1

AMBASADA ROMÂNIEI LA PRAGA

Biroul de Promovare Comercial Economică PRAGA

ÎNDRUMAR DE AFACERI

Republica Cehă

- Septembrie 2019 -

2

Cuprins

I. Profil de țară …………………………………………………………………….….. pag. 3

II. Economia Republicii Cehe………………………………………………………..…. pag. 4

Caracteristici de bază ………………………………………..…………… pag. 4

a. Resurse naturale…………………………………….......... pag. 6

b. Industria ………………………………………………….. pag. 7

c. Agricultura ……………………………………………... pag. 8

d. Infrastructura de transport ……………………………… pag. 8

e. Comerţul exterior ……………………………………… pag. 8

f. Serviciile ………………………………………………….. pag. 10

g. Investiţiile străine ……………………………………… pag. 10

h. Sistemul bancar …………………………………………... pag. 11

III. Constituirea societăților și reprezentanțelor comerciale......................................... pag. 11

IV. Sistemul de taxare şi de comerţ…………………………………………………… pag. 17

V. Programe destinate mediului de afaceri…………………………………………… pag. 18

VI. Relaţiile economice româno-cehe…………………………………………………. pag. 18

Cadrul juridic……………………………………………………………. pag. 18

Schimburile comerciale …………………………………………………………. pag. 19

Cooperarea economică…………………………………………………….. pag. 21

VII. Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Republica Cehă pag. 23

VIII. Instituţii şi organizaţii economice în Republica Cehă – date de contact……. pag. 23

IX. Evenimente economice importante realizate în Republica Cehă………………… pag. 24

X. Alte informații utile…………………………………………………………………. pag. 24

XI. Biroul de Promovare Comercial – Economică Praga şi Ambasada României în Republica

Cehă – date de contact………………………………………………………………… pag. 25

3

I. POFIL DE ȚARĂ

1. Denumirea oficială: Republica Cehă; republică parlamentară.

2. Poziţie geografică: Republica Cehă este situată în centrul Europei.

Vecini: la nord-vest, vest şi sud-vest Germania (810,3 Km.), la sud Austria (466,3 Km.), la est

Republica Slovacă (272 Km.) şi la nord-est Republica Polonă (761,8 Km).

Climă: temperată cu veri răcoroase şi ierni reci, noroase şi dominate de umezeală.

3. Suprafaţa: 78.864 Km2, ocupând, ca mărime, locul 21 în Europa

4. Populaţia: 10.652.812 locuitori (31 martie 2019), locul 12 în Europa. Densitatea medie: 137

locuitori /Km 2 , locul 13 în Europa.

Grupuri etnice: cehi 64,0%, nedeclarați 26%, moravi 4,9%, slovaci 1,4%, alte categorii 3,7%

(conform recensământului din 2011).

Religii: Romano - Catolici 10,3%, Ortodocşi 2%, alte confesiuni 8%, nedeclarate 45,2%, fără

preferinţe religioase 34,5% (conform recensământului din 2011).

5. Capitala: oraşul Praga, cu o populaţie de 1,3 milioane locuitori. Alte oraşe principale: Brno - 377

mii locuitori, Ostrava - 295 mii locuitori, Plzeň - 170 mii locuitori Liberec – 103 mii locuitori şi

Olomouc – 100 mii locuitori.

6. Limba oficială: ceha, din ramura limbilor slave de vest.

7. Sărbători de stat:

- 1 ianuarie,- Ziua reînfiinţării statului ceh independent (1993);

- 8 mai,- Ziua eliberării;

- 5 iulie,- Ziua apostolilor Chiril şi Metodiu;

- 28 septembrie,- Sfântul Vaclav, patronul Cehiei;

- 28 octombrie, Ziua proclamării independenţei statului cehoslovac (1918) – Ziua Naţională;

- 17 noiembrie,- Ziua luptei pentru libertate și democraţie.

8. Structura de stat

Potrivit Constituţiei, adoptată de Consiliul Naţional Ceh la 16 decembrie 1992 şi intrată în vigoare la 1

ianuarie 1993, cu modificările ulterioare, Republica Cehă este stat de drept, suveran, unitar şi

democratic. Ordinea de drept este asigurată de puterea legislativă - Parlamentul bicameral; puterea

executivă, exercitată de Guvern, condus de Primul ministru şi puterea judecătorească.

a. Începând din anul 2013, Preşedintele este ales prin vot universal pe o perioadă de 5 ani,

Primul președinte al Republicii Cehe, ales conform acestei proceduri la 8 martie 2013, a fost Milos

ZEMAN, reales în urma alegerilor prezidențiale din luna ianuarie 2018 pentru un al doilea mandat.

b. Parlamentul este bicameral.

Camera Deputaţilor are 200 deputaţi, aleşi pentru o perioadă de 4 ani, iar Senatul are 81 de senatori

alesi pentru o perioada de 6 ani. Ultimele alegeri pentru Camera Deputaților au fost în anul 2017 (20-

21 octombrie), iar pentru Senat în anul 2018. Preşedintele Camerei Deputaţilor este Radek

VONDRÁČEK, iar al Senatului este Jaroslav KUBERA.

c. Guvernul este organul suprem al puterii executive. Este condus de un Prim-ministru şi are în

componenţă 15 membri (Prim Ministrul + 14 miniștri). Guvernul rezultat în urma alegerilor din 2017

este condus de către Prim-ministru Andrej BABIŠ. Ministrul afacerilor externe este Tomas

PETRICEK, în timp ce Ministrul Industriei și Comerțului este Karel HAVLICEK.

d. Organele locale ale puterii de stat:

Republica Cehă se compune din trei provincii istorice - Cehia (Boemia), Moravia şi Silezia. Unitatea

administrativă de bază este regiunea („kraj”), condusă de un guvernator („hejtman”), ales direct de

4

electorat, la fel ca şi membrii consiliului regional. În componenţa regiunii intră districte („okres”),

oraşele şi comunele, cele din urmă fiind conduse de primari aleşi. În total sunt 13 regiuni (Boemia

Centrală, Boemia de Sud, Plzen, Karlovy Vary, Usti Nad Labem, Liberec, Hradec Kralove, Pardubice,

Olomouc, Moravia-Silezia, Moravia de Sud, Zlin și Vysocina) şi capitala Praga.

II. ECONOMIA REPUBLICII CEHE

1. Caracteristici de bază

Înaintea celui de-al doilea război mondial, fosta Cehoslavacie era cotată printre primele zece cele mai

industrializate ţări din lume. Chiar şi astăzi, Republica Cehă are o economie bazată pe o puternică

componentă industrială, principalele domenii fiind industria manufacturieră şi constructoare de maşini,

minerit şi industrie extractivă, industria auto, electrotehnică, metalurgie, industria sticlei şi producţia

de băuturi (în special bere).

Republica Cehă a parcurs etapele principale ale tranziţiei de la economia centralizată la economia de

piaţă, fiind puse bazele instituţiilor şi mecanismelor indispensabile economiei de piaţă. A fost

privatizată o parte însemnată a proprietăţii de stat şi au fost create premisele pentru transformarea

structurală a întregii economii.

Evoluția economiei cehe a înregistrat o încetinire în anul 2018, Produsul Intern Brut (PIB) având o

creștere de doar 3,0% față de anul anterior, după ce în 2017 se înregistrase o majorare de 4,5% față de

2016. Investițiile și consumul intern au contribuit semnificativ la atingerea acestui nivel, fiind urmate

de producția industrială, comerț exterior și servicii. Din punct de vedere al evoluției economiei cehe

comparativ cu trimestrele anterioare, în trimestrul IV 2018 PIB-ul a crescut cu un ritm de 1,0% față de

trimestrul III 2018, în timp ce comparativ cu trimestrul IV 2017 s-a majorat cu 2,9%. De asemenea, în

comparația trimestrială, rata de creștere a PIB a fost cea mai ridicată din ultimele șase trimestre.

Economia cehă a crescut în trimestrul III 2018 cu un ritm de 0,4% față de trimestrul II 2018, inferior

celui de 0,7% înregistrat în trimestrul II 2018 față de trimestrul I 2018 și egal (0,4%) cu cel din

trimestru I 2018 față de trimestrul IV 2017.

În 2018, ritmul evoluției PIB-ului în Cehia a fost inferior față de cel înregistrat în țările partenere din

V4 : Polonia 5,1%, Ungaria 4,9% sau Slovacia 4,1%. Totuși, ritmul creșterii PIB-ului din Cehia este

dublu față de media UE.

Atât Ministerul ceh al Finanțelor cât și analiștii economici locali estimează că și în acest an PIB-ul va

încetini până la nivelul de 2,5-2,7%, reducându-se astfel prognozele anteriore de 2,9%. Cel mai

important factor al creșterii ar trebui să fie consumul, determinat de majorarea salariilor și a pensiilor.

Investițiile în capital fix ar trebui să contribuie la această majorare, deși într-o măsură mai mică decât

în anul 2018, în timp ce contribuția comerțului exterior va fi în continuare redusă. Pentru anul 2020 se

prevede un nivel al creșterii PIB-ului de 2,3-2,4%.

De la începutul anului 2017, creșterea anuală a prețurilor de consum s-a menținut în cea mai mare

parte în zona de toleranță a țintei de inflație de 2% a Băncii Naționale a Cehiei (CNB). Efectele pro-

inflaționiste ale evoluției salariilor ar trebui să continue să acționeze, însă cu o intensitate treptată în

descreștere. Rata medie a inflației în 2018 a fost de 2,1%, fiind a treia ca mărime din ultimii 10 ani.

Prognoza CNB pentru anul 2019 scade de la 2,3% la 2,1%, iar pentru anul 2020 este de 1,6%.

Guvernatorul băncii, Jiri Rusnok, a declarat că probabil va fi continuată și în acest an politica monetară

de majorare a ratei dobânzii de bază, după ce în anul 2018 a fost mărită succesiv de cinci ori pentru a

reduce inflația. Totuși, în cadrul unei ședințe care a avut loc în luna februarie 2019, CNB a menținut

rata dobânzii de bază la nivelul de 1,75%, în vigoare din luna octombrie 2018.

CNB estimează o întărire a monedei locale față de Euro, astfel încât cursul mediu de schimb în anul

2019 să fie de 25,40 CZK pentru un Euro, după ce în anul 2018 a fost în jurul a 25,60 CZK.

Cu toate acestea, analiștii locali estimează că inflația va continua să crească și în acest an, datorită

șomajului redus și a creșterii salariilor în sectorul bugetar. Pentru 2019 se preconizează majorarea

prețurilor la energie, în special la energia electrică și gaze naturale pentru gospodării, precum și a

5

prețurilor la produsele alimentare ca rezultat al recoltei slabe anul trecut. Combinația acestor factori ar

trebui să ducă la o accelerare graduală a inflației de până la 2,5% la începutul primului și al celui de al

doilea trimestru 2019, urmată de revenirea treptată la nivelul estimat de 2,1%. Fără scăderea recentă a

prețurilor petrolului, perspectivele inflației pentru acest an ar fi fost semnificativ mai mari, în jur de

2,6%. În luna ianuarie 2019, comparativ cu perioada similară din 2018, inflația a atins nivelul de 2,5%,

după ce în luna decembrie 2018 fusese 2,0%. Comparativ cu luna precedentă, rata inflației a crescut cu

1% în această lună.

Rata șomajului a atins nivelul de 3,1% în luna decembrie 2018, fiind în creștere cu 0,3% fața de luna

noiembrie 2018 când a fost de 2,8%. Numărul șomerilor a crescut la 231.500 persoane, cea mai mică

cifră înregistrată la nivelul lunii decembrie din istorie. Pe zone, cea mai mică valoare a ratei șomajului

(1,9) s-a înregistrat în regiunea Praga, în timp ce cea mai mare a fost în regiunea Moravia-Silezia

(4,7%). Analiștii economici locali apreciază această creștere a nivelului șomajului ca normală pentru

ultima lună a unui an, prin prisma întreruperii contractelor lucrătorilor sezonieri din construcții și

agricultură. Se aștepta o scădere a nivelului șomajului în următoarele luni. În contextul evoluțiilor

actuale, prognoza privind rata șomajului în anul 2019 este în scădere de la 2,3% la 2,2%, iar aceeași

valoare este prevăzută și pentru 2020.

În ceea ce privește contul curent al balanței de plăți, soldul pozitiv a scăzut treptat, ca urmare a

creșterii cererii interne pentru produse de import, influențată de majorarea consumului și a investițiilor.

Acest factor este însoțit de impactul incertitudinilor din comerțul mondial. Rezultatul ar trebui să fie un

excedent relativ stabil de 0,3% din PIB în 2019 și 0,2% din PIB în 2020.

Republica Cehă a încheiat anul 2018, cu un excedent bugetar de 2,9 miliarde coroane în condițiile în

care Ministerul Finanțelor planificase inițial un deficit bugetar de 50 miliarde de coroame pentru anul

trecut. Potrivit ministrului finanțelor Alena Schillerova, acest surplus a rezultat din creșterea colectării

de impozite și asigurări sociale, urmare creșterii economice a țării și a majorării salariilor. Afluxul de

fonduri structurale europene în valoare de 50 de miliarde de CZK a contribuit, de asemenea, la

reducerea datoriei publice, contribuind la generarea excedentului. Ultimul execedent bugetar al țării

fusese înregistrat în anul 1996. Prognoza pentru excedentul administrației publice în anul 2019 rămâne

la 1,0% din PIB.

Ministerul Finanțelor a elaborat un plan de reducere a numărului angajaților la stat. Oficialii

ministerului au declarat că acest plan nu este radical și nu va conduce la foarte multe disponibilizări.

Cu toate acestea, este primul program de acest fel din ultimul deceniu și are loc ca urmare a sporirii

numărului de angajări înregistrat în ultimii ani. Se estimează că acest proiect, care prevede în principal

tăierea posturilor neocupate din aparatul de stat, ar putea duce la economisirea a circa 3,4 miliarde

CZK.

Salariile din sectorul public au crescut începând cu luna ianuarie 2019, cele mai mari majorări

înregistrându-se în sectoarele educației (cu 10% în medie) și asistenței medicale (cu 7% în medie).

Salariile funcționarilor din zona ministerelor și administrației locale s-au majorat în medie cu 5%, în

timp ce veniturile angajaților din poliție și armată au crescut cu 2%. Creșterile salariale au fost stabilite

în proiectul de buget pentru 2019, aprobat la finele lunii octombrie 2018 de către camera inferioară a

Parlamentului. Salariul minim va fi majorat cu 1.150 de coroane (aproximativ 46 Euro), acesta urmând

să atingă valoarea de 13.350 coroane (aproximativ 534 Euro). Se vor depune eforturi pentru a se

asigura ca valoarea acestuia să crească până la aproximativ 16.000 de coroane în anul 2021, când

mandatul actualului guvernului se va încheia. Salariul mediu lunar este în prezent de 31.851 CZK

(circa 1274 Euro). Aproximativ 4% din lucrătorii cehi beneficiază de salariul minim.

Producția industrială a crescut în anul 2018 cu 3,0% față de 2017. La această creștere au contribuit, în

special, produsele electronice și optice (+13,7%), produsele metalurgice (+4,1%) și echipamentele

electrice (+5,5%). S-au înregistrat scăderi în industria pielăriei (-21,0%) și industria extractivă (-0,8%).

Vânzările din activitatea industrială la prețuri curente au fost mai mari cu 3,5%, în timp ce vânzările la

exportul direct al întreprinderilor industriale au crescut în prețuri curente cu 2,9%. Vânzările interne,

care includ și exportul indirect prin intermediul întreprinderilor neindustriale, au crescut la prețuri

curente cu 4,3%. Comenzile noi externe au crescut cu 3,9%, în timp ce comenzile noi interne au

6

crescut cu 3,1%. Numărul mediu al angajaților în întreprinderile industriale cu mai mult 50 de angajați

a crescut cu 1,4% în perioada analizată. Salariul mediu al angajaților a crescut cu 7,5% și a atins

valoarea de 33.775 CZK (aproximativ 1325 Euro) în 2018

Producția de autoturisme a crescut în 2018 cu 1,7%, atingând un record de 1,437 milioane de vehicule.

Exporturile au crescut cu 2%, în timp ce importurile au scăzut cu 1,7%. Producătorul și exportatorul

principal, Skoda Auto și-a mărit producția la 886.103 unități, în creștere cu 3,3% față de 2017.

Hyundai Motor a înregistrat o scădere cu 4,6% a producției cu un număr de 340.300 de mașini, în timp

ce TPCA (joint-venture al Toyota, Peugeot și Citroen), a avut o creștere cu 6% cu 210.993 de vehicule

produse.

Vânzările în comerțul cu amănuntul cu excepția autovehiculelor și motocicletelor au înregistrat în 2018

o creștere cu 4,8% comparativ cu anul anterior. Vânzările de produse nealimentare au crescut cu 7,3%,

cele de combustibili auto cu 4,1% iar produsele alimentare cu 1,9%. Vânzările de automobile, inclusiv

piese de schimb au scăzut cu 2,3%.

Vânzările în domeniul serviciilor au crescut în 2018 cu 2,8%, față de anul precedent. Vânzările în

sectorul transportului și depozitării au crescut cu 4,6%, din care cele din transportul aerian s-au majorat

cu 7,4%, iar în transportul pe apă cu 16,9%. După doi ani de creștere, vânzările în domeniul

activităților poștale și de curierat a scăzut cu 2,0%, în timp ce cele din domeniul comunicațiilor au

crescut cu 5,3%. Vânzările din zona activităților imobiliare au scăzut cu 1,6%.

Volumul lucrărilor în construcții a crescut în anul 2018 cu 8,4% față de anul precedent. Numărul

mediu al angajaților pentru companiile cu mai mult de 50 angajați în acest sector a scăzut cu 0,4% față

de anul anterior. Salariul mediu al angajaților a crescut cu 8,2% și a atins valoarea de 37.330 CZK

(aproximativ 1460 Euro). Numărul de autorizații de construcții emise în 2018 a scăzut cu 3,6% față de

anul precedent, atingând 81.174. Valoarea aproximativă a acestora s-a ridicat la 358,1 miliarde CZK și

a crescut cu 1,5% față de 2017.

Numărul zborurilor comerciale înregistrate în anul 2018 au crescut cu 6,9% față de anul anterior,

ajungând la un număr de 912.815 în total, ceea ce reprezintă o medie zilnică de 2.500 zboruri.

Aeroportul Internațional Vaclav Havel din Praga a avut o creștere a zborurilor cu 4,8% față de 2017.

Producția de carne din Republica Cehă a crescut cu 2,1% față de anul anterior, înregistrându-se o

cantitate de 447.010 tone. Producția de carne de porc a avut aceleași rezultate ca și în 2017 (210.910

tone, creștere 0,0%), în timp ce producția pentru carnea de vită și de pasăre a crescut ușor (71.579

tone/5,7% pentru carnea de vită, respectiv 164.261 tone/3,4% pentru carnea de pasăre). Producția de

lapte a atins 2953,3 milioane litri, fiind în creștere cu 1,8% față de anul anterior. Un aport important în

creșterea anuală l-a avut trimestrul IV 2018 în care producția totală de carne a crescut cu 2,8% față de

trimestrul IV 2017, înregistrându-se o cantitate de 117.323 tone.

Numărul total de turiști cazați în hoteluri și pensiuni a fost de 21,3 milioane în anul 2018, în creștere

cu 6,4% față de anul precedent. Numărul turiștilor străini a fost de peste 10,6 milioane, cei mai mulți

provenind din Germania, Slovacia, Polonia, RP Chineză și Republica Coreea. Creșterea numărului

turiștilor asiatici a fost susținută de majorarea numărului de zboruri directe pe mai multe destinații din

această zonă.

a. Resurse naturale

Principala bogăţie minerală a Republicii Cehe este cărbunele. Rezervele de huilă sunt apreciate la peste

8 miliarde tone, iar cele de lignit de putere calorifică ridicată la cca. 11 miliarde tone. Producţia şi

consumul de cărbune este în discuţie, persistând problemele legate de poluarea mediului, în special în

nord-vestul ţării. Totuşi Republica Cehă doreşte să nu renunţe curând la această resursă care îi oferă o

mai mică dependenţă energetică de importuri.

Resursele de petrol şi gaze sunt nesemnificative, de aceea necesarul la aceste produse este asigurat prin

importuri, în special din Federaţia Rusă. Diversificarea surselor de aprovizionare s-a realizat începând

7

din 1997 şi la gaze naturale. Printr-un contract încheiat cu Norvegia, în jur de 20-25%% din necesarul

de gaze este asigurat din Marea Nordului.

Materialele de construcţie se găsesc din abundenţă. Există, de asemenea, importante resurse de caolin

şi nisipuri superioare, pe baza cărora s-a dezvoltat o puternică industrie de porţelanuri şi cristaluri.

Resursele de apă sunt mari. Precipitaţiile oscilează în limitele a 400 – 1.000 mm/an. Principalele

cursuri de apă sunt: Elba, Vltava, ambele navigabile, Morava şi Oder. Există o reţea amplă de lacuri

naturale şi heleşteie bogate în peşte.

Energia electrică: puterea instalată totală este de 18,5 GW. Cehia este un exportator net de electricitate.

Cea mai mare parte se obţine în centrale termice pe bază de cărbuni (40%). În prezent sunt în funcţiune

două centrale nucleare: Dukovany (4x440MW) şi la Temelin (graniţa cu Austria) (2x1.000 MW). Se

intenţionează construirea a noi două grupuri la Temelin, procesul de pregătire a proiectului fiind în

curs de câţiva ani.

Energiile regenerabile au înregistrat o pondere din ce în ce mai mare, în special datorită ritmului foarte

ridicat de după 2010 de punere în funcţiune de capacităţi de producţie foto-voltaice (energie solară),

care au fost stimulate puternic de către stat până în acel moment.

b. Industria

Republica Cehă face parte, tradiţional, dintre statele industrializate europene. Industria participă la

formarea PIB cu o pondere de aproximativ 30%, din care contribuţia industriei auto este de 10%.

Industria a fost şi se afla în continuare într-un proces de restructurare, urmărindu-se creşterea

productivităţi şi a competitivităţii acesteia. Orientarea producției de export către piața țărilor UE a

contribuit la realizarea dezideratelor de mai sus. Importantele investiții de capital străin atrase de

industrie în anii ‘90 au făcut ca unele ramuri industriale să cunoască o creştere importantă. Acest lucru

s-a constatat în cadrul industriei de autoturisme, industriei siderurgice, industriei electronice,

constructoare de maşini şi farmaceutice, principalele sectoare care au contribuit la creşterea exportului

ceh.

Prezenţa unor investitori străini importanţi în industria de automobile a condus la dezvoltarea acestui

sector industrial, inclusiv în ceea ce priveşte furnizorii de piese şi componente pe orizontală. Are peste

150.000 de angajați și reprezintă mai mult de 20% din producția cehă și exporturile cehe. Bazându-se

pe tradiția ingineriei vechi de secole, o bună infrastructură și o forță de muncă calificată, aceasta

contribuie în mod semnificativ la producția de automobile și la cercetare și dezvoltare. În Republica

Cehă își desfășoară activitatea trei producători majori mondiali - Skoda Auto (grupul Volkswagen, in

localitatea Mlada Boleslav), TPCA (grupul Toyota, Peugeot, Citroen Automobile în localitatea Kolin)

și Hyundai Motor (în localitatea Nosovice).

Industria construcţiilor de maşini rămâne o ramura de bază a industriei cehe. Procesul de

restructurare, privatizare şi modernizare, precum şi orientarea producţiei către pieţele U.E. au condus,

în ultimii ani, la o creştere a competitivităţii acestei industrii, printr-o îmbinare între tradiţie şi inovaţie.

Firme precum Skoda, CKD, Tatra, Liaz, Zetor, Jawa, Karosa sunt binecunoscute şi în România.

Implicarea institutelor de cercetare şi a universităţilor tehnice alături de producţie este din ce în ce mai

intensă şi este încurajată prin politici guvernamentale. Principalele ţări de destinaţie pentru exporturile

de maşini-unelte sunt Germania, Rusia, Slovacia, Polonia, China, Austria şi Italia.

Industria siderurgică, o altă ramură de bază şi tradiţională a industriei cehe a cunoscut un amplu

proces de restructurare şi modernizare, chiar şi înaintea privatizării principalelor combinate

siderurgice: NOVA HUT, VITKOVICE şi TOINECKE ZELEZARNY. In anul 2003 a fost privatizat

cel mai mare combinat siderurgic (NOVA HUT) pachetul majoritar fiind preluat de grupul olandez

«LNM HOLDING», iar ulterior de către firma ArcelorMittal. În prezent principalii actori sunt firmele

ArcelorMittal Ostrava as, Evraz Vtkovice Steel Ostrava, DB Group, Trineck Zelezrny-Moravia Steel şi

Zeleziarne Podbrezov, toate situate în Moravia, partea de est a Republicii Cehe.

Industria electronică a cunoscut o puternică dezvoltare ca urmare a unui important volum de

investiţii străine directe atrase în acest sector de producţie. Prezenţa în rândul investitorilor străini a

8

unor cunoscute concerne internaţionale ca: MATSUSHITA ELECTRIC – Japonia (producție de

televizoare, telefoane și componente), FAXCONN HOLDING şi FIRST INTERNATIONAL–Taiwan

(PC-uri), SCHNEIDER –Germania (componente), EPGOS AG – Germania (ferite), CELESTICA –

Canada (componente), SIEMENS a impulsionat producția în acest sector.

Industria chimică şi farmaceutică este o ramură de tradiţională a industriei cehe, contribuind cu cca.

6% la realizarea exportului. Strategia dezvoltării acestui sector a pus pe prim-plan dezvoltarea chimiei

de sinteză, medicamente, detergenţi, coloranţi, etc.

c. Agricultura, deşi nu dispune de condiţii de sol din cele mai favorabile, obţine producţii la nivelul

ţărilor avansate şi asigură securitatea alimentară a ţării. Suprafaţa agricolă a ţării este de 4,3 milioane

ha (54% din suprafaţa ţării), iar cea arabilă de 3 milioane ha. Începând din 1995 până în prezent,

suprafaţa agricolă a crescut cu 15.000 ha, în timp ce suprafaţa pădurilor a crescut cu 16.000 ha.

Jumătate din terenul agricol este situat în zonele cu cel mai scăzut potenţial agricol, fiind constituite

din fâneţe şi păşuni. Ultimele statistici disponibile relevau faptul că 92,2% din terenurile agricole erau

în exploatarea fermelor de peste 50 ha. Agricultura este privatizată în proporţie de cca. 85 %. Împreună

cu silvicultura, agricultura contribuie la formarea PIB în proporţie de 2 %, forta de muncă ocupată în

agricultură fiind de sub 3% din totalul forţei de muncă. Sectorul zootehnic continuă să fie dezvoltat,

punându-se accent pe creşterea animalelor de rasă cu randament sporit. Creşterea porcinelor este

stimulată de un nivel ridicat al consumului (peste 40 Kg/persoană x an). Deşi producţia de legume este

dezvoltată, Cehia continuă să importe unele legume şi fructe la care producţia este deficitară: tomate,

castraveţi cornison, gulioare, ardei, struguri de masă, precum şi importante cantităţi de vin.

d. Infrastructura de transport este dezvoltată. Beneficiază de o rețea vastă de rute de transport care

deservește nu numai Republica Cehă, asigurând și legătura cu țările vecine și alte țări europene.

Densitatea rețelei sale de transport plasează Republica Cehă printre cele mai avansate țări din lume în

ceea ce privește infrastructura de transport. Are conexiuni de autostradă directe către Germania,

Polonia și Slovacia și deține una dintre cele mai dense rețele feroviare din Europa. Şoselele şi

autostrăzile au o lungime însumată de 55.875 km, din care în jur de 1250 km de autostradă. Lungimea

căilor ferate (date 2015) este de 15.570 km, din care aproape 6939 km electrificată. Transporturile

aeriene sunt asigurate în principal de compania naţională CSA, cu zboruri directe către majoritatea

orașelor europene, patru rute directe spre Asia (Beijing, Shanghai, Chengdu și Seoul) și trei spre

America de Nord (Montreal, Toronto și New York). De asemenea, există, o serie de companii

particulare pentru zboruri charter. Se află 91 de aeroporturi cu piste betonate, dintre care cele mai

importante sunt cele din Praga și Brno. Pe relaţia Bucureşti sunt programate 2 zboruri directe pe zi.

Transporturile fluviale sunt practicate pe râurile Vltava şi Elba, pe o lungime navigabilă de 303 km.

Pentru transporturile maritime se folosesc porturile de la Marea Nordului (Hamburg) şi cele de la

Marea Baltică.

e. Comerţul exterior ceh a cunoscut în ultimii ani o dinamică pozitivă, fiind unul din principalele

motoare economice ale dezvoltării țării, îşi continuă trendul ascendent, având creşteri atât la export, cât

şi la import, cu menținerea unui sold pozitiv al balanței comerciale, exportul contribuind decisiv la

creșterea economică a țării. Se estimează menținerea acestui trend și în anul 2019.

În anul 2018 volumul total al comerţului exterior al Republicii Cehe a înregistrat valoarea de 326,8

miliarde Euro, în creștere cu 6,9% față de anul anterior. Exporturile cehe au atins 171,2 miliarde

Euro, ceea ce reprezintă o majorare cu 6,2% faţă de anul 2017, în timp ce importurile acestei țări s-au

cifrat la 155,6 miliarde Euro, în creştere cu 7,7% comparativ cu anul anterior. La fel ca şi în anii

precedenți, Republica Cehă înregistrează şi în anul 2018 o balanţă comercială pozitivă, valoarea

acesteia fiind de 15,6 miliarde Euro, în scădere cu 1,2 miliarde Euro față de anul anterior.

Volumul total al schimburilor comerciale ale Republicii Cehe cu Statele Membre (SM) ale Uniunii

Europene (UE) a atins în perioada analizată valoarea de 243,8 miliarde Euro, din care livrări de

mărfuri în UE 143,9 miliarde Euro (+6,4% faţă de anul anterior), iar intrări de produse din UE 99,8

miliarde Euro (+4,9% comparativ cu 2017), soldul balanței comerciale în comerțul cu SM fiind

pozitiv (+44,1 miliarde Euro).

9

UE deține o pondere de 74,6% din volumul comerțului exterior ceh, din care 84,1% la export (una

dintre cele mai ridicate dintre SM UE) și 64,2% la import.

Analizând valorile trimestriale ale comerțului exterior ceh pentru anul 2018 se constată că cele mai

mari au fost înregistrate în trimestrul IV, exporturile atingând 45,7 miliarde Euro, iar importurile 41,6

miliarde Euro.

Topul principalelor 5 pieţe de destinaţie a exporturilor cehe în anul 2018 este format numai din SM UE

și anume :

• Germania (55,5 miliarde Euro, cu o pondere de 32,4%);

• Slovacia (12,9 miliarde Euro – 7,6%);

• Polonia (10,4 miliarde Euro – 6,0%);

• Franța (8,8 miliarde Euro - 5,1%);

• Marea Britanie (8,0 miliarde Euro – 4,7%).

Clasamentul principalelor 5 state furnizoare de mărfuri în Republica Cehă include 4 SM UE și o țară

extracomunitară :

• Germania (38,8 miliarde Euro, cu o cotă de piață de 24,9% din total import);

• RP Chineză (22,1 miliarde Euro - 14,2%);

• Polonia (11,9 miliarde Euro – 7,6%);

• Slovacia (7,7 miliarde Euro – 5,0%);

• Italia (6,4 miliarde Euro - 4,2%).

De remarcat faptul că din topul primilor 10 parteneri comerciali, Republica Cehă are balanță

comercială negativă doar cu RP Chineză și Polonia, iar din primii 20 mai are cu Republica Coreea,

Japonia, Rusia și SUA. De asemenea, se observă dependența balanței comerciale a țării de relația cu

Germania, excedentul de 16,6 miliarde Euro înregistrat cu această țară depășind valoarea surplusului

balanței comerciale a Cehiei.

Toate cele 3 țări partenere din cadrul grupului V4 se află în topul primilor 10 parteneri comerciali,

Polonia ocupând locul 3 (cotă de piață de 6,8%), Slovacia locul 4 (6,3%) și Ungaria locul 10 (2,7%).

Din punct de vedere al structurii exportului, principalele grupe mari de produse exportate în anul 2018

au fost:

• maşini, utilaje mecanice şi electrice, inclusiv echipamente de transport (58,2%);

• produse ale industriilor prelucrătoare (14,9%);

• articole diverse (12,2%);

• produse chimice (6,2%);

• alimente, băuturi, tutun (3,8%);

• materii prime (2,1%).

Principalele grupe mari de produse importate în 2018 au fost:

• maşini, utilaje mecanice și electrice, inclusiv echipamente de transport (47,2%);

• produse ale industriilor prelucrătoare (16,4%);

• articole diverse (11,7%);

• produse chimice (11,0%);

• carburanţi şi produse energetice (6,1%);

• alimente, băuturi, tutun (5,0%);

• materii prime (2,0%).

Cele mai mari excedente se înregistrează la grupa de maşini şi echipamente de transport, iar cele mai

mari deficite se înregistrează la produse chimice.

Conform datelor statistice cehe, volumul total al schimburilor comerciale ale acestei țări cu

România a atins în anul 2018 valoarea de 4,67 miliarde Euro, din care exportul românesc pe piața

cehă a fost de 2,11 miliarde Euro, iar importul din Republica Cehă de 2,56 miliarde Euro, soldul

fiind de +0,45 miliarde Euro în favoarea Republicii Cehe. Datele de mai sus, plasează România pe al

10

15–lea loc în topul partenerilor comerciali ai Republicii Cehe, țara noastră fiind a 15-a piață de

desfacere a produselor cehe și pe locul 17 ca țară de origine a mărfurilor străine intrate în acest stat.

Faţă de anul 2017, exportul românesc în Republica Cehă a înregistrat o creștere de 5,3%, în timp

ce importul românesc din această ţară s-a majorat cu 11,7%. România deține o pondere de 1,4% în

volumul comerțului exterior ceh, din care 1,5% la export și 1,3% la import.

La 31 iulie 2019, conform datelor preliminare ale Ministerului ceh al Industriei și Comerțului,

volumul total al comerţului exterior al Republicii Cehe a înregistrat valoarea de 194,4 miliarde Euro, în

creștere cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului anterior. Exporturile cehe au atins 103,2 miliarde

Euro, ceea ce reprezintă o majorare cu 5,6% faţă de 31 iulie 2018, în timp ce importurile cehe s-au

cifrat la 91,2 miliarde Euro, în creştere cu 2,9% comparativ cu primele șapte luni ale anului anterior.

La fel ca şi în anii precedenți, Republica Cehă înregistrează şi la 31 iulie 2019 o balanţă comercială

pozitivă, valoarea acesteia fiind de 12,0 miliarde Euro.

f. Serviciile, care reprezintă o pondere de peste 60% în formarea PIB, sunt în continuă dezvoltare şi

diversificare. Încasările din turism (cca. 10-12 milioane de turişti străini anual), contribuie la echilibrul

balanţei de plăti, dar şi la un trend de apreciere a monedei cehe.

g. Investiţiile străine

Politica autorităţilor cehe în domeniul atragerii investiţiilor străine vizează un spectru larg de măsuri şi

facilităţi, urmărindu-se dezvoltarea anumitor sectoare: construcţii aerospatiale, tehnologia

informaţiilor, electronică, radio-comunicaţii, medicamente, autovehicule şi echipamente de transport.

Conform datelor furnizate de Banca Națională Cehă, volumul investiţiilor străine directe în perioada

1993-2017 a fost de peste 130,1 miliarde Euro, echivalent, plasând Republica Cehă pe primele locuri

in rândul țărilor din Europa Centrala și de Est, din acest punct de vedere.

În august 2018, ratingurile acordate Republicii Cehe de principalele agenţii de rating erau A1

(Moody’s), AA- (S&P) şi AA- (Fitch).

Volumul important al investiţiilor străine şi atractivitatea Republicii Cehe pentru investitorii străini s-

au datorat în special:

• aşezării geo-strategice şi apartenenţei la OCDE;

• legislaţiei privind stimularea investiţiilor străine care s-a caracterizat prin stabilitate şi creşterea

permanentă a facilităţilor acordate, precum şi transparenţa sistemului de stimulente pentru investitori;

• siguranţa mediului investiţional;

• pregătirii şi seriozităţii forţei de muncă, precum şi a unei proporţii semnificative din populaţie

cu pregătire secundară şi terţiară;

• costul favorabil al forţei de muncă şi stabilitatea preţurilor;

• infrastructura dezvoltată, în special cea de transport, dar şi telecomunicaţiile;

• focalizarea puternică asupra domeniului cercetării-dezvoltării;

• sistemul social şi politic stabil, precum şi apartenenţa la UE și zona Schengen;

• mentalitatea, cultura şi atitudinea faţă de muncă a populaţiei, apropiată de ţările vestice, în

special de Germania;

• existenţa unor programe pe plan regional care sprijină investitorii străini prin suportarea unor

cheltuieli aferente reconversiei personalului, construirii infrastructurii (drumuri, canalizare, reţea

electrică), scutiri de impozite şi taxe locale, etc.;

Pentru informaţii suplimentare şi pentru studierea legislaţiei în domeniu se poate accessa şi website-ul

agenţiei guvernamentale de promovare a investiţiilor - CzechInvest: http://www.czechinvest.cz .

Conform datelor puse la dispoziţie de Banca Națională Cehă, ţările din care provin cele mai multe

fonduri investite în perioada 1993-2017 sunt Olanda (19,9%), Germania (16,3%), Luxemburg (15,4%)

Austria (10,3%), și Franța (7,5%). Domeniile spre care se au fost direcţionate acestea au fost: industria

manufacturieră (29,2%), servicii financiare (28,8%), piaţa imobiliară (7,2%), IT şi comunicaţii (5,6%)

etc. În prezent sunt peste 73.000 de companii cu capital străin. Cele mai cunoscute companii

multinaţionale îşi au subsidiare importante localizate în Republica Cehă - ABB, Continental,

11

DANONE, Ford, Panasonic, Nestlé, IBM, DHL, Astra Zeneca, Rockwell, Procter & Gamble, Hyundai,

Renault-Citroen-Toyota, Siemens, Tyco, Honeywell şi Volkswagen.

Investițiile cehe în străinătate au totalizat 27,0 miliarde de Euro la 31 decembrie 2017, cele mai mari

fiind în Olanda (29,8%), Luxemburg (19,1%), Cipru (18,2%),Slovacia (8,9%) și România (3,7%).

h. Sistemul bancar

Sistemul bancar ceh are structura caracteristică economiei de piaţă, în care Banca Naţională are

responsabilitatea politicii monetare şi valutare şi pe cea a controlului fluxurilor bancare. Numără ca

principali actori aceleaşi mari grupuri bancare care sunt prezente şi în România. Astfel cele mai

importante bănci sunt: Ceská Sporitelna (ERSTE Group), Komerční Banka (KB/Societé Generale

Group), Reiffeisen Bank, Volksbank, ING, Citibank, etc., alături de cea mai mare bancă cehă

Ceskoslovenská Obchodní Banka (CSOB). Date suplimentare se pot accesa la adresa de Internet:

http://www.cnb.cz

III. CONSTITUIREA SOCIETĂȚILOR ȘI REPREZENTANȚELOR COMERCIALE

Legislaţia în domeniu este formata din: Codul Comercial, Legea nr. 455/1991 privind acordarea

licenţelor comerciale, Legea nr. 513/1991 care stabileşte condiţiile în care o persoana străină poate să-

şi desfăşoare activitatea comerciala şi investiţionala în Republica Cehă. Aceasta lege a fost completată

de Legea nr. 336/1999.

Principalele forme de asociere sunt:

• parteneriatele generale, care definesc o asociere între cel putin două persoane fizice sau juridice

în vederea derularii unor activităţi comerciale;

• parteneriate limitate, în situaţia în care răspunderea participanţilor la asociere se limitează doar

la contribuţia lor de capital;

• societăţi cu răspundere limitata, asociere în care parteneriii contribuie la formarea capitalului

fie cu bani, fie cu alte resurse (ex. bunuri imobiliare). Capitalul minim subscris trebuie să fie de

200.000 Czk (cca. 8000 Euro), iar cota minima de participare la investiţie pentru fiecare

participant trebuie să fie de 20.000 Czk. (cca. 800 Euro);

• societati mixte pe actiuni, în cadrul cărora responsabilitatea acţionarilor este limitată la numărul

acţiunilor deţinute. Capitalul minim subscris este de 2.000.000 Czk. (cca.80.000 Euro);

• cooperative , care sunt asociaţii între mai multe persoane, având ca scop protejarea intereselor

într-un anumit domeniu. Capital minim subscris: 50.000 Czk. (cca. 2.000 Euro).

Societăţile comerciale se înregistrează în registrul comertului în baza următoarelor documente:

- licenţa comercială;

- statutul de constituire al societăţii;

- certificat de depozit, care confirmă depunerea la o bancă cehă a capitalului minim subscris;

- contractul de închiriere al spaţiului comercial;

- permisele de munca, în cazul angajării unor cetăţeni străini.

În conformitate cu Legea nr. 513/1991:

„Persoanele străine pot derula o afacere pe teritoriul Republicii Cehe în aceleaşi condiţii şi în aceiaşi

măsură ca şi cetăţenii cehi. Persoana fizică sau juridică străină, care îşi desfăşoară activitatea

comercială pe teritoriul ceh, trebuie să aibă sediul în Republica Cehă. Autorizaţia de funcţionare intră

în vigoare în momentul înregistrării la Registrul comerţului.”

Ceea mai frecventă formă a societăţilor comerciale din Republica Cehă este societatea cu răspundere

limitată. Constituirea ei se face în baza contractului de societate sau, în cazul unicului fondator, în baza

actului constitutiv. Înaintea înfiinţării societăţii are loc adunarea generală, în cadrul căreia fondatorii ei

semnează documentele constitutive ale societăţii şi totodată iau hotărari privind formalităţile

importante referitoare la viitorul societăţii, cum sunt denumirea societăţii, locul sediului social,

obiectul de activitate, valoarea capitalului social, persoana sau persoanele care vor îndeplini funcţia de

organ statutar, etc. Înfiinţarea societăţii trebuie să fie realizată sub forma Înscrisului notarial. Taxa

12

pentru întocmirea Înscrisului notarial privind înfiinţarea societăţii depinde de suma capitalului social şi

numărul anexelor la Înscrisul notarial, de obicei reprezintă 5.000 – 10.000 CZK/200 – 400 EUR. În

perioada dintre prima adunare generală de infiinţare a societăţii şi înaintea depunerii cererii de

înregistrare a ei în Registrul comerţului, trebuie efectuate şi alte demersuri, care diferă după diversele

tipuri de societăţi, astfel:

- înregistrarea autorizaţiei micului antreprenor, în cazul în care obiectul de activitate necesită

autorizaţia micului antreprenor;

- obţinerea unei alte licenţe în conformitate cu legi speciale, cel mai frecvent în domeniile de

sănătate, de exemplu funcţionarea instituţiei medicale private.

De obicei, pentru înregistrarea oricărei forme de societate în Registrul comerţului este necesară

obţinerea autorizaţiei micului antreprenor, taxa de înregistrare a societăţii şi de eliberare a autorizaţiei

reprezentând 1.000 CZK/ 40 EUR.

Deschiderea contului bancar

Deschiderea contului bancar al societăţii şi vărsarea capitalului social, inclusiv obţinerea unui extras de

la banca respectivă privind vărsarea capitalului social, în cazul în care acesta este constituit din

aporturi băneşti. Aportul bănesc la capitalul social este cel mai caracteristic şi totodată constituie cea

mai rapidă modalitate de constituire a acestuia. De asemenea, capitalul social poate fi constituit şi din

aporturi în natură, însă în astfel de cazuri este necesară expertiza, fapt care întarzie constituirea

societăţii.

Cererea privind înregistrarea în registrul comerţului

Cererea privind înregistrarea în Registrul comerţului poate fi înaintată numai folosind formularul

tipizat în acest sens, iar semnătura persoanei care acţionează în numele societăţii trebuie să fie

autentificată. Cererea se înaintează către tribunalul aferent localităţii în care se află sediul social.

Cererea trebuie să fie însoţită cu documentele doveditoare privind datele care urmează a fi înscrise în

Registrul comerţului, de exemplu:

• sediul social – contractul de închiriere sau de comodat din partea proprietarului de imobil;

• capital social – extrasul din partea băncii privind vărsarea capitalului social;

• adeverinţa administratorului de aport;

• extrasul din cazierul judiciar, conform cetăţeniei şi rezidenţei cetăţeanului străin

fondator/asociat, precum şi certificatul de integritate a persoanelor care ocupă funcţia de organ

statutar al societăţii;

• obiectul de activitate – certificatul constatator din Registrul autorizaţiilor micului antreprenor

sau alte licenţe sau autorizaţii, eliberate în conformitate cu regulile speciale, iar în cazul în care

autorizaţiile respective sunt înregistrate în Registrul autorizaţiilor micului antreprenor, la

tribunal nu trebuie înaintat certificatul constatator al acesteia în formă scrisă.

Cererea către tribunal trebuie însoţită de contravaloarea taxei judiciare, sub formă de timbre judiciare

in sumă de 5.000 CZK/200 EUR. Termenul legal pentru înregistrarea societăţii este 5 zile lucrătoare de

la data înaintării. Pentru înaintarea cerererii de înregistrare în Registrul comerţului şi în Registrul

autorizaţiilor micului antreprenor nu este obligatorie reprezentarea printr-un avocat, însă având în

vedere formalităţile aferente unor acte doveditoare, necesare înregistrării, este recomandat sprijinul

unui avocat. Termenul mediu necesar înregistrării unei societăţi cu răspundere limitată în Republica

Cehă s-a scurtat şi durează aproximativ 30 de zile.

Denumirea societăţii

Denumirea societăţii nu trebuie să dea posibilitatea confundării cu denumirea unei alte firme, deja

înscrise în Registrul comerţului. Din acest motiv, întreprinzătorul trebuie să verifice denumirea noii

societăţi, de preferat prin accesarea site-ului Registrului comerţului la adresa www.justice.cz.

Formulare necesare

Toate formularele necesare înregistrării unei societăţi în Registrul comerţului se află pe paginile web

ale Ministerului Justiţiei, la adresa www.justice.cz, pe bara stângă a categoriei de formulare şi tipizate,

13

mai departe subcategoria formularelor pentru înregistrarea în Registrul comerţului. La formularele

respective există şi lista anexelor şi instrucţiunile pentru completarea lor corectă. Toate formularele

sunt elaborate astfel încât să poată fi completate interactiv. O lipsa a acestor pagini, din punctul de

vedere al unui străin, este faptul că toate documentele sunt numai în limba cehă, fiind necesar ca

documentele înaintate către tribunal (registrul comerţului) să fie în limba cehă, inclusiv toate anexele,

iar eventualele acte în limbi străine trebuie însoţite de traducerea legalizată. În cazul unor acte din

străinătate (de ex. cazier judiciar, certificatul constatator de la registrul comerţului) se mai cere o formă

specială de legalizare a acestora, care dovedeşte autenticitatea autorităţii care le-a eliberat, aceasta fiind

de obicei apostila sau superlegalizarea.

Societăţile comerciale

Forma juridică a societăţilor comerciale din Republica Cehă şi România este similară. Există aici

societăţi în nume colectiv, societăţi în comandită, societăţi cu răspundere limitată şi societăţi pe

acţiuni. Societăţile pe acţiuni se diferenţiază în Republica Cehă conform modului de constituire,

respectiv dacă au fost constituite cu sau fără ofertă publică. Societatea comercială, înainte de

constituire, trebuie să obţină autorizaţia pentru desfăşurarea activităţilor antreprenoriale, care sunt în

mod cel mai frecvent cele nelicenţiate, meşteşugăreşti, licenţiate sau concesionate, subordonate

Autorităţii Micului Antreprenor. Societatea comercială este înfiinţată în momentul în care este

înregistrată la Registrul comerţului. Registrul comerţului este o listă publică, ţinută de către judecătorii

de registre aferente, conform locului sediului societăţii care urmează a fi inregistrată, la care se

înregistrează datele despre antreprenor, prevăzute de lege. Astfel, principalul organ de înregistrare în

cazul constituirii unei societăţi comerciale în Republica Cehă este tribunalul competent (municipal sau

regional), similar situaţiei din România, unde înregistrarea principală este încredinţată Registrului

comerţului de pe langă tribunalele competente judeţene sau Tribunalul din Bucureşti. Datele şi actele

înregistrate la Registrul comerţului sunt accesibile public, verificandu-se şi prin accesarea la distanţă,

gratuită, pe site-ul www.justice.cz. În mod similar situaţiei din România, reglementarea juridică a

societăţilor comerciale în Republica Cehă este concentrată în Partea a II-a a Legii nr. 513/1991 - Codul

comercial.

Reprezentanţa unei societăţi străine

Persoanele străine pot desfăşura activităţi de afaceri pe teritoriul Republicii Cehe în mod direct, fără să

înfiinţeze o societate comercială autonomă, folosind în aceste scopuri reprezentanţa constituită în

Republica Cehă. Reprezentanţa unei societăţi străine în sensul Codului comercial este similară cu

instituţiile juridice romane „reprezentanţe”. Asemănător cu aceste forme, reprezentanţa unei societăţi

româneşti în Republica Cehă nu este o persoană juridică autonomă, drepturile şi obligaţiile ce rezultă

din acţiunile ei revenind societăţii străine/romaneşti. Reprezentanţa se constituie în baza înregistrării la

Registrul comerţului, adică în aceeaşi evidenţă ca şi societăţile comerciale, în cazul în care aceasta

dispune de autorizaţia pentru desfăşurarea activităţilor de afaceri şi cand este numit şeful ei. Şeful

reprezentanţei înregistrat în Registrul Comerţului are dreptul să efectueze toate actele aferente

reprezentanţei, în numele fondatorului ei. În cazul acesta nu se cere o împuternicire specială. Perioada

pentru care se constituie reprezentanţa nu este în nici un fel limitată.

Pentru înfiinţarea unei reprezentanţe în Republica Cehă, cererea privind înmatricularea se înaintează la

Tribunalul de registre aferent sectorului în care îşi are sediul reprezentanţa societăţii, iar semnătura

celui care înaintează cererea trebuie autentificată, conf.art. 31, aliniat 5 din Codul comercial. Cererea

privind înmatricularea trebuie însoţită de actele privind datele ce urmează a fi înregistrate în Registrul

Comerţului, precum şi actele ce se depun pentru Monitorul Oficial. Documentele necesare sunt:

- autorizaţia (original sau copie autentificata);

- dovada privind existenţa celui care îinfiinţează reprezentanţa societăţii străine;

- indicarea persoanei împuternicite să reprezinte compania străină;

- activităţile pe care are dreptul să le desfăşoare (extras din Registrul Comerţului);

- înscrisul notarial care să probeze constituirea reprezentanţei;

- pentru Monitorul Oficial se va prezenta: contractul de constituire a societăţii comerciale, statutul

societăţii comerciale, certificatul eliberat de Registrul Comerţului, alte acte care probează activitatea

comercială a societăţii comerciale;

14

- în cazul şefului reprezentanţei, cetaţean ceh, se va prezenta specimenul de semnătură;

- prezentarea probei juridice privind utilizarea sediului reprezentanţei, adica contractul de închiriere;

- hotărârea judecătorească prin care se înmatriculează reprezentanţa se emite în termen de 15 zile de la

data depunerii cererii.

Pentru înfiinţarea reprezentanţei comerciale în Republica Cehă a unei companii din România sunt

necesare următoarele acte din ţară:

- extras din Registrul Comertului tradus în limba engleză şi autentificat;

- proces-verbal întocmit cu prilejul Adunării Generale a societăţii comerciale din România din care să

rezulte că s-a luat hotărârea conform căreia se va înfiinţa o reprezentanţă comercială în Republica

Cehă.

Şeful reprezentanţei trebuie să prezinte la dosar următoarele acte:

- cazier juridic;

- certificat privind faptul că nu are datorii faţă de stat;

- specimenul semnăturii autentificate.

După obţinerea deciziei judecătoreşti se va solicita la Tribunalul Minicipal sau regional înscrierea în

Registrul Comertului care aparţine acestor instituţii.

Dupa aceasta se vor efectua următoarele etape:

- se va completa formularul cererii privind emiterea licenţei pentru obiectul de activitate prevăzut în

statut, care se va înainta Departamentului pentru mici intreprinzatori de la Primăria de care aparţine

sediul reprezentanţei;

- la orice notar se va întocmi actul de constituire (înfiinţare) sub forma de înscris notarial, fiind

necesară prezenţa reprezentantului statutar al celui care înfiinţează reprezentanţa, a administratorului

companiei româneşti, precum şi a şefului reprezentanţei;

- după obţinerea actelor de mai sus se va deschide contul financiar al reprezentanţei la o bancă;

Pentru deschiderea contului se anexeaza următoarele acte:

- copie autentificată a autorizaţiei de funcţionare;

- extras din registrul comerţului;

- actul de constituire (înscris notarial);

- specimenul de semnatură a şefului reprezentanţei;

- contractul de închiriere al spaţiului reprezentanţei;

- copie a contractului societăţii comerciale şi a statutului acesteia.

Societatea cu răspundere limitată

Asemănător cu situaţia din România şi în Republica Cehă societatea cu răspundere limitată este ceea

mai frecventă formă de societate comercială. Ca şi in România, societatea cu răspundere limitată poate

fi fondată de o singură persoană, iar numărul asociaţilor nu trebuie să depăşească 50. Similar cu

dreptul român, este interzisă aşa-zisa fondare a societăţilor în lanţ - societatea cu asociat unic nu poate

fi unicul fondator sau unicul asociat al unei alte societăţi cu răspundere limitată. O singură persoană

fizică poate fi unicul asociat maxim în trei societăţi cu răspundere limitată. Societatea foloseşte o

singură denumire comercială a firmei, pe care o a înregistrează în Registrul comerţului, la care se

adaugă prescurtarea s.r.o., eventual o altă prescurtare similară, însă legea nu distinge denumirea

completă sau prescurtată a firmei, nici nu prevede obligaţia firmei de a-şi procura şi de a folosi

ştampilă rotundă. Capitalul social minim al unei societăţi cu răspundere limitată este stabilit cu sumă

fixă de 200.000 CZK (cca 8.000 EUR). Aportul minim al unui asociat trebuie să fie 20.000 CZK (cca

800 EUR). Înainte de prezentarea cerererii privind înregistrarea societăţii, fiecare asociat trebuie să

verse cel puţin 30% din aportul său, în total cumulat însă minim 100.000 CZK (cca 4.000 EUR). Legea

stabileşte obligaţia societăţii de a constitui un fond de rezervă din profitul net realizat. Nu se permite ca

un asociat să părăsească societatea împotriva voinţei celorlalţi asociaţi, aportul lui fiind trecut în

capitalul societăţii (cu excepţia cazului în care asociatul este exmatriculat pentru că nu şi-a vărsat

aportul la capitalul social al firmei). Organul suprem al societăţii este adunarea generală. Societatea

acţionează prin intermediul organului statutar, constituit dintr-un singur sau mai mulţi administratori.

15

Fiecare dintre administratori are dreptul să acţioneze autonom, în cazul în care contractul de constituire

a societăţii nu stabileşte altfel. Legea nu prevede în mod special funcţia de contabil şef. Obligaţia

administratorului, prevăzută de lege, în afara celei de a conduce societatea sub aspect economic, este

de a asigura ţinerea corectă a evidenţei şi a contabilităţii.

Societatea pe acţiuni

Spre deosebire de România, unde trebuie să existe cel puţin doi fondatori, conform dreptului ceh, o

societate pe acţiuni poate fi constituită de un fondator unic în cazul în care acesta este o persoană

juridică, în celelalte cazuri (persoane fizice), de doi sau mai mulţi fondatori. În Republica Cehă în

cazul societăţilor pe acţiuni nu se aplică interzicerea constituirii societăţilor în lanţ şi, similar cu

România, nu este prevăzut un număr maxim de acţionari. Legislaţia cehă distinge două modalităţi de

constituire a unei societăţi pe acţiuni. Forma cea mai frecventă este aşa-zisa fondare instantanee, fără

ofertă publică a acţiunilor, capitalul social fiind constituit numai din aporturile acţionarilor care îşi

subscriu toate acţiunile, iar capitalul social trebuie să reprezinte minim 2.000.000 CZK (cca 80.000

EUR). Al doilea caz este constituirea societăţii pe acţiuni folosindu-se mecanismul de ofertă publică a

acţiunilor, capitalul social fiind stabilit obligatoriu la minim 20.000.000 CZK (cca 800.000 EUR).

Societatea este fondată în momentul înregistrării ei în Registrul comerţului, imediat după ce este vărsat

întregul capital de emisie şi, similar cu România, cel puţin 30 % din capitalul social. În Republica

Cehă, spre deosebire de România, pentru administrarea societăţilor pe acţiuni se foloseşte numai

sistemul dualist de gestionare – prin Consiliul de administraţie şi Consiliul de supraveghere.

Acorduri bilaterale internaţionale

În Republica Cehă şi în România există principiul de aplicare prioritară a tratatelor bilaterale

internaţionale, ratificate şi promulgate, prin care cele două state sunt obligate să le respecte înaintea

legislaţiei interne. În acest context, se poate face trimiterea la acordurile bilaterale principale încheiate

între Republica Cehă şi România, care reglementează unele aspecte juridice şi fiscale importante

pentru activităţile investiţionale ale oamenilor de afaceri în cadrul relaţiilor economice ceho-române.

În primul rand este vorba despre Acordul privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii

fiscale în domeniul impozitelor pe venit şi patrimoniu, Acordul privind promovarea şi garantarea

reciprocă a investiţiilor şi Tratatul dintre România şi Republica Cehă privind asistenţă juridică în

materie civilă, de familie şi cele penale.

Informaţii suplimentare

• www.mpo.cz - Ministerul Industriei şi Comerţului;

• www.justice.cz - baza de date a Registrului comerţului;

• www.mpo.cz/en/business-support - formulare pentru micii antreprenori;

• www.rzp.cz - Registrul autorizaţiilor micului antreprenor;

• www.businessinfo.cz/en - site-ul cu informaţii privind mediul de afaceri din Cehia;

• http://portal.gov.cz - portalul administraţiei publice din Republica Cehă.

Demersurile în timpul înregistrării

După înfiinţarea societăţii este important a nu se neglija obligaţiile fiscale ale societăţii comerciale,

conform legislaţiei fiscale cehe. Orice subiect economic care obţine în Republica Cehă autorizaţia sau

licenţa pentru efectuarea activităţilor de afaceri şi începe să efectueze activitatea profesională

independentă sau devine beneficiar de venituri impozabile, este obligat ca în termen de treizeci de zile

de la momentul respectiv să se înregistreze la autoritatea fiscală aferentă (subiectul care îşi desfăşoară

activitatea în baza autorizaţiei micului antreprenor poate înainta această cerere şi la Autoritatea micului

antreprenor). Competenţa autorităţii financiare, cu unele excepţii, se stabileşte conform sediului

subiectului fiscal.

16

Înregistrarea fiscală

Pentru înregistrarea fiscală trebuie prezentate autorităţii financiare competente toate actele cerute, care

sunt necesare pentru efectuarea activităţii (de ex. autorizaţia, certificatul constatator de la Registrul

comerţului, etc.) şi, bineînţeles, formularul de înregistrare, corect completat. Înregistrarea la plata

impozitelor şi taxelor însă nu înseamnă numai înregistrarea la plata impozitului pe profit al persoanei

juridice. Societatea trebuie să analizeze ce alte impozite şi taxe o privesc în legătură cu activităţile ei,

hotărându-se la plata cărora se va înregistra – de ex. taxă pe valoare adăugată (de ex. în mod

obligatoriu în cazul în care se depăşeşte limita de 1 milion CZK a cifrei de afaceri, aproximativ 40 mii

de EUR, pe o perioadă de 12 luni calendaristice succesive, sau în mod voluntar, chiar dacă nu

depăşeşte această limită), impozit imobiliar în cazul în care este proprietară de imobile, taxă de

drumuri în cazul în care exploatează autovehicule în scopul activităţilor societăţii, impozit pe venit

global din titlu de angajat şi beneficiar de beneficii ce decurg din funcţia ocupată, în cazul în care

societatea are angajaţi, impozit pe venit din titlu de plătitor de impozit din veniturile reţinute printr-o

cotă de impozit specială, în cazul în care societatea plăteşte dobânzi, dividende sau taxe pe licenţă,

impozit pe venit din titlu de plătitor care reţine impozit, accize sau taxă pe gaze naturale, accize pe

combustibil solid şi accize pe curent electric. Dacă societatea nu-şi îndeplineşte obligaţia de

înregistrare, inspectorul fiscal, în cazul în care constată această stare de fapt, o înregistrează din oficiu,

în mod obligatoriu. Societatea aflată într-un astfel de caz se expune aplicării sancţiunilor (în mod

special la amendă, în sumă de pană la 2 mil. CZK/cca 80 mii de EUR).

Înregistrarea angajaţilor

Dacă societatea are angajaţi, are obligaţia de a-i declara, respectiv de a-i retrage de la Direcţia de

Asigurări Sociale şi de la Casele de Asigurări de Sănătate la care angajaţii au fost înregistraţi. În

ambele cazuri termenul de înregistrare este de 8 zile. Şi societatea însăşi are obligaţia ca în calitate de

angajator să se înregistreze în termen de 8 zile la Direcţia de Asigurări Sociale şi la Casele de

Asigurări de Sănătate.

Obligaţia de înştiinţare

Societatea trebuie să ştie că obligaţiile sale nu se opresc prin înregistrarea sa la autorităţile respective.

Dacă în timpul desfăşurării activităţii antreprenoriale intervin modificări ale datelor prezentate la

înregistrare, societatea are obligaţia să anunţe acest fapt în termen de 15 zile (la asigurările sociale şi

de sănătate, de regulă, în termen de 8 zile), de la data la care a intervenit modificarea respectivă.

Schimbările pe care societatea are obligaţia de a le anunţa sunt, de exemplu: înfiinţarea sau desfiinţarea

punctului de lucru, modificarea denumirii societăţii, schimbarea sediului societăţii, schimbarea

administratorilor şi a membrilor organelor statutare, etc.

Modificarea sediului social

O modificare deosebit de importantă este cea a sediului social, în baza căreia societatea intră în

competenţa altei Direcţii Financiare. Într-un astfel de caz, societatea va înştiinţa Direcţia Financiară

iniţială de această schimbare care, pe certificatul de înregistrare va nota limita valabilităţii, după care

va executa numai operaţiile care nu suferă amânare. Înaintea expirării valabilităţii, societatea are

obligaţia de a prezenta certificatul de înregistrare Direcţiei Financiare care are în competenţă noul

sediu, aceasta din urmă îi va elibera un noul certificat de înregistrare.

Obligaţii fiscale şi contabile curente

În decursul desfăşurării activităţii sale orice societate trebuie să respecte legile contabile şi fiscale

aferente, să urmărească modificările acestora. Printre obligaţiile de bază ale fiecărei societăţi se

numără mai ales ţinerea evidenţei contabile şi pregătirea bilanţului contabil, eventual verificarea

acestuia de către un auditor, prezentarea anuală a declaraţiei de impozit pe venit la persoanele juridice,

eventual declaraţiile la celelalte impozite, la termenii stabiliţi. Aceste declaraţii, având certificatele

necesare, pot fi prezentate şi pe cale electronică. Introducerea societăţii în bazele de date extinde

posibilităţile sale de a înainta declaraţii fiscale pe cale electronică. Direcţia fiscală competentă are

dreptul de a verifica modul de stabilire a bazei de impozitare prezentate şi cuantumul obligaţiei de

impozit declarat sau pierderile dovedite, are posibilitatea de a demara procedura de imputare, de a

17

efectua cercetarea la faţa locului, aceasta şi în decursul perioadei impozabile, să elaboreze procesele

verbale şi notificările privind constatările efectuate, aceasta atât în domeniul impozitelor, cât şi în

domeniul îndeplinirii altor obligaţii legale în ţinerea evidenţei contabile.

Încheierea activităţii

În cazul în care societatea intenţionează desfiinţarea şi dizolvarea are obligaţia de a cere Direcţiei

fiscale competente acordul în scris privind radierea societăţii din Registrul comerţului. Acest acord

trebuie să-l înainteze împreună cu cererea de radiere din Registrul comerţului. În cazul în care Direcţia

fiscală competentă constată că societatea a încetat să-şi desfăşoare activitatea sau să încaseze venituri

impozabile, va lua măsurile necesare pentru a stabili neîntarziat baza de impozit şi a încasa resturile de

plată la toate impozitele care nu au ieşit din termen.

Legături utile

www.mfcr.cz – Ministerul Finanţelor din Republica Cehă

www.mfcr.cz/cps/rde/xchg/mfcr/xsl/dc2_tiskopisy.html – tipizate fi scale pentru descărcare

http://cds.mfcr.cz - Direcţia Fiscală Cehă

www.mpsv.cz – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

www.mzcr.cz – Ministerul Sănătăţii

www.cssz.cz – Direcţia Cehă de Asigurări Sociale

www.vzp.cz – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

www.cmu.cz/important-contacts/169 - Lista caselor de asigurări de sănătate din Republica Cehă

www.cmu.cz - Centrul de Rambursări Internaţionale

IV.SISTEMUL DE TAXARE ŞI DE COMERŢ

Sistemul de impozitare în Republica Cehă este armonizat cu cel din Uniunea Europeana şi din ţările

OECD și este bazat pe următoarele impozite şi taxe:

- impozit pe profit, respectiv venit (pentru persoane juridice, respectiv fizice);

- impozit pe câştigurile de capital;

- impozit pe dividende;

- impozit pe salarii şi contribuţii sociale;

- impozite indirecte: taxa pe valoare adăugată (TVA), accize (pe carburanţi şi lubrifianţi, pe băuturi

spirtoase şi distilate, bere, tutun şi produse din tutun, vinuri alcolizate, vin spumos, şampanie), impozit

pe proprietate imobiliara, taxe de transfer a proprietăţii imobilelor; taxe vamale pentru mărfuri

provenite din afara UE;

- taxa pe moşteniri şi donaţii.

Taxa pe valoare adăugată (TVA) este plătită atât de persoanele fizice, cât şi de cele juridice. TVA a

fost armonizată cu Directivele UE cu începere de la 1 mai 2004, data aderării la UE a Republicii Cehe.

Nivelul de bază al TVA este de 21%, cota redusă de TVA este de 15%, care se aplică pentru alimente

și respectiv 10% (cărţi, ziare, medicamente, etc.). În general, o companie este obligată să se

înregistreze ca plătitor de TVA dacă cifra sa de afaceri este mai mare decât 1 milion de Czk (aprox.

40.000 euro) în precedentele 12 luni calendaristice. Trebuie, de asemenea, să se înregistreze ca plătitor

de TVA dacă achiziţionează mărfuri sau servicii de la alte companii din alte ţări membre ale UE.

Înregistrarea voluntară este posibilă înainte de îndeplinirea condiţiilor de mai sus.

Accizele sunt reglementate prin Legea nr. 587/1992 şi completările ulterioare şi sunt taxe plătite de

persoanele fizice şi juridice care produc sau în favoarea cărora sunt realizate importurile de:

combustibili pe bază de hidrocarburi şi lubrifianţi, băuturi spirtoase şi alcoolice, bere, vinuri

alcolizate (mai mult de 13 grade), şampanie, vin spumos, tutun şi produse din acesta.

Regimul vamal aplicabil în Republica Cehă este cel al Uniunii Europene.

18

V. PROGRAME DESTINATE MEDIULUI DE AFACERI

A. Iniţierea unei afaceri în Republica Cehă

1. Prin Biroul de Promovare Comercial Economică (BPCE) Praga

BPCE Praga, a cărui activitatea a fost reluată în septembrie 2017, după o pauză de doi ani, poate

deveni principalul punct de sprijin al întreprinzătorilor români care doresc să-și promoveze sau să-și

dezvolte afacerile pe această piață central europeană.

BPCE Praga asigură cu promptitudine prin toate canalele de comunicare (mail, telefon, fax, poștă etc.)

atât informații utile celor interesați de promovarea exporturilor, de efectuarea de investiții economice

pe piața cehă sau de atragerea investițiilor din această țară, cât și de punere în legătură cu instituții

specializate și potențiali parteneri.

Beneficiind de susținerea conducerii Ambasadei României din Republica Cehă, BPCE Praga a

organizat în spațiul misiunii diplomatice o expoziție permanentă de produse românești, în special

produse de consum, care poate constitui și un punct de informare a partenerilor cehi asupra ofertei de

export și potențialului economic al companiilor românești.

Coordonatele BPCE Praga sunt : adresa Nerudova 5, 11800 Praga 1, Republica Cehă, telefon

+420/257534210, fax +420/257310017, mail praga.economic@mae.ro, persoană de contact : Sorin

Toader, ministru consilier.

Prin instituții cehe de promovare a afacerilor

Agenţia Cehă pentru Promovarea Comerţului (CzechTrade) (www.czechtrade.cz, cu interfaţă inclusiv

în limba română - www.czechtrade.ro) oferă servicii privind identificarea unui partener ceh, importator

sau exportator sau a unei firme interesate să preia reprezentanţa pe piaţă.

Mai pot fi folosite şi următoarele link-uri utile:

• Registrul agenţilor economici înregistraţi în Republica Cehă, pe site-ul Ministerului Finanţelor,

http://wwwinfo.mfcr.cz/ares/ares.html.en;

• Identificarea unui partener de afaceri sau producător ceh pe site-ul Registrului

Comerțului,www.justice.cz;

• Agenţia cehă pentru promovarea investiţiilor străine, http://www.czechinvest.cz.

2. Mediatizarea ofertei de export la Camerele de Comerț din Republica Cehă

Pot fi adresate ofertele de export şi propunerile de cooperare în producţie la Camerele de Comerț

regionale, unele dintre acestea foarte active în dezvoltarea relațiilor comerciale (Boemia Centrală,

Brno, Usti Nad Labem, Ceske Budejovice, Ostrava, Olomouc). Coordonatele acestora precum şi alte

detalii despre Camera de Comerţ din Republica Cehă pot fi accesate pe site-ul www.komora.cz. De

asemenea, la Praga, începând din anul 2007, funcţionează Camera de Comerţ şi Industrie Mixtă

Ceho-Română (www.crok.biz).

VI. RELAŢIILE ECONOMICE ROMÂNO-CEHE

1. Cadrul juridic

Schimburile comerciale ale României cu Republica Cehă se derulează, în principal, în baza Tratatului

de Aderare, semnat la 25 aprilie 2005, cu respectarea principiilor instituite de regulile pieţei interne

comunitare şi cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene.

Alte acorduri ce reglementează relaţiile economice bilaterale:.

1. Convenţia între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe pentru evitarea dublei

impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi capital (semnată la

19

Bucureşti, 8.11.1993, aprobată prin Legea 37/23.06.1994, intrată în vigoare la 10.08.1994 cu

aplicabilitate de la 01.01.1995, valabilă pe o perioadă nedeterminată);

2. Acordul de promovare şi protejare reciprocă a investiţiilor dintre România şi Republica Cehă

(semnat la Bucureşti la 8.11.1993, aprobat prin Legea 62/13.07.1994, intrat în vigoare la 28.07.1994,

valabil 10 ani cu prelungire automată). Un addendum la acest Acord s-a semnat cu ocazia vizitei

oficiale a Premierului român la Praga, ce avut loc in data de 22.01.2008;

3. Acord între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din România şi Ministerul Agriculturii din

Republica Cehă privind colaborarea în domeniul agriculturii şi industriei alimentare (semnat la

Bucureşti la 21.09.1993);

4. Convenţia între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe privind cooperarea în

domeniul sanitar - veterinar (HG 564/15.07.99), intrată în vigoare în luna octombrie 1999.

5. Convenţia între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe privind cooperarea în

domeniul protecţiei plantelor şi carantinei, intrată în vigoare în 22 iulie 2001;

6. Acordul de colaborare între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Camera Economică a

Republicii Cehe (11.09.1995);

7. Convenţia de colaborare între UGIR din România şi Confederaţia Industriaşilor din Republica

Cehă (21.09.1994);

8. Protocolul Comitetului Mixt româno-ceh privind transportul internaţional auto (04.10.1996 -

încheiat la nivelul Ministerului Transporturilor din România şi Republica Cehă);

9. Memorandum de Înțelegere privind Cooperarea Economică între Ministerul Economiei din

România și Ministerul Industriei și Comerțului din Republica Cehă (21.05.2014);

10. Înțelegere între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România și Ministerul Agriculturii

din Republica Cehă privind cooperarea în domeniul silviculturii (București, 9.06.2015).

2. Schimburile comerciale bilaterale

a. Evoluţia schimburilor comerciale româno – cehe

milioane Euro

Trendul pozitiv al schimburilor comerciale bilaterale din anii anteriori a fost continuat și în anul 2018,

cu rezultate record atât la total volum cât și la export și import, existând creșteri față de anul 2017 cu

valori de două cifre. Se observă că în anul 2018 au fost depășite pentru prima data în istorie barierele

de 4 miliarde Euro la volumul comerțului bilateral și 2 miliarde Euro la exporturi românești pe piața

cehă. Prin prisma acestor rezultate, Republica Cehă și-a consolidat poziția în topul primelor 10 piețe de

destinație a exporturilor românești, reușind să devanseze Turcia și să ocupe în acest fel pentru prima

dată poziția a 9 a.

Potrivit statisticii române, volumul total al schimburilor comerciale între România şi Republica Cehă

s-a cifrat, în anul 2018, la 4433,7 milioane Euro fiind cu 11,53% mai mare faţă de anul anterior,

plasând această țară pe locul 11 în topul partenerilor comerciali ai țării noastre (locul 9 între statele

membre UE), cu o pondere de 2,94% în comerțul exterior românesc.

Faţă de anul 2017, exporturile românești către piaţa Republicii Cehe au crescut cu 11,33%, ajungând

la 2006,5 milioane Euro, asigurând acestei ţări locul 9 în topul statelor de destinaţie a produselor

livrate din ţara noastră (locul 9 între statele membre UE), cu o pondere de 2,96% în totalul exporturilor

României.

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

2018

2019

30 iunie

TOTAL 2.100,4 2.203,2 2.492,3 2.781,5 3.159,9 3.425,3 3.976,4 4.433,7 2.389,1

Export 755,4 825,8 986,7 1.180,2 1.365,2 1.515,0 1.801,9 2.006,5 1.111,4

Import 1.345,0 1.377,4 1.505,6 1.601,3 1.794,7 1.910,3 2.174,5 2.427,2 1.277,7

Sold -589,6 -551,6 -518,9 -421,1 -429,5 -395,3 -372,6 -420,7 -166,30

20

Importurile României din Republica Cehă au crescut cu 11,69%, comparativ cu 2017, atingând

2427,2 milioane Euro (locul 11 în topul statelor furnizoare de produse în ţara noastră, deţinând o cotă

de piață de 2,93% în totalul importurilor româneşti şi locul 8 între statele membre UE).

Soldul balanţei comerciale româno-cehe în anul 2018, de 420,7 milioane Euro a fost în favoarea

Republicii Cehe, care ocupă locul 12 în topul statelor partenere cu o balanţă comercială nefavorabilă

ţării noastre.

De remarcat că ritmul de creștere al exporturilor românești în Republica Cehă (+11,33%) este superior

atât mediei evoluției exportului românesc în general (8,12%) cât și celei înregistrate la livrările în cele

27 SM UE partenere (9,48%), ceea ce demonstrează potențialul de absorbție al pieței cehe favorabil

majorării și diversificării exporturilor românești. De asemenea, pe această piață se înregistrează cel de

al 5-lea ritm de creștere (11,30%) în topul primelor 10 state de destinaţie a produselor livrate din ţara

noastră (după Franța -13,40%, Ungaria-12,46%, Marea Britanie + 12,24% și Spania -12,18%).

Structura principalelor grupe de produse româneşti exportate în Republica Cehă, în anul 2018, a fost

următoarea:

- maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi ale acestora 41,5% în totalul exportului

românesc către piaţa cehă (833,6 milioane Euro);

- vehicule și echipamente auxiliare de transport: 17,1% (342,4 milioane Euro);

- mărfuri și produse diverse (mobilă): 10,0% (200,9 milioane Euro);

- metale comune și articole din acestea: 9,0% (180,6 milioane Euro);

- mase plastice, cauciuc și articole din acestea: 5,6% (112,1 milioane Euro);

- produse ale industriei chimice: 4,3% (85,8 milioane Euro).

În ceea ce priveşte importurile României din Republica Cehă, acestea s-au axat, în perioada analizată,

pe următoarele grupe de produse: maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi ale

acestora (cu o pondere de 32,7% și valoare 792,5 milioane Euro), vehicule şi echipamente auxiliare de

transport (20,2%-490,6 milioane Euro), metale comune și articole din acestea (8,8%-213,8 milioane

Euro), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (8,0%-194,7 milioane Euro), produse chimice

(6,5%-157,1 milioane Euro).

Cele mai mari excedente ale balanței comerciale ale României pe relația cu Republica Cehă se

înregistrează la grupa de mărfuri și produse diverse/mobilă (143,2 milioane Euro) și la grupa mașini și

echipamente electrice (41,1 milioane USD), iar cele mai mari deficite se înregistrează la autovehicule

și componente auto (148,2 milioane Euro) și materii și articole textile (95,1 milioane Euro).

Evoluția pozitivă din anul 2018 a schimburilor comerciale bilaterale este continuată și în primul

semestru al anului 2019, existând creșteri atât la export cât și la import. De remarcat că ritmul de

creștere al exporturilor românești în Republica Cehă (+8,38%) este superior mediei evoluției

exportului românesc în general (2,70%) și triplu față de media înregistrată la livrările în cele 27 SM

UE partenere (2,84%), ceea ce demonstrează potențialul de absorbție al pieței cehe favorabil majorării

și diversificării exporturilor românești.

Potrivit statisticii române, volumul total al schimburilor comerciale între România şi Republica Cehă

s-a cifrat la 30 iunie 2019 (date disponibile), la 2.389,1 milioane Euro fiind cu 10,01% mai mare faţă

de anul anterior, plasând această țară pe locul 9 în topul partenerilor comerciali ai țării noastre (locul 8

între statele membre UE), cu o pondere de 3,08% în comerțul exterior românesc. Faţă de primul

semestrul al anului 2018, exporturile românești către piaţa Republicii Cehe au crescut cu 8,38%,

ajungând la 1.111,4 milioane Euro, asigurând acestei ţări locul 8 în topul statelor de destinaţie a

produselor livrate din ţara noastră (locul 8 între statele membre UE), cu o pondere de 3,19% în totalul

exporturilor României. Totodată, 8,38% reprezintă al doilea ritm de creștere realizat la exportul

românesc către primele 10 destinații (după Polonia +12,56%).Importurile României din Republica

Cehă au crescut în perioada analizată cu 11,47%, comparativ cu primele șase luni din 2018, atingând

1.277,7 milioane Euro (locul 11 în topul statelor furnizoare de produse în ţara noastră, deţinând o cotă

21

de piață de 3,00% în totalul importurilor româneşti şi locul 8 între statele membre UE).Soldul balanţei

comerciale româno-cehe la 30 iunie 2019, de 166,3 milioane Euro a fost în favoarea Republicii Cehe,

care ocupă locul 15 în topul statelor partenere cu o balanţă comercială nefavorabilă ţării noastre.

b. Structura exporturilor şi importurilor la 30 iunie 2019

Nr. crt. Categoria de marfă Mil. Euro Pondere

Mil.

Euro Pondere

EXPORT 100% IMPORT %

TOTAL 1111.40 1277.70 100%

din care: 0.3% 1 Animale vii si produse ale regnului animal 3.7 0.9% 22.4 1.8%

2 Produse ale regnului vegetal 10.5 0.1% 15.4 1.2%

3 Grăsimi și uleiuri animale și vegetale 0.8 4.3% 1 0.1%

4 Produse alimentare, băuturi, tutun 47.9 0.4% 55.3 4.3%

5 Produse minerale (combustibili, uleiuri minerale) 4.5 4.3% 9.9 0.8%

6 Produse ale industriei chimice și conexe 47.6 6.4% 96.8 7.6%

7 Mase plastice și articole,cauciuc 71.3 0.3% 96.2 7.5%

8 Piei crude/tăbăcite, blănuri și art. din acestea 2.8 1.4% 3.2 0.3%

9 Lemn, cărbune lemn, plută, împletituri 15.5 0.8% 9.8 0.8%

10 Pastă lemn, hârtie, carton și art. conexe 9 1.4% 8.4 0.7%

11 Materii textile și art. din acestea 15.2 0.3% 60.5 4.7%

12 Încălțăminte, pălării, umbrele bastoane 2.9 0.9% 20.3 1.6%

13 Articole piatră, ipsos, ciment, sticlă, ceramică 10.1 9.0% 17.9 1.4%

15 Metale comune și articole metalice 100.5 41.0% 102.3 8.0%

16 Mașini, aparate, echipamente electrice 455.6 16.7% 422.6 33.1%

17 Vehicule, aeronave și echipamente transport 186 2.6% 266 20.8%

18 Aparate optice, foto și de măsură 29.4 8.8% 40.2 3.1%

20 Mărfuri și produse diverse (mobilă) 97.3 0.1% 25.5 2.4%

21 Alte mărfuri 1111.40 100% 4 0.3%

Structura principalelor grupe de produse româneşti exportate în Republica Cehă, la 30 iunie 2019, a

fost următoarea:

- maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi ale acestora 41,0% în totalul exportului

românesc către piaţa cehă (455,6 milioane Euro);

- vehicule și echipamente auxiliare de transport: 16,7% (186,0 milioane Euro);

- metale comune și articole din acestea: 9,0% (100,5 milioane Euro);

- mărfuri și produse diverse (mobilă): 8,8% (97,3 milioane Euro);

- mase plastice, cauciuc și articole din acestea: 6,4% (71,3 milioane Euro).

Pe produse, cele mai mari creșteri ale exportului românesc, în primul semestru al anului 2019, s-au

înregistrat la: tutun (21,4 milioane Euro), maşini şi echipamente mecanice (+14,9 milioane Euro),

automobile și accesorii (+14,3 milioane Euro), maşini şi echipamente electrice (+10,4 milioane Euro),

materiale plastice (+10,3 milioane Euro), lemn și articole din lemn (+9,7 milioane Euro), fontă, fier,

oțel și produse din acestea (+4,2 milioane Euro), aluminiu și articole din aluminiu (+4,1 milioane

Euro), uleiuri minerale (+3,7 milioane Euro), cosmetice (+3,5 milioane Euro), articole din cauciuc

(+2,9 milioane Euro), cereale (+2,8 milioane Euro), articole din piele (2,5 milioane Euro), aparate

optice (+2,4 milioane Euro), hârtie și carton (+2,2 milioane Euro) și încălțăminte (1,4 milioane Euro).

În ceea ce priveşte importurile României din Republica Cehă, acestea s-au axat, în perioada analizată,

pe următoarele grupe de produse: maşini şi aparate mecanice, echipamente electrice şi părţi ale

acestora (cu o pondere de 33,1% și valoare 422,6 milioane Euro), vehicule şi echipamente auxiliare de

transport (20,8%-266,0 milioane Euro), metale comune și articole din acestea (8,0%-102,3 milioane

Euro), produse chimice (7,6%-96,8 milioane Euro) și materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea

(7,5%-96,2 milioane Euro),

22

Cele mai mari excedente ale balanței comerciale ale României pe relația cu Republica Cehă se

înregistrează la grupa de mărfuri și produse diverse/mobilă (71,8 milioane Euro) și mașini și

echipamente electrice (33,0 milioane Euro), iar cele mai mari deficite se înregistrează la autovehicule

(80,0 milioane Euro), produse chimice (49,2 milioane Euro) și materii și articole textile (45,3 milioane

Euro).

3.Cooperarea economică

a. Situaţia investiţiilor şi cooperării economice româno – cehe

Conform ONRC la 31 august 2019 (date disponibile), erau înregistrate în România 1.084 societăţi

comerciale cu participare cehă la capitalul social (0,49% din totalul societăților cu capital străin), cu

un capital total subscris de 1.378,4 milioane de euro (3,07% din capitalul social străin investit în

România), Cehia ocupând locul 12 în clasamentul investitorilor străini din România. În cursul anului

curent, numărul societăților cu participare cehă la capitalul social înregistrate în țara noastră s-a

majorat cu 38, iar valoarea total subscrisă a crescut cu 17,8 milioane Euro.

Principalele firme investitoare în România sunt:

• CEZ - cu o investiție de 1,1 miliarde Euro în domeniul energiei, în special producția energiei

din sursele regenerabile. În ultima perioadă, CEZ-ul s-a implementat și în proiectele SMART și piața

cu gaze. A preluat în 2005 pachetul majoritar de acţiuni de la S.C. Electrica Oltenia S.A. înființând

compania CEZ Distribuție SA. A continuat investiţiile în România prin realizarea unui parc eolian la

nord de Constanţa, compus din doua centrale, Fântânele si Cogealac. Cu o capacitate totală

aproximativ 600 MW, acesta este cel mai mare proiect de acest fel din Europa. Prin adăugarea acestui

proiect la portofoliul său, CEZ deţine, în prezent 40% din piaţa certificatelor verzi din Romania. În

anul 2010 CEZ a achiziţionat complexul hidroenergetic de la Reşiţa, prin preluarea a 100% din

acţiunile TMK Hydroenergy Power SRL, alcătuit din 4 microhidrocentrale, cu o capacitate de 18

MW. Lucrările de retehnologizare a acestui complex în vederea creşterii capacităţii instalate la 20,6

MW au fost finalizate în 2013.

Notă Ș În prezent, se discută posibilitatea vinderii de către CEZ a activelor din România.

• Zentiva - a preluat companiile Sicomed și Solacium Pharma (martie 2019);

• Hame - a preluat companiile Romconserv Caracal şi Antrefrig Bucureşti;

• Renomia –a preluat pachetul majoritar al companiei SRBA (asigurări);

• PPF Investments Group deține operațiuni în România pe piața imobiliară prin PPF Real

Estate Holding, respectiv pe piața de comerț electronic prin intermediul Mall Group (PPF deține o

participație de 40% din Mall Group). După ce în anul 2016 a achiziționat clădirea Metropolis (48

milioane Euro), în anul 2018 a achiziționat Crystal Tower (aproximativ 50 milioane Euro). PF Group

are un istoric de tranzacții semnificativ pe piața locală, printre investițiile sale anterioare numărându-

se lanțul de hoteluri Continental, respectiv rețeaua de distribuție de gaze Gaz Sud.

• S Group Holding în colaborare cu PPF Investments Group, deține complexul de birouri

Green Gate București, pe care îl închiriază;

• CPI Property Group care a preluat centrul comercial Felicia din Iași. CPI Property Group

mai deține câteva proiecte imobiliare în București (spații comerciale, birouri, apartamente);

• Obchodni Tiskarny a.s., acţionar unic al OTK Print RO SRL Dej (ambalaje şi tipografie) şi D

Plast-Eftec a.s., acţionar unic al D Plast-Eftec RO srl Buduleasa Mare (chituri, masticuri şi alte

piese/accesorii pentru industria auto);

• Chropyňská strojírna (furnizor important pentru industria auto din Europa Centrală și de Est)

a preluat 100% de acțiuni ale societății Ramura din Baia Mare;

23

• Antares (producător scaune ergonomice) a finalizat noua fabrică din Remetea (Harghita) și a

modernizat halele sale din Cluj;

• ALEF (furnizor tehnologii IT&C) a preluat în anul 2017 compania Likeit Solution;

• Penta Investment (fond ceh de investiții) negociază achiziția celui mai mare grup farmaceutic

local AD Pharma. Rețeaua de farmacii Dr. Max al cărei proprietar este Penta vrea să cumpere

societatea AD Pharma care deținea 600 de farmacii și compania Mediplus. LA finalizarea acestei

tranzacții, Dr. Max ar deveni nr. 1 pe piață farmaceutică din România cu un număr de 631 farmacii.

Tranzacția trebuie aprobată de Consiliul Concurenței iar valoarea ei este estimată la circa 400 milioane

Euro. Din grupul AD Pharma face parte rețeaua de farmacii Sensiblu.

Capitalul românesc investit în Republica Cehă este reprezentat, în principal, doar de mici companii

înfiinţate de cetăţeni români stabiliţi în Republica Cehă, cu o singură excepţie, cea a reprezentanţei

locale a grupului de firme European Drinks/European Food/Scandic Distileries – Planet Drinks s.r.o.

Praga. Recent (octombrie 2018) European Drinks a luat decizia închiderii reprezentanței din Republica

Cehă.

Dintre acestea pot fi amintite:

• Montizola, Promotherm, VSB Mont Usti Nad Labem (reparaţii şi întreţinere centrale

termoelectrice şi microhidrocentrale);

• ROMAGRIS Praga (export/import de legume şi fructe);

• KASSIMEX (import vin);

• GMJ Construction (construcţii şi reparaţii);

• PESEL (magazin online de produse românești).

VII. TÂRGURI ŞI EXPOZIŢII INTERNAŢIONALE IMPORTANTE ORGANIZATE ÎN

REPUBLICA CEHĂ

Principalii organizatori de târguri şi expoziţii internaţionale din Republica Cehă sunt :

• Târguri şi Expoziţii Brno (BVV) - BVV Brno este cel mai important complex expoziţional

ceh, cu o istorie de peste 80 de ani. Aici se organizează unele dintre cele mai mari manifestări

expoziţionale internaţionale (“MSV”, “SALIMA”, “STYL”,”KABO”,”AUTOTECH”)

http://www.bvv.cz;

• Complexul expoziţional Vystaviste Praga (INCHEBA EXPO Praha). Cel mai vechi centru

expoziţional din R. Ceha. Organizează expoziţii internaţionale şi manifestări culturale.

www.incheba.cz;

• Complexul expoziţional PVA LETNANY Praga: Centru expoziţional din Praga (23.000 mp),

recunoscut pentru organizarea unor târguri internaţionale. http://www.pva.cz/index-en.asp;

• Complexul expoziţional Ceske Budejovice. Al doilea centru expoziţional din R. Cehă dupa

BVV Brno, cu o suprafaţă de 36 hectare. www.vystavistecb.cz;

• Cerna louka (Târgurile şi expoziţiile organizate în oraşul Ostrava), www.cerna-louka.cz;

▪ Expozitia din Litomerice, (eexpoziţie internaţională în domeniul agricol);

http://www.zahrada.cech.cz;

• Expoziții în Plzen: Expoziţiile şi târgurile organizate în oraşul Plzen http://www.vystaviste-

plzen.cz;

• Târguri şi expoziţii la Lysa nad Labem. Localizat la 30 km de Praga, cu o suprafaţă

expoziţională de 20.000 m2, acest centru expoziţional este folosit şi pentru manifestări culturale.

http://www.vystaviste-lysa.cz.

Pe site-urile acestora pot fi găsite programele lor anuale de târguri şi expoziţii.

VIII. INSTITUŢII ŞI ORGANIZAŢII ECONOMICE ÎN REPUBLICA CEHĂ

• Confederația Industriei şi Transportului din Republica Cehă” - www.spcr.cz;

24

• Asociația Electrotehnică din Boemia și Moravia www.electroindustry.cz;

• Asociația Industriei de Automobile - www.autosap.cz;

• Uniunea Industriei Chimice www.schp.cz;

• Uniunea Întreprinzătorilor din Construcții - www.sps.cz;

• Uniunea Producătorilor și Furnizorilor de Mașini Unelte - www.sst.cz;

• Asociaţia pentru Investiţii Străine www.afi.cz;

• Asociaţia Cehă a Producătorilor de Mobilă - www.czechfurniture.com;

• Asociaţia Industriei de Sticlărie şi ceramică - www.askpcr.cz;

• Asociaţia Organizaţiilor din Domeniul Cercetării - www.avo.cz;

• Asociaţia Societăţilor Ştiinţifice şi Tehnice - www.csvts.cz;

• Asociaţia Industrie Textile – Îmbrăcăminte - Pielărie - www.atok.cz;

• Asociaţia Societăţilor Chimice - www.csch.cz.

Alte legături utile:

• www.czech.cz , Informaţii generale despre Republica Cehă /Portalul oficial al Republicii Cehe;

• www.mpo.cz; Site-ul Ministerului ceh al Industriei și Comerțului;

• www.mzv.cz/bucharest/ro, Ambasada Republicii Cehe la Bucureşti;

• www.doingbusiness.cz, Doing Business in the Czech Republic Informaţii generale despre

mediul de afaceri;

• www.inform.cz , Catalogul firmelor cehe;

• http://portal.gov.cz ,Ghid electronic prin sistemul administraţiei publice;

• www.ahrcr.cz ,Lista hotelurilor din Republica Cehă;

• www.risy.cz ,Site-ul informaţiilor despre regiuni;

• http://www.praha.eu/jnp/en/home/index.html ,Portal Praga;

• http://portal.mpsv.cz/sz (Portal Ministerul ceh al Muncii şi Afacerilor Sociale).

IX. EVENIMENTE ECONOMICE IMPORTANTE REALIZATE ÎN REPUBLICA CEHĂ

Prin amploarea şi recunoaşterea internaţională se detaşează următoarele manifestări expoziţionale

internaţionale organizate în Republica Cehă:

În Complexul Expozițional Brno :

Târgul Internaţional Tehnic - MSV, Târgul Internaţional de Mobila – MOBITEX, Târgul Internaţional

de Construcții - IBF, Târgul Internaţional Auto - AUTOTEC, Târgul Internaţional de Îmbrăcăminte și

Încălțăminte - STYL & KABO (cu două ediţii pe an), Târgul Internaţional de Tehnologia Informației –

INVEX, Târgul Internaţional de Electrotehnică – AMPER, Târgul internaţional – SALIMA (produse

agricole şi alimentare,organizat doar la 2 ani).

În Praga

Târgul Internațional de Vinuri – WINE PRAGUE, Târgul Internațional de Construcții şi Arhitectură -

ProARCH-, Târgul Internațional de Instalații – AQUATHERM.

X. ALTE INFORMAȚII UTILE

Începând cu data de 1.1.2007 cetăţenii români pot intra şi rămâne pe teritoriul Republicii Cehe

în calitate de cetăţeni UE fără viză, pe baza unui paşaport valabil sau unei cărţi de identitate

valabilă. Ambasada Republicii Cehe la București nu va primi, nici elibera nici un fel de vize

cetățenilor români, care pentru a-și putea legaliza șederea în Cehia trebuie să se adreseze direct

organelor de la Poliția pentru străini de pe teritoriul Cehiei care sunt competente să primească cererile

de ședere temporară sau permanentă ale cetățenilor UE. La 31 decembrie 2007 Republica Ceha a

fost inclusa in spatiul Schengen.

Asistenţa medicală

25

Asistenţa medicală în Republica Cehă se acordă ceteţenilor români doar în regim de urgenţă, pe baza

Cardului European de Sănătate, acesta acoperind doar un minim de asistenţă. În Praga, precum şi în

celelalte oraşe mari din Cehia, există cabinete medicale cu plată, situate în incinta policlinicilor şi

spitalelor. Regimul eliberării medicamentelor în farmacii este similar celui practicat în România.

Serviciul de Ambulanţă din Republica Cehă poate fi apelat la tel. 112.

Spitalele din Praga care acordă asistenţă de urgenţă şi pentru străini sunt:

• Na Homolce Hospital, Praha 5, Roentgenova 2, tel.252922146;

• Clinica medicală nr.1, Praha 1, Na Perstyne 10, tel.224216200, 602225050;

• Canadian Medical Center, Praha 6, Veleslavinska 1, tel. 601212320;

Personalul acestor unităţi spitaliceşti poate fi contactat în limbile cehă, engleză, germană, franceză

sau spaniolă.

Tipurile de carduri bancare şi folosirea acestora

La bancomatele situate în majoritatea oraşelor ţării, sunt acceptate în general următoarele carduri

bancare: Mastercard, Maestro, Visa, Visa Plus, Visa Electron, Cirus Eurocard, American Express,

ATM, Diners Club International. Marile hoteluri şi hotelurile lanţurilor internaţionale acceptă toate

tipurile de cărţi de credit uzuale pe plan mondial. Birourile de schimb monetar se găsesc la toate

sucursalele băncilor din Cehia, în holurile hotelurilor, marilor magazine, precum şi în unele

restaurante, ghişee stradale amplasate în toate zonele de interes turistic.

Alte recomandări

Pe teritoriul ceh se poate folosi reţeaua de telefonie GSM. Este interzis conducătorului auto să

vorbească la telefon în timp ce şofează. Operatorii sunt în număr de trei: T-Mobil, O2 şi Vodafone.

Regulamentele de circulaţie corespund normelor europene. Este interzis consumul de alcool (inclusiv

o bere). Conducătorul şi însoţitorul trebuie să poarte centura de siguranţă. Viteza permisă în localităţi

este de 50 km/h, în afara localităţilor 90 km/h şi pe autostrăzi 130 km/h. Peste trecerile de cale ferată

viteza limită este de 30 km/h. Permisul de conducere internaţional emis de autorităţile române este

valabil pe teritoriul Cehiei. Asigurarea pentru vehicule (cartea verde) emisă de companiile de

asigurări recunoscute pe plan internaţional este valabilă pe teritoriul Republicii Cehe în anul

calendaristic al emiterii, respectiv de 1 ianuarie până la 31 decembrie. Tichetele pentru autostradă

(vinietele) sunt obligatorii în Republica Cehă și pot fi procurate de la primele benzinării de

după trecerea frontierei.

XI BIROUL DE PROMOVARE COMERCIAL – ECONOMICĂ PRAGA ŞI AMBASADA

ROMÂNIEI ÎN REPUBLICA CEHĂ

Ambasada României din Praga

Nerudova 5, Mala strana, 11800 Praha 1

Tel: +420/257 534 210 (secretariat )

Fax: +420/257 531 017,

E-mail: praga@mae.ro

Ambasador: Carmen Liliana Burlacu

Website: http://www.praga.mae.ro

Biroul de Promovare Comercial Economică

Tel: +420/257 534 210/interior 204 (biroul economic)

E-mail: praga.economic@mae.ro

Ministru Consilier : Sorin Toader

Întocmit: BPCE Praga/18 septembrie 2019