse. În 1946 este desfiinţat, iar colecţiile revin Muzeului Naţional de Artă şi Arheologie.
