Nervozismul si vulnerabilitatea la stress. Stimului e un evenim ext care ameninta sau poate sa vatameze. Reactia poate fi o senzatie de nervozitate, de tensiune. Procesul ( tranzactia) e functie de persoana si mediu, o nepotrivire intre situatie si capacitatea perceputa de individPersonalitatea infl reactia la stress prin : structurarea vietii in moduri care grabesc sau maresc frecventa stresurilor, infl proc de solutionare a pb aparute, controlul amplitudinii react la stress.Tipare de solutionare a pb. :concentrarea pe problema ( incearca sa modifice sit externa printr-un plan de actiune ), concentrarea asupra emotiilor ( incearca sa schimbe gandurile si sentimentele , sau sa vada partea buna a situatiei , sau sa invete ceva din eveniment ), solutionarea bazata pe evitare (a ocolii problema )Nevrozismul : ingrijorare permanenta, sentiment de inadecvare, tensiune, enervare facila, preocupari obsessive .A)Problema subiectivitatii( relatia cauzala dintre nevrozism si stress ) cei cu nevrozism au insatisfactii in domenii largi ale vietii cotidiene (isi amintesc frecvent greseli ant ale lor sau ale pers apropiate, , au un stil conversational defectos, , cand vorbesc nu isi privesc interlocutorul, au nivel scazut de agreabilitate )B)Rel intre nevrozism si simptomele minore de stress pers cu nevrozism sunt sensibile la hartuieli, se simt surmenate, , certurile cu sotia/copii sunt intens suparatoare, relatii sociale de slaba calitate, dificultati sexual, etc )C)Vulnerabilitate la simptomele psihiatrice nevrozismul e un factor de predictibilitate la depresie, abuz de subst toxice, tulb de somn, perfectionism, anxietate, depresie, etc.Alte trasaturi implicate in vulnerabilitatea la stress : extraversiunea – fact protector pentru ca solutionarea e concentrate pe problema (pe infruntare); robustetea – credinta in controlul personal asupra evenimentelor; locul controlului – extern persoane de obiecei nemultumite de munca lor se plang ca sunt extenuate, stima de sine scazuta , locul controlului se modifica in functie de context; optimismul si speranta – percep un control mai mare asupra situatiilor si de bucura de popularitate; constiinta de sine – tendinta cronica de a reflecta, meditare indelungata la problem, neglijarea solutionariii directe, amanarea interventiei; sprijinul social – amortizeaza stresul; solutionarea de tip spiritual sau religios – persoane mai fericite , mai optimiste; procesele de invatare din copilarie – accentual pe adaptarea defensive, credinte despre sine disfunctionael, luarea dorintelor drept realitati, atribuiri catastrofale

Situatii in care o pers devine vulnerabila :1.Cand scade reteaua de support social. 2.atunci cand se intensifica stresorii psihosociali 3.perioadele de afirmare plenaraduc la nonvulnerabilitate , iar perioadele de tranzitie duc la vulnerabilitate 4. La inceputul unui proiect de viata individul poate fi optimist , dar daca proiectul devine incert pers devine vulnerabila 5. Epuizare bio-psihica 6. Acumulari de esecuri si frustrari 7. Complicatii in exercitarea rolurilor sociale 8. Situatia de comorbiditateFactorii nonvulnerabilitatii 1. Resursele interne ( dotarea intelectuala, educatia, abilitatea de a face fata stresului ) 2. Educatia parental ce incurajeaza copilul sa domineevenimentele 3. Relatii emotionale stabile si experiente positive cu ceilalti 4. Resurse ext reteaua de support social 5. Sentimental eficacitatii si stima de sine.Rezistentii sunt mai inteligenti , mai active in rezolvarea pb, se autoevalueaza pozitiv, au o retea de support social mai mare la orice varsta sunt mai autonomi, mentin un climat deschis in familie