NATURA ΩI TEHNICA · 2009-09-15 · omenirii. Din secolul 19 rolul agricul-turii în Europa s-a...

Nimeni nu-µi poate închipui o societatecare funcøioneazå dupå principiul diviziuniimuncii fårå cåi µi sisteme de comunicare.Marfa trebuie transportatå rapid µi sigurdintr-un loc în altul. Natura ne aratå modulcum se pot optimiza sistemele µi cåile decomunicare, cu mult înainte ca omul så sefi ocupat de aceastå temå.

Drumurile de comunicare în organismelevii sunt: vasele conducåtoare pentru tran-sportul sevei µi a apei la plante, arterele µivenele, precum µi cåile nervoase atât la omcât µi la animale. Nervurile unei frunze re-prezintå reøeaua cu cåile cât mai scurtepentru a aproviziona frunzele pânå în ulti-mul colø cu substanøe nutritive. Toate ner-vurile laolaltå trebuie så se muløumeascåcu o suprafaøå cât mai micå posibil, pentrua atinge acest scop nu conteazå ocoliµuri-le. În opoziøie, sistemul circulator de la ver-tebrate este astfel alcåtuit, încât se cautåîntotdeauna legåtura cea mai scurtå. Pen-tru a realiza acest principiu se poate con-suma o suprafaøå mai mare.

N A T U R A Ω I T E H N I C A

21Curierul protecøiei plantelor 1/2001

Melody – Noul fungicid împotriva Oomycetelor

Calypso – deschidenoi orizonturi insecticidelorfoliare

Agricultura î n anul 2010(partea 1)

D i n c u p r i n s :

Nr. 1 / 2001

Acøiunea insecticidåca element alevoluøiei

Acøiunea insecticidåca element alevoluøiei

C U R I E R U LP R O T E C Ø I E I P L A N T E L O R

buirea prin activitatea superficialå avaporilor asigurå o protecøie semnifi-cativå a øesutului netratat.Deoarece trifloxistrobinul påtrunde nu-mai în cantitåøi reduse în sistemul va-scular al plantei, nu are loc diluarea ac-tivitåøii sale. A fost propus termenul“mezostemic“ drept un nou tip de fun-gicid, acesta descriind combinarea pro-prietåøilor manifestate de trifloxistro-bin, care, în consecinøå, asigurå ocombatere mai puternicå.

Proprietåøi toxicologice favorabileCompusul are un profil toxicologicfoarte favorabil, se degradeazå rapid însoluri µi la suprafaøa apei, fiind imposi-bil så provoace dåunåri nedorite orga-nismelor care nu sunt øinta acestuia.Trifloxistrobinul nu prezintå riscuri

faøå de consumatori, nici faøå de opera-torii care îl folosesc. În consecinøå, tri-floxistrobinul a fost clasificat în cate-goria de toxicitate OMS Class III (cutoxicitate acutå reduså faøå de mamife-re), precum µi ca un compus ce pre-zintå riscuri reduse în SUA, ceea cepermite înregistrarea sa mai rapidå µiextinderea mårcilor comerciale.

Spectru larg de formulåriAu fost dezvoltate formulåri adecvatediverselor scopuri concrete, core-spunzåtor diverselor cerinøe ale culturi-lor µi în funcøie de regiuni. Linia deproducøie cuprinde atât formulåri solo,precum µi combinaøii de produse, cusubstanøele active din clasa triazolilor,ciproconazol sau propiconazol, ca µi cucimoxanil. Toate produsele constituieun nou standard sau aparøin fungicide-lor de vârf pentru fiecare dintre culturisau regiuni. Ele se caracterizeazå prin-tr-o eficacitate µi printr-o duratå deprotecøie excepøionale, ca µi printr-ocompatibilitate deosebit de bunå cuplantele.

Contribuøie la managementulrezistenøeiÎn cadrul spectrului de acøiune foartelarg al trifloxistrobinului, urmåtorii

agenøi patogeni sunt combåtuøi deose-bit de eficient:

Erysiphe graminis, Septoria tritici,Rhynchosporium secalis µi Pyrenopho-ra teres la cereale; Uncinula necator laviøa de vie; Venturia inaequalis la mår;Cercospora beticola la sfeclå; Alterna-ria solani la tomate, ca µi Mycosphae-rella fijiensis la banane. Combinaøiilede produse cu propiconazol sau cipro-conazol potenøeazå atât acøiunea cura-tivå ca µi eficacitatea, de ex. împotrivaruginilor la cereale. În acelaµi timp,utilizarea acestor produse combinatereprezintå o metodå de întârziere a re-zistenøei, care poate fi produså de toøiinhibitorii de tip single-site. Aceastasemnificå înainte de toate utilizarea cuprecådere preventivå, un numår limitatde aplicaøii pe sezon, ca µi o utilizarealternativå sau combinatå cu fungicideavând alte moduri de acøiune.

Lansarea pe piaøå a acestei game cu-prinzåtoare de produse va fi realizatåla sfârµitul anului 2000 în cca. 40 deøåri µi trebuie finalizatå pânå în anul2002 în restul øårilor. Un concept clarde politicå de marcå va spori încrede-rea în eficacitatea excepøionalå a pro-duselor. Forma µi culoarea logo-uluipentru substanøele mezostemice voridentifica întreaga gamå de produse µivor conduce la creµterea rapidå a gradului de cunoaµtere a mårcii.

noul nostru staral fungicidelor

Trifloxistrobin:

Odatå cu introducerea triazolilor lasfârµitul anilor 70, Bayer a câµtigat opoziøie excepøionalå pe piaøa fungici-delor. Prin achiziøia întregii linii deproducøie a trifloxistrobinelor, Bayerpoate oferi acum una dintre cele maicomplete µi moderne game de fungici-de, întårindu-µi prin aceasta poziøia delider în tehnologia acestui domeniu.Acum pot fi oferite soluøii complete,cu grad foarte ridicat de eficacitate,pentru toate culturile importante, prinintegrarea trifloxistrobinului în por-tofoliul valoros existent de fungicide,format din produse consacrate (de ex.Antracol®, Bayfidan®) precum µi dincele mai noi (de ex. Folicur®, Melody®,Teldor®). Trifloxistrobin posedå un potenøial deosebit, ceea ce va asigurapentru Bayer rate de creµtere peste me-die un timp îndelungat. Aceastå achi-ziøie, în valoare de cca. 880 Mil. Euro(cca. 750 Mil. USD), ilustreazå strate-gia firmei Bayer, de a se investi în domeniile de bazå µi în pieøele lor încreµtere, µi de a întåri domeniul de pro-tecøie a plantelor.

Strobilurinul din generaøia a 2-a Trifloxistrobinul este fungicidul cel mai modern din seria strobilurinului. Datoritå extraordinarului såu spectrude acøiune µi mai ales datoritå pro-prietåøilor sale de penetraøie µi redistri-buire, poate fi considerat ca reprezen-tativ pentru generaøia a doua a acesteiclase relativ tinere de substanøe active.Trifloxistrobinul este un fungicid carese aplicå pe frunze, cu acøiune protec-toare µi parøial curativå împotriva uneimuløimi de boli ale plantelor din clima-

tele tropicale, subtropicale µi tempera-te. Compusul dovedeµte un puternicefect inhibitor asupra germinaøiei spo-rilor de ciuperci, precum µi a altor sta-dii timpurii ale dezvoltårii patogenu-lui, dând naµtere unei excelente acøiunide prevenire. Trifloxistrobin este deasemenea eficace µi asupra stadiilortârzii de dezvoltare ale unor patogeni(de ex. Venturia spp.).

Schema mezostemicåTrifloxistrobinul prezintå o combinaøiede proprietåøi chemo-dinamice, atât peplantå cât µi în interiorul acesteia, careîl deosebesc de fungicidele de contact,penetrante sau sistemice. El are o ade-renøå ridicatå pe suprafaøa plantei, rezultând o persistenøå excelentå µi re-zistenøå faøå de ploi. Pânå la 50% dincantitatea de trifloxistrobin aplicatåpåtrunde în stratul ceros, unde esteprotejatå împotriva fotolizei µi - dato-ritå solubilitåøii sale scåzute în apå -împotriva spålårii de cåtre ploaie. Can-titåøi mici påtrund în øesuturile plantei,rezultând o acøiune translaminarå µicurativå, împotriva anumitor patogenispecifici. Concentraøia trifloxistrobinu-lui din epidermå este de 4 ori maimare decât în restul frunzei. Redistri-

Produs Formulare

Tip Compuµi Principalele culturi

Flint® WG trifloxistrobin 50% fructe, legume

Twist® EC trifloxistrobin 125 g/l cereale

Compass® WG trifloxistrobin 50% gazon, plante ornamentale

Tega® EC trifloxistrobin 75 g/l banane

Sphere® EC trifloxistrobin 187,5 g/l + cereale, sfeclåciproconazol 80 g/l

Stratego® EC trifloxistrobin 125 g/l + cereale, orez, alune,propiconazol 125 g/l fasole, sfeclå

EC trifloxistrobin 187,5 g/l + cerealepropiconazol 125 g/l

Eclair® WG trifloxistrobin 25% + viøa de viecimoxanil 24%

2 3Curierul protecøiei plantelor 1/2001

Trifloxistrobin: noul nostrustar al fungicidelor 2

Calypso deschide noi orizonturi insecticidelor foliare 11

Melody – Noul fungicidîmpotriva Oomycetelor 10

Agricultura în anul 2010 4Curierul protecøiei plantelor

acum µi online 9

Editor: Bayer AG, Protecøia plantelor, Leverkusen / Redacøia:Dr. Georg Priestel, Bernhard Grupp / Kai Kellenberger /Conøinut: Dr. Georg Priestel / Colaboratori: Dr. F. Goehlich,Dr. W. Leicht, Dr. K. Zahn/ Design µi producøie: BernhardGrupp / Layout: Xpertise, Langenfeld / Lito: Brockhaus +Conrad, Solingen / Tipar: Broermann, Troisdorf / Preluareaeste permiså cu citarea sursei. Rugåm trimitere exemplarde control. Adresa redacøiei: Bayer AG, PF-Eul-WerbungInt., Landwirtschaftszentrum Monheim, 51368 Leverkusen,Tel: 0049 2173/38 35 40. Bayer AG, Reprezentanøa înRomânia, str. Semicercului 12, sector 1, 78108 Bucureµti,Tel: 01-223 3932. www.agro.bayer.com

Indicaøie: Curierul protecøiei plantelor se adreseazå fermie-rilor din întreaga Europå, el oferind informaøii µi despre pro-dusele altor øåri. Din acest motiv, rugåm cititorii så consulteneapårat omologårile naøionale µi instrucøiunile de utilizare.

Curierul protecøiei plantelor 1/2001

CER

CET

ARE

& P

RAC

TIC

Å

CU

PRIN

S

Antracol – un veteran în deplinå putere 13

Acøiunea insecticidå –element al evoluøiei 16


Tema acestei prelegeri o constituieagricultura în anul 2010. Råspunsulmeu la aceastå întrebare despre viitorar putea fi foarte simplu: în anul 2010totul va fi diferit decât în prezent, însånu µtiu încå în ce fel. Mult mai neplå-cutå ar fi tema: agricultura în 2001.Ωansa unei greµeli ar fi mult mai maredecât la prognoza asupra agriculturii înanul 2010. Ar mai exista în plus peri-colul ca dumneavoastrå så vå amintiøiîncå de prognoza mea.

Dimpotrivå, probabilitatea ca Dvs. såmai recitiøi dupå 10 ani prelegerea meaeste foarte scåzutå, deµi Bayer posedåcu siguranøå o arhivå foarte bine organi-zatå. Este probabil ca unele dintre pre-viziunile mele så se adevereascå, deoa-rece este mai uµor så anticipezi otendinøå decât amploarea manifestårii ei.

Agricultura Î N ANUL 2010

Philip Freiherr von dem Bussche,Preµedinte al

Societåøii Germane deAgriculturå

Prima parte

Problema noastrå, a fermierilor, pre-cum µi a Dvs., consultanøii µi furnizoriinoµtri, o constituie faptul cå suntemimplicaøi în activitatea curentå, de zi cuzi, µi trebuie så decidem asupra nece-sitåøii unui tratament împotriva fåinåriiîn cursul urmåtoarelor douå zile. Nufoloseµte la nimic cå în anul 2010 fåi-narea poate nici nu va mai exista,deoarece plantele vor prezenta rezi-stenøå transgenicå.

Noi trebuie så µtim aståzi dacå mâineva ploua, nu cum se va modifica globalclima pânå în anul 2050. De unde vineatunci fascinaøia prognozelor? Oare deaceea are omenirea un viitor, deoareceîncercåm så ne formåm din timp oimagine despre el? De aceea avemoare mai mult succes în ceea ce între-prindem sau suntem mai fericiøi?

„Filozofii plini deimaginaøie µi viitorologii

prezic pentrusecolul 21 cea mai

rapidå µi mai profundå

transformare a istoriei umane„

Filozofii plini de imaginaøie µi viitoro-logii prezic pentru secolul 21 cea mairapidå µi mai profundå transformare aistoriei umane.Vom fi astfel martoriiunei transformåri de amploarea celeide la evul mediu la epoca industrialå.Aceastå transformare se desfåµoaråînså mult mai rapid, în decenii µi nu însecole, µi nu peste tot în acelaµi fel.Dacå într-o veche piaøå din orientmeµteµugarii dintr-un bazar mai lu-creazå dupå tradiøiile stråvechi, dar înacelaµi timp urmåresc în direct la tele-vizor pe CNN transmisia råzboiului ae-rian deasupra Bagdadului, atunci într-adevår la întrebårile cruciale aleomenirii “De unde” µi “Încotro” nu s-aråspuns încå.

Agricultura în anul 2010 va însemnaprobabil concomitent tractorul fåråtractorist pe un ogor întins din Ucrainaµi plugul de lemn tras de boi în Sudan.S-ar simplifica oare cu ceva lucrurile,dacå eventual ambele ogoare ar fi însåmânøate cu seminøe transgene? Satul global, ca viziune a viitorului, vatrebui så påstreze diferenøele culturaleîn toate pårøile globului.

Înnoirile µi invenøiile sunt cålåuzitoriiomenirii. Din secolul 19 rolul agricul-turii în Europa s-a modificat semnifi-cativ. În prezent suntem martorii glo-balizårii comerøului mondial,diviziunea internaøionalå a muncii seaccentueazå, Uniunea Europeanå seaflå în pragul extinderii spre est, sepoartå discuøii aprinse asupra unor noitehnologii ale viitorului µi cerinøele de

calitate ale consumatorului cresc conti-nuu. Agricultura începutului secolului21 se aflå în faøa unor mari provocåri!

Dacå în secolul 19, agricultorii din Eu-ropa se mai confruntau încå cu foame-tea, aståzi, în epoca supraproducøiei, eiluptå pentru existenøa propriilor între-prinderi. În ultimul timp, s-a accentuatdramatic dependenøa de dezvoltareapieøei globale µi odatå cu aceasta deconcurenøa nemijlocitå cu principalelezone de producøie agricolå de pesteocean.

Agricultura mondialå se aflå la începu-tul acestui secol într-o crizå profundå.Preøurile mondiale au atins la multeproduse nivelul cel mai scåzut din ulti-mele decenii. Nici måcar cei mai efi-cienøi producåtori nu mai pot realizapreøuri de 170 DM/t grâu, 25 DM/t sfe-clå de zahår sau 1,5 DM/kg carne de

porc. În ultimul an, preøurile au scåzutuneori chiar µi sub aceste cotaøii. Chiarµi în SUA, unde acum câøiva ani s-adorit eliminarea tuturor subvenøiilorpentru agriculturå, agricultorii nu aumai putut øine piept acestei cåderi apreøurilor, fårå ajutor din partea statu-lui. Acolo, ajutoarele din partea statu-lui au crescut dramatic în ultimii doiani, într-o måsurå mult mai mare decâtîn Uniunea Europeanå, mult criticatådin acest punct de vedere.

Chiar µi în prezent pieøele agricole parså se afle sub presiunea preøurilor. Încompetiøia dintre creµterea producti-vitåøii µi scåderea puterii de cumpårare,va mai dura încå câøiva ani pânå cândcotaøiile de pe piaøa internaøionalå sevor putea stabiliza la preøuri care såacopere costurile de producøie ale agri-cultorilor µi care så fie în acelaµi timpacceptabile pentru consumatorii dincele mai sårace øåri ale lumii. Acestechilibru va putea fi atins numai atuncicând cele mai moderne tehnologii vorfi introduse µi general acceptate în toa-te verigile lanøului economic.

Agricultura nu este singurul domeniucare se aflå în crizå, în peisajul tran-sformårilor structurale, al globalizåriiµi al ciclurilor conjuncturale. Acestproces este de mult timp în curs de de-sfåµurare pentru toate industriile dematerii prime, pentru producåtorii debunuri de larg consum sau tradiøionale.Agricultura se va confrunta cu acestproces de adaptare mai târziu, aseme-nea industriei mineritului sau con-strucøiilor navale, datoritå existenøeiunor mecanisme politice care împie-dicå, încetinesc sau amortizeazå acestproces.

Pentru aceastå implicare a statului exi-stå motive întemeiate, deoarece agri-cultura reprezintå mai mult decât pro-ducøia de alimente. Ea implicå înacelaµi timp conservarea ambientuluiµi a unei culturi specifice, fiind µi un

„ În prezent suntemmartorii globalizåriicomerøului mondial,

diviziunea internaøionalåa muncii se accentueazå,

Uniunea Europeanå se aflå în pragul

extinderii spre est, se poartå discuøii aprinse

asupra unor noi tehnologii ale viitorului µi cerinøele de calitate

ale consumatorului cresc continuu„

„Agricultura reprezintåmai mult decât producøiade alimente. Ea implicåîn acelaµi timp conser-varea ambientului µi

a unei culturi specifice, fiind µi un factor de

stabilizare socialå„



factor de stabilizare socialå. Din påca-te, posibilitåøile statului de a protejaagricultura de adaptåri dureroase scadcontinuu. Existå multe motive pentruaceasta: caseriile sunt golite, se tindecåtre comerøul global, extinderea UEcåtre est este un proces inevitabil, etc.Toøi trebuie så ne adaptåm din timpacestor schimbåri, chiar dacå ele nusunt µi dorite.

Deja în prezent putem recunoaµte me-sagerii condiøiilor cadru pentru anul2010, altele decât cele actuale. Odatåcu hotårârile adoptate la “Agenda2000”, riscurile de piaøå au început såcreascå. Prin adaptarea preøurilor UEla preøurile pieøei mondiale vom fiafectaøi mai mult ca pânå acum deoscilaøiile pieøei. Aceastå tendinøå se vamenøine în urmåtorii ani µi va duce la oorientare µi mai puternicå a pieøeloragrare europene cåtre piaøa mondialå.

O dezvoltare, care a început odatå cureforma politicii agrare europene în1992, µi care demult a intrat în cotidianpentru pieøele de carne de porc, produ-se avicole, seminøe oleaginoase, fructeµi legume! Dimpotrivå, pieøele pentrucereale, carne de vitå, lapte µi zahårsunt încå puternic marcate în cadrulUE de condiøiile politice. Condiøiilecadru sunt fixate administrativ, lucrucare se poate reflecta negativ asupraînnoirilor, spiritului întreprinzåtor µi atransformårilor structurale. Existå însåsemne cå situaøia se va schimba. Înurmåtorii ani se aµteaptå o liberalizarecontinuå a comerøului agrar internaøio-nal.

Urmåtoarele runde ale OrganizaøieiMondiale de Comerø vor conduce lascåderea în continuare a subvenøiilor,la deschiderea mai puternicå a pieøelorµi la un sprijin tot mai redus pentru ex-port. Aceste tendinøe conduc evident lao scådere a preøurilor. Orientarea cåtrepiaøa mondialå înseamnå înså pentruprodusele noastre µi o µanså suplimen-tarå, dacå vom µti så utilizåm în modconsecvent avantajele locale, în loc såne încåtuµåm prin controlul producøiei,conservarea structurilor µi respingereatehnologiilor noi.

Pe lângå hotårârile adoptate la Agenda2000, extinderea cåtre est a UE va pro-mova cel mai târziu pânå în anul 2006noi condiøii cadru. Pânå în acel mo-ment se va hotårî cum va aråta agricul-tura într-o Uniune Europeanå lårgitå.Transpunerea rezultatelor politiciiagrare comune la cele unsprezece øåricandidate ar implica costuri de aproxi-mativ 15 miliarde Euro. La acestea s-aradåuga tensiuni sociale, deoareceadaptarea rapidå a agriculturii la stan-dardele de venit din Europa de Vest nuar putea fi însoøitå de adaptarea în ace-laµi ritm a restului sectoarelor econo-mice.

Personal, susøin menøinerea sprijinuluipentru dezvoltarea infrastructurii depiaøå pânå în anul 2006, cåci aceasta arpune mai rapid pe picioare sectorulagricol. Pråbuµirea în scurt timp apieøelor agricole din Europa prin tran-sferul unor fonduri spre est este maipuøin utilå decât dezvoltarea rapidå aunei infrastructuri eficiente, cu per-

„Prin adaptarea preøurilor UE la preøurile

pieøei mondiale vom fi afectaøi mai

mult ca pânå acum de oscilaøiile

pieøei„


spectiva unei pieøe de desfacere cu ca-pacitate mare de preluare. De aceastaar putea profita dupå anul 2006 fermie-rii din Europa de Est µi de Vest, care arfi mai puøin dependenøi de transferulde fonduri de la Bruxelles.

Viitoarele negocieri ale OrganizaøieiMondiale a Comerøului vor impune noiadaptåri la comerøul global. Ωi mai im-portante ar putea deveni întrebårile re-feritoare la protecøia consumatorului, amediului µi animalelor. Rezultateleacestor negocieri sunt esenøiale pentruîntreprinzåtorul agricol, deoarece eledecid asupra viitorului în Europa a teh-nologiilor genetice sau tratamentelorcu hormoni. În competiøie cu produselestråine, care luptå pe plan politic pen-tru accesul pe piaøå, existå numai douåopøiuni: acceptarea, pentru a putea facefaøå concurenøei, sau neacceptarea lor,cum este cazul normelor de puritate lafabricarea berii. Prognoza mea este cåtehnologia geneticå se va impune µi lanoi, de îndatå ce vor fi luate în calculavantajele pentru utilizator, în timp cetratamentele cu hormoni nu vor fi ac-ceptate de cåtre consumatorii noµtri.

Pentru noi toøi, comerøul cu alimentereprezintå un factor determinant. În în-treaga Europå el exercitå presiune asu-pra preøurilor industriei alimentare µiprin aceasta asupra preøurilor pentrumateriile prime agricole. În majoritateastatelor UE, comerøul cu alimente esteprizonierul propriului såu succes µi aldimensiunilor sale. Forøa motrice o re-prezintå consumatorul, care în princi-piu, în sondaje, este dispus så plåteascå

preøuri mai mari pentru protecøia core-spunzåtoare a mediului µi a animalelor,dar în practicå cumpårå de la magazi-nele cu preøuri reduse. Alimentele iefti-ne, care corespund unor înalte standar-de de siguranøå µi igienå, sunt produsecu cele mai moderne tehnologii; gåini-le µi porcii care umblå liber prin curtepot fi gåsiøi mai degrabå în campaniilede marketing fanteziste, decât în reali-tate. Produsele acestor tehnologiiascund înså riscuri serioase pentru uti-lizator. Cu toate acestea, cumpåråtoriiau tendinøa permanentå de a le achi-ziøiona la preøurile cele mai avantajoa-se. Astfel, comportamentul utilizatoru-lui se deosebeµte esenøial deconvingerea sa.

Cum va aråta agricultura europeanå înanul 2010 când aceste tendinøe µi pro-vocåri se vor manifesta în realitate? Vamai exista oare o agriculturå extensivåîn Europa? Dacå da, cum se vor adaptaexploataøiile agricole noilor condiøiicadru?

Sunt convins cå µi peste 10 ani în Eu-ropa Centralå va exista o agriculturå pesuprafeøe extinse. Europa deøine peplan mondial cele mai bune condiøiinaturale pentru o agriculturå înalt pro-ductivå. Avem în general ierni blândeµi suficiente precipitaøii la momentulcel mai potrivit. Premize excepøionalepentru producøia agricolå eficientå!Condiøiile geografice favorabile, piaøainternå, infrastructura bunå µi agriculto-rii cu pregåtire reprezintå în orice cazavantaje pe care trebuie så le valori-ficåm mai intens!

„Prognoza mea este cå tehnologia

geneticå se va impune µi la noi, de îndatå

ce vor fi luate în calculavantajele pentru

utilizator„

„Alimentele ieftine, carecorespund unor înalte

standarde de siguranøå µiigienå, sunt produse cu cele mai moderne

tehnologii„


8

Transformarea structurilor în agriculturåva continua cu siguranøå! În anul 2010vor exista în Germania circa 80-100.000de întreprinderi exclusiv agricole, carevor utiliza toate tehnologiile modernedisponibile. Pe lângå acestea, alte circa200.000 de întreprinderi îµi vordesfåµura activitatea sub îndrumareaunui agronom profesionist sau a unuiarendaµ, proprietarii lor ne mai având demulte ori nici o legåturå cu producøiaagricolå.

Ca µi pânå acum, transformårile decisivevor avea loc chiar în interiorul întreprin-derilor agricole. Se remarcå douå ten-dinøe principale de dezvoltare. Tendinøapentru întreprinderile agricole care obøinproduse de bazå constå în creµterea lorcontinuå. “Creµtere sau dispariøie” repre-zintå pentru majoritatea întreprinderilorråspunsul la actuala situaøie a pieøei. Ac-centuarea presiunii preøurilor µi implicitconstrângerea de a reduce costurile tre-buie så se reflecte într-o utilizare maieficientå a mijloacelor de producøie.

Cu toate acestea, creµterea întreprinderi-lor agricole nu reprezintå pentru toøi fer-mierii din Europa calea de succes spreviitor. O alternativå o reprezintå pro-ducøia în domenii niµå speciale. Posibi-

„Sunt convins cå µi peste 10 ani în

Europa Centralå va exista o agriculturå

pe suprafeøe extinse„

„Creµterea dimensiuniiexploataøiilor agricole nu

reprezintå pentru toøi fermierii din Europa calea

de succes spre viitor. O alternativå o reprezintå

producøia în domenii niµå speciale„

Curierul protecøiei plantelor 1/2001 9Curierul protecøiei plantelor 1/2001

propriu. Arhiva online înlesneµtecåutarea, oferind câmpuri tematice pre-cum: culturi, produse, organismedåunåtoare, etc.. În Curierul online afost integrat un sistem care faciliteazåcåutarea cu ajutorul cuvintelor cheie.Cu acest proces de cåutare, vizitatorulCurierului online are posibilitatea de acåpåta repede informaøia cu privire laanumite tematici, noøiuni sau produseBayer.

Pas cu pas se îmbogåøeµte oferta mate-rialelor care existå azi în Curierul on-line prin informaøii µi contribuøii noi.Scopul urmårit este de a oferi un in-strument de cercetare cuprinzåtor, careprezintå specialistului interesat o infor-maøie rapidå µi compactå.

Curierul online completeazå aµadarpaleta din internet cu domeniul pro-tecøiei plantelor, începând cu lunanoiembrie 1998. Agricultori, dis-tribuitori, consultanøi, dar µi publicullarg sunt astfel informaøi cu ultimelenoutåøi din protecøia plantelor.

Vizitaøi-ne la adresa www.agro.bayer.com.

«online»

Curierul protecøiei plantelor acum µi

litåøi de venit interesante sunt oferitede producerea µi comercializarea spe-cialitåøilor regionale sau a produselorobøinute ecologic, direct din fermå saucåtre angrosiµti. Cine se poate sustrageîn acest mod presiunii globale a preøu-rilor µi obøine preøuri ridicate într-unanumit segment restrâns de piaøå pen-tru o clientelå dispuså så plåteascå maimult, acela va putea så supravieøuiascåcu o întreprindere de dimensiuni mici.În plus vor exista o multitudine de acti-vitåøi economice în spaøiul rural, în sfe-ra serviciilor de morårit, peisagisticå,turism sau ecologie.

De peste 40 de ani firma Bayer infor-meazå prin Curierul protecøiei plan-telor cititorii interesaøi de agriculturå,despre produse, tendinøe µi tot ce estebine de µtiut din domeniul protecøieiplantelor. Aståzi Curierul pentru pro-tecøia plantelor apare în zece øåri euro-pene, plus o ediøie regionalå. Aria deråspândire a ediøiei de peste måri cu-prinde aproape lumea întreagå.

Din luna noiembrie Curierul protecøieiplantelor poate fi consultat µi pe inter-net. Curierul online este o parte com-ponentå a prezentårii pe internet a sec-torului de protecøia planteloraparøinând firmei Bayer AG. Home-page-ul se poate apela la adresawww.agro.bayer.com. Un buton de pehomepage indicå calea spre ediøia on-line a Curierului protecøiei plantelor.Astfel printr-o simplå apåsare putemface o incursiune în lumea Curieruluionline.

Se oferå astfel informaøii cuprinzåtoaredin domeniul protecøiei plantelor, înlimba germanå µi englezå, prelucratecu ochiul ziaristului. Cu ajutorul opøiu-nii „download“ se pot încårca arti-colele care deja au fost publicate înCurierul protecøiei plantelor pe hardul


În urma succesului substanøei activeimidacloprid, avem plåcerea så fim înprezent în måsurå så prezentåm un nouinsecticid din grupul de substanøe clo-ronicotinile (cunoscute µi ca neonicoti-noizi).

Calypso®, care conøine ca substanøå activå tiacloprid, va continua tradiøiastabilitå prin produsele pe bazå de imi-dacloprid, care sunt cunoscute pretu-tindeni în lume sub denumirile comer-ciale Confidor®, Admire®, Gaucho® µiProvado. Aceste produse, care au fostintroduse relativ recent – apårând pepiaøå la începutul anilor 1990 – au fostprimite foarte entuziast de cåtre comu-nitatea fermierilor, fiind în prezentprintre cele mai comune insecticideutilizate în lume, fiind înregistrate înpeste 100 de øåri.

Gama de utilizåri a insecticidelor folia-re moderne µi flexibilitatea alegeriimomentului de aplicare s-au extins încazul produsului Calypso, mai multchiar decât aceea a standardului cuimidacloprid. Calypso este un insecti-cid foliar, cu toxicitate acutå scåzutåfaøå de mamifere, care se evidenøiazåprin aceea cå nu este periculos faøå deinsectele polenizatoare (de exemplu al-bine µi bondari). Alte organisme utileimportante, precum acarienii prådåtori,Chrysopidae µi larvele viespilor para-zite, sunt afectate doar slab, dacå nuchiar deloc.

În urma aplicårii sub formå de trata-mente foliare, substanøa activå dinCalypso este distribuitå translaminarfoarte uniform în øesutul frunzei. Acestinsecticid de ingestie µi contact are unspectru larg de acøiune, distrugând µidåunåtorii care nu pot fi combåtuøi cuuµurinøå. Mecanismul specific de acøiu-

ne al celor douå substanøe active dingrupa cloronicotinilelor constå în inter-ferarea în metabolismul insectei prinintermediul sinapselor colinergice dinsistemul nervos. El face imposibilådezvoltarea rezistenøei încruciµate lainsecticidele convenøionale, precum pi-retroizii, organofosforicele µi carba-maøii. Calypso este astfel foarte adec-vat pentru strategiile de management alrezistenøei.

Muµtele µi moliile fructelor sunt de asemenea combåtuteCu toate cå tiacloprid este foarteasemånåtor cu imidacloprid în ce pri-veµte structura sa chimicå, el are µi altedomenii de utilizare. În fruntea gameiuzuale de dåunåtori combåtuøi pringrupul cloronicotinil de substanøe seaflå afidele, musculiøa albå, cicadelefrunzelor, tripµii, puricele pårului,gårgåriøa mugurilor de pår, gårgåriøa deapå a orezului, minierul frunzelor decitrice. Tiacloprid poate de asemeneaså ofere µi alte posibilitåøi de combate-re la speciile pomicole såmânøoase µisâmburoase. Calypso poate combateviermele merelor, molia orientalå apiersicului, viermele cireµelor, muscamediteraneanå a fructelor – insecterozåtoare de o mare importanøå econo-micå. Este de asemenea eficace împo-triva gândacului mugurilor de rapiøå,precum µi în combaterea muµtei måsli-nilor.

11Curierul protecøiei plantelor 1/2001Curierul protecøiei plantelor 1/200110

În afarå de combinaøiile pentru stropirise continuå cercetårile asupra formulå-rilor pentru tratarea seminøelor, deexemplu împotriva manei mazårii (Peronospora pisi) din culturile demazåre.

Utilizarea produsului Melody în com-binaøii de produse este recomandatå înperioadele în care presiunea infecøieieste deosebit de ridicatå. Deoarece ri-

Ωi pe tomate

scul pierderii întregii culturi, datoritåacestor agenøi patogeni, este deosebitde acut, trebuie så se adopte un pro-gram de stropiri protectoare. În acestmod se garanteazå cå, în plus faøå deadåugarea stratului protector prin aco-perirea suprafeøei plantei, o cantitatesuficientå de substanøå activå påtrundeîn øesutul plantei, care poate fi pro-tejatå “din interior”.În perioadele cu foliaj abundent µicreµtere eficientå a fructelor, acesteapot fi ameliorate prin aplicarea de tra-tamente la intervale de pânå la maxi-mum 12 zile.

Calitåøile curative µi eradicative se ma-nifestå din plin atunci când måsurile deprotecøie nu au fost efectuate la timp,de pildå datoritå condiøiilor climaticenefavorabile efectuårii tratamentelor.

În culturile de cartof µi legume, ame-stecurile efectuate în rezervoarele apa-ratelor de stropit cu ulei mineral måre-sc atât cantitatea de substanøå activåpreluatå în plantå cât µi viteza ei de påtrundere în øesuturi, îmbunåtåøindastfel performanøele produsului.

cum aratå stadiul actual al cunoµtinøe-lor, aici este implicat un nou mod bio-chimic de acøiune. Melody este toleratextrem de bine de cåtre plante, iar pro-filul såu toxicologic µi ecotoxicologicpoate fi clasificat ca fiind foarte favo-rabil.

Melody este pus la dispoziøia agricul-torilor sub forma de combinaøii cuspectru fungicid larg, care sunt conce-

Råspândirea

iprovalicarbului [14C]

în låstarii de viøå,

la suprafaøa tåieturii

(sågeata)

Ciupercile din clasa Oomycetelor suntconsiderate pretutindeni pe glob prin-tre cei mai importanøi patogeni ai plan-telor. Ele sunt råspunzåtoare de o seriebine cunoscutå de boli, precum manaviøei de vie, mana cartofului, påtareabrunå a tomatelor, mana cucurbitacee-lor µi septorioza salatei. Potenøialuldåunåtor al acestor ciuperci patogeneeste o consecinøå a acøiunii lor energicede dåunare a celulei (distrugerea øesu-24 ore

72 ore

Mana viøei pe frunzå (pete uleioase)…

Ωi pe ciorchine (Peronospora viticola)

Mana cartofului (Phytophtora infestans)…

tului), precum µi a uµurinøei lor de a seråspândi ca focul într-o culturå. Nueste neobiµnuit faptul cå în acest modse pierde întreaga culturå în câtevazile.

Fungicidele cu acøiune specificå împo-triva Oomycetelor se gåsesc pe piaøådoar de douå decenii. Cu Melody®

(denumirea comercialå pentru substanøaactivå este iprovalicarb), cercetårile dela Bayer au reuµit så producå un com-pus foarte activ împotriva acestoragenøi patogeni din ciuperci. Acestprodus, care aparøine noii clase decompuµi fungicizi derivaøi din structuride aminoacizi, se caracterizeazå printr-un numår important de proprietåøi re-marcabile.

Dupå aplicarea preparatului Melody,unele din ingredientele active råmân pesuprafaøa tratatå a plantei, iar altele på-trund în øesut µi se råspândesc sistemic.Aceasta înseamnå cå Melody are nunumai o acøiune de protecøie, ci µi unade eradicare, de aceea fiind în måsuråså combatå ciuperca în toate stadiilesale de dezvoltare. Mai mult, dupå

pute în mod optim pentru rezolvareaproblemelor specifice. “Familia Me-lody” include de pildå Melody Duo(iprovalicarb&propineb), Melody Mul-ti (iprovalicarb&tolilfluanid), MelodyCompact (iprovalicarb & oxiclorurå decupru), Melody Med (iprovalicarb &mancozeb) µi Melody Care (iprovali-carb&folpet).

În combinaøiile de mai sus, spectrul deactivitate al produsului Melody poatefi extins la viøa de vie, pentru combate-rea påtårii roµii sau a rujeolei viøei(Pseudopeziza tracheiphila) µi a putre-gaiului negru al viøei (Guignardiabidwellii), iar la cartof µi legume spe-ciile Alternaria µi Septoria. Utilizareaacestor combinaøii constituie de ase-menea piatra unghiularå a strategieinoastre pentru prevenirea rezistenøei,deoarece Oomycetele sunt deosebit desensibile la dezvoltarea de rase rezi-stente.

În aceste combinaøii eficacitatea ipro-valicarbului împotriva manei viøei µi aputregaiului negru, cu doze de 120-240g/ha, este foarte importantå.

deschide noi orizonturiinsecticidelor foliare

Neafectat de Calypso-bondarul.

min.

max.

Noul fungicid împotriva

Oomycetelor


AntracolAntracol -

Musca måslinelor(Dacus oleae)

Påianjenul bumbacului(Aphis gossypii)

Musca mediteraneanå a fructelor (Ceratitiscapitata)

Gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata)

Musca cireµelor(Rhagoletis cerasi)

Viermele merelor (Carpocapsa pomonella)

Calypso – selecøia organi-smelor sale øintå.

Flexibilitate garantatåDeoarece Calypso nu este periculosfaøå de albine, el poate fi utilizat înain-te, în timpul µi dupå înflorire, având oflexibilitate neîntâlnitå decât la foartepuøine alte insecticide.

Femierii µi pomicultorii pot în acestmod så-µi adapteze måsurile de comba-tere în timpul vegetaøiei, dupå cerinøeleparticulare, aplicându-le când sunt ne-cesare.Substanøa activå a produsului Calypsooferå toate proprietåøile necesare pro-

ducøiei µi protecøiei moderne. Risculpentru utilizator µi consumator este ne-glijabil, deoarece produsul este utilizatîn doze reduse de aplicare µi nu are unpotenøial de bio-acumulare. Produsulare de asemenea un profil ecotoxicolo-gic excelent, cu toxicitate acutå foartereduså faøå de râme, påsåri µi peµti.

Tiacloprid este eficace într-un intervallarg de temperaturi, înså cea mai bunåactivitate o are în condiøii mai cåldu-roase. Fotostabilitatea sa µi stabilitateala ploaie sunt foarte bune, astfel încât

absorbøia de cåtre øesutul vegetal per-mite un efect optim. Tiaclopridul estedescompus rapid în sol (obiµnuit DT50: 6-27 zile). Este mai stabil faøå dehidrolizå, adicå este suficient de stabilîn amestecul de stropit.

Cercetårile de laborator extinse µi ex-perimentårile de câmp au demonstratcå niciuna din formulårile aflate în co-merø care conøin Calypso nu a avutprobleme de toleranøå a culturii, la ni-ciuna din culturile testate.

Produsul este înregistrat în prezent înBrazilia, Elveøia, Ungaria, România,Georgia µi Uzbekistan. Înregistrarea înîntreaga lume este pe un drum bun,pentru principalele culturi: pomi fructi-feri, bumbac, legume, orez, cartofi, ce-reale µi plante ornamentale.

Prin spectrul larg de acøiune µi caracte-risticile favorabile de mediu, Calypsopune la dispoziøie o unealtå nouå, ex-celentå, pentru protecøia recoltelor.Bayer este din nou mândru de a fi înmåsurå så ofere o nouå tehnologie deprotecøia plantelor, care satisface ce-rinøele fermierilor, consumatorilor µimediului.

Au trecut 35 de ani de când Bayer apus o piatrå de hotar în domeniul fun-gicidelor de contact cu Antracol®. An-tracol a avut o prezenøå îndelungatå pepiaøå, råmânând de-a lungul timpuluiun produs important în multe øåri.Atenøia este îndreptatå din nou asupraavantajelor acestui fungicid. Substanøasa activå, propineb, un ditiocarbamat,este deosebit de eficace în tratarea ma-nelor (Plasmopara, Peronospora,Pseudoperonospora, Phytophtora infe-stans). Mai mult, el s-a dovedit activ încombaterea unei game largi de alteboli ale frunzelor de la legume, viøå devie, fructe seminøoase µi tropicale. Încomparaøie cu aløi ditiocarbamaøi, An-tracol este bine tolerat de plantele deculturå. În solurile cu deficit de zincori în culturile ce necesitå acest mi-croelement, acest fungicid pe bazå dezinc aduce un avantaj suplimentar, carele stimuleazå creµterea prin adaosulacestui microelement.

Aplicaøiile cele mai importante ale produsului Antracol sunt în general tra-tamentele împotriva ciupercii P. infe-stans µi a arsurii timpurii (Alternariasolani) din culturile de cartof µi de to-mate. În culturile de castraveøi µi pepe-ni sunt combåtute diferite tipuri dePseudoperonospora ca µi mana viøei devie (Plasmopara viticola), påtarea neagrå (Phomopsis viticola) µi rujeolaviøei de vie (Pseudopeziza trachei-phila). La pomi fructiferi, Antracol

este în continuare viabil în cadrul stra-tegiilor de stropire împotriva rapånuluimerelor (Venturia inaequalis). Antra-col µi-a dovedit eficacitatea în comba-terea påtårii negre a bananelor – Siga-toka (Mycosphaerella fijiensis) µi aantracnozei de la mango. Cantitatea desubstaøå activå recomandatå este cu-prinså între 1,4-2,1 kg/hectar, înfuncøie de culturå, agentul patogen, vo-lumul de soluøie aplicat µi tehnica destropire.

Aplicarea împotriva raselorrezistente de Phytophthoraale cartofilorÎn prezent, în toatå lumea, cartoful estecultivat pe 18,5 milioane de hectare. Înseria øårilor europene tradiøional culti-vatoare de cartof se numårå Olanda,Germania, Irlanda, Marea Britanie,Franøa, Polonia µi Rusia, producøia car-tofului având în prezent un rol impor-tant µi în Statele Unite, Mexic, Brazi-lia, India µi China.

În zona de culturå intensivå a cartofu-lui se proiecteazå menøinerea unei su-prafeøe stabile, de 7 milioane de hecta-re. Totuµi, numårul de tratamenteaplicate culturii pare så creascå. Peaceastå cale vor fi atinse producøii maimari, mai ales dincolo de Europa occi-dentalå. În øårile precum China, Ucrai-na, Polonia µi Rusia va fi apoi posibilså se adopte cultura intensivå a carto-fului. Cu câøiva ani mai înainte, comer-

cializarea acestui fungicid pentru com-baterea manei a atins o valoare deaproximativ 250 milioane de dolariSUA; în prezent, aceastå valoare osci-leazå între 350 µi 400 de milioane dedolari SUA, în funcøie de presiunea in-fecøiei, anticipându-se depåµirea ace-stor valori.În prezent, cultivatorii de cartof suntrealmente specialiµti. Ei folosesc avan-tajul creat de ultimele descopeririµtiinøifice µi al acestor experienøe. Nu-

un veteran în deplina putere


deschide noi orizonturiinsecticidelor foliare

Antracol

Peretele celular

Inhibarea biosintezei;de ex. coenzima A

Inhibarea biosintezeiproteice

Interferenøa cu funcøionarea membranei

Inhibarea respiraøiei celulare

Cum afecteazå fungicidele multi-site metabolismul celular al ciupercilor patogeneLocul de acøiune al propinebului

Membrana celularå

Aminoacizi

Proteine

Aparatul Golgi

Reticulul endoplasmic

Mitocondrie

Nucleul

Citoplasma

Ribozomi

Mana viøeide vie

Rapånul merelor

Mana cartofului

Manatomatelor

zent un complex de boli produse deciuperci.Antracol, un produs utilizat timp depeste 3 decenii, a reuµit nu numai så îµimenøinå cota de piaøå, dar chiar så µi-oextindå. Împreunå cu extinderea ulte-rioarå a aplicårii tradiøionale a acestuiaîn segmentul Phytophthora, el se ex-tinde cåtre noi pieøe din diferite øåri,precum India, China µi Brazilia. Recent înså a fost descoperit un noupotenøial de aplicare a Antracolului, ca fungicid de bazå, îndeosebi în agri-cultura tropicalå, la mango µi banane.Caracteristicile acestui produs permitamestecul acestuia cu substanøe siste-mice, precum iprovalicarb, un compo-nent al produsului Melody.Antracol s-a afirmat în contextul stra-tegiilor antirezistenøå, pentru meøinereaperformanøelor fungicidelor specifice,precum µi pentru extinderea spectruluilor de acøiune. Un alt avantaj al produ-sului Antracol îl constituie preøul deo-sebit de avantajos. Antracol a confirmat pe deplin aµteptå-rile fermierilor, fiecare recoltå reuµitåconstituind o dovadå.


mai fermele cu management intensiv,care au la dispoziøie întreaga gamå aproducøiei tehnice, sunt în måsurå sådobândeascå succese pe piaøa inter-naøionalå. Împreunå cu protecøia împo-triva vectorilor, precum afidele, gânda-cul cartofului µi nematozii cu chiµti,protecøia bine însuµitå împotriva boli-lor provocate de ciuperci, mai ales,este absolut vitalå.Mana cartofului este boala cea mai im-portantå pe tot globul. Infecøia primaråpoate fi recunoscutå pe plante råzleøedintr-o culturå. Råspândirea sa ulte-rioarå are loc în funcøie de direcøiavântului, putând provoca în cultura ne-protejatå distrugerea totalå în câtevazile, dacå vremea este favorabilå in-fecøiei.În ultimii ani, densitatea sporitå a ma-nei pe tulpinile plantelor s-a extins.Cauzele creµterii urmeazå încå a fi ex-plicate pe deplin. Ultimele cercetåri auaråtat cå patogenul poate infecta doartulpinile dåunate. În condiøii de vremefavorabilå, infecøia poate devasta oculturå într-o asemenea måsurå încâtpoate fi confundatå în mod eronat cu ocoacere fiziologicå prematurå.Recent au fost observate epidemii careau izbucnit mai devreme decât normalµi sunt greu de reprimat, în ciudaaplicårii noilor tipuri de fungicide.Cauza acestei apariøii este motivatå denoile populaøii agresive ale agentuluipatogen. Pentru fermierul cultivator decartofi aceasta înseamnå cå el trebuieså fie prevenit asupra pericolului in-fecøiei mai timpuriu decât a fost cazulla început. Tratamentul la timp µi ale-gerea fungicidului optim sunt din ce înce mai vitale pentru valoarea recoltei.Unele øåri stabilesc planul de luptåpentru condiøiile lor locale, strategiilespecifice în care Antracolul este utili-zat atât singur, cât µi în combinaøie, aµacum s-a procedat în ultimii 30 de ani.Puterea Antracolului constå din trata-rea raselor de Phytophthora la care s-adezvoltat rezistenøa faøå de altefungicide.

Desigur, ceea ce este valabil pentrucartofi este utilizabil µi pentru alte ti-puri de legume. Marea sensibilitate alegumelor suculente (îndeosebi toma-tele, ardeii, castraveøii µi pepenii) faøåde ciupercile ce produc mana creazå oproblemå realå în faøa marilor cerinøeale pieøei.

Creµterea populaøiei globului, a stan-dardelor de viaøå din multe øåri µi – înfinal – a conµtiinøei necesitåøii unei ali-mentaøii mai sånåtoase, au fåcut din le-gume unul din cele mai importante ti-puri de culturå. Aceastå piaøå extinsåcere fermierilor så aibå un nivel ridicatde cunoµtinøe tehnice µi comerciale,deoarece ei trebuie så fie în måsuråatât de a produce pe scarå largå, cât µimai important - så furnizeze consuma-torului un produs de înaltå calitate.

Menøinerea efectelor substanøelor specifice asupra Oomycetelor.Substanøele active precum fenilamideµi acetamide sunt în general vulnerabi-le faøå de dezvoltarea rezistenøei, deoa-rece acestea acøioneazå asupra unui locspecific în cadrul metabolismuluiagentului patogen. Aceasta întrerupelanøul important al proceselor necesarepentru crearea acizilor nucleici din ciu-percå, împiedicând dezvoltarea nor-malå a acesteia µi provocându-i moar-tea. Presiunea de selecøie în favoareapopulaøiilor patogenului creµte consi-derabil, odatå cu intensificarea utilizå-rii acestor agenøi specifici.Antracol are mai multe puncte de atacîn lanøul sintezei µi acestea sunt diferite

de acele vizate de fenilamide µi aceta-mide. În plus faøå de întreruperea bio-sintezei proteice, Antracol întrerupe deasemenea funcøionarea membranei µi arespiraøiei celulei.Aceasta explicå de ce, în ciuda utilizå-rii produsului Antracol de-a lungul glo-bului timp de 35 de ani, nu s-a obser-vat încå o rezistenøå faøå de acesta µinici nu este de aµteptat. Antracol acøio-neazå bine în combinaøii de stropire al-ternative sau în amestecurile din rezer-vorul aparatului de stropit. Aceastaînseamnå cå performanøa produselorspecifice împotriva Oomycetelor poatefi menøinutå. Un alt avantaj este acelacå Antracol poate combate un spectrumai larg de boli, când acøioneazå încombinaøie. Acest caracter este deose-bit de util, deoarece adesea este pre-


Antracol -un veteranîn deplina

putere

Antinonninprimul pesticid desintezå

Esterul acidului fosforicE 605spectru de acøiune foartelarg µi eficacitate ridicatå

Systox ®

primul P-ester cuacøiune sistemicå

GrupaMetasystox ®

Tamaron ®

aløi P-esteri cu mareimportanøå economicå

1892 1947 1951 1954 1969 1984 1988 1989 1991 2000

Pietre de hotar ale cercetårii Bayer pentru insecticide

Istoria insecticidelor începe de obiceicu substanøele chimice de sintezå µiignorå insecticidele “inventate” deplantele însele.Dintotdeauna plantele au fost ame-ninøate de insecte flåmânde µi prin mu-taøii succesive au putut så se apere deacestea. Prin selecøie, indivizii care audovedit posibilitåøi de supravieøuire auråzbit.Printre mecanismele de apårare amin-tim de perii deµi care formeazå o ba-rierå fizicå, înså unele plante produc µisubstanøe otråvitoare pentru insecte.Astfel au apårut în “laboratorul natu-rii” din regnul vegetal în aproximativ100 milioane de ani multe alcaloide,precum nicotina µi colchicina, dar µialte produse naturale secundare. Acestlucru nu a fost o întâmplare, ci o pro-tecøie faøå de organismele dåunåtoare.

Primele insecticide utilizate de om au fost produsele naturale

Încå înainte de Hristos se cunoaµteaacøiunea multiplå a unor pårøi sau ex-tracte ale plantelor la om, utilizarea lorpentru vindecare fiind primordialå.Astfel cei care au participat la crucia-dele spre øara sfântå au µtiut så aprecie-ze acøiunea inflorescenøelor uscateaparøinând unei specii de crizantemå încombaterea påduchilor. La începutulsecolului al 19-lea comercianøii unor

triburi armene de munte vindeau floripulverizate aparøinând unei specii înru-dite, bogatå în substanøå activå. Abiaprin marile progrese ale chimiei sub-stanøelor naturale, la începutul secolu-lui 20 a fost identificatå substanøa cuacøiunea insecticidå. Prin diferite pro-cedee de separare au fost extrase pro-dusele cu acøiune insecticidå din øesu-turile plantelor. Analiza lor a condus ladescoperirea mai multor substanøe na-turale sub formå de esteri, identificateulterior ca piretrine, cinerine µi jasmo-line. Una dintre structurile cu acøiunebunå din aceastå grupå este piretrina I.Alte extracte naturale asemånåtoare,precum nicotina, rianodina µi azadira-chtina, extraså din arborele tropicalNeem sunt cele mai cunoscute insecti-cide biologice cu origine vegetalå. Latoate înså importanøa lor practicå în zi-lele noastre este minorå. Nicotina estemult prea toxicå pentru utilizator µi afost scoaså din uz, iar celelalte produsenaturale prezintå dezavantajul cå nupot fi sintetizate în cantitåøi suficiente,cu o calitate constantå µi preøuri accep-tabile. Øinând cont µi de instabilitatealor la luminå acøiunea acestora în agri-culturå este mult prea scurtå.

Industria chimicå vine din urmåIstoria omenirii este strâns legatå deevoluøia randamentului în agriculturå.Mårirea enormå a suprafeøelor agricole

a condus la habitate mai sårace în spe-cii. Dar µi transportarea µi stocareaunor mari cantitåøi de alimente au creatniµe ecologice care au favorizat în-muløirea în maså a organismelordåunåtoare.Øelurile dominante pentru ameliorato-rii plantelor de culturå au fost recolta,gustul µi avantajele în cultivare. Rezi-stenøa împotriva organismelor dåunå-toare a fost mult timp neglijatå de cåtreamelioratori µi adesea pierdutå la soiu-rile cu randament ridicat. Apariøia pe-riodicå de invazii ale speciilor dåunå-toare, precum invazia låcustelor întimpurile biblice, au fost percepute “cåaµa a fost soarta”. Deµi s-au cunoscutproprietåøile insecticide ale mai multorextracte de plante, nu au existat premi-zele tehnice pentru utilizarea lor pe oscarå largå în agriculturå. Abia cu ran-damentul industriei chimice au putut ficombåtuøi dåunåtorii cu substanøe acti-ve specifice produse în cantitåøi pescarå largå. La începutul protecøiei chi-mice a plantelor, la începutul secolului20, un rol dominant au jucat derivateleacidului cianhidric pentru gazare, dini-trofenolii simpli, arsenicele µi sulfulmuiabil. Dar acestea nu au fåcut faøåcerinøei din ce în ce mai crescute aagriculturii, care la rândul ei fåcea paµisiguri spre o agriculturå intensivå. Deµise foloseau cantitåøi mari din acesteproduse, acøiunea lor împotriva dåunå-torilor deseori nu era suficientå. Øinând

PiretroidBaytroid ®

doze de utilizare foarte miciµi toxicitate scåzutå

Bulldock ®

un piretroid îmbunåtåøit

CloronicotinilConfidor ®, Gaucho ® (imidacloprid)Produs pentru tratarea seminøei cu acøiune sistemicåprin rådåcinå: protecøie împotriva dåunåtorilorla numeroase culturi

TiaclopridCalypso ®

Insecticid pentrunumeroase culturi

16 Curierul protecøiei plantelor 1/2001 17Curierul protecøiei plantelor 1/2001

Acøiunea insecticidå – element al evoluøiei

cont µi de acøiunea lor toxicå s-a pornitîn cåutarea insecticidelor mai bune.

Dilema hidrocarburilor clorurateHidrocarburile clorurate au înlesnitevident “strålucirea µi nenorocirea”protecøiei chimice a plantelor. Proprie-tatea insecticidå a DDT-ului a fost de-scoperitå în 1939. Fiind uµor de sinteti-zat s-au obøinut progrese mari încombaterea chimicå a unor epidemii,precum tifosul µi malaria în anii ’40 µi’50, fiind astfel salvate multe milioanede vieøi omeneµti. Atunci cu nici un altinsecticid nu s-ar fi putut obøine acelesuccese. Descoperitorului DDT-ului,elveøianul Paul Müller, i s-a conferit,din aceste motive, în anul 1948 pre-miul Nobel pentru medicinå µi fiziolo-gie.

Astfel, pare de neînøeles faptul cå înanii ‘70 s-a interzis în multe øåri utili-zarea DDT-ului. Din ce cauzå s-a ela-borat în Germania o lege care interzicecirculaøia acestei substanøe în protecøiaplantelor? În euforia de a crea un me-diu lipsit de artropode, s-au utilizat înigienå µi agriculturå cantitåøi enormede DDT, al cårui preø era pe deasupraµi foarte convenabil. Dar deja lasfârµitul anilor ’40 au apårut primelesemne de rezistenøå la unele specii deinsecte faøå de aceastå “substanøå mi-nune”, iar dozele utilizate au fost ridi-cate. Chiar µi proprietåøile evidenøiatede cåtre descoperitor în cuvântarea sacu ocazia decernårii premiului Nobels-au întors împotriva produsului. Ace-stea au fost spectrul foarte larg µi re-manenøa îndelungatå.

Manipularea fårå discernåmânt a fåcutca multe specii folositoare, cu rolul lornecunoscut sau ignorat în combatereadåunåtorilor, så fie eliminate.Astfel, au apårut specii dåunåtoare noi,care cu puøin timp în urmå au fost con-trolate de mecanismele naturale. Prinremanenøa lor lungå, timpul deînjumåtåøire în sol este de aproximativ3 ani, prin dozele mari aplicate a exi-stat µi pericolul de acumulare a sub-stanøei în mediul înconjuråtor.Luându-se exemplul Statelor Unite uti-lizarea substanøei active a fost pe de-plin interziså. Dar nici pânå azi nuavem argumentele care nu ar permite

în continuare utilizarea cu responsabi-litate a DDT-ului. Aløi reprezentanøi aiacestei clase sunt aldrina, dieldrina, en-dosulfanul µi lindanul. Ultima sub-stanøå se utilizeazå azi în Germaniapentru combaterea påduchilor în loculDDT-ului. Luându-se în consideraøiedegradabilitatea sa, lindanul poate fiutilizat µi în agriculturå, de exemplu, încultura sfeclei pentru combatereadåunåtorilor din sol.

Esteri ai acidului fosforic,carbamaøi µi acøiunea sistemicå a insecticidelorO claså de insecticide descoperitå lasfârµitul anilor ‘30 de cåtre GerhardSchrader, care µi-a påstrat importanøacomercialå µi aståzi este reprezentatåde esterii acidului fosforic. Cel mai cu-noscut reprezentant este E 605

®(Pa-

rathion), introdus în agriculturå în anul1947. Prin modificarea øintitå a struc-turii chimice s-au gåsit multe insectici-de ale acestei clase cu o toxicitate re-duså, dar cu o acøiune insecticidå mare.Astfel, s-au descoperit µi pesticidele cuacøiune “sistemicå”, eficiente µi benefi-ciind de o manipulare sigurå.

Multe substanøe solubile în apå, prinudare pot fi preluate prin intermediulrådåcinii în sistemul circulator al plan-tei, ajungând în låstari. Insectele carese hrånesc cu frunzele acestor låstari,pot fi astfel combåtute, în schimb nusunt afectate speciile entomofage, pre-cum coccinelidele, sirfidele sau ich-neumonidele. Cu aceste produse plan-tele pot fi protejate din interior cu odozå minimå de substanøå activå. Ulte-rior s-au gåsit µi alte clase chimice cuproprietåøi sistemice.

Carbamaøii prezintå un mecanism deacøiune identic cu cel al esterilor acidu-lui fosforic. În transmiterea impulsuluinervos joacå un rol determinant sub-stanøe proprii ale corpului, precum ace-tilcolina. Prin metabolizarea acesteisubstanøe de mediere, înceteazå µiacøiunea sa. Scindarea acetilcolinei areloc printr-o enzimå cu numele de ace-tilcolinesterazå, proces inhibat de este-rii acidului fosforic sau carbamaøi,concentrându-se astfel acetilcolina înanumite locuri ale sistemului nervos.Acest lucru conduce la o “pråbuµire” a

sistemului nervos central µi în ultimåinstanøå la moarte. Deja în secolul tre-cut s-a izolat din fasolea Calabar pro-dusul natural, fisostigmina (denumitåµi eserinå).

Substanøa a constituit modelul pentrusinteza carbamaøilor, utilizaøi iniøialpentru medicamente fårå o acøiune in-secticidå. Abia în anii ’50 au apårut in-secticidele din aceastå claså. Câøiva re-prezentanøi au, ca µi unii esteri aiacidului fosforic, o acøiune sistemicå.

Doze extrem de reduseDin totdeauna produsele naturale auconstituit modele µi punctul de plecarepentru sinteza insecticidelor chimice.Deµi piretrina naturalå µi combinaøiileînrudite constituie insecticide formida-bile, ele prezintå totuµi un grav deza-vantaj µi anume nu sunt stabile la lu-minå. Astfel utilizarea lor în domeniulagriculturii nu este de conceput. Dar înanii ‘70 grupe de cercetåtori englezi µijaponezi au reuµit så sintetizeze pire-troidele cu stabilitatea la luminå doritåµi cu un potenøial activ ridicat. Celemai active combinaøii ale acestei clasea piretroizilor reuµesc så combatå på-duchii frunzelor cu numai 10 g la hec-tar. Acest eveniment a deschis dimen-siuni noi în combaterea dåunåtorilor µio activitate de cercetare febrilå la toøiproducåtorii mari de pesticide. Cu unnumår apreciabil de combinaøii, pire-troizii au cucerit un loc fruntaµ printreinsecticidele utilizate în lumea în-treagå.

Noi puncte de plecare cu mecanisme specifice insectelor: benzoilureidele µi cloronicotinilideleDin cele douå clase sus menøionate,care sunt cunoscute de mai multe dece-nii, în prezent se testeazå anual în în-treaga lume aproximativ 100000 desubstanøe noi cu privire la acøiunea lorinsecticidå. În ultimii 20 de ani înschimb nu au påtruns pe piaøå numaicloronicotinilidele µi benzoilureidele.Mari speranøe se pun în ureide, celecare influenøeazå în mod specific meta-bolismul chitinei. Neexistând în orga-nismele superioare, inhibitorii pentrusinteza chitinei nu afecteazå mamifere-

le. Totuµi ne punem întrebarea: de ceimportanøa economicå a acestor sub-stanøe este sub aµteptåri? Acøiunea lentåµi limitarea acøiunii lor la nåpârlire re-strâng posibilitåøile lor de utilizare înagriculturå. Cel mai mare potenøial îlau în prezent cloronicotinilele cu re-prezentantul lor cu cel mai mare suc-ces imidaclopridul. Pe lângå aplicareasa în domeniul agriculturii se utilizeazåtot cu succes µi în sectorul veterinar.Imidacloprid uneµte benefic în structu-ra sa chimicå mai multe elemente, pre-cum acøiune insecticidå ridicatå, pro-prietåøi de rupere a rezistenøei,toxicitate scåzutå pentru mamifere,acøiune sistemicå µi o remanenøå potri-vit de lungå.În descoperirea imidaclopridului pro-dusele naturale nu au jucat nici un rol,dar existå asemånåri cu substanøe natu-rale, precum cea cu nicotina utilizatåpânå în anii ‘50 µi cu otrava recent de-scoperitå din broaµte, epibatidina. Deµiimidaclopridul atacå, ca µi majoritateainsecticidelor clasice la nivelul siste-mului nervos, mecanismul såu de

acøiune este specific pentru insecte, pre-zentând o toxicitate reduså faøå de om.

Viitorul insecticidelor: ingineria geneticå va completa protecøia chimicå a plantelorUn nou început µtiinøific este acela de anu sintetiza un insecticid, ci de a-l anco-ra în zestrea ereditarå a plantei. Azi esteposibil de a transfera secvenøe de ADN,corespunzåtoare cu diferite enzime, de laun organism la altul. Din punct de vede-re teoretic este posibilå activarea insecti-cidelor naturale în plante de culturå.Practic, înså nu este posibilå instituireanumeroaselor enzime în mod core-spunzåtor în plantå. Mult mai simplueste dacå gena transferatå conøine directinformaøia pentru sinteza proteinelor cuproprietåøi insecticide. Pe câmpurile cubumbac din SUA acest lucru a devenit orealitate. De mult timp se utilizeazå bac-teria Bacillus thuringensis ca producåtorde insecticid natural. Substanøa insecti-cidå a fost izolatå µi s-a dovedit a fi oproteinå. Structura proteinei bacteriene a

putut fi elucidatå, iar secvenøa core-spunzåtoare de ADN a putut fi introdusåîn zestrea ereditarå a plantelor de bum-bac. Astfel plantele au putut produce sin-gure un insecticid cu origine bacterianåµi au putut så se protejeze de un dåunåtortemut, viermele capsulelor de bumbac.

Acest nou început va oferi soluøii noi,asemånåtoare cu combaterea biologicå adåunåtorilor µi va conduce la excludereadin practica agricolå a pesticidelor inefi-ciente µi problematice din punct de vede-re ecologic. Protecøia chimicå a planteloreste într-o competiøie constructivå cuprincipiile combaterii integrate, având unscop comun, acela de a asigura hrana ne-cesarå, cel puøin pentru prima treime amileniului urmåtor, populaøiei mondialeîn creµtere.

Multe clase insecticide au ca origine structuri cunoscute în naturå.

Mai mult de douå treimi din insecticidele utilizate pe glob în agriculturå atacå sistemulnervos al insectelor în diferite locuri. În general sunt atinse sinapsele colinergice (reprezentare puternic schematizatå).

Hidrocarburi clorurate nici un modelnatural cunoscut

nici un model naturalcunoscut

Eserin (fisostigmina)din fasolea Calabar(Physostigma venenosum)

Piretrin l din Crysanthemum cinerriifolium

Nicotina din tutun(Nicotiana tabacum)

Epibatidina din broaµte(Epipedobates tricolor)

Legendå:Sinapså - punct de conexiune intre douå celule nervoasePresinapså - partea finalå a celulei nervoase 1Postsinapså - partea iniøialå a celulei nervoase 2

Esteri ai acidului fosforic

Carbamaøi

Exemplu: DDT

Exemplu: Parathion; E 605

Exemplu: Carbofuran

Exemplu: Permetrin

Cloronicotinil

Exemplu: Imidacloprid

Piretroizi

Piretroizi17 %

Esteri aiaciduluifosforic14 %

Carbamaøi14 %

5 %

canalsodiu

acetilcolinesterazå

receptoracetilcolin

Altele, de ex.hidrocarburiclorurate 4 %benzoiluree 3 %

Flux

de

info

rmaø

ii

Pres

inap

så

Chlor

onico

tinyle

interval sinaptic

Post

sina

pså

Cifra afacerimondialå 1996

Insecticide Model din naturå Sinapse colinergice

Curierul protecøiei plantelor 1/200118 19Curierul protecøiei plantelor 1/2001

Acøiunea insecticidå – element al evoluøiei

NATURA ΩI TEHNICA · 2009-09-15 · omenirii. Din secolul 19 rolul agricul-turii în Europa s-a...

Documents

Transcript of NATURA ΩI TEHNICA · 2009-09-15 · omenirii. Din secolul 19 rolul agricul-turii în Europa s-a...