ANUL a! LXXXVI-lea n-l 111 Brasov, Mai 1823

■ "<:acQ*

PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV Telefon 226

Abonament anual 200 lei < Pentru strefnState 500 lei Anunţări, reclame, după tarif

Fondată la 1838 de Ge©rge BariţiuApare in fie-care zi de lucru

rn-In desperarea sa guvernul îşi ia refngiar lavapoGători şlnoase pentru a-şl cârpi popularitatea. A

La Arad grupuri de foşti voluntari, sosiţi la congres, an fost duşi ia gară să primească pe d-1 Brătiann sub pretext că soseşte Pr Intui Caro!...

Seninele — morţii apropiate !

Bonurile de tezaur Argetolanu— Răspunderile cad asupra întregului guvern averescan. —Deşi denunţat dela tribuna

Parlamentului, cazul scandalos al bonurilor de tezaur eliberate Băn- cei Comerciale române, prin deei- ziunea guvernului Averescu, pen- $ 32 milioane lei 37 milioane franci, cu scadenţa 4 şi 17 Ia­nuarie 1 9 2 4 — se discută prin presă nu în Parlament, unde era locul tranşărei acestei afaceri urâte, care compromite definitiv nu nu­mai pe acel care a făcut-o şi to­varăşii lui, dar şi pe tăinuito- rii ei. ,

[ D-1 Argetoianu a dat un in­terview prin care vrea să explice necesitatea afacerei şi, cu cinis­mul său bine cunoscut, declară ci dacă ar mai fi ministru de fi­nanţe ar continua a face astfel de afaceri strălu cite pentru stat...

D-1 Virgil Madgearu revine cu ecizări şi fixează la stâlp pe

cei cari au făcut acest împrumut erős pentru stat. D-1 Madgearu

lemonstrează cu fapte reale — pe când cel învinuit caută să se «trecoare prin încurcarea afacerei.

Nici îndoială nu încape că d-1 adgearu are dreptate şi că gu- ernul Averescu a făcut una din

cele mai scandaloase afaceri le- tă de interesele partizanilor săi

iţiluinţi. Constatăm iarăşi spiritul nav al prietinilor celor impli­

cări vor să prezinte întreg t scandal public ca un lucru

însemnat. Se spune: chiar dacă ieşit rău împrumutul, — ce are face: ţara suportă miliarde lei

bă dela 1 9 1 6 încoace!.,, îste tendinţa de nivelare în frâu, furt şi crimă a unei si- iţii bine fixată de revolta gene-

şi cufundarea ei în apele dare ale tuturor gheşeftarilor cticate, în sumă de miliarde, politici anii învechiţi ai Romá­

iéi de ieri şi azi.Nu poate întră în capul unui

normal acest sistem de nive- în rău, ci el reacţionează şi

ire pentru fiecare afacere one- asă Statului pedepsă pentru vi- ovaţi. Că e mai mare paguba o mai mică, nu importă din

ctul nostru de vedere: hoţul fuiă o pâine este trimis la

[Cărie; do ce să nu se aplice i judecată şi oamenilor po- j influenţi dar necore; ţi?!... )

Vinovăţia rămâne stabilită şi în cazul afacerei Argetoianu. Ceea- ce însă trebuie bine remarcat, este responsabilitatea tuturor mi­niştrilor, a întregului guvern Ave- rescuj care a aprobat această scandaloasă operaţie oneroasă.

Nu putem despărţi pe autorul ei de părtaşii la aprobarea ce s’a dat de către consiliul de m kiştriaverescan,..

res«In faţa ţărei, toţi rămân ponsabili şi odiul întregei afaceri cade şi asupra partidului averescan.

Dacă îşi pot unii închipui, că practica îndelungată pe spinarea poporului din Vechiul regat, poate înlesni muşamalizarea acestei mi­zerabile operaţiuni — să se ştie că mai sunt conştiinţi curate, multe, foarte multe cari nu vor lăsa să se treacă peste protestă­rile şi cererea mulţimei sărăcite, ca justiţia să-şi facă datoria.

După cum nu putem despărţi pe d-1 Argetoianu de tovarăşii săi de minister în această afacere

firului odioasă — tot astfel nu putem lăsa să se bagatelizeze răspunde­rile vinovaţilor.

Ţinem s’o precizăm, mai ales după diversele interviewuri oe-au apărut în această chestiune.

0 grandioasă manifestafie a conştiinţei nationale.Arad. 28 M*i 1923 .

Măreţul congres al Uniunel Foştilor Voluntari Români, ţinut alaltăeri în Dumi« neca Rusaliilor la Arad, a dovedit două lucrur:: 1) Necesitatea înfiinţării şi con­solidării cât mai urgente a acestei uni« uni, menită să salvgardeze Interesele morale şi materiale sie unora dintre cei mai vrednici fii ai neamului din Ardeal, Bănat, Maramurăş, Crişana şi Bucovina, cari în cele mai grele clipe ale existenţei neamului românesc şi-au aruncat în cum* până viaţa şi existenţa familiilor lor, nu­mai ca să poată contribui ca un ceas mai curând la înfăptuirea idealului naţio­nal, a cărui realizare pentru mulţi în acele clipe părea îngropat pentru tot­deauna. Această necesitate şi consolidare a tinerei Uniuni au dovedit«o miile de foşti voluntari, cari a’au grăbit din toate unghiurile ţârii ca să asiste la primul congres.

Al doiiea f«pt, care s’a dovedit în de­cursul şedinţelor şi a serbărilor de Du­minecă este, că conştiinţa naţională şi simţul de dreptate, eihitste şi libertatea, care i a călăuzit pe voluntari în clipele .grcie, câud se îarolau îa armatele com­batante pe plaiurile Rcs^r, Siberiei, Ita­liei, Franţei Şi Aipericei — este vină, că această conştiinţă naţională, morală şi umană pulsează şi astăzi puternic în su­fletele foştilor voluntari, cari după patru ani dela întregirea ţării sunt gata să aducă a doua jertfă mare, după contri­buţia lor adusă pentru înfăptuirea idea­lului naţional — jertfa de ordin moral de a cur6ţi putregaiul înstâpănit, d e a contribui ia em anciparea econom ică a târli ş i de-a lucra din toate puterile pentru înstăpânirea dreptâfii, libertăţii ş i cinstei p e plaiurile Rom âniei întregite, înfăptuită cu atâtea jertfe d e vieţi Ş i cu atâtea lacrimi ş i suferinţe. Intelectuilii şi ţăranii foşti voluntari, cari au luat cu­vântul au fost uaaoimi în a constata necesitatea inexorabilă a inaugurării a-

fanaţila Senat

Punctul ds vedere al P. R. R.In şedinţa de Sâmbătă a Senatului

s’a început discuţia proiectului de lege al guvernului privitor Ia statutul func­ţionarilor publici.

Primul orator, dep, ţărănesc Tranda- firescu arată că guvernul calcă prin proiectul sau toate principiile democra­tice.

D*1 Liviu M icşa (Partidul naţional) citeşte următoarea declaraţiune în nu­mele Partidului naţional:

.Partidul naţional român va consi­dera legea de faţă, dacă se va vota, tot atât de ilegală ca şi toate celelalte legi aduse de actualele Corpuri legiui­toare, născute din lovitură de St ut, furt, fraudă şi atrocităţi*.

.Partidul naţional român va abroga la timpul său legea de faţă, care, este nu numai ilegală, dar şi o lege care perpetuează sistemul de aservire şi corupţie a corpului funcţionăresc, dând forme legale arbifrariului, şi menţionând teroarea guvernamentală“.

.Ea nu rezolvă justele revendicări ale funcţionarilor, şi nu crează un apa rat executiv independent de influenţele politice de partid".

„Partidul naţional român va căuta să înlocuiască în cât mai scurt timp legea de faţa, cu o nouă lege bazată pe i principiile

pentru toate categoriile, mutare numai pe cale disciplinară, înaintare automată, salarizare unitară, autorităţi disciplinare independente, şi o lege a pensiilor, justa, cu drepturi integrale, după servi­ciu de 35 ani.*

D-1 Onciul arată imperfecţiunile sta­tutului guvernului, care în special în Bucovina va pune pe funcţionari înlr’o stare de inferioritate faţă de sltuaţiunea lor de astăzi, întrucât în Austro-Ungaria există un statut unic al funcţionarilor publici foarte bine conceput.

D-1 Ermil Pangrati susţine proectuî.Senatorul Gh. Ghibănescu critică

aspru proectuî de siatut, spunând că este o consecinţă a imoralităţii gu­vernului şi decleră că nu votează pro­ectul de statut.

In şedinţa de azi, Marţi, va continua discuţia.

cestei noni lupte pentru consolidarea in­terioară a ţării şi a se declara gata să contribuie din toate puterile lor pentru realizarea cât mai repede a acestor pos­tulate de-o importauţă capitală pentru viitorul ţării.

Este reprobabil că nici cu ecest prilej so­lemn agenţii guvernului nu s’au sfiit să se amestece şi să se folosească în mod clandestin de-o parte a congresişiilor pentru a provoca o pretinsă manifes­taţie de simpatie pentru reprezentanţii guvernului, cari sosiseră Duminecă dimi­neaţa la Arad în vederea inaugurării liniei ferate Arad—Chişinău—Salonta mare. Sub pretestui că Duminecă dim. soseşte cu trenul, la Arad, A. S. R. Prin­cipele Caroi, preşedintele de onoare al U; F. V. R., voluntarii cari au sosit Sâm­bătă seara la Arad, au fost coman ieţî, fă ră ştirea Comitetului central, să vină cu steagurile la gară. In loc să so­sească însă Alteţa Sa, au sosit mi­niştrii: I. C. Brătianu, Văitoianu, Moşoiu, Cosma etc. împreună cu un aparat ci­nem atografic, pentru ca să ducă la Bucureşti — probabil la Palat — filmul care să arate .entuziasmul* cu cere au fost primiţi d-nii miniştri, chiar şi de foştii voluntari. Faptul acesta a revoltat în măsură etât de mare toată lumea de bun simţ şi în deosebi pe foştii volun­tari ţărani, cari, s’eu văzut traşi pe sfoară în mod atât de mişeksc, încât şedinţele congresului au stat sub impresiunea acestui abuz de neiertat. Precum însă toate fărădelegile se sparg în capul provocătorilor, tot astfel şi ţapul is­păşitor a fost omul de casă al d-iui Brătianu, d-1 colonei i. r. Pietraru, fos­tul comandant al organizaţiei volunta­rilor din Kiew, care, luând cuvântui în şedinţa de dimineaţă a congresului, a cerut ca congresul să ratifice între al­tele şi faptul ca Uniunea să nu facă politică de partid. Fiind însă tocmai d l colonel acela, care cu prilejul alege­rilor generale făcute sub guvernul li­beral, a îndemnat prin ziare pe foştii voluntari să voteze cu liberalii şi pe lângă toate fiind tocmai d sa suspectat că e implicat în amestecul primirii la gară de către un grup de voluntari a miniştrilor, a fost întrerup* şi apostrofat în plină şedinţă. Temânduse probabil de interpelarea ce s’a făcut Duminecă dimineaţa în această chestie, d-I colo­nel a preferit să părăsească congresul.

I D-1 colonel i. r. Pieiraru a mai crezut i poate că retragerea d-saîe va provoca

regrete sau vre-o intervenţie cu scop să i se dea satisfacţie. Din contră. Ple­carea d-Iui co1. Pietreru nici n’a fost luată în seamă. S’a dus şi dus â fost. Ia schimb, punându-se probabil în ie- getură cu d-1 Brătianu, a dispus ca or­ganele poliţiei să urmărească de-a- proape lucrările congresului şi să îm- pedece cu orice preţ vre o manifestaţie ostilă guvernului. Aceasta a şi succes

Ccnflictnl turco-grecDupă o depeşă dia Lausanne,

conflictul turco-grec s’a aplanat, printr’o înţelegere care pune ca­păt îngrijorărilor de războia.

Turcia renunţă la despăgubiri în schimbul unor rectificări de frontieră la Caragaci.

Turcii şi grecii îşi vor restitui reciproc vasele capturate după

urmăloare:^Inamovibil fia /e armistiţiul dela Mudros.

C o n y re s u i L ig e i C u ltu ra leDuminecă au început desbaterile

congresul^ Ligei Culturale, ia Calaţi.Noul cOTiiiet al Ligei s’a constituit

astfel: preşedinte N. Iorga; membrii: d na Forica Berindei; d nii St. Lambru, general Leonie, St. Pop, col. Meno- lescu, Z. Florian, N. Baţaria, Gh. O. Scraba; cenzori: general A l Anastasiu, Iiie Ardeieanu şi dr. I. Mitulescu.

Despre desbateriie congresului în numărul viitor.

Mariin* 2 GAZETA TRANSILVANII Rr. 111—î®*»

înfratâta, încât bîroul congresului, după- ce se rezolvîse ordinea de zi, a închis şedinţa după o scurtă declaraţie a pre­şedintelui Dr. V. Deleu, ne mai admi- fându-se alte discuţii, cari, fără îndoială.

ar fi complectat rechizitorul oratorilor de dimineaţă cu privire la urmările ne­faste aie sistemului de guvernare In vi­goare astăzi.

C um au decurs congresul şi festivităţileFoştii voluntari au început să so­

sească la Arad încă de Sâmbătă dimi­neaţa. Primii au sosit membrii comite­tului centra], în frunte cu d-nii Dr. V. D eleu preşedinte, Dr. P. Nistor şi maior Ir. Mufiu, vicepreşedinţi; d-nii Dr. V. Nijescu, St. Boeriu, Dr. V. Pop, Seb. Stoica, Dr. I. Vescan, Dr. Nemoian, I. Rău, A. Neguş etc.. cari în decursul zilei au ttnut o şedinţă prealabilă. Cu trenurile de Sâmbătă d. a. au sosit vre-o 300 de ţărani, foşti voluntari, din BelinJ — Chişeteu şi alte câte*va sute din ju­deţul Alba de jos, cari după ce au fost salutafi în fata primăriei de preşe­dintele Uniunei, Dr. V. Deleu, eu fost găzduiţi în casârmile din cetate. La in­trare în cetate au fosi primit! cu ono­ruri militare din partea gărzii de soldaţi

Partea cea mai mare a voluntarilor au sosit, cu trenuri, trăsuri şi pe jos, Duminecă dimineaţa. Numărul foştilor voluntari sosiţi la congres a fost de

- aproximativ 5000, fiind reprezentate toate organizaţiile judeţene din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramurăş, precum şi câţiva delegaţi din Bucovina şi Bu­cureşti.

Parastasul.La ora 8V2 ciim. foştii voluntari for-

mându-se într’cn impozant cortegiu în faţa primăriei, au plecat spre Bserica* Catedrală, unde pe piaţa din faţa B'se- ricei s’a oficiat parastasul pentru pamt- nirea dc veci a foştilor voluntari, morţi pentru întregirea patriei. Cu acest prilej părintele E. Crăciun a ţinut o emoţio­nantă cuvântare, preamărind memoria celor căzuţi, menită să devină izvorul de putere şi muncă patriotică pentru ca­marazii rămaşi în viaţă.

Parastasul terminat, t ’a fGrmat din nou impozantul cortej in frunte cu gorniştii şt orhestra deU Chişeteu, care s’a în­dreptat spre „Palatul Cultural“.

Prima şedinţă.In faţa sălii arhipline preşedintele LJ.

F. V. R. d-1 dr. Victor Deleu deschide şedinţa printr’un expozeu mai lung asu­pra fiinţei şi organizării Uniunei. Un re* sumat ai cuvântării d-lui dr. Deleu vom da in nrui de mâne.

Al doilea orator a fost d-1 colonel i. r. Petraru, fostul comandant ai corpului de voluntari din Kiew, care aduce elegii foştilor voluntari. Dacă d-1 colonei s’ar fi oprit aici, cuvintele d-sale ar fi fost subliniate de aplauzele asistenţei. D-sa a ţinut insă sâ ceară congresiştdor să hotărască ca Uniunea F. V. R. sâ ră­mână în afară de cadrcie politicei mili­tante a partidelor politice, un lucru de sine înţeles, hotărât de altfel In principiu de însuşi comitetul central al U. F. V. R. Oricare altă persoană putea să facă a ceastă propunere, numai d-1 col. Petraru rw, c*re prin faptele d-sale recente a dovedit tocmai contrarul spuselor d-sale. S ’au şi auzit imediat întreruperi din pu­blic ca: ,O e ce a-fi dus la gară p e voluntari s ă prim ească p e d l / . B ră - H anul“ 9Pentru c e a-fi apelat la vo­luntari s ă voteze cu liberalii ?* etc. etc.

Păr. Mânu aduce U. F. V. R. salutul acelor Români râmaşi în Ardeal cari, pe timpul când foştii prisonieri din armatele austro-uugare se înrolau pe meleagurile Rusiei şi Italiei ca voluntari, umpleau în­chisorile din Cluj şi Seghedia îndurând cele mai crâncene suferinţe pentru ace- laş ideal. Noi cari am suferit amarul în­chisorilor ungureşti — a spus între al­tele oratorul — vom fi întotdeauna ală­turea de voi. Dumnezeu să dea biruinţă cauzei pe care o reprezentaţi. (Aplauze însufleţite).

D-i Sever Dan aduce salutul Româ­nilor internaţi sub regimul unguresc în anii 1916— 18, cari au avat cea mai mare mângâiere în exilul lor, aflând de formarea corpurilor de voluntari. Intre noi şl voi s’au stabilit legături sufleteşti puternice. Pnm ţi-ne fi pe npl alăturea în lupta frumoasă pe care o duceţi. La 3/15 Maiu am văzut la Blaj setea de libertate şt dreptate a miilor de ţărani întruniţi să sărbătorească memoria apos­tolilor dela 1848. Aceeaşi sete o văd şi aici. Continuaţi această luptă fârâ sfâ­şieri în deplină unire pentru ca jertfele cele mari aduse de voi şi no* pentru întregirea ţării să aducă roadele pe cari cu tOjii le dorim! (Aplauze generale).

Dr. Robuf primarul oraşului Arad, salută congresul în numele oraşului, spunând că ţinerea primului congres al voluntarilor în Arad este o mare cinste

pentru acest oraş de graniţă.Preşedintele mulţumind oratorilor pen­

tru cuvintele de bineventare dând ce­tire unei telegrame omagiale pe care congresul decide s o trimită A. S. R. Principelui Carol.

Urmează cetirea raportului Comitetu­lui şi a proiectului de buget pe anul curent, care se primesc.

Reprezentantul Bucovinei d-1 Lario- nescu salută congresul în numele Buco­vinenilor şi prezintă mai multe dezide­rate ale organizaţiei bucovinene.

D-1 dr. Jeicu cere o cât mal largă descentralzare şi organizarea voluntari­lor pe regiun’. Cere îndeosebi: pentru Bănat înfiinţarea unei region», care să poată lucra cu mai mare foios pentru interesele foştilor voluntari.

Preşedintele Deleu spune că propu­nerile fă:ute vor ti luate în deliberare de cătră comitetul central, care va ţine cont de dezjderattle exprimate.

Urmează o serie de oratori delà sute, cari prezintă numeroase plângeri d e s ­pre desconsiderarea şi persecutarea foştilor voluntari de către autorităţi. Asupra acestor vorbiri, fiiad de actuali­tate, vom insista în arii viitori. Au mai vorbit şi făcut propuneri importante dintre foştii voluntari lateiectaali, pro­puneri de caii s’a ţinut cont ia moţiu­nea voută, d-uil Dr. V, N ifescu, C. Sauu, N. Bogdan şi Dr. D obrescu , care a interpelat în chestia participării unui grup de voluntari la primirea miniştrilor, fin timpul acestei interpelări colonelul Petraru, făcând pe indignatul, părăseşte congresul).

Preşedintele Dr. Deleu, răspunzând d-lni Dr. Dobrescu, spune că va cer­ceta cazul şi apoi va răspunde. Ţine însă să sublinieze ca xcea manifestaţie s’a făcut fără ştirea Biroului şi & comi­tetului centrai. L i încheierea şedinţei d l Dr. P, Nistor dă cetire următoarei moţiuni, care se primeşte unanim.

M O Ţ I U N E A .Adunarea generală a U .F .V . R.

din Arad, la care asistă mai multe mii de membri, însuşindu şi pro­punerile făcute, îndrumă comite­tul central să intervină cu cea mai mare energie pentru împlinirea cererilor deplin îndreptăţite ale vo­luntarilor:

1. Voluntarii pretind să se e- xecute întocmai prevederile legii agrare prin care li se asigură vo­luntarilor un drept de preferinţă la împroprietărire alăturea çu in­valizii de războiu.

2 . Voluntarii pretind să nu iie j persecutaţi pentru convingerile şi j independenţa lor, pe cari voiesc să şi ie păstreze; să fie preferiţi la ocuparea de funcţiuni publice în conformitate cu pregătirile lor, mai ales faţă de streinii de neam şi de acei, cari s’au făcut Români numai după războiu.

8 . Văduvele şi orfanii foştilor voluntari să fie ajutaţi cu pensii şi ajutoare de stat.

4 . Să se dea voluntarilor — proprietarilor legitimi — averile corpurilor de voluntari,

5. Să se acorde voluntarilor reduceri permanente pe C. F . R.

6. Să se asigure dreptul de vot electoral efectiv voluntarilor.

7. Prin relaţii de colaborare cu uniunile de voluntari similare cehoslovace şi jugoâlave, U. F. V. R. să lucre pentru lămurirea prie- tinească a cauzei Banatului şi Ma­ramureşului pentru a secreiabaze solide şi sincere pentru o colabo­rare roinică şi efectivă.

Despre banchet, a doua şedinţă şi festival în orii viitori. Rip. 1

Legea liberală a „Reşiţei“Declaraţia Partidului naţional ro m ân . Polem ica M a n iu -S a s s u .

in şedinţa Camerei dela 26 M ai:D. luliu Maniu \ Partidul naţional ro­

mân şi partidul ţărănesc în faţa proiec­tului de lege privitor ia soc. »Reşiţa* repetă declaraţia făcută cu ocazia des- baterii unui proect de lege similar pre­zentat de guvernai d-lai general Ave- reşca în sensul căreia ceream ca statal să preia îosuşi acţiunile pe cari Socie­tatea „Reşiţa” le va emite. Credinţa aces­tor partide este ca Statul atât din punct de vedere economic cât şi financiar tre* bue să participe ia industriile de bază şi de prima necesitate. Aceasta pentru ca deoparte sâ participe la câjtlgnl a- cestor industrii iar pe de altă parte pen­tru a îndruma conform cu interesele su­perioare ale Statului producţiunea şi preţui mărfei produse. Partidele aliate condamnă cu toată hotănn*& politica de speculaţiuue bancară a guvernului actual şi ţine & înfiera imoralitatea politică de care păcâtuesc partidul liberai şi guver­nul său, prezentând un proect de lege care în esenţă este identic cu proectai guvernului averescan faţă de care par­tidul liberai a dus o campanie politică din cele mai violente. Desaprobă poli­tica guvernului liberal prin care perse­cută întreprinderile industriale şi comer­ciale mai ales cele dm Ardeal şi Banat cu scopul vădit de a ie subjuga cu ori­ce mijioace fiaanţei iibsrale, sdrancinând prin aceasta încrederea cetăţenilor şi a strelnătăţii în siguranţa de drept ce ar trebui să domnească ia Stat. Protestează în contra încercării dc a compromită desvoltarea sănătoasă & iadustriei *i a comerţului prin legi votate de deputaţi aleşi prin lovitură de stat, fraudă şi te­roare. Protestează ca deputaţii astfel a- Ieşi şi cointeresaţi la traasacţia »Reşiţa*, fie direct, fie prin băncile liberale să ia parte ia desbaterea şi Ia votarea aces­tei proiect de lege.

Răspunsul Ministrului Industriei.D. V. S a s u : Declaraţia citită de d.

Maniu dovedeşte odată mai mult marea inconsecvenţă şi ipocr zic politică a ce­lor cari sa infăţiţato.

D. Sasso explică apoi toată economia legii.

D. Sassu termină printr'un atac adre­sat partidelor naţional român şi ţărănesc, pe cari ie acuză de nepricepere politică, de inconsecvenţă şi de reacredinţâ, a- tunci când sub guvernarea Vaida au întocmit un jurnal privitor ia .Reşiţa" iar acum atacă gaveraul liberai, fiindcă naţionalizează »Reşiţa*.

Intervenţia d lui Maniu.D. luliu Maniu spune d-lui Sassu că

d-sa trebuc să fi citit undeva că cea mai bună apărare, când omul este slab pregătit, este aticul. Deaceea d- Sassuîn loc. de s citi proiectul său stat de u i t e a b i ? , recurge la atac împotriva mea.. Nu aveam latenţii sâ mai Iau cuvân­tul după Declaraţia făcută Fiindcă tuiă dv. ne scuzaţi de inconsecvenţă în a- ceastâ chestie, am sâ vă răspund că în parlamentul averescan am făcut o de­claraţie identică cu cea de azi şl deci acuzaţia de inconsecvenţă cade dela sine.

Am cerut deci şi cu ocazia discuţiei privitor la proiectul „Reşiţa” prezentat de guvernai Averescu, cât şi cu această ocazie faţă de proiectul dv. ca statal să se folosească de ocizla bine venită şi în loc de-a lăsa ca noua emisie de acţiuni „Reşiţa* să fie expusă specu­laţiei particulare, ea să fie pe deantre- gul preluată de stat. Nici un pământean de bană credinţă nu poate să găsească aici o inconsecvenţă.

Vreţi să vă forţaţi de a mă prezenta ca inconsecvent, bazându-vă pe jurna­lul consiliului de miniştri încheiat sub guvernul Vaida.

Dar eu n’am fost niciodată ministru şi de ce nu învinuiţi pe d-nii mi- nişti lnculeţ şi Nistor, cclegii d-voastră d ie Sassu, de azi, cari an subscris acel jurnal al consulului de miniştri.

D. I. NISTOR. Ea am semnat văzând semnătura ministrului de resort.

D. IULIU MANIU. Dar chiar dacă semnam acel jurnal, aceasta na ar fi însemnat nici o inconsecvenţă, fiindcă jurnalal avea exclusiv menirea de a constata că societatea Reşiţa na cade sub dispoziţiile decretului lege adus de guvernul din Bucureşti pentru Vech ul Regat şi de a constata in mod princi­pial că soc. Reşiţa poate sâ-şi ridice

capitalul social, rămânând ca însăşi modalitatea ridicârei capitalului şi pla­sarea nouiior acţiuni să fie stabilită de Consiliul D,rlgest, care singur era in drept să stabilească aceste modalităţi de emisiuue a nouiior acţiuni, la rea­litate, acest jurnal al consiliului de miniştri n’a fost adus la îanrp Inire nici odată. -

Trecând peste învinuirea inconsec­venţei, care, evident, este nebazată, fin să arăt inconsecvenţa partidului liberai şi imoralitatea lui pol ticâ de care se face vinovat prin prezentarea acestui proiect de lege, in forma în care-I pre­zintă.

Partidul liberal a dus cu noi împreună o campanie politică violentă împotriva proiectului de lege averescan privitor la Reşiţa şi azi vedem câ guvernul li­bera! prezintă un proiect de lege identic, în ce priveşte principiile, cu cel ave- rescao, dar mai rauit, consfinţeşte prin proiectul său de lege distr buirea în mod imoral a acţiuni or noui em se sub guvernul averescan. *

Şi ca să vedeţi în întregime greşeala mare pe care o face guvernul, să nu pierdeţi din vedere că „Reşiţa“ care are în total un capital acţionar de 125 de milioane, valorează în realitate cu mult mai mu’t decât două miliarde.

Sunt, în ori-ce împrejurare pentru res­pectarea legalităţii şi sunt în contra ori­cărei siluiri şi persecuţii a întreprinderi­lor comerc'ale, fie indigen?, fie streine.

Trebuie sâ ocrotim întreprinderile me­nite sâ ridice producţia în ţară, fireşte, apărând interesele superioare ale sta­tului.

Legile nu ne dau nouă drept ca să siiim societăţile indigene sau streine de a-şi spori capitalul, dar dacă ele din bună voie se hotărăsc a şi-I spori, e cazul ca guvernul să îngrijească ca emi­siunea nouă sâ corespundă adevăratelor Interese ale statului, iar nu dorului de acaparare al speculanţilor particulari, I fie iiberah, fe averescani.

Guvernul liberal mânat de politica sa ' bancară, a săvârşit o faptă direct crimi­nală, când în faţa faptului că soc. „Re* şiţa” a hotărît să-şi ridice capitalul, nu şi-a folosit influenţa legală de-a da ac» (lunile noui pentru stat, cl a preferit sâ le dea specuiaţiuniîor particulare.

D. Ed. Mirto. Deosebirea intre libe­rali şi averescani este că averescanii au distribuit acţiunile partizanilor ior în- nainte de votare, iar liberalii le vor dis- tiibui după votare.

Voci la liberali Protestăm, asta este o însinuaţie

D. luliu Maniu. Şi culmea imoniliiă|ii este că dv. prin leg^a aceasta ratificai! distribuirea imorală făcută de averescani, din cauza căreia dv- împreună cu noi aţi Părăsit atanci Camera, începând ca* şi no; campania de răsturnare a guver­nului Averescu.

D. V. Sassu. Nu e-adevărat.D l luliu Maniu. D le Sassu cum cu­

tezaţi să spunefi dv. că nu e adevarafl Vă rog răspundeţi dv.: Se cuprinde sasj nu în proiectul dv. de lege emisiunea a doua a acţiunilor „Reşiţa* şi în con secintă se cuprind ori ba în suma glo-j bală de 250 de mii de acţiuni şi acţiu­nile everescane?

D-1 V. Sassu. Da, se cuprind.D l luliu Maniu. Recunoaşteţi

că &m dreptate că dv. consfinţiţi rolitatea averescana, pe care ati damnat o pe vremea aceea. (Aplauze la Opozi|ie.)

Vă întreb acum unde e inconsec­venta la noi, ori la dv.?

In f^ţa acestei imoralităţi şi incon secvenţe isbitoare dv., d le Sassu vorbii cu multă emfază despre simţul dv. so­cial, dând 20 de mii de acţiuni, din emisia care va urma, muncitorilor câte 50 de acţiuni comunelor de ptl teritoriul domeniilor „Reşiţa*.

E ridicol şi revoltător totdeodalij acest lucru, pentruca dv, svârlind pri în ochii lumei, vreţi să o amăgiti.dând nii cel puţin 5 la sulă muncitorilor şi comuni lor când dăruiţi valori de miliarde specii lanţilor particulari şi băncilor liberali — miliarde care ar trebui să îmbogi ţeasce Statui, iar nu pe partizanii di politici. (Aplauze la Opoziţie, proii ţări la majoritate.)

Replica d-lai ?. Sasso1D-1 ministru V. Sassu răspunzând]

replică d-lui Maniu, spune că ace

-,

Nr. t 11—li !? GAZETA “nPAJRSf&VAHlE Plite» 3

un artist în abilităţi politice, când ;te să se strecoare printre răs* ieri.•sa ripostează d-lui Maniu că nu

fisa a zădărnicit traducerea în fapt a salului faimos citat, ci consiliul de

techeştrii, compus din magistraţi de pe [lingă ministerul justiţiei, care a făcut Jla vreme un referat, în care se erată [greşeala pe care era s’o facă guvernul Vaida dacă se dădea curs acelui

| jurnal.In continuare d i Sassu spune că

proiectul care se înfăţişează azi este numai o măsură provizorie şi că la toamnă guvernul va veni cu un proiect

[de lege, care va stabili definitiv re* gimul industriei fierului.

Contra*replica d-lni ManiaD*1 IULfU MANIU în contra-replică

reinoieşte declaraţia că Partidul na­ţional rom ân şi cel ţărănesc nu recu­nosc acest parlam ent al furturilor de urne şi că a ş i cum liberalii şbau per­mis să distrugă coduri întregi printTun proiect d e lege de un singur articol, tot aşa la vrem ea lor, când aceste par­tide vor veni la guvern, vor putea să

[întoarcă şi să ap lice sistemul liberalilor, anulând întreaga Ioj legislaţie pe care rio recunosc•

D-i /. G. D uca . Noi nu ne speriem dtţkmeninţâriie d*v,, ci ne vom con tiuia opera de consolidare.

Se votează toate articolele proectului. I D l Mrejeru constată apoi] că Camera

e în număr şi amână votarea pro* Actului în total pentru şedinţa viitoare.

D l Maniu. Constat că aţi procedat la votarea pe articole contra regula*

! meniu lui.A|i procedat ca şi averescanii.D-l /. G. Duca protestează. Sunt gata

i o răfuială politică.D-l M aniu: Accept invitaţia.

Ai patrulea congres alOniunei femeilor rom Ine

— Sărbătorirea M. S. Reginei —Alba-Iulta, 29 Mai a. c.

Clipe neuitate de aleasă sărbătoare, de emoţii sincere, de bună înţelegere şi înfrăţire; dovezi îmbucurătoare de serioase preocupări şi înfăptuiri în do­meniul asistenţei sociale şi culturd naţionale din partea reuniunilor şi aso- ciaţianilor de femei din tot cuprinsul ţării întregite; respectuos şi cald omagiu de recunoştinţă şi iubire celei mai alese dintre femei, Reginei noastre, ocrotitoare înţeleaptă şi neobosită a operiîor de binefacere iniţiate şi conduse de fe­meile româue — iată ce a fost congre­sul dela Alba-lulia al acelei federale de reuniuni din Ardeal Banat şi părţ'le mărginaşe, pe care cu atât prestigiu, tact şi inteligenţa o conduce doamna Miria B. Baiulescu.

Atmosfera de caldă prietinie, de înălţare sufletească şi regească demo­craţie care a domnit tot timpul în cele 2 zile ale Congresului a subjugat toate sufletele şi fiecare dintre cei cari au avut fericirea să se numere printre participanţi acestei adunări a dus cu sine, în minte şi inimă, amintirea unor neşterse tablouri, emoţionante rostiri şi a unor duioase momente ce au mobi­lat şi înălţat toate sufletele.

Regina de azi şi Regina de mâine a tuturor Românilor participând voioase la Adunarea care Întrunea în oraşul încoronării pe reprezentantele a zeci de Reuniuni din regiunile desrobite; — simţindu-se fericite a afla roadele unor devotate încordări care înseamnă o splendidă pigiaă de jertfe şi de muncă

Reforma agrară în jud.Braşov.i — Acuzajiimila împotriva preşedintelui comisiei iadeţene. 0 precizare, după

fapte reale. —In numărul din 15 Mai a. c. al con­

fratelui „Epoca“ din Bucureşti sub titlul: /um se împarte dreptateaja Braşov*, jn legătură cu reforma agrară din

fodeţui nostru, a apărut un articol ne- hemnaf, în care se aduc ^ecuzaţiuni firave preşedintelui comisiei judeţene jenlru reforma agrara, d-lui consilier Bălan.

In numărut din 23 Mai al aceluiaşi :ziar „Epoca“ rectifică cele scrise la adresa d-lui consilier Bălan, scuzându- le prin faptul că a fost surprinsă în buna sa credinţă de unj corespondent ocazional.

In legătură cu aceleaşi fapte d-l ministru Constantinescu a făcut în pu­blic unele reproşuri numitului domn consilier pentru întârzierea lucrărilor.

Căutând a stabili adevărui în jurul [acestor acuzaţiuni cari privesc în prima

ile interesul populaţiumi noastre din leţul Braşov, — ne-am interesat de

devărala situaţie a lucrului şi am sta- ilit următoarele:Exproprierea terenurilor culiivabiie şi

a pădurilor drn acest judeţ s’a terminat de cătră comisia de ocol, ‘iar comisia judeţeană va judeca uitimele apeluri in 29 Mai a. c.

împroprietăririle nu s’au făcut încă [din cauză că fcomisia de ocol al cărei

>şedinte a fost până mai ieri-alaltă* judecătorul Şofei de pie memorie,

in a terminat la timp lucrările comisiei de ocol.

Ori cum era să judece instanţa de apel şi cum se puteau face împro­prietăririle, dacă prima instanţă nu le-a terminat ia timp?

Comisia judeţeană mai are de altcum o mare piedecâ de înlăturat până a face împroprietăririle: Tablourile împro- prietăritilor în m are parte sunt rău şi defectuos lucrate d e acelaş domn Şofei* Procesele verbale din Râşnov şi Prejmer în m are parte nu sunt iscălite, — iar form ele impuse de lege nu au fost respectate de a ce laş dom n ju d e­cător, întrucât, pe cât ni se afirmă, — nu sunt dresate de el personal-

Refacerea acestor iucrâri necesită încă o muncă considerabilă, — o de­legaţie numeroasă de ţărani din Prej- mer s’a presentai în Vinerea trecută d-lui consilier Bălan, cerând refacerea faurilor nedreptăţiţilor afirmând, că piestea şi în fond s’nu lucrat greşit. Posibilitatea reparaţiei acestor gre-

işeli e dubie, — dacă nu s’au tăcut re- Scursuri.

Şi atunci pe cine cade răspunderea?

Până aci cu reforma agrară.Cauza are însă şi o altă parte picantăInformatorul de ocazie al „epocei“

este tocmai acelaş domn Şofei, despre a cărui pricepere şi deosebit interes în împărţirea dreptăţei s'au scris multe în acest ziar şi în cele din Bucureşti în decursul rodnicei sale activităţi în Braşov.

D l Şofei a cerut dela „Epoca“ una sută exemplare din ziar pentru a le răs­pândi în popor şi a face agitaţie con­tra d-lui Bălan, — de care, pe semne nu-1 leagă cele mai sincere sentimente de prietenie.

Tot d-l Şofei ar fi informatorul obiectiv al autorităţilor superioare administrative, şi deci dânsul ar fi inspiratorul repro­şurilor făcute de d-l ministru Consîan- tinescu d-lui consilier Bălan.

Pe cât suntem informaţi, d 1 consilier Bălan va căuta să-şi ia satisfacţia pe calea justiţiei. Deci un proces de presă.

Dar cum rămâne cu superiorii cari nu caută să-şi ia informaţii directe dela autoritatea vizată, ci deia „informatorul de ocazie“?

E corect oare un astfel de procedeu?Se âlimentează sistemul denunţare şi

se perpetuiază ca sistem de admi­nistraţie şi pe viitor? Şi până când? Vom vedea 1

Frisoniehi din RusiaRog pe fruntaşii satelor şi oricine poate

să dea informaţii, să-mi comunice cât mai în grabă, câţi prisonieri de-ai noştri se găsesc în Rusia, în care parte, şi de unde sunt ? Datele să fie cât mat exacte. Intru cât se poate, sâ mi sc trimită scri­sorile acestor prisonieri.

îmi trebue datele, pentru a face comu­nicări în aşa zisul parlament, care nu*şi bate capul decât cu chestii rentabile, şi mai ales pentru a pregăti măsurile, ce vom avea să luăm, pentru a-i repatria pe fraţii noştri din streini.

Materialul să mi se trimită la Cluj, str. Regina Maria 11.

Sever Dan, deputit.

Laborator Roentgen m odern, cu apa­ratele cele mai noui, uzina electrică proprie, sub manipulaiea Dr. Papp Ludovic, Str. Orfanilor 25. Medic con­ducător Dr. luiiu Fischer, specialist, b olografii, şi transiuminăn precum şi vindecări cu razeie Roentgen şi cu raze ultraviolete (cvarţ). zilnic şi în ori-'*« oră din zi.

înfăptuite de femeia română din Tran­silvania în vremea celei mai crude pri­goniri dar şi celei mal .convinse re­zistenţe; — ascultând cu vădită emoţie rostirile omagiale a celor ce se simt mândre a fi colaboratoarele Augustei Protectoare ia opera de înfrăţire, de alinare şi de propăşire a celor ce su­făr sau încă nu de ajuns se cunosc — a ce onoare, ce bncurie mai mare, ce îndemn mai elocvent în munca ce o depun cu atât curaj şi eutoziasm pu­teau sâ aibă doamnele române unite în jurul acelei federale cire-şi serba, crf atâta strălucire, zece ani de existenţă?

Fără jprea multă oficialitate de faţă şi cordoane de soldaţi cari să ţie mul­ţimea departe, înconjurată de admiraţia şi dragostea unui popor loial şi pro­fund dinastic, când cine ştie ce interese mărunte nu dau o falsă aparenţă con­trarie, Regina noastră adorată şi graţi­oasă odraslă a încântătoarei Eladă, Principesa Elena — au stat o zi în­treagă în mijlocul doamnelor congre- siste, luând parte la serviciul divin oficiat în Catedrala plină de lume şi de norod în haine de sărbătoare, vi­zitând Orfelinatul judeţului, Masa elevilor susţinută de Reuniunea locală, parti­cipând la banchetul oferit de aceiaş Reuniune şi asistând la şedinţa de deschidere a congresului, la care au ţinut entusiaste cuvântări doamna pre- zidentă Meria Baiulescu, Episcopul militar justinian Teculescu, Ministrul Mârzescu şi au salutat emoţionant doamna Stoica, prezidenta Reuniunei din Alba Iulie, doamna Râmniceanu în numele Societăţii Ortodoxe, doamna Elena Meissner în njm ele societăţilor din Moldova şi doamna Marta Iepure Fa- bian în numele reuniunilor din Tran­silvania,

Pretutindeni aclamate, ovaţionate, dă­ruită cu flori Crăiasa neamului nostru, a fo s t pentru a doua oară încoronată ia Alba-lulia, cu mai puţin, fast, dar cu mai caldă iubire, de cele mai alese fiice ale binecuvântatului pământ al Ardealului,

Congresul dela Alba-lulia a fost o culme în mişcarea femeilor române din aceste meleaguri, — un ect necesar şi o serbătoere rara. M. E.

In nrul de mâine darea de seamă complete.

Atentatul deia SiajUn comunicat al studenţimel-

Atentatul ruşinos săvârşit asupra rec­torului universităţii din Cluj, distinsul profesor şi medic dr. Iacobovici, care din fericire a scăpat neatins de gloan­ţele unui descreierat, eflă unanimă con­damnare în toate cercurile româneşti.

Primii cari s’au grăbit să înfiereze acest atentat, au fost înşişi studenţii clujeni, cari înîrunmdu*se eri au redac­tat următ?area adresă înmânată recto rului universităţii:

* Comitetul centrului studenţesc „Petre Maior“, care nu a luat de loc în serios recentele ameninţări trimise d-lui dr. Iacobovici, luând cunoştinţă de faptul că s’au tras focuri de armă asupra casei d-sale, din motivul, că în public circulă zvonul, că această faptă reproba­bilă a fost săvârşită de către stu­denţi, declară că studenţimea clu- jană departe de a fi capabilă a săvârşi asemenea acte, reprobă cu tărie acest atentat, care n’a putut fi săvârşit decât de indivizi străini de studenţime şi cari nu urmăresc decât compromiterea ti­neretului universitar.

In cazul când se va dovedi că făptuitorii sunt studenţi, comite­tul a| hotărît a-i exclude din corporaţia studenţească“.

La baia de hidroterapie dela Eforia şcolară din loc să angajează o maseură. Sunt preferite cele cari au o praxă în această branşe. — Informaţîuni se pot iua la administraţia băilor. 3—3

Ştiri din BanatTimişoara, 28 Mii.

întrecere d e automobile p es te Timi­şoara. Automobllal-Clab român aranjează o întrecere Ia care vor ina parte şl mat* mulţi emnll streini. întrecerea seva face peste Timişoara, oraşul nostru servind chiar de popas distinşilor oaspeţi, printre cari va fi şi A. S. Regală Principele Carol, Prinţul Nicolae şl câţiva membri ai Curţii regaie itsliene.

Întrecerea se începe în ziua de 30 Mai, iar în ziua de 4 Iunie vor sosi la Timişoara vre o 30 de automobile.

*O m oară distrusă de incendiu . In

noaptea de Marţi spre Miercuri seara moara mare dm Sân-Nicolan, proprie­tatea d-iui Prohaszka din Timişosra, a luat foc, arzând până la pământ. Pompierii dia Sân-Nicolau, văzânduse neputincioşi în faţa flăcărilor isbucnite pe Deşteptate, au cerut ajutorul pom* pierllor din Periimoş, iar pompierii din Timişoara au plecat şl ei la locul st* nistrului, în acelaş noapte, la orele trei cu un tren special. Moara a fost asi­gurată la soc. „Fonciera“ până la suma de zece milioane, dar pagubele de până acum, după evaluări aproximative, suntde circa douăzeci de milioane.

•

Speculanţi pedepsiţi. Firma „David Schwarz şi Fii“ din Lugoj a fost pe­depsită cu suma de 75.000 iei, fiindcă a vândut zahăr cu foios de aproape 80 procente în loc de 30 procente admise. Odată cu firma Schwarz au fost pe­depsiţi şi alţi comercianţi din Lugoj, care luaseră zahăr în comision deia firrag. Aceştia însă au fost achitaţi deorice penalitate Firma Schwarz a apelat.

*Prinderea unor spărgători d e va­

goane. La Caransebeş au foit arestaţi şi depuşi la parchet indivizii Petru izbaşa şi Gh. Laurenţla, capii unei bande de spărgători de vagoane. Banda de sub conducerea lor opera de doi anjţ de zile,

in io m a ţîu n iAcademia Română a proclam st mem

brl de onoare pe R. W. Seton-Watsou (Scotus Viator), prof. ia universitatea din. Londra şi Chirie» Uoson Clark, profesor ia universitatea din Y*îe, ambii distinşi prietifll ai neamului nostru.

Două accidente de aeroplan în ziua de 27 Maiu: unul mortal la Galaţi, altul grav la Arad.

La Galaţi locotenentul Popescu Petre — un valoros zburător — a fost ucis, căzând cu aparatul pe casa Nr. 51 dia str. Libertăţii, incendiind-o. Flăcările au consumat pe aviator.

La Arad, căpitanul Ştefânescu şi loco! Bălteanu au căzut dela 100 metri înăl­ţime cu aparatul, rănindu-se grav.

La Galaţi accidentul se datoreşte ru- perei cârmei avionului.

In ţinutul Ruhr mişcarea comuniştilor cuprinde tot mai mult teren. Oraşul Gelsenkirchen a fost ocupat de comu­nişti. Edificiul poliţiei a fost incendiat. Poliţia voind să reocupe oraşul s*a desfăşurat o adevărată luptă pe străzi. Oraşul a fost reocupat de pollfişfî« Sunt numeroşi răniţi şi morţi.

*

Sfinţirea steagului societăţii pâjişte- nilor „C rucea Dreptăţii“ In ziua întâia a Rusaliilor a avat loc în biserica Sf. Nicolae sfinţirea .steagului secietăţii păjiştenllor de sub preşidenţia d-lui I. Bărbier, naşe a steagaini fiind d-na văd. D. Roncea. Steagul este de toatâ frumuseţea cu un câmp albastra de mătase şi efi broderie şi inscripţie de brocat Solemnitatea a fost condasă de părintele paroh Pnşcu a părui ’vorbire vom da-o. După sfinţire a avat loc baterea celor 280 de cuie, de către autorităţi societăţi şi particulari. Ziarul nostru a bătut şi el un caia cu inscripţia „Gazeta Transilvaniei". Solemnitatea a avat sfârşit pe la orele 1. p. m. după care a urmat un banchet la „Gewerbe- vcrcin®.

*Mâne are Ioc la Oradea-mare solem­

nitatea inaugurării nouei linii ferate, care leagă Oradea*mare cu Ardealul.

* 7 O p i . -siou , im

p lă t i  P u v u i# p & t l* * 'VL. . • Ja».— #

r m , 4 m k m k w à n s il v à n e t Nr. I l l —

Sidy K ertész Noutăţi fle pălării pentru flame.Modele o r i g i n a l e din

= S a lo n u l d e p a la n !B r a ş o v , s tra d a P o r ta 4 8 , in ««te. - p ă l ă r i i . Transformări.

Exerciţiile gimnastice.Din prilejul Festivalului Şooalei sup. de co­

merţ „Andrei Bârseanu*.

La noi acest obiect — gimnastica — a fost de multe ori neglijat şi adesea încredinţat unor persoane, cari nu-1 cu­noşteau şi nu-i înţelegeau menirea, aşa că de multe ori în loc să aducă un folos, un bine asupra copiilor, fiind în­ţeles şi executat greşit, a fost mai rău decât dacă nu s’ar fi făcut de loc.

Fiind o dexteritate a cărui folos e puţin vizibil pentru cineva care nu e pedagog şi puţin fiind aceia care-i cu­nosc însemnătatea, s’a crezut că e

0| \ Tricotaje! / 0|31 |0 XBluze-Jachete-Jerseurl / O |Q

R e d u c e r e \ •R°oh'î«*E?ai‘ţe- / R e d u c e r e\ Bonete-Fesurl- /p e n t r u \ cravata e t c ./ P e n tr u

F u n c ţio n a r ii \ d e m ă ta se / M u n c ito rii c u \ ţ l lâ n ă / cu

legitim aţiune \ / legitim aţiune

SAM UEL TABAK & Comp.No. 38. Braşov, strada Porţii No. 38.

destul să joci un joc şi să faci un exerciţiu, ca să te faci profesor de gim­nastică. Ba mai mult încă: au fost şi din aceia, cari au importat chiar jocuri şi sporturi din alte ţări, fără să se gân­dească că e!e trebuiesc potrivite pe trupul însuşirilor noastre, câştigate pnn- ti’un trecut de viată deosebită.

In exerciţiile executate de elevii d-lui profesor D Nestorescu la serbarea Şcoalei superioare de comerţ, se vede atâta psihologie, atâta judecată şi este* tică, încât nu ştii ce să admiri mai în­tâi: diversitatea şi combinarea mişcă­rilor, estetica execuţiei, sau folosul fie­cărui grup de mişcări potrivit cu sexul, vârsta şi temperamentul elevilor. Şi una şi alta. Mişcările executate, departe de a fi numai nişte tablouri reci, ele ne arată înainte de toate viaţă. Ceeace face d-1 Nestorescu este o creaţie chib­zuită, care se exprimă prin exercită li* bere, de ordine şi mai cu seamă fru­mosul exerciţiu de mers cu combinarea atât de deosebită a „paşilor de coco­stârc“. — Ele trezesc emoţia estetică şi ating sensibilitatea celor cari le pri­vesc cu sufletul.

Nu ne rămâne deci, decât să apre­ciem adevărata valoare a d*luî prof. D. Nestorescu, care am văzut că şi în împrejurări extreme chiar, nu s’a dat în lături dela muncă şi datorie.

Eugenia Grebliş.

No, Cons. oraş. 8723/923.

PublieaţiuneLa 2 Iunie a. c. ora 10 e. m. va avea

Ioc în oficiul economic orăş. (str. Ar­gintarilor 5, ef. II uşa 3) o desbatere de oferte mai întâi orală şi apoi în scris, pentru arendarea pe 4 ani a cârciumei din „Stejeriş.*

Oferta provăzuiă cu o garanţie de 10% din suma oferită legal timbrată se va înainta până Ia ziua mentionaiă la şeful secţiei V. unde se pot afla şi con- diţiunile ofertei.

Oferta va trebui să cuprindă şi de­claraţia, că ofertantul cunoaşte precis condifiurtile de ofertă apoi va cuprinde adresa ofertantului şi suma oferită în cifre şi litere.

Braşov, Ia 3 Maiu 1923.3953 2—0 Consiliu orăşenesc.

Lu c ra to ri lin ie r iharnici, spacSalistl, familişti

lâi-san no, angajează tn eon o-o ţlonl avantajoase: o-o Tasse Slmlonescn Comăieşti (Jod. Bacăn)

8o eantă intermediari de meserie. o-o9—10 2844

4V ■ . X

O O O O O O O O O O O C P O O O O9o Antoaobiie de persoane o

In stau le b u n ă , §î imediat foîo- Q a si bile de vânzare cu preţ avan- a t tagios. Preţui de cumpărare poate ¥ 0 fi egalat şi prin trunchiuri de brad v 0 sau lemne de fag pentru foc, cu 0 0 material de lemn tăiat sau cioplit. Q fi Informaiiuni la adm. ziarului. $ 2 8t>b9 1—3 ^

o o o o o o o o o o o a o o o o

C ărăm idăprima calitate, de vânzare în Stupini 110, în orice cantitate.A se adresa StFăda Gării 36.

Telefon 407. 3914 6—0

In atenţiunea colecţio­narilor de monede.

Florentini comemorativi germani şi o garnitură de poiţeian veritabil de Meis­sen, v in i le

F ritz Obst;Fabrica de potav

3958 î - i Prejmer.

Pubiicaţiune.Aduc la cunoştinţă că, casele din

strada Pmnn No. 7 se vor vinde In li­citaţie publică, din încredinţarea Sedriei Orfanaîe orăşeneşti Braşov, la mine în cancelarie Târgul Cailor Nr. 9, în 10 Iunie 1923, la orele 11 a. m.

U r . I I %i*le I t n e i ţ3980 1—1 advocat.

Căutăm un

servitor de birou

Steaua României» Braşov, B954 2—2 Târgul G r â u l u i 9, et. II-

A V I ZDumitru Bobit junior a părăsit casa

părintească de 10 zile, iară noi ca pă­rinţi nu luăm nici o răspundere pentru orice s’ar întâmpla şi nu vom recu­noaşte nici o datorie, ce eventual ar face o fiul nostru

t 3945 3—3loan 0. Bobit

Braşov, Pajişte A) 39.

Ë Ë Z 8 H P k °ß^ e P>eIe. COŞU-rile se v'ndeoă sigur cu

Pom «da CâdolGăsiţi la farmacii şi droguerii sau

contra mandat poşta! de Lei 25 delaFarmacia Vorel, Piatra-R.

Cereţi gratuit prospectul l Cum se vindecă eczema. 8926 2—20

Căutăm pentru biroul nostru în fabrică o

perfectă D a c t i l o g r a f ăcunoscând posibil stenografie germană, cu practică de birou şi limba română, germană şi maghiară.

3948 2—3 Fabrica de zahăr, B od -

C î e % 0 m m A p s i l #(îe a tg » u l N a tio n a l)

Dramă îi 4 aste.in rolurile principale : Hoîloy Komiila,

Dan Norbert şi Andorii ide.

,V e r a M N r . 1 0 3 7 .pentru povară de 1 tonă. se poate folosi şi ca automobil pentru J6FS08tte, având 10 locuri de şezut, practic împărţite, nou reparat şi în stare foarte bună, cu pneumatic nou, maniei de rezervă şi unelte.

Se vinde cu 80.000 Lei la

H. K R A U S S , Sibiu, strada Faurului N r. 20. i -

Târgul de tară de vite în oraşul Braşov, se {ine ia 4 şi 5 Iunie 1923. 3952 2—2 Consiliul orăşenesc .

Caut to?arâşlaunhotel- res1'urant şi cafeneabine cercetate.

Adresa la Administraţia ziarului. 3947 3-8

mm bronchita, dureri de plămâni, dureri de piept, oftica în stadiul prim, guturaiul, astma etc. vin­decă cu succes unul din preparatele următoare: CEAIUL CARPAŢ1LOR VOREL, BONBOANE

PECTORALE VOREL în plicuri şi cutii, SIROPUL CARP AŢI LOR VOREL, GUDRONUL VOREL. r ’

Veţi alege, după plăcere, unul din ateste specialităţi.Le găsiţi la drog. şi farm.Depu „central: FAR MA Cl A V OREI, Piatra Neamtz.

t to u i le f a x e p o ş t a l e

Conform dispoziţlnnllor In vigoare şl a aprobării Mlnlsternlni de Finanţe, se adnce la cnnoştinţa generală că taxele poştale, pentrn interiorul ţării şl pentrn străinătate se fixează dela 15 Hal 1923 dapă cam urmează:

P e n tru

In te rio ru l

R O M Â N IE I

P e n tru :A u s tr iaCeboslOYăciaIta liaIugoslaviaPoloniaU n g a ria

Pentrutoate

celelalteţâ ri

L e i ■■8 L e i | B L e i i B

1. 0 scrisoare simplă până Ia 20 grame . . . . iar de fie-care 20 grame sau fracţiune în plus câte

2. 0 carte poştală simplă . . . . . . . . .3. 0 carte poştală cu răspuns plătit .....................4. Imprimate de ori-ce fel, de fiecare 50 gr., câte5. Cărţi didactice şi literare, Cataloage şi imprimate

de editură şi librărie, Jurnale şi pubiicatiuni periodice, cari apar în România şi se depun la poştă de editori, autori, librari, administraţii sau depozitari de ziare, de fiecare 50 grame sau fracţiune, câte ................................

Toate celelalte pubiicatiuni se taxează conform ali­niatului 4 precedent.

6. Imprimate In relief pentru orbi, de fiecare 500grame câte ................................................................................

7- Hârtii de afaceri până ia 150 grame . . .* . 200 „ .....................„ „ 250 „ ......................

iar de fiecare 50 grame sau fracţiune în plus» încă câte8. Probele de mărfuri până la 100 grame . . . .

iar de fiecare 50 grame sau fracţiune în dIus, încă câteTaxa de recomandare peste taxele dela 1, 2, 3, 4, 5,

6, 7 şi 8, după c a z ................................................ . . .Taxa avizului de primire la obiectele recomandate:a) cerut în momentul depunerei obiectului . .b) cerut ulterior depunerei obiectului . . .Taxa unei foi de reclamaţinne . . . . . . .Taxa unei cărţi de identitate . . . . . .Suprataxa pentru obiectele adresate PdSterestautTaxa-timbralei de asistenţă socială ce se aplică la

scrisorile simple, recomandate, de valoare şi cărţi poş­tale destinate în altă localitate decât în cea în care sunt depuse . ♦ .................................................... .....

Taxa de plată minimă pentru obiectele nefrancate complect ....................................................................................

Supra taxă pentru recomandate, recuvremente, man­date şi mesagerii prezentate la poştă Duminecile sărbătorile l e g a l e ..................................... ..... .

81

25

50

05

25

50

50

50

506 j- 6 “ 6

6

6121 212

2

10

6 -Yi.1212 1

f:

Toate birourile poştale şi debitoare de timbre sunt obligate ca să vân< publicului actualele cărţi poştale, externe de 2 Lei, francate complect, şi anunf lipind pe d e lângă taxa încrustată câte un timbru franco mobil de 1 Leu (daci sunt destinate pentru Austria, Cehoslovacia, Italia, Juposlavia, Polonia, Ungaria| sau de 2 Lei, dacă sunt destinate pentru celelalte ţări străine-

nX Societatea Generata de Publicitate

sffidelitate jg

S . A . Capotai Lei 3 .000 ,000

Directori: Caroi Schalder şi 8. BergerO e » fr« il« f i S t r . K ftr^ ş| h ® ® rg h « v ie i 8 , Telefon 11|84 S u e u r M l e i G a t o a V i c t o r i t s i £50 (Gi&sma Seiest OSBtfal)

O a le « O a d a ş t i M o. 2 7 G a f a a ( B r h r i ţ e i (C iie m a Y o îta -B ize ş ti)

Concesionara exclusivă a pubficităţei ziarelor

Adevărul, Dimineaţa şi EpocaContracte speciale de publicitate cu toate ziarele din ţară.

CJoadiţinni »periata de pmblidt&te îa zkrela dtn;

A rdeal, B an at, B u covin a şt B a sa ra b ia ,

nK

Proecte şi oferte de publicitate gratuite Ia cerere,oferîad a publicitate os»stHac!Cf*»fc fi prndu&iiivă.

Hr II1F 0 9R A 9 IA 4 . ‘B M IIIS C S & COM»- , » w o * . Redactor r?sponz&bü i ÍOAN BRODE A