ÎNDRUMAR TEHNIC - inl.roinl.ro/cov.pdf · INDRUMAR TEHNIC pentru implementarea HG 699/2003 şi HG...

INDRUMAR TEHNIC pentru implementarea HG 699/2003 şi HG 1902/2004în activităţile şi instalaţiile de acoperire a suprafeţelor din lemn

1

MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELORDIRECTIA INFRASTRUCTURA CALITATII SI MEDIU

ÎNDRUMAR TEHNIC

pentru implementarea HG 699/2003, modificata şi

completata prin HG 1902/2004 în activitatile de

acoperire a suprafetelor din lemn


2

Institutul National al Lemnului

SC INSTITUTUL NAŢIONAL AL LEMNULUI SAŞos. Fabrica de Glucoză nr.7, Sector 2, BUCUREŞTITel.: 021-2331933; 021-2331556 Fax: 021-2331514e-mail: [email protected]

Director General

Dr.ec. DAN DUMITRU COPĂCEANe-mail: [email protected]


3

CUVÂNT ÎNAINTE

Îndrumarul este specific activităţii de acoperire a suprafeţelor din lemn şi vine în

completarea anexelor la Ord.859/26.09.2005, pentru a sprijini producătorii de mobilă şi de

alte produse din lemn care au sectoare de finisaj, în efortul de reducere a emisiilor şi de

încadrare în prevederile HG 699/2003, precum şi în modul de raportare şi evaluare a emisiilor

de COV.

Îndrumarul nu are statut de normativ şi nu se substituie nici unei reglementări în

vigoare, iar o parte din informaţii sunt cu titlu informativ.

Implementarea directivei europene privind limitarea consumului de COV-uri în sectorul

mobilei şi altor produse finisate din lemn constituie o mare provocare pentru industria

lemnului, obligând întreprinderile care utilizează solvenţi organici să se încadreze în limitele

prescrise în HG 699/2003, să monitorizeze şi să controleze permanent emisiile de COV-uri.

Tehnologiile de finisare cele mai utilizate în fabricile de mobilă sunt cu produse cu

conţinut ridicat în COV de 75-80 %.

Pe lângă toxicitatea lor, compuşii organici volatili prin combinarea cu oxizii de azot în

prezenţa luminii solare, contribuie la formarea ozonului troposferic, care dăunează sănatăţii şi

mediului înconjurător.

Stabilirea conţinutului de informaţii necesare pentru ca Îndrumarul să fie util şi practic

în interpretarea şi aplicarea HG 699/2003, s-a bazat pe volumul de informaţii obţinut prin

studiu şi cercetare, prin realizarea unui de studiu de caz, prin culegerea de date de la fabrici

din ţară, prin consultarea unor producători şi furnizori de materiale de acoperire, de utilaje,

aparatură şi instalaţii, prin consultarea de literatură străină, inter-net, Programul Twining între

Ministerul mediului şi gospodăririi apelor şi Ministerul Mediului din Germania – Implementarea

Directivei COV, din prezentările simpozionului cu implementarea Directivei COV - programul

COST – Udine.

N.A


4

CUPRINS

I. SCOPUL HG 699/2003, COMPUŞII ORGANICI VOLATILI, FRAZELE DE RISC ALE COV, IMPLEMENTAREA ÎN INDUSTRIA LEMNULUI ...................................................... 5I.1. Scopul HG 699/2003................................................................................................ 5I.2. Compuşi Organici Volatili, efecte asupra organismelor, fraze risc .................................. 5I.3. Influenţa în sectorul industriei lemnului, limite de emisii, necesitatea de autorizare ......... 9

II. PLAN DE GESTIONARE AL SOLVENŢILOR CU CONŢINUT DE COV.......................... 12II.1. Stabilirea consumului de solvenţi............................................................................ 13II.2. Stabilirea emisiilor totale de compuşi organici volatili - E .......................................... 14II.3. Determinarea emisiilor captate - O1 ....................................................................... 15II.4. Determinarea emisiilor fugitive - F.......................................................................... 16

III. PLAN DE REDUCERE AL SOLVENŢILOR CU CONŢINUT DE COV ............................ 17

IV. EXEMPLU DE CALCUL – PLAN DE GESTIONARE ŞI PLAN DE REDUCERE ............... 19IV.1. Stabilirea consumului de materiale de acoperire, conţinutul de solid şi de substanţe

volatile ............................................................................................................... 19IV. 2. Plan de Gestionare al Solvenţilor cu conţinut de COV............................................... 20IV. 3. PLANUL DE REDUCERE A EMISIILOR DE COV ......................................................... 24Exemplu de scheme de reducere a emisiilor de compusi organici volatili ............................ 25

V. MATERIALE DE ACOPERIRE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA DE PRELUCRARE A LEMNULUI ................................................................................................................ 26ANEXA 1 Conţinutul în COV şi frazele de risc al unor principale materiale de acoperire ......... 28ANEXA 2 Fraze de risc şi combinaţii de fraze de risc ......................................................... 30ANEXA 3 Densitate si continut in COV a Preparatelor utilizate in mod curent ....................... 31ANEXA 4 Emisii medii de COV realizate pe suprafeţe de lemn finisate................................. 32ANEXA 5 Conţinutul de carbon la preparatele utilizate frecvent în ţară in industria lemnului .. 33

VI. METODELE DE APLICARE ALE MATERIALELOR DE ACOPERIRE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA DE PRELUCRARE A LEMNULUI................................................................ 34ANEXA 6 Eficienţa transferului....................................................................................... 36ANEXA 7 Consumul necesar pe strat de material şi conţinutul în COV pe tipuri de materiale

şi metode de acoperire ................................................................................... 37ANEXA 8 Consumuri medii necesare de materiale şi emisiile de COV realizate frecvent

pentru diferite materiale de finisare şi metode de aplicare .................................. 38

VII. CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE ÎN FLUXUL TEHNOLOGIC ÎN VEDEREA REDUCERII EMISIILOR DE COV ................................................................................ 40VII.1. Tehnici BAT disponibile în sectorul lăcuirii lemnului de prevenire şi de reducere a emisiilor ..................................................................................................................... 40VII.2. Tehnologii BAT disponibile pentru categorii de produse în sectorul lăcuirii lemnului ..... 42VII.3. Tehnici recomandabile pentru sectoarele de acoperire a suprafeţelor din lemn în scopul conformării cu prevederile HG 699/2003 şi 1902/2004 ........................................... 43ANEXA 9 Caracteristicile sistemelor de aplicare a materialelor de finisare ........................... 44ANEXA 10 PProduse de acoperire si metode de aplicare cu conţinut redus de COV,

densitatea şi conţinutul în COV ........................................................................ 45ANEXA 11 Sisteme de finisare BAT................................................................................. 46ANEXA 12 Compoziţie şi fraze de risc materiale de finisare cu conţinut redus de COV........... 47ANEXA 13 Consumul necesar şi conţinutul în COV pe tipuri de materiale şi metode de

acoperire ...................................................................................................... 48ANEXA 14 Valori tipice de COV pentru acoperirea lemnului ............................................... 49


5

I. Scopul HG 699/2003, Compuşii Organici Volatili, frazele de risc ale COV, implementarea în industria lemnului

I.1. Scopul HG 699/2003

Scopul HG 699/2003 îmbunătăţită prin HG 1902/2004 este transpunerea Directivei comunitare 1999/13 CEE, care se înscrie în programul UE de luptă împotriva poluării transfrontaliere şi are rolul de prevenire şi de reducere a efectelor directe şi indirecte ale emisiilor de compuşi organici volatili în mediul înconjurător, în principal în aer, ca şi de evaluare a riscului potenţial pentru sănătatea publică, prin măsuri şi procedee necesare a fi aplicate. În ANEXA Nr.2 a HG sunt definite activităţile industriale cu indicarea valorilor prag. Industria lemnului se încadrează la poziţia 10 din ANEXA Nr.2 a HG 699/2003 –„ Acoperirea suprafeţelor din lemn” şi la poz. 16 „Acoperirea cu adeziv”.

I.2. Compuşi Organici Volatili, efecte asupra organismelor, fraze risc

Ce sunt Compuşii Organici Volatili?

Compuşii Organici Volatili sunt substanţe cu presiune de vapori suficient de ridicată, mai mare decât 0,013 kPa la temperatura de 200C, care au longevitate şi reactivitate suficientă cu atmosfera pentru a participa la reacţii fotochimice, fiind capabili de a interveni în fenomenele de creare a smogului, de distrugere a pădurilor şi de participare la efectul de seră.

Protocolul Convenţiei de la Geneva din 18 Noiembrie 1991, referitor la poluarea transfrontalieră la distanţă, cu privire la lupta contra emisiilor de COV în fluxul lor transfrontalier dă următoarea definiţie pentru COV:Toţi compuşii organici artificiali, alţii decât metanul, care pot produce oxidanţi fotochimici în reacţie cu oxizii de azot în prezenţa luminii solare.

Principalul poluant fotochimic este ozonul care se produce în troposferă, partea din atmosferă aflată între sol şi 7-10 km altitudine (a nu se confunda cu stratosfera situată deasupra unde ozonul formează un strat protector contra razelor UV). În funcţie de compoziţia chimică anumiţi solvenţi contribuie mai mult sau mai puţin la formarea ozonului troposferic. În principal trebuie evitaţi pe cât posibil solvenţii aromatici, de exemplu toluenul.Ozonul prin proprietăţile lui oxidante afectează căile respiratorii sau provoacă iritaţii ale ochilor şi pielii mai ales la persoane sensibile.

Compuşii Organici Volatili, efecte asupra organismelor, fraze de risc

TOLUEN

ToxicitateInhalarea sau ingestia de toluen provoacă dureri de cap, stări de confuzie, de slăbiciune şi de pierdere a memoriei. Deasemeni afectează căile renale şi funcţiile ficatului.Reacţiile toluenului asupra atmosferei: contribuie la formarea ozonului în straturile joase ale atmosferei. Ozonul dăunează căilor respiratorii în special la indivizii sensibili care suferă de astm şi de alergii.Unele studii au arătat influenţe negative asupra fătului animalelor gestante care au inhalat toluen, nu la cele care au fost alimentate cu alimente care conţin toluen. Aceleaşi efecte ar putea fi şi asupra organismelor umane. CancerÎn prezent nu există dovezi că toluenul ar fi cancerigenDistrugerea mediului înconjurătorMajoritatea emisiilor de toluen în apă sau pământ se evaporă. Toluenul poate fi degradat de microorganisme. Toluenul emis în straturile joase ale atmosferei reacţionează cu alţi componenţi ai atmosferei şi contribuie la formarea stratului de ozon la nivelul solului şi a altor poluanţi.


6

Proprietăţi fiziceToluenul este un compus organic volatil inflamabil.XILEN

ToxicitateEste adsorbit rapid în organismul uman în cazul ingestiei, inhalării sau contactului cu pielea.Expunerea pe termen scurt a organismului uman la doze ridicate de xilen poate cauza iritaţii ale pielii, ochilor, căilor respiratorii - nasului, gâtului, dificultăţi în respiraţie, tulburări de memorie şi modificări posibile la nivelul ficatului şi rinichilor. Atât expunerile pe termen scurt cât şi cele pe termen lung pot cauza dureri de cap, boli, confuzii, lipsă de coordonare a muşchilor. Reacţiile xilenului în atmosferă contribuie la formarea ozonului în straturile joase ale atmosferei. Ozonul afectează sistemul respiratoriu în special al persoanelor sensibile care suferă de astmă sau de alergii.

CancerÎn prezent nu există dovezi că xilenul ar fi cancerigen

Distrugerea mediului înconjurător. Majoritatea emisiilor de xilen în apă sau pământ se evaporă, deşi poate interveni şi o biodegradare din partea microorganismelor. Xilenul este destul de mobil în sol şi poate pătrunde în pânza freatică unde poate rămâne mai mulţi ani.

Proprietăţi fiziceXilenul este un compus organic volatil şi în atmosferă în straturile joase ale atmosferei reacţionează cu alţi componenţi ai atmosferei şi contribuie la formarea stratului de ozon şi a altor poluanţi la nivelul solului.

METANOL

ToxicitateEste uşor adsorbit de tractul digestiv şi de căile respiratorii şi în doze medii şi mari este toxic pentru organismul uman. În interiorul organismului metanolul este transformat în formaldehidă şi în acid formic şi este eliminat sub formă de acid formic.Efectele toxice observate asupra organismului uman în cazul adsorbţiei de doze mari: afectează sistemul nervos central şi poate cauza orbirea. Expunerea animalelor pe termen lung la inhalare de metanol în doze ridicate poate dăuna ficatului şi sistemului de circulaţie.Din punct de vedere ecologic se consideră că metanolul are toxicitate scăzută asupra organismelor acvatice.Concentraţia letală la o jumătate din organismele din totalul populaţiei testate depăşeşte ca 1 mg metanol la un litru de apă. Metanolul emis în apă nu persistă. Deasemeni nici nu este acumulat de organismele acvatice.

CancerÎn prezent nu există dovezi că metanolul ar fi cancerigen.

Distrugerea mediului înconjurătorMetanolul lichid se evaporă când este lăsat neacoperit. În aer reacţionează producând formaldehida care contribuie la formarea poluanţilor. În atmosferă poate reacţiona cu alte substanţe chimice sau poate fi spălat de apa de ploaie. Metanolul din sol şi din apele de suprafaţă este degradat uşor de microorganisme.

Proprietăţi fiziceMetanolul este un compus chimic foarte inflamabil.

METIL ETIL CETONĂ

ToxicitateInhalarea în cantităţi mici de către căile respiratorii poate cauza efecte adverse asupra sistemului nervos ca: ameţeală, greaţă, amorţeala degetelor şi stări de inconştienţă. Vaporii irită pielea, gâtul, nasul şi poate dăuna ochilor. Expunerea repetată la doze medii şi mari poate dăuna rinichilor şi ficatului.


7

CancerÎn prezent nu există dovezi că metil etil cetona ar fi cancerigenă.Distrugerea mediului înconjurătorÎn atmosferă reacţionează cu alţi componenţi ai atmosferei şi contribuie la formarea stratului de ozon la nivelul solului şi a altor poluanţi. Metil etil cetona este degradată uşor de microorganisme.

Proprietăţi fiziceMetil etil cetona este un compus chimic uşor inflamabil.

ACETONĂ

ToxicitateIrită ochii, nasul şi gâtul. Simptomele expunerii repetate la cantităţi mari de acetonă sunt : dureri de cap, lipsă de echilibru, oboseală, toropeală, stări de vomă, crize respiratoriiCancerÎn prezent nu există dovezi că acetona ar fi cancerigenă.

Distrugerea mediului înconjurătorDacă este eliberată în apă poate fi degradată de microorganisme sau se evaporă în atmosferă. Acetona este foarte volatilă şi în atmosferă reacţionează cu alţi componenţi ai atmosferei contribuind la formarea stratului de ozon la nivelul solului şi a altor poluanţi (ozonul fiind principalul component al smogului urban).

Proprietăţi fiziceAcetona este un compus chimic inflamabil.

ACETAT DE ETIL

ToxicitateAcetatul de etil este o substanţă puţin toxică, la fel şi produşii săi de hidroliză. Totuşi expunerile la doze mari şi prelungite antrenează modificări hepatice şi renale. Pătrunderea în organism se face în special pe cale respiratorie. O parte din substanţa inhalată se elimină ca atare prin aerul respirat, dar cea mai mare parte este rapid hidrolizată în acid acetic şi alcool etilic metabolizată definitiv în ficat în ficat sau eliminată prin rinichi. În cazul absorbţiei de concentraţii mari, mucoasele conjunctivale şi nazale sunt în principal lezate, ulterior putând apare şi iritaţii ale căilor respiratorii. În concentraţii foarte mari şi la expunere prelungită, acetatul de etil produce narcoză, iritaţii puternice ale corneei, anemii, leucocitoză, alterări toxice hepatice şi renale. Pielea supusă acetatului de etil devine sensibilă, apărând dermatoze.CancerÎn prezent nu există dovezi că acetatul de etil ar fi cancerigen.

Distrugerea mediului înconjurătorEliberat în apă şi sol se volatilizează aproape în totalitate în atmosferă. În stratul de jos al atmosferei se descompune foarte încet prin foto-oxidare şi se difuzează în straturile superioare ale atmosferei unde se descompune rapid.

Proprietăţi fiziceLichid incolor, volatil, cu gust plăcut şi miros caracteristic de fructe. Este solubil in diferiţi solvenţi organici şi miscibil cu aceştia, aproape în orice proporţie.

ACETAT DE BUTIL

ToxicitateAcetatul de butil este considerat un solvent organic puţin toxic, astfel că o intoxicaţie gravă nu se produce decât în situaţii în care se realizează concentraţii foarte mari. Simptomele caracteristice sunt: iritarea şi lăcrimarea ochilor, tuse, iritaţia faringelui, dispnee, palpitaţii.Expunerile prelungite şi repetate fac să progreseze iritaţia oculară până la edem şi hiperemie conjunctivă, uneori şi ulcerarea superficială a corneei. Tulburările de tip narcotic sunt în


8

general uşoare: ameţeli, greţuri, depresiune. Nu persistă mult timp în organism şi se elimină parţial prin rinichi.

CancerÎn prezent nu există dovezi că acetatul de butil ar fi cancerigen.

Distrugerea mediului înconjurătorEliberat în apă şi sol se volatilizează aproape în totalitate în atmosferă. În apă este puţin solubil. În stratul de jos al atmosferei se descompune foarte încet prin foto-oxidare şi se difuzează în straturile superioare ale atmosferei unde se descompune rapid.

Proprietăţi fiziceLichid incolor, volatil, cu miros caracteristic de fructe, puţin solubil în apă, miscibil cu alcoolul şi solvenţi organici obişnuiţi.Este inflamabil.

ALCOOL BUTILIC (BUTANOL)

ToxicitateAlcoolul butilic are o toxicitate medie. Provoacă iritaţii ale nasului, gâtului şi ochilor. Poate provoca dureri de cap, ameţeli, somnolenţă iar la contact cu pielea apar flictene.La acţiunea concentraţiilor mari s-a observat – întâmplător – inflamaţii ale corneei, senzaţii de arsură, lăcrimare şi foto fobie.Alcoolul izobutilic provoacă iritaţii ale gâtului şi ochilor, scăderea apetitului şi slăbirea în greutate. La contact pe piele apare un eritem slab şi o hiperemie a ţesuturilor. În general alcoolul butilic nu produce intoxicaţii grave.

CancerÎn prezent nu există dovezi că alcoolul butilic ar fi cancerigen.

Distrugerea mediului înconjurătorEliberat în apă şi sol se volatilizează aproape în totalitate în atmosferă. În stratul de jos al atmosferei se descompune foarte încet prin foto-oxidare şi se difuzează în straturile superioare ale atmosferei unde se descompune rapid.

Proprietăţi fiziceLichid incolor, volatil, cu miros dulceag înecăcios.

În anexa sunt prezentate frazele de risc existente în materialele de acoperire a lemnului utilizate frecvent. (Extras din SR - 13253/1996, anexa B)


9

I.3. Influenţa în sectorul industriei lemnului, limite de emisii, necesitatea de autorizare

În sectorul industriei lemnului sursele de emisii de COV-uri provin în special din fabricile de mobilă, şi mai puţin din cele de uşi, ferestre, parchet, din sectoarele de finisare care utilizează tehnologii şi materiale cu emisii de compuşi organici volatili, încadrându-se la Poziţia 10 din Anexa 2 a HG 699/2003 – „Acoperirea suprafeţelor din lemn”.

Implementarea Directivei europene privind limitarea consumului de COV-uri în sectorul industriei lemnului obligă majoritatea întreprinderilor să monitorizeze, să controleze pe viitor emisiile de COV-uri şi să abordeze tehnologii cu conţinut redus de COV. Sunt vizate în special fabricile de mobilă prin disciplinarea limitelor de emisie de COV din procesele de acoperire a lemnului - băiţuire şi lăcuire.

Întreprinderile trebuie să aplice aceste reglementări cu termene începând din octombrie 2005 cu extindere până în octombrie 2007, conform activităţii specifice fiecăruia şi consumului de solvenţi organici volatili.

Limite de emisie

Conform HG 699/2003,Anexa 2, punctul 10, pentru activitatea de Acoperire a suprafeţelor din lemn se fixează pragul de 15 tone pe an de solvenţi organici. Limitele de emisie din gazele reziduale se referă la activitatea de acoperire şi la activitatea de uscare.

CONSUM DE SOLVENŢI

tone/an

ANEXA 2 ANEXA 4Valori limită

de emisie din gazele

rezidualemgC/mc

Emisii fugitive

%din total solvenţi

Emisie de referinţătone

Emisie ţintătone

Sub 15 - - - -

15 -25 100 25 % Conţinutul în corp x 4 Emisia de referinţă x 40100

Peste 25 50 / 75 20 % Conţinutul în corp x 4 Emisia de referinţă x 25100

Anexa 2 a HG 699 fixează 2 praguri de consum anual de solvenţi: de 15 - 25 tone/an şi peste 25 tone/an,

şi emisiile captate (din gazele reziduale) şi limitele de emisii fugitive (difuze) pentru cele 2 praguri.

Anexa 4 a HG 699 fixează emisiile de referinţă şi emisia ţintă la care trebuie să se ajungă pentru încadrarea în prevederile legii.


10

Autorizare

Necesitatea de autorizare a unei instalaţii şi respectiv a „Activităţii de acoperire a lemnului” a HG 699, depinde de pragul de consum al solventului.Instalaţiile supuse unei autorizaţii se împart în două categorii: cele care utilizează până la 200 tone/an peste 200 tone/an, care sunt supuse autorizaţiei integrate de mediu – IPPC

Prag de consum al solventului

Necesitatea de Autorizare

Care utilizează până la 15 tone/an

Nu necesită autorizaţie. Sunt supuse unei declaraţii (notificări)

15 - 25 si 25 - 200 tone/an Necesită autorizaţie conf HG 699/2003 şi 1902/2004

Peste 200 t/an Necesită autorizaţie integrată de mediu - IPPC

Instalaţiile cu un consum situat în domeniul cuprins între 15 şi 200 t/an, sau de 25 kg/oră până sub 150 kg/oră, necesită autorizare conform HG 699/2003 modificată cu HG 1902/2004

Instalaţiile cu un consum de solvenţi de 200 t/an şi peste, sau 150 kg/h, reclamă Procedura de autorizare integrată pentru instalaţii IPPC.

Instalaţiile în domeniul de prag inferior de 15 t/an din HG 699/2003 nu necesită nici o autorizaţie, ci o notificare

După stabilirea tipului de instalaţie se aplică în continuare procedurile (modelul de notificare conform „Ghidului privind derularea procedurii de notificare şi stabilirea unor cerinţe specifice în procesul de autorizare a anumitor activităţi/ instalaţii care utilizează solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili” cuprins în Anexa 1 la Ord.859 din 26/09/2005.Toate instalaţiile existente, inclusiv cele care intră şi sub incidenţa prevederilor OG nr. 34/2002 IPPC şi care beneficiază de perioadă de tranziţie , trebuie să se conformeze cu prevederile HG 699/2003 art.5,8 şi 9 şi se supun procedurilor de autorizare până la 31 octombrie 2007.

În cazul în care sunt depăşite valorile prag de emisii prevăzute de HG 699/2003, operatorul are obligaţia de a prezenta autorităţii de protecţia mediului un plan de gestionare al solvenţilor însoţit de un plan de reducere în vederea conformării, întocmite pe baza prevederilor anexelor 4 şi 5 la HG 699. Fabricile producătoare de mobilă trebuie să se conformeze cu valorile limită de emisie şi cu valorile emisiilor fugitive de COV prevăzute la poziţia 10 - Acoperirea suprafeţelor din lemn, din Anexa nr 2, Tabelul 1, din HG 699.

Deci sunt două posibilităţi pentru producătorii de mobilă:

1- Să adopte soluţii de reducere a emisiilor care asigură respectarea valorilor prag de la poziţia 10 din Anexa 2/Tabelul 1, a HG 699/2003 modificată cu HG 1902/2004.

Valoare prag pentru consumul de solvenţi

organici cu COV tone/an

Prag de consum de solvenţi cu COV

tone/an

Limita de emisie

mg C/Nmc

Emisia difuză limită

(% din cantitatea de solvent utilizat)

Acoperirea suprafeţelor din lemn (> 15 )

15 -25 100(1) 25

>25 50(2)75(3)

20

(1) - Limita de emisie se referă la procesul de acoperire şi de uscare(2) - Limita de emisie se referă la procesul de uscare(3) – Limita de emisie se referă la procesul de acoperire

După cum se vede întreprinderile mici şi mijlocii au limite de emisie mai puţin strânse de 100 mgC/mc, în loc de 50 respectiv 75 pentru utilizatorii de solvenţi cu COV>25tone/an.


11

2 - Să aplice un plan de reducere a emisiilor de COV conf Anexei 4 din HG 699.

Planul de reducere dă posibilitate fabricii să realizeze reducerea emisiilor prin diferite mijloace pentru a se încadra în limite, găsirea de soluţii de îmbunătăţire a impactului asupra mediului a căror aplicare să nu influenţeze negativ calitatea produselor şi poziţia pe piaţă a producătorului.

Măsuri de reducere pot fi:- Modificarea construcţiei şi designului produselor în scopul îmbunătăţirii tehnologiilor de aplicare cu materialul de finisare, (respectiv creşterea ponderii aplicării prin turnare, vălţuire).- Creşterea ponderii produselor care se pot finisa demontate pe componente- Instalaţii de purificare a aerului încărcat cu COV - Măsuri organizatorice, de management şi de întreţinere


12

II. Plan de gestionare al solvenţilor cu conţinut de COV

Conform Art. 9 din HG 699/2003 titularul activităţii are obligaţia să demonstreze autorităţii competente pentru protecţia mediului conformarea cu:

a) valorile limită de emisie a compuşilor organici volatilib) prevederile din anexa nr.4, privind schema de reducere a emisiilor de compuşi organici volatilic) prevederile art.5

Planul de gestionare a solvenţilor organici cu conţinut de COV se elaborează anual pentru a se determina valoarea emisiilor de COV (E) şi pentru a se evalua conformitatea cu valorile limită pentru emisia totală de COV, exprimată în cantitate de COV pe unitate de produs Conform cu Anexa 5 la HG 699/2003 Deci scopul este:1. Dovada îndeplinirii cerinţelor - Respectarea valorilor limită de emisie pentru gaze reziduale(canalizate), valori ale emisiilor difuze şi valori limită totale de emisie - Respectarea planului de reducere - Respectarea cerinţelor conform articolul 5 paragraf 3 din Directiva COV2. Determinarea opţiunilor viitoare de reducere3. Punerea la dispoziţie a informaţiilor pentru public referitoare la consumul desolvenţi, emisiile solvenţilor şi respectarea directivei.Responsabil pentru elaborarea bilanţului de solvenţi este operatorul Termene pentru PLANUL DE GESTIONARE AL SOLVENŢILOR:

• Instalaţii noi/instalaţii modificate esenţiale:- O dată în cadrul solicitării de autorizare respectiv de înregistrare înainte de punerea in funcţiune, apoi anual.

• Instalaţii existente:- Predarea pentru înregistrare pentru instalaţiile cu un plan de reducere, la solicitare şi apoi anual pentru instalaţiile cu respectarea valorilor limită de emisie, conform anexei 2: cel târziu în perioada de bilanţ 31.10.2005 - 01.11.07 .

Modul de elaborare al Planului de Gestionare al Solvenţilor

Modul de lucru, ordinea operaţiilor:• Stabilirea consumului de solvenţi • Estimarea emisiilor canalizate (reziduale) – O1. Calculul emisiilor de Carbon• Estimarea emisiilor difuze ale fiecărei surse pe baza factorilor de emisie şi a parametrilor de producţie - Identificarea tuturor surselor de emisie difuze într-o instalaţie- Calculul emisiilor anuale difuze (F) pe baza factorilor exacţi de emisie si a parametrilor de funcţionare• Derularea bilanţului de solvenţi. Verificarea respectării emisiilor fugitive

Măsurătorile de emisii

Se recomandă ca determinarea concentraţiei masice de carbon organic total în concentraţii mari de peste 20mgC/mc în efluenţii gazoşi să se facă cu detectorul de ionizare cu flacără conform SR EN 13526, iar în concentraţii mici sub 20 mg/mc conform SR EN 12619/2002.În cazul în care nu se pot efectua măsurători, se determină concentraţia de carbon prin calcul conform indicaţiilor din îndrumar.


13

II.1. Stabilirea consumului de solvenţi

Consumul de solvenţi se stabileşte pe baza solvenţilor aprovizionaţi într-un an (I1), din care se scad solvenţii recuperaţi pentru reutilizare O8, în cazul în care nu au fost vânduţi (O7) sau utilizaţi în cadrul aceluiaşi proces (I2)

CS = I1 – O8

sauCS = (I1+I2) – (I2 +O8)= I1 – O8

I – Cantitatea de solvenţi organici cu conţinut de COV utilizaţi la intrare în procesul tehnologicI1- Cantitatea de solvenţi organici cu conţinut de COV cumpăraţi şi utilizaţi la intrareI2- Cantitatea de solvenţi organici cu conţinut de COV recuperaţi Se precizează că noţiunea de solvenţi nu cuprinde numai „solvenţi puri“ (adică compuşi organici în care se dizolvă alte substanţe), ci şi substanţe de curăţire şi dispersie, conservanţi, emolienţi sau substanţe pentru reglarea vâscozităţii sau tensiunii de suprafaţă (art. 2, Anexa 3, aliniatul nr. 18, HG 699/2003)

EXEMPLU DE TABELPreparate utilizate

Cantitatea anual utilizată Conţinut de solvenţi organici volatili

%

Input anual de

COVI1

t/an

Cantitate de solvenţi organici recuperaţi

O8(care nu sunt input)

t/an

Volum

l/an

Densitate

kg/l

Masă anualăt/an

1 2 3 4 5 6 7

Suma/valoare

- In coloana 1 a tabelului trebuie introduse substanţele respectiv preparatele (de exemplu: grunduri, lacuri, diluanţi, lichid spălare).

- Dacă consumul anual al acestor substanţe este cunoscut din punct de vedere al greutăţii, atunci acesta poate fi introdus direct in coloana 4 în [t/an]. In acest caz nu este necesar ca să fie completate coloanele 2 şi 3.

- Dacă consumul este cunoscut doar volumetric, atunci acesta se va completa în coloana 2. Prin multiplicarea cu densitatea (datele în coloana 3) se determină masa utilizată (date în coloana 4).

Prin multiplicarea cu conţinutul de solvenţi volatili (coloana 5) rezultă cantitatea solvenţilor utilizaţi în perioada de timp de referinţă (coloana 6). Prin însumarea din coloana 6 se determină input-ul total de solvenţi al instalaţiei. Consumul de solvenţi de referinţă rezultă din scăderea sumei O8 (suma coloanei 7) din suma I1 (suma coloanei 6).


14

II.2. Stabilirea emisiilor totale de compuşi organici volatili - E

E este egală cu suma emisiilor captate şi a emisiilor difuze sau fugitive

E = F + O1

Unde:F = valoarea emisiilor difuze (fugitive)O1 = valoarea emisiilor captate (reziduale)

SauE = I1 - O6 - O7 – O8

Sau emisia totală rezultă prin scăderea din cantitatea intrată de solvenţi I1 a ieşirilor de solvenţi care nu reprezintă emisii:

O6 - Cantitatea de solvenţi conţinuţi în deşeurile colectate (lacuri solidificate, cârpe îmbibate, etc) O7 - Cantitatea de solvenţi conţinuţi în produsele vândute (nu este relevantă)O8 - Cantitatea de solvenţi conţinuţi în preparate recuperate din: distilare internă de curăţare, din filtrare internă de curăţare. Cantităţile sunt de regulă neimportante

Emisia totală trebuie să fie mai mică decât emisia ţintă

EEMISII TOTALE

t/an

O1EMISII CAPTATE15 –25 t/an prag 100mgC/Nmcpeste 25 t/an prag 50/75mgC/Nmc

FEMISII DIFUZE15 – 25 t/an prag 25 %peste 25t/an prag 20 %


15

II.3. Determinarea emisiilor captate - O1

O1- Cantitatea de compuşi organici în emisiile de gaze reziduale respectiv cantitatea de solvent aspirată pe conductele de ventilaţie, respectiv cantitatea de solvenţi cumpărată şi utilizată care nu se difuzează sub formă de emisii fugitive în hala de fabricaţie şi în mediul înconjurător. O1 poate fi gaz rezidual tratat controlat sau gaz rezidual netratat controlat.Emisiile canalizate se exprimă în miligrame Carbon pe normal metru cub de aer - mg C/Nmc aer şi conform Anexei 2 nu trebuie să depăşească pragul de :- 100 mg C/Nmc pentru pentru instalaţiile care consumă 15-25 t/an- 50/75 mg C/Nmc pentru pentru instalaţiile care consumă 25 t/an, prima valoare 50 fiind pentru uscare şi 75 pentru utilajul de aplicare.

Modul de lucru şi ordinea operaţiilor:• Estimarea emisiilor captate pe fiecare instalaţie• Determinarea conţinutului de Carbon• Verificarea încadrării în limitele prescrise în Anexa 2

În cazul în care instalaţia de ventilaţie nu este prevăzută cu instalaţie de epurare, cantitatea de compuşi organici aspirată de instalaţia de ventilaţie se consideră emisii fugitive.Pentru determinarea emisiilor captate, întreprinderile pot utiliza fie „Coeficientul de transfer” indicat de furnizorul de material de acoperire, fie cel determinat de tipul instalaţiei de aplicare indicat cu titlu informativ în tabelul anexat.În cazul cabinelor de pulverizare prevăzute cu sistem de aspiraţie, urmate de tunel de uscare ponderea de aspiraţie a COV-urilor este de 90-100 %.

Produsele de acoperire conţin solvenţi organici de volatilitate diferită: mare, medie şi grei în funcţie de destinaţia finală a mobilierului. Solvenţii cu volatilitate mare şi o parte dintre solvenţii cu volatilitate medie vor fi captaţi de conductele de aspiraţie ale cabinelor de pulverizare. Ceilalţi solvenţi cu volatilitate medie şi cei grei vor fi captaţi de conductele de aspiraţie ale tunelelor dacă acestea există, dacă nu există vor fi consideraţi emisii fugitive.După ieşirea din tunelele de uscare se mai emite o cantitate mică de solvenţi grei de 0-5 %.Aceste valori diferă în funcţie de:- materialele de acoperire utilizate, - tehnologie şi utilajul folosit pentru aplicare - modul de aşezare al pieselor la aplicare- forma, tipul şi destinaţia produselor

Apoi trebuie estimată cantitatea care provine din coeficientul de transfer şi cea produsă de gradul de volatilitate al solventului după cum este prezentat în tabelul de mai jos:

Material de acoperire Tip instalaţie de pulverizare

over-spray%

Conducta%

Extrase canalizate%

Baiţ pe bază de solvenţi Air-mix 60 16 76Lacuri Nitrocelulozice Air-mix 30 21 51Lacuri Poliuretanice Air-mix 30 14 44Patină Air-mix 20 52 72

Exprimarea cantităţii de COV se face fie prin masa totală utilizată, fie prin conţinutul de carbon organic din efluenţii gazoşi proveniţi de la solvenţii utilizaţi. • Determinarea conţinutului de carbon organic din produsele de finisareDacă nu există aparatura pentru măsurare, Conţinutul de carbon organic se determină din formula chimică a solventului sau se cere de la furnizor.În tabelul din anexa se prezintă cu titlu informativ conţinutul de carbon la preparatele utilizate frecvent în ţară. In medie se poate lua echivalent carbon 0,85, iar pentru instalaţiile care folosesc produse cu reticulare în UV şi curăţare cu diluant se poate lua echivalent carbon 0,65.


16

II.4. Determinarea emisiilor fugitive - F

Emisiile fugitive sunt realizate de uscarea în hală în aer liber, de sistemul de aspiraţie de la locul de aplicare care nu este recuperat, de bidoane neacoperite, de deşeuri, reciclare, etc.

Emisiile fugitive se determină fie prin suma emisiilor din apă O2, din produs O3, din aer O4 şi alte O9, sau prin scăderea din input a emisiilor controlate O1 şi a celorlalţi care nu intră in categoria de difuze

F= O2 + O3 + O4 + O9Sau

F= I1- O1 – O5 – O6 – O7 – O8O1 = valoarea emisiilor captate (reziduale)O2 - Cantitatea de solvenţi pierduţi în apăO3 - Cantitatea de solvenţi care rămân sub formă de impurităţi sau reziduuri în produsO4 - Cantitatea de solvenţi care rămân în aer necaptaţiO5 - Cantitatea de solvenţi şi de compuşi distruşi sau adsorbiţiO6 - Cantitatea de solvenţi conţinuţi în deşeurile colectate (lacuri solidificate, cârpe îmbibate, O7 - Cantitatea de solvenţi conţinuţi în produsele vândute (nu este relevantă)O8 - Cantitatea de solvenţi conţinuţi în preparate recuperate din: distilare internă de curăţare, din filtrare internă de curăţare. O9 - Cantitatea de solvenţi eliberaţi în alte moduri

Fluxul anual de emisii difuze nu trebuie să depăşească 25 %, pentru instalaţiile care consumă 15-25 t/an şi respectiv 20 % din cantitatea de solvenţi utilizaţi, pentru instalaţiile care consumă peste 25 t/an, conform Anexa 2 a HG 699/2003 şi 1902/2004

Emisiile fugitive determinate nu trebuie să depăşească valoarea limită stabilită în Anexa 2 a HG 699/2003 Procentul de emisii fugitive corespunzătoare cantităţii de solvenţi intrate I -t/an este:

I2I1

100*F%

X

trebuie să fie < decât valoarea pragului limită de 20 sau 25 %

Se constată dacă procentul de emisii fugitive corespunzătoare input-ului de solvenţi intră sub incidenţa valorii limită.

Emisia totală - t/an

E = F + O1

Sau

E = I1 –O5 – O6 – O7 – O8

În cazul în care sunt depăşite valorile de prag pentru emisiile de COV, operatorul are obligaţia de a prezenta Autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului un plan de gestionare al solvenţilor organici cu conţinut de COV conform Anexei 5 a HG 699/2003 şi un plan de reducere a emisiilor de COV conform Anexei 4, pentru conformarea cu hotărârea respectivă.


17

III. Plan de reducere al solvenţilor cu conţinut de COV

Baza pentru elaborarea planurilor de reducere este planul de gestiune al solvenţilor

Modul de elaborare al Planului de Reducere al Solvenţilor

1). Din cantitatea totală de preparate input se determină masa totală de corp solid. (Cs). Substanţele solide sunt toate substanţele existente în preparatele de acoperire care devin solide în urma evaporării compuşilor organici sau apei.

2). Se calculează Emisia anuală de referinţă (EAR) pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili Emisia de referinţă reprezintă valoarea care corespunde emisiilor ce ar rezulta dacă nu ar fi fost luată nici o măsură de reducere.

EAR = Cs x 4

EAR este Masa determinată totală de corp solid (de la pct 1) înmulţită cu 4, conform prevederilor HG 699/2003, Anexa 4, tabel 2, pentru activităţile de acoperirea lemnului, este egală cu masa totală de solid înmulţită cu 4.

3). Se calculează Emisia ţintă

CONSUM DE SOLVENŢItone/an

ANEXA 2 ANEXA 4Emisii fugitive

%din total solvenţi

Emisie ţintătone

15 -25 25 % Emisia de referinţă x 40100

Peste 25 20 % Emisia de referinţă x 25100

Emisia ţintă Conform Anexelor Nr. 2 şi 4, se calculează prin înmulţirea emisiei anuale de referinţă cu un procent egal cu valoarea emisiei fugitive +5, respectiv de (20 +5) % pentru instalaţiile care intră în pragul de consum de solvenţi organici de peste 25 tone/an şi cu un procent egal cu valoarea emisiei fugitive +15% pentru instalaţiile care intră între pragurile de consum cuprinse între 15-25 tone/an.

Emisia difuză de compuşi organici volatili este 20 % din cantitatea de solvent utilizată pentru instalaţiile peste 25tone/anconform Anexei 2 punctul 10 şi de 25% pentru cele mai mici de 25tone.

Pentru acoperirile din industria lemnului Emisia ţintă este: - 1,6 kg COV la 1kg substanţă solidă pentru instalaţii care consumă solvenţi organici< 25t/an- 1 kg COV la 1kg substanţă solidă pentru instalaţii care consumă solvenţi organici >25 t/an

Planul de reducere este respectat dacă emisia totală efectivă prevăzută în planul de gestiune al solvenţilor este mai mică decât emisia ţintă.

Planul de reducere constă din: - micşorarea cantităţii totale de solvenţi organicisau - dintr-o creştere a eficienţei substanţelor solide în scopul reducerii emisiilor de COV la o valoare ţintă de emisie.


18

Reducerea emisiilor de COV

Pentru industria mobilei, alegerea soluţiilor optime de finisare de către fabricanţii a căror piaţă de desfacere a produselor practică cerinţe şi condiţii de admisibilitate a calităţii superioare, nu este deloc uşoară.

Reducerea emisiilor de COV poate fi soluţionată prin:• înlocuirea materialelor de acoperire cu materiale cu conţinut în corp ridicat, sau cu materiale hidrodiluabile sau cu pulberi.

• utilizarea de tehnologii de aplicare mai eficiente a produselor de finisare pentru îmbunătăţirea coeficientului de transfer de substanţă.

• adaptarea design-ului şi a tipului de mobilier în special în sensul îmbunătăţirii tehnologiei de aplicare cu coeficient de transfer ridicat şi al reducerii pulverizării pe corpuri montate.

• reciclarea deşeurilor rezultate din procedeele de finisare (distilarea diluantului rezultat de la spălarea în special a roboţilor de pulverizare, de ex.)

• instalaţii de filtrare a aerului pentru reţinerea COV evacuat de echipamente şi incinte în cazul concentraţiilor mici

• instalaţii de epurare a aerului prin diverse procedee : oxidare termică, catalitică, biofiltre.

Soluţii optime de înlocuire a tehnologiilor convenţionale cu procent ridicat de COV-uri

- Utilizarea sistemelor de finisare cu produse hidrodiluabile (monocomponente, bicomponente,cu uscare la aer, cu microunde sau UV),- Utilizarea de produse cu conţinut ridicat în substanţă uscată 60 – 70%- Utilizarea de produse pe bază de solvenţi organici cu uscare în UV;- Utilizarea de tehnologii cu vopsele pulbere, cu uscare în sistem UV sau termic.


19

IV. EXEMPLU DE CALCUL – Plan de gestionare şi plan de reducere

Profilul de activitateFabrica produce mobilier din lemn pentru export cu fronturi profilate finisat cu baiţuri pe bază de solvenţi şi cu lacuri pe bază de răşini nitrocelulozice.

Procesul tehnologic Aplicarea materialelor de acoperire se face în totalitate prin pulverizare: - manual, - automat, cu pistoale cu aer comprimat sau cu air mix. În tabelul, sunt prezentate utilajele la care se realizează activitatea de acoperire a suprafeţelor, debitele de ventilare şi colectare a emisiilor.

Regimul de funcţionare al instalaţiei este: 16 ore/zi în 250 zile/an, respectiv 4000 ore/an.

IV.1. Stabilirea consumului de materiale de acoperire, conţinutul de solid şi de substanţe volatile

DenumirePreparate utilizate

Cantitatea anuală consumată şi depozitată

Conţinut solvenţi organici volatili

%

Input anual de

COVI1

kg/an

Conţinutsolid

kg/anVoluml/an

Densitatekg/l

Masă anualăkg/an

1 2 3 4 5 6 7Baiţ pe solvent 17420 0.86 14980 99 14830 150Grund nitro 23000 0.93 21390 72 15400 5990Diluant nitro 13000 0.85 11050 100 11050 0Patină 1970 0.87 1710 96 1640 70Lac nitro 15280 0.93 14210 75 10660 3550Lac cerat 9890 0.93 9200 75 6900 2300Diluant spălare 12000 0.85 10200 100 10200 0TOTAL 92560 82740 70680 12060

- Cantităţile de materiale exprimate volumetric - în litri au fost multiplicate cu densitatea pentru determinarea greutăţii.Consumul masic înmulţit cu conţinutul de substanţă volatilă indicat în fişa produsului arată inputul anual de COV – I1.Diferenţa între masa anuală şi conţinutul de COV este conţinutul de corp cu ajutorul căruia se determină şi emisia ţintă.

- Cantitatea de 82,740 tone/an rezultată din calcule, conform Anexei 2 din HG 699/2003 încadrează fabrica la poziţia 10. Acoperirea suprafeţelor din lemn (>15) la limita de consum de peste 25 tone/an. Deoarece pragul consumului de solvenţi de 15 t/an este depăşit, instalaţia necesită autorizare conform legislaţiei pentru calitatea aerului, conform coloanei 2 din Anexa 2 a HG 699/2003 şi 1902/2004.

Metodele de aplicare ale materialelor de acoperire şi dotare tehnică

Băiţuire Pulverizare manuală

2 Cabine de pulverizare , pistol cu aer comprimat, fără tunel uscare

Grunduire, lăcuire Pulverizareautomată

2 Roboţi de pulverizare , pistol air-mix, un tunel uscare

Patinare, lăcuire cu lac cerat

Pulverizaremanuală

1 Cabină de pulverizare , pistol air-mix, fără tunel uscare

Pulverizarea manuală se face la cabine prevăzute cu sistem de ventilaţie, cu perdea de apă.Emisiile la pulverizarea în cadrul cabinelor individuale sunt controlate parţial fiind colectate şi evacuate în atmosferă prin intermediul conductelor şi coşurilor de ventilaţie sub formă de gaze


20

reziduale fără a fi epurate, şi parţial sunt emisii fugitive, uscarea peliculei realizându-se în hală.O mică parte din emisii sunt captate de perdeaua de apă a cabinelor (1%).Emisiile care nu au fost preluate de sistemele de ventilaţie ale cabinelor sunt emisii difuze în hala de fabricaţie urmând a fi eliminate în atmosferă de ventilatoarele care asigură ventilaţia generală a încăperii.Pulverizarea automată se face în linie compusă din robot de pulverizare urmat de tunel de uscare.Emisiile în acest caz sunt mai mult controlate fiind colectate şi evacuate în atmosferă prin intermediul conductelor şi coşurilor de ventilaţie de la robot şi de la tunel sub formă de gaze reziduale fără a fi epurate. Parţial sunt şi emisii fugitive, dar în cantitate mică.

IV. 2. Plan de Gestionare al Solvenţilor cu conţinut de COV

I – Cantitatea de solvenţi organici cu conţinut de COV utilizaţi la intrare în procesul tehnologicI = I1+I2I1- Cantitatea de solvenţi organici cu conţinut de COV cumpăraţi şi utilizaţi la intrareI1 = 70 680 kg/anI2- Cantitatea de solvenţi organici cu conţinut de COV recuperaţi I2 = 0

I = 70 680 kg/an

Determinarea emisiilor captate - O1

Conform calculelor din tabel O1= 31190 kg/an la aplicare şi 6610 kg/an la uscareTotal 37800 kg/an

O1 = 37 800 kg/an

Valoarea emisiilor totale de COV - E

E este egală cu suma emisiilor canalizate şi a emisiilor difuze sau fugitive

E = F + O1

Valoarea emisiilor fugitive - F

F= O2 + O3 + O4 + O9

sauF= I1- O1 – O5 – O6 – O7 – O8

O2- Cantitatea de solvenţi pierduţi în apăO2 = 250 kg/anO3 - Cantitatea de solvenţi care rămân sub formă de impurităţi sau reziduuri în produsO3 = 0O4 - Cantitatea de solvenţi care rămân în aer necaptaţiO4 = 28 570 kg/anO5 - Cantitatea de solvenţi şi de compuşi distruşi sau adsorbiţiO5 = 0O6 - Cantitatea de solvenţi conţinuţi în deşeurile colectate(lacuri solidificate, cârpe îmbibate, etc) O6 = 4060 kg/anO7 - Cantitatea de solvenţi conţinuţi în produsele vândute (nu este relevantă)


21

O7 = InsignifiantO8 - Cantitatea de solvenţi conţinuţi în preparate recuperate (distilate)O8 = Nu este relevantO9 - Cantitatea de solvenţi eliberaţi în alte moduriO9 = 0

F= 250 + 28570 = 28 820 kg/ansau

F= 70680 - 37800 - 4060 = 28 820 kg/an

Fluxul anual de emisii difuze nu trebuie să depăşească 20 +5 % din cantitatea de solvenţi utilizaţi conform HG 699 Anexa 2Se constată că procentul de emisii fugitive corespunzătoare cantităţii de solvenţi intrate de 70680 kg/an este

F % = F x 100/ I1 + I2= 28820 x 100/70680 = 40. 7 %

care este > decât valoarea pragului limită de 25 %

Emisia totalăE = F + O1 = 28820 + 37800 = 66 620 kg/an

Sau E = I – O6 – O7 – O8 = 66620 kg/an

Emisia totală de 66 620 kg/an depăşeşte emisia ţintă de 12060 Kg COV/an cu 452 %(Emisia ţintă fiind egală cu cantitatea de corp solid pentru instalaţiile peste 25tone) conform Anexa 4 din HG

Definirea solvenţilor cu materialele componente şi determinarea conţinutului de Carbon pentru estimarea emisiilor captate - O1

Preparate utilizateComponente

%Carbon total

%

Baiţ pe solvent

Xilen - 50Butilglicol - 25White spirit - 24,1TOTAL 99,1

4516,220,581,7

Grund nitro

Toluen - 44Acetonă - 12Acetat butil - 16TOTAL 72

40,487,449,92

57,84

Diluant nitro

Toluen - 50Acetonă - 20Acetat butil - 25Butanol - 5TOTAL 100

4612,415,53,2

77,1

PatinăAlcool etilic - 71,7Acetonă - 24TOTAL 95,7

37,414,852,2

Lac nitro

Toluen - 44Acetonă - 12Acetat butil - 16Butanol - 3TOTAL 75

40,487,449,921,9

59,74

Carbonul total s-a calculat raportând masa moleculară a numărului de carboni la masa moleculară a produsului respectiv a fiecărui component.NOTĂ:Componentele pot fi diferite si ca procente şi ca substanţe. S-a luat un exemplu aleatoriu.


22

Exemplu de calcul pe operaţii şi utilaje

Utilaj de aplicare Material COV

BAITUIRE2 Cabine de pulverizare cu perdea de apă - debit de ventilaţie de 7100mc/oră ; - debit anual 56.800000mc/an- fără tunnel uscare- funcţionare: 16ore/ziX250zile/an= 4000ore/an

- Baiţ cu solvent = 14980 kg/an cu 99 % COV

COV = 14820 kg/anO1- 50%, O1= 7400 kgCOV/anCarbon = 6850 kg/anEmisia =120.6 mgC/Nmc

O2 – 1% O2 = 140 kg/anO4 – 39% O4 =5780 kg/anO6 - 10 % O6 =1500 kg/an

GRUNDUIRE, LĂCUIRE, SPĂLARE

2 Roboţi de pulverizare automată - debit de 6100mc/oră şi un tunel de uscare, cu debit de extracţie de 6100 mc/oră, - debit anual 48.800000/24400000mc/an, - funcţionare 4000ore/an

- Total material = 54600 kg/anDin care:-Grund nitrocelulozic= 21390 kg/an cu 72%COV-Lac nitrocelulozic=14210 kg/an cu 75%COV-Diluant pentru preparare=7000 kg/an cu 100%COV-Diluant spălare=12000 kg/an cu 100%COV

COV = 45060 kg/an

O1utilaj-aplicare/uscare- 52/20% O1=17190/6610 kg COV/anCarbon =15580/5090 kgC/an

O4 – 25% O4 = 8270 kg/anO6 - 3% O6 = 990 kg/an

SpălareO1spălare- 10%= 1200kg/anTotal O1=18390/6610 kg/anTotal carbon=16500/5090kgEmisia= 338/208.6mgC/Nmc

O4spălare85%= 10200kg/anO6spălare-5%= 600 kg/an

1 Cabină de pulverizare cu perdea de apă, cu debit de ventilaţie de 7100mc/oră- fără tunnel uscare, debit anual 56.800.000mc/an- funcţionare 4000ore/an

- Total material = 13160 kg/anDin care:-Patină= 1710 kg/an cu 96% COV-Lac cerat nitrocelulozic=9200kg/an cu 75%COV-Diluant material=2250 kg/an cu 100% COV

COV = 10800 kg/an

O1- 50%, O1= 5400 kgCOV/anCarbon = 3360 kg/anEmisia =59 mgC/Nmc

O2 – 1% O2 = 110 kg/anO4 – 40% O4 = 4320 kg/anO6 - 9 % O6 = 970 kg/an


23

Concluzii

Fabrica trebuie să se angajeze să respecte valorile limită ale emisiilor canalizate şi difuze – fapt pentru care va creşte capacitatea de captare a emisiilor pentru a reduce emisiile difuze la 25 %, iar la emisiile canalizate trebuie să scadă emisia de Carbon sub 75 mgC/Nmc.

Referitor la gazele reziduale controlate - O1Faţă de prevederile din Anexa 2, poz 10, rezultă depăşiri importante faţă de pragul de 75 mg C/mc la aplicare şi de pragul de 50 mg C/mc la uscare.

Astfel se constată următoarele depăşiri de emisii la gazele reziduale:- la cabinele de aplicarea baiţului rezultă prin calcul emisia de carbon de 120.6 mg C/mc –Depăşire 61%- la aplicarea grundului şi lacului nitro cu robot rezultă 338 mg C/mc - Depăşire 350%- uscarea grundului şi lacului nitro - tunel robot rezultă 208.6 mg C/mc - Depăşire 317 %

Emisiile fugitive FSe constată că procentul de emisii fugitive corespunzătoare cantităţii de solvenţi intrate de 70680 kg/an este de 40.7%. Emisiile fugitive depăşesc valoarea pragului de 25 %.

Emisia totală - EEmisia totală actuală de 66 620 kg/an depăşeşte emisia ţintă de 12060 Kg COV/an Este necesară o reducere a emisiilor cu ~ 54600 kg COV

Având în vedere că planul de gestiune al solvenţilor arată neîncadrarea în cerinţele HG, utilizatorul are obligaţia de a întocmi un plan de reducere pentru conformarea cu prevederile directivei pe care trebuie să-l îndeplinească până la sfârşitul lui octombrie 2007.


24

IV. 3. PLANUL DE REDUCERE A EMISIILOR DE COV

Emisia de referinţă - EAR

Este cantitatea de solvent emis de către preparatele care conţin solvenţi pe cantitatea de corp solid Calculul emisiei anuale de referinţă se face prin multiplicarea cantităţii anuale de corp solid cu un factor de multiplicare conform Tabel 2, Anexa 4, HG 699/2003. Conform prevederilor factorul de multiplicare pentru acoperirile de lemn este 4. Cantitatea anuală de corp solid conform calcule tabel consumuri

CS = 12060 kg/an

EAR = 12060 x 4 = 48240 Kg COV/an

Emisia ţintă

Conform Anexelor Nr. 2 şi 4, se calculează prin înmulţirea emisiei anuale de referinţă cu un procent egal cu valoarea emisiei fugitive + 5, respectiv de (20 + 5)% pentru întreprinderile care intră în pragul de consum de solvenţi organici de peste 25 tone/an.Emisia ţintă finală = 48 240 Kg/an x 0,25 = 12060 Kg COV/an

Emisia ţintă = 12060 Kg/an

Emisia totală actuală determinată (E) conform planului de gestiune este de 66870 Kg COV /an, trebuie să fie mai mică decât emisia ţintă de 12060 Kg COV/an. Este necesară o reducere de 55 000 Kg COV, respectiv de 78 %.

Fabrica trebuie să se angajeze să respecte valorile limită ale emisiilor canalizate şi difuze - fapt pentru care va aplica un plan de conformare.

Prin planul de conformare se va creşte capacitatea de captare a emisiilor pentru a reduce emisiile difuze la 25 %, iar pentru emisiile canalizate se prevede înlocuirea materialelor cu conţinut ridicat de COV cu alte materiale pentru a scădea emisia de Carbon sub 75 mgC/mc aer.

INDRUMAR TEHNIC pentru implementarea HG 699/2003 şi HG 1902/2004 în activităţile şi instalaţiile de acoperire a suprafeţelor din lemn

25

2

EXEMPLUDE

SCHEME DE REDUCERE A EMISIILOR DE COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

TEHNOLOGIE ACTUALĂ TEHNOLOGIE ÎNLOCUITOARE REDUCERE COV

MATERIAL Metoda de aplicare

ConsumKg/mp

COV%

COVKg/mp

MATERIAL Metoda de aplicare

ConsumKg/mp

COV%

COVKg/mp

Kg/mp %

Opţiune Grund Nitro 1 strat

Pulverizare 0.150 72 0.108 Grund PUR1 strat

Pulverizare 0.140 65 0.091 0.017 15.7

Lac Nitro2 straturi

Pulverizare 0.235 75 0.175 Lac PUR1strat

Pulverizare 0.140 65 0.091 0.084 48

Total Nitro 0.385 0.283 Total PUR 0.280 0.182 0.101 36

OpţiuneGrund Nitro 1 strat

Pulverizare0.150 72 0.108

Grund acrilic UV2 straturi

Valţuri0.120 2 0. 0024 0,1056 98

Lac Nitro2 straturi


Lac acrilic UV1strat

Valţuri0.060 2 0.0012 0.1735 99

Total Nitro 0.385 0.283 Total acrilic UV

0.180 0.0036 0.2791 99

OpţiuneGrund Nitro 1 strat


Grund acrilic UV2 straturi

Pulverizare 0.100 38 0.038 0.070 65

Lac Nitro2 straturi


Lac acrilic UV1strat Pulverizare 0.050 38 0.019 0.156 89

Total Nitro 0.385 0.283 Total acrilic UV

0.150 0.057 0.226 80

Baiţ pe bază solvent

Pulverizare 0.098 98 0.096 Baiţ pe bază apă

Pulverizare 0.098 0 0 0.096 100


26

V. Materiale de acoperire utilizate în industria de prelucrare a lemnului

Aproape toată mobila şi produsele finite din lemn se finisează. Finisarea are un dublu rol:- estetic - care contribuie în mod hotărâtor asupra calităţii, la satisfacerea dorinţelor clienţilor (culoare, luciu, mat, matisat, etc) şi la preţul produsului; - de protecţie împotriva factorilor fizico – chimici.Produsele de finisare pe bază de solvenţi organici sunt cele mai răspândite în prezent datorită atât aspectului estetic de înaltă clasă cât şi performanţelor tehnice ce se obţin cu aceste materiale.Din punctul de vedere al produselor de acoperire cu conţinut ridicat de COV-uri, România se situează pe primul loc în Europa, peste 70 % din materialele de finisare utilizate, fiind acoperirile cu produse nitro iar în fabricile de mobilă cea mai utilizată tehnologie de finisare este cea cu produse nitrocelulozice cu conţinut în COV de 80 %, metoda de aplicare cea mai folosită fiind pulverizarea.

Produsele de finisare frecvent utilizate în ţară

Lacuri pe bază de nitroceluloză

- Componenţii principali: nitroceluloză de diferite vâscozităţi, răşini sintetice (alchidice, acrilice, ureice) plastifianţi, solvenţi organici, aditivi pentru mătuire, aderenţă, pigmenţi, etc.- Conţinut în solvenţi organici 65 - 80%- Uscare fizică naturală sau forţată prin evaporarea solvenţilor.

Lacuri cu întărire acidă

Produsele cu întărire acidă sunt constituite din răşini ureice, melaminice, alchidice, plastifiant, solvenţi organici, pigmenţi, materiale de umplutură, agenţi tensioactivi, agenţi de mătuire. Sunt fabricate într-un component (precatalizate) sau bicomponente, funcţie de compoziţia acestora, iar reacţia de cataliză (de întărire) este condusă de un acid.- Conţinut în solvenţi organici 30 – 60 % şi 60 – 75 %, funcţie de tipul produsului transparent sau opac (pigmentat).

Lacuri poliuretanice

Lacurile poliuretanice sunt produse în doi componenţi care se obţin din reacţia răşinilor ce conţin grupe hidroxil, denumite şi polioli (primul component) şi grupe reactive denumite izocianaţi (al doilea component) sau catalizatori.Prin amestecul celor doi componenţi în procentele prescrise pentru fiecare produs în parte, începe reacţia chimică care duce la formarea peliculei.Uscarea produselor poliuretanice este de natură chimică prin reacţia între cei doi componenţi şi în acelaşi timp de natură fizică prin evaporarea solvenţilor.Există şi produse poliuretanice monocomponente, în care formarea şi uscarea peliculei are loc prin reacţia dintre produsul respectiv şi umiditatea aerului.- Conţinut în solvenţi organici 55 – 65% pentru sistemele transparente şi 30 – 50% pentru sistemele pigmentate.

Lacuri poliesterice

Lacurile poliesterice nesaturate cu parafină sunt utilizate tot mai puţin în sector, au în compoziţie răşină poliesterică nesaturată. Întărirea peliculei se produce prin reacţii de copolimerizare cu ajutorul iniţiatorului (peroxizi organici) şi acceleratorului de reacţie (naftenaţi de cobalt, mangan, etc.)Lacurile şi emailurile poliesterice fără parafină, sunt utilizate cel mai mult la finisarea MDFlui.

Lacuri hidrodiluabile

Lacurile hidrodiluabile sunt emulsii sau dispersii acrilice pure sau modificate cu poliuretani, poliesteri, conţin agenţi de formare a peliculei, etalare, coalescenţi, agenţi de mătuire, antispumare, antibule şi agenţi pentru creşterea rezistentelor la zgâriere, agenti chimici, etc.- Conţinut în solventi organici 4 – 7%.


27

Lacuri acrilice fotopolimerizabile (UV)

Produsele acrilice reprezintă cel mai important sector în tehnologia de reticulare prin radiaţii. Cele mai utilizate sunt: epoxiacrilaţi, polieteracrilaţi şi poliesteracrilaţi.O formulare de principiu presupune un prepolimer (oligomer), un monomer şi fotoiniţiator.Oligomerii sunt polimeri inferiori, cu grad mare de nesaturare. Monomerii au rol dublu fiind buni solvenţi pentru oligomeri şi în acelaşi timp capabili să copolimerizeze cu aceştia, când sunt iniţiaţi corespunzător.Fotoiniţiatorii sunt compuşi chimici capabili să procure radicali liberi la iradierea lor cu lumină UV.- Conţinut în solvenţi organici 2 – 65 % funcţie de tipul produsului destinat unui anumit mod de aplicare (valţuri, pulverizare)În mod teoretic, produsele cu uscare în UV prezintă caracteristici superioare:

conţinut în corp solid 98 – 100% procesul tehnologic este mecanizatuscare rapidăşlefuire şi curăţare uşoarădeşeurile sunt minime

În prezent, furnizorii de materiale de finisare oferă produse hidrosolubile cu uscare în UV, produse ce se îmbunătăţesc permanent, adaptate la echipamente de uscare în infraroşu şi de actualitate uscarea cu microunde, înainte de uscarea în UV.

Lacuri alchidice

Răşinile alchidice reprezintă 35 – 50% din totalul răşinilor sintetice utilizate la producerea lacurilor şi vopselelor, sunt poliesteri pe bază de acizi (dicarboxilici) şi polioli modificaţi cu acizi graşi naturali (vegetali) sau sintetici.Răşinile alchidice medii şi grase (proporţia de ulei vegetal înglobată în macromoleculă caracterizează răşina) se folosesc la fabricarea lacurilor şi vopselelor cu uscare la aer.Pentru grăbirea uscării se utilizează sicativi (oleaţi sau naftenaţi de cobalt, mangan, etc.)- Conţinut în solvenţi organici: 70 – 40% (funcţie de tipul produsului – lac sau vopsea).Produsele alchidice sunt destinate finisajelor mobilei, binalelor, etc. expuse în condiţii de exterior.

Vopsele pulberi

Vopselele pulbere au fost fabricate pentru finisarea industrială a metalelor, incluzând astfel şi mobila din metal.Emisiile de COV lipsesc (100% conţinut în solid) iar stratul de pulbere aplicat cel mai adesea în câmp electrostatic pe diferite suporturi şi expuse acţiunii căldurii în instalaţii de uscare, formează pelicule şi reticulează, obţinându-se un film continuu omogen şi foarte rezistent.Vopselele pulbere formează pelicule mult mai dure şi rezistente comparativ cu cele solubile în solvenţi organici.În industria lemnului utilizarea pulberilor va fi în mod real dezvoltată dacă vor fi găsite soluţii industriale optime pentru asigurarea unui finisaj neted (transparent sau opac) compatibil cu cerinţele tehnice şi estetice ale fabricilor de mobilă şi ale clienţilor.În Europa există câteva companii profilate pe finisaje cu vopsele pulbere a MDF-ului, (Franţa –o companie ce fabrică mobilier pentru copii, în Germania şi Italia – mobilier pentru birouri, iar în Austria – finisarea jucăriilor din lemn).

ANEXE:- ANEXA 1 - Conţinutul în COV şi frazele de risc al unor principale materiale de acoperire- ANEXA 2 – Fraze de risc şi combinaţii de fraze de risc- ANEXA 3 - Densitate şi conţinut în COV a Preparatelor utilizate în mod curent- ANEXA 4 - Emisii medii de COV realizate pe suprafeţe de lemn finisate- ANEXA 5 - Conţinutul de carbon la preparatele utilizate frecvent în ţară in industria lemnului


28

ANEXA 1

Conţinutul în COV şi frazele de risc al unor principale materiale de acoperire


Compuşi organici%

Fraze de risc

Baiţ pe bază de solvent

Xilen - 50Butilglicol - 25White spirit - 24,1 TOTAL 99,1

R20, R21,R10, R11, R38R37, R65, R66, R51/53R10, R37, R65, R66, R51/53


Acetonă - 90 -98 TOTAL 98

R11, R36, R66, R67


Glicoli - 90 -98 TOTAL 98

7R37, R65, R66, R51/53

Grund nitro

Toluen - 44Acetonă - 12Acetat butil - 16 TOTAL 72

R20, R11R11, R36, R66, R67R10, R66, R67

Diluant nitro

Toluen - 50Acetonă - 20Acetat butil - 25Butanol - 5 TOTAL 100

R20, R11R11, R36, R66, R67R10, R66, R67R10, R37/38, R41, R67

PatinăAlcool etilic - 71,7Acetonă - 24 TOTAL 95,7

R11R11, R36, R66, R67

Lac nitro


R20, R11R11, R36, R66, R67R10, R66, R67R10, R37/38, R41, R67

Lac cerat


R20, R11R11, R36, R66, R67R10, R66, R67R10, R37/38, R41, R67

Grund ureic (precatalizat)

Acetat butil - 25Etanol -10Metoxipropil acetat - 2 TOTAL 37

R10, R66, R67R11R10, R36

Email ureic

Acetat butil - 20Xilen - 15Etanol - 15Izobutanol - 13 TOTAL 75

R10, R66, R67R20, R21,R10, R11, R38R11R10, R37/38, R41, R67

Diluant pentru ureice

Acetat butil - 100 R10, R66, R67

Lac precatalizat

Izobutilacetat- 5Xilen - 15Acetonă - 15Etanol - 10Alcool izopropilic -5Metil pentan - 5Izobutanol -15 TOTAL 70

R11R20, R21,R10, R11, R38R11, R36, R66, R67R11R11, R37, R67R11, R20, R36/37, R66, R53R10, R37/38, R41, R67


29


Compuşi organici%

Fraze de risc

PatinăSolvent nafta- 50Acetonă - 40 TOTAL 90

R10, R37, R65, R66, R51/53R11, R36, R66, R67

Grund poliuretanic

Metiletil cetonă – 52metossimetiletil acetat -5 Toluen - 20Xilen - 30 TOTAL 60

R11, R36/37R10, R36R11, R20R10, R20/R21

Întăritor poliuretanic

Metiletil cetonă – 52metossimetiletil acetat - 5Acetat de butil -50 TOTAL 60

R11, R36/37R10, R36R11, R20R11, R36

Lac poliuretanic

Metiletil cetonă – 52metossimetiletil acetat - 5 Toluen - 10Xilen - 40 TOTAL 60

R11, R36/37R10, R36R11, R20R10, R20/R21

Lac poliuretanic Polidur

Acetat de butil - 50Acetonă -10 –25Xilen - 10 –25Etilbenzol < 2.5 Ftalat dibutil ester < 2.5 TOTAL 78.6

R10, R66, R67R11, R36, R66, R67R10, R20/21R11, R20R62, R50

Diluant pentru lac poliuretanic

Xilen - 40 –50Acetati - 40 –50Alcool metilic - 3 – 5 TOTAL 100

R10, R20/21R10, R36R10, R20/21

Şpaclu acrilic cu întărire în UV

Sulfat de bariu - 10 -25Dipropilenglicol diacrilat - 10 –25Tripropilenglicol diacrilat -2.5 – 10Acetat de butil < 2.5 TOTAL 60

R36/38, R43R36/37/38, R43, R51/53R10, R66, R67

Grund acrilic cu întărire în UV

Tripropilenglicol diacrilat - 10 – 25Răşină acrilică - 2.5 – 10Sulfat de bariu - 2.5 - 10Sulfat de calciu - 2.5 - 10Acetat de butil - 2.5 - 10Trietilenglicoldiacrilat < 2.5 TOTAL 60

R36/37/38, R43, R51/53R36/37/38

R10, R66, R67R36/R38, R43

Lac acrilic cu întărire în UV

Acrilaţi - 10 – 25Tripropilenglicol diacrilat - 10 – 25Dipropilenglicol diacrilat - 10 – 25Acetat de butil - 2.5 - 10 TOTAL 60

R36/37/38R36/37/38, R43, R51/53R36/38, R43R10, R66, R67

White spirit Solvent nafta - 100 R10, R37, R65, R66, R51/53

NOTĂ:Datele din tabel au caracter informativ şi variază funcţie de producători.


30

ANEXA 2

Fraze de risc şi combinaţii de fraze de risc

Prezente în materialele de acoperire a lemnului utilizate frecvent. (Extras din SR - 13253/1996, anexa B)

Fraza de risc

Efecte asupra sănătăţii

R 10 Inflamabil

R 11 Uşor inflamabil

R 12 Foarte inflamabil

R 20 Nociv pentru inhalare

R 20/21 Nociv pentru inhalare, contact cu pielea şi sistemul digestiv

R 21 Nociv în contact cu pielea

R 22 Nociv prin înghiţire

R 23 Toxic prin inhalare

R 24 Toxic în contact cu pielea

R 25 Toxic prin înghiţire

R 36 Iritant pentru ochi

R 36/37 Iritant pentru ochi şi căile respiratorii

R 36/38 Iritant pentru ochi şi piele

R 37/38 Iritant pentru căile respiratorii şi pentru piele

R 38 Iritant pentru piele

R36/37/38 Iritant pentru ochi, sistemul respirator şi piele

R 41 Risc de leziuni oculare grave

R 42 Provoacă sensibilizare prin inhalare

R 43 Provoacă sensibilizare prin contactul cu pielea

R 51 /53 Toxic pentru organismele acvatice şi provoacă efecte de lungă durată în mediul acvatic

R 53 Provoacă efecte adverse de lungă durată în mediul acvatic

R 60 Reduce fertilitatea

R 61 Provoacă efecte nefaste asupra fătului

R 62, R 63 Risc posibil de alterare a fertilităţii

R 64 Risc posibil pentru sugarii hrăniţi cu lapte matern

R 66 Expunerea repetată poate cauza uscarea sau crăparea pielii

R 67 Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenţă şi ameţeală

R 68 Posibilitatea de efecte ireversibile


31

ANEXA 3

Densitate şi conţinut în COV a preparatelor utilizate în mod curent


Densitate

kg/l

Conţinut de solvenţi organici volatili

%

Tehnologiade

aplicare

Baiţ pe solvent 0.86 99 Pulverizare

Grund nitro 0.93 72 Pulverizare

Diluant nitro 0.85 100 Pulverizare

Patină 0.87 96 Pulverizare

Lac nitro 0.93 75 Pulverizare

Lac nitro cerat 0.93 75 Pulverizare

Grund poliuretanic 0.99 - 1.0 60 - 65 Pulverizare

Lac poliuretanic 0.99 - 1.0 65 - 70 Pulverizare

Diluant pentru poliuretanic 0.85 100 Pulverizare

Grund poliuretanic 0.98 –1.0 60 Turnare

Lac poliuretanic 0.98 – 1.0 65 Turnare

Grund acrilic cu uscare în UV 1 –1.1 35-40 Pulverizare

Lac acrilic cu uscare în UV 1 –1.1 35-40 Pulverizare

Grund acrilic cu uscare în UV 1 –1.1 0-2 Vălţuire

Lac acrilic cu uscare în UV 1 –1.1 0-2 Vălţuire

Diluant spălare valţuri(acetat de butil sau acetat de etil)

100

Grund precatalizat 1.29 63 Pulverizare

Catalizator 1.28 63 Pulverizare

Email 0.99 63 Pulverizare

Diluant pentru lac ureic (acetat de butil) 0.83 100

Lac incolor precatalizat 0.903 73 Pulverizare

Patină 0.795 90 Pulverizare

Ceară 0.91 73 Pulverizare

White spirit 0.86 100

NOTĂ: Densitatea şi conţinutul de COV variază în funcţie de reţeta de fabricaţie a fiecărui produs de acoperire


32

ANEXA 4

Emisii medii de COV realizate pe suprafeţe de lemn finisate

490

413 430

80

20

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

g COV/mp

NITRO 80-85% UREICE 70% PUR 47 % ACRILICE UVPULV 35-40%

ACRILICE UV Valturi 2-10%

Emisii COV


33

ANEXA 5

Conţinutul de carbonla preparatele utilizate frecvent în ţară in industria lemnului

Denumire produse de finisare COV%

C%

Baiţ solvent 99 92

Grund nitrocelulozic transparent 72 58

Lac nitrocelulozic transparent 75 60

Lac cerat 75 60

Ceară 73 18

Diluant pentru lac nitrocelulozic 100 77

Patina 95 52

Grund poliuretanic transparent 56 48

Grund poliuretanic alb 36 29

Lac poliuretanic alb 32 24

Întăritor pentru lac poliuretanic 74 55

Diluant rapid pentru lac poliuretanic 100 79

Diluant lent pentru lac poliuretanic 100 58

Grund acrilic transparent 73 50

Întăritor pentru lac acrilic 68 48

Datele prezentate au caracter informativ şi pot avea valori diferite în funcţie de producători


34

VI. Metodele de aplicare ale materialelor de acoperire utilizate în industria de prelucrare a lemnului

Metodele de aplicare ale materialelor de acoperire sunt:- pulverizare- turnare- vălţuire- vidMetoda de aplicare este determinată atât de tipul materialului cât şi de cel al produsului.

Pulverizare

Cea mai utilizată tehnologie de aplicare a lacului în special în fabricile de mobilă din ţară este tehnologia realizată prin pulverizare manuală cu pistol cu aer comprimat la care coeficientul de transfer este mic, având în vedere că 65 % din material este eliberat în spaţiul înconjurător fără nici o posibilitate de recuperare. S-a estimat că 80 % din fabricile de mobilă utilizează această tehnologie. Eficienţa operaţiei de pulverizare diferă în funcţie de aparatura utilizată: pistol cu aer comprimat, air-less sau air-mix, fie manual , fie automat. Coeficientul de transfer este mic, pierderile de materiale variind între 30–89 %.

Pulverizare manuală

Se face la cabine de pulverizare prevăzute cu sistem de ventilaţie, cu perdea de apă, unele dotate şi cu cuvă de apă.Captarea emisiilor produse în urma pulverizării în cadrul cabinelor individuale se face cu ajutorul ventilaţiei mecanice, iar evacuarea lor se face în atmosferă prin intermediul conductelor şi coşurilor de ventilaţie sub formă de gaze reziduale fără a fi epurate, şi parţial sunt emisii fugitive, uscarea peliculei realizându-se în hală.O mică parte din emisii (1%) sunt captate de perdeaua şi cuva de apă a cabinelor. Emisiile care nu au fost preluate de sistemele de ventilaţie ale cabinelor sunt emisii difuze în hala de fabricaţie urmând a fi eliminate în atmosferă de ventilatoarele care asigură ventilaţia generală a încăperii.

Pulverizare automată

Se face în linie compusă din robot de pulverizare urmat de regulă de tunel de uscare cu aer caldEmisiile sunt colectate şi evacuate în atmosferă prin intermediul conductelor şi coşurilor de ventilaţie ale robotului şi ale tunelului sub formă de gaze reziduale fără a fi epurate. Parţial sunt şi emisii fugitive, dar în cantitate foarte mică rezultate la ieşirea pieselor din tunelul de uscare.

Turnare

Se face prin trecere pe maşini cu unul sau două capete de turnare, urmată de regulă de tunel de uscare cu aer caldEmisiile sunt colectate şi evacuate în atmosferă prin intermediul hotei de absorbţie a maşinii de turnat şi a coşurilor de ventilaţie ale tunelului sub formă de gaze reziduale fără a fi epurate.

Vălţuire

Se face prin trecere pe maşini cu maşini de dozare cu valţuri, urmate de regulă de tunel uscare cu radiaţii UV şi de tunel de uscare cu aer cald. Consumul de material de acoperire este mic şi deasemeni conţinutul de COV.Emisiile în cantitate mică sunt colectate şi evacuate în atmosferă prin intermediul hotei de absorbţie şi a coşurilor de ventilaţie ale tunelelor

Vid


35

Se face prin trecere pe maşini speciale, folosindu-se în special la elemente lineare cu profil constant(baghete, pervazuri, etc)

În ansamblu operaţiile de aplicare includ şi alte operaţii ca:- Preparare materiale- Depozitare la locul de muncă- Curăţare utilaj de aplicare: pistol, valţuri, capete maşină de turnat, care influenţează emisiile de solvenţi organici. În unele fabrici solvenţii organici utilizaţi la spălare se reciclează prin distilare

ANEXE:

ANEXA 6 - Eficienţa transferuluiANEXA 7 – Consumul necesar pe strat şi conţinutul de COV pe tipuri de materiale şi metode de aplicare utilizateANEXA 8 - Consumuri medii necesare de materiale şi emisiile de COV realizate frecvent pentru diferite materiale de finisare şi metode de aplicare


36

ANEXA 6

Eficienţa transferului

Eficienţa transferului de substanţă depinde de metodele de aplicare a materialelor utilizate în sectoarele de finisaj din industria lemnului.

Denumire

Eficienţa transferului de

substanţă%

Pulverizare manuala cu pistol cu aer comprimat 35 – 55

Pulverizare automata cu maşina de pulverizat (robot) 55 – 65

Pulverizare manuala cu pistol fără aer 50 – 65

Pulverizare manuala cu pistol cu joasă presiune 55 – 75

Aplicare prin supţiune (vid) 90 – 95

Pulverizare in câmp electrostatic 65 – 70

Turnare cu maşina de turnat 85 - 90

Vălţuire cu maşina cu valţuri 95 - 98

Imersie 95 - 98

Inundare în jet 95 - 98


37

ANEXA 7

Consumul necesar pe strat de material şi conţinutul în COV pe tipuri de materiale şi metode de acoperire

În tabelul de mai jos se prezintă comparativ tipurile de materiale şi consumul necesar (inclusiv pierderile) în funcţie de metodele de aplicare utilizate la finisarea lemnului.

DenumireContinut solvent

%

Consum necesar pe strat g/mp

Pistolpulverizare

Maşina turnat

lac

Maşina cu

valturi

Alte metode

Baiţ solubil în apă 0 150 20 150

Baiţ combinat solubil în apă şi solvent

30 - 65 150 20 150

Baiţ pe bază de solvenţi organici 90 -95 150 20 150

Lac nitrocelulozic transparent 70-80 100-120 120-130

Lac nitrocelulozic colorat(email) 60-70 120 120

Lac poliuretanic transparent 70 100 100

Lac poliuretanic pigmentat (email)

50-60 100-130 120-130

Lac poliuretanic transparent cu continut in corp ridicat

50 80- 100 80- 100

Lac poliuretanic pigmentat cu continut in corp ridicat(email)

35 120 120

Lac poliesteric cu parafină 15- 30 250

Lac poliesteric cu solvent fără parafină

15 - 30 100 100

Şpaclu poliesteric 35 400 300

Lac poliesteric cu uscare in UV 20 130-150 130-140

Lac acrilic cu întărire în UV 2 10 –60

Şpaclu cu întărire în UV 2,5 80

Lacuri diluabile cu apă transparente

4 -10 100-130 120-130

Lacuri diluabile cu apă colorate 4 -10 120 120

Lacuri diluabile cu apă transparente cu întărire în UV

4 100 100

Lacuri diluabile cu apă colorate cu întărire în UV

4 120 120 40-60

Ceară 15 80


38

ANEXA 8

Consumuri medii necesare de materiale şi emisiile de COVrealizate frecvent pentru diferite materiale de finisare şi metode de

aplicare

Denumire material de acoperire

Consum* necesar de material de acoperire

Kg/mp

Conţinutmediu de COV

%

Conţinut COV

Kg/mp

Conţinut COV

g/litru

Materiale şi număr straturi

Aplicare prin pulverizare

Materiale pe bază de răşini nitrocelulozice MOBILIER CORP cu elemente profilate

0.550-0.600 81.7 0.390-0.490 870Baiţ solvent1strat grund nitro1strat patină (opţional)1-2 strat lac nitro1 strat lac cerat nitro (opţional)

Materiale pe bază de răşini nitrocelulozice SCAUNE

0.800 82 0.660 880 Baiţ solvent4strat grund nitro1 strat lac

Materiale pe bază de răşini ureiceMOBILIER CORP cu elemente profilate

0.587 70 0.413 7081strat grund1strat email1strat lac incolor 1 strat patină1 strat lac cerat (opţional)

Produse poliuretanice MOBILIER CORP cu elemente profilate

0.620 47 - 48 0.290-0.300 470Baiţ solvent2 strat grund2 strat lac

Produse poliuretanice mobilier de înaltă calitate-MOBILIER STIL

0.960 47 - 48 0.420–0.500 440Baiţ solvent2 strat grund1 strat patină(var)2 strat lac 1 strat sol. unif.

Produse poliuretanice şi hidrodiluabilemobilier corp

0.660 37 - 38 0.250 385Baiţ solvent2 strat grund PUR2 strat lac hidrodiluabil

Aplicare cu valţuri

Produse acrilice cu întărire în UV pentru UŞI

0.120 18 0.022 32 -34 1strat grund1strat şpaclu1-2 strat lac

Produse acrilice cu întărire în UV

0.200 11 0.022 110 2 strat grund1 strat lac


39

Denumire material de acoperire

Consum* necesar de material de acoperire

Kg/mp

Conţinutmediu de COV

%

Conţinut COV

Kg/mp

Conţinut COV

g/litru

Materiale şi număr straturi

pentru PANOURI MOBILĂProduse acrilice cu întărire în UV pentru PARCHET

0.090 10 0.009 100 1strat grund1strat şpaclu1strat grund1strat lac

Produse acrilice cu întărire în UV şi poliesterice în UV pentru UŞI

0.220 16 - 17 0.042 190 2 strat grund acrilic1 strat lac poliesteric -turnare

Aplicare prin turnare

Produse poliuretanice MOBILIER CORP cu suprafeţe plane


Produse nitrocelulozice MOBILIER CORP cu suprafeţe plane


* - Consumurile includ pierderile determinate de metoda de aplicare şi necesarul de diluant pentru curăţarea utilajelor de aplicare


40

VII. Cele mai bune tehnici disponibile în fluxul tehnologic în vederea reducerii emisiilor de COV

VII.1. Tehnici BAT disponibile în sectorul lăcuirii lemnului de prevenire şi de reducere a emisiilor

PLANIFICAREA ŞI URMĂRIREA PRODUCŢIEI

Lotizarea producţiei

Efectuarea controlului riguros de calitate înainte de finisaj şi eliminarea rebuturilor găsite sau a celor posibile în devenire după finisare

Reducerea frecvenţei operaţiilor de spălare a utilajelor şi echipamentelor printr-o bună organizare şi planificare a producţiei astfel ca produsele de aceiaşi culoare şi cu aceleaşi materiale de finisaj să fie finisate împreună

Programarea culorilor deschise înaintea celor închise

MODIFICAREA SAU SCHIMBAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC ŞI A UTILAJELOR DE APLICARE

Înlocuirea sau reproiectarea unor produse de mobilier pentru modificarea construcţiei şi a designului în scopul reducerii ponderii operaţiilor de pulverizare.

Limitarea pulverizării cu aer comprimat şi aplicarea altor sisteme pulverizare decât cel convenţional: airless şi air mix, HVLP

Pulverizare în câmp electrostatic

Aplicare cu valţuri

Aplicare prin turnare

Imersie

Flow-coating (inundare)

ÎNLOCUIREA SAU ELIMINAREA UNOR MATERIALE DE ACOPERIRE

Înlocuirea baiţului pe bază de solvenţi cu baiţ solubil în apă sau în alcool

Utilizarea de produse hidrodiluabile (mono-componente, bi-componente, cu uscare la aer, cu microunde sau UV).

Utilizarea de produse de finisare cu conţinut ridicat în substanţă uscată 60 –70 %

Utilizarea de produse pe bază de solvenţi organici cu întărire în UV

Utilizarea de vopsele pulberi, cu uscare în sistem UV sau termic.


41

VII.1. Tehnici BAT disponibile în sectorul lăcuirii lemnului de prevenire şi de reducere a emisiilor

PREVENIREA PIERDERILOR ŞI BUNA ORGANIZARE

Mod de operare, întreţinere şi depozitare.

Pregătirea suprafeţelor înainte de finisare.

Urmărire consumuri şi respectare tehnologii

RECUPERAREA SOLVENŢILOR

Recuperarea solvenţilor şi reutilizarea în procesul de acoperire

INSTALAŢII DE PURIFICARE A AERULUI ÎNCĂRCAT CU COV

Instalaţii de oxidare termică

Utilizarea de cărbune activ

Utilizarea de biofiltre

INSTRUIREA Si SUPRAVEGHEREA PERSONALULUI

Instruirea operatorilor şi a maiştrilor pentru a se reduce la minim pierderile, pentru asigurarea cunoaşterii tehnologiei de finisare şi aplicării corecte a metodei de aplicare, a utilizării eficiente a echipamentelor de aplicare, a modului de manipulare a solvenţilor şi a metodelor de întreţinere a echipamentelor şi instalaţiilor.

Supravegherea personalului şi stimularea pentru utilizarea corectă a echipamentului de aplicare şi pentru aplicarea corectă a instrucţiunilor tehnologice.


42

VII.2. Tehnologii BAT disponibile pentru categorii de produse în sectorul lăcuirii lemnului

MOBILIER FURNIRUIT, MOBILIER DIN LEMN MASIV pentru uz casnic –dormitoare, sufragerii, biblioteci

Baiţ dizolvabil în apă cu 5 % corp, 95 % apă; sau baiţ combinat cu 5 % corp, 65 % apă, 30 % solvenţi.

Aplicare lacuri cu întărire în UV

Aplicare lacuri pe bază de apă cu uscare în aer cald

MOBILIER CU SUPRAFEŢE PLANE, de uz casnic -dormitoare, biblioteci, mobilier de birou

Baiţ dizolvabil în apă cu 5 % corp, 95 % apă; sau baiţ combinat cu 5 % corp, 65 % apă, 30% solvenţi.

Aplicare cu valţuri lacuri acrilice 2-4 % solvenţi şi uscare în UV şi aer cald.

Aplicare cu valţuri lacuri poliuretanice diluabile în apă, cu 7 –9 % solvenţi, 40-60 % apă, cu uscare în aer cald.

SCAUNE, MESE DIN LEMN

Aplicare grund hidrodiluabil cu uscare în aer cald şi lac prin pulverizare electrostatică cu uscare în aer cald

MOBILIER DE BUCĂTĂRIE

Aplicare produse poliuretanice

Aplicare produse poliesterice

MDF Aplicare cu valţuri lacuri cu întărire în UV

Aplicare produse diluabile cu apă cu întărire în UV şi combinat cu uscare cu aer cald

Pulverizare pulberi cu întărire în UV

FERESTRE Aplicare soluţie impregnare şi grund prin inundare (flow

coating)

Aplicare lac prin pulverizare electrostatică

PARCHET, UŞI Baiţ dizolvabil în apă cu 5 % corp, 95 % apă; sau baiţ combinat cu 5 % corp, 65 % apă, 30% solvenţi.

Aplicare cu valţuri produse cu întărire în UV- grund 2 - 4 % solvenţi , lac 10 % solvenţi

Aplicare cu valţuri lacuri poliuretanice diluabile în apă, cu 7 – 9 % solvenţi, 40 - 60 % apă, cu uscare în aer cald.

SCĂRI Aplicare grund şi lac hidrodiluabil cu uscare în aer cald


43

VII.3. Tehnici recomandabile pentru sectoarele de acoperire a suprafeţelor din lemn în scopul conformării cu prevederile HG 699/2003 şi 1902/2004

UTILIZARE

TEHNOLOGII

CARE

REALIZEAZĂ

ACOPERIRI

LICHIDE

PERFORMANTE

(cu conţinut

redus de COV)

Tehnologia de aplicare în mai multe straturi cu valţuri a lacurilor cu întărire în UV, pentru panouri din masiv sau stratificate, prin care se reduce emisia de COV prin reducerea consumului de lac şi prin recuperare şi reutilizare.

Tehnologia de turnare pentru componentele plane în locul tehnologiei de pulverizare

Tehnologii combinate de aplicare cu valţuri, uscare în UV şi pulverizare şi uscare în aer cald, etc

Tehnologia de imersie pentru componentele masive în special de scaune, în locul tehnologiei de pulverizare

Tehnologia de inundare sau Flow - coating în special pentru piese mari, voluminoase( ferestre, etc) şi pentru lacuri hidrodiluabile.

Tehnologia de aplicare prin pulverizare în câmp electrostatic, prin care se îmbunătăţeşte transferul de substanţă.

Tehnologia de aplicare prin pulverizare HVLP, prin care se îmbunătăţeşte transferul de substanţă.

Tehnologia de aplicare în vacuum

Tehnologia de acoperire prin pulverizare automată cu lacuri hidrodiluabile, cu uscare în microunde, în aer cald şi întărire în UV.

UTILIZARE PRODUSE DE ACOPERIRE CU UN CONŢINUT MAI MIC DE SOLVENŢI

Produse poliuretanice cu conţinut în corp de 60 –70 % cu aplicare prin pulverizare

Lacuri cu întărire în UV cu conţinut în corp de 94 -100 % - cu aplicare prin valţuri

Lacuri poliesterice cu conţinut in corp de 84 –85% - cu aplicare prin pulverizare

Uleiuri şi ceruri cu aproape 100 % conţinut in corp - cu aplicareprin pulverizare la cald, vălţuire sau turnare

Lacurile hidrodiluabile care pot conduce până la reducerea emisiei cu 80 - 90% , cu aplicare prin pulverizare, turnare, imersie.

ANEXA 9 – Caracteristicile sistemelor de aplicareANEXA 10 – Produse de acoperire şi metode de aplicare cu conţinut redus de COVANEXA 11 - Sisteme de finisare BATANEXA 12 - Compoziţie şi fraze de risc materiale de finisare cu conţinut redus de COVANEXA 13 - Consumul necesar şi conţinutul în COV pe tipuri de materiale şi metode de acoperireANEXA 14 - Valori tipice de COV rezultate la acoperirea lemnului


44

ANEXA 9

Caracteristicile sistemelor de aplicare a materialelor de finisare

Metoda de aplicare

Tip de finisaj

COV Timp de uscare

Aspect estetic produs

Coef.de

transfer

Calitatefinisaj

Calit. mec.

chimice

Valţuri100 %

UV1 - 2 % Câteva sec Slab 98% Bună-

Foarte bună

Foarte bune

Apă 2 - 5% 1-5 min Slab spre mediu

95% Bună Bune

PU 50 –70 % 60-240 min

Mediu 90% Foarte bună

Foarte bune

TurnareUV cu solvent

30 –50 % 3-10 min Slab spre mediu

95% Foarte bună

Foarte bune

Apă 2 – 5 % 60-240 min

Mediu 90-95% Bună-Foarte bună

Bune-Foarte bune

UV cu Apă 2 – 5 % 6-45 min

Mediu 90-95% Bună-Foarte bună

Foarte bune

PulverizarePU 60 –80 % 60-240

minFoartebun

40-60% Foarte bună

Foarte bune

UV cu solvent 30-60 % 5-15 min

Mediu-Foartebun

50-70%Foarte bună

Foarte bune

Apă 2-5 % 60-240 min

Foartebun 50-60%

Bună-Foarte bună

Bune-Foarte bune

UV cu Apă 1-2% 6-45min

Foartebun 50-70%

Bună-Foarte bună

Foarte bune

100 %UV 1-2% Câteva sec Slab 50-70%

Slabă -bună

Bună-Foarte bună

Acoperire în vid

100 %UV 1-2% Câteva sec Slab 98%

Slabă -bună

Bună-Foarte bună

Apă 2-5% 60-240 min

Foartebun 90-95%

Slabă -bună

Bună-Foarte bună

UV cu Apă 1-2% 6-45min

Foartebun 90-95%

Slabă -bună

Bună-Foarte bună


45

ANEXA 10

PProduse de acoperire si metode de aplicare cu conţinut redus de COV, densitatea şi conţinutul în COV


Tehnologiade

aplicare

Consumg/mp pe

strat

Conţinut de solvenţi organici

volatili%

UŞI

Feţe plane

- Produse acrilice UV

Spaclu

Grund

Lac

Valţuri

30 - 50

30

6 -8

2

Feţe profilate

- Lac acrilic UV Pulverizare 60 -70 63

Canturi

- Lac poliuretanic Pulverizare 120 - 150 78-79

Pervaze, tocuri

- Lac acrilic UV Pulverizare 40 - 60 63

PARCHET

- Grund hidrodiluabil sau

- Grund pe baza de solvent

Valţuri

Valţuri

7 – 10

25 - 30

2

2

- Produse acrilice UV

Spaclu,

Grund

Lac

Valţuri

25 – 30

20 – 25

10 - 12

2

2

2

MOBILIER (suprafete plane)

- Grund acrilic UV

- Lac acrilic UV

Valturi

Valturi

40 – 50

40 - 50

2 – 4

2 - 4

Sistem combinat

- Grund hihrodiluabil

- Lac poliuretanic sau lac nitro

Pulverizare

Pulverizare

150

150

7

65 - 70

- Grund poliuretanic (2 straturi)

- Lac poliuretanic (un strat)

Turnare

Turnare

130

150

65

65 - 70


46

ANEXA 11

Sisteme de finisare BAT

Metoda de aplicare Tip de finisaj COV Coeficientde transfer

Valţuri100 % UV 1 - 2 % 98 %

Hidrodiluabile 2 - 5 % 95 %

PU 50 - 70 % 90 %

TurnareUV cu solvent 30 - 50 % 95 %

Hidrodiluabile 2 - 5 % 85 -90 %

UV diluabile cu apă 2 - 5 % 90 -95 %

Pulverizare

PU 60 - 80 % 50 -70 %

UV cu solvent 30 - 60 % 50 -70 %



100 % UV 1 - 2 % 50 -70 %

Acoperire în vid100 % UV 1 - 2 % 98 %




47

ANEXA 12

Compoziţie şi fraze de risc materiale de finisare cu conţinut redus de COV


DenumireComponente

Componente%

Fraze de risc

Materiale acrilice de finisare parchet

Grund hidrodiluabil

Răşină acrilică nesaturată2-hidroxi-2 metil- 1 fenil-propan 1

30-1000,3

R22, R41R22, R50/53

Masa de şpaclu

OligotriacrilatDipropilenglicol diacrilatBenzofenonă

10-305-100,5-1

R36,R38, R43R50/53

Grund acrilic UV

OligotriacrilatTripropilglicol diacrilatBenzofenonă

50-10015-201 -5

R38, R50/53R36, R37, R38, R43, R51/53 R50/53

Lac acrilic UV

Dipropilenglicol diacrilatEster acrilicBenzofenonă

10-3010

1 -5

R38, R43,R36, R38R50/53


48

ANEXA 13

Consumul necesar şi conţinutul în COV pe tipuri de materiale şi metode de acoperire

În tabelul de mai jos se prezintă comparativ tipurile de materiale şi consumul necesar (inclusiv pierderile) în funcţie de metodele de aplicare utilizate în finisarea lemnului.

DENUMIRE MATERIALConţinut solvent

%

Consum necesar pe strat g/mp

Pistolpulverizare

Maşina de

turnat lac

Maşina aplicat

cu valţuri

Alte metode

Baiţ solubil în apă 0 150 20 150

Baiţ combinat solubil în apă şi solvent

30 - 65 150 20 150

Baiţ pe bază de solvenţi organici 90 -95 150 20 150

Lac nitrocelulozic transparent 70 -80 100 -120 120-130

Lac nitrocelulozic colorat(email) 60 -70 120 120

Lac poliuretanic transparent 70 100 100

Lac poliuretanic pigmentat (email)

50 -60 100 - 130 120-130

Lac poliuretanic transparent cu continut in corp ridicat

50 80- 100 80- 100

Lac poliuretanic pigmentat cu continut in corp ridicat (email)

35 120 120

Lac poliesteric cu parafină 15 - 30 250

Lac poliesteric cu solvent fără parafină

15 - 30 100 100

Şpaclu poliesteric 35 400 300

Lac poliesteric cu uscare în UV 20 130-150 130-140

Lac acrilic cu întărire în UV 2 10 – 60

Şpaclu cu întărire în UV 2,5 80

Lacuri diluabile cu apă transparente

4 -10 100-130 120-130

Lacuri diluabile cu apă colorate 4 -10 120 120

Lacuri diluabile cu apă transparente cu întărire în UV

4 100 100

Lacuri diluabile cu apă colorate cu întărire în UV

4 120 120 40-60

Ceară 15 80


49

ANEXA 14

Valori tipice de COV pentru acoperirea lemnului

TIP de LAC Conţinut în corp%

Conţinut de solvenţi organici

%

COV

g/litruBaiţuri pe bază de solvenţi 5 95 855

Baiţuri în solvenţi diluabile cu apă

Baiţ 30 % apă 5 70 700

Baiţ 50 % apă 5 50 500

Baiţ 70 % apă 5 30 300

Lacuri cu uscare în UV şi aplicare prin vălţuire 92 8 80

Grund cu uscare în UV şi aplicare prin vălţuire 98 2 22

Grund poliuretanic pigmentat( opac) 55 - 65 35 490

Lac poliuretanic transparent 30 -45 55 -70 550 - 665

Lac nitrocelulozic incolor 25 75 712,5

Lac nitrocelulozic pigmentat 45 55 660

Lac poliesteric 85 - 87 12 120

Grund diluabil cu apă 15 - 30 7 70

Lac diluabil cu apă 30-35 7 70

Diluant 70 % apă şi solvent (pt. baiţuri) - 30 300

Diluant 90 % apă şi solvent (pt. baiţuri) - 10 100

ÎNDRUMAR TEHNIC - inl.roinl.ro/cov.pdf · INDRUMAR TEHNIC pentru implementarea HG 699/2003 şi HG...

Documents

Transcript of ÎNDRUMAR TEHNIC - inl.roinl.ro/cov.pdf · INDRUMAR TEHNIC pentru implementarea HG 699/2003 şi HG...