Agricultorii din toata Europa au protestat laBruxelles pentru o politica agricola corecta siprietenoasa cu mediu...................................2

Protest al taranilor in fata MinisteruluiAgriculturii .....................................................3

Sisteme comunitare pentru conservarea sidistribuirea semintelor traditionale ................4

Primul studiu clinic care demonstreaza caorganismele modificate genetic cauzeazaprobleme de sanatate....................................5

Cianura face legea in Guvernul Ponta!..........

Micii producatori de lapte prinsi intre ciocan sinicovala..........................................................8

Continut

NewsletterAnul I / Numarul 4

In sprijinul taranilorecologici si traditionali

Suntem o asociatie de tarani care practicam agricultura ecologica sitraditionala bazata pe principii de mediu constiente.Eco Ruralis lupta pentru drepturile fermierilor de a practica o agriculturaecologica. Acesta include dreptul de a folosi, inmulti si distribuisemintele traditionale, desfasurarea stricta a reglementarilor debiosecuritate (fara organisme genetic); conservarea suveranitatiialimentare in Romania si respectul pentru sanatatea consumatorului.Asociatia Eco Ruralis a fost fondata pentru a aborda problemele cucare se confrunta fermierii mici, ecologici si traditionali in contextulsocial, economic si politic.

Agricultorii din toata Europa au protestat laBruxelles pentru o politica agricola corecta siprietenoasa cu mediul Fara brevete pe plante si animale!Fara plante si animale modificate genetic

in hrana noastra!Apel pentru o demonstratie publica

30 noiembrie 2012, Munchen/GermaniaDemarare actiune: 11.00 OdeonsplatzDemonstratie finala: 13.00 in fata OficiulEuropean pentru Brevete, Erhardtstrasse 27.Companii ca Monsanto, Dupont, Syngenta,Bayer, BASF si KWS Saat AG folosescbrevete pe plante si animale pentru a­siinsusi resursele necesare pentru viata de zicu zi. Aceste multinationale incep sa preiacontrolul asupra agriculturii si productieiglobale de hrana. In acelasi timp incearca saintroduca cat mai multe organisme modificategenetic spre comercializare in Europa desinimeni nu poate garanta siguranta acestorproduse.A venit timpul protestelor publice! Impreunaputem face ca industria biotechnologiilor sadanseze in ritmul nostru. Sa oprim brevetareavietii si folosirea plantelor si animalelormodificate genetic in producerea de hrana!30 noiembrie 2012 este termenul limitapentru public de a depune declaratii la OficiulEuropean pentru Brevete (OEB) dinMunchen, cu referire la un caz de brevetare aplantelor si animalelor. Cererea de brevetarese refera la o rosie brazdata (EP 1211926)obtinuta prin ameliorare conventionala pentrua se reduce continutul in apa a fructului,pentru a fi folosita in prepararea sosurilor derosii sau a ketchupurilor. OEB a oferit deja2000 de brevete pe plante si 1200 de brevetepe animale, inclusiv pe varietati modificatigenetic. Multinationalele ca Monsanto, Bayer,Syngenta, Dupont, KWS Saat AG si BASFdoresc aceasta directie si se folosesc debrevete pe plante si animale pentru a controlalantul de productie alimentara. Tot acestecompanii promoveaza intr­un mod agresivplante modificate genetic rezistente laerbicide sau care isi produc propriulinsecticid.Este o directie gresita pentru agricultura carepune o presiune inacceptabila peconsumatori!Stop autorizarii culturilor modificategenetic in UE!Stop brevetarii plantelor si animalelor!

Protest al taranilor in fata Ministerului AgriculturiiIn data de 14 septembrie, a avut loc un protest al taranilor romani, in fataMinisterului Agriculturii. In cadrul protestului, taranii adevarati, si nu mariiproducatori, alaturi de activisti, specialisti sau consumatori romani si­auexprimat solicitarile referitoare la viitorul agriculturii europene. Protestulare loc ca reactie a dezbaterilor din cadrul reformei Politicii AgricoleComune – care vor atinge un punct culminant in 19 septembrie laBruxelles, la Parlamentul European.Alaturi de protestatari, s­au aflat Sofia Gatica si Maria del Milagro Godoy,reprezentante ale grupului Mamelor din Ituzaingo, Argentina, cunoscute inintreaga lume pentru lupta lor impotriva companiei Monsanto sicastigatoare, in 2012, ale Premiului International Goldman Environmental– un premiu Nobel alternativ.In timpul evenimentului, a fost organizat un brunch din produsesanatoase, ecologice si traditionale de la mici familii de fermieri si unschimb de seminte traditionale intre taranii si gradinarii urbani prezenti.Mentionam ca in Romania, distributia si comercializarea semintelortraditionale precum si a produselor alimentare care provin din acestea,este ilegal. Schimbul de seminte traditionale care a avut loc in fataMinisterului Agriculturii a fost o forma de protest, pentru a aratanedreptatea fata de dreptul fundamental al taranilor de a avea acces liberla seminte taranesti.Manifestatia a fost urmata incepand cu orele 15.30, la Dianei 4, de osesiune de discutii despre drepturile taranilor in contextul acapararii pieteimondiale de catre corporatii si reformei agriculturii europene. Printreinvitati sunt Sofia Gatica si Maria del Milagro Godoy.Pentru prima data in Argentina, Mamele din Ituzaingo au adus in fatainstantei compania Monsanto sa dea socoteala pentru imbolnavirea simoartea unor argentinieni care au intrat in contact cu ierbicidul extrem detoxic pe baza de glifosat (RoundUp), utilizat de companie in tratareachimica a culturilor de soia modificata genetic. Experienta lor este o sursade inspiratie pentru oamenii de pretutindeni."Am venit sa avertizam fermierii romani despre pericolele culturilor desoia modificata genetic. In Argentina, luptam impotriva companieiMonsanto, care ne otraveste pamanturile si sanatatea copiilor nostri. Amaflat ca taranii romani reprezinta 50% din totalul numarului de tarani (micifermieri) din Uniunea Europeana. Nu trebuie sa va vindeti sanatateacompaniei Monsanto. Invatati din greselile noastre!" a declarat SofiaGatica, in timpul protestului."Pe noi, taranii, nu ne­a afectat seceta, pentru ca folosim seminteadaptate zonei noastre, fara pesticide si alte chimicale. Nu avem nevoiede seminte tratate. Vrem sa fim lasati sa hranim consumatorii din zonelein care locuim, fara a mai fi impiedicati de politicile agricole nationale sieuropene.", a completat Willy Schuster, co­presedinte al asociatiei EcoRuralis.

Sistemele comunitare pentru seminte, sau Casele Semintelor, sunt o noua formade management colectiv al biodiversitatii agricole. Prin schimburi de seminte sicunostinte, centrele comunitare pentru seminte ofera un suport organizationalpentru a dezvolta seminte taranesti intr­un context legislativ care tinda sa leinterzica.La finalul lunii septembrie a avut loc in Perigueux, Franta “Seminarul Internationalpe Sisteme Comunitare pentru Seminte Taranesti”. A fost o oportunitate pentrutarani, cercetatori si activisti din domeniul agriculturii sa­si impartaseascaexperientele si cunostinele pe conservarea, re­cultivarea si distribuirea semintelortraditionale. Mai multe delegatii din Franta, Austria, Romania, Ungaria, Senegal siIndia au prezentat rezultatele lor in cultivarea si ameliorarea taraneasca asemintelor traditionale de cereale si legume si riscurile legislative la care suntexpusi.Totodata, seminarul a cuprins si ateliere practice tinute la ferme care cultiva siamelioreaza seminte traditionale. In cadrul evenimentului s­a facut o vizita la BiauGerme unde participantii au putut observa functionarea unei cooperative taranestide succes, salvand si distribuind sute de varietati de legume si cereale.“Seminte traditionale” sau “seminte locale” sau “populatii locale” ­ se refera laseminte vechi mostenite din batrani, care nu au fost cumparate la plic, de lamagazinele de pe piata in ultimii cel putin 30 de ani.Din semintele traditionale se obtin soiuri locale, traditionale, taranesti. Cultivate inzonele de origine acestea sunt rezistente atat la stresul biotic cat si abiotic si oferao productie stabila si sigura fara utilizare de substante chimice. Varietatilemoderne au nevoie de pesticide pentru combaterea de boli, fungi, virusi, bacteriietc, spre deosebire de varietatile traditionale care de­a lungul timpului au dobanditrezistenta la anumite boli si daunatori.Samanta este mai mult decat o marfa; reprezinta si identitatea culturala a taranilorsi sufletul societatii agricole din diferite regiuni. Semintele vechi traditionale,formate sub influenta selectiei naturale, sunt o mostenire foarte pretioasa, o avutiepe cale de disparitie care sunt in prezent conservate de catre SistemeleComunitare pentru Seminte.La Perigueux a fost prezenta si o delegatie din Romania constituita din doi taranisi un brutar artizan de la Eco Ruralis pentru a colecta idei pentru dezvoltarea unuiSistem Comunitar pentru Seminte in Romania. “Recolta mea este bazata peseminte primite de la parintii mei. Aceste seminte sunt de nadejde, rezistadaunatorilor si au o productie satisfacatoare. In Romania, autoritatile nu recunoscvaloarea lor, in schimb promoveaza hibrizi brevetati si Organisme MondificateGenetic. Este incurajator sa observam efortul comun al taranilor din Franta de asalva si de a distribui propriile seminte. Noi, mici producatori, tarani din toatalumea, producem hrana curata si nutritiva pentru societate. Avem nevoie derecunoastere, nu de constrangeri,” a afirmat Levente Hadju, producator delegume.“Aceasta paine,” spune Iulian Dutu, un brutar artizan din Transilvania, “a fostfacuta dintr­o varietate de grau de 400 ani, care a oferit faina de calitate pentrumai multe generatii, dara chimicale sau manipulare genetica. Trebuie sa neasiguram ca taranii isi dobandesc dreptul de a ameliora si cultiva propriileseminte”. S­a referit la criteriul UE in plina dezvoltare, pentru intocmirea unuicatalog european de seminte permise.

Seminarul sa sfarsit cu un schimb de seminte intre delegatii si participanti, inspiritul conservarii biodiversitatii si al ocrotitorilor acesteia, taranii si gradinarii depe glob.

Sisteme comunitare pentru conservarea sidistribuirea semintelor traditionale

Ce inseamnaOMG?

Primul studiu clinic de alimentatie realizat pe animale, vizand efectele expunerii pedurata intregii vieti la consumul de porumb modificat genetic (MG) tolerant laRoundup, si Roundup, cel mai vandut erbicid la nivel mondial, arata ca niveluri aleacestora, considerate in prezent sigure, pot cauza tumori si deteriorari ale maimultor organe si au condus la moartea prematura a animalelor de laboratortestate. Conform studiului publicat astazi online de catre jurnalul stiintific Food andChemical Toxicology.Cercetatorii au aratat ca soarecii de laborator hraniti cu o dieta care contineaporumbul MG NK603 tolerant la erbicidul Roundup, sau apa care continea niveluride Roundup permise in apa potabila si culturile MG din SUA, au murit prematur, incomparatie cu soareci de laborator hraniti cu dieta standard. Acestia au prezentattumori mamare si deteriorari severe la nivelul ficatului si rinichilor.Studiul „Toxicitatea pe termen lung a erbicidului Roundup si a porumbuluimodificat genetic tolerant la Roundup” (titlul original: “Long term toxicity of aRoundup herbicide and a Roundup­tolerant genetically modified maize”),raporteaza rezultatele unui studiu realizat de o echipa de cercetatori coordonati deProfesorul Gilles­Eric Seralini, specialist in biologie moleculara si endocrinologie,co­director al al Unitatii de Evaluarea Riscului si Mediu Sustenabil de laUniversitatea din Caen, Franta. Seralini reprezinta in acelasi timp o autoritate indomeniul studiilor de evaluare a impactului asupra sanatatii al organismelormodificate genetic (OMG) si pesticidelor. Acesta a fost sutinut de organizatiastiintifica independenta CRIIGEN.Dr Michael Antoniou, specialist in biologie moleculara la Kings College, Londra, simembru al consiliului stiintific CRIIGEN, declara:“Acesta este cel mai minutios studiu publicat vreodata referitor la efectele asuprasanatatii cobailor de laborator, cauzate de culturi MG destinate consumului umanprecum si erbicidului Roundup. Prezinta un numar extraordinar de tumoridezvoltate prematur, in mod particular la femele. Sunt socat de impactele extremde negative asupra sanatatii.”“Cobaii de laborator au fost folositi de multa vreme ca surogat pentru evaluareatoxicitatii la oameni. Toate noile produse farmaceutice, agricole si substantele deuz casnic au fost testate pe cobaii de laborator inainte de a fi aprobate. Acestaeste un indicator, deoarece ne putem astepta ca consumul de porumb modificatgenetic si erbicidul Roundup sa aibe un impact serios asupra sanatatii umane.”În lucrarea stiintifica recenzata, echipa de cercetare considera ca studiul lor esteprimul studiu clinic pe termen lung realizat pe cobai de laborator, care examineazaefectele Roundup­ului, cel mai utilizat erbicid din lume, si a unui porumb MGtolerant la Roundup, porumb cultivat in scop comercial.Cercetatorii au studiat 10 grupuri de cobai, fiecare continand 10 masculi si 10femele, pe o perioada mai mare decat durata lor normala de viata, respectiv 2 ani.

La trei grupuri de cobai le­a fost administrat Roundup in apa de baut, in treiniveluri diferite, compatibile cu expunerea din lantul alimentar provenind de laculturi stropite cu erbicidul Roundup: nivelul de mijloc corespundea niveluluimaxim admis in SUA in anumite furaje MG; nivelul inferior corespundeacontaminarii descoperite in unele ape de la robinet. Alte trei grupuri de cobai aufost hraniti cu diete care contineau diferite proportii de porumb MG NK603 ­ 11%,22% si 33%. La alte trei grupuri au fost administrate atat Roundup cat si porumbulMG NK603 in aceleasi doze ca la grupurile carora le­au fost administrate separatRoundup si porumbul MG NK603. Grupul final, a fost un grup de control (grupmartor), hranit cu o dieta fara nici un continut de Roudup sau porumb MG NK603,ci cu un continut de 33% de porumb nemodificat genetic.Cercetatorii au aratat ca atat porumbul MG NK603 cat si Roundup­ul cauzeazadeteriorari ale sanatatii cobailor de laborator, fie ca le­au consumat separat sauimpreuna. Femelele au dezvoltat tumori mamare fatale si tulburari hipofizare.Masculii au suferit de deteriorari ale ficatului, au dezvoltat tumori la nivelulrinichilor si pielii si au experimentat probleme la sistemul digestiv.

Primul studiu clinic care demonstreaza ca organismelemodificate genetic cauzeaza probleme de sanatate

Patrick Holden, Fondator si Director alSustainable Food Trust, declara:

“Studiul expune o deficienta critica inlegislatie, care, datorita duratei scurte alestudiilor cerute in prezent, a inregistrat unesec in identificarea consecintelor reale si petermen lung asupra sanatatii, ca urmare aconsumului acestor culturi”. “Pentru a neasigura ca publicul este protejat impotrivaexpunerii in viitor, avem nevoie urgenta sarevizuim fundamental cadrul legislativ. Nu nemai putem permite sa continuam sa nebazam pe studii clinice de scurta durata,realizate de companii fara o verificareindependenta, cand tocmai s­a dovedit ca aufost extrem de inadecvate”.“Intre timp, pentru a proteja drepturileconsumatorilor, toate alimentele care continporumb MG din import, trebuie sa fie in modclar etichetate”. Ipoteza cercetatorilor este camotivul pentru care porumbul MG NK603,porumbul NK603 tratat cu Roundup siRoundup ca atare, produc toate rezultatenegative foarte asemanatoare, este datoritafaptului ca atat porumbul MG cat si erbicidulRoundup „pot cauza tulburari hormonale peaceeasi cale biochimica si fiziologica”.

Co­autorii studiului coordonat de ProfesorulSeralini sunt: Emilie Clair, Robin Mesnage,Steeve Gress, Nicolas Defarge, ManuelaMalatesta, Didier Hennequin si Joel Spirouxde Vendomois.

Copii ale stdiului (in limba engleza) pot fiobtinute la cerere de la CRIIGENwww.criigen.org si de la Food and ChemicalToxicology www.journals.elsevier.com/food­and­chemical­toxicology

De asemenea, echipa de cercetare a identificat un asa numit „efect de nivel”,conform caruia chiar si cele mai mici doze de porumb MG NK603 sau Roundup aufost asociate cu probleme severe de sanatate.Raportul arata ca: „In acest sudiu s­a observat ca grade similare de simptomepatologice au aparut de la cele mai mici pana la cele mai mari doze, sugerandastfel efectul de nivel. Aceasta corespunde unor niveluri care pot aparea fie dinconsum, fie din expunerea la mediu, cum sunt de exemplu 11% continut deporumb MG in alimente sau 50ng/l (nanograme/litru) de glifosat in formulaRoundup [cea mai mica concentratie de Roundup in apa de baut a cobailor], asacum se poate gasi in apa de baut de la robinet, care intra in limite autorizate”.Pana la 50% dintre masculi si 70% dintre femele au murit prematur (inainte camoartea sa fie pusa pe seama imbatranirii normale), comparativ cu numai 30% sirespectiv 20% la grupul de control (caruia nu i­a fost administrat Roundup sauporumb MG). Pe parcursul tratamentelor ambelor sexe, cercetatorii au descoperitca cobaii hraniti cu porumb MG sau/si Roundup au dezvoltat tumori de 2­3 ori maimari decat grupul de control, respectiv 17.5mm la femele si 20mm la masculi.Pana la inceputul celei de­a 24 luni a proiectului, intre 50%­80% dintre femeleledin toate grupurile hranite cu porumb MG si/sau Roundup au dezvoltat tumorimari, pana la trei tumori pe animal. Numai 30% din grupul de control au fostafectate.Tumorile „au fost daunatoare pentru sanatate datorita dimensiunilor foarte mari”,provocand probleme de respiratie, digestie si rezultand in hemoragii. Primeletumori detectabile, mari au aparut dupa patru luni la masculi si sapte luni la femelela grupurile de cobai tratati cu Roundup si/sau porumb MG. La grupul de control,primele tumori au aparut numai dupa 14 luni la femele si dupa 23 de luni lamasculi. Totusi, majoritatea tumorilor au fost detectabile dupa 18 luni. Masculiitratati cu Roundup si/sau porumb MG au suferit disfunctii severe la ficat si rinichi.Congestiile hepatice si necrozele ficatului au fost cu 2.2 pana la 5.5 mai intalnite laaceste grupuri, decat la grupul de control. De asemenea, au fost boli „marcate sisevere” ale rinichilor cu incindenta de 1.3 – 2.3 ori mai mare.Cea mai mica doza de Roundup testata in studiu (50 nanograme per litru) estesub limitele de glifosat considerate sigure in apa si culturi. Legislatia UE stabilesteNivelul Maxim Rezidual (NMR) in apa la 0.1mg/l (miligrame / litru) in apa, 1mg/kg(miligram / kilogram) in porumb si 20mg/kg in alte furaje animale cum este soia,ovaz si orz. SUA stabileste NMR la unele furaje animale la 400 mg/kg.Rezultatele studiului adreseaza intrebari serioase actualei reglementari pentruautorizarea chimicalelor industriale, pesticidelor si altor culturi noi (novel crops).Oamenii de stiinta au observat ca plantele MG au fost aprobate ca fiind sigurepentru consum, pe baza unor studii clinice pe animale de 90 de zile. Deasemenea, numai glifosatul (substanta activa din erbicidul Roundup) a fost testat,fara a fi fost testat produsul comercial finit – Roundup – care include ingredientece permit glifosatului sa patrunda in plante mai eficient.Studiul subliniaza in plus, nevoia urgenta de noi cercetari pentru evaluareaefectelor pe termen lung ale culturilor MG destinate consumului uman, care inprezent sunt cultivate pe 1.8% din totalul suprafetelor agricole la nivel mondial. InSUA, 70% din alimentele procesate contin ingrediente MG, fara a fi etichetate, iar85% din porumbul care se cultiva in SUA este MG. In Marea Britanie si Europa,porumbul MG nu este consumat direct de oameni, insa este larg inclus in hranaanimala. Sute de mii de tone de porumb MG este importat in Marea Britanie infiecare an, pentru a fi folosit ca furaj pentru pui, porci si vaci de lapte. Carnea siprodusele lactate de la animale hranite cu OMG sunt in prezent vandute insupermarketurile britanice, fara a fi obligatorie etichetarea OMG.Glifosat, ingredientul activ din erbicidul Roundup, este un disruptor endocrincunoscut, iar cercetarile anterioare au aratat ca acesta poate provoca insuficientahepatica si renala, daca este consumat peste nivelurile maxime de reziduuripermise. Cu toate acestea, acesta nu este primul studiu care sugereaza canivelurile, chiar foarte mici, cum ar fi cele gasite in apa de baut, sunt nocive atuncicand este consumat pe o perioada indelungata.In lucrare se afirma: “Rezultatele studiului prezentat aici demonstreaza clar caniveluri inferioare cu concentratii mult sub limita oficiala de siguranta, de formulecomplete de erbicid agricol din glifosat, induc tulburari severe de hormoni mamari,hepatice [ficat] si la rinichi”. De asemenea, sugereaza ca exprimarea in exces a„transgenei” MG, EPSPS, care confera porumbului MG toleranta la Roundup incamp, poate perturba cai biosintetice si cauza probleme similare. Cele mai multedin culturile MG comestibile folosesc EPSPS pentru a le conferi toleranta laRoundup.

Cianura face legea in Guvernul Ponta!3 octombrie 2012, Rosia Montana ­ In aceasta dimineata zece activisti demediu s­au legat de poarta Palatului Victoria solicitand actiuni imediate dinpartea membrilor Guvernului pentru stoparea proiectelor miniere pe baza decianuri. Protestul activistilor de mediu vine în contextul acordarii de catreautoritatile statului a avizului de mediu pentru proiectul minier Certej. Mesajeprecum “Cianura face legea în Guvernul Ponta”, “Certej fara cianura”,„Guvernul tace, cianura ramane”, „Romania doesn’t taste cyanide” au fostafisate în fata institutiei.Campania Salvati Rosia Montana saluta revendicarile formulate de protestari,considerand ca ele trebuie sa devina obligatorii pentru cadrul legal siinstitutional de luare a deciziilor pentru orice activitate miniera ce îsi propunesa utilizeze cianuri în procesul tehnologic.Solicitarile pentru Guvernul Romaniei:1. Incetarea de îndata a procedurilor de autorizare şi avizare a proiectelorminiere pana la adoptarea tuturor masurilor legislative şi a reglementarilornecesare care sa asigure: prevenirea oricarui impact negativ al folosiriicianurilor în industria miniera asupra sanataţii populaţiei şi eco­sistemelor;asumarea de catre companiile miniere a tuturor obligaţiilor financiare deasigurare împotriva riscurilor de mediu; dar şi pentru reabilitarea factorilor demediu post­închidere a activitaţilor miniere de explorare şi exploatare;prevenirea oricarui impact negativ al activitaţilor miniere de exploatare aaurului la scara larga asupra zonelor cu potenţial arheologic sau caregazduiesc situri arheologice şi monumente istorice de importanţa locala,naţionala şi universala; prevenirea oricarui impact negativ al activitaţilorminiere asupra integritaţii şi factorilor de mediu din ariile naturale protejate deinteres local, naţional şi european; prevenirea oricaror încalcari ale drepturilorcetaţenilor din zonele potenţial afectate la proprietate şi viaţa privata generatede desfaşurarea activitaţilor miniere;2. Declasificarea informaţiilor care deţin în momentul de faţa statutul deinformaţii „secret de serviciu” sau „secret de stat” privind desfaşurareaactivitaţilor miniere de explorare şi exploatare a aurului la scara larga peteritoriul Romaniei;3. Asigurarea cadrului legal şi instituţional care sa permita consultarea şiparticiparea publicului la toate etapele luarii deciziilor privind autorizareaactivitaţilor de extragere a aurului la scara larga, inclusiv în cel de acordare alicenţelor miniere pentru explorare şi exploatare;4. Asumarea de îndata a tuturor obligaţiilor statului privind ecologizarea şirevitalizarea economica a localitaţilor afectate de activitaţile miniere de stat.„Am recurs la aceasta metoda de protest datorita deciziei recente aautoritatilor de a acorda aviz de mediu pentru exploatarea aurului pe baza decianuri la Certej. Consideram ca prin acordarea acestui aviz se da un semnalpozitiv pentru alte companii care doresc exploatarea minereurilor pe baza decianuri in multe alte locatii din Romania. Vreau o Romanie fara cianuri, faraproiectul de la Rosia Montana, fara proiectul de la Certej, Rovina sau BaitaCraciunesti,” a declarat Andrei Mocanu, unul dintre activisti.

Alternative pentru Rosia MontanaRosia Montana este cea mai veche localitateminiera din Romania atestata documentar, deaproximativ 1870 de ani. Pe teritoriul RosieiMontane se afla sute de gospodarii realizate intimp cu mare truda, un centru istoric renumit prinarhitectura si vechimea constructiilor, diferiteconstructii administrative, economice, social­culturale, un muzeu al mineritului unicat prinpiesele detinute, case memoriale, o rezervatiearheologica si multe alte bogatii geologice, radacinineimaginat de adanci si de viguroase ale istorieinoastre. Importanta Alburnus Maior (numele romanal Rosiei Montane) a fost covarsitoare in perioadadaco­romana, dovezi ale acesteia pastrandu­sepana astazi: faimoasele galerii romane si dacice,unice in Europa prin gradul de conservare,maiestria tehnicii si dimensiuni.

Prezenta investitorilor canadieni in zona a creat uncurent defavorabil dezvoltarii alternative mineritului,a activitatilor agroturistice, eco­turistice saumestesugaresti traditionale. Aceasta reprezintaproblema de baza cu care se confruntacomunitatea din Rosia Montana. Desi RMGC nudetine inca aprobarile necesare, Rosia Montanaeste asociata cu ideea exploatarii aurifere cucianuri, iar Planul de Urbanism General nu permitealte tipuri de dezvoltare alternativa mineritului pe osuprafata de peste 1500 de ha.

Perceputa ca zona monoindustriala in special decatre investitori, Rosia Montana reprezinta, de fapt,o regiune cu renumite vestigii arheologice, traditii siobiceiuri care fac parte din identitatea locului la felde mult ca mineritul. Mineritul a creat, pe de altaparte, nu sistem de obiecte, obiceiuri si traditii carepot fi exploatate la nivel turistic.

Asociatia Alburnus Maior a propus si implementat oserie de proiecte de promovare turistica si deincurajare a localnicilor in a valorifica potentialulturistic al zonei. Totodata studiile efectuate deAsociatia Alburnus Maior si de partenerii sai audemonstrat ca dezvoltarea alternativa minerituluieste posibila.

de Stuart MeikleCe se intampla in Romania? De ce nu poate Guvernul sa identifice ce trebuiefacut? Este distras usor? Un caz aparte prezinta industria laptelui, un sector aleconomiei care ofera o parte fundamentala a dietei romanilor.Cati oameni stiu ca de la aderarea in UE, numarul vacilor de lapte a scazut cu otreime? Cati oameni au aflat ca din laptele produs in Romania, mai putin de 20%ajunge la procesatori si astfel majoritatea nu este indisponibil consumatorilorurbani? Cati consumatori stiu ca laptele proaspat provine din Polonia si lapteleUHT din Republica Ceha, iaurturile si branzeturile din Germania, si lista poatecontinua? Problema nu este lipsa unei industrii de procesare a laptelui moderna inRomania. Problema este ca in timp ce procesarea a fost imbunatatita, sectorul deproductie a laptelui este o industrie foarte fragmentata dezvoltata din eracomunista.Pretul laptelui pentru micii producatori ramane scazut. Calitatea igienei ramane oproblema (dupa aderarea in UE, multi producatori de lapte nu erau pregatiti sa seridice la nivelul noilor standarde de igiena cerute de producatorii Europeni,termenii de conformare fiind amanate de mai multe ori).O alta problema este costul colectarii de la micii producatori. Intr­o industriecompetitiva unde laptele din UE provine din tancuri de 25000 litri, pline, undeingredientele pentru produsele lactate pot fi importate in masa si unde produsulfinit poate fi importat mai convenabil, stimulentul de a organiza achizitionarea sicolectarea laptelui de la micii producatori din Romania este inntr­un declincontinuu. Procesatorii, pana la urma, nu sunt intreprinderi sociale.Acum mai mult de zece ani a fost lansat programul SAPARD pentru a distribuifonduri preparatoare pentru aderarea in UE. In formatul originat a avut o inclinatieputernica spre a ajuta evolutia fermelor de lapte de dimensiuni mici si mijlocii.Totusi, procedurile de aplicare foarte complicate au facut programul inaccesibilbeneficiarilor tinta.Fondurile UE au mers altundeva. Nu au ajutat la dezvoltarea sectorului deproducere a laptelui. Ca si o consecinta directa, Romania continua sa fiedependenta de importuri desi zonele deluroase sunt excelente pentru productiade lapte. De ce sa permis aceasta situatie?Productia de lapte ar trebui sa fie coloana vertebrala a economiei din Romania,dar nu este, din cauza esecului de a recunoaste aceasta importanta atat din punctde vedere economic cat si din perspectivele sigurantei alimentare. Productiaautohtona de lapte ar trebui sa fie o prioritate pentru autoritatile din Romania, iarcerealele cultivate pentru export, un obiectiv secundar.Daca Guvernul considera ca este oportun sa ceara fonduri UE pentru reabilitareairigatiilor, un obiectiv important, poate ar trebui sa ceara Europei sa gaseascasolutii pentru a furniza noi sisteme de suport mai accesibile pentru a ajutadezvoltarea micilor producatori pentru a deveni mai competitivi si viabili. Daca nuse ocupa de aceasta prioritate, atunci cum va asigura Guvernul necesarul delapte pentru populatia din Romania?

Micii producatori de lapte prinsi intreciocan si nicovala

Vreti sa devenitimembru EcoRuralis?