P. Elia CitterioFratelli Contemplativi di Gesir

Nicodim AghioritulPersonalrtatea- opera

- invdldtura asceticd qi misticd

cu traducerea Vielii sale qi a Prologurilorla scrierile duhorrnicesti

Traducere:

Maria-Cornelia qi diac. Ioan I. IcI jr

Prezentare:

diac. Ioan L Icdjr

cDr,ts tsSibiu 2001

din partea sa a celor greqite de el, nufioF si nedeslvArqire omeneasc d, ar fa-lili pentru corytiinla Bisericii Ei primi-mnezeului Celui Sffint.tt nu sunt in acord cu teologia ortodoxdivi si face periculoase pentru sufleteleErmroase qi pozitive ale operei lui.rstre cafte Preasfdntul Duh Care lumi-mlogi ai Bisericii noastre, qi acesta e qir rrcasre de la dl Yannaras.

i reprezentanlii qi intdi-stdtEtorii celore mindstiri ale SfAntului Munte Athos

adunali in qedinld comuni

Cuprins

Strategii de promovare a Tradiliei patristice tn epoca modernd:

cazul Greciei secolului WIII (diac. Ioan I. Ic[ jr) 5

Prefa!6 2l

Introducere 23

I

LINII PENTRU O BIOGRAFIE SPIRITUALA

1. MEDIUL ISTORIC 31

Biserica Ortodoxd sub turci 32

Instruclia 34

Formarea spiritual[ a poporului qi influenlele occidentale 35

Cotitura secolului XVIII 39

2. ANU DE FORMARE

De la Naxos la SmyrnaDisputa colivarilorMiqcarea colivarilor: tradilie qi innoire 53

MacariealCorintului..... 56

3. Nrcoorrr LA ArHos 59

Primele lucr[ri literare ale lui Nicodim 6lint6lnirea proiectatd cu Paisie Velicikovski . . . . 63

Nicodim eremit 65

NicodimlaSkyropoulla... 68

Alte iniliative literare 7lincerclri si necazuri 74

Nicodim ascet Ei scriitor 77

Ultimii ani de via![ . 82

434449

476 477

6L'

E3 Elolsrdg) rnlilusrqeuolu e ol8olodB o''' " .tolntpls plonuoyg

- ru3o1o.,u7.lo7tg ruoN - ' 4iaclurcqnp apfitc.raxE - lnzp^au lnloqzpY -

a!.roiug FIntugJS roleredo erirpe - ,I [no-\ uosIuIS mln]ugJs elIJoIJcs - "' aruoipt.rpdwJ

'.': !.u.' .' !. ?r D o

:t s

lt o! a tto o{ a 1'rc ) -

sou11a8"tatg - ' gceet3 Dtlmofl - :e1un3o1o.t4

rurr arurgg ap uIpocIN Inln1ugJs €ieIA

alxaJ

rrcrJeslg Ie JE IS

aL\ IE IEJSep 'lnluotqly uIpocIN InlugJS

x$y urporl\ Inl JollJocnpeJl BluelqoJd

JrsuY

" " egerSollqlg

' eiepsod

elznlcuoS

' ' EJtlsHeqna ea:rSgYPdul' ' ' snsll Inl eleurnN

I[IruI IIImIogSru elePeo11' ' I$u1ul eeunlcP8ng

:tmtrg3ru ap und4 pnop oleJ' ' a\ftI3rrrvls ls v3NnlJYDnu'0I

' ' tafutgcod eeJ€ol€A

oual- eu-i e nnued ugJ3nl ru1ed e1e3

Iltulq 1n-..souo4"

eloN

IEZsf,SY YA]VJ '6hrrcocrN In'r v ySsvaJrN^olrnc vaJyJrTyNosuad 't

"/llll,

'8

8Lb

,8Iz8t08r8LI8LI9Lt9LIVLIOLIOLIL9I99t

6SIssItsI0sI9'ISYIwtEVI

WIO'I0vt

9EIVET

LZI

nrlIIIn0tz0tS6

S6

96

t8

' ' glulul uJ rnlrucelelur eeJocreolul .c

eurlrp rolelnqrr1s eereldureluo3'9'nrgdru1u1 rorruouocr ellunliell' g

roluruEeJJ epunrieg 'yunldrrcg elolulls '€

Ilinur,r eorrpugqoq 'Zropcuruod EcrlceJd 'I

' Ipulul ole el€rrueu olrrErcn-I .q

:p":llTi i: dYi' :l iirl"li,:i i:11,,:ll? : rrJrl9Jnc "el€3 ' rnmrc?cr4seu eSn :rroruc €eJolnd

nazaNi nc In.r uaJsvoNnS YCOTSTN

;*; * :-:pq, ?d.f HJi.li,; ttfi,"HX'ffi H':

nozeurunq my luefeormc eml€N.g' ' ' plrlcolelul giueisqns ec FteUnS

.p

rilT:Yi: :fT#H :H,il,:l# ; 'legns rS dru1 .e

:e^rlnlrlsuoc elolustuell .z' ' yq6rlelurlrqrsues :,rr1tu?oc InsecoJd.IruelSeounc € pcseecruloqnp erSoyoqlsd .v

nazaNr nc Io'I vsrlgJsYoNof, 'L

crSoyoel ueld u1 eiurcesuo3' ' ' crSoyodorlue ueldnI eiulcesuo3

YTICO'IOAJ ATCOTOdOUTNY AO AJNAhrA.rg 'g

TJSAJTNAOHnCT TIJAIA Ty -ryJSVC - ru(O3rN

II

prueporu Borunl nc slunpodeg .g

eJenleAaJolrJecnpeJl. egeos rS eriecgruure g

rolrJecnpe4 3le^4olurpocrN rnl elrrecnpeJJ

urtel mplueplcco eiuengul 'yNIIY'r'TnJNAOJCO n3 A]ruOJUOd\rU'S

IHo\\ICEASCA A LUI NIconnr,I

CIDE\TUL LATTN

hrlui latinilim

r traducerilor

nea modernl

II

}CAL AL VIETII DUHO\TNICE$TI

FOLOG]E TEOLOGICAfropologicolosic

L}NEZEUnceascd a cunoasteriisensibiI-inteligibilt[ir-e:

$rile sufletuluiltmp intelectivdilui Dumnezeumului dupd ciderea in picat-ralionale"

I LLI DUMNEZEUgicaciunii

cnrlui de simluri Ei imagina{ieilealeminlii....mcilorrimrtiitrun .

xurilornomiei intrup[riia atributelor divine .

lectului in iniml

84

959595

102104111

tt4

127

t34136

140140141143143t45146

p

150

153

155

159

166t67170170174t75176

178t'78180

182

184

478 479

9. CAI-PA ASCEZEI

,,Ponos"-ul inimiiCele patru lucrdri penhu a fixa,,ponos"-ulin inimd . . . . .

Valoarea pociinlei

10. RUCACTTINEA $I SFINTELE TAINECele doui tipuri de rugiciuneRugiciunea inimiiRoadele rugdciunii inimiiNumele lui Iisusimpirtdqirea euharistic5

Concluzie

Postfald

Bibliografie

Note . 276

Anexe

Problema traducerilor lui Nicodim Aghioritul

SfAntul Nicodim Athioritul, dascil al vielii duhovnice;tiqi far al Bisericii 327

Texte

Viala SfAntului Nicodim de Eftimie ieromonahul . . . . . . . . . 339

Prologuri la:

- Filocalia greacd

-Evergetinos ........................

- Cartefoartefolositoare de suJlet despre necontenitaImpdrtd;anie . . .

- scrierile SfAntului Simeon Noul Teolog . . .

- edilia operelor SfAntului Grigorie Palama

- Rdzboiul nevdzut

- Exerciliile duhovnice;ti

- Noul Martirologiu . . .

- Manualul ffituitorO apologie a monahismului (Epistola cdtre Toma) 427

19019s200203

208209212218224226

233

235

239

311

352360

366370377389393399421

[,

Apologia despre Maica Domnului

Cuviosul Nicodim Aghioritul qi rom0nii

Sfbntul Nicodim Aghioritul apdratde Sfhnta Comunitate aMuntelui Athos (1807)

Act de canonizarc (1955)

O polemicl recentd (19921t993)

- Christos Yannaras, Paradoxul lui Nicodim Aghioritul . .

- Declaralia Athosului vs. Ch. yannaras

458

4&M2M2M7

d;n ,i7i;;6vi1nl,riEl.5- Crscla.

e d.lp,3'

Cr-::1,::'asie .;; \'lcodemo AghioritaFrula:e S. Theologiaetcm S. Thomae de Urbei.. 1 9:-r Cineio

rrtsi.-mea romAneascl

9f,{4-r-i- j

Strategii de promovare aTradifieipatristice in epoca modern[:cazul Greciei secolului XVm

Personalitate duhovniceasci de o rard discrelie qi smerenie, mo-

nah athonit cu o via!6 exemplarE, neobosit editor de opere patris-

tice qi moderne cate a oferit culturii ortodoxe o veritabil6 bibliotecd

Ei enciclopedie teologicE, unici in felul ei prin vastitate qi comple-xitate, Cuviosul Nicodim Aghioritul (1749-1809) este unanim con-

siderat astizi drept o figuri exemplard cu rol hot[ritor in istoria Bi-sericii qi teologiei ortodoxe din zorii epocii moderne. Reprezent6nd

o contribu{ie epocalS la innoirea vie{ii Bisericii qi reorientarea teo-

logiei ortodoxe in momentul critic al trecerii de la Er,ul Mediu lamodernitate, ediliile sale au secondat, stimulat Ei fecundat un bene-

fic proces de regenerare spirituali ortodoxd prin reasimilarea Tra-diliei patristice, Ei o miEcare de inviorare filocalicd iniliat[ deja inmdnistirile din J[rile Rom6ne de acliunea spiritualS qi de ;coalafilocalic[ rom6no-slavd cristalizatd in jurul starefului Paisie Velici-kovski (172I-1794) qi ale cirei reverbera{ii se vor simli in ecourisuccesive in intreaga lume ortodox[ pdnd in zilele noastrel.

Fiu al mediului sdu gi al epocii sale, Cuviosul Nicodim a reac-

lionat prin intreaga sa existenli qi activitate la criza de identitate,

culturalS qi religioas6 majorf, prin care trecea poporul grec in seco-

lui XVIII2. Naliune aservit[, gemdnd sub jugul dur a1 turcocralieit-rtorrr&fle qi visAnd dup[ libertatea, progresul qi cultura Europei,Grecia epocii era scindati din punct de vedere cultural intre Orient>i Occident, intre tradifie gi modernitate, intre fidelitatea fall de tra-Jitia ei ortodoxd bizantind qi necesitatea deschiderii spre civilizalia.-^--cidental[, iar din punct de vedere religios fidelitatea fa![ de Or-:.rdoxie era supusi presiunilor permanente din partea islamului qi a

Cf. C. Zarunra i D. ZAMFIRESCU, 1985, 1988, 1996. Pentru referin{ele complete, a se

=ea mai jos bibliografia, p. 239-27 5.: Tabloul cel mai precis 1a G. PoDSKALSKY, 1988, p. 329-388.

propagandei misiunilor catolice. Conflictul intre aceste opliuni cul-turale ;i spirituale divergente era inevitabil Ei el n-a incetat s6 se ma-nifeste ca atare o datd cu rudicalizarea politicd qi ideologicd a ilu-minismului european pentru a culmina in Revoluli a francezd din1789, prin rdsp6ndirea ateismului, libertinismului qi contestarea nudoar a monarhiei Ei ordinii feudale, ci gi a tradifiilor qi a valorilorculturii clasice si a sintezei greco-crestine aflat[ labazaviziunii de-spre om qi vial6 a Bisericii qi a civilizaliei creqtine europene at6t inRdsdrit, cAt qi in Occident.

Dar inainte de acest conflict care va domina sfArqitul secoluluiXVIiI, nu trebuie uitat ci mijlocul acestui secol std sub semnul con-juncliei fiind inspirat de ambiliosul program al unei sinteze idealeintre trei elemente a cdror corelare era perceputd in epocd drept per-fect compatibil5 ;i absolut necesard pentru regenerarea intelectuall,moral[ qi spirituali a naliunii grece;ti: flozofi.a Ei filologia greacd,clasicS, teologia qi spiritualitateabizantini qi noile qtiin{e matema-tico-fizice ale Occidentului. Aceastd, sintezd de tip enciclopedic in-tre Antichitate,bizantinism qi iluminism, intre filologie, teologie giqtiinle e intrupatd in existenlele cu destine similare qi activitatea mul-tlTaterald a doi mari qi erudili clerici, monahi qi savanli poliglo{i gienciclopezi, in acelaqi timp tradilionali Ei iluminiEti moderati, ai se-colului XVIII: Evghenie Vulgaris (1716-1806) qi Nichifor Theoto-kis (1731-1800). Ambii sunt de origine din insula Kerkyra (Corfu),fac studii de ;tiin{e la Padova qi Bologna, devin la intoarcerea in pa-trie monahi Ei clerici, trec pe la Athos, Constantinopol qi prin J6ri-le Rom6ne, de unde, dupl un stagiu in Germania, se stabilesc inRusia, ca episcopi ai unor dieceze ale Bisericii Ortodoxe Ruse.Spectrul preocuplrilor lor e oglindit fidel de publicatiile lor.Evghenie Vulgaris publicl Operele Fericitului Teodoret al Cirului(Leipzig,5 volume, 1768-1773) qi Iosif Vryennios (Leipzig,2vo-lume, 1768), o Logicd (Leipzig, 1166), o Motematicd (Leipzig,1767), o Metafizicd (3 volume, Viena, 1805), un Sistem al univer-sului (Yiena. 1805), cdteva broquri impotriva uniatismului, un ma-siv compendiu de teologie, Theologikon, frindpublicat abia postum(Venelia, 1 87 2). Nichifor Theotokis, profesor de matemati cd,, ftzicd,qi geografie la Academia domneascd din Iaqi in 1764 si 1776 (deunde fuge din pricina unor intrigi provocate de caracterul european,prea ,,modem"3, i.e. antiaristotelic, al invll5m0nfului s[u), edileazi

3 cf. Apologia (viena, 1780) revelatorie in acest sens a monahului iluminist IosIF MoE-sloDox (1725-1800), profesor de matematice si filozofie la Academiile domnesti din Iasi

Discursurile ascetico-mistice ale h

Catenele patristice la Octateuh (kFizicd (2 volume, Leipzig. 1-66-lMoscova, 1798-1199) si o Geogrq

Simbolul noii sinteze a fost paAcademie Athonitd (Athonias t. infiVatopedi de Patriarhul Ecumenic (meniti si primeascd 170 de srud€no universitate de studii clasice gilogica, ftlozofta, matematica. tidcsice ale disciplinelor umaniste si dinfelor Ei filozofiei europene mo&miei a fost intre 1753-1759 sub didisperarea cSlugirilor traditionali{taftzicl dupl Locke, Leibniz si Wrau dus la demisia lui Vulgaris gitradifiona16. Demisia lui Vulgaris r

inteme a programului academic aIvat de aceasta, de Theotokis si de d

ile conservatoare ale monahismuhfanariote, obtuzitatea antura,i elorTheotokis si abandoneze Grecia csia ortodoxl unde au glsit un clirnagramului 1or teoretic.

Programul,,iluminismului ortornivel popular de discipolul harisrnmia AthonitS, Cosma Etolianul (17garis in 1759, aceastl fascinanti punde tocmai devenise ieromonalq Icenii intreg nordul Greciei ca pred

martirizat de otomani. Prin ..di&Sffintul Cosma a regenerat credinmoral qi expus islamizdrii sau cat<

a peste 200 de qcoli populare p€tidentitilii spirituale ortodoxe a el

siu in acelaqi timp religios-cultrujertfelnic educa{iei qi lumindrii m

(1765,1776) qi Bucureqti (1797), persecutat d

CACIULA, studiu Ei note ATTADNA CAMARI{\I]a Sub tipar la Editura Deisis in volumul:

Mucenic Cosma Etolianul Lumindtorul Greciei

rnl'lictul intre aceste opliuni cu1-

ritabil si el n-a incetat sd se ma-area politic[ qi ideologicd a ilu-mina in Revolulia francezd dinIiber:inismului qi contestarea nu:. ci si a tradiliilor qi a valorilorre"stine at'lati la bazaviziunii de-ilizati:i crestine europene atAt in

re r r domina sfArgitul secoluluirsstul secol sti sub semnul con-I prosram al unei sinteze idealeera P3r.eput5 in epoc[ drept per-i per:n regenerarea intelectuali,egi: :ilt-,zofia si filologia greacd

'izant:ni si noile Etiinle matema-tji sin:eza de tip enciclopedic in-inl<n:. rntre filologie, teologie qi

lesir:e similare si activitatea mul-si- r:..nahi 5i savanli poliglo{i qi

nali si iluminigti moderali, ai se-

It-1f'-1S06) Si Nichifor Theoto-igine din insula Kerkyra (Corfu),ilqr:. devin la intoarcerea in pa-hos- Constantinopol ;i prin J[ri-giu in Germania, se stabilesc inze aie Bisericii Ortodoxe Ruse.lindit trdel de publica{iile lor.b Fer-icirului Teodoret al Ciruluii losif Vn'ennios (Leipzig,2 vo-l-66r. o J[atematicd (Leipzig,r€na- 1 305 ). un Sistem al univer-i fonpotnr a uniatismului, un ma-g*an. tiind publicat abia postumis prottsor de matematicd, frzicdscd cin Iasi in 1764 qi 1776 (de

ro\-Lrcate de caracterul european,. al inr atamdntului sdu), editeazi

r:s s3:,i a monahului iluminist IosIF MoE-p d-rz":;ie la Academiile domneEti din Iaqi

Discursurile ascetico-mistice ale lui Isaac Sirul (Leipzig, 1770) Ei

Catenele patristice la Octateuh (Leipzig,1772-1'177), 9i publicd o

Fizicd (2 volume, Leipzig, 1766-1777), o Matematicd (3 volume,Moscova, 179S-1799) qi o Geografie (Yiena, 1804).

Simbolul noii sinteze a fost pentru scurti vreme ins[ faimoasa

Academie Athonitd (Athonias), infiinlati in jurul anului 1750 $ngitVatopedi de Patriarhul Ecumenic Chiril V intr-un local impundtor,

menitd sd primeascd 170 de studenli din intreaga Grecie pentru a fio universitate de studii clasice gi moderne, in care si se predea

logica, ftlozofta, matematica, fizica qi teologia dupi izvoarele cla-

sice ale disciplinelor umaniste gi dup6 cele mai noi achizilii ale ;ti-inlelor qi filozofiei europene moderne. Perioada de glorie a Acade-

miei a fost intre 1753-1759 sub directoratul lui Vulgaris care, spre

disperarea cllugdrilor tradilionaliqti, preda aici logic[, fizicd qi me-

tafizicl dup[ Locke,Lelbniz Ei Wolf. Neinlelegerile intre profesoriau dus la demisia lui Vulgaris qi la intrarea qcolii pe o linie maitradilionald. Demisia lui Vulgaris a reprezentat semnalul unei crize

interne a programului academic al ,,iluminismului ortodox" promo-

vat de aceasta, de Theotokis qi de discipolii lor. Conflictul cu medi-ile conservatoare ale monahismului, aristocraliei Ei intelectualitiliifanariote, obttzitatea anturajelor i-au determinat pe Vulgaris qi

Theotokis si abandoneze Grecia captivl qi sE se stabileascS in Ru-

sia ortodox[ unde au gisit un climat propice pentru desiv6rEirea pro-

gramului lor teoretic.Programul ,,iluminismului ortodox" va fi insd tradus qi aplicat la

nivel popular de discipolul harismatic al lui Vulgaris de la Acade-

mia Athonitd, Cosma Etolianul (1714-1779). Dupi demisia lui Vul-garis in 1759, aceastd fascinanti personalitate va abandona Athosul

'unde tocmai devenise ieromonah, pentru a str[bate timp de doui de-

;enii intreg nordul Greciei ca predicator popular, sfArgindu-qi viala:nartirizat de otomani. Prin ,,didahii" de o rard for15 spiritualaa,SfEntul Cosma a regenerat credinla ortodoxd a poporului decdzut

noral Ei expus islamizdrii sau catolicizdrli. determindnd infiinlarear peste 200 de qcoli populare pentru salvarea limbii grecegti qi a

:iientitalii spirituale ortodoxe a elenismului balcanic. Apostolatul:iu in acelaqi timp religios-cultural, mistic qi pedagogic, inchinat-:nfelnic educaliei Ei lumindrii maselor populare, qi incheiat mar-

-::. 1776)qiBucureqti(1797),persecutatdinmotivesimilare; trad.romAneasceOLIMP

' -:'-ri. studiu qi note ARIADNA CAMAzuANo-CioRAN, Bucureqti, 1977.' Sub tipar la Editura Deisis in volumul: Viala ;i invdldturile Cuviosului ;i Sfinlitului

,:ir:c Cosma Etolianul Lumindtorul Greciei;i Apostolul sdracilor (1714-1779).

tffi' 'ni ,llli

tiric, a frcut din cosma Etolianul adevdratul pdrinte al Greciei mo-derne qi un simbol unic al ,,iluminismului ortodox" practicat la ni-vel popular.

conqtiinfa exceselor teoretice gi morale ale iluminismului vol-tairian, radicalizarea lui intelectuaia qi politicd intr-o direclie anti-religioasS, care i-au determinat pe vulgaris qi Theotokis inqiEi siadopte spre sfdrEitul vielii lor o pozilie conservatoare, au condus lapolaizarea inevitabila a conqtiinlelor intre un curent intelectual detip iluminist, ,progresist" qi reformist filooccidental qi antiorlodox(susfinut de burghezia in ascensiune si de interectuati din diasporaeuropeand) qi unul de tip tradifionalist, conservator si ,,reac1ionar,,,filootoman Ei antieuropean (sustinut de aristocra{ia qi clerul fanariot).Emblematicd pentru acest conflict este polemica pe tema valorii cul-turii europene gi a revoluliei sociale qi politice moderne dintre filo-logul clasic qi medicul Adamantios Korais (li4g-1g33) stabilit laParis, repre zentantul tipic al clasicismului iluminismului proeuro-pean, qi ieromonahul Atanasie din paros (172I-1g13), adversarultradilionalist implacabil al iluminismurui, catolicismului si europe-nismului. Modelului patemalist ierarhic tradilional suslinut de Aia-nasie din Paros in brosura sa invd{dturd pdrinteascd (patrike di-daskalia, Constantinopol, l79B; trad. romAneascd, Neam!, lg16 EiBucuregti, I 8 19) in care-i indemna pe greci la supunere fa!d, de au_toritSlile otomane gi ecleziale, Adamantios Korais ii rdspundea dela Paris in brosura invdldturdfrdleascd (Adelphike didaikatia)s clo apologie a fraternitdlii republicane. pe de altd parte, nu trebuiepierdut din vedere caracterul perfect eclectic al conservatorismuluiqi antieuropenismului lui Atanasie din paros (director al AcademieiAthonite intre 1771-1776). Acesta este nu numai autorul lucririloranticatolice Palamas (1784, o vial6 a Sfanturui Grigorie palama),Antipapas (1785, o VialI a Sffintului Marcu Eugenicul) gi al uneiApologii cre;tine (1198, trad. romaneascr, Iaqi, 1921) antivoltairie-ne, dar ;i al unei Gramcttici (1778) qi Retorici (l7gg) dupl modelulantic, al ,nei Metafizici (1s02) dupd iluministul italia; A. Geno-vesi, al wei Logici (inedite) qi al unui trarat de teologie (Epitometon thei1u dogmaton fRezumat al dogmelorl, lg06; traducere romA_neasc6, Neamt, I 8 16) in care prelucr eazd qi reztmd Theologikon_ulinedit al lui Vulgaris.

5 cf. AzuaoNa CAMARTANo in studiul ,,spiritur firozofic qi revolulionar francez combf,-tut de. Patriarhia Ecumenicd gi Sublima poarld", cercetdri literare ly (1941), p. I 14-13g, qiin volumul: spiritul revolulionar francez ;i vortaire in rimba greacd rsi romdnd,Bucuregti,1946; 9i pe larg METALLENos, 1986, 1995.

Atanasie din Paros va fi insigate qi inverqunate dispute decLmului athonit, dar care ra cuprincii greceEti intre anii 1755-1820,,co1ivari1or"6, purtatd cu incrinfanatism si excese, in principal

1

pomenirea morlilor si ritmul irathonili s-au impirfit in doui I,,colivarilor" cum au fost numilipectarea riguroasd a ,,teoriei" t!cult care previd drept zi de cmduminica), Ei vorbesc despre o 1

lor (nu doar o datd sau de citeadeplii ,,tradi1iei" sau, mai birrc iin timp, potrivit cdruia pomenirisSptimAnii, chiar qi duminica- iarar. Paradoxul sau, mai bine zis, itul ci ambele partide invocau gciproc de,,inova{ie", dar,.colilamativ6, in timp ce ,,anticolivariisi aqa se face cd pentru acesria d

retic[" iar pentru cei dintAi inorin timp tradiliile practice sau ofttie, Tradilia normativd teoretici I

Inovaliile deveniser5,,Tradife"Ambele partide vor face apel latinopol ca si le suslind cauza-.,anticolivarilor", condamndndusi recomandAnd in repetate randmenlinerea practicilor uzuale &plicit recursul la Tradilia patrisPlecAnd de la o chestiune ..pur..colivelor" avea insd o mizi etfapt insuqi sensul Tradiliei. Calode adversarii lor contemporani .

nahi, episcopi, patriarhi tradi$.,colivarii" vor fi stigmatizati &cronici de intelectualitatea ilum

6 Cf. Cg. Tzoct,1969, unica monogrelredactata de pe pozilii anticolivare.

firl pirinte al Greciei mo-i ortodox" practicat la ni-

rle ale iluminismului vol-rlitica intr-o direclie anti-nis si Theotokis inqisi sd

m€n-atoare, au condus 1a

t un curent intelectual demcidental ;i antiortodoxc intelecruali din diasporarlsen'ator si,,reactionar",Socratia si c1erul fanariot).burica pe tema valorii cul-litice moderne dintre filo-is (1--+8-1833) stabilit lari iluminismului proeuro-r ( l:l i-l 813), adversarul

, catolicismului qi europe-raditional suslinut de Ata-i pdrinreascd (Patrike di-ning35gf,, Neamt, 1816 Eiri la supunere fald de au-m Korais ii r6spundea deAdelp h i ke d i das ka I i a)s cur de alta parte, nu trebuiertic ai conservatorismuluirm (director al Academieiu numai autorul lucrdrilorEntului Grigorie Palama),rru Eugenicul; qi al uneiI lasi. l82l) antivoltairie-wici 11799) dupd modelulministul italian A. Geno-nrat de teologie (Epitomerl, 1806; traducere rom6-

Ei rezumf, Theolo gikon-ti

n6c si rer.olulionar francez combS-ri lirer:re IV (1941), p. I 14-138, ;ilis&t 'greacd ;i romdnd, Bucureqti,

Atanasie din Paros va fi insd qi protagonistul unei alte indelun-gate qi inver;unate dispute declanqate inilial in interiorul monahis-

mului athonit, dar care va cuprinde segmente importante ale Biseri-

cii greceqti intre anii 1755-1820. Este vorba de faimoasa disputd a

,,colivari1or"6,ptrtatd cu incr6ncenare qi impins[ adeseori pAn[ lafanatism qi excese, in principal pe doui teme de practici liturgic5:pomenirea morlilor gi ritmul Impdrt[ganiei euharistice. Monahiiathonili s-au impirlit in doud partide. Gruparea tradifionalisti, a

,,colivarilor" cum au fost numili in ironie de adversari, suslinea res-

pectarea riguroasd a ,,teoriei" tipicului scris qi a literei cdrlilor de

cult care prevSd drept zi de comemotate a defunclilor sdmbita (nu

duminica), Ei vorbesc despre o impirtdqire continud a credincioqi-

lor (nu doar o dat[ sau de cAteva ori pe an). Adversarii lor erau

adeplii ,,tradi1iei" sau, mai bine zis, ai ,,practicii" gi obiceiului creat

in timp, potrivit ciruia pomenirile morlilor se pot face in orice zi asdptdmAnii, chiar Ei duminica, iar Impdrtiqania e bine s[ se facd mai

rar. Paradoxul sau, mai bine zis, ironia situaliei e reprezentatd de fap-

tul cd ambele partide invocau pentru ele ,,tradi{ia" qi se acuzau re-

ciproc de ,,inova!ie", dar ,,colivarii" invocau Tradilia ,,teoretic[" nor-mativd, in timp ce ,,anticolivarii" pledau pentru tradi{ia ,,prac'ticd";

9i aga se face c6 pentru aceEtia din urmd inovalia era Tradilia ,,teo-reticS" iar pentru cei dintAi inovalia era tradi{ia ,,practi;d", fiindcdin timp tradiliile practice sau obiceiurile liturgice deveniserd tradi-qie, Tradilia normativd teoretici flind cdzntb in desuetudine qi uitat6.

Inovaliile deveniserd,,Tradi!ie", iar Tradilia devenise,,inova{ie"!-\mbele partide vor face apel la Patriarhia Ecumenic[ din Constan-rinopol ca sI le suslind cauza, iar aceasta a dat cAqtig de cauzd

-.anticolivarilor", condamn6ndu-i in l77 6 pe principalii,,colivari"si recomandAnd in repetate r6nduri (1172,1773,1785,1807, 1819)

:nentinerea practicilor uz:uale deja existente, dezavudnd astfel im-slicit recursul la Tradilia patristicd qi canonic[ normativS, clasic6'PlecAnd de la o chestiune,,puerilA" (cf. L. Petit, 1898), disputa

-;olivelor" avea insi o mizd exkem de serioasS: punea in joc de

:apt insuEi sensul Tradiliei. Calomniali qi discreditali ca,,inovatori"je adversarii lor contemporani - care au fost (sd nu uitdm!) mo-::hi. episcopi, patriarhi tradiiionaligti Ei ei, dar in alt sens! -,-.:t'rlivarii" vor fi stigmatizali drept ,,conservatori" regresivi Ei ana-

::onici de intelectualitatea iluministi qi de exegelii contemporani

' Ci. CH. Tzoct,1969, unica monografie existent[, dar de utilizat cu pruden!6 fiindcd e-rr!:-.:li de pe pozilii anticolivare.

filoiluminiqtiT. Dar ,,colivarii" nu aveau in vedere direct ilumi-nismul ftancez ori grec, qi recursul ror la Tradilie avea drept scopnu conservarea trecutului, ci in ultima instanld recuperarea origi-nilor, a miezului identitrlii ecleziare ortodoxe. Advirsara lor di-rectd era, asadar, ignoranla tradiliei spirituale autentic ortodoxe de-generate in ritualism ;i formalism clerical, in obscurantism mona-hal Ei ralionalism teologic de tip ,,iluminist,,, pe fondul laxismuluimoral generalizat qi al creqterii indiferentismului religios in maselepopulare.

Aici se impun cdteva distincfii. Dacd un ,,colivar,, din prima ge-neratie, cum a fost Atanasie din paros, era incr un ,,iluminist orto-dox" conservator, trecut prin Ecoala Academiei lui vulgaris, qi ungeniu reactiv qi polemic prin fire, ,,colivarii,, din a doua generalievor avea un alt parcurs formativ si vor devia rcac\ia tradilionalistd?ntr-un proiect pozitiv. Aceqti ,,colivari,, din a doua generalie vor fircprezentati de mitropolitul Macarie al corintului (r73t-isos;s Eide Nicodim Aghioritul (ll4g-rs}g). Nici unul dintre ei nu va sru-dia sau cdlStori in occident, nici la Academia Athonit[

- deci vorrimane strdini de programul ,,iluminismului ortodox" academic allui vulgaris, Theotokis sau Atanasie din paros

-, qi amAndoi vorduce prin fire, vocatie gi inclinalie, o existenli monahald strict as-ceticd qi contemplativd

- qi ca atarc nu vor asuma nici apostolatul,,iluminist ortodox" practic al lui cosma Etolianul. Existenteleam6ndurora vor fi marcate de rdzboitl ruso-turc din ll6g-lil4,mai exact de revolta grecilor din peloponez din li70la instiga{iaagenlilor ruqi qi represaliile otomane care anurmat aici si la Smvr-na (in urma victoriei navale a flotei mse asupra celei otomane laceqme in 1770). TAndrul mitropolit Macarie Notaras din corint igiincheie brusc episcopatul inceput in 1765 qi devine toatd viala unmonah rdtd,citor prin insulele arhipelaguriloi grecegti din Egeea. Iarqi mai t6ndrul Nicola Kallir,urtzis din Naxos abandoneaid scoaladin Smyrna pentru ca - in urma intAlnirii sale hotirdtoare ia Na-xos cu trei monahi ,,colivari,, qi la Hydra cu mitropolitul MacarieG-its1"1i unul din fafa turcilor, ceila[i din fala perseculiilor de laAthos)

- sr devini in 17751a Athos monahul Nicodim. Avea doar25 de ani. cu fenomenara sa capacitate intelectuald er va fi - ca qimitropolitul Macarie

- un genial autodidact, devorand uriaqele bi-blioteci de aici. Nicodim soseqte la Sffintul Munte exact in anii cei

mai furtunoqi ai disputei escaladetcrea ,,colivarilor". Nu e de mirare t

plece spre Moldova starelului Pairprefer[ s5 rdm6n[ in insulele secaflI pe insula Skyropoulla impreuintors la Athos in 1778, dupa pffrdm6ne in schiturile Kapsalei si mmoarte. Preful rim6nerii pe \{untema polemic convingerile sale .-colmitropolitul Macarie, care r-iziteadCuviosul Nicodim pune la punct unviorare a vielii ortodoxe autentice itic[, misticS, liturgic6, canonicS, uizvoarelor adevlratei traditii orto&tui proiect editorial-spiritual Nicod1777 toatd viala sa, iar rezultatele I

pul viefii, c6t qi dupd moartea sa a I

patristice qi moderne. Etapele realisemnate de biograful sdu Eftimie-30 de titluri (multe din ele extremme) editate sau pregitite pentru tipstituie intr-o unicd ,,Enciclopedie r

tregeasci qi sd specializeze totoddturor gtiinlelor antice qi moderne, cpar\ialrealizatd de Vulgaris si Tbcrciclopedia Ortodoxiei" realizati sedim e alcltuiti sintetic din:

- o tetralogie patristica. cuprilrelor SfAntului Simeon Noul TeokVarsanufie qi Ioan (1816, postr.rr:n

ascetic al lui Meletie Mdrnrrisitqului Grigorie Palama, care n-au puul

- o trilogie mistico-ascetici, (vastelor antologii bizantine ale Fik,(1783) qilun Manual ascetico-mistipe cdt se pare, singura scriere integ

- o trilogie exegetica, cupringreacd a Comentariilor la Psalmi Ila Epistolele pauline (Teofilacr al (cerea Comentariului aceluiasi la E1766) qi Epistolele sobornicesti (l{

7 Cf. Drrr,ranas, 1968;TzocA, 1969.8 Cf. K. PapourrDrs,1974.

10 ll

rveau in vedere direct ilumi-hr la Tradilie avea drept scopmi instantd recuperarea origi-e ortodoxe. Adversara lor di-pirituale autentic ortodoxe de-erical. in obscurantism mona-minist". pe fondul laxismuluireatismului religios in masele

rci un ..colivar" din prima ge-re, era incd un ,,iluminist orto-Academiei lui Vulgaris, gi unplir ani" din a doua generalieu der ia reactia tradilionalistlni- din a doua generalie vor fid Corinrului (1731-1805)8 EiFiicr unul dintre ei nu va stu-

rcademia Athonit[ - deci vor

riqrnului ortodox" academic aldin Paros -, gi amdndoi vor

r erisrenti monahal5 strict as-nu \"or asuma nici apostolatullosn:a Etolianul. Existenleleiul nrso-turc din 1768-1774,lqonez din 1770 la instigaliaqrre au urmat aici ;i la Smyr-nrse asupra celei otomane la

flacane \otaras din Corint iEi1765 si devine toatd via{a ungurilor grecegti din Egeea. Iarin \axos abandoneazd qcoalatilmrii sale hotdr6toare la Na-Iydra cu mitropolitul Macarierlp din tata perseculiilor de lamonahul Nicodim. Avea doarle intelectuald el va fi - ca Eihdidact. devorAnd uriaqele bi-ifurul \lunte exact in anii cei

mai furtunoqi ai disputei escaladate dramatic inl776 cu condamna-

rea ,,colivarilor". Nu e de mirare atunci cd in l'776 a incercat sd

plece spre Moldova starelului Paisie, dar impiedicat de o furtunipreferd sd r6m6ni in insulele greceEti; astfel intre 7777*1778 se

afld pe insula Skyropoulla impreunS cu ,,gheron"-ul siu Arsenie.intors la Athos in 1778, dup6 potolirea spiritelor inflamate, el var[m6ne in schiturile Kapsalei qi nu va mai pirisi Athosul pAni lamoarte. Preful rimAnerii pe Munte a fost ablinerea de la a-qi expri-

ma polemic convingerile sale ,,colivare". In schimb, impreunS cu

mitropolitul Macarie, care viziteazd Sfdntul Munte h 1777 qi 1784,

Cuviosul Nicodim pune la punct un amplu program pozitiv de rein-

viorare a vielii ortodoxe autentice in toate dimensiunile ei - asce-

tic[, mistic[, liturgicS, canonic6, morald qi biblic6 - prin editarea

izvoarelor adevdratei tradilii ortodoxe patristice qi bizantine. Aces-

tui proiect editorial-spiritual Nicodim ii va consacra incepAnd din1777 toatd viala sa, iar rezriltatele lui vor fi publicarea, atdt in tim-pul vie{ii, cAt qi dupd moartea sa, a unei adev6rate biblioteci de texte

patristice qi moderne. Etapele realiTi"rli acestui program sunt con-

iemnate de biograful sdu Eftimie. in opinia mea, cele aproximativ30 de titluri (multe din ele extrem de masive Ei in mai multe volu-me) editate sau pregdtite pentru tipar de Cuviosul Nicodim se con-

stituie intr-o unic[ ,,Enciclopedie a Ortodoxiei", care venea sd in-tregeascd qi si specializeze totodati ,,Enciclopedia ortodoxd" atu-turor qtiin{elor antice qi moderne, exacte qi umaniste, preconizatd qi

pa(ial realizatd de Vulgaris Ei Theotokis. Privind retrospectiv, ,,E11-

ciclopedia Ortodoxiei" reaTizatd' sau preconizat[ de Cuviosul Nico-dim e alc[tuitd sintetic din:

- o tetralogie patristicd, crtprinzdnd editarea in original a ope-

relor SfAntului Simeon Noul Teolog (1790) qi a Scrisorilor awilorYarsanufie qi Ioan (1816, postum), precum ;i a poemului moral-ascetic al lui Meletie M6rturisitorul qi a integralei operelor Sfhntu-

-ui Grigorie Palama, care n-au putut fi publicate;

- o trilogie mistico-ascetic[, cuprinzAnd editarea in original a

i astelor antologii bizantine ale Filocaliei (1782) qi Evergetinos-ului1

- 83 ) qi un Manual ascetico-mistic ( 1 80 1), aceasta din urml fiind,:e cit se pare, singura scriere integral original[ a lui Nicodim;

- o trilogie exegetic6, cuprinz6nd editarea in traducere neo-

=eacd a Comentariilor la Psalmi (Eftimie Zigadinos,1819-1821),..:. Epistolele pauline (Teofilact al Ohridei, 1819; completAnd tradu-:;:ea Comentariului aceluiaEi la Evangheliirealizatd de Theotokis,. -66) si Epistolele soborniceqti (1806);

11

_W