GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ROVINARI

1

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ROVINARI

PROIECT

PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE-NIVEL 3

CALIFICAREA PROFESIONALA:LUCRARI DE INTRETINERE PERMANENTE

COORDONATOR: ABSOLVENT:

PROF.FR DUMITRU CIUBUCANA MITICA

2011

TEMA PROIECTULUI:

NECESITATEA LUCRARILOR DE INTRETINERE SI REPARARE

CUPRINS

Argument.4

Capitolul 1

Importanta activitatii de intretinere a utilajelor si instalatiilor..5

Capitolul 2

Factorii care contribuie la uzura pieselor componente ale utilajelor8

Capitolul 3

Intretinerea masinilor si utilajelor industriale.12

Capitolul 4

Organizarea atelierelor de intretinere si reparatii...16

Norme specifice de protectie a muncii...19

Norme de igiena a muncii...........22

Bibliografie.....24

ARGUMENT

n condiiile produciei industriale moderne, mainile, utilajele i instalaiile trebuie s funcioneze la parametrii optimi, fr ntreruperi sau opriri accidentale, condiie esenial pentru obinerea unei caliti superioare a produselor cerute i a unei eficiene economice ridicate. ntruct n timpul funcionrii, mainile, utilajele i instalaiile se uzeaz fizic, aceast uzare poate provoca erori de prelucrare i chiar accidente de munc, mrirea consumurilor specifice etc.

Obinerea unei durate de funcionare normale ct mai lungi se poate realiza prin ncetinirea procesului de uzare fizic a pieselor componente, aceasta asigurnduse prin:

-exploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor la sarcina normal (prin evitarea suprancrcrilor),

-ntreinerea corect i curirea zilnic,

-ungerea pieselor n micare,

-observarea continu a strii i funcionrii lor,

-lucrul de bun calitate a echipelor de ntreinere i reparaii

-executarea reparaiilor la timp, conform prescripiilor ntreprinderii constructoare.

ntreinerea urmrete s menin mainile, utilajele i instalaiile n condiii normale de exploatare ntre dou reparaii consecutive, reducnd posibilitatea apariiei unor reparaii accidentale. Organizarea corespunztoare a lucrrilor de ntreinere a mainilor i utilajelor asigur mrirea duratei de serviciu, adic a perioadei de timp consumate de la punerea n exploatare pn la scoaterea din uz, respectiv casarea acestora.

Astfel, se impune ca personalul care deservete utilajul s respecte ansamblul de msuri care se refer la:

-construcia, funcionarea, reglarea i exploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor deservite;

-msurile de siguran care trebuie luate nainte de punerea n funciune;

-modul cum se pune n funciune, respectnduse operaiile n succesiunea i corelarea lor;

-supravegherea pe timpul funcionrii, pentru evitarea apariiei de defeciuni sau degradri cauzate de mersul neregulat, rcirea sau nclzirea anormal, ungerea necorespunztoare, depirea parametrilor funcionali de regim, dereglarea unor mecanisme i dispozitive, vibraii etc;

-schema de ungere cu indicarea locurilor, a periodicitii ,calitatea i cantitatea lubrifiantului;

-msurile de siguran nainte de oprire.

Capitolul 1

Importanta activitatii de intretinere a utilajelor si instalatiilor

ntreinerea urmrete s menin mainile, utilajele i instalaiile n condiii normale de exploatare ntre dou reparaii consecutive, reducnd posibilitatea apariiei unor reparaii accidentale.

Este necesar ca periodic s se verifice i starea accesoriilor din dotarea mainii, utilajului i a instalaiei respective, chiar dac sunt situaii cnd unele dintre acestea sunt folosite mai rar.

Activitatea de ntreinere i reparare a utilajelor este impus de faptul c, pe parcursul folosirii lor productive, acestea sunt supuse procesului de uzur fizic i moral. Ca urmare, a procesului de uzur fizic, are loc un proces de pierdere treptat a valorii de ntrebuinare a utilajului, i n final o pierdere a capacitii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat.

Obinerea unei durate de funcionare normale ct mai lungi se poate realiza prin ncetinirea procesului de uzare fizic a pieselor componente, aceasta asigurndu-se prin: exploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor la sarcina normal (prin evitarea suprancrcrilor), ntreinerea corect i curirea zilnic, ungerea pieselor n micare, observarea continu a strii i funcionrii lor, lucrul de bun calitate a echipelor de ntreinere i reparaii i executarea reparaiilor la timp, conform prescripiilor ntreprinderii constructoare.

n vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului i a funcionrii n condiii ct mai apropiate de cele iniiale, n cadrul ntreprinderilor se organizeaz un serviciu de ntreinere i reparare a utilajului de producie. Din analiza comportamentului utilajelor n procesul de uzur fizic se poate constata c uzura n timp a diferitelor componente are loc n mod difereniat.

Fenomenul de uzur fizic a utilajului poate fi ameliorat i printr-un sistem de activiti de ntreinere a acestuia, precum i printr-un ansamblu de operaii de control i revizie, care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni.

Toate aceste activati de revizie ,control,intretinere si reparare a utilajelor,indreptate in scopul mentinerii in stare de functionare o perioada cat mai mare de timp formeaza ceea ce in literatura de specialitatepoarta numele de sistem de intretinere si repapare.

Realizarea unor activiti de ntreinere i reparare corespunztoare a utilajelor are o serie de avantaje, dintre care mai importante sunt:

-creterea perioadei de timp n care utilajul este n stare de funcionare i realizarea produciei conform graficelor;

-creterea randamentului i a preciziei de funcionare a utilajelor;

-reducerea costurilor de producie i, implicit, creterea eficienei activitii de producie.

Obiectivele i mijloacele activitii de ntreinere i reparare.

Activitatea de ntreinere i reparaii a devenit o problem tehnologic, n timp ce o lung perioad de timp era considerat ca o activitate anex neimportant. Aceast modificare de optic este fireasc, deoarece astzi ntr-o ntreprindere constructoare de maini exis un numr foarte mare de utilaje diversificate.

Obiectivele intretinerii si reparatiei utilajelor dintr-o ntreprindere sunt:

-mentinerea starii utilajului la parametrii care sa asigure cantitatea, calitatea si continuitatea productiei;

-evitarea intreruperilor de productie datorita avariilor;

-reducerea timpilor neproductivi in scopul micsorarii cheltuielilor pe unitatea de produs;

-limitarea la un nivel minim a cheltuielilor efectuate cu lucrari de intretinere si reparatii;

-asigurarea functionarii utilajelor in conditii de securitate deplina in exploatare.

Existena unui compartiment de ntreinere i reparaii este justificat de necesitatea asigurrii utilizrii permanente a echipamentelor i cldirilor din ntreprinderile tot mai complexe.

Domeniul de activitate al compartimentului de ntreinere este diferit de la o ntreprindere la alta, dar cuprinde n general, urmtoarele lucrri:

-ntreinerea i repararea echipamentului i cldirilor;

-modificrile aduse acestora;

-montarea i punerea n funciune a noilor echipamente;

-livrarea de utiliti n scopuri de producie (ap, energie electric, aer, abur, gaze etc.);

-controlul i evidena cheltuielilor de ntreinere i reparaii;

-paza contra incendiilor.

-pentru atingerea obiectivelor compartimentul de ntreinere trebuie s se foloseasc de principalele mijloace:

-s se constituie ntr-un organism proporional dimensionat cu cadre i bine organizat n funcie de specificul ntreprinderii;

-s elaboreze un program de lucru bine conceput;

-s-i organizeze disponibilul de piese de schimb n funcie de necesiti;

-s evidenieze i s studieze continuu cauzele avariilor i s prevad remediile;

-s lucreze n strns colaborare cu celelalte compartimente, astfel ca s se asigure funcionarea utilajelor prin respectarea programelor;

-s se informeze permanent n pas cu progresul tehnologic, n domeniul materialelor, metodelor i echipamentelor noi.

Mijloacele indicate corespund unor activiti care sunt prezentate n tabelul 1.

ACTIVITILE DE NTREINERE

ACIUNEA

CE CUPRINDE

CUI REVINE

Previziunea ntreinerii

Activiti efectuate pentru evitarea lucrrilor de reparaii i pentru ca lucrrile de ntreinere inevitabile s fie efectuate cel mai comod posibil

Personalului de deservire i a celui de ntreinere din secii

ntreinerea preventiv

Activiti efectuate pentru reducerea uzurii, meninerea utilajelor n bune condiii de funcionare i evitarea opririlor neprevzute provocate de accident.

Personalului de ntreinere din secii i ateliere care execut reviziile

ntreinerea corectiv

Activiti efectuate pentru corijarea defectelor, nlocuirea pieselor uzate, revizuirea i renovarea utilajelor ntr-un mod care s le redea calitile lor de funcionare i precizie.

Personalului de ntreinere din secii i ateliere care execut reparaiile

Eviden i planificare

Activiti ca: previziunea pe termen lung i scurt, organizarea muncii, studiul de costuri, nregistrarea cauzelor proastei funcionri a utilajelor .

Persanului de conducere a activitii de ntreinere i reparaii.

Capitolul 2

Factorii care contribuie la uzura pieselor componente ale utilajelor

n condiiile produciei industriale moderne, mainile, utilajele i instalaiile trebuie s funcioneze la parametrii optimi, fr ntreruperi sau opriri accidentale, condiie esenial pentru obinerea unei caliti superioare a produselor cerute i a unei eficiente economice ridicate.

ntruct n timpul funcionrii mainile, utilajele i instalaiile se uzeaz fizic, aceast uzare poate provoca erori de prelucrare, mrirea consumurilor specifice i chiar accidente de munc.

Factorii care contribuie la uzarea pieselor

a). Prelucrarea pieselor. Dat fiind faptul c forele de frecare acioneaz asupra straturilor superficiale ale pieselor, gradul de uzur i de rezisten la uzur depinde de prelucrarea lor. Oricare ar fi aceast prelucrare, se vor obine totui n final suprafeele cu neregulariti microscopice sau macroscopice .

S-a constatat c prin prelucrare se produc unele modificri n structura superficial a metalelor sau aliajelor pieselor n frecare, care influeneaz rezistena la uzur.

De exemplu : la achiere, avansurile mici de 0,003 - 0,006 mm/rot i vitezele mici sub 3m/min fac s scad rezistena superficial a materialelor pieselor, fapt care se explic prin aceea c ecruisarea materialului este mai puin adnc. Odat cu creterea vitezei la peste 15m/min, innd seama i de avans, rugozitatea scade, iar ecruisarea crete n adncime, ducnd astfel la mbuntirea rezistenei la uzur.

b). Calitatea materialelor utilizate. Rezistena la uzur depinde n mod cert de materialele utilizate la confecionarea pieselor. n construcia de maini se utilizeaz pe scar din ce n ce mai mare fontele aliate, i n special cele cu grafit modular.

La oeluri, cea mai utilizat structur, care d o bun rezisten la uzur, este cea cu sorbit i perlit.

De reinut este faptul c durabilitatea crete o dat cu creterea duritii. De exemplu: o pies din oel cu duritatea de 600 HB are o durat de funcionare de 10 ori mai mare dect a unei piese cu duritatea de 200 HB. De menionat este faptul c oelurile aliate au o mare rezisten la uzur.

c). Calitatea lubrifianilor. n scopul mririi rezistenei la uzur a pieselor, se utilizeaz uleiuri. Acestea trebuie s fie lipsite de acizi i impuriti mecanice, deoarece provoac coroziuni. Uleiul trebuie s formeze un film stabil absorbant, contribuind n acest fel la micorarea coeficientului de frecare.

d). Viteza relativ a pieselor n frecare. Viteza relativ a pieselor n frecare intereseaz mai ales ca mrime, prezentnd valori de la 0,1 m/s pn la peste 10m/s, fapt care poate contribui la micorarea sau intensificarea procesului de uzur.

e). Forele i presiunea de contact. Forele care solicit piesele n frecare provoac o stare de tensiune care contribuie la uzura lor. Din acest punct de vedere se deosebesc dou feluri de sarcini :

-sarcini ce provoac solicitri statice, care, pe lng meninerea valorii lor constant, mai au i direcia constant;

-sarcini ce provoac solicitri dinamice, care pot fi de dou feluri

-sarcini ce provoac solicitri prin oc;

-sarcini ce provoac solicitri variabile continue.

Uzura este direct proporional cu presiunea de contact. n cazul ungerii lichide, o presiune de contact considerabil poate duce la ruperea i ntreruperea filmului de lubrifiant.

De asemenea este important i felul micrii dintre dou piese n frecare, micare care poate fi:

-de alunecare;

-de rostogolire;

-combinat.

f). Jocurile dintre piese n frecare. Uzura crete pe msur ce cresc jocurile dintre piesele aflate n frecare, deoarece apar solicitri dinamice care perturb regimul de lucru al mainii sau utilajului.

Jocurile provoac nclzirea i ruperea filmului de lubrifiant, putnd duce n final la distrugerea pieselor respective, sau a altor piese mbinate cu acestea.

g). Mediul i regimul de exploatare. Mediul, care influeneaz considerabil de mult frecarea, poate fi de dou feluri:

-corosiv;

-abraziv.

Mediul corosiv se ntlnete n special la mainile i utilajele ce funcioneaz n ntreprinderile de produse chimice, iar cel abraziv la mainile i utilajele miniere, petroliere, metalurgice etc., acestea furniznd elemente suplimentare fa de cele obinuite n problema frecrii i uzurii .

n ce privete regimul de exploatare, se va ine seam de urmtorii factori:

-ungerea mainii;

-curirea ei;

-protecia suprafeelor n frecare.

Sub aspectul ungerii, se pune problema dac uleiul este suficient sau dac el este de calitate bun.

n privina curirii, se au n vedere posibilitile de ndeprtare a diferitelor impuriti, materiale abrazive etc.

Pentru protecia suprafeelor n frecare trebuie luate msuri corespunztoare n vederea etanrii i perfecionrii continue a mijloacelor de ungere.

h). Felul frecrii. n funcie de felul micrilor, unei suprafee fa de cealalt, se disting urmtoarele tipuri de frecri:

- Frecarea de alunecare, care se produce n planul tangent comun a dou corpuri n contact, care alunec sau tind s alunece unul peste altul. Exemple de frecare de alunecare: micarea unei snii pe ghidajele acestuia, rotirea fusurilor n lagrele de alunecare etc.

- Frecarea de rostogolire este frecarea asociat micrii de rostogolire a unui corp pe altul, care determin un cuplu de sens contrar micrii sau tendinei de micare de rostogolire, rezultat din aciunea forelor de sprijin din suprafaa de contact deformat plastic. Exemple de frecare de rostogolire : corpurile de rostogolire a unui rulment pe inele, roile unui vehicul de cale ferat pe ine etc.

- Frecarea mixt care poate fi interpretat ca o combinaie a frecrii de rostogolire cu cea de alunecare. Exemple de frecare mixt : frecarea n angrenaj, frecarea n transmisii prin ficiune etc.

Dup cum ntre suprafeele n micare exist sau nu substane de ungere, frecarea poate fi :

-fluid;

-semifluid;

-uscat.

Frecarea fluid se produce, n mod normal, la funcionarea de regim a mainilor i utilajelor. Frecarea fluid se poate menine cnd ntre suprafee se

realizeaz deplasri cu viteze mari, suprafeele sunt supune unei apsri mijlocii i sunt alimentate n mod continuu cu lubrifiani.

Frecarea semifluid poate s apar ca urmare a unei ungeri defectuoase sau insuficiente, precum i la pornirea i, oprirea mainii cnd, datorit vitezei prea mici, nu se poate introduce stratul de ulei necesar ntre cele dou suprafee n micare relativ.

La staionarea mainii, din cauza sarcinii de pe arbore, lubrifiantul este ndeprtat dintre cele dou suprafee ale fusului i ale cuzinetului, contactul a staionat un timp ndelungat (fig. 3, a).

La viteze de rotaie mici, arborele ncepe s transporte sub el lubrifiant, care, avnd form de pan i o oarecare presiune, ncepe s-l ridice; n acest caz, ungerea va fi semifluid (fig. 3, b, c). La creterea turaiei, centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului, pentru a coincide cu el la turaie foarte mare. n acest ultim caz (fig. 3, d), teoretic, grosimea peliculei de lubrifiant devine constant pe ntreaga periferie a fusului.

Frecarea uscat ia natere cnd ntre cele dou suprafee n micare relativ nu exist nici un strat intermediar de lubrifiant, nici chiar n punctele disparate, astfel nct contactul lor este direct.

Capitolul 3

Intretinerea masinilor si utilajelor industriale

Managementul ntreinerii preventiv-planificate.

Activitatea general de ntreinere trebuie s se bazeze pe experien, cum ar fi statistica defeciunilor proprie sau cea a productorilor. n funcie de ct de complet este documentaia de ntreinere, sarcina de a concepe activitatea de ntreinere poate s se dovedeasc a fi mai mult sau mai puin dificil.

In activitatea de conceptie a activitatii de intretinere,scopul este de e elabora instructiuni cu privire la:

-posibilitatile de eliminare a acelor probleme care au tendinta sa se repete;

-gasirea relatiei optime dintre intretinerea corectiva si intretinerea preventiva;

-modul de stabilire a momentului pentru inlocuirea unui reper.

Scopul iniial al configurrii ntreinerii planificate este de a organiza metodele i personalul de care este nevoie pentru ndeplinirea acestei misiuni aceea de a mpiedica apariia defeciunilor i a defectelor, ceea ce nseamn c este nevoie de:

-formulare ale documentelor standard (tip);

-descrierea de rutin privind modul de utilizare a formularelor;

-Instruciuni de msurare a diferiilor parametri;

-instruciuni privind executarea diferitelor activiti preventive;

-personal disponibil pentru a executa lucrrile conform programului;

-convenie cu personalul calificat care s ndeplineasc aceste sarcini, cu sau fr instruciuni detaliate.

Documentaia de ntreinere conine instruciuni de ntreinere, lista de referine la piesele de rezerv i alte documente care pot fi elaborate n faza premergtoare. Documentele care se cer au anumite caracteristici:

-includ fluxuri tehnologice (de lucru) sau figuri care rezult din desene/plane fcute de consultani;

-constau n descrieri primite de la productori;

-sunt influenate de documentaia standard a cumprtorului;

-sunt adaptate la calificrile meseriailor care le deservesc;

Planificarea activitii de ntreinere planificat se bazeaz pe diferite informaii:

-analiza rezultatelor din procesul de ntreinere corectiv;

-experiena acumulat din alte activiti;

-caracteristicile utilajelor;

-monitorizarea strii/condiiei utilajului (dac este n funciune).

Activitatea de planificare conine urmtoarele puncte:

-identificarea sistemului tehnic/componentelor care urmeaz s fie ntreinute;

-definirea aciunilor de ntreinere relevante;

-repartizarea aciunilor;

-pregtirea programului de ntreinere;

-demararea aciunii.

Organizarea corespunztoare a lucrrilor de ntreinere a mainilor i utilajelor asigur mrirea duratei lor de serviciu, adic a perioadei de timp consumate de la punerea n exploatare pn la scoaterea din uz, respectiv casarea acestora.

n funcie de importan i complexitate, lucrrile de ntreinere se execut:

-permanent de ctre personalul ce deservete maina i utilajul;

-periodic de ctre echipele de ntreinere, n conformitate cu normele prevzute pentru fiecare main, utilaj sau instalaie.

Importana activitii de intretinere si reparare a utilajelor

Primirea masinilor, utilajelor si instalatiilor pentru reparare.

Operaiile pregtitoare care se efectueaz n vederea reparrii mainilor, utilajelor i instalaiilor sunt: primirea pentru reparare, presplarea, demontarea, curirea i splarea pieselor dup demontare, constatarea defectelor pieselor demontate i sortarea lor.

Anumite tipuri de maini i utilaje, cum sunt cele care lucreaz n aer liber, nainte de demontare, sunt supuse presplrii, n vederea ndeprtrii noroiului i altor depuneri, operaie care se face cu ap rece sau cald la presiuni de (5...10) 102 Pa, n locuri special amenajate.

Reparaiile se fac la termenele stabilite n planul de reparaii ale fondurilor fixe ntocmite la nceputul anului, numai dac se stabilete necesitatea lor cu ocazia reviziilor tehnice planificate, cnd se constat uzarea pieselor.

Persoana care conduce lucrrile de reparaie stabilete mpreun cu eful seciei n care se afl utilajul, data cnd utilajul va fi oprit i predat cu proces-verbal de predare-primire, n care se consemneaz: denumirea utilajului numrul de inventar, piesele sau sculele anex, dac intrarea in reparaie este conform planului sau este o reparaie accidental (cu specificarea motivului accidentrii i a vinovatului), defeciunile constatate n timpul exploatrii recomandrii privitoare la modernizarea utilajului etc.

Metoda examinrilor prin care se verific starea tehnic a utilajelor observndu-se funcionarea acestora. Aceast observare se face de ctre personalul de specialitate, fr a se opri maina sau utilajul;

Metoda testelor, n cadrul creia se fac msurri asupra produsului realizat de ctre maina respectiv i se constat abaterile. O main care d produse cu o abatere mare prezint uzuri mari;

Metoda msurilor, care const n msurarea anumitor piese componente ale mainii, care se compar cu datele din cartea tehnic, stabilindu-se astfel gradul de uzare. Pentru aplicarea metodei, este necesar demontarea mainii, utilajului sau instalaiei respective ;

Metoda msurrilor speciale, care const n msurarea unor parametri speciali ai mainii, cum ar fi: vibraiile, temperatura, zgomotele, vitezele de lucru, diverse presiuni etc. Msurarea acestor parametri speciali d o imagine clar a strii utilajului.

Lucrri de ntreinere executate de personalul care deservete utilajele.

Personalul care deservete mainile, utilajele i instalaiile, n afar de modul de manipulare n procesul de producie, trebuie s cunoasc i s respecte ansamblul de msuri corespunztoare:

Lucrri de ntreinere a utilajelor executate de personalul de ntreinere.

Aceste lucrari se executa la anumite termene planificate,indicate in grafice,in functie de caracteristicile utilajului,de precizia necesara functionarii ,de gradul de incarcare al utilajului si regimul sau de lucru.

Cu acest prilej se verifica sistemul de racire si de ungere,si comportarea in exploatarea masinii,in unele situatii se fac reglari sau demontari partiale ale masinilor si utilajului si,in special , acelor subansambluri care prezinta importanta in functionare.

Rezultatul acestor verificari este mentionat in dosarul masnii,utilajului sau instalatiei,respective,in vederea determinarii cauzelor uzarii si pentru stabilirea volumului si felului reparatiei.

Curirea mainilor utilajelor i instalaiilor.

Curatirea si spalarea se executa pe locurile de productie ( in cazul masinilor-unelte si utilajelor fixe sau utilajelor grele) sau la un post de curatire si de spalare special amenajat (in cazul masinilor si utilajelor deplasabile).

Se va acorda atentie deosebita sistemelor de etansare ce se vor demonta cu regularitate, pentru a fi curatite si reglate. Inainte de spalare se recomanda ca instalatiile de racire si de ungere sa fie golite pentru schimbarea lichidului , care intotdeauna contine impuritati , atragand dupa sine uzarea pompei.

Se vor curata periodic filtrele instalatiilor de ungere : rezervorul si conductele de ulei trebuie spalate ori de cate ori se schimba uleiul.

Materialele pentru sters trebuie sa absoarba lichidele , sa nu contina aschii metalice si sa aiba o rezistenta suficient de mare , pentru a nu se rupe in timpul intrebuintatii.

Masinile-unelte se spala, de obicei , cu petrol lampant sau cu motorina , cu ajutorul unor carpe imbibate in aceste lichide. Dupa spalare, se sterg cu carpe sau se usuca cu aer comprimat. Masinile care lucreaza in mediul cu mult praf,de exemplu, cele din turntorii, se spal periodic, la intervale mai mici dect mainile din celelalte sectoare.

Capitolul 4

Organizarea atelierelor de intretinere si reparatii

Atelierele de reparaii sunt dimensionate n funcie de mrimea ntreprinderii, de natura utilajelor i de necesitatea zonei industriale respective (este posibil ca un atelier de reparare s serveasc mai multe ntreprinderi aflate n aceeai zon).

n cadrul atelierului de reparaie se execut producia de piese de schimb i reparaiile de tip Rc i Rk.

Din punct de vedere al coninutului lor, se pot deosebi trei grupe de lucrri de reparaii:

-grupa I cuprinde lucrrile legate de piesele supuse uzurii rapide i medii, remedierea defeciunilor medii (Rc1);

-grupa II cuprinde lucrrile mai mari, dar care nu necesit o complexitate tehnologic mai mare, pentru executarea lor nefiind necesare utilaje specializate din punct de vedere al tipului i al dimensiunilor (Rc2);

-grupa III cuprinde lucrri de complexitate tehnologic deosebit care necesit utilaje specializate (Rk).

Avnd n vederea aceast grupare, n cadrul atelierului de reparaii se vor executa tipurile de lucrri din tabelul 1, cu meniunea c lucrrile din grupa II cuprinde n afara celor din tabel i lucrrile din grupa I; la fel grupa III cuprinde i lucrrile din grupa II, la care se adaug cele din tabel.

Lucrri de reparaie i recomandri de utilaje

Grupa

Tipul de

lucrri

Exemple de lucrri

Dotarea atelierului de reparaii

Lucrri de prelucrare mecanic i montaj.

- Revizia pieselor i subansamblelor.

- Ajustarea lagrelor.

- Confecionarea cuzineilor, a pieselor mici i a pieselor de contact ale aparaturii electrice.

- Curirea i ndreptarea arborilor i a axelor mici.

- Strunguri paralele 150 200 mm, L 700 1500 mm.

- Maini de rabotat.

- Maini de gurit.

- Prese manuale sau mecanice.

Lucrri de forjare presare.

- Repararea utilajelor de transport i ncrcare.

- Confecionarea bolurilor i a brrilor din oel rotund i profilat.

- Sudarea lanurilor.

- Ciocan de forjat.

- Prese.

Lucrri electro-tehnice.

- nlocuirea i ajustarea pieselor aparatajului electric.

- Uscarea bobinajului motoarelor pe locul instalrii lor.

- Remontarea motoarelor electrice.

- Polizoare.

- Menghine.

- Cuptoare de uscare.

- Maini de bobinat.

Lucrri de sudur.

- Sudarea pieselor avariate mai puin importante, ncrcarea cu sudur a marginilor uzate a dispozitivelor de prindere.

- Agregate de sudur.

- Agregate de metalizare.

- Polizoare.

Lucrri de prelucrare mecanic i montaj.

- Prelucrarea la strung a pieselor turnate din font, din oel i bronz cu greuti i dimensiuni mijlocii (lagre, roi de antrenare, etc.)

- Strunguri revolver.

- Strunguri Carusel mici.

- Maini de frezat roi dinate cu module de la 2 la 8 mm.

- Maini de gurit.

- Maini de rectificat.

Lucrri de forjare presare.

- Tierea semifabricatelor pentru roi dinate de mic precizie.

- Forjarea arborilor din blocuri pn la 150x150 mm.

- Clirea sculelor i pieselor mici.

- Ciocane pneumatice.

- Cuptoare de nclzire pentru semifabricate.

Lucrri electro-tehnice.

- Rebobinarea parial sau total a motoarelor electrice i a transfor-matoarelor.

- Confecionarea aparaturii electrotehnice de complexitate mic.

- Maini de bobinat.

- Cuptoare de uscare.

- Tablou de for.

- Maini de alezat.

- Banc de prob.

Lucrri de sudur.

- Confecionarea construciilor metalice mai uoare.

- Repararea unor asamblri sau construcii metalice.

- ndreptarea elementelor de construcii metalice mijlocii.

- Foarfece mecanice.

- Valuri de ndreptat tabl.

- Prese de ndreptat.

- Agregate de sudur.

Lucrri de turntorie

- Turnarea roilor dinate din font, a lagrelor, a rolelor pentru transportoare i maini unelte, cupelor de elevator, tobelor de diferite dimensiuni, roi de curea, saboilor de frn, etc.

- Cuptoare normale de topire.

- Cubilou pentru topirea fontei.

Lucrri de prelucrare mecanic i montaj.

- Prelucrarea pieselor turnate de dimensiuni mari pentru roi dinate, roi de friciune i tobe mari.

- Confecionarea arborilor de dimensiuni mari.

- Lucrri de alezaj complicate.

- Confecionarea n serie a pieselor de rezerv cu durat mic de funcionare.

- Maini de frezat roi dinate cilindrice i conice cu module medii i mari.

- Maini mari orizontale de frezat i alezat.

- Strunguri Carusel.

- Prese hidraulice de putere mare.

Lucrri de forjare presare i tratament termic

- Forjarea arborilor mari cu diametre peste 150 mm i a semifabricatelor pentru angrenajele roilor dinate de dimensiuni mari i de mare precizie.

- Confecionarea crligelor cu capacitate mare de ridicare.

- Clirea de piese mijlocii.

- Ciocane de forjare.

- Prese.

- Nicovale.

- Cuptoare pentru tratament termic.

Lucrri de sudur i construcii metalice

- Confecionarea de piese turnate mari pentru utilaje i maini unelte, a construciior metalice cu dimensiuni mijlocii, lucrrilor de reparaii i de recondiionare a batiurilor de maini.

- Agregate de sudur (electric, n argon, autogen, etc.)

Corespunztor acestor tipuri de lucrri se apreciaz c n cadrul atelierului de reparaii se pot afla urmtoarele activiti ce vor fi grupate n cadrul unor secii: prelucrri mecanice; turntorie; forj i tratamente termice; construcii metalice i sudur; tmplrie; vopsitorie; reparaii electrotehnice.

Pe ling aceste secii, atelierul de reparaii poate conine secii specializate n reparaiile unor tipuri de utilaje de mare frecven n ntreprinderile respective (de exemplu secia reparaii pompe, compresoare), care vor cuprinde lctui mecanici specializai n repararea acestora.

In afara de suprafetele de prodcutie ale atelierului de reparatii, pe langa aceste ateliere trebuie sa existe:

a.Suprafete auxiliare (depozite de piese de schimb,de piese reconditionate,scularie,statie de transformare,pupunctul termic etc.).

b.Suprafete pentru scopuri social-administrative (birouri , ateliere ,vestiare ,dusuri , WC-uri etc.).

Amplasarea utilajelor in atelierele de reparatii trebuie sa asigure:

- succesiune logica a procesului tehnologic de fabricatie a pieselor de schimb, prin asezarea masinilor in ordinea operatiilor tehnologice;

- organizarea rationala a locului de munca punand in functie de destinatia sectiilor,utilajelor aferente acestora;

- totalitatea masurilor de sanatate si securitate a muncii;

- reducerea pe cat posibil a distantelor de transport , cat si frecventa transporturilor;

- dimensionarea corespunzatoare a spatiilor de reparatie in functie de gabaritul utilajelor;

- posibilitatea de a incredinta mai multe instalatii sau masini unui singur muncitor;

- posibilitatile de dezvoltare a atelierului.

Norme specifice de protectie a muncii

Principalele acte normative de legislatie a muncii sunt:

1.Codul muncii

2.Contractul individual de munca

3.Regulamentul de ordine interioara

4.Norme republicane de protectie a muncii

5.Norme departamentale de protectie a muncii.

Tot personalul care lucreaza trebuie sa cunoasca norme generale de protectie a muncii precum si norme specifice lucrarilor pe care le executa.Pentru aceasta este necesar instructajul general introductiv,instructajul la locul de munca si instructajul periodic.Instructajul general introductive se efectueaza cu toti noii angajati care urmeaza sa lu creze.Acestea se desfasoara pe baza unui program stabilit in functie de specificul locului de munca.

Instructajul la locul de munca

Se face de catre conducatorul formatiei de lucru sub indrumarea maistrului dupa terminarea instructajului general introductive sau speciale.

Introductajul periodic se repeat la un interval de 6 luni si orice muncitor care este repartizat la o lucrare cu alt specific va fi instruit asupra normelor de protectie a muncii.

Utilaje si instalatii mecanice si electrice

Generalitati

In momentul alegerii,instalarii,punerii in functiune,exploatarii si intretinerii utilajelor mecanice si electrice trebuie sa se acorde atentia cuvenita securitatii si sanatatii lucratorilor , luandu-se in considerare prevederi din prezenta hotarare, din Hotararea Guvernului nr.119/2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a masinilor industriale,precum legislatiei nationale care transpun Directiva 89/655/CEE.

Daca instalatiile sunt amplasate intr-o zona in care exista sau poate exista riscul de incendiu ori de explozie datorat aprinderii unor gaze, vapori sau lichide volatie,atunci ele trebuie sa corespunda utilizarii intr-o astfel de zona.

Utilajele trebuie sa fie prevazute, daca este necasar,cu dispozitive de protectie corespunzatoare si sisteme de securitate in caz de avarie.

Dispozitive specifice

Instalatiile si utilajele mecanice trebuie sa prezinte o rezistenta suficienta, fara defecte evidente si sa corespunda scopului pentru care au fost realizate.

Utilajele si instalatiile electrice trebuie sa fie de capacitatea si puterea corespunzatoare scopului pentru care au fost realizate.

Utilajele si instalatiile mecanice si electice trebuie sa fie instalate si protejate astfel incat sa previna pericolele.

Protectia impotriva riscului exploziilor

Trebuie luate toate masurile necesare pentru combaterea formarii si acumularii atmosferelor explosive.

In interiorul zonelor care prezinta risc de explozie trebuie luate toate masurile necesare pentru a impiedica aprinderea atmosferei explosive.

Pentru prevenirea exploziilor se stabileste un plan detaliat cu privire la echipamentele de lucru si masurile necesare ce trebuie luate.

Protectia impotriva incendiilor

Oriunde se proiecteaza ,se construiesc ,se doteaza se dau in folosinta,se exploateaza sau se intretin locuri de munca , trebuie luate masurile adecvate pentru prevenirea declansarii si propagarii incendiilor care provin de la sursele identificate in documentul de securitate si sanatate.

Trebuie sa fie stabilite prevederi pentru stingerea rapida si eficienta a oricarui incendiu.

La locurile de munca trebuie sa fie dotate cu echipamnete adecvate pentru stingerea incendiului si, daca este necesar,cu detectoare de incendiu si siteme de alarma.

Echipamentele neautomate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile si simplu de manipulate si,daca este necesar,protejate contra riscurilor de deteriorare.

La locul de munca trebuie pastrat un plan de prevenire si stingere a incendiilor care sa precizeze masurile ce trebuie luate,in conformitate cu prevederile art.4-14 din hotarare,pentru prevenirea declansarii si propagarii,detectarea si stingerea incendiilor.

Echipamentul pentru stingerea incendiilor trebuie sa fie semnalizat in conformitate cu prevederile legislatiei nationale care transpun Directiva 92/58/CEE.

Norme de igiena a muncii

Luarea si respectarea masurilor preventive igienica sanitare la toate locurile de munca asigura inlaturarea unui mare numar de boli legate de specificul fiecarui loc de munca.

La toate locurile de munca este necesar sa se asigure in conditii bune de igiena,aprovizionare cu apa potabila precum si instalatii sanitare corespunzatoare.

Apa de baut trebuie sa corespunda atat din punct de vedere biologic cat si al compozitiei chimice,fiecare muncitor avand bidon individual pentru pastrat apa. Pentru locurile de munca cu temperature inalta se distribuie apa gazoasa sarata.

Instalatiile sanitare se vor mentine in permanenta, curate si dezinfectate cu clorura de calciu.

Locurile de munca trebuie sa fie bine iluminate, isolate de zgomot si trepidatii.

Supravegherea medicala

Pentru a se asigura supravegherea medicala corespunzatoare a sanatatii lucratorilor, in functie de riscurile privind securitatea lor la locul de munca, se iau masuri in conformitate cu reglementarile legale in domeniu.

Masurile prevazute la art.18 se stabilesc astfel incat sa permita fiecarui lucrator sa beneficieze sau sa faca obiectul unei supravegheri a sanatatii,inainte de inceperea activitatilor prevazute la art.2 si, ulterior,in mod periodic.

Supravegherea medicala a lucratorilor se asigura in cadrul structurilor medicale de medicina muncii care functioneaza potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii Publice.

Incaperi si echipamente de prim ajutor

Echipamentul de prim ajutor trebuie sa fie adecvat tipului de activitate desfasurata.Trebuie sa existe una sau doua incaperi de prim ajutor.In aceste camere trebuie indispensabile si trebuie sa fie usor accesibile brancardierilor.

Ele trebuie semnalizate in conformitate cu orevederile Hotararii Guvernului nr.971/2006.De asemenea ,echipamentul de prim ajutor trebuie sa fie disponsibil in toate locurile de munca unde conditiile de munca necesita acest lucru.

Acest echipament trebuie sa fie semnalizat corespunzator si usor accesibil.Un numar sufficient de lucratori trebuie sa fie instruit cu privire la utilizarea echipamentului de prim ajutor prevazut.

Echipamente de prim ajutor

Echipamentele de prim ajutor trebuie sa se gaseasca in permanenta acolo unde conditiile de munca impugn acest lucru sis a fie corespunzatoare , in functie de activitatea desfasurata.

Aceste echipamente trebuie sa fie semnalizate corespunzator si usor accesibile.In functie de importanta locurilor de munca,a tipului de activitate care se desfasoara si de frecnevta accidentelor presupuse a avea loc,trebuie sa fie prevazute una sau mai multe incaperi de prim ajutor.

In aceste incaperi semnalizate in conformitate cu prevederile legislatiei nationale care transpun Directiva 92/58/CEE. Materialele de prim ajutor trebuie sa existe la locurile de munca unde conditiile de munca impun acest lucru.Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzator sis a fie usor accesibile.

Un numar suficient de lucratori trebuie sa fie instruiti cu privire la utilizarea echipamentelor si materialelor de prim ajutor prevazute.

BIBLIOGRAFIE

1.Tehnici si tehnologii de masurare a marimilor caracteristice proceselor tehnologice de Ciocarlea VASILESCU AUREL.

2.Manual pentru liceul industrial cu profil de mecanica pentru clasa a 11a si a 12 a , scoala profesionala de doctor inginer GHEORGHE ION , inginer MIHAI VOICU si inginer ION PARASCHIV.

3.Exploatarea , intretinerea si repararea utilajului mecanic de F.KORONKA.

4.Masini , utilaje si instalatii (manual pentru licee industriale cu profil de mecanica si scoli profesionale. EN. BRADEANU , I. CONDURACHE , GHEORGHE CIOBANU, D. GHISEGA si S. GROZA.

5. Conf. dr. Ing. ION GHEORGHE , ing. ION PARASCHIV , ing. NECULAI HUZUM , ing. MIHAI VOICU, ing. GABRIEL RANTZ Masini si utilaje industriale ,Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1985.

6. Dr. doc. Ing. G.A. RADULESCU , dr. ing. I.PETRE Combustibili, uleiuri si exploatarea autovehiculelor, Editura Tehnica , Bucuresti , 1986.

7. N. POPESCU , - Materiale pentru constructii de masini ,Editura Didactica si pedagogica , Bucuresti 1995.