NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme...

43
1

Transcript of NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme...

Page 1: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

1

Page 2: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

2

NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI

Calafatul are un trecut istoric care se pierde în negura anilor. După unele izvoare, pe înălțimile Calafatului existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor de fortificații făcute de inginerul maior I.C. Weiss, la 17 august 1731, în timpul ocupației austriece în Oltenia. Acesta propunea construirea la Calafat (Vadul Diului) a unei noi case lazaret pentru negustori și mărfurile lor ,,mai bine așezată și mai folositoare pe înălțimea unde odinioară a fost o veche întăritură romană, în fața cetății turcești Vidin’’. Alte materiale amintesc de anii 1040-1042 ca dată la care așezarea Calafatului era deja constituită, în legătură cu dezvoltarea pe care a luat-o în acea vreme meșteșugul călăfătuirii (smolirii) corăbiilor. Cert este că la începutul secolului al XV-lea, Calafatul era constituit ca așezare stabilă. Aici luase ființă o vamă. Vama de la Calafat a fost dăruită mănăstirii Tismana. În secolele următoare, Calafatul, ca schelă unde se încărcau corăbiile cu cereale, s-a dezvoltat neîntrerupt. Moșia Calafatului a trecut în secolele următore în stăpânirea boierilor din influenta familie olteană Otetelișanu. În anul 1719, vornicul de Dolj, Ilie Otetelișanu, a dispus zidirea bisericii ,, Sf. Ilie ‘’ la Craiova, pe care a înzestrat-o și cu moșia Calafatului. Autoritățile militare austriece, în intenția lor de a-și permanentiza dominația în sudul Carpaților, au dat între anii 1718-1739 o atenție deosebită întăririi așezării de la Calafat. În deceniile următoare au avut loc evenimente istorice de o deosebită semnificație pentru Calafat. În împrejurimile Calafatului, la 1790, s-au dat lupte între armatele românești, conduse de domnitorul Valahiei Nicolae Mavrogheni și austrieci. De asemenea, în 1828, au avut loc în împrejurimile Calafatului, o crâncenă bătălie între ruși și turci. Luptele din împrejurimile Calafatului în războaiele amintite, au fost consecința importanței strategice a așezării, a faptului că orașul se învecina cu redutabila cetate a Vidinului, care avea sarcina de a apăra flancurile vestice și nord-vestice ale bătrânului imperiu. În timpul războiului din anii 1877-1878 Calafatul și-a înscris numele în cartea de aur a luptelor pentru neatârnarea neamului1. La începutul secolului al XX-lea, ca port la Dunăre, legat de inima țării prin calea ferată construită în 1897, ca centru meșteșugăresc și comercial de tranzit, activitatea economică a orașului Calafat a sporit continuu. Calafatul, cu vechile sale tradiții istorice, și-a înscris numele și în evenimentele legate de cele două războaie mondiale. Calafatul a devenit curând unul din punctele de rezistență și de luptă pentru eliberarea de sub jugul cotropitorilor străini, iar la sfârșitul lui august 1944, în timpul insurecției naționale antifasciste, trupele din garnizoana orașului, ajutate de populația locală, și-au adus contribuția la eliberarea națională. Prin reforma învățământului din 1850, în timpul domniei lui Barbu Știrbei în Țara Românească, dar, mai ales, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, după Unirea Principatelor din 1859, problema învățământului a fost ridicată de către forurile guvernamentale la rangul uneia dintre cele mai importante chestiuni de stat. În anul 1860 își deschide cursurile școala primară de băieți nr .1. La înființare, școala era frecventată de 53 de elevi, cursurile desfășurându-se într-un local necorespunzător. Tot din anul 1860 funcționează și școala primară de fete. Inițial cursurile au fost frecventate de 24 de eleve. Mai târziu prin anul 1894 se înființează o noua școală elementară de băieți - școala primară nr.2, care a funcționat în locul primăriei, frecventată inițial de 110 elevi. În anul 1904 s-a înființat la Calafat o școală elementară de meserii, care avea menirea de a pregăti lucrători calificați în specializările tâmplărie și fierărie. Alături de cele trei școli elementare românești, în Calafat a funcționat, în aceeași perioadă, și o școală primară cu limba de predare elenă, pentru fiii negustorilor greci din localitate. Războiul din anii 1916-1918 a constituit o lovitură grea pentru învățământ, mai cu seamă în Oltenia și Muntenia, care au avut de suportat ocupația dușmană. În acești ani învățământul se dezorganizează, numeroși învățători și profesori sunt concentrați, multe localuri de școală sunt rechiziționate de către trupele invadatoare.

ISTORICUL ȘCOLII „CONSTANTIN GEROTA” CALAFAT

Până în anul 1917, în Calafat nu au existat şcoli secundare, acest lucru determinând un grup de intelectuali calafeteni, cărora li s-au alăturat părinţii mai multor elevi, să adreseze o cerere Ministerului de Instrucţie Publică din Bucureşti, cerând aprobarea înfiinţării unei şcoli secundare particulare în localitate. După obţinerea aprobărilor legale, ca dată a deschiderii cursurilor a fost fixată ziua de 16 noiembrie 1917. În acelaşi timp, s-a continuat

1 De atunci, de la prima salvă de tun pentru Independență, a rămas împământenit la toți românii: „Primăvara intră în România prin Calafat!”

Page 3: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

3

amenajarea noii construcţii a şcolii (actualul local al Şcolii cu clasele I-VIII nr.2 „Constantin Gerotă”), s-au procurat mobilierul şi rechizitele şcolare. Întrucât aprobarea înfiinţării gimnaziului era condiţionată de contribuţia bănească a părinţilor, acestora li s-a adus la cunoştinţă condiţiile de înscriere ale elevilor, fiecare urmând a plăti suma de 400 lei anual, eşalonată în patru rate. În anul şcolar 1919-1920 gimnaziul de la Calafat a fost declarată şcoală de stat, totodată acordându-i-se denumirea „Independenţa”, aceasta în amintirea contribuţiei Calafatului la evenimentele militare din 1877-1878. În anul 1924, Calafatul a cunoscut un eveniment deosebit pe linia învățământului. Gimnaziul „Independenţa” a fost transformat în liceu, urmând ca în anul 1925 să fie dată prima promoţie de absolvenţi ( 12 elevi ) ai clasei a VIII-a. În noua formă organizatorică, cu clasele I-VIII, liceul a funcţionat până în anul 1930. Din anul şcolar 1930-1931, activitatea sa cu clasele V-VIII bugetare a încetat, el transformându-se din nou în gimnaziu, dar continuând să funcţioneze şi cu clasele superioare extrabugetare. După patru ani, începând cu anul şcolar 1934-1935, gimnaziul s-a transformat din nou în liceu, funcţionând cu clasele I-VI bugetare. Ca urmare a condițiilor grele în care se zbăteau instituţiile de învăţământ din Calafat în anii deceniului al patrulea, Liceul „ Independenţa” din Calafat a fost din nou desfiinţat în 1938, în anii şcolari 1938-1939 şi 1939-1940 funcţionând doar în lichidare cu clasele II, III, IV extrabugetare. Această situaţie vitregă pentru învăţământul din oraş nu a fost de lungă durată, deoarece în urma intervenţiilor energice ale locuitorilor, gimnaziul „Independenţa” s-a reînființat, transformându-se în anul şcolar următor în liceu. Greutăţi de acest gen a avut de întâmpinat şi Liceul „Independenţa”. Deşi acesta reuşise, prin strădania directorului de atunci, Constantin Gerotă, să-şi formeze un internat, în care erau primiţi o parte din elevii ce locuiau în comunele din jur, acesta era cu totul neîncăpător. El nu dispunea decât de o mică sală de meditaţie şi o sala de mese, situate în incinta şcolii, dormitoarele aflându-se în oraş, într-o clădire particulară pentru care se plătea o chirie de 6000 de lei. Având în vedere dificultăţile create de această stare de fapt, directorul Constantin Gerotă a cerut prefecturii Dolj ajutor bănesc pentru a putea cumpăra o clădire pentru internat, lucru care nu s-a materializat. Ca urmare a creşterii populaţiei şcolare şi a generalizării învăţământului de 7,8 şi apoi de 10 ani din localitate, s-au construi noi obiective şcolare. Astfel, în anul 1957 s-a dat în folosinţă un modern spaţiu de învăţământ pentru Şcoala nr.2, construit pe locul unde funcţionaseră şcolile primare de băieţi şi fete nr.1. După realizarea în anul 1978 a unui nou local destinat Liceului industrial ( Liceul „Independenţa” de astăzi ), spaţiul ocupat până atunci de acesta a fost transferat Şcolii gimnaziale nr.2.

În 24 octombrie 2003 Școala nr.2 din Calafat a primit numele primului director din istoria instituției, prof. Constantin Gerotă. În prezent Şcoala Gimnazială „Constantin Gerotă” Calafat (fostă Şcoala cu clasele I-VIII nr.2 „Constantin Gerotă” Calafat) dispune de două localuri reabilitate, cu un număr de 26 săli de clasă şi o bază sportivă adecvată, unde învaţă aproximativ 800 de elevi. ,,A fi un bun educator presupune a fi, în primul rând, un cadru didactic orientat spre viitor, cu responsabilitate faţă de misiunea educării şi învăţării.

Misiunea unităţii noastre şcolare este cunoscută şi asumată de către toate grupurile de interes reprezentate în şcoală: părinţi, elevi, profesori, autorităţi locale, agenţi economici, alţi reprezentanţi ai comunităţii. Misiunea Şcolii Gimnaziale „Constantin Gerota”este aceea de a fi deschisă pentru toţi copiii, indiferent de etnie, religie şi sex pentru a se simţi competenți în a deţine şi utiliza informaţia, deschiși spre schimbare şi spre învăţarea şi respectarea valorilor unei societăţi democratice. Oferim şanse egale de dezvoltare , de formare , de parteneriat pentru educaţia estetică şi de cultură generală a copiilor. Misiunea şcolii noastre derivă totodată şi din nevoile de educaţie identificate prin prisma integrării europene a României’’

Director, Profesor Iofcea Sorin

,,Ne naştem slabi şi avem nevoie de putere; ne naştem neputincioşi şi avem nevoie de ajutor; ne naştem mărginiţi şi avem nevoie de judecată.

Ceea ce ne lipsește când venim pe lume, şi de care avem nevoie mai târziu, ne este dat prin educație.2’’

2 Jean-Jacques Rousseau(n. 28 iunie 1712 - d. 2 iulie 1778) în Émile sau despre educaţie (1762)

Page 4: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

4

Cei mai mici școlari de la... Urziceanu Floricica - CLASA PREGĂTITOARE C

vă prezintă ”chipul” cifrelor

și vă anunță că mai sunt 20 de zile până la ...

Page 5: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

5

TOAMNA

Toamna a sosit în forţă

Cu vânturi şi ploi

Ne-a adus roade bogate

Multe fructe şi bucate,

Pentru noi, copii vioi.

Toamna este anotimpul

Când se scutură toţi pomii

În sfârşit era şi timpul,

Pe sub pomi să se aştearnă

Stratul frunzelor de toamna.

MASA CU FRUCTE DE TOAMNĂ

Fructele toamnei … aurii, frumos mirositoare şi cât de gustoase!

Gîrgărici Cristian Clasa a III-a E – Afrenie Ramona

Dina Ştefan Clasa a III-a C – Coadă Liliana

TOAMNA

Toamna darnică şi rece

A venit iarăşi la noi,

Să ne zică o poveste

Despre vânt şi despre ploi.

Ea e mare împărăteasă,

Peste codrul pustiit.

Ea copacii îi dezbracă

Şi îi lasă vestejiţi.

Frunzele culoarea-şi

schimbă,

De la verde la maron,

Ele cad şi se despică

Într-o ploaie monoton.

Puchiliță Ştefan Antonio Clasa a IV-a B – Cichirea Maria

Tănase Tabita Clasa a IV-a A – Ciobanu Tinca

ZÂMBETE…

–Unde te duci?

–La oraş.

–Ce să iei?

–Cozonaci.

–Cui să-i dai?

–Lui Mihai.

–Ce are el?

–Un pisicel.

–Cum îl cheamă?

–Martinel.

–Păi e urs?

–Nu, e pisic.

–Nu mai înţeleg nimic!

TOAMNA

Cele patru anotimpuri care se succed la interval de trei luni sunt: iarna albă, primăvara care aduce

miros de parfum, vara foarte călduroasa, apoi toamna cu multe culori.

După terminarea recoltării grâului soseşte toamna mult aşteptată, anotimpul meu preferat, pentru că

începe un nou an şcolar. Copiii pleacă la şcoală unde descoperă multe informaţii. Toamna, frunzele galben-

ruginii cad din pom asemenea unui covor colorat. Pe câmpii şi în livezi totul capătă o culoare ruginie.

Totul in jur este colorat şi mi-aş dori ca toamna să nu mai plece de la noi.

Screciu Codruţ Andrei

Clasa a IV-a D – Poenaru Elena

Page 6: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

6

ŞCOALA MEA

Şcoala mea e ca o carte

Ştiind că învăţ în ea,

Filele ei sunt pătrate

Pe clase sunt repartizate.

Asta este şcoala mea,

Învăţ carte chiar în ea,

Am materii diferite

Dar toate sunt încâlcite !

Vintilă Nicoleta Clasa a IV-a A – Ciobanu Tinca

Micu Andrei Teodor Clasa a IV-a D – Poenaru Elena

…GLUMEŢE!

Alex are mere, nu pere

Are carte şi parte,

Dar nu a ajuns pe Marte

În realitate.

Ursul mănâncă miere

Din stupul de albine,

Că nu are magazine

Cu miere de albine.

PUIUL ŞI MOTANUL

Într-o primăvară timpurie o vrabie a sosit din ţările calde şi a început să îşi

construiască un cuib la streaşina casei noastre.

După ce a muncit o săptămână adunând beţişoare şi iarbă uscată, pe care le-a lipit

cu nămol, a reuşit să termine de construit cuibul . Apoi a depus patru ouşoare cât unghia de

la degetul mic, pe care le-a clocit cu grijă până ce au apărut patru puişori drăgălaşi şi

neastâmpăraţi.

Unul dintre puişori era mai neastâmpărat decât toţi ceilalţi trei la un loc. Astfel,

într-o zi în care mama lor era plecată după hrana, puiul neastâmpărat s-a aplecat prea mult

peste marginea cuibului şi a căzut din acesta. Motanul Napoleon, care dădea de mult timp

ocol cuibului, s-a repezit să-l înşface. Atunci, puiul disperat a început să alerge spre capcana

pusă de stăpânul motanului pentru a prinde şoarecii care trăiau nederanjaţi în gospodărie,

deoarece motanul nu prea îşi făcea datoria. Puiul a intrat în capcană şi l-a atras şi pe

motanul Napoleon în aceasta. Imediat ce a intrat motanul, puiul a declanşat capcana care l-a

închis pe motan în aceasta. Apoi a fugit printre gratiile capcanei drept în braţele mamei care

l-a dus în cuib şi l-a certat pentru năzbâtiile sale.

Din acea zi puiul a devenit foarte ascultător şi cuminte şi nu a mai ieşit niciodată

din vorba mamei.

Casapu Andreea Clasa a IV-a D – Poenaru Elena

SUPER EROU

… în realitate! … în desene animate!

Eu, când mă privesc în oglindă, îmi dau seama că arăt foarte bineee! Dar tu, tu cum eşti?

Perpelea Mihai Alexandru Clasa a III-a A – Paşaliu Emilia

Page 7: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

7

Avem mânuţe pricepute, imaginile vă „vorbesc”? Să le vedeţi cum stau în clasă! Ele tot timpul ne iubesc!

„PRINȚESA AURORA” „ALBĂ CA ZĂPADA”

Şi noi le iubim, nu-i aşa?

„VAZĂ CU FLORI”

Criveanu Petruța

Clasa a II-a A – Iacob Clemenţa

Iovan Ionela Clasa a II-a A – Iacob Clemenţa

David Timotei Clasa a II-a A – Iacob Clemenţa

DOVLEACUL PIRAMIDA ALIMENTELOR

O masă haioasă! O masă sănătoasă! Neagoe Sebastian Gabriel Clasa a II-a B – Iordache Luminiţa Vasilichie Erika Clasa a II-a B – Iordache Luminiţa

Page 8: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

8

COPACUL ÎN CELE PATRU ANOTIMPURI

Timpul fuge … !

Matei Maria Daniela Clasa I B – Penuş Nicoleta

UMANITATE FLUTURAŞ

Omul se petrece … precum frunzele!

Fluturii zboară … liber în Natură!

Afrenie Robert Clasa a III-a E – Afrenie Ramona Ulmeanu Crenguţa Clasa a III-a E – Afrenie Ramona

DESENELE MELE!

Page 9: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

9

Sunt TALENTATĂ, nu-i aşa?

Doar … schițe, crezi tu …?

Recunoști starea, spiritul, sentimentul…?

Georgescu Ruxandra Clasa a III-a A – Paşaliu Emilia

Page 10: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

10

PRIMA ZI DE ŞCOALĂ Îţi aminteşti emoţiile din prima zi de şcoală?

Balica Chivăran Remus Clasa a IV-a B – Cichirea Rodica

Deocamdată, este o lucrare neterminată, „IARNA”!

Doresc să studiez mai bine tema. Când voi fi mare o voi transforma într-o capodoperă!

Ciontea Maria Clasa a IV-a A – Ciobanu Tinca

Vă place „MOŞ

CRĂCIUN”?

CĂLIN Rodica

Moșu a adormit pe pat Și …..pisicuțe l-au înconjurat. Mai sunt și ….. căței. Dar, sub mână…? Ce să iei? Să fie o pisicuță… Ar fi ….. măi, drăguță ! Să fie un alt cățel? Atunci sunt ….. măi, prichindel ! Ce să spun? Că sunt drăguțe Cele …. animăluțe.

Page 11: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

11

GÂNDURILE MELE Ştiţi la ce m-am gândit?

Aşa mi-am imaginat eu că vor fi coperţile revistei noastre! Voi ce părere aveţi? Ţencu - clasa a V-a C

GHICITORI

Merge baba pe cărare, cu o mie de ace în spinare!

Cine ne spune poveşti şi nu poţi să-i mulţumeşti?

Nu cunoaşteţi voi un animal drăgălaş sau … un Moş darnic?

În revista următoare voi scrie de mână mai frumos …, tot cu folos!

Ştiu şi mai grele!

Dragnea Maria Ştefania Clasa a III-a D – Călin Rodica

Mateiţă Ana

Clasa a III-a A – Paşaliu Emilia

Gutue Maria Sabina Clasa a III-a D – Călin Rodica

Page 12: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

12

Ia citeşte, dacă poţi, toate literele lipsă! Crăiţoiu Alina Giulia Clasa a III-a D – Călin Rodica

S E P E M B R I E N T E A N T R E N M E N T E M A X I Ă Î V Ă Ţ A T M T E

Eşti bun, ce să zic, dar cum mă cheamă … nu cred că ştii!

1XXXxxx

Bîcu Alexandra Clasa a IV-a A – Ciobanu Tinca

Dacă-ţi place, rezolvă …. REBUS pentru … începătorule, curaj!

A L B N E L E 1. Înțeapă și apoi mor;

M I N T I R I 2. „… din copilărie” de Ion Creangă;

A M Ă 3. Suport estetic pentru un tablou;

Î 4. Prefață pentru …totdeauna;

T O A M N 2XXX XXX 5. Anotimp.

şi vei descoperi pe galben că … are altă culoare.

Page 13: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

13

Ciontea Maria Clasa a IV-a A – Ciobanu Tinca

COVOR DE FRUNZE RUGINII

Bobolocu Bianca Ana Maria Clasa I B – Penuş Nicoleta

Page 14: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

14

A venit IARNA …

…. drăguţa!

Dragnea Elena Clasa a II-a A – Iacob Clemenţa Muşat Denisa Clasa a II-a A – Iacob Clemenţa

POVESTE PENTRU REVISTA MEA

Copacii şi-au dezbrăcat veşmântul, Frunzele au căzut foarte lin, Uitată e vara, Dar nici toamnă nu-i.

A sosit iarna Fulgii de zăpadă Zboară lin pe cer, E frig,zăpadă şi mult ger! 3XXX XXX

IARNA … … este un anotimp frumos, bogat şi minunat!

Matei Diana Clasa a IV-a A – Ciobanu Tinca SĂRBĂTORI, SĂRBĂTORI!

Page 15: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

15

Moşule, eu am fost cuminte!

Mesajul meu este: „Să iubim obiceiurile şi tradiţiile pe care

le-au iubit mami şi tati, mai ales pe cele din IARNĂ!”

Ciontea Maria Clasa a IV-a A – Ciobanu Tinca

CRĂCIUNUL MAGIC Cât de mult îţi place Moşul? Eu cred că există, dar tu?

CĂŢELUL ŞI IEPURAŞUL

Lepădatu Sonia Ioana Ramona Clasa a III-a D – Călin Rodica

Vanţu Elena Clasa a III-a A – Paşaliu Emilia

Page 16: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

16

CU MAMA LA PLIMBARE Mă simt minunat la plimbare!

ANOTIMPURILE SE …DEZVOLTĂ Să nu crezi că eşti singur!

Bobolocu Bianca Ana Maria Clasa I B – Penuş Nicoleta

Vasile Alexandra Maria Clasa a III-a A – Paşaliu Emilia

PROBLEMĂ DIFICILĂ DAR FRUMOASĂ de POENARU Elena

Într-un coș sunt 9 bile identice ca formă, dar una dintre ele este mai grea. Efectuând două

cântăriri cu ajutorul unei balanțe să se găsească bila cea mai grea.

Page 17: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

17

CULESE PE ALESE3: NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI și SUPERSTIȚII ȘI OBICEIURI

Surugiu Alin clasa a VI-a A

Cred că nu toți cititorii noștri au ACCES la INTERNET așa că, dacă vă place ce am ales eu, ACCESAȚI!!!

Se spune despre noaptea 29/30 noiembrie ca atunci,

ordinea cosmica este răsturnata si lumea celor vii se

întrepătrunde cu lumea spiritelor. Ziua de 30 era

denumita ziua Lupului sau Godinetul șchiop si multe din practicile ajunului acestei zile si din ziua respectiva se leagă de lupi. Dacii venerau Lupul,

avându-l ca simbol pe steagul lor de lupta, sărbătorindu-l in ajun si in ziua respectiva. Se

spune ca daca in aceasta noapte vitele mugesc, asta

înseamnă ca vin lupii; pentru a le feri de lupi gospodarii fac o cruce din ceara si o lipesc pe cornul drept al vitelor. Iată

cum descrie Vasile Alecsandri Noaptea Sfântului Andrei...

"Vin strigoii, se aduna / Părăsind a lor sicrie / Voi,

creștinelor popoare / Faceți cruci mântuitoare / Caci e

noaptea-ngrozitoare / Noaptea Sfântului Andrei!..."

Denumita si Noaptea Strigoilor, noaptea 29/30 noiembrie a dat numeroase superstiții care au devenit apoi obiceiuri. Exista

superstiția ca in aceasta noapte lupul își poate îndoi gatul, "își

vede coada", devine mai sprinten si prada nu-i mai

poate scapă nicicum. Tot acum spiritele morților favorizează

divinația si toate actele magice. Este un timp nefast in care

strigoii ies din cimitire si pocesc oamenii, le sug sângele, leagă

sau iau potenta bărbaților, "strica" taurii, fura sporul

vitelor, se joaca cu ursii si lupii. In ajun si ziua este interzis sa se lucreze in casa. Se spune ca Sf. Andrei împarte lupilor prada pentru iarna ce vine. Nu este bine sa maturi, tot din cauza

lupilor, nici sa dai gunoiul afara din casa, sa nu dai cu împrumut nimic si nici măcar sa nu dai de

pomana. Se fac prevestiri meteo: daca este senin si luna

plina, iarna va fi cu moina; daca noaptea este întunecata,

prevestește iarna grea; sau se pune crenguța de mar in apa acum si pana la Sf. Vasile daca

înflorește, va fi un an nou roditor.

Alte superstiții si obiceiuri menite a feri oamenii de relele strigoilor si lupilor:

"Bocetul Andreiului" era o practica de sacrificiu, acum fiind înlocuita cu o păpușă

din cârpa care este bocita, iar sacrificiul in sine a fost

înlocuit cu tăierea porcului. "Aflarea ursitului" era o

practica divinatorie făcuta de fete, care se petrecea la

fântână, la cotețul porcului, la gard sau la poarta casei, la masa cu usturoi. IN ACEASTA NOAPTE SE PUNE GRAU LA INCOLTIT si după felul cum creste aflam daca anul ce

vine va fi bun sau nu. "Covașa" era o băutură

rituala preparata din mălai si faina sau mălai de porumb si de mei, fermentata, despre care se spune ca fiecare om

"este dator sa mănânce covașă in aceasta zi, pentru a

fi ferit de strigoi". Toate acestea erau însoțite de

petreceri si ospețe, cu mâncare si băutura, toate

petrecute la adăpostul caselor, bine unse cu usturoi.

Astăzi doar la

sate se mai pot

vedea acestea,

în mediul urban

rămânând doar

petrecerile,

oarecum

asemănătoare

cu sărbătoarea

catolică a

Halloween-ului.

Din păcate multe din tradiţiile

noastre se pierd sau se amestecă cu tradiţiile din

alte ţări şi oricât de frumoase ar fi

colindele englezeşti sau

filmele americane cu

happy-end, din când în când e frumos să ne

amintim şi obiceiurile

noastre vechi, care ne

reprezintă de fapt pe noi, ROMÂNII!

Da, am aflat că trebuie să îmi dezvolt creativitatea! Da, îmi place să aflu și să interpretez folosind propria mea gândire!

3 Revista de Superstitii si Obiceiuri Populare www.superstitii.ro/modules/news/print.php?storyid=95

Page 18: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

18

CÂNDVA … ... așa cred eu că era ȘCOALA MEA

Rudăreanu Ștefan

Clasa a V-a A – Duță Adina

Căluţoiu Luca Clasa a III-a B Florescu Viorica

Page 19: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

19

Balaci Luci Clasa a III-a B - Florescu Viorica

„ Gândurile mele zboară către …. ” Crăițoiu Giulia Clasa a III-a D - Călin Rodica

Soarele şi luna

Page 20: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

20

În această imagine a fost folosit un anumit număr de beculețe colorate, la chenar. Distribuiți-le voi în alte 5

ghirlande cu care să împodobiți tabloul de iarnă. Câte beculețe veți pune în fiecare ghirlandă? CĂLIN Rodica

ANOTIMPUL MEU PREFERAT

Nenetu Cătălina Clasa a III-a B Florescu Viorica

Page 21: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

21

PROBLEME GLUME 1. Află trei numere ştiind că suma lor este 56, primul este cu 2 mai mare decât al doilea iar suma primelor două este chiar cel de-al treilea număr.

Avariţie Frizerul îl întreabă pe client: - Cum să vă tund ca să fiţi mulţumit? - Gratis!

2. „Dacă tu mi-ai da o bilă, eu aş avea de două ori mai puţine decât tine, iar dacă ţi-aş da cinci bile tu ai avea cu 21 de bile mai mult”. Câte bile are fiecare copil?

Ironie Un orb îl întrebă pe un olog: - Merge, merge? - După cum vezi…

Te încumeţi să le rezolvi sau … vei aştepta numărul următor? Bicu Codruţ Eduard Clasa a IV-a D –Poenaru Elena

Mitocănie La un bal se duce un domn la o doamnă: - Dansaţi? - Da! - Atunci, lăsaţi-mă pe mine să stau pe scaun!

Vă place „Bradul de Crăciun”?

Imaginaţie - De ce au elefanţii urechile atât de mari? - Nu ştiu, de ce? - Să zboare din floare în floare …

Văcaru Luka Clasa a III-a A – Paşaliu Emilia

HA, HA, HA, …

1. Maria împodobește bradul de Crăciun împreună cu sora sa, Ioana. Ele folosesc 3 șiruri a câte 10 beculețe pe fiecare șir, 5 cutii cu câte 8 globuri în fiecare cutie și 4 cutii a câte 6 lumânărele în fiecare cutie. În vârf îi pun o steluță aurie. a) Câte beculețe are bradul?

b) Câte globuri sunt în brad?

c) Câte lumânărele vor arde în brad, în noaptea de Crăciun?

d) Câte ornamente au folosit fetele în total?

2. Pentru pomul de iarnă, Alina a confecționat 7 steluțe aurii și de 2 ori mai multe steluțe argintii, 8 steluțe roșii și de 3 ori mai multe steluțe albastre. Din toate acestea a folosit 39 steluțe. Câte steluțe au rămas nefolosite?

Autoritate Un soldat stătea la post când … apare sergentul şi-i spune: - Băi, ai grijă că trebuie să vină generalul. Când apare, anunţă-mă! Peste 10 minute apare iar sergentul: - A venit generalul? - Nu … - Când vine să mă anunţi! Peste o oră vine Generalul. Soldatul îl întreabă: - Tu eşti generalul? - Da! - Ai încurcat-o, de când te aşteaptă domn` sergent!

Logică - Ia zii măi deşteptule, de ce are vulpea coada în spate? - Păi, dacă în faţă are capul unde ar putea avea coada, fraiere?

Oprică Alexandru

Clasa a III-a A – Paşaliu Emilia

CĂLIN Rodica

Page 22: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

22

TOAMNA

Toamna-i frumos anotimp Ne pregătim mare şi mic Iarna s-o întâmpinăm În hibernare să intrăm. Se pregătesc păsările migratoare De la mic la cel mai mare Învaţă zilnic să zboare Pentru călătoria spre soare. Dincă Andreea Clasa a III-a D – Călin Rodica

CLIPE DE COPIL Cu fiecare zi care trece îmi doresc şi mai mult să rămân copil, fără griji şi răsfăţat în orice clipă.

Tata, mama şi ai mei bunici îmi spun mereu ce bine este să fii copil, să trăieşti vremea copilăriei ca şi cum ar fi o clipă. Pe măsură ce cresc îmi dau seama că totul în viaţă se reduce la clipe şi, de aceea, încerc să rămân copil, plin de inocenţă şi mereu pus pe joacă. Vreau să simt mirosul de cerneală, mirosul de caiet, mirosul uniformei mele şi parfumul doamnei mele învăţătoare. Toate acestea opresc timpul în loc, mă fac să mă simt copil, mă fac să iubesc copilăria şi şcoala de parcă ar fi singurele lucruri de pe lume.

Când o să mă fac mare , poate, cine ştie... voi descoperi formula copilăriei eterne sau poate voi fi un adult care îşi va permite din când în când luxul unor clipe de copil. Stanciu Alexandra Clasa a III-a A – Paşaliu Emilia

FULGUL DE NEA Fulg de nea, fulg de nea, Bine-ai venit pe strada mea Te-am aşteptat atât de mult Şi, în sfârşit , ai apărut Te-am prins uşor în palma mea Te-am sărutat ca pe o stea Atingere de catifea

Şeuleanu Iasmina Clasa a III-a A – Paşaliu Emilia.

LĂCOMIA strică …

Hârtie … !? Copaci …?!

Când voi fi

mare

Page 23: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

23

„Să trăieşti bine cu orice preţ” nu este deviza generaţiei mele! Dar a generaţiei TALE?

Când voi fi mare îi voi certa pe cei care distrug MAMA NATURĂ!

Tătăşel Daniel Clasa a III-a A – Paşaliu Emilia

Page 24: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

24

AM VISAT CEVA FRUMOS!

Georgescu Ruxandra Clasa a III-a A – Paşaliu Emilia

PAȘI SPRE O LUME FANTASTICĂ Încă îmi aduc aminte acea zi atât de ciudată - o zi în care parcă mă teleportasem într-o lume a

jucăriilor. Nu știu dacă a fost un vis, o iluzie sau pur și simplu o închipuire nebunească. Fiind foarte obosită am căzut repede în mrejele somnului. Parcă aievea simțeam podeaua rece sub

picioare scârțâind ușor și lumina difuză dădea un spectru înfiorător locului în care mă aflam. Mă tot plimbam buimacă prin acea cameră care se părea că era imensă. Într-un colț întunecat stătea o mică păpușă cu părul blond și ochii albaștrii, privirea ei fiind ațintită asupra mea. Am continuat să merg până când am dat de un ursuleț cafeniu cu o mânuță ruptă și un petec la ochi. Dintr-o dată din spatele meu s-a auzit o voce răgușită și tristă: - Se pare că ați uitat de noi, copii! - Cine a zis asta? Am întrebat eu. - Cel pe care mai ieri îl țineai în brațe, dormeai cu el și te jucai. M-am uitat îngrozită în spate și l-am văzut! Era chiar el, iepurașul meu roz de când eram doar o copilă. - Nu se poate! Tu ești o jucărie! Nu poți să vorbești. - Dar nu eu vorbesc, ci tu! E vocea din subconștientul tău. Acea parte a copilăriei tale care ți-a rămas întipărită în minte. Am devenit confuză. Din greșeală am dat cu mâna peste un carusel de jucărie. O muzică liniștitoare s-a auzit. Brusc o amintire cu acea melodie care mă calma de fiecare dată mi-a revenit. Am început să o fredonez încet, ca o adiere ce invadează camera dimineața. Mica păpușă ce adineauri era în acel colț întunecat acum prinsese și ea viață și mă luase de mână, spunându-mi: - Haide cu mine! Am urmat-o. Ea conducându-mă într-o camera mai luminoasă. - Ce este aici? Am întrebat eu uimită. - Aici stau toate jucăriile abandonate de copiii care cresc. Este lumea noastră! - Par așa de triste și dezamăgite… - Sunt triste! Pe voi, oamenii, nu vă uita nimeni aruncându-vă ca pe niște cârpe, însă pe noi, da! Nu este corect! Atunci din ochii ei a căzut o lacrimă ca de cristal sfâșiind chiar și sufletul celui mai rău om de pe Pământ. Am rămas mască. O păpușă și un iepuraș de pluș îmi spuseseră niște lucruri atât de adevărate. CUM AM PUTUT NEGLIJA ȘI ACEA PARTE A VIEȚII MELE, COPILĂRIA?!

Rehac Diana Clasa a VIII-a C - Șeuleanu Monica

Page 25: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

25

„IUBIM PE DUMNEZEU, FIINDCĂ EL NE-A IUBIT CEL DINTÂI”

Pretutindeni în lume, popoarele creştine, între care şi poporul român, celebrează de secole la rând Naşterea Domnului, a Crăciunului, la 25 Decembrie, sărbătoare marcată de manifestări religioase, de colinde, obiceiuri si tradiții specifice fiecărui popor. El relevă în întreaga lor dimensiune însemnătatea crucială pe care a avut-o și o are în evoluția umanităţii, pe calea Mântuirii, Nașterea lui Hristos, trimisul lui Dumnezeu, luminându-ne calea spre iubire și adevăr. Crăciunul este sărbătoarea bunătății lui Dumnezeu care, prin Fiul Său, îl salvează pe om, aducându-l la bucuria comuniunii cu Dumnezeu. Prin Fiul Său, Dumnezeu S-a împăcat cu oamenii, I-a împăcat, le-a pus în inimi pace și bucurie. Şi de aceea vedem în taina Crăciunului chemarea lui Dumnezeu la iubire între oameni, la înțelegere și disponibilitatea de a ajuta, la iertare și împăcare, la pace și prietenie.

Crăciunul este pătrunderea iubirii în această lume întunecată și rece, așa cum sunt și inimile noastre, câteodată. Și în ele pot să

pătrundă iubirea și bunătatea ce trec de la om la om, în împăcarea dintre oameni, în buna înțelegere, în iertare, în răbdare, în amabilitate. Dumnezeu nu locuiește printre cei care se urăsc, se ceartă, se dușmănesc, se înveninează și se invidiază. Crăciunul este o chemare să ne lepădăm de orice violență, de orice răutate și să ne deschidem inimile si mâinile pentru oameni aflați în suferință, scriind cuvântul PACE pe chipul lor.

Sărbătoarea Crăciunului este o chemare sfânta la puritate, la curățire sufletească și la înnoirea vieții pentru a-L primi pe Hristos cel venit la noi ”plin de har și de adevăr” (Ioan1,14). Deși au trecut de atunci mai bine de două mii de ani icoana Nașterii Domnului e pururea vie în sufletul si viața noastră pentru că, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat e veșnic viu si vine să Se sălășluiască în sufletele noastre, pentru ca sa se umple de sfințenia Lui, de curățirea Lui, să ne lumineze sufletul și inima. Iarăși ne îmbrăcăm în hainele de sărbătoare și după ce ne-am “curățit simțirile” prin Taina Sfintei Spovedanii și a Sfintei Împărtășanii, mergem cu toții la Casa Părintelui Ceresc (Biserica) ca să primim înăuntrul nostru pe Fiul lui Dumnezeu, care vine la noi în chip de prunc ceresc nevinovat” să se nască și să crească, să ne mântuiască”. Ne umplem de fiecare dată de Crăciun de aleasă bucurie la fel ca și păstorii Betleemului și împreună cu ei ne înfiorăm la cuvintele îngerului care a grăit ”Iată, vă binevestesc vouă o bucurie mare, care va fi pentru tot poporul, că vi S-a născut azi Mântuitor, care este Hristos Domnul, în cetatea lui David” (Luca2,10-11).

Ne sârguim și noi ca și magii de la Răsărit să-i aducem darurile noastre duhovnicești: credința în locul aurului, dragostea în locul smirnei și nădejdea noastră în locul tămâiei și să I ne închinăm, dumnezeiescului prunc care a venit ”să slujească și să-și dea viața răscumpărarea pentru mulți” (Marcu10,45). Ne împreunăm glasurile cu ale îngerilor si cântăm și noi în noaptea sfânta imnul păcii: ”Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca2,14), imn care ne umple și pe noi de pacea cea de sus care covârșește toată mintea, pace care e dorită și azi de întreaga omenire. Sărbătoarea Crăciunului este prin excelență sărbătoarea familiei creștine, sărbătoare de la care se izvorăște atâta binecuvântare, atâta lumină și căldură pentru fiecare familie. Ea reunește în jurul ieslei din Betleem pe toți membrii ei care cugetă la minunea petrecută acum 2000 de ani și învățată de la dumnezeiescul prunc Iisus, smerenia, bunătatea și iubirea.

Sărbătoarea Crăciunului este o sărbătoare a familiei. Praznicul Crăciunului ne descoperă pe deplin rostul și chemarea familiei creștine și care sunt datoriile membrilor acesteia. Sărbătoarea Crăciunului este și sărbătoarea colindelor străbune care vin din adânc de istorie și prin care am străbătut veacurile păstrându-ne credința și iubirea.

Cules de VANCĂ Roxana4

4www.referat.ro

Page 26: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

26

IARNA Odată cu iarna sosește și … CRĂIASA ZĂPEZII

BUCURIE DE IARNĂ Ce mult îmi plac darurile …

Pasmac Alexandra Ștefania Clasa a III-a D – Călin Rodica

COMPOZIȚII PRE… NU MAI VII? Istorie, mit, intrigă magie … REVISTĂ DRAGĂ Iarnă, iarnă nu mai vii? Te-așteptăm cu mulțumiri, Unii chiar cu poezii! Iarnă, iarnă nu mai vii? Cu zilele tale reci, După trei luni poți să pleci! Dar nu te grăbi prea tare C-avem multe de făcut… Punem schiuri în picioare Și la munte am pornit! Vreau să simt omătul moale După care am tânjit!

Ce să fie?

Te port în suflet Ca pe-o comoară-nchisă, Revistă dragă, Te port în mine Ca pe un cântec vechi, Revistă dragă, În cer înalt de noapte Te-am închis, Revistă dragă, Adânc te port În suflet și în vis, Revistă dragă,

Ilie Vlad Clasa a III-a A – Paşaliu Emilia

Ștefan Dina Clasa a III-a C – Coadă Liliana

Bărbieru Iulia

Clasa a III-a A – Paşaliu Emilia

NAȘTEREA DOMNULUI

Afrenie Cătălina clasa a VII-a B

Page 27: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

27

Georgescu Ruxandra

Clasa a III-a A Paşaliu Emilia

ARICIUL ŞI PUIUL DE VULPE

La marginea unei păduri, la umbra unui stejar umbros şi puternic,

dormea un pui de vulpe. Vântul abia adia şi era un loc superb pentru a dormi! Pe drum, apare un arici. Acesta cânta o frumoasă melodie despre cum e viaţa în pădure, care a trezit vulpiţa. Speriată, a dat să fugă, dar ariciul a zâmbit la ea cu prietenie. Roşcata a zis puţin speriată:

- Ce animăluţ eşti tu, cu acei ţepi mari şi groşi? Nu o să mă ataci, aşa-i? - Nu îţi fie frică de mine! Eu sunt un arici. Folosesc acele decât celor care

îmi fac rău! Mă fac ghem şi cel rău se înţeapă. - Te aperi! Eşti frumos. Eu, cu a mea codiţă roşie, cu blăniţa mătăsoasă

sunt mult mai drăguţă şi frumoasă! - Da! Dar de aceasta te vor vânătorii: pentru coada ta cea mare! Eu nu sunt fugărit de oameni. Ei fug de mine şi mă ocolesc speriaţi! - Ai dreptate! Vrei sa fim prieteni? E frumos să ai mulţi amici! - Cu siguranţă! Şi cei doi au rămas prieteni toată viaţa!

INCENDIU

Să fim cu mare grijă faţă de tot ceea ce poate produce un asemenea dezastru! Deseori, pierderile nu sunt doar uriaşe, ci incomensurabile!

Barbu Daniel Clasa a III-a E – Afrenie Ramona

Page 28: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

28

ÎNVEŢI PENTRU EXAMENE?5 Specialiştii îţi recomandă cele mai bune metode

Un grup de psihologi din SUA … de la Kent State University (John Dunlovsky şi colegii săi) au revizuit 1.000 de studii ştiinţifice care analizau 10 dintre cele mai utilizate metode de recapitulare a materiei pentru examene. Spre surprinderea lor, au constatat că 8 dintre ele nu dau roade, ori chiar îngreunează fixarea cunoştinţelor.

De exemplu, mulţi studenţi folosesc markere colorate pentru a evidenţia anumite porţiuni din text. „Când studenţii folosesc markere, adesea se concentrează asupra unui singur concept o dată şi este mai puţin probabil să integreze informaţia pe care o citesc într-un întreg. Iar acest lucru poate îngreuna înţelegerea materialului respectiv”, spune el. Totuşi, el nu recomandă abandonarea completă a markerelor, deoarece folosirea lor îi face pe studenţi să se simtă mai în siguranţă.

Încă şi mai surprinzătoare a fost constatarea că scrierea de rezumate - adesea recomandată de profesori - nu este de mare ajutor, ca de altfel nici recitirea, repetată de multe ori.

În ceea ce priveşte artificiile mnemotehnice (de exemplu, cuvântul ROGVAIV care îi ajută pe oameni să reţină culorile curcubeului şi ordinea lor), acestea, spun specialiştii, pot fi de ajutor pentru reamintirea unor informaţii foarte specifice, dar nu sunt valabile şi pentru alte tipuri de material de studiu - de exemplu, nu ajută la însuşirea unor volume mari de cunoştinţe de matematică şi fizică.

Prof. Dunlovsky recomandă elevilor/studenţilor să înceapă prin a citi informaţia din manual, apoi să facă fişe de învăţare/cartonaşe care au pe o parte întrebarea, iar pe cealaltă răspunsul (termen/ definiţie etc. în funcţie de specificul materialului de studiat) şi să se testeze singuri cu ajutorul lor. Astfel, elevul/ studentul este mai implicat, mintea este împiedicată să vagabondeze, iar informaţiile se fixează mai bine.

Iar cea mai bună dintre metode este să începi din timp învăţarea (nu „pe ultima sută de metri”) şi să studiezi porţiuni de materie de-a lungul unui interval mai mare de timp, nu totul deodată - adică exersarea în timp, sau pe termen lung (o tehnică numită în engleză „distributed practice”). Prof. Dunlovsky spune că acesta este „cea mai puternică” dintre strategii: „În orice alt context, studenţii folosesc această tehnică; dacă urmează să susţii un recital de dans, nu te apuci să exersezi doar cu o oră înainte. Şi totuşi, când e vorba de examene, studenţii se apucă să înveţe totul doar cu puţin timp înainte.” Studenţii care fac aşa, spune prof. Dunlovsky, s-ar putea să ia examenul, dar nu vor reţine informaţiile pe termen mai lung şi le va fi greu să se descurce când vor trece la niveluri mai avansate, deoarece cunoaşterea mai avansată se sprijină pe informaţiile anterioare. Aşa că metoda cea mai bună este să „tocească” zdravăn în ajunul examenelor numai după ce au învăţat bine prin exersare în timp.

Dar, oare, pentru persoane diferite nu funcţionează tehnici diferite? Prof. Dunlovsky spune că nu-i aşa - tehnicile „de top” funcţionează pentru toată lumea. Problema este că studenţii au, de multe ori, tendinţa să rămână la metodele lor preferate, indiferent ce spun oamenii de ştiinţă: citesc de multe ori, până învaţă pe de rost, fac conspecte, subliniază cu markerul şi se apucă să înveţe în ajunul examenelor, „tocind” toată noaptea. Eficienţa tehnicilor de învăţare studiate de cercetători:

1. interogarea elaborativă (să poţi explica un fapt sau un punct de vedere) - MEDIE 2. auto-explicare (modul în care a fost rezolvată o problemă) MEDIE 3. întocmirea de rezumate ale textelor - SLABĂ 4. sublinierea/evidenţierea - SLABĂ

5. artificii mnemotehnice (asocierea unui cuvânt cu o anumită informaţie) - SLABĂ 6. reprezentarea prin imagini (crearea unor imagini mentale în timp ce citiţi sau ascultaţi informaţia) -

SLABĂ 7. citirea repetată - SLABĂ 8. auto-testarea (în special cu ajutorul fişelor de învăţare) - MARE 9. exersarea în timp (împărţirea materialului de studiat pe o perioadă mai lungă de timp) -MARE

10. alternarea subiectelor (trecerea de la un tip de probleme la altul) - MEDIE Cules de IONEAȚĂ Daniela

5 REALITATEA.NET

Page 29: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

29

ȘTIAȚI CĂ...

1. este aproape imposibil să-ți sugi cotul? 2. Coca Cola, în trecut, era verde? 3. poți face o vacă să urce scările, dar nu să le și coboare? 4. 28% din teritoriul Africii este sălbatic? 5. dacă efectuezi 111.111.111 111.111.111 îți dă … 12.345.678.987.654.32? 6. de-a lungul istoriei, 36 de papi au fost asasinați, iar 13 închiși sau exilați? 7. de la 15 ani, copiii din Bangladesh pot fi închiși daca sunt prinși copiind la examene? 8. este imposibil să strănutăm cu ochii deschiși? Da? Momentan nu-mi vine să strănut și nu pot face

proba! 9. gândacul poate trăi 9 zile fără cap?

10. elefanții nu pot să sară? 11. în general, o persoană râde de 15 – 20 de ori/zi? 12. muștele au dinți? Da, au 47 de dinți; 13. s-a întârziat 45-47 de secole pentru a calcula distanța dintre pământ și soare (149.400.000 Km)6? S-ar fi

putut afla mai repede daca cineva ar fi înmulțit înălțimea inițială a piramidei lui Keops din Gizeh (145,75 m) cu 1.000.000.000;

14. în vechea Anglie, oamenii nu puteau sa aibă relații sexuale fără consimțământul regelui? Când doreau să facă un copil, trebuiau să solicite un permis monarhului, care le dădea o plăcuță ce mai apoi era pusă pe ușă, iar pe acea plăcuță scria: “Fornication Under Consent of the King” (F.U.C.K.);

15. în timpul războiului de secesiune, când trupele se întorceau de la luptă, și nu era niciun mort, scriau pe o tabla: 0 Killed și că de acolo vine și cuvântul O.K?

16. un submarin german din al doilea război mondial s-a scufundat din cauza defecțiunii unui W.C? 17. crocodilul nu poate scoate limba? 18. daca strănutăm prea puternic, ne putem rupe o coastă? 19. rațele și caii nu pot vomita? 20. mușchiul cel mai puternic al corpului uman este limba? 21. milioane de copaci sunt plantați, fără a se vrea, de către veverițele ce-si îngroapă nucile și uită unde

anume au făcut-o? 22. o parte a corpului nostru crește timp de aproape o viață? Urechea crește foarte puțin, dar crește până

la o vârstă foarte avansată? 23. șobolanii se înmulțesc atât de rapid încât în 18 luni, doi șobolani pot ajunge să aibă 1 milion de pui? 24. Vaticanul are atât de mulți bani încât ar putea pune capac sărăciei mondiale, asta chiar și de doua ori? 25. delfinii dorm cu un ochi deschis? 26. desenele animate cu rățoiul Donald au fost interzise în Finlanda deoarece acesta nu purta pantaloni? 27. memoria peștelui auriu este de 3 secunde? 28. o minge de golf are 336 de găuri? 29. broaștele țestoase nu pot să sară? 30. fluturele monarh, în stadiu de larvă, se alimentează cu o plantă veninoasă; din acest motiv, pasările se

feresc să-l mănânce, acesta rezultând a fi plin de toxine? 31. un măr este mai eficient decât o cafea pentru a te menține treaz? 32. oile trebuie sa bea apă din bălți sau jgheaburi? Dacă o fac dintr-un râu, acestea își văd reflexia în apa

mișcându-se și li se face rău; 33. S.O.S. vine de la: Save Our Souls? Pentru prima oară au fost folosite de … Titanic și recent de In….; 34. greutatea tuturor furnicilor este mai mare decât cea a tuturor oamenilor? 35. fiecare picătură de apă marină conține mii de milioane de atomi de aur? 36. …………………………………….(temă: …până la 100.) IONEAȚĂ Daniela (Rec IM)

6 Unitatea astronomică este egală cu 149.597.870.700 de metri (Paris, 21 septembrie 2012)

Page 30: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

30

ISTORIA TELEFONULUI MOBIL7… Conceptul de bază de telefonie celulară se naște în 1947

Cules de Piele Bogdan Clasa a VIII-a C (Rec IM)

Primii ani …

A treia generație Prima rețea din a treia generație a fost introdusă în mai 2001, în Japonia

Telefon din generaţia a treia, dotat cu touchscreen

Prima generație Telefonia mobilă modernă înregistrează un salt uriaș pe 3 aprilie 1973…

dr. Martin Cooper (Motorola)

A patra generație (4G) "streaming media", prin care informația multimedia transmisă prompt și cu fidelitate Telefoanele de astăzi sunt una dintre dovezile evoluției majore a tehnologiei. Cele mai cunoscute sisteme de operare rulate de acestea sunt Android (creat de Google) si iOS (conceput de Apple)

Mulți dintre noi le avem Sunt eliminate diferențele între convorbirile de voce și accesul la Internet

A doua generație Prin anii '90 este lansată a doua generație (2G), care era bazată pe sistemele GSM (Global System for Mobile Communication)[

Ce credeți că reprezintă?

Pentru a nu fi acuzați de PLAGIAT trebuie specificată „sursa”. Pentru a reproduce complet un material care nu ne aparține trebuie solicitat ACCEPTUL autorului. Putem reproduce parțial, doar cu caracter de V. „sursa”, și specificația „cules” sau „prelucrare” sau … Dragi cititori ai revistei noastre, pentru mai multe informații vă recomand să deschideți Itm4

7 Istoria telefonului mobil de la Wikipedia, enciclopedia liberă

Page 32: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

32

„BABA… , RÂSUL și SEMIFREDDO” BUNA VESTIRE9

Cruțan Ana Clasa a VII-a B

Îngerul Gavril Trimis la Nazaret

Anunță-nfăptuirea Vechiului profet.

În noaptea liniștită Coboară de la cer ,

Coboară pe pământ Sfântul mesager.

Către Maria privi Cuvântul a-I destăinui Femeie fără de păcat,

Om dulce și curat. M-a trimis la tine

M-a trimis cu bine.

Dumnezeu ți-a dat binecuvântare Căci vei purta în pântecele tale

Pe fiul Domnului prea sfânt Și se va numi Isus

Va nimici puterea iadului Și va deschide porțile raiului.

Nu-nțeleg prea bine Dar facă-mi-se mie După cuvântul tău.

Culeasă de Afrenie Cătălina clasa a VII-a B

Bunavestire

Promitem că, pentru revista din aprilie 2015, vom scrie cu diacritice și vom lucra cu un „foto-editor” performant. Cred că mai avem și ceva de lucru pe la pusul … virgulelor sau punctului!

9 sau Blagoveștenia (gr. Evangelismos) către Maica Domnului este un Praznic Împărătesc al Bisericii Ortodoxe, sărbătorit la 25 martie[1]. Una din doar cele două zile în care este permis peștele în Postul Mare, cealaltă fiind Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile). Această zi este exact la nouă luni înainte de Crăciun.

Page 33: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

33

Un model superb, în care sentimentul dragostei pentru ființa iubita se îmbină cu admirația față de

frumusețea naturii!

LE LAC LACUL10

Les nénuphars jaunes emplissent Le lac des forêts comme argent;

Il fait se balancer la barque Et tressaille en cercles blancs.

Je passe tout au long des rives, Et je m'attends à chaque pas Qu`elle surgisse des roseaux

Et qu'elle tombe dans mes bras;

Nous sauterons dans notre barque, Par la voix des eaux enivrés,

J'abandonnerai le timon, Laissant les rames m'échapper;

Nous flotterons saisis du charme

Sous cette lune rayonnante -- Le vent bercera les roseaux,

Les eaux chanteront ondoyantes!

Mais elle ne vient pas... Tout seul Je soupire, je souffre en vain

Les yeux perdus sur mon lac bleu Qui de lourds nénuphars est plein.

Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni îl încarcă; Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă.

Și eu trec de-a lung de maluri,

Parc-ascult și parc-aștept Ea din trestii să răsară

Și să-mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,

Îngânați de glas de ape,

Și să scap din mână cârma,

Și lopețile să-mi scape;

Să plutim cuprinși de farmec Sub lumina blândei lune -

Vântu-n trestii lin foșnească, Undoioasa apă sune!

Dar nu vine... Singuratic

În zadar suspin și sufăr Lângă lacul cel albastru

Încărcat cu flori de nufăr.

Lacul cu nuferi de la Ipotești

În zilele friguroase ale iernii amintește-ți de Mihail Eminescu și primăvara va fi mai aproape! Cules de MIHAIL Irina

10 Poezia „Lacul” a fost publicată la 1 septembrie 1876 în revista „Convorbiri literare”

Page 34: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

34

CUM SĂ EDITĂM UN ARTICOL PENTRU REVISTA NOASTRĂ

- Câteva sugestii de la MARIN Ioan -

1.Doresc să public și am revista noastră la dispoziție! 2.Aleg ca temă ceva drag mie, ceva pe care să-l ofer din

inimă și prietenilor mei. 3.Mă gândesc bine la mesajul pe care doresc să-l

transmit. 4.Mă apuc de redactat: folosesc diacritice, un limbaj

decent și atașez miniaturi/ imagini/ desene reprezentative.

5.Corectez, cer părerea unei alte persoane, mă asigur că am indus mesajul propus.

6.Citatele le pun între ghilimele inserând notă de subsol pentru „sursa”;

7.Evit copierea integrală a unui material în materialul meu, specificând „Cules”, „Prelucrat”, „Recenzat”.

8.Transmit în format electronic, solicitând confirmare. 9.Aștept cu nerăbdare apariția, promovând proiectul. 10.Păstrez revista ca o amintire a anilor unei copilării

fericite.

Redacția „Caleidoscop” vă felicită pentru articol și vă mulțumește pentru colaborare!

TESTE – GHICITORI (fără desene)

Propun ghicitoarea ca un joc distractiv care stimulează inteligența, capacitatea asocierilor logice și a descifrării limbajului metaforic

Răspunsuri

Sper să simțiți o atmosferă recreativă și antrenantă! Am început cu exemple.

Acum, lăsă-ți liberă gândirea (ca și cum ar fi să visezi)!

Afirmă-te!

Litere11 Cui atârnă de căldură, până-n praf, limba din gură? O să-ți fac o întrebare: Cine-i gol, rotund și mare?

(O) Fuge după coadă

Și n-o poate prinde! Caracteristici Cin te ascultă și-ți prescrie cum să iei o doftorie?

Peste tot găsești în lume Zece frați cu-același nume!

(Degetele) Văd în picioare doi frați

Dar, vai, sunt cu sfori legați! „De ce?”-uri De ce latră câinele?

Câte ouă poate mânca cineva pe nemâncate?

(Doar unul!) În ce casă nu poți intra?

Interdisciplinaritate E un mic aeroplan, cu aripi de celofan! Ce trece pe sub soare fără să facă umbră? (Vântul) Ce face barza când stă într-un picior?

Abstracte Unde n-au apă râurile? Unde n-au locuitori locuință? (Pe hartă) Unde se bate un cui?

Cam … neexplicite O sută zece fără, cât fac? Totdeauna sunt acasă și de ploaie nu îmi pasă… , Merg încet, dar chibzuit … pe-unde merg, las drum albit.

Am și coarne și le fac … lungi sau scurte, după plac.(…) Ce te poate necăji mai mult decât un copil rău?

AFRENIE Ramona

MAREA UNIRE 11 ,,Alfabetul” – T. Arghezi

Page 35: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

35

După cum bine știm data de 1 DECEMBRIE este o zi foarte importantă pentru poporul român, deoarece în anul 1918, la Alba Iulia, în ziua de 1 Decembrie, a încununat MAREA UNIRE (a Transilvaniei, Basarabiei si Bucovinei). Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanțul luptei românilor, desăvârșind precedentele acțiuni ale fraților din Basarabia (27 Martie 1918) și Bucovina (15/18 Noiembrie 1918) Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei noastre. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid, este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului. Nu o victorie militară a stat la temelia ROMÂNIEI MARI, ci actul de voință al națiunii române de a-și da armătura teritorial-instituțională care este statul național.

Atunci, la Alba Iulia, bătea o inimă românească, se schimbase ritmul vieții, deoarece se schimbase demnitarul, ocupantul tronului Transilvaniei. Numai la Alba Iulia trebuia și era drept să se împlinească izbânda națională, căci acolo era străvechiul și strălucitul APULUM al strămoșilor noștri daci și romani, orașul măreției lui Mihai Viteazul, primul unificator al pământului românesc. Alba Iulia nu era doar simbolul gloriei străbune, ci și acela a suferinței națiunii, locul in care s-a petrecut cumplitul supliciu al martirilor Horea, Cloșca și Crișan și a fost umilit Mândrul Crai al munților, Avram Iancu. Marea Adunare a românilor transilvăneni era bine ocrotită de armata română, participanții simțindu-se apărați de o mână părintească.

Nici-un eveniment al vieții națiunii române nu se poate situa deasupra momentului MARII UNIRI! Să păstrăm Alba Iulia în aura ei de metropolă istorică a Sărbătorii Naționale, pentru că, fiind oraș al gloriei și al marilor dureri, Alba Iulia a devenit prin actul de la 1 Decembrie 1918, după jertfe de secole, altarul realizării marelui ideal al poporului nostru. În acea zi, la Alba Iulia noi ne-am închinat lui Dumnezeu, arborând drapelul dumnezeirii noastre!

Unirea național-politică de la anul 1918 nu se cuvine să fie privită nici măcar în parte ca pe un dar coborât asupra poporului românesc, nici ca o alcătuire întâmplătoare răsărită din greșelile dușmanilor de veacuri. Chiar dacă asemenea greșeli nu s-ar fi săvârșit niciodată împotriva românilor subjugați de-a lungul veacurilor de stăpânire ungurească, austriacă sau rusească, stăpânirile acestea nedrepte ar fi trebuit să se micșoreze îndată ce dreptul tuturor popoarelor de a-și croi soarta după buna lor pricepere a izbutit a se înălța la treapta de putere hotărâtoare în noua întocmire a așezământului de pace europeană. De aceea, Unirea românilor trebuie înfățișată totdeauna potrivit adevărului, ca urmare firească a unei pregătiri istorice de sute de ani, în cursul cărora acest popor de eroi și de mucenici a izbutit să-și apere cu uimitoare stăruință „sărăcia, nevoile și neamul ”12 rămânând împotriva tuturor năvălirilor barbare, în cea mai strânsă legătură cu pământul strămoșesc.

Astfel, statul român, întregit în forma lui de astăzi, trebuie prețuit ca unul dintre cele mai statornice, având temeiuri adânci și nezguduite în alcătuirea geografică a pământului strămoșesc, în firea poporului român, în legăturile lui sufletești întărite prin unitatea aceluiași grai, aceleiași credințe, acelorași datini și obiceiuri, în asemănarea nedezmințită a întocmirilor și așezămintelor moștenite din bătrâni și mai presus de toate, în puterea morală a conștiinței naționale, fără de care ar fi șubrede și nesigure toate celelalte temeiuri.

Anul 1918 este așadar un eveniment cu reverberații peste secole și va constitui întotdeauna un reper pentru NAȚIUNEA ROMÂNĂ.

Evenimentele care au urmat în perioada următoare momentului de la 1 Decembrie 1918 au avut darul să consolideze hotărârile adoptate la Alba Iulia, să asigure garanția necesară că ceea ce s-a înfăptuit să fie recunoscut și la Conferința de Pace13.

Trăiască Nația Română! Trăiască România!

Suntem mândri că suntem români! La Mulți Ani!

ROȘU Radu

TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI DE IARNĂ14

12 Scrisoarea a III-a - Mihai Eminescu - 1 mai 1881 - Convorbiri literare 13 Conferința de Pace de la Paris a început la 18 ianuarie 1919 / V. și Tratatele de la Saint-Germain și de la Trianon. 14 Cele mai cunoscute Tradiții si Obiceiuri Românești de Iarna turism.bzi.ro/cele-mai-cunoscute-traditii-si-obiceiuri-romanesti …

Page 36: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

36

Din păcate multe din tradiţiile noastre se pierd sau se amestecă cu tradiţiile din alte ţări şi oricât de

frumoase ar fi colindele englezeşti sau filmele americane cu happy-end, din când în când e frumos să ne

amintim şi obiceiurile noastre vechi, care ne reprezintă de fapt.

Am selectat de pe Internet câteva obiceiuri, fie că am luat parte la ele - cu mare plăcere -, fie că nu.

Sărbătorirea Crăciunului: Crăciunul se celebrează pe 25 decembrie, odată cu naşterea lui Iisus

Hristos,…, deoarece este aproape de Solstiţiul de Iarnă (una dintre cele mai importante zile ale dacilor) și de

Saturnalii – oamenii bogaţi făceau daruri celor săraci. A fost întotdeauna asociat cu un moş (bătrân) şi

darnic; în tradiţia noastră există un cioban zeu–moş, care a creat tot ce se vede şi care aduce daruri: caş,

urdă, mere, nuci, colaci şi vin. La românii din Banat şi Transilvania, prima zi a anului se numeşte Crăciunul

Mic, nu Anul Nou.

Alţi cercetători ne spun că de Crăciun, din munte, coborau bătrânii asceţi, îmbrăcaţi în cojoace de

oaie, şi cărau în desagile lor crengi de vâsc; vâscul este un leac universal, atât la oameni, cât şi la animale.

Astfel sătenii au botezat sărbătoarea Crăciunului de la moşii ce cărau crengi de vâsc.

Tradiţiile româneşti de Crăciun sunt asociate cu focul şi lumina; ele reprezintă speranţa că zeul soare

va găsi puterea să reînvie şi să aducă primăvara cea bogată.

Semnificaţia bradului de Crăciun: … Bradul este prezent la cele mai importante evenimente din

viaţa unui om: botezul, căsătoria şi înmormântarea; bradul se consideră că aduce noroc, viaţă lungă,

prosperitate şi fertilitate, motiv pentru care oamenii îşi împodobesc casa cu crengi de brad.

Astăzi, toată lumea abia aşteaptă să împodobească bradul; obiceiul are loc în ajunul Crăciunului sau în

noaptea de Crăciun, când Moşul aduce pe lângă cadouri şi bradul frumos împodobit cu globuri şi beteală.

Colindatul: …. Colindatul are loc în curtea gospodarilor, în casă sau sub fereastră; de asemenea

colindatul are loc seara, noaptea sau chiar dimineaţa. Colindătorii sunt întotdeauna primiţi în casă deoarece

se spune că ei aduc sănătate şi un an prosper; sunt recompensaţi cu nuci, mere, colaci şi mai nou bani.

În zona Olteniei tradiţiile de Crăciun sunt strâns legate de ritualuri de purificare şi de aflare a

ursitului de către fetele nemăritate. … În noaptea de anul nou, fetele nemăritate, legate la ochi, leagă o

panglică pe al zecelea par din gard; a doua zi merg să vadă cum arată parul: dacă e înalt şi drept atunci

viitorul lor soţ va fi frumos; dacă parul este scorojit atunci bărbatul va fi urât; iar dacă parul este noduros

atunci bărbatul va fi bogat.

Superstiții de Anul Nou şi Crăciun

Ajun de Anul Nou - Ceea ce faceți în ajun de Anul Nou veți face tot anul.

Anul Nou - Acel obiect pe care îl ții în mana de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mâna imediat

după ora 12 va fi cel mai important plan al vieții tale în anul care vine. Daca ții bani în mana, vei merge bine

cu banii tot anul, daca îți ții iubita de mana, îți va merge bine cu dragostea tot anul, daca ții paharul în mana,

va fi un an vesel.

Anul Nou prima zi - Îmbrăcați ceva nou, NU: spargeți nimic/ împrumutați bani/ faceți datorii/ nu plângeți.

Baie de Crăciun - Se zice ca dacă faci baie în ziua de Crăciun vei rămâne curat tot anul.

Bani - Aduce ghinion să intri în noul an fără nici un ban în buzunar.

Calendar - Aduce ghinion să agăți calendarul înainte ca noul an să înceapă.

Crăciun si Anul Nou - Nu e bine ca între Crăciun și Anul Nou să se tricoteze, să se coase, să se spele rufele

Datorii - Este bine să nu vă găsească Anul Nou cu datorii, altfel veți avea datorii tot anul.

Gunoiul de Anul Nou - Nu trebuie să aruncați nimic din casă în prima zi de An Nou, nici măcar gunoiul! E

bine ca ceva sau cineva să vă intre în casă în prima zi din anul nou, nu să iasă.

Noaptea de Anul Nou - În Noaptea dintre ani poartă ceva roșu, îți va aduce noroc.

Nou născuți - Copii născuți de Crăciun sau de Anul Nou sunt foarte norocoși.

Pantofi Crăciun - Aduce ghinion să porți pantofi noi de Crăciun

Prima persona în casa de Anul Nou - Prima persoana care va suna sau va bate la ușă în prima zi din noul

an trebuie primită. Daca prima persoană care va intra în casa e femeie - va fi un an prost, daca e bărbat - va

fi un an norocos.

Cules de Cebuc Ovidiu clasa a VI-a A

Page 37: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

37

EXERCIȚII ACROBATICE15

Structural, exercițiile acrobatice pot fi împărțite în exerciții cu caracter static și cu caracter dinamic. Exercițiile cu caracter static sunt determinate de poziții. Pe lângă pozițiile fundamentale ale

gimnasticii, în acrobatică există o serie de poziții specifice, cu caracter de mobilitate (pod, sfoară) sau de echilibru și forță (stând pe omoplați, pe cap, …, sprijin simplu sau echer, cumpăna liberă, pe coate, …).

Ce-ar fi dacă în fiecare dimineață ai deschide larg ferestrele și, timp de 2-… minute, ți-ai forma obișnuința: „inspir lent, profund, ridicând brațele simultan cu ridicarea pe vârfuri, expir lent, total, coborând brațele pe lângă corp și tălpile pe sol”?

Exercițiile cu caracter dinamic, foarte numeroase, pot fi împărțite în următoarele grupe structurale: rulări, rostogoliri, îndreptări, răsturnări și salturi.

Deși sunt foarte tentante, nu le încercați în cameră (spațiu insuficient!) și, pentru început,

învățați la școală tehnica prezentată în imagini (altfel, te poți accidenta grav!).

Apropo de sfaturi, vrei să mă ajuți să traduc expresia de mai jos? JIANU-CHIRIAC Claudia Janina

15 Mens sana in corpore sano (lat.) - ………………………………………………… - expresia aparține poetului Iuvenal sau Iuvenalis (Decimus Iunius Iuvenalis (c. 55 – c. 140 d.H.), care considera, în lucrarea Satire, că …orice înțelept aspiră la o minte sănătoasă într-un corp sănătos. În zilele noastre, aceasta formulă a devenit deviza educației fizice.

Page 38: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

38

Câteva PROBLEME DE … pentru clasa a II -a

Te consideri „Isteț”? Ia încearcă!

1. Ce cuvânt lipsește în titlul de mai sus? R: …………..

2. Dacă a + 215 este predecesorul numărului 300, cât este a?

R: …………..

3. Pe terenul de joacă sunt 13 băieţi. Dacă ar mai veni 5 băieţi, atunci numărul fetelor ar fi cu 3 mai mare decât cel al băieţilor. Câţi copii sunt pe terenul de joacă?

R: …………..

4. Bunicul a plantat în livadă caişi şi 37 de meri. Dacă ar mai planta 18 caişi, numărul acestora ar fi cu 5 mai mare decât cel al merilor. Câţi caişi a plantat bunicul în livadă?

R: …………..

Probabil că ești pe cale de a întoarce („inversa”) revista. Fii curajos, mergi pe calea corectă!

Succes la Concursul „ZONA 0”! Ceea ce vei vedea într-o oglindă este un model de NOTA 10 la acest

Concurs!

IACOB Clemența

Page 39: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

39

CALAFATUL AMALGAM16 - orașul meu, spațiu al dialogului intercultural -

Numele orașului Calafat vine de la grecescul Calafatis - un nume vechi, rămas din perioada bizantină. Înseamnă ''cel care smolește'' și se referă la vechiul atelier de uns vasele cu duhot, atelier ce se afla lângă schelă. Era totodată un nume grecesc întâlnit în Bizanț. Împăratul Mihail17 al IV-lea îl numește și Kalafatis de la ''calafatare''-'' a unge corăbiile cu duhot''( italiană)18

Peste ruinele romane din dealul Calafatului, s-a ridicat o fortăreață/ carantină. Întâiul căpitan al carantinei a fost grecul Const. Nicolaidis. Carantina, ce constituia primul cordon de siguranță împotriva turcilor, a avut și doi medici greci - Mihalache Andronies și C. Panaidoros. Cel care a luptat pentru ridicarea Calafatului la rangul de oraș a fost un croat căsătorit și împământenit aici, primar între 1852 și 1866, Iosif Ambramovici.

Primele învățătoare și profesoare la școlile românești din Calafat au fost de origine greaca: Pelaghia Adia, Acrivita Hagi-Enus, Luxita Carmungli.

Foarte mulți greci s-au îmbogățit din arendășie. Doi arendași cunoscuți, care apoi au devenit mari proprietari de moșii au fost Hagiopoulos și frații Teodoru.

Palatul Marincu este un monument de arhitectură de interes local, situat în centrul Calafatului și găzduiește Muzeul de Arta și Etnografie din oraș. Construit după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, renumit la începutul secolului al XX-lea în România, unde a mai proiectat și Palatul Regal din București, Biblioteca Centrală Universitară, Casa CEC de pe Calea Victoriei și Palatul Jean Mihail, actualmente Muzeul de Artă din Craiova. Constructorii au fost italienii Pietro Adotti, Georgetti, Traunero aflați sub supravegherea arh. Constantin Rogalski. Fundația s-a pus în 1904, lucrarea fiind inaugurată cu mare fast în 1908.

Primii doi doctori ai orașului au fost C.Macri și I. Mihailidis. Prima instituție de credit din Calafat, Banca Agricolă, a fost înființată de doi greci: Kalaghiri și Gudin

și era condusă de un austriac de origine sârbă, Dobri. Printre personalitățile marcante ale orașului nostru, renumite prin actele lor filantropice, amintim

pe Gh. Giuroglu ( a donat terenul și banii pt. primul spital din Calafat), Megalopulos ( a donat prin testament orașului Calafat jumătate dintr-un mare imobil din Craiova), Ioan Georghiadis (a donat bani pentru biserica și școala greceasca), Hagi Panait Teodoru și șotia sa Ana (ctitorii principali ai Bisericii Grecești din Calafat, alături de Șt. Marincu, D. Arsenie și alții).

Legenda locala19 pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin anii 1040 - 1042, un oarecare Mihail Calafat, meșter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri o așezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi înființat, pe malul Dunării, un atelier pentru repararea si smolirea corăbiilor, fapt care a făcut ca navigatorii bizantini, iar apoi și cei genovezi, atrași de iscusința sa, să-și aducă vasele pentru a fi reparate. Potrivit aceleiași legende, locul unic unde se efectua operațiunea de călăfătuire era la debarcaderul de lângă aceasta așezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.

Cules de Pasmac Ana Maria clasa a VI-a A

16 Două ipoteze și o legendă 17 Paflagonianul (n. 1010 – d. 10 decembrie 1041) 18 B. P. Hașdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval, sec. al XIII-lea. 19 www.municipiulcalafat.ro/calafat/istorie.php

Page 40: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

40

SFÂNTUL ANDREI20 – Tradiții, obiceiuri și superstiții

Sântandrei21 este o mare divinitate geto-dacă peste care

creștinii au suprapus pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi

chemat, ocrotitorul României. El a preluat numele și data de

celebrare ale Apostolului Andrei (30 noiembrie), cel care a

predicat în primele decenii după nașterea lui Iisus pe

pământurile Daciei. El trebuie să se fi bucurat de mare respect

de vreme ce ziua lui de celebrare a înlocuit o importanta

divinitate precreștina, personificare a lupului. Numele zeului

uzurpat s-a pierdut. Noaptea de Sântandrei (29 - 30 noiembrie)

și ciclul de înnoire a timpului, care se suprapun peste perioada

calendaristică a Dionisiacelor Câmpenești și cu fermentarea

vinului în butoaie la popoarele tracice, păstrează numeroase

urme precreștine.

Noaptea strigoilor

Apariția celor doi sfinți-moși, Moș Andrei si Moș Nicolae,

începutul iernii și punerea în mișcare a haitelor de lupi

sunt semne evidente de îmbătrânire și degradare a

timpului calendaristic. Ordinea se deteriorează neîncetat,

ajungând în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, în Noaptea

Strigoilor, la starea simbolică de haos, cea de dinaintea

creației. Pentru pericolul închipuit ce l-ar fi adus strigoii,

pricolicii și lupii la Sântandrei, practicile de prevenire și apărare erau asemănătoare cu cele efectuate la

Sângiorz. Informațiile etnografice nu atestă însa la Sântandrei aprinderea focurilor, fumigațiile, stropitul și

scăldatul cu apa, strigatele și producerea zgomotelor, pomenile pentru îmbunarea morților ieșiți din

morminte și altele. Lipsesc, în general, practicile active de alungare a spiritelor malefice; alimentele rituale

și ungerea cu usturoi, ascunderea coaselor și a limbilor de meliță sunt mai mult acțiuni de apărare pasivă.

Forțelor malefice nu li se declara război deschis, ca la Boboteaza, Sângiorz, Joimari, Sânziene, întrucât șansa

de izbânda era minima în condițiile în care puterea aliaților, întunericul și frigul, creștea neîncetat pană la

solstițiul de iarnă.

Aflarea ursitei

Ca la orice început de an, prisoseau practicile magice de aflare a ursitei, adică a viitorului soț. Fata de

măritat prepara o "Turtuca de Andrei", turtița subțire din faina de grâu, foarte sărată, coaptă pe plita sobei și

o manca înainte de culcare. Băiatul care venea în vis să-i aducă apă ca sa-și potolească setea urma sa o ceară

de nevasta în cursul anului. Alte fete, după ce soseau acasă de la Păzitul Usturoiului, semănau câte un cățel

de usturoi privegheat într-un cocoloș de aluat. După modul cum încolțea și creștea usturoiul semănat, se

făceau anumite pronosticuri matrimoniale. Timpul era însă favorabil și pentru observații meteorologice și

astronomice. Unii bătrâni, neștiutori de carte dar "cititori" în stele, observau cerul în noaptea de Ovidenie

sau de Sântandrei și noroceau anul, prevestind dacă va fi bogat sau sărac, ploios sau secetos, dacă va fi pace

sau război etc. Obiceiul de a semăna în noaptea de Sântandrei grâu într-o oală de pământ pentru a interpreta

rodnicia ogoarelor în noul an este practicat și astăzi.

Cules de LUCA Sabina

20 Sfântul Andrei, înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dorința de a-L urma pe Hristos se naște în el, în momentul în care Sfântul Ioan rostește cuvintele: "Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan 1, 29). Însă, chemarea sa la apostolie se face mai târziu și este relatată de Sfântul Evanghelist Matei: "Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: "Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El" (Matei 4, 18-20). 21 Santandrei - CrestinOrtodox.ro

Page 41: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

41

Iată ceva INTERESANT22 (ceva ce ar trebui să memorăm)!

NANOMATERIALELE – MATERIA PRIMĂ A MILENIULUI AL III-LEA23

22 Sistemul internațional de unități - Wikipedia ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_internațional_de_unități 23 R. A. Crane, J. T. Matthew, R. P. Andres:“Nanophase and Nanocomposite Materials II,”Proc. Mat. Res. Symp. (1997)

Page 42: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

42

FRUMUSEȚILE IERNII Mi-a plăcut ceea ce am citit mai sus dar mai mult

îmi place la săniuș!

Matei Diana Clasa a IV-a A – Ciobanu Tinca

Page 43: NE PREZENTĂM, VĂ INVITĂM SĂ NE CUNOAȘTEȚI scolii/Revista_CALEIDOSCOP_2014.pdf · existau urme ale unei vechi întărituri romane. Despre aceasta aflăm din descrierea proiectelor

43

CENTRELE CERCURILOR ÎNSCRIS ŞI EXÎNSCRISE - TETRAEDRU

O parte dintre elevii școlii noastre îndrăgesc în mod deosebit matematica. Pentru voi, dragii mei, propun două probleme (pentru elevii din clasele a VII-a respectiv a VIII-a):

1. Analizați cu atenție datele și figura. Cercul înscris într-un triunghi ABC este cercul tangent interior fiecărei laturi, are centrul în punctul

de concurenţă, I, al bisectoarelor interioare şi raza r ID . Unul dintre cele trei cercuri

exînscrise este cercul tangent unei laturi (ex:AB) şi prelungirilor celorlalte două, are centrul IC în punctul de concurenţă al bisectoarei interioare (CC1 cu bisectoarele exterioare ale unghiurilor

∢A şi ∢B şi raza C C Cr I F .

Demonstrați: 1) concurenţa bisectoarelor conform desenului (I respectiv IC);

2) Punctele de contact ale cercului înscris au poziţie determinată pe fiecare latură:

Ex:2

a c bBD p b

;

3) Punctele de contact ale cercurilor exînscrise au poziţie determinată pe fiecare latură (prelungire):

Ex: 2

C

b c aBD p a

;

3) Cele patru puncte de contact de pe fiecare latură sunt simetrice două câte două în raport cu mijlocul laturii căreia îi aparţin

Rezolvările, în numărul 2 – aprilie 2015!

MARIN Ioan