Nestrămutata Mea Dorință
2
NESTRĂMUTATA MEA DORINȚĂ ARC PESTE TIMP, ÎNTRE GENESA 1 ȘI APOCALIPSA 22 Universul plin de stele, soarele, luna, pământul Fură din nimic făcute prin poruncă de la Sfântul. Tot ce mișcă-n lumea noastră, plante, pești, viețuitoare Fu făcut în șase zile și i se dădu suflare. Iar când totul a fost gata, Dumnezeu privi la ele Și, văzându-le perfecte, a știut să nu Se-nșele. Dumnezeu făcu și omul ca o culme genială A creației divine, fără pată ori greșeală. El i-a dat în stăpânire tot ce pân-atunci făcuse Arătând fără tăgadă forța dragostei nespuse. Dar din rea neascultare, omul cel fără greșeală A căzut într-a Satanei rea și crudă amăgeală. Însă Dumnezeu iubise tot ce mâna Lui crease Și ne-a dat o Mântuire pentru tot ce se stricase. A trimis pe Domnul Păcii, pe Isus Hristos Preasfântul Ca să spulbere păcatul și să curețe pământul. El veni pe lumea asta ca un prunc fără putere Și ducând o viață simplă cunoscu din plin durere. După ce-și sfârși lucrarea, luând păcatele pe cruce, Ne-a promis un loc și nouă-n Casa unde El se duce. 1
-
Upload
puchea-dorel -
Category
Documents
-
view
218 -
download
3
description
Poezie creștină
Transcript of Nestrămutata Mea Dorință
NESTRMUTATA MEA DORINARC PESTE TIMP, NTRE GENESA 1 I APOCALIPSA 22Universul plin de stele, soarele, luna, pmntulFur din nimic fcute prin porunc de la Sfntul.
Tot ce mic-n lumea noastr, plante, peti, vieuitoareFu fcut n ase zile i i se ddu suflare.
Iar cnd totul a fost gata, Dumnezeu privi la elei, vzndu-le perfecte, a tiut s nu Se-nele.
Dumnezeu fcu i omul ca o culme genialA creaiei divine, fr pat ori greeal.
El i-a dat n stpnire tot ce pn-atunci fcuseArtnd fr tgad fora dragostei nespuse.
Dar din rea neascultare, omul cel fr greealA czut ntr-a Satanei rea i crud amgeal.
ns Dumnezeu iubise tot ce mna Lui creasei ne-a dat o Mntuire pentru tot ce se stricase.
A trimis pe Domnul Pcii, pe Isus Hristos PreasfntulCa s spulbere pcatul i s curee pmntul.
El veni pe lumea asta ca un prunc fr puterei ducnd o via simpl cunoscu din plin durere.
Dup ce-i sfri lucrarea, lund pcatele pe cruce,Ne-a promis un loc i nou-n Casa unde El se duce.
Nu itiu, ns, ci vom merge sus, n Patria Cereasci de-om auzi vreodat o cntare ngereasc,
Dar ce tiu este dorina de-a purta crucea iubiriii prin ea s-ajung n ceruri, sus, n culmea fericirii.
Astzi vin la Tine, Doamne, cci Tu m-ai fcut pe mine,i Te rog, arat-mi drumul cnd va fi s-ajung la Tine,
Cci dect o via simpl i murdar pe pmntE mai bine-o venicie fericit-n cerul sfnt.
AMIN!2
