MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA 2000

1

REZOLUȚIA

privind soluționarea problemelor principale privind managementul ariilor protejate din

România

Decembrie 2015

Semnatari: Administratorii de arii protejate din Romania (administrații și custodii), reuniți în 16-18

decembrie 2016, în Brașov ( Anexa 1)

Context

”Gala Ariilor Protejate” organizată la Brașov în perioada 16-18 decembrie 2015 a mijlocit analiza situației

actuale privind gestionarea ariilor protejate din România și discutarea principalelor probleme cu care se

confruntă actualmente practicienii din acest domeniu. Evenimentul a reunit un număr de 160

participanți, majoritatea administratori de arii protejate și experți, care și-au adus aportul direct la

sesiunile grupurilor de lucru organizate pe următoarele teme: (1) Asigurarea unui sistem de

management unitar și eficient al ariilor protejate, (2) Prevenirea și evaluarea impactului semnificativ

asupra valorilor din ariile protejate, (3) Siturile Natura 2000 și dezvoltarea durabilă, (4) Cum comunicăm

importanța ariilor protejate? și (5) Rolul ariilor protejate în educația ecologică.

Prezenta rezoluția prezintă problemele majore cu care participanții la grupurile de lucru se confruntă în

practică (punctul 2) și principalele măsuri propuse de aceștia pentru soluționarea lor (punctul 3), pentru

care este solicitat sprijinul autorităților responsabile la nivel național.

1. Preambul

Conștienți de faptul că România se distinge la nivel european prin bogăția și diversitatea valorilor

naturale, recunoaștem că sistemul de management al ariilor protejate destinat păstrării acestora este

relativ nou și în formare, principalele progrese înregistrându-se în ultimii 10-15 ani. Deși managementul

ariilor protejate din România se confruntă cu numeroase probleme, suntem conștienți de rezultatele

pozitive obținute până în acest moment.

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA 2000

2

Astfel, în contextul aderării la Uniunea Europeană, a fost înființată rețeaua națională de arii protejate și

a fost creat cadrul legislativ și instituțional pentru protecția naturii. O bună parte din ariile protejate au

fost atribuite în administrare și au fost înființate administrații proprii pentru ariile protejate de

dimensiuni mai mari, un număr mare de actori guvernamentali și non-guvernamentali asumându-și

responsabilitatea asigurării managementului pe baza resurselor proprii.

Datorită disponibilității fondurilor europene, au fost realizate studii de inventariere și evaluare a stării

actuale de conservare și au fost elaborate planuri de management care stabilesc măsuri de management

pentru o serie de situri Natura 2000. Prin intermediul proiectelor depuse de administratori, finanțate

aproape în totalitate din fonduri externe, s-au realizat pași importanți în direcția dezvoltării bazelor de

date și informații necesare pentru managementul ariilor protejate, creării infrastructurii de informare,

educație, conștientizare și vizitare, informării factorilor interesați și implicării acestora în stabilirea

măsurilor de management, managementului vizitatorilor din ariile protejate, dezvoltării ecosturismului,

susținerii dezvoltării comunităților locale, asigurării conservării efective a valorilor naturale și sociale,

precum și opririi sau diminuării activităților cu impact negativ asupra naturii din unele arii protejate.

Fiind conștienți de faptul că această evoluție nu este unitară la nivelul sistemului național de

management recunoaștem beneficiile actualului sistem descentralizat, deschis, colaborativ de

management al ariilor protejate, care, în ansamblu, a permis unui număr mare de actori guvernamentali

și non-guvernamentali să-și dezvolte cunoștințele de bază, capacitatea tehnică minimă și relațiile de

colaborare sau încredere cu factorii interesați necesare pentru administrarea ariilor protejate.

2. Premise: analiza problemelor privind managementul ariilor protejate din România

În același timp, modul actual de funcționare al sistemului de management al ariilor protejate din

România, impune o serie de limitări administratorilor, diminuând semnificativ posibilitatea acestora de a

asigura un management eficient al ariilor protejate și de a-și îndeplini angajamentele, în ciuda eforturilor

constante ale acestora de a asigura resursele necesare în acest scop. Dintre acestea, pentru domeniile

discutate, cele mai importante sunt:

a) Insuficienta coordonare a actorilor responsabili la nivel național pentru stabilirea

reglementărilor, politicilor, strategiilor, normelor metodologice (ministere, agenții naționale și

altor instituții responsabile direct și indirect, organizații, finanțatori), inclusiv în ceea ce privește

asigurarea controlului și feed-back-ului către administratori. Acest lucru determină politici

incoerente, contradicții între prevederile politicilor sectoriale, omisiuni și lipsa integrării

obiectivelor de protecția naturii în politicile sectoriale (e.g. de management al resurselor

naturale, planificare și dezvoltare teritorială, etc);

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA 2000

3

b) Inconsecvența legislativă, care generează confuzie în rândul tuturor actorilor responsabili și

instabilitate;

c) Lipsa planificării strategice la nivel sectorial (atât pentru domeniul protecției naturii cât și pentru

domeniile conexe) și a gândirii pe termen lung;

d) Lipsa unei strategii naționale unitare pentru managementul ariilor protejate și pentru domeniile

subsecvente – e.g. comunicarea ariilor protejate către publicul larg și factorii interesați,

managementul vizitatorilor, asigurarea datelor și informațiilor, monitorizarea, rolul ariilor

protejate în educația ecologică, cercetare și susținerea dezvoltării durabile a comunităților

locale, ș.a.;

e) Insuficienta coordonare de la nivel național a abordărilor asupra managementului ariilor

protejate implementate la nivel local. Drept urmare, practicile de management nu sunt unitare,

armonizate, integrate;

f) Influența politicului la diverse niveluri ale sistemului de management al ariilor protejate;

g) Accesul dificil sau imposibil la datele/informațiile existente, necesare pentru stabilirea măsurilor

de management și implementarea acestora - e.g. date și informații privind managementul

resurselor naturale și amenajarea teritoriului (amenajamentele silvice, silvo-pastorale, PUG-uri,

blocuri fizice, etc) și cadastrul terenurilor în ariile protejate. Instituțiile sau organizațiile care

dețin aceste informații refuză să le pună la dispoziția administratorilor, chiar și atunci când

aceste date au caracter public, încâlcând prevederile legii și îngreunând stabilirea măsurilor de

conservare și/sau management.

h) Procesul birocratic, greoi de aprobare a planurilor de management, care împiedică

implementarea măsurilor de conservare, clarificarea regimului de utilizare a unor terenuri sau

resurse și oprirea unor investiții sau activități cu impact negativ asupra naturii;

i) Calitatea slabă a studiilor de evaluare a impactului realizate în România, datorată lacunelor de

etică, profesionalism și capacitate a elaboratorilor acestor studii – fapt care împiedică sau

limitează considerabil posibilitatea administratorilor de a opri activitățile cu impact negativ

asupra ariilor protejate;

j) Slaba recunoaștere a autorității și legitimității administratorilor în teren (în special a custozilor);

k) Lipsa plăților compensatorii pentru proprietarii de terenuri în ariile protejate, care crează un

climat tensionat al relațiilor dintre proprietarii de terenuri și administratori, îngreunând

implementarea măsurilor de management;

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA 2000

4

l) Neimplicarea corespunzătoare a factorilor interesați în elaborarea politicilor și planurilor de

management sau dezvoltare durabilă locale, regionale sau naționale;

m) Absența unei linii bugetare de la bugetul de Stat dedicate ariilor protejate, în ciuda faptului că

ariile protejate conservă valori și oferă servicii de mediu și beneficii de interes public

incontenstabile;

n) Capacitatea instituțională (e.g. tehnică, logistică, umană, financiară, etc) și profesională ( e.g.

instruire, calificare, avansare) limitată a tuturor actorilor implicați în managementul ariilor

protejate: administratori, autorități, factori interesați, etc;

o) Limitările impuse de regulile de finanțare pentru unele activități de management (e.g. pentru

activitățile de comunicare evaluarea se face pe bază de indicatori cantitativi – de exemplu

numărul de participanți și nu pe baza impactului real asupra publicului);

p) Importanța redusă acordată la nivel național comunicării și educației ecologice, precum și lipsa

posibilităților (resurselor) de asigurare a continuităţii în activităţile de educaţie ecologică ale

administratorilor de arii protejate şi ale ONG-urilor;

q) Lipsa în acest moment a administrației pentru unele arii protejate (delegat, pe bază de contract)

– acestea reprezentând o suprafață totală de cca 2,5 mil ha.

3. Cerințe pentru susținerea funcționării sistemului de arii protejate din România

Având în vedere importanța ariilor protejate pentru păstrarea valorilor naturale și culturale, asigurarea

unui mediu de viață sănătos și a unui cadru pentru dezvoltarea durabilă, precum și necesitatea asigurării

condițiilor pentru gestionarea eficientă a ariilor protejate din România și fiind conștienți de problemele

amintite anterior, propunem adoptarea urgentă a următoarelor măsuri:

3.1. Asigurarea unui sistem național unitar și funcțional pentru managementul ariilor

protejateÎnființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), ca agenție de

stat în subordinea Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, finanțată parțial din bugetul de stat

și cu eligibilitatea și posibilitatea de a accesa finanțări externe, prin proiecte. Pentru a asigura

soluționarea problemelor amintite anterior, atribuțiile ANANP vor include:

a) Coordonarea rețelei de arii protejate prin structuri proprii naționale și locale;

b) Atribuirea în administrare și custodie a ariilor protejate fără administrator,

monitorizarea și supervizarea contractelor de adminitrare în derulare;

c) Administrarea ariilor protejate care nu sunt atribuite în administrare;

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA 2000

5

d) Distribuirea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru managementul ariilor

protejate;

e) Crearea condițiilor pentru acordarea compensațiilor către proprietarii de terenuri (din

fondurile de la bugetul de stat);

f) Gestionarea/direcționarea plăților Natura 2000 (din fondurile europene);

g) Acordarea de sprijin tehnic (consiliere) administratorilor de arii protejate pentru scrierea

de proiecte și accesarea de fonduri.

Poziția ANANP în cadrul sistemului de management al ariilor protejate și relațiile cu celelalte

entități responsabile, conform acestei propuneri sunt redate în Anexa 2.

3.2. Îmbunătățirea coordonării la nivelul Autorităților Centrale (Ministerul Mediului și Agenția Națională

pentru Protecția Mediului), prin:

a. Creearea unui cadru unitar pentru elaborarea și aprobarea planurilor de management (e.g. model unitar de structurare și organizare a procesului, criterii unitare la nivel național pentru evaluarea și aprobarea Planurilor, sistem unitar de monitorizare a implementării și eficienței managementului, de refacere a Planului, etc);

b. Simplificarea și accelerarea procedurilor de verificare și aprobare a planurilor de management (prin, de exemplu, simplificarea procedurilor de aprobare inter-minitriale);

c. Stabilirea unor norme metodologice clare (legiferate) privind atribuirea în administrare/custodie a ariilor protejate și implementarea lor unitară.

3.3. Acordarea plăților compensatorii și a plăților Natura 2000 pentru proprietarii și utilizatorii de

terenuri din ariile protejate;

3.4. Asigurarea sprijinului financiar necesar administrării ariilor protejate prin:

a. Asigurarea unei linii bugetare de la bugetul de Stat dedicate managementului ariilor protejate;

b. Asigurarea cofinanțării și chiar prefinanțării proiectelor, prin fonduri de la Adminitrația Fondului de Mediu;

c. Scutirea de la plata taxelor către Administrația Fondului de Mediu a instituțiilor care alocă bani pentru managementul ariilor protejate.

3.5. Corelarea prevederilor legislației sectoriale privind managementul resurselor naturale și

amenajarea teritoriului cu cea privind managementul ariilor protejate (agricultură, silvicultură,

vânătoare, ape, etc) și înlăturarea prevederilor contradictorii;

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA 2000

6

3.6. Accesibilizarea datelor și informațiilor finanţate din bani publici necesare în procesul de management al ariilor protejate privind:

a. managementul resurselor naturale și amenajarea teritoriului (de exemplu: amenajamentele silvice, silvo-pastorale, PUG-uri, blocuri fizice, ortofotoplanuri de la APIA, etc);

b. cadastrul și utilizarea terenurilor;

c. datele şi informaţiile spațiale în format digital relevante pentru managementul ariilor protejate (date GIS, aerofotograme, ortofotoplanuri, imagini satelitare).;

d. datele statistice socio-economice, inclusiv cele privind studiile sociologice – ex. asupra percepțiilor și/sau atitudinilor populației;

e. informațiile privind proiectele de investitiții și amenajare a terenurilor din ariile protejate și din vecinătatea acestora;

f. informațiile privind evaluarea impactului asupra mediului în ariile protejate sau în apropierea acestora

3.7. Implicarea administratorilor de arii protejate și a reprezentanților domeniului protecției naturii în

dezvoltarea PUG și a planurilor și strategiilor de dezvoltare și amenajare teritorială de la toate

nivelurile.

3.8. Asigurarea resurselor necesare pentru angajarea de personal pentru îndeplinirea responsabilităților

de management;

3.9. Crearea unui cadru propice pentru calificarea adecvată, selecția, formarea continuă, evaluarea

performanței și motivarea adecvată (remunerarea și crearea posibilităților de avansare) a

personalului angajat în sistem la orice nivel, într-un mod unitar la nivel național.

3.10. Crearea posibilităților de formare profesională atât pentru administratori cât și pentru factorii

interesați, pe teme relevante managementului ariilor protejate, precum:

a. Conceperea și coordonarea proceselor participative, gestionarea conflictelor și dezvoltarea

parteneriatelor;

b. Planificarea managementului și implementarea planului de management;

c. Planificare strategică;

d. Elaborarea și evaluarea studiilor de mediu;

e. Comunicare;

f. Educație ecologică;

g. Dezvoltarea durabilă integrată a comunităților locale

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA 2000

7

3.11. Asigurarea măsurilor necesare pentru garantarea transparenței proceselor de decizie privind

ariile protejate și accesului publicului la informațiile din acest domeniu, la toate nivelurile.

Evaluarea impactului asupra mediului

3.12. Creșterea calității studiilor de evaluare a impactului realizate în România prin stabilirea și

legiferarea standardelor de calitate (e.g. conținut, structură, mod de elaborare, date minime

necesare, etc);

3.13. Clarificarea/asigurarea răspunderii juridice a experţilor elaboratori de studii de evaluare a

impactului asupra mediului pentru studiile întocmite;

3.14. Elaborarea ghidurilor tehnice detaliate pentru evaluarea impactului asupra habitatelor și

speciilor și elaborarea de studii de evaluare a impactului asupra acestora;

3.15. Utilizarea unor verificatori de proiect;

3.16. Reconsiderarea Registrului experţilor și clarificarea aspectelor privind competențele, selecţia,

penalizarea și asumarea răspunderii;

3.17. Includerea în legislaţia EIA a cerinţelor de evaluare a habitatelor critice (inclusiv ale speciilor

protejate).

Comunicare și educație

3.18. Dezvoltarea unor planuri/strategii naționale de comunicare și conștientizare pentru ariile

protejate, de către principalii actori responsabili (autorități naționale, ONG-uri, etc împreună cu experți

în comunicarea pentru natură), ținând cont de atitudinile, valorile, credințele actuale ale grupurilor

țintă;

3.19. Asigurarea condițiilor necesare pentru menținerea constantă a dialogului între autorități și

întreaga gamă de actori responsabili și factori interesați.

3.20. Utilizarea metodelor de comunicare pozitivă, bazată pe beneficii, valori și aspecte pozitive

3.21. Dezvoltarea indicatorilor solicitați de finanțator pentru activitățile de comunicare împreună cu

experți practicieni din domeniul comunicării, astfel încât să fie incluse considerentele de calitate;

3.22. Modificarea condițiilor de finanțare astfel încât acestea să permită aplicarea unor soluții creative

pentru măsurarea și asigurarea impactului acțiunilor de comunicare;

3.23. Introducerea cu prioritate în programa școlară a lecţiilor în natură (de exemplu: o zi pe lună în

care copiii să poată ieşi din şcoală pentru predarea integrală în natură);

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA 2000

8

3.24. Dezvoltarea unui program naţional pentru educaţia în ariile protejate, finanţat din bugetul de

stat și parțial prin Administrația Fondului de Mediu, care să sprijine financiar înfiinţarea unor centre și

derularea permanentă a unor programe de educaţie pentru natură în toate judeţele, cu prioritate în

zonele în care există arii naturale protejate, cu implicarea directă a administratorilor de arii protejate

(De ex. : Centrele de Documentare și Informare) .

3.25. Elaborarea unui model şi a unui set de resurse didactice tematice la nivel naţional, care să

constituie instrumentele de lucru în centrele de educaţie pentru natură (de exemplu: Râul, Pădurea,

Pajiştea, etc).

MANAGERI EFICIENȚI PENTRU O REȚEA NATURA 2000 EFICIENTĂ – EME NATURA 2000

9

Anexa 2

Propunere privind reorganizarea sistemului național de management al ariilor

protejate

A. Situația actuală B. Varianta propusă

Figura 1. Structura sistemului de management al ariilor protejate din România (entități componente și

relațiile dintre acestea) – varianta actuală și propunerea de modificare

Abrevieri:

AC = autoritatea centrală, ANPM = Agenția Națională pentru Protecția Mediului, ANANP = Agenția

Națională pentru Arii Naturale Protejate, APM = Agenții pentru Protecția Mediului, ARBDD =

Administrația Biosferei Delta Dunării, CJ = Consilii Județene, GNM = Garda Națională de Mediu, ONG =

organizații non-guvernamentale, PF = persoane fizice, RNP = Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

”orfane” = arii protejate care nu sunt atribuite în acest moment în administrare