8/20/2019 Nichita Stănescu Leoaică-i Tanara Iubire 4 Variante Comentariu

http://slidepdf.com/reader/full/nichita-stanescu-leoaica-i-tanara-iubire-4-variante-comentariu 1/6

1

Leoaică tânără, iubirea, de Nichita Stănescu (comentariu literar / analizăliterară)

Poezia Leoaică tânără, iubirea face parte din volumul O viziune a sentimentelor din 1964, în careNicita!tănescu "19##$19%#&, prin cuvântul poetic esen'ial, vizualizează iubirea ca sentiment, ca stare e(tatică a euluipoetic, reflectând lirismul subiectiv) *ste considerată o capodoperă a liricii erotice române+ti, individualizându$se prin transparen'a imainilor +i proiec'ia cosmică, prin oriinalitatea metaforelor +i simetria compozi'iei) -emao constituie consecin'ele pe care iubirea, năvălind ca un animal de pradă în spa'iul sensibilită'ii poetice, le areasupra raportului eului poetic cu lumea e(terioară +i cu +inele totodată) 

Poezia Leoaică tânără, iubirea este o confesiune lirică a lui Nicita !tănescu, o artă poetică erotică, în care eulliric este puternic, marcat de intensitatea +i for'a celui mai uman sentiment, iubirea)-itlul este e(primat printr$ometaforă în care transparen'a imainii suerează e(tazul poetic la apari'ia nea+teptată a iubirii, văzute sub

forma unui animal de pradă aresiv, .leoaica tânără/, e(plicitată ciar de poet prin apozi'ia .iubirea/) 

!tructură, compozi'ie, limba0 poetic 

Poezia este structurată ciar de către Nicita în trei secven'e lirice, corespunzătoare celor trei strofe) Primastrofă e(primă vizualizarea sentimentului de iubire, sub forma unei tinere leoaice aresive, care îi sare .în fa'ă/eului liric, având efecte devoratoare asupra identită'ii sinelui, înfiându$+i .col'ii albi )))2 în fa'ă/ +i mu+cându$l.de fa'ă/) Pronumele la persoana 3, .mi/, .mă/, .mi/, .m/, poten'ează confesiunea eului poetic în sensul că el eracon+tient de eventualitatea ivirii sentimentului de draoste, care$l .pândise$n încordare mai demult/, dar nu sea+tepta ca acesta să fie atât de puternic, să aibă atâta for'ă devastatoare .mi$a sărit în fa'ă/, .mi$a înfipt în fa'ă/,.m$a mu+cat )))2 de fa'ă/) 

!trofa a doua accentuează efectul psioloic al acestei nea+teptate întâlniri cu un5 sentiment nou, necunoscut $iubirea, care dea0ă asupra sensibilită'ii eului poetic o enerie omnipotentă, e(tinsă asupra întreului univers.7i deodată$n 0urul meu, natura/) 8or'a aresivă +i fascinantă a iubirii reordonează lumea după lei proprii, într$un 0oc al cercurilor concentrice, ca simbol al perfec'iunii .se făcu un cerc de$a dura, ând mai lar când mâiaproape, ca o strânere de ape/) *ul liric se simte în acest nou univers un adevărat .centram mundi/, unnucleu e(isten'ial, care poate reoraniza totul în 0urul său, după alte percep'ii, cu o for'ă impresionantă) 

Privirea, ca +i auzul, pot fi simboluri al perspectivei sinelui, se înal'ă .tocmai lână ciocârlii/, suerând faptul căapari'ia iubirii este o manifestare superioară a bucuriei supreme, a fericirii, care este percepută cu toatesim'urile, mai ales că se spune că ciocârlia este pasărea care zboară cel mai sus +i are un viers cu totul aparte)*ul liric este e(taziat de noul sentiment nea+teptat, care$l cople+e+te, .7i privirea$n sus 'â+ni, curcubeu tăiat îndouă/, curcubeul, ca simbol al unei fericiri nesperate, poate semnifica un fenomen rar +i fascinant, ca +i iubirea,sau poate fi un adevărat arc de triumf, de izbândă cerească, reflectat în sufletul prea plin al eului poetic)

 !trofa a treia revine la momentul ini'ial, .leoaica arămie cu mi+cările viclene/ fiind metafora iubirii aresive,insinuante, devoratoare pentru eul liric) 7inele poetic î+i pierde concrete'ea +i contururile sub putereadevastatoare a iubirii, sim'urile se estompează .:i$am dus mâna la sprânceană, la tâmplă +i la bărbie, dar mâna nu le mai +tie/, poetul nu se mai recunoa+te, sim'indu$se confuz +i bulversat de .atacul/ surprinzător alunui sentiment e(trem de puternic) *ul liric identifică sentimentul, nu mai este o .leoaică tânără/ oarecare, ci.arămie/, +tie că iubirea este perfidă, are .mi+cările viclene/, dar fericirea trăită acum vine după o perioadăternă a vie'ii, .un de+ert/, care capătă brusc .strălucire/) 3ubirea, ca formă a spiritului, învine timpul, dândenerie +i profunzime vie'ii .înc$o vreme +i$ncă$o vreme)))/) !au poate, temător, eul liric este nesiur, nu poate+ti cât timp iubirea îl va ferici) 

Poezia este o roman'ă cantabilă a iubirii, sentiment materializat, vizualizat de Nicita !tănescu, staresufletească ce capătă puteri demiurice asupra !ensibilită'ii eului poetic, înăl'ându$l în centrul lumii care, la

rândul ei, se reordonează sub for'a miraculoasă a celui mai uman sentiment) 3mainile poetice seindividualizează prin transparen'ă, dinamism +i suestie semnificativă pentru .obiectul/ iubire, întreaa poezieconcentrându$se într$o unică metaforă)

8/20/2019 Nichita Stănescu Leoaică-i Tanara Iubire 4 Variante Comentariu

http://slidepdf.com/reader/full/nichita-stanescu-leoaica-i-tanara-iubire-4-variante-comentariu 2/6

2

Leoaică tânără, iubirea, de Nichita Stănescu (comentariu literar / analiză literară)

 

Poezia Leoaică tânără, iubirea face parte din volumul O viziune a sentimentelor "1964&, în careNicita!tănescu "19##$19%#&, prin cuvântul poetic esen'ial, vizualizează iubirea ca sentiment, ca stare e(tatică a euluipoetic, reflectând lirismul subiectiv) 

3mainarul poetic 

3mainarul poetic transfiurează realitatea concretă într$o viziune artistică specifică poetului Nicita !tănescu, acărui interpretare implică transparen'a imainilor +i proiec'ia cosmică prin oriinalitatea metaforelor +i simetriacompozi'iei, prin func'ia e(presivă +i estetică a cuvântului +i sunetelor) 

Poet neomodernist, Nicita !tănescu a scris .un imn involuntar dedicat :aiestă'ii sale uvântul +i antinomiilor lui Necuvântul/ "onstantin ri+an&, o poezie oriinală prin e(presivitate +i imaistica de o transparen'ăsurprinzătoare) *ste considerată o capodoperă a liricii erotice române+ti +i o artă poetică, deoarece lirismul

subiectiv se manifestă +i în această poezie, confirmând prezen'a eului liric prin mărcile le(ico$ramaticale depersoana 3 ale verbului .mi$am dus/ +i pronumelui .mi$/, .m$/, .mă/, .meu/) 

!tructura te(tului poetic 

Poezia Leoaică tânără, iubirea este structurată în trei secven'e lirice, corespunzătoare celor trei strofe ineale,prima având 6 versuri, a doua % versuri, iar ultima 1; versuri) 

-ema poeziei 

-ema o constituie consecin'ele pe care iubirea intensă, năvălind ca un animal de pradă în spa'iul sensibilită'iipoetice, le are asupra raportului eului poetic cu lumea e(terioară +i cu +inele totodată) Poezia Leoaică tânără,

iubireaeste o confesiune lirică a lui Nicita !tănescu, o artă poetică erotică, în care eul liric este puternic marcatde intensitatea +i for'a celui mai uman sentiment, iubirea) 

-ema poeziei 

-itlul este e(primat printr$o metaforă în care transparen'a imainii suerează e(tazul poetic la apari'ianea+teptată a iubirii, văzute sub forma unui animal de pradă aresiv, .leoaica tânără/, e(plicitată ciar de poetprin opozi'ia .iubirea/) 

Prima strofă e(primă vizualizarea sentimentului de iubire, sub forma unei tinere leoaice violente, care îi sare .înfa'ă/ eului liric, având efecte devoratoare asupra identită'ii sinelui, înfiându$+i .col'ii albi )))2 în fa'ă/ +imu+cându$l .de fa'ă/) Pronumele la persoana 3, .mi/, .mă/, .mi/, .m$/, poten'eazăconfesiunea eului poetic însensul că el era con+tient de eventualitatea ivirii sentimentului de draoste, care$l .pândise$n încordare mai

demult/, dar nu se a+tepta ca acesta să fie atât de puternic, să aibă atâta for'ă devastatoare .mi$a sărit în fa'ă/,.col'ii albi mi i$a înfipt în fa'ă/, .m$a mu+cat )))2 de fa'ă/) a element de recuren'ă, reiterarea cuvântului .fa'ă/este vai laitmotiv prin care se reliefează pierderea interită'ii psiice, mutilarea evidentă, a sufletului atacat dearesivul sentiment) 

!trofa a doua accentuează efectul psioloic al acestei nea+teptate întâlniri cu un5 sentiment nou, necunoscut $iubirea, care dea0ă asupra sensibilită'ii eului poetic o enerie omnipotentă, e(tinsă asupra întreului univers.7i deodată$n 0urul meu, natura/) 8or'a aresivă +i fascinantă a iubirii reordonează lumea după lei proprii, într$un 0oc al cercurilor concentrice, ca simbol al perfec'iunii .se făcu un cerc de$a dura, ând mai lar când mâiaproape, ca o strânere de ape/) *ul liric se simte în acest nou univers un adevărat .centram mundi/, unnucleu e(isten'ial, care poate reoraniza totul în 0urul său, după alte percep'ii, cu o for'ă impresionantă) 

Privirea, ca +i auzul, pot fi simboluri al perspectivei sinelui, se înal'ă .tocmai lână ciocârlii/, suerând faptul căapari'ia iubirii este o manifestare superioară a bucuriei supreme, a fericirii, care este percepută cu toatesim'urile, mai ales că se spune că ciocârlia este pasărea care zboară cel mai sus +i are un viers cu totul aparte)*ul liric este e(taziat de noul sentiment nea+teptat, care$l cople+e+te, .7i privirea$n sus 'â+ni, curcubeu tăiat în

8/20/2019 Nichita Stănescu Leoaică-i Tanara Iubire 4 Variante Comentariu

http://slidepdf.com/reader/full/nichita-stanescu-leoaica-i-tanara-iubire-4-variante-comentariu 3/6

două/, curcubeul, ca simbol al unei fericiri nesperate, poate semnifica un fenomen rar +i fascinant, ca +i iubirea,sau poate fi un adevărat arc de triumf, de izbândă cerească, reflectat în sufletul prea plin al eului poetic) 

!trofa a treia revine la momentul ini'ial, .leoaica arămie cu mi+cările viclene/ fiind metafora iubirii aresive,insinuante, devoratoare pentru eul liric) 7inele poetic î+i pierde concrete'ea +i contururile sub putereadevastatoare a iubirii, sim'urile se estompează .:i$am dus mâna la sprânceană, la tâmplă +i la bărbie, dar mâna nu le mai +tie/, poetul nu se mai recunoa+te, sim'indu$se confuz +i bulversat de .atacul/ surprinzător al

unui sentiment e(trem de puternic) *ul liric identifică sentimentul, nu mai este o .leoaică tânără/ oarecare, ci.arămie/, +tie că iubirea este perfidă, are .mi+cările viclene/, dar fericirea trăită acum vine după o perioadăternă a vie'ii, .un de+ert/, care capătă brusc .strălucire/) 3ubirea, ca formă a spiritului, învine timpul, dândenerie +i profunzime vie'ii .înc$o vreme +i$ncă$o vreme)))/) !au poate, temător, eul liric este nesiur, nu poate+ti cât timp iubirea îl va ferici) 

 <n spirit neomodernist, poezia este o roman'ă cantabilă a iubirii, sentiment materializat, vizualizat de Nicita!tănescu, stare sufletească ce capătă puteri demiurice asupra sensibilită'ii eului poetic, înăl'ându$l în centrullumii care, la rândul ei, se reordonează sub for'a miraculoasă a celui mai uman sentiment) 

Limba0ul +i e(presivitatea te(tului poetic 

Perspectiva neomodernistă a discursului liric este sus'inută de suestia creată prin metafora .leoaică/,

imainea transparentă a iubirii, sentiment puternic, aresiv, având repercusiuni decisive asupra sensibilită'iieului liric) 

a element de recuren'ă, substantivul .fa'ă/ este un laitmotiv ideatic al primei strofe, care profileazăambiuitatea stilistică a poeziei, prin ecivocul le(ical care insinuează starea sufletească) !ensul ambiuu alefervescen'ei interioare reiese +i din ultima strofă, unde aceea+i semantică ecivocă se concretizează prinelemente ale fe'ei .sprânceană/, .tâmplă/, .bărbie/, semnificând buimăceala +i bulversarea oricărui îndrăostit,care nu mai percepe lumea la fel ca înainte) 

*pitetele cromatice .col'ii albi/, .leoaică arămie/ +i epitetele metaforice .leoaică tânără/, .mi+cările viclene/poten'ează intensitatea sentimentului, for'a lui devoratoare) =epeti'ia .înc$o vreme, +i$ncă$o vreme)))/proiectează sentimentul iubirii într$un viitor nedefinit +i incert, iar punctele de suspensie insinuează o stare denesiuran'ă temătoare a îndrăostitului care +tie că sim'ământul este viclean +i perisabil) 

*(presivitatea neomodernistă 

*(presivitatea neomodernistă a poeziei este sus'inută de oralitatea stilului, care conferă persuasiune stăriiemo'ionale imposibil de controlat, realizată prin cuvinte +i e(presii din limba0ul colocviul .mă pândise/, .i$a

 înfipt/ .de$a$dura/, .'â+ni/, .alene/) >erbele aflate, în mod surprinzător, la perfect simplu, timp propriu pove+tilor,suerează ideea că iubirea este un sentiment nou, abia ivit, e(primând o ac'iune de dată recentă cu efectenăucitoare asupra îndrăostitului .se făcu/, .'â+ni/, .o$ntâlni/) 

3maistica inedită a liricii stănesciene este a adevărată aventură spirituală +i linvistică, ce define+te un inovator al uvântului +i Necuvântului, Nicita !tănescu fiind nu numai .un model reprezentativ al poezieicontemporane, ci +i o con+tiin'ă artistică ce reânde+te, de la capăt, întreaa poeticitate în articula'iile ei,

propunând o operă de o mare profunzime +i oriinalitate, )))2 descoperă poezia într$un ?loc@ nou, cu care nueram obi+nui'i/ "7tefania :incu&)

3

Leoaică tânără, iubirea, de Nichita Stănescu (rezumat literar / comentariu literar)

 

=epere teoretice 

Poezia, care trecuse $ ca +i proza, de altfel $ printr$o stare de lâncezeală în a+a$numita perioadă proletcultistă,cunoa+te o reviorare începând cu anii A6;, când vorbim de neomodernism, orientare lirică a poeziei ce vapune în eviden'ă e(pansiunea imaina'iei, revirimentul, luciditatea +i fantezia, sensibilitatea +i ironia, erotismul

8/20/2019 Nichita Stănescu Leoaică-i Tanara Iubire 4 Variante Comentariu

http://slidepdf.com/reader/full/nichita-stanescu-leoaica-i-tanara-iubire-4-variante-comentariu 4/6

+i confesiunea, elemente suprarealiste +i ermetice, universul afectiv al omului contemporan) !e diversifică +iformulele artistice, poe'ii reprezentativi identificându$se printr$un limba0 poetic inedit, surprinzător) Printreneomoderni+ti se înscrie +iNicita !tănescu, poet de marcă, numit de*uen !imion .un poet al transparen'ei/) 

*nun'area ipotezei 

oncep'ia despre noua poezie +i$a .declarat$o/, de multe ori, în versuri "arte poetice&, preocupat fiind de

raportul artistului cu lumea, cu sine, cu materia$cuvânt) :arele Nicita a considerat că .))) a cunoa+te nu înseamnă a elucida/B .adevărurile se descoperă, nu se inventează/B .adevărul artei este mai concret decât celal naturii/B .poetul trebuie să comunice unicul/, prin .modul atât de dulce de a se întâlni două cuvinte/) Printremultele volume se înscrie la loc de cinste +i O viziune asentimentelor, ale cărui poezii surprind prin lirismul pur,lăsând impresia că alcătuiesc .un roman al unei idile/ ":atei ălinescu&) 

 Ccestea încântă prin neprefăcuta, dar comple(a sinceritate lirică, ce poate fi descoperită +i în alte volume, cumar fi !ensul iubirii, unde î+i construie+te un oriinal univers, datorat eului creator demiuric, sau în dulcele stilclasic, în care apare o întoarcere spre tandre'e +i sentimentalism) Cceasta se întâmplă după ce,

 în Dreptul la timp, poeziile cunoscuseră un proces de intelectualizare +i de abstractizare a vizionarismului său) 

 <n Oul +i sfera î+i dezvoltase .poezia despre poezie/, iar în Laus Ptolemaei propusese crea'ii pe temacunoa+terii, acestea devenind diserta'ii poetice pe tema adevărului, în timp ce în Necuvintele apar noi

e(perien'e în sfera cuvântului, care trebuie să rezolve .criza de identitate/ ce încearcă să se lămurească prinlupta sinelui cu sine, iar în Noduri +i semne dore+te să e(prime marea e(perien'ă a mor'ii, printr$o comunicareecivalentă cu aceea a muzicii) 

O viziune a sentimentelor rămâne însă .confesiunea/ cea mai neprefăcută +i cea mai sinceră a unui eu aflat îne(pansiune, erosul fiind prile0 de comunicare a tulburării fiin'ei) 

8undamentarea ipotezei 

O asemenea poezie este +i Leoaică tânără, iubirea, prin titlu indicând, direct, tema iubirii) <n centrul alcătuiriipoetice +i al con'inutului ideatic se ăse+te întâlnirea fiin'ei cu iubirea, întâlnire aflată sub semnul unor sentimente puternice, despre care Nicita !tănescu însu+i scria .Nu putem inventa sentimente) Le putemdescoperi +i e(prima, le putem apropia de inimă sau respine) Poezia nu este numai artă, ea este însă+i via'a,

 însu+i sufletul vie'ii/) 

 <ntoarcerea spre poezia autentică +i spre marile teme ale acesteia $ în poezia amintită, iubirea $ este un primarument în favoarea încadrării în neomodernism) Noutatea viziunii poetice constă în asocierea animalsălbatic$eros, pe baza suestiilor de senzualitate aresivă, voluptate, tinere'e, for'ă, precum +i în redareaconsecin'elor pe care le are iubirea asupra e(isten'ei ulterioare a eului) 

 <ntâlnirea eului cu draostea are o temporalitate clară, .azi/, +i un caracter irevocabil, marcat de verbele laperfect compus .mi$a sărit/, .mi$a înfipt/, .m$a mu+cat/) Năvala iubirii$leoaică are asupra con+tiin'ei +isensibilită'ii poetului un efect devorator, contactul fiind dureros ".m$a mu+cat/&, după ce îl pândise încordat,preătind saltul .mi$a sărit în fa'ă/, provocându$i surprindere +i parcă nedumerire) 

Ermarea este o transfiurare a eului, care cunoa+te starea a iubi, leoaica$iubire acaparându$l) Draosteainvadează +i cople+e+te fiin'a, năruind +i realcătuind universul, după alte lei) =einventarea unei lumi, în carese poate desfă+ura o poveste de iubire, este proprie neomodernistului !tănescuB eul lui, sensibilizat +i năucit deviolen'a iubirii, percepe altfel formele $ cercul naturiiB culorile $ curcubeul tăiat în două +i cântecul $ ciocârliile) 

Natura devine .cerc de$a dura, când mai lar, când mai aproape/) ercul poate fi identificat cu leendararoată ale cărei 0umătă'i androinice erau în ve+nică alerare +i căutare, pentru întreirea totului, a fiin'ei

 în'elepte +i puterniceB dintr$o iubire perfectă, cercul fiind +i un simbol al perfec'iunii, nu se poate ie+i, pentru căeul îndrăostit nu se poate sustrae mira0ului, mai ales că acesta se strâne în 0urul îndrăosti'ilor) Dar cerculpoate fi însu+i ociul poetului, care, îndrăostit fiind, percepe altfel ceea ce se află în 0urul său, î+i apropiespa'iul iubirii spre a$l cunoa+te +i a$l supune) 

Draostea are un fel demiuric de a transforma fiin'a, dar +i natura "lumea&, impunând alte lei) !e petrece,

deci, o altă facereeneză, când .natura se făcu un cerc, de$a dura/) ercul $ în văzdu sau în apă $, ca semnal armoniei oriinare, poate fi +i metaforă a .temni'ei dorite/ +i acceptate, pentru că a fi îndrăostit înseamnă,implicit, a fi rob al draostei) 

8/20/2019 Nichita Stănescu Leoaică-i Tanara Iubire 4 Variante Comentariu

http://slidepdf.com/reader/full/nichita-stanescu-leoaica-i-tanara-iubire-4-variante-comentariu 5/6

*rosul apare ca prile0 de comunicare a tulburării fiin'ei, care depă+e+te limitele temporale +i spa'iale .7iprivirea$n sus 'â+ni, curcubeu tăiat în două, +i auzul o$ntâlni tocmai lână ciocârlii/) :otivul privirii esteintrodus prin suestivul verb .a 'â+ni/, al cărui sens conte(tual este de o rară plasticitateB privirea s$a licefiat,inundând spa'iul .în sus/, urmărind să se întâlnească .lână ciocârlii/ $ aproape de soare $ cu auzulB iubireaconferă, a+adar, altă menire sim'urilor, căci îndrăostitul poate auzi +i vedea .subt naltele, unele, altele erele,sferele/ blaiene, pentru că iubirea transcende limitele) 

*ul "fiin'a& implică obiectele într$o rela'ie imposibilă din punct de vedere loic, ca ecou al stării afective,cuvintele merând spre .loica e(trem de îndrăznea'ă a metaforicului concentrat în 0urul unui spa'iu eterat/, câttimp privirea +i auzul se desprind de limite) O altă trăsătură a lirismului stănescian, de factură neomodernistă,este aspectul conotativ al te(tului, datorat concretizării unor abstrac'iuni $ iubirea devine o leoaică arămie cumi+cări viclene, al cărei spa'iu de mi+care este nisipul $ +i abstractizării unor elemente concreteB astfel,sprânceana, tâmpla, bărbia î+i pierd func'iile concrete în starea de imponderabilitate a eului îndrăostit, căcimâna nu le mai identifică, nu le mai ăse+te) Cltfel spus, văzul "oci, sprânceană&, ândirea "tâmplă, cap& +irostirea "bărbie, ură& sunt anulate, rămânând doar starea de e(taz, trăirea, dulcea senza'ie de farniente,prelunită .încă$o vreme, +i$ncă$o vreme)))/) 

:onoloul liric, alcătuit din douăzeci +i patru de versuri, este diferen'iat în trei secven'e poetice, ineale canumăr de versuri, în func'ie de ideile +i sentimentele e(primateB prima secven'ă, cu aspect constatativ, numără+ase versuri, fiind un fel de .uvertură/B a doua, urmărind rela'ia eului cu natura transformată pentru a

corespunde e(pansiunii acestuia, con'ine opt versuri, iar ultima, dezvăluind trăirea intensă a eului e(taziat,con'ine zece versuri) 

Prozodia pune în eviden'ă renun'area la tiparele tradi'ionale ce impuneau ca rima, ritmul +i măsura să fieperfecte) :ăsura este ineală, trădând frânerea nea+teptată a versului, ritmul nu e(istă, iar rima $ acolo undeapare $ este deosebit de comună, fără strălucire, pentru că acest aspect nu$i interesează pe neomoderni+ti,deci, nici pe Nicita, declarat adept al imperfec'iunii voite "fa'ăfa'ă, vremevreme, aproapeape, bărbie+tie&) 

Lirismul e despovărat de podoabele fiura'iei, limba0ul poetic fiind inedit, ca +i viziunea iubirii) Poezia este omi+cătoare confesiune despre draoste, e(primată direct, implicând intimitatea +i senzualitatea eului) 8iurilede stil cel mai des întâlnite în lirica românească $ epitetul, personificarea, compara'ia $ sunt ca +i ine(istente"fiind pu'ine la număr, absente sau nesemnificative&, dar acolo unde apar au putere de suestie, precumcompara'ia .se făcu un cerc))) când mai lar, când mai aproape, ca o strânere de ape/) Dar preferată de

neomoderni+ti este metafora "de toate tipurile&, ca fiură de stil comple(ă) 

 Cstfel, metafora coalescentă din titlu "in prezentia& dezvăluie atât însu+irile iubirii $ puternică, ra'ioasă +ivicleană ca o felină $, cât +i trăirile eului surprins de atac +i uimit de violen'a acestuiaB suestivă este, deasemenea, sintama metaforică referitoare la privire .curcubeu tăiat în două/, e(presivă fiind +i metafora$implica'ie "in absentia& .un de+ert în strălucire/, acesta fiind spa'iul de mi+care al iubirii$felină, ce trece cumi+cări viclene, acum alene "saltul încordat a dispărut&B a+adar, metafora amintită poate suera instabilitateaiubirii, care, asemenea de+ertului de nisip, devine periculoasă pentru cel ce nu cunoa+te reulile 0ocului +i nu lerespectă, 0ocul iubirii fiind viclean prin el însu+iB iubirea este ca nisipurile mi+cătoare nu$l acoperă pe cel celunecă prin mi+cări viclene, precum leoaica, dar poate produce .moartea/ ne+tiutorilor ce acceptă riscurile.aventurii/ erotice) 

oncluzii

 *uen !imion consideră poezia .o roman'ă cu inenuită'i calculate, deconspirate în desfă+urarea versurilor,apoi iar încise, pentru a face plăcere spiritului sub'ire/) Nicita !tănescu î+i .trăie+te/ poeziaB +i dacă el estedoar .o pată de sâne care vorbe+te/, crea'ia lui încide în tăcere sensuri ce se cer descifrate, dar care $ ciar +i atunci când sunt luminate $ rămân cu satisfac'ia că tăcerea lor adâncă nu poate fi tulburată) 

=eferin'e critice 

Ovid !) romălniceanu, comentând noutatea crea'iei stănesciene, a0une la concluzia că .N) !tănescu î+ipropune a practica un lirism în care sentimentele, esen'ializate, să fie trăite cu o asemenea intensitate, încât sădevină perceptibile ociului min'ii, să se oranizeze într$o adevărată viziune )))2) 3ubirea sensibilizează lama(imum întreaa noastră fiin'ă) <n ordinea viziunii, ea i se relevă poetului ca o nouă oranizare a universului

 într$un spa'iu contractat/) 

onstantin iopraa subliniază că .N) !tănescu este un nelini+tit, dar unul care$+i proiectează dramele pe unecran universal, eliberându$se oarecum de ele prin raportare la destinul uman în enere) )))2 -impul, 3ubirea,

8/20/2019 Nichita Stănescu Leoaică-i Tanara Iubire 4 Variante Comentariu

http://slidepdf.com/reader/full/nichita-stanescu-leoaica-i-tanara-iubire-4-variante-comentariu 6/6

:oartea sunt ni+te apro(ima'ii atâta vreme cât nici cifrele "matematică poetică& nu pot comunica precis, e(act/)3ndiferent ce +i cât scrie, Nicita !tănescu î+i va concepe crea'ia în func'ie de ceea ce crede despre poezie +idespre rolul acesteia)

4

 Leoaică tânără, iubirea, de Nichita Stănescu (rezumat literar / referat literar)

Poezia Leoaică tânără, iubirea, de Nicita !tănescu, făcând parte din volumul O viziune asentimentelor , apărut în anul 1964, e o capodoperă a liricii erotice române+ti, prin transparen'a imainilor, proiec'ia cosmică,oriinalitatea metaforelor +i simetria compozi'iei) 

Poezia se compune din trei păr'i ecilibrate la modul simfonic, în prima parte, sentimentul iubirii, vizualizat, iaforma aresivă a unei tinere leoaice) <n partea a doua se evocă efectul psioloic al acestei nea+teptate

 întâlniri cu un sentiment nou) Poetul devine un centrum mundi, natura se transformă într$un cerc de$a dura, iar privirea se înal'ă lână ciocârlii, mod de a spune că apari'ia iubirii corespunde cu o eneză +i o înăl'are sprebucuria pură) <n partea a treia se revine la motivul ini'ial .:i$am dus mâna la sprânceană, la tâmplă +i labărbie dar mâna nu le mai +tie) 7i alunecă$n ne+tire, pe$un de+ert în strălucire o leoaică arămie cumi+cările viclene înc$o vreme +i$nc$o vreme)))/

 

Poezia e o roman'ă cantabilă, celebră, dar +i o medita'ie a cărei temă e defini'ia iubirii, în concep'ia poetului,iubirea nemaifiind un lun prile0 pentru durere, nici suferin'ă dureros de dulce "*minescu&, ci o leoaică tânără,aresivă, un sentiment puternic ce înal'ă pe poet la dimensiuni demiurice, a+ezându$l în centrul lumii, osupremă bucurie, un proces care spiritualizează, o descindere în zonele abisale ale sufletului, acolo unde se

nasc miturile "8reud&) 

Poezia poate fi receptată, în prelunirea lui :iai *minescu +i Lucian Flaa, ca un mit erotic modern,sentimentul iubirii nemaifiind înfă'i+at ca un zburător " 3on Geliade =ădulescu, :iai *minescu&, ci ca o leoaicătânără reală proiectată, ca într$o emblemă nobiliară, pe un de+ert în strălucire) ercetată mai adânc, poeziapoate fi +i o cosmoonie) Poetul, adică demiurul, trezit, prin impactul cu iubirea, transformă aosul în cosmos,

 într$o rotire de cercuri concentrice, când mai lar, când mai aproape, mod poetic de a e(prima ideea căuniversul s$a ivit din iubire) 

 Cvând un u+or aer etic, poezia evocă un proces de transformare a eului poetic, de la ipostaza de somnolen'ăparadisiacă sau somnolen'ă preenezei, la ipostaza centrală a unui demiuros ce trăie+te la modul euforicbucuria crea'iei) 3mainile se definesc prin transparen'ă, dinamism +i aerul lor polisimbolic) Poezia estevaloroasă prin oriinala vizualizare a sentimentului, imainile poetice sunt +ocante, compozi'ia e simfonică

transformând poezia într$o amplă metaforă)