upload.wikimedia.org · Nationalitatea românä fusese pänä la timpul la care am ajuns...

IRK I OMAN 1 LO

A. 3. Xenopol. Istoria Rornfilor. Vol. XI

''-__.9TOEIA

mAilitionhaiwArilielmn

38506. 930-

ED1TURA «CARTEA ROMANEASCA», BUCUREST1

oDE

A. D. XENOPOLFOST PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN iApi, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.

MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.(1847t 1920)

E DITI A Ill-a, reirtauta de autor

alu sunt vremlle sub eArma °multi/,el bletul om sub vremr.

(1/RON COSTIN.

voi...umm, xiISTORIA POLITICA A TARILOR ROMANE

DELA

1822-1848

Nationalitatea românä fusese pänä la timpul la care amajuns sprijinitä mai mult de instinct §i de puterile necon-§tiute ale sufletului poporului. Cu inceputul secolului al XIX-lea,desvoltarea neamului românesc inträ in domeniul con§tiintei.Ea incepe a fi dorità §i voitä de dânsul.

In .acest volum se expun inceputurile acestei mariinceputuri care se intalnesc §i pe tärâmul politic §i pe

cel cultural, a§a precum aceste douä sfere suflete§ti niciodatà nu stau despärtite in viata popoare/or, ci pururea unaconditioneazä, sustine sau combate pe cealaltä.

CAPUL I

ISTORIA POLITICI A TÄRILOR ROMINEDELA

1822 -1848

I

INTAILE DOMNII NATIONALE

1. GRIGORE GHIKA 1 LOAN SANDU STURZA 1822-1828

Ocarmuirea ambilor Domni. 'raffle romane reincapu-sera dupa mult zbucium si multa bataie de inima iarasi subocarmuiri nationale. Era Irish' numai primul pas facut catrea lor regenerare, si trebuia ilicá strabatuta o lunga si anevoioasacale 'Ana sa-si vada ele asigurate inteun chip mai trainic mersulsi soarta lor. Cu expunerea acestor lupte, de asta data nu sterpeca cele mai multe din trecutul lor, ci spornice si de viata data-toare, avem sa ne indeletnicim in paginile ce urmeaza, si tareincheie lungul sir de imprejurari din care a rasarit, framantatde soarta poporul roman de astazi, dar cu atat mai otelit simai aprins de dorul ajungerei nazuintelor lui.

Domnii nou numiti, Grigore Ghica in Muntenia si loanSturza in Moldova, gasira Wile in care trebuiau sa domneascalute° stare prapadita, jefuite de Eteristi, pradate de Turci cezdrobise pe Greci; aproape toata populatia mai säraca retrasala munte sau la codri, cea bogata fugita sub alte stapaniri, sianiline din Muntenia in Transilvania, din Moldova in Bucovinasi Basarabia. Neoranduelile si multimea de oameni rai, adunatiIn tarile române sub numele de Eteristi, hunultise talharitul in-tr'un chip cu totul afara din cale si cea din-tâi ingrijire a noilordomni fu de a starpi ramasitele bantuitoare ale fostelor armategrecesti. Thlharii erau cu atata mai primejdiosi ca, ademenindsi pe pamânteni la criminalele lor apucaturi, &jail gazda s'ttainuire la ei 1. Urmarirea lor putea insa da loc la cumpliteabuzuri, prin amestecarea oamenilor nevinovati cu talhari sau

I Mai multe ordine pentru prinderea tAlharilor dintre anii 1823-1826In Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 249, 250, 254-256, 401, 417, 420,423-425.

gazde. Deaceea Sturza dispune s6 se faeg cercetArile cu marepAtrundere ca sA nu se lilt:Ample a se pedepsi vreun nevinovatfgrA dreptate.

30 lunie 1823 lorga, Mudd i Doc., V, p. 559.

Grigore Dimitrie Ghica, Domnul Munteniei, 1822 1828.Desen de Leca. Colectia Academiei Routine.

Domnul mai iea mAsuri pentru a stArpi gazdele *i a Aricabordeiele i er4mile ce sunt prin pàduri i prin locuri singura-tice, iar pe cei ce vor fi locuind acolo sà-i 4eze prin sate §i sA-ide prin chez4r2.

10 ISTOBIA ROMANTGOR

INTAILE DOMNII NATIONALE 11

Altä greutate ce apása asupra tárilor romAne era secá-tuirea depling a vistieriei i neputinta de a incasa &Arlie dela opoporatie fugitá i impeä§tiat.ä. De aceea domnii recurg la im-prumuturi de sumi adese ori cu totul neinsemnate spre a ducede azi pang' mAini sarcinele ocármuirei. A§a g'äsim pe Sturzaimprumutänd pentru nevoile vistieriei in 1823, 400 de lei delaBanul Enache Dimitriu §i 150 de la eäminarul Botescu,incA pe partea de doi ani" (1)3.

Sturza Incà, recurge pentru acoperirea lipsurilor vistie-riei la un ajutor de bani peste birul obi§nuit 4. El se ingrije§teinsá in intAiul loc de a aduna poporul §i a indemna pe toti lalucrul harnic al campului pentruca nimene sà nu rámAná fsemánáturi cu indestulare, cáci pArcálabii i ispravnicii vor aveaa da seamá ca ni§te patrioti ce sunt". In acel ordin Domni-torul stárue§te din nou asupra nevoiei lucrárii pámAntului, dis-punAnd sá se infrAneze cei lene§i, neinteleg.Atori i indárátnicl,ingrijindu-se i pentru facerea de garduri la tarini. Sá se lucrezemai mult decAt in toate alte vremi". Mai dispune a se face ocatagrafie a tuturora semänAturilor. In o a treia circulará, Sturzaordoná s'A se inlesneascá cu s'AmántA de grAu §i pápu§oi pe ceilipsiti, avAnd a o restitui la pAnea nouá. Acei dintre locuitoricare nu vor avea boj s'ä fie siliti a se uni in lucrarea Oman-tului cu acei ce au, amenintAnd cu grea ráspundere pe isprav-nicii ce nu vor indeplini porunca 5.

0 a treia greutate printre cele multe sub care záceau 'ra-ffle Romäne era aceea datá la lurniná prin tAnguire lui loanSandu Sturza cátre Poartá, fácutá chiar in anul suirii lui inscaunul M oldovei, 1822 in care el se jelue§te Sultanului despremultimea de Lipoveni, de Unguri §i de Evrei toti suditi ai Ru-siei i Austriei, care au náválit in tará din cauza rázboaelor§i a foametei, a§ezAndu-se In Moldova, tráind liberi aparte casuditi de consulatele lor i cump'ArAnd averi imobile,case de locuit, grádini i vii". Ei erau ocrotiti §i de Domnii demai innainte ca sá aibá indatorite consulatele lor pentru sco-purile lor osebite". Unii din ace§ti suditi imitänd pe egumeniau luat mo§ii mánástire§ti cu o micá platá pe an, unii pe tottimpul vietei lor ; altii imprumutAnd pe localnici cu dobAnzimari, pe care sume neputAndu-le rAspunde le-au luat mo§iilein a lor ocArmuire, tinAnd acele mo§ii ca amanet " Altii

Erbiceanu. Istoria Mitropoliei, p. 256 si 404.Hrisov din 1823 In Uricarul. V. p. 180. Comp. Kreuchely c. Miltitz,

Nov. 1822 In Hurm. Doc. X, p. 196: Ausserdem mussen die grosse unde gibs.seren Bojaren, die sich in Iassy und in der Walachey befinden, eine Summe vor10000 lei pera le auf 5000 Piaster ; die Kleinen aber von 1000 lei perale auf 50(erlegen.

6 Care Constantin Sturza 10 Fevr, 16 Nov. 1823. si 3 Martie 1824, IorgaI. c., p. 558-560.

12 LSTORIA ROMANILOR

fiind la inceput... s'au insurat cu fete bogate de pämânteni,cu zestre mari, iar dupä aceea fäcându-se suditi, s'au insträinatpämäntul tärii. In sfär§it starea aceea a§a de fericitä a supu§ilorsträini a indemnat pe multi moldoveni a se face suditi, susträ-gändu-se dela däri §i dela toate orânduelile färii, a§a a dacäva mai trece un timp Moldova va fi locuitä numai de supu§iru§i sau austriaci" Fiind vorba de o afacere internationaläSandu Sturza recurge la Poartà pentru a indrepta räul. Tan-guirea lui Sturza (vezi nota 6).

Grigore Ghica al Munteniei, era un boier patriot §i reli-gios. Când avea de discutat vre-o imprejurare complicatä elpetrecea noaptea in inchinare §i rugäciuni. Dei nu era un ominvätat, el poseda §tiinta timpului, limba greceascä §i cea fran-cezä, invätate parte acasä, parte In §coala domneaseä din Bucu-re§ti. Ghica se sili, de indatä ce luä fränele ocArmuirei, sä tämä-duiaseä mäcar in parte ränile läsate de revolutia greceascA.Impotrivä de ceea ce fäcu Sturza in Moldova, il aflä'm landmäsuri pentru u§urarea därilor, indeplinind lipsurile din ve-niturile averilor Tanästire§ti luate de Turci dela cAlugä'rii greci.Domnul se mai sile§te apoi a infrâna pe dregätorii jka§i 7. Elvroia sä readucA in tail pe boerii insträinati inch* din vremileEteriei, §i care se aflau in Transilvania ; tusk' ei il du§mäneau,pretinzand, dupä indemnul consulului rusesc Pini, ce e§ise §iel in Bra§ov, cá domnul nu ar fi fost ales conform tratatelordintre ambele curti, Turcia §i Rusia, §i merg atät de departein ura lor contra lui Ghica, inat trimit in Muntenia pe doiagenti un Arnäut al frunta§ului celor destärati, bogatul §i in-välatul boer, Grigore Brancovanu 8 *i un Muntenegrean, GhitäCutui, insärcinati sä provoace o räscoalä contra domnului.Räscoala aceasta avea de scop a pune in locul lui Ghica pe boe-rul Nenciulescu. In ea erau amestecati i ifäläceanu §i Filipescucare filed toti arestati §i trimi§i la mänästire. Cu acest prilejDomnitorul tinu boerilor o cuvântare asemänätoare aceleiape care vom vedea el va tine Sturza celor din Moldova 9.

Emisarii boerilor iau cu dän§ii pe Toma Bräteanu §i peserdarul Cristea §i aduand vre-o 600 de oameni sträini sub arme,vroesc sä porneascä pandurimea, precum Meuse Vladimirescu ;dar sunt bätuti §i prin§i de Magheru, omul lui Ghica, dati in ju-decata divanului §i osanditi la spanzurnoare, singura execu-

Comunicare de N. Iorga la Acad. Rom. asupra Pldngerii lui Ion Sandi!Sturza Vodà, din 1826 In An. Ac. Rom., II, Tom. XXXV, (text grecesc i traducere),publicat5 tot de N. Iorga In traducere francez5 In Hurra. Doc., X, p. 340-342.

Vezi In scrisorile lui loan Ghica c. Alexandri, Bucuresti, 1884, No. I,arestarea i aducerea la curte a clucerului Alecu Gheorghiescu.

Biblioteca lui Grigore Brancovanu a fost cercetatA de N. lorga. VeziCtiteva manuscrise fi documente In An. Ac. Rom., II, Tom XXVIII, 1906 P. 521.

26 Mai 1823 In Hurm. Doc., XVI. p. 1102.


tiune ce se indeplini in timpul domniei lui Grigore Ghica ".Dela o vreme ing boerii din Transilvania careli mAncase totcomAndul In pribegirea lor, vAzAnd cA nu pot Impinge pe ceidin tarA, mai multi chiar rudenii de ale lor, a trece in contradomnului 11, se hotArAsc s'A revinA In Muntenia unde Ghica iiiartA §i-i nume§te In functii.

Relatiile exterioare ale lui Ghica erau u§urate prin faptulcA Ru§ii fiind pe atunci indu§mäniti cu Turcii, din pricina uci-derei patriarhului grecesc, §i consulii ruse§ti lipsind din princi-pate, Ghica era l'Asat in pace de intrigile muscAle§ti. El era insACu totul intrat In apele politicei austriace, care pe atunci nu eradefavorabilà Rusiei 12. Negocierile dintre Rusia §i Turcia pentrureindrumarea relatiunilor diplomatice mergAnd foarte greu, CucAt incordarea intre ambele puteri devenia mai rostitA, cu atAta§i rolul lui Ghica devenia mai anevoios. El se hotArà§te insA MA§ovAire pentru Turci §i d'A concurs acestora spre a aresta §i. ale da pe mAni pe un boer dela curtea lui, Alexandru Vilara.Acest boer era foarte bine vAzut de curtea Rusiei, pentru cA intimpul ocupatiei dintre 1806-1812 inlesnise toate nevoile Ru-§ilor, executAnd mai ales cu mare exactitate orinele lor privi-toare la nesfAr§itele cArAturi In interesul armatelor. VilaraluAnd dupsá cAt se vede parte la revolutia greceascA, ca unulce era de obAr§ie Grec, el fuge la venirea Turcilor, in Austria,reintrAnd In Muntenia dupà amnistia proclamatA de sultanul.Dar Turcii, pentru ali räsbuna In contra lui, pun pe pa§a deSilistria s'A-1 aresteze, sub cuvAnt c'A ar fi comis jafuri §i rApiride bani, ceeace se Indepline§te prin patru cava§i Turci cu con-cursul ascuns al ocArmuirei 13. Cu toate acestea Turcii urmeazAobiceiul lor de a nu recunoa§te slujbele fAcute. Anume ei fiindnevoiti, mai ales dupà stAruintele Austriei, a retrage armatelelor din principate, impun domnilor romAni ca sä indatoreascApe boeri a lua asupra lor rAspunderea pentru toate primejdiilece s'ar putea intAmpla Turcilor dupA retragerea trupelor de ocu-patie. Dupà cAt se vede dintr'o depe§A a lui Gentz, GrigoreGhica putu s'A impunA boerilor s'Ai subsemnarea monstruoasei

,, loan Ghica, Scrisori p. 9,," Alexandru Ghica BarbA-rosé era contra domnului; fratele Mu Dimitrie

Ghica pentru el." Inteo depesA a lui Gentz c. Gr. Ghica din 6 Dechemvrie 1822 (Comit.

de Prokech-Osten, Depeches medites du chevalier de Gents aux hospodars de Valachie,II, p. 153). agentul lui Metternich, spune despre ImpAratul rus : que l'empereurAlexandre n'a pas d'autxe voeu que celui de voir l'ordre consolidé dans les princi-pautés".

" Gentz c. Ghica, 4 Iunie 1823, ibid. p. 209 nota I. Din nefericire tocmaidepesa lui Gentz In care se relata pe larg chestiunea lui Vilara a fost lAsatli afaM,ca fArA interes, de editorul depesilor (ibidem, 229). Comp. Mitrop. Dosoteiu c. Min-ciaki, Martie 1823, Hurm. Doc. Supt., IV, p. 321. Comp. Mai multe acte asupraarestArii lui Vilara, ibidem, XVI, p. 1096-1098.

14 ISTORIA ROMANLLOR

fndatoriri, in puterea trecerei de care se bucura in ochii parti-dei nationale, pe când in Moldova Ioan Sturza nu putu izbutidin pricina inversunärei dintre el si boeri 14.

In anul 1827 se formeaz6 in Bucuresti din initiativa luiConstantin Golescu, societatea literarà care deveni mai tärziusocietatea filarmonicä. Din sänul ei care numärä ca membripe insusi fratii domnului : Mihalache, Alexandru si Constantin,principele avu multumirea a numi un comitet de reforme alestärei de lucruri existente, care trebuia sà alatuiascä regulamen-tul de reforme prevAzut prin conventia dela Akerman. Co-mitetul se compunea din banul Grigore Brâncovanu, banulGrigore Bäleanu, banul Alexandru Filipescu, banul GheorgheFilipescu, vornicul Stefan Bäläceanu, având de secretad pe lo-gorátul Alexandru Vilara si pe loan Cauneanu. Dar acest comitetnu ajunge nici a incepe luceärile sale si este suprimat la ocupa-rea ruseaseä 15.

Ghica avea pe läng6 el ca om de incredere i boer sfätuitorfn daraverile politice pe Costache Câmpineanu, om invätat

destept.Despre inalta pärere in care ampineanu stätea in ochii

domnului face dovada urmätoarea povestire. Delegatii turcila conferinta dela Akerman in 1826 având a trece prin Muntenia,Ghica le trimise spre intampinare pe un boer. F iind acestacam simplu, Câmpineanu observä domnului cà desi era vorba

Turci, totusi ar trebui sà se randuiascä pe längä ei un ommai de seamä. Se zice csä Grigore Ghica ar fi räspuns atunciCâmpineanului : Nu cumva te-oi trimite pe dumneata, i apoi,când vor veni Turcii sä mà vadä pe mine, sä zicä : Da ce prostdomn au Muntenii 16". Pe längsä Câmpineanu, pentru trebileinterne, Ghica lua pärerea logofätului Nestor, om petrecutIn afacerile juridice. Mai avea ineä pe clucerul Träsnea, care-iconduce toate daraverile bänesti si pe unul Mäciucä, bas cio-hodar, adeeä capul gardei palatului, Romän cu mult simt, cucare se povätuia in multe imprejurgri, avänd Mäciucä obiceiul

imbräca sfaturile sale in forma glumeatà, ea' el, dacä ar fi inlocul domnului, ar face asa.

Ioan Sturza, din Moldova dupä ce merge vreo cätva timpcu imprumuturi luate cum am väzut de pe unde putea, recurgela unul mai mare in formä silitä dela boeri, la care contribue.cu o sumä insemnatä i bancherul cel mai mare al Moldoveidin acel timp, Spiru Andrei Pavlu sau Pavli, care este däruit

14 Gentz c. Ghica 13 lulie 1824, Dèpeches, II, p. 346." Heliade, Echilibrul hare antiteze, p. 77." Raportatl oral de loan Ghica, fost ambasador la Londra, autorul scri-cAtrà V. Alexandri.


spre multumire cu titlul de cAminar 17. Se mai ajutA apoi ca§i. colegul ski din Muntenia,

Din prezenta acestui mare bancher grec, se vede cà evreiierau ined graci, dei in numAr Indestul de mare 19

In Muntenia ing Evreii erau mult mai putin numero§ichiar decAt in Moldova, dupA cum reese lucrul din o condicA demazili ai Prii RomAne§ti din anul 1820 care dà pentruBucure§ti numArul de 127 de jidani care plAteau cae 14 leide cap 19.

In 1827 nefAcAndu-se roadA din pricina unei secete, dom-nul orAndue§te sA se dea pAne la oameni lipsiti 22. Mai dispuneca toate mo§iile ce s'ar afla pe parcursul dela OcnA la Sculenis'a' dea pA§une cArAu§ilor sArei. ReguleazA modul cum s'A se a-dune fAnul pentru caii po§telor turce§ti ; adaog6 veniturile ca-selor podurilor (stradelor) din Ia§i §i a ci§melelor, precum §iacele ale cutiei milelor ; reguleazA veniturile mai multor politii,futre altele ale BacAului ; infiinteazA un spital pentru §angAiibolnavi din TArgul-Ocna 21, intocme§te departamentul pricinilorstreine pentru judecarea supu§ilor, care se fAcea totdeaunaIn fata unui reprezentant al consulului puterei respective;In sfAr§it mai dispune suprimarea veniturilor dregAtorilor §ile inlocue§te cu lefi fixe 23.

Sturza 1§i mai O, ca §i Ghica, silinti de a infrAna abu-zurile ce intrase atAt de adAnc in obiceiurile celor insArcinaticu trebile publice.

Si Sturza, ca §i Ghica, era un partizan sincer al Turcilor§i deci potrivnic politicei ruse§ti. In 1827 intorcAndu-se dinBucure§ti prin Ia§i un agent rus Leprandi, care fusese insArcinata culege §tirile trebuitoare Ru§ilor pentru trecerea armatelorlor prin t'Afile romAne, domnul ii ordonA s'A pArAseascA ora§uIpAnA in 24 de ore, cA altfelil va da peste hotar. Cu toatA inter-punerea consulului rusesc, domnul nu se lasA induplecat,§i Leprandi este nevoit O treacA Prutul. In 1828 cAnd armateleruse§ti ocuparg Moldova, acela§ Leprandi veni cu avangardaIn Ia§i, §i. infAti§Andu-se pe nea§teptate inaintea domnului, pecAnd tocmai acesta vorbea in salonul palatului cu mai multi

" Arátarea lui T. Codrescu In Uricarul, XIV, p. 39." Raportul din 1825 Hurm. Doc. Supl. IV. p. 174. Hrisov din 1823 UrI-

carul IV, p. 275; 1826 ibidem, V, p. 32; 1826 ibidem, p. 189. Comp. si 1804 ibidem.I, p. 19. Vezi si nota precedent.A.

" Ureche In An. Ac. Ron-t. II, Tom. IX, 1886 p. 41.". Uricarul, XIV, p. 296." Hrisoave din 1823, ibidem, XIV, p. 288; V. p. 186, 1823, V, p. 54; 1828,

III, p. 10; 1823, VI, p. 475." Hrisov din 1826 ibidem, XIV, p. 37. Prezentra consulilor la judectitile

supusilor era obiceiu mai vechiu. Vezi bunA oarA un document din 1793, ibidem,XI, 313.

23 Hrisov din 1827, ibidem, VII, p. 97.

16 'STOMA ItOMANIL011

boeri despre putinta inträrei o§tirei ruse§ti, Leprandi intrebäpe domn cu ironie : Printul meu, ckt num'är de oameni vroitisä vA las de strajä?" Sturza neintelegänd frantuze§te, intrebäpe boeri ce zice acel musafir nea§teptat? Tälmäcindu-i-se vorb ele,Sturza eáspunse cu o lini§te : Spune-i dumisale c'ä devra sä mA Ozeaseä din poroncä, s'ä-§i urmeze datoria lui cum§tie ; iar de vra sä-mi facà teremonie, ti multámesc, cà n'amtrebuintä de strajä ruseasc6, fiind-cä mä päze§te Dumnezeu" 24.Din aceastä purtare a lui Sturza, defavorabia Ru§ilor, se ex-plicä cum de el fu disgratiat de ei alfturea cu Ghica al Mun-teniei, ordonând impäratul Neculai, la cuprinderea principate-lor, ca ambii Domni sä fie inlnurati, intrucAt atrAsese asupralor nemultumirea prea inaltà 25.

Motivul ce adäogise in inima lui Sturza indepärtarea luide Ru§i mai era urmätorul : Turcii infuriati pe Greci pentrurAscoala fAcutä de ei, se hotärise nu numai a inapoia domniiletärilor române pämântenilor, dar inc6 a inrätura pe toti Grecii,chiar pe acei ce nu luase niel o parte la rAscoa16, dela toatefunctiunile statului 26. Conform cu aceste scopuri ale Portei, gä-sim §i pe Sturza spunând in proclamatia lui : Märia Sa sul-tanul a binevoit a inlätura ori§i ce inräurire greceaseä deasupraacestor principate, pentru ca nici o persoanà din aceastà natiunesä nu se mai poatä amesteca in trebile tärei" 27. Urmarea unoratari nouä principii de ockmuire erau sä o simtà in primul locegumenii greci din mänästirile tärilor române, inchinate &arecele din Rässärit, cu atat mai mult cA §i ei erau bänuiti de Turci,§i nu färä cuvant, a fi luat parte la mi§eärile turburAtoare 28.De aceea in firmanul de numire- in domnie a lui Sturza din 1822sultanul intre altele ordonä ca popii greci ce pänà acuma aufost §ezänd pe la pginânte§tile mänästiri din care se lucra felu-rite fäle urm6ri, toti sá se izgoneasa i sä se alunge". Tot acestfirman mai dispunea ca sä se strice temelia eäutätilor, §coalelegrece§ti" 29. In conformitate cu aceste dispozitii ale Portei,Sturza in Moldova ca §i Ghica in Muntenia alungä de pretutin-denea pe cälugärii greci din mânästirile ambelor t'äri, care mänä-stiri se reiau sub administratia nationalà, ränduindu-se uncomitet de boeri in fiecare tara, insärcinat a priveghia reparareaacareturilor §i plata datoriilor acestor mânästiri, in care ele fu-sese inglodate de administratia desträbälatà a c'älugkilor greci.

DrAghici 1st. Mold., II, p. 172." Rescriptul ImpAratului Neculai c. Wittgenstein, 1828, Uricarul, IX,

p. 391." Nota Patel, c. internunciul Austriei, 10 Iulie 1822 ibidem, VI, p. 57.

Proclamatia lui loan Sturza, 29 Iulie 1822, ibidem, p. 55.Memoar In chestiunea mAnAstirilor lnchinate din Moldova publicat In

foiletonul Zimbrului p. 1855, reprodus de Uricarul, IV, p. 429." Firmanul In Uricarul III, p. 232.


La atata numai convin ambii domni ca sa se dea cate 100.000de lei pe an din fiecare tara manastirilor din Rasarit 30

Putin insa trebuiau sa se bucure Wile romane de rein-toarcerea uria§elor avutii reprezentate prin manastirile inchi-nate, in mânile lor. Ru0i anume dupa moartea imparatuluiAlexandru 0 incheierea conventiei de Akerman in 1826, daupe fa-VA iara0 simpatiile pe care totdeauna le avusese &are in-teresele Grecilor, 0 stäruesc la Turci ca sa impuna domnilorromâni inapoerea manastirilor inchinate in mainile egumenilorstreini. Ru0i obtin dela Turci douà firmane unul catre GrigoreGhica 0 celalalt catre Ionita Sturza, in anul 1828, prin care lise ordonä a restitui manastirile impreuna ca toate averile lorcalugarilor greci 0 a le da sama despre veniturile incasate deocarmuirile munteneasca 0 moldoveneasca in decursul anu-lui 1827e'.

Cu toata lovitura data intereselor tarilor prin o asemeneintoarcere a unei masuri luate, domnii sunt nevoiti a se supunetrufa01or Greci, ce veneau acuma furio0 pentru incercata loideposedare sa se vare Inca mai adanc In inima manastirilor,din care primul \rant al reintregirei vietei române§ti parusecà vroe§te sa-i desradacineze.

De0 mänastirile fura inapoiate, se pusera oarecare sta-vili dispozitiei abuzive pe care calugarii greci ar fi putut sa leiea asupra averilor lor : anume epitropia boerilor fu mentinuta ;ea avea sa controleze veniturile 0 cheltuelile manastirilor, saingrijeasca pentru mantuirea lor de datorii, pentru ridicarea0 repararea acaretelor, sa privegheze darea mo0i1or in arenda,cu un cuvant sa indeplineasca functiunile unei autoritati decontrol pe langa egumenii straini. Se dispusese apoi ca suma cucare Oda acum contribuise mânastirile inchinate la sustinerea§coalelor tarilor române, sa fie sporitä la de cinci ori pe atata cleatfusese pana atunci, dela 5.000 la 25.000 de lei.

Pentru a intelege schimbarea dispozitiilor atat ale Ru0-lor cat 0 ale Portei &Are Greci, este de trebuinta a ne intoarcela schitarea raporturilor generale ale politicei orientale dinacest timp.

La expunerea revolutiei grece§ti am aratat care au fostpurtarea Ru0lor fata cu dânsa ; §i cum, cu toata adânca sim-patie de care o asemenea mi§care trebuia sa se bucure la popo-rul rusesc, oficial ea trebuia sa fie desaprobata, ca una ce lo-via in principiul stabilit de sí. alianta ; aceea0 contrazicere ca0 in Wile apusene intre simtimintele popoarelor 0 politica

'o instalarea de egumeni pAmAnteni pentru Muntenia vezi un f ir-man al Portei din 1826, Uricarul, I, (editia a II-a), p. 168; pentru Moldova ana-foraua si hrisovul din acelas an, idem, p. 372.

ai Uricarul, V. p. 30.

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. XI. 2

1 8 ISTORIA ROMANILOR

ocarmuirilor, ca unele ce §i ele §i anume Franta, Prusia §i Au-stria subscrisese alaturea cu Rusia actul sfintei aliante.

Cat despre Anglia ea se afla acuma lute° pozitie cu to-tul alta fan cu Poarta, provenita iara§i din schimbarea dara-verurilor ei comerciale, §i. crezu ca trebuie sa urmeze In afacereaGreciei o politica ceva deosebita. Anume In 1822 Rusia intro-dusese sistemul prohibitiv care da o lovitura de moarte comer-tului englez cu aceasta tan ce Ora atuncea fusese ant deInfloritor. Fiind oprit comertul englez cu Rusia, §i prin aceastatan cu Persia §i. Orientul, Anglia se vede silin a se fntoarceiara§i catre Turcia, §i. ea pune in lucrare toate mijloacele pentrua refnoi cu aceasta tan legaturile de prietenie, ce pareau com-promise pentru totdeauna prin rasboaele de mai Inainte. Deacum Inainte Anglia Incepe a vedea In Turcia, un stat necesarpentru mentinerea echilibrului politic al Europei : de acumfnainte integritatea Imparatiei otomane va deveni maxima con-ducatoare in politica engleza, §i. In curand In acea a IntreguluiApus ; va Inchide ochii acestuia asupra abuzurilor celor maivederate ale Portei, va tolera chiar acte de barbarie in contrasupu§ilor cre§tini ai sultanului, numai pentru a mantui ideafavorita, §i va sili pe Rusia, intr'un mod indirect a se face apa-ratoarea cre§tinilor asupriti, favorizand astfel Insu§i o politicape care avea cel mai mare interes, a o combate din toate puterile.Temandu-se deci Anglia ca Rusia sa nu intervina singura Infavoarea Grecilor, caci §tiea ca natiunea ruseasca doria aceastaintervenire, §i CO numai imparatul Alexandru i se impotrivise,din motive cu totul personale, propune Indan dupa moarteaacestuia (3 Decemvrie 1825), prin o conventiune Incheian in4 April 1826, intervenirea comuna in afacerea Greciei.

Rusia dei nu putea respinge incheierea unei atari con-ventii, nu vroia cu toate aceste sa sprijine prea pe fan elementulgrecesc, Intrucat tintea tocmai prin purtarea ei retinuta fancu cererile lui, sa obtina de la Turci alte foloase politice. Nue v orba, Rusia protestase contra schimbarei de lucruri din prin-cip ate in urma Inadu§irei mi§carei de acolo ; dar aceste protestanise refereau mai ales la snruinta ocupatiei turce§ti, §i nu atatala schimbarea regimului domnesc §i Inlocuirea lui cu domni-tori români, 'Meat protestarea Rusiei nu putea fi interpretanca facuta In apararea intereselor grece§ti. Rusia staruia cu mareenergie ca Turcii sa-§i retraga o§tirile din principate, Maud saatarne dela implinirea acestei conditii restabilirea relatiilordiplomatice cu ei, Intrerupte In urma executiei ordonate de sul-tan, asupra capilor bisericei. Turcia se aran asupra acesteiImprejunri, de cea mai mare indaratnicie, vroind sa se folo-seascä pe de o parte de prilejul ce-i dadea o mai mare autoritateasupra principatelor, pe de alta dorind sa constranga pe Rusiala retrocedarea unor locuri de l'anga Caucaz, pe care ea le re-

INTAILE DOMNI1 NATIONALE 19

tinea in contra stipulatiilor bine lamurite ale tratatului de Bu--cure§ti. Tratkile §i. corespondenta nesfar§ità asupra acestuipunct se urmeaza pana la venirea impAratului Neculai la tro-nul Rusiei 32, carele hotarit a indruma o politica' mai activafata cu Poarta, someaza pe aceasta prin un ultimatum din 17Martie 1826 a indeplini urmatoarele 3 puncte 33 :

Restabilirea statului quo in principate.Liberarea deputatilor serbi.Repararea ofenselor aduse Rusiei prin uciderea dem-

nitarilor biserice§ti.Nici in acest ultimatum Ru§ii nu se ocupa' de soarta Gre-

cilor. *i acuma ei par a fi uitati de fireasca lor proteguitoare,reprezentanta ortodoxismului, §i. parasiti in voia intamplarei.Deprin§i de a intrebuinta toate evenimentele numai cat ca ni§temijloace ale politicei lor, Ru§ii nu vedeau in amestecul lor intrebile Greciei, decat un mijloc pentru a sili pe Poarta sa cedezeasupra celorlalte chestiuni care-i interesau. Rusia, compromisafatä cu Grecia prin faptul &A ea, de §i o starnise de atatea oriimpotriva Portei, nu-i (Muse ajutor in momentul critic, nuputea vroi nici inteun mod ca aceasta tara s'A scape cu totul-de sub autoritatea turceasca, facandu-se neatarnatd. Tinta lacare Rusia tindea era o pacificare a Greciei, Malta' sub protectiaei, obtinand dela Turci ni§te concesiuni care sa asigure Gre--cilor neatarnarea administrativa. Cu alte cuvidte ea vroia saramana Grecii tot sub impar'Atia mahometana, pentru a aveaintotdeauna la indemana un instrument gata de a turbura §i.a silui purtarea Turciei fatä cu dansa 34.

Turcii siliti prin acest ultimatum. care vine tocmaiatunci cand sultanul Mahmud II, desfiintand Ienicerii, star-pise o cauza de vecinice turburari pentru imp'Aratie, dar tot-deodata (Muse o loviturd de moarte puterei musulmane, nimi-cind a rmata cea mai de frunte, inainte de a fi infiintat o altacare sa o inlocuiasca se pleaca vrointei Rusiei §i incheie con-Nentia dela Akerman in 7 Octomvrie 1826, prin care se stipu-leaza : 1. Confirmarea tratatului de Bucure§ti; 2. o indreptare-de graniti in Basarabia ; 3. cedarea puntelor de pe litoralulMarei Negre, care fusesera restituite Portei prin tratatul de Bu-cure§ti §i pe care Ru§ii nu apucase a le inapoi ; 4. indatorireaTurciei de a recunoa§te Sarbilor, privilegiile stipulate prin art.8 al tratatului de Bu. cure§ti ; 5. in privinta principatelor se sti-puleaza printr'un act aditional : Hospodarii se aleg dintre

33 Gentz, 1 c II, p. 214, 235. 255, 264, 277, 286, 305, 310, 312, 327, 345,347, 353, 359, 369, 378, 390, 397, 431, III, p. 14, 15, 45, §i 115. Comp. protestareaRusiei In Paalzow, I. c. p. 27.

33 Gentz, 1. c., III, p. 115.3' Gentz 1. c., II, p. 472.

boierii indigeni cei mai bAtrAni si mai capabili, de care divancu consimtAmAntul Inaltei Porti' . Dacà s'ar intämpla ca PoartasA nu poatA incuviinta pe cel ales si motivele ar fi gäsite temei-nice de ambele curti, atunci se va permite boerilor a propuneo altA persoan'A. Timpul domniei va fi de 7 ani si gospodariinu pot fi destituiti decAt pentru crime, despre care SublimaPoartà va informa pe ministerul Rusiei, si cAnd, dup6 cerce-tarea Malta' de o parte si de alta, se va gAsi vinovat, Gospodarulva putea fi destituit. DacA domnul ar voi s'A demisioneze inainte,el va putea s'ä o facA numai cu consimtámäntul ambelor curti.Gospodarii vor bAga in seamA reprezentkile ministrului M. S.ImpAratului si acele ale consulilor, fAcute dupà ordinul säu,asupra mentinerei privilegiilor principatelor. Aceste vor fi scu-tite de tribut pe timp de 2 ani si dupà acest timp tributul se vacere dupà hatischerivul din 1802. Hospodarii sunt datori a facecät mai curänd un regulament pentru a indrepta starea prin-cipatelor 35.

Cu drept cuvAnt s'a spus cA Rusia cAstiga prin aceastäconventie mai mult decAt prin un r'Asboiu 36; cAci mai intäiea dobAndia o intindere insemnatä de teritoriu ; apoi dispo-zitia voluntarà din hatihumaiumul anului 1802, schimbändu-seacuma in una obligatorie fatà cu Rusia, principatele romAnedeveneau niste adevàrate vasale ale Rusiei, c'Aci aceasta, printratatul de fat'A nu se mai multumia cu protectia obsteascAa Crestinilor, ci lua sub garantia ei niste drepturi speciale aleprincipatelor, si anume acel de c`Apetenie : alegerea domnului.Rusia devenia arbitrul intre domn si suzeran si impártia decisuzeranitatea de fapt cu Turcia ; ha, prin inrAurirea ei tot maicovArsitoare la Constantinopole, ajungea a fi adevAratul suzeran,lAsAnd Turciei numai umbra drepturilor sale. In sfärsit, vroinds'A-si asigurare si o inrAurire directà in principate asupra pur-färei domnilor, stipuleazA acel drept al consulului rusesc de aface observatiuni, care pus in aplicare de Rusia, deprins'A a fiascultatà Mil improtrivire deveni in curAnd mijlocul cel mainemerit pentru a face s'A triumfe intotdeauna in principateinteresul rusesc 57.

Conve.ntia dela Akerman, ca si ultimatul ce-i dAdusenastere, nu contine nici o vorbA despre pacificarea Grecilor.Rusia cum am observat-o vroia deocamdatA sA se foloseaseäde incuraturile Portei, pentru a dobAndi indeplinirea propriilorsale interese, rAmAnAnd ca s'A exploateze chestiunea Grecilormai tärziu, atunci cAnd va putea trage mai mare folos din ea.

" Conventia publicatà intfti de Ch. de Morteus et Ferd. de Cussy, Recuielmanuel et partique de trailers, conventions, Leipzig, 1846, III, p. 33.

" G. Rosen, Geschichte der Turkei, Leipzig 1866, I. p. 32." Neigebauer, Die Staatlichen Verhaltnisse der Moldau und Walachei,

Breslau, 1856, p. 58.

20 1STORIA ROMANILOR

1NTAILE DO3INI/ NATIONALE 21

de aceea si Rusia indreptätia aceastä pärgsire a cauzei grecestiprin acea cä in acest tratat ce se ocupa de interese excluziv ru-sesti pe cand trebile grecilor interesau intreaga Europà. Aface-rile principatelor erau deci privite de Rusia ca excluziv rusesti 38Dar päräsirea Grecilor era numai temporal-A, cäci indatä ce con-venia dela Akerman fu incheiatä, Rusia schimb6 fäceala cepanä acuma o arAtase in privirea trebilor grecesti 39, si incepu-tul 11 face tocmai prin stäruinta pusä de ea la Turci de a li seinnapoia mânästirile inchinate din principate. Anglia, carepresimtise aceasta, incheiase dupä cum am vAzut In 4 Aprilie1826, o conventie pentru a interveni in comun in trebile Gre-cilor. atre aceastä conventie alipindu-se i Franta in 6 Iulie1827, incepe impotriva Portei acea lucrare colectivä, care tre-buia sä-i fie atät de aunätoare, Anglia si Franta interveniseinsä in pacificarea Greciei numai pentru a nu "Asa Rusiei o de-plinä libertate de lucrare, cu atäta mai mult cá prin o asemenepurtare corespundeau i cererilor opiniei publice, care se al-RaseCu a-tab putere In favoarea grecilor. Aceste trei state trimit oflotä in marea Mediteranä pentru a constränge pe poartà, laarmistitiul pe baza cäruia sà se poatä pune la cale conditiilepäcei. Flota aliatä, vroind sá impiedice devastarea Moreei decAtre acea turceascä, se intämplä o ciocnire intre ambele laNavarin (20 Octomb. 1827), in care flota turceascä este cutotul sfärâman. Turcia furioasä pentru aceastä loviturà primitä,fárá nici o declarare de fäsboi, inchide come*" Märei Negretuturor coräbiilor, ceeace dà Rusiei pretextul de mult cäutatde a-i declara fäzboi motivând o asemenea urmare pe aceastämäsurä a Turciei ; apoi pe alungarea a o multime de supusi rusidin Turcia, pe stärnirea Persiei contra Rusiei, in sfarsit pe unmanifest indreptat care supusii Portei, in care Rusia este arä-tatä ca autoarea tuturor nenorocirilor ce lovesc in Poarta Oto-maná.

Rusia pornea deci acest räsboi impotriva Portei in unirecu -pride Apusului. Politica ruseaseä, dei mai tänärä, se arätamai ghibace decAt acea bätränä a täril or apusene Aceste vroisea impedeca pe Rusi de a porni singuri impotriva Turciei,Rusia adusese lucrurile astfel 'Mat sä declare räsboi Porteisub protectia lor, apäratà despre invinuirea pentru niste sco-puri iubitoare de sine, prin faptul cA ea lucra aläturea cu na-tiile cele mai culte, pentru cauza civilizatiei ".

" Paalzov, Aktenstache dur russischen Dipomatie I, p. 5." Gentz, III, p. 231.

Gentz, i. c., III, P. 437. Declaratia de rgsboiu este datatà din "/20April. Ea ajunse In Constantinopole In 12 Mai. Trupele rusesti trecuserAPrutul 1n 6 Maiu 1828. Comp. Rosen. 1. c., p. 56 si Paalzow, Aktenstticheder russichen Diplomatie. Berlin 1854, II, p. 12. Die Admirale Codrington,

Astfel isbutira Rusii si de asta data a masca adevaratatinta a intreprinderei lor. Tot ca aparatoare a cauzei crestinese arata ea §i acuma ; numai cat cre§tinii de asta data in loc dea fi Romanii sau Serbii, erau Grecii, maduva §i inima Imper-riului Otoman.

Asupra situatiei Rusiei fatä cu 'raffle Române, undocument al timpului ne spune Demersurile consululuirusesc tind &are aceia§i tinta politicá, adeca de a predomniaceste douà Principate inteun chip desavar§it, §i a nu lasaPortei cleat un titlu zadarnic, stergand pâna §i umbra legatu-rilor dintre dânsa §i acei boeri cari Ii ramaseserá credincio§iliana acuma" 41. lar despre consulul rus Mintiaki, un raportal consulului prusian catre ambasadorul sail din Constantino-pole ne spune, ca el conduce pe Principe in toate partite oar-muirei lui, asa cà absolut nimic nu se face MI-a invoirea consu-lului general al Rusiei" 42.

Era firesc lucru, ca fata cu asemenea covar§itoare propa-sire a stapanirei rusesti asupra Tarilor Rom'ane, partidul ru-sesc dintre boieri sa sporeasca. De aceia ne si spune alt raportal aceluia§ consul, ca Rusia este astazi marea osie in jurul ca-reja se invârt boerii. Si acei care se tineau mai innainte de par-tidul patriot, adeca de cel otoman, si care Ma -Cagan.* alcatuiaumarea majoritate, urmeaza acuma puternicului §ivoiu" 43. Daraceasta plecare a boerilor pentru Ru§i era numai nevoita de Im-prejurari, deoarece avusera prilejul de a se incredinta despreputerea Rusiei in Constantinopole. Anume boerii nemuttumiticu domnia lui Ghica, voind a se jelui Portei printr'un memo-riu, agentii Ru§i din Muntenia, Katkow §i Domando, cautarasä determine pe boeri a trimite acel memoriu prin maim lor.Boerii insa, neascultând de indemn, 11 trimisera' dela sine. Re-prezentantii Rusiei din Principate staruesc atunci la ambasa-dorul rusesc din Constantinopole, Ribeaupierre, ca sá facá camemoriul sä fie respins de Poartd, cerere care convenea Cu atatmai mult lui Ribeaupierre, cu cat el se pusese bine cu Domni-torul Ghica, la trecerea lui prin Bucure§ti, §i voea sa utmezemai departe a-i fi folositor. Consulul Katkow nu lipse§te insaa arata boerilor, ca ei nu pot spera nimic dela Poarta ; ca Rusiaeste singura lor proteguitoare ; ca ea singura s'ar ocupa de soarta§i de privilegiile lor §i in deob§te de fericirea Principatului" 44.

Rigni un Hayden vernichteten dort die tiirkische Flotte am 20 Octobre 1827und erleichterten so Russland die Erbf ',lung der Campagne gegen dei Tarkei."

" Kreuchely cAtre Miltitz, 28 Febr. 1827, In Hurm., Documente, X, p. 410," Acelasi cAtre acelasi, 27 Febr. 1828. Ibidem, p. 441." Acelasi c. steel*, 12 Sept. 1827. Ibidem, p. 430." Acelasi cAtre acelasi, sfarsitul lui Martie 1827, Ibidem, p. 415. Compar5

28 Febr. 1827, P. 411-412 si 14 Martie 1827, P. 415.

22 ISTORIA ROMANILOR


*i. boerii trebuiau A. plece capul, dei erau incredintati, cäRusia nu-i protegueä decat spre a-i stäpani ; cä ea nu le garantaprivilegiile cleat spre a-i ingenunchia la cel dintai prilej. Darce puteau face ei in imprejurärile in care se aflau? PAr'äsiti dePoartà, expu§i la capriciul unui principe supus ordinelor con-sulului rusesc, trebuiau sà se alipeasc6 de Rusia, spre a scäpamäcar pentru un moment ceeace mai putea fi scäpat.

Cu toate aceste plecäri ale boerilor cätre Ru§i, ace§tiasunt arätati de documentele timpului ca de loe mai iubitideal Turcii, cu toate complimentele §i semnele de supunere celi se fAceau" 48 ; iar alt raport al lui Kreuchely dela care impru-mutäm aceste interesante §tiri, ne spune, ea' Iumea se temeade venirea Ru§ilor. Zic se temea cäci cu toate pleckile §elelor,inräurirea Nordului este urätä §i ura cre§te in fiece zi In loe dea scklea 48.

Unii din boeri mergeau atät de departe in respingereaRu§ilor, Inca spuneau, eä ar refuza chiar tronul in conditiilede atarnare de curtea ruseaseä, in care se afla atunci Muntenia.Kreuchely vorbind inteo zi cu Banul Bälkeanu §i spunându-i,cA la o nouä alegere, el ar avea sortii de a fi Principe : Ferea-seä-mä Dumnezeu ii räspunse boerul muntean, cäci ce cinstemai este oare de a fi Principe, cAnd un Domando vine la curtesä ocärasc6 pe gospodar §i sä-i porunceaser 47.

Dar aceastä indepärtare de Ru§i se märginea la clasa boe-reaseä. Poporul dimpotrivä era plecat mai mult &are ei cleatcare Turci. De aceea ni se spune, ea' atunci când s'a aflat de-spre aproprierea avangardei ruse*ti, spiritele se mai lini§tiseräputin ; dar in spre searà Ru§ii nesosind, teama crescu §i fugaspori" 48.

Boerii se temeau mai mult de Ru§i, cäci ii jigneau in ex-ploatarea pozitiei lor ; poporul mai mult de Turci, pentru relelece le suferise dela ei.

Nu e vorba c'ä nici Ru§ii nu se purtaserà mai bine ; darapàsärile lor din 1806-1812 fuseserà uitate, fiind intunecatede jafurile mai proaspete ale bandelor turce§ti din 1821. In cu-ränd insä. Ru§ii erau sä improspäteze iar4i grozäviile ce into-värà§eau ocupatiile Prilor Romane de care ei, §i a§a era s'ä sereintregeaseä iarg§i pe deplin, in toate straturile poporului,indepärtarea de Ru§i, care pärea un moment mic§oratà, prinpozitia cea precumpänitoare cA§tigatà de ei in urma Conven-tiei dela Akerman.

Acelasi c. acelasi, 26 Noemvrie 1827, Ibidem, p. 434.Acelasi cAtre von Kanitz, noul ambasador prusian la PoartA, 28 Martie

1828. Ibidem, p. 442.Acelasi C. Miltitz, 14 Martie 1827. Ibidem, p. 415.Acelasi c. acelasi, 1 August 1828, Ibidem, p. 446.


Aceasta conventie mai impingea boerimea inspre Ru§i,Cu toat6 putina lor tragere de inima care dânsii, si prin altaimprejurare. Domnitorii Sturza si Ghica fuseserä aIesi din-tre boerii locali, Má a fi luat parte si Rusia la a lor instituire,contra tractatelor ; apoi unul si altul isi atrUesera asupra-leprin purtarea lor, o extrema nemultumire din partea-Rusilor"49.In sfar§it conventia mai prevedea ca domnii sa nu mai fie numitici alesi. Meat era invederat, cà Sturza si Ghica trebuiau sau sa'fie scosi, sau s'a' fie alesi din non.

Ghica isi si asternuse destul de bine lucrurile, intrand incele mai bune relatii cu Ribeaupierre. De aceea si gasim pe am-basadorul rusesc scriind lui Ghica in 1827, aproape de termenulde implinire a celor 7 ani de domnie : Pun increderea mea inravna dumitale de ati indeplini cu credinta' insarcinarile de cinstepe care Poarta ti le-a incredintat. Cu cat mai mult se apropietimpul in care o schimb are a capului administratiei va puteasa se int'ample, cu atat mai mult a§ voi sa-ti datorez recunos-tiintä pentru necurmatele dumitale ingrijiri" 50.

Pe Fan& Ghica mai nazuiau la domnii mai multi candi-dati, fiecare cu partida lui. Asa erau Umpineanu, IordacheFilipescu §i BrAncoveanu 51.

In Moldova, Ion Sandu Sturza nu voia el singur sá reieedomnia : dar punea inainte pe fiul sat' Neculai Sturza. Se maiarkaserà amatori de domnie : Neculai Rosetti Roznovanul,hatmanul Sandu Sturza, varul domnitorului si vistierniculConstantin Cantacuzino Pa§canu 52 Mai era insa' un candidat,si cel mai serios din toti, Mihai Sturza, un sincer prieten alRusilor pe care-I gasim inc6 din 1825 stäruind la Ribeaupierre,ca alegerea de domn in Moldova sa se faca dupa vechiul obi-ceiu" 53. adeca numai de care boerii cei mari, crezand ca' prinaceasta si-ar asigura sorti de izbAndà. Aceastà ivire a atatorcandidati la domnie impinge pe Kreuchely la urmatoarele cu-getäri : Alegerea gospodarului va fi inteadevAr o mare ne-norocire pentru tara, prin intrigile launtrice si din afara carefat% gre§ vor trebui sá se petreac'a'" 54.

Conventia dela Akerman desteptase deci in o parte dinboeri, plecarea catre Rusi, in alta parte indepa'rtarea de ei. Re-gulamentul organic va ascuti mult aceste doua' tendinti, le vapune lap in fatä, si va inaugura lupta intre ele, readucand

Rescriptul imperial cAtre generalul Wittgenstein din 1828. Hurm., Doc.,suplement, I, 4, p. 333..

5° Reprodus de Felix Colson, De l'état present el de l'avenir des Principautes,Paris, 1830, p. 43.

5, Kreuchely c. Miltitz, 26 Noemv. 1826 Hurm., Doc., X, p. 385.Acelasi c. acelasi, 14 Ian. 1827 Ibidem, p. 397.

" Mihail Sturza c. Ribeaupierre 1825, Hurm., Doc., supl., I, 4, p. 97.Kreuchely c. Miltitz, 26 Oct. 1826, Ibidem, p. 379.

1NTAILE DOMNII NATIONALE 25

iarg§i pe tapet vechea neincredere a Tgriior Române in Ru§i,neincredere ce alcgtuia una din vitele rgacinei partiduluinational.

2. IDEILE LIBERALE IN MOLDOVA.

Mai interesantg dacg nu mai insemnatá cleat istoria po-Meg' a principatelor din aceste vremud este cercetarea ideilorinfiltrate de Revolutia francezg in mintile Romanilor, careidei conduserg cu destulg repeziciune la o prefacere a stgrei lorculturale intai §i apoi politicg de a totului tot. Aceste idei adu-serg o desbinare a partidului national in doug tabere care d'ädurgna§tere celor doug partide sau tarafuri, cum se numeau peatunci, cunoscute mai tarziu sub denumirile de partid conser-vator §i. partid liberal.

Documentele ne indeamng a cerceta aceastg alcgtuirenoug a vietei politice române§ti, mai intgi in Moldova, deoarecepentru Muntenia lucrurile nu apar in o a§a de vie luming. Darleggturile cele strinse intre cele doug pgrti ale aceluia§i orga-nizm etnic fac ca mi§cgrile din una, totdeauna sg se resfranggIn cealaltà. A§a a fost cu descglecarea ; a§a cu epoca luptelorde vitejie contra amenintgrei Turcilor ; a§a cu revolta contrastgpanirei lor ; cu introducerea inraurirei grece§ti §i a celei fran-ceze ; a§a cu revolta contra Grecilor, cu primirea limbei romaneIn bisericg, cu stgruinta culturei române§ti in epoca fanariotg§i. in deob§te ca toate firele istoriei ambelor Tgri Române caremerg cat mai mult spre intreteserea lor pe acelea§i stative aletimpului, §i de aceea aceste tgri au §i sfar§it prin a se uni in unsingur trup ; cgci unirea era doar menirea lor din vechi, de cAndpoporatia ce deveni in ele stgpanitoare, plecase in doug §ivoaedin cre§tetele Carpatilor, pentru a da na§tere in poalele lor lao singurg albie frumoasg, sortitg a indrepta destinele neamululspre un viitor din ce in ce mai mandru. De aceea §i mi§careaspre libertate din Moldova care indruma crearea celor dougpartide, acel liberal §i acel conservator, fu intovArg§ità de o mi§-care paralelg in Muntenia, care rgsare §i ea din actele timpului,dei nu este intrupatg in forme a§a de vorbitoare ca acea dinMoldova.

Pe când se fierbea marea intrebare a vietei Românilor dinPrincipate : r*gmânea-vor ei, §i dupg revolutia lor din 1821, totsub oblgduirea Grecilor, in Moldova se desemnau douà gru-pgri intre mg'dularele boerimei pgmântene, care ambele cereaurestabilirea domniei in mânile bg§tina§ilor, insg infäti§au dougtabere deosebite : boerii cei mari, destárati in Bucovina §i Basa-rabia, §i boerii mijlocii §i mici, uniti cu cati-va reprezentant1ai marei boerimi, dar care reprezentanti erau condu§i de alteidei asupra organizgrei politice a tgrei. Acest de al doilea grup


rämäsese in Moldova a-tat in timpul turburärilor cAt i dupà a'or incetare.

Ambele tabere inteleseserà sä se foloseaseä de räsvrà-tirea Grecilor, spre a aduce iar ocarmuirea in mânile pämän-tenilor ; dar boerii emigrati, toti membrii ai caselor celor mari,nu se puteau uni asupra aceluia dintre ei cäruia ar fi sä se in-credinteze domnia, i Vornicul *erban Negel, fratele Mitropo-litului Veniamin, credea chiar cà, dacä ar fi sä se aleagä dom-nul de Moldoveni, lucrul nu s'ar putea petrece MI% värsare desange" 55. De aceea in arzul, pe care boerii cei mari, destärati,voirà sà-1 trimità la poartä, prin Teodor Ba4 i prin mijlocireaPa§ei de Silistra, dupä ce cer ca sä ne izbävim de acum inainteIntru toate de domnia i obläduirea greceascä i sä aibä loe oblä-duirea prin p'ämänteni", când vine vorba de forma acestei oblä-duiri pämäntene, ace§ti boeri sustin, ca sä se a§eze un Sfat deun numär de boeri i intre ace§tia un ba§-boer, ales de csätre ceimai iscusiti, care sä ocarmuiased tara" 56 Pretextul pentru in-läturarea domniei era, c'ä un a§a guvern ar conveni tärei inchip provizoriu, neputând, din cauza stärei ei cea de pläns,sprijini cheltuelile §i pompa lui Gospodar, chiar dacä ar fi Mol-dovan" 57. Documentul din care imprumutäm aceste cuvintenume§te acest guvern municipal pe child Beldiman 11 titlue§teironic de decemvirat 58

Partidul boerilor räma§i in Moldova, fiind aleä tuit in imensalui majoritate de boeri mici ce nu puteau aspira la domnie, iarcei putin cu asemenea pretentii trägand nädej de in parteafieckuia, el nu se gändi a inlätura gospodaratul, forma veche-de ocArmuire, dar cugeta, odatä cu alegerea Capului Statului,a schimba rändueala ocarmuirei de Ora acum §i a introduceIn conducerea ei principiile ce-§i fäcuserà calea, din Apusulcel mai indepärtat al Europei pänä la malurile Dunärei. Cativaboeri mai primirà acest nou chip de a vedea i nädäjduind säajung6 la tron prin sprijinul partidului reformator, se puseseràIn fruntea lui. Intre ace§tia era in primul loe Vistiernicul Ior--dache Roznovanu §i, mai ascuns, ca mai särac, dar tocmai

Scrisoarea lui Negel catre Mitropolitul Veniamin, In ErbiceanuT/storiaMitropoliei Moldovei, Bucuresti, 1888, p. 228.

" Arzul boeriori din Bucovina, In Uricarul lui T. Codrescu, VI, p. 132.Era retnnoirea guvernului aristrocratic cenit de boeri pe timpul Ecaterinei II.Xenopol, Istoria Romdnilor, IX. p. 129. Tot catre acest timp trebue sa fi fostInchipuit Logofdtul Dumitru Sturza : Planul pentru oblckluire reputdicand, care,se deosibeste Insa de guvernul oligarh cerut de boerii destdrap. Planul, fara data,publicat de Codrescu In Uricarul, IV, p. 285.

67 Memoriul boerilor moldoveni 1823. Hurmuzaki, Documente, Supl. I,4, p. 25.

Tragodia In Kogalniceanu, Cronici ed. nouà 1872, III, p. 419 : cei de(adeca din tara) cereau domnie, ceilalti (din Bucovina) decemvirat".

1NTAILE DOMNII NATIONALE 27

din aceasta' pricina' mai pe gustul boerilor, Spätarul loan SanduSturza.

Acesti boeri fämasi in Moldova si pe care cei emigratili numeau in bOtae de joc ciocoi, trimiserà si ei un arz cOtrePoartà, tot prin canalul pasei de Silistra la care se intalnira"ambele deputatii, aceea a boerilor din Cerna'uti si aceea a celordin Iasi. Arzul acestor din urmO cerea si el restatornicireapronomiilor vechi cari s'au pierdut mai de tot din intrebuinfá-rile rele ale domnitorilor Greci, si sá se miluiasca' Poarta a desrAdà-cina din pamântul acesta si nici odatä a mai locui cu noi Grecisi Arnsauti, cu instarnicie de case si alte acareturi". Mai cereaarzul ciocoilor si reinturnarea manAstirilor celor coplesite deGreci, facerea de pravile in limba patriei, si sa' fim miluiti cuoranduirea unui domn obladuitor pOmântului, din insusi neamulmoldovenesc pre care obstia 11 va alege, pe temeiul credinteisi a inchezesluirei tuturor Oniântenilor, precum si Capichi-haelele sa.' fie tot Moldoveni". Acest arz al ciocoilor se vedeains6 ea' pornia dela oameni cu idei noui, deoarece el nu se&idea numai la interesul boerimei mari care era ssá se folo-seaseä din restabilirea domniilor pämantene, ci mai contineasi alte cereri de innoire, anume : ponturile de reformä ale boerilormici, care erau menite a egaliza cel putin pe toti membrii claseiboeresti. Copia arzului, vAzuta de Aga Petrache Negri la Vi-stiernicul Roznovanu, cuprindea anume ca : randuirea Co-mitetului (adica a Sfatului obstesc) al ocarmuirei sO fie aceiape care toti, mici si mari, 'ii vor alege, si ea' tot acelasi glasssá aiba' si un sulger cat si un logofät mare, si ca' si la Comitets'i la toate celelalte si On la salrar, de vor fi alesi de glasurileobstesti, sA se rânduiasca, si putere si drept la toate sA fie deo-potriva", cat a unui logofät mare atata si a unui satrar, decalcá glasurilor celor mai multe ssá se urmeze hotgrare la once"".Aceste sunt tocmai reformele prevazute in proectul de Con-stitutie, care fusese trimis prin obsteascA jalbä cOtre innaltulDevlet", dupä cum vom veden mai la vale.

Arzul boerilor pribegi din Cernauti fu primit foarte recede Mehmet-Siri, pasa de Silistra, ca toate Ca' puratorul lui,Vornicul Teodor Bals, rugg pe pasa in genunchi sä' nu resping6dorintele boerilor. Pasa primi dimpotriva' destul de bine arzulboerilor din Moldova ; acesta din pricing eà acestia din urmA,inseland pe Vogoride ca' au s`d-1 cearà domn pe el la Poartà, ob-tinuserà dela Caimacam o tidulr de recomandare binevoi-toare ca.tre pap de Silistra. Aceasta ne-o spune o scrisoare alui Bucsenescu cOtre Mitropolit, anume cA s'au invitat cio-coimea Iasului si au impänat toatà tara si se gOteste Ionità

". Vornicul Negel cAtre Mitropolitul Veniamin, 12 Aprilie 1822. Erbiceanu,Op. cit., p. 225.


Sturza, Pomer, Codreanu, unii zic i vistiernicul (Roznovanu)s6 mearg6 la Silistra, s6 cearà pe Vogoride domn, c4"-i bunpatriot §i are mo§ii" 60 VkAnd Teodor BaI cá pava sprijinearzul ciocoilor, se alipi §i el pe lâng5. ei §i subsemn6 §i el arzullor care fu trimis la Poartá impreun6 cu deputatia, ce con-tinca, In numkul fetelor ei, pe viitorul domn al Moldovei, Bal§deci trklase pe boerii emigrati care II ins6rcinarà" s'á cear6 delaPoartà" guvern aristocratic cu suprimarea domnitorului 61. Cudrept cuvânt observ6 Negel, cá dac6 aceasta va fi adevkat,cà Bal§ au iseálit, credintá la nici unul nu trebue sä." mai aibàcineva§i". Lui Bal§ insA trklarea Ii pro mra numirea de caimacam,panà s6 vinä Sturza s6 apuce ockmuirea.

Ionità Sturza nu era deci domnul boerilor celor mari ;el era domnul parvenitilor, al ciocoilor, cum 11 numesc mai multedocumente ale timpului. In schimb, pentru sprijinirea alegereisale, domnul trebuea s'A facA o concesie clasei care-1 aduseseIn scaun §i aceastA concesie stä tocmai in primirea principiilorde ockmuire profesate de clasa cea nouà, apàrut6 in sânul boe-rimei moldovene. Boerii emigrati, cari vedeau insá cá, prinproectul supus sanctiunei noului Gospodar indatà duph" intro-narea lui, 62 li se rApea toat'd pozitia privilegiat6 de care ei sebueuraserà in Moldova, intreprind in contra acestui proect, alpartidului care-I sustinea §i a domnului ce se sprijinea pe acestpartid, o lupt6 inver§unatà, interesant6 mai ales prin faptulcà" ea inaugureazà viata inteadevk politic6 a Moldovei §i c'äpune bazele ce/or dotfä mari partide, intre cari s'a cumpAnitde atunci incoace puterea ockmuirei in Tkile Române : par-tidul liberal §i partidul conservator.

Proectul de Constitutie. SA vedem ce continea proectulcel nou de obl'aduire al Moldovei, de avu darul s'A aducà la des-nAdejde pe toatà protipendada acestei tki 63.

" Epistola lui Bucsenescu, 24 Ianuarie 1822. Erbiceanu, Op. cit., p. 201.Dupft ce boerii ajunserA la Constantinopole, cu recomandarea Pasei de Silistra,ei jucarA pe Vogorid, cerAnd pe IonitA Sturza de domn.

Si Memoriul emigratilor, in Hurm., Documente, Supl., I, 4, p. 56. Scrisoa-rea lui Bucsenescu, In Erbiceanu, Op. cit., p. 260. Locul din scrisoarea lui Ball,reprodusA In aceea a lui Negel cAtre Veniamin, Ibidem, p. 224. Nicolae Iorga,Introducere la Hurm., Doc., X, Rapoarte prusiene, p. LXXII.

" Scrisoarea lui Negel cAtre Veniamin, citatA. Numirea lui Ball de Cal-macam, Erbiceanu, Op. cit., p. 24 . Memoriul asupra administratiei Caima-camului Vogoridi. Hurm. Doc. Supl. I, 4, p. 55: Les novateurs de la classeinféridure r digeaient en 77 articles une constitution calquée des principesqui tendent a une entière désorganisation et subvertissent les institutions de laprincipauté. Ils la présenterent à l'Hospodar, ausitat aprés son arrivée en Mol-davie, pour qu'elle fut confirmée.

latii cum am descoperit acest prea Insemnat document :In volumul IV din Suplimentul I al Documentelor lui Hurmuzaki, se allá

mal multe acte cari pomenesc despe o Constitu fie redactatA In 1822 de elementele


Cererile boerilor din acest nou plan de °cal-mike continMI% indoialà o constitutie, In intelesul obisnuit al cuvântului,adic6 o intocmire legará a ockmuirei unui stat. De aceea §i

turburatoare ale Tarei, Constitutie, care, dup. parerea boierilor celor mari, ar tre-bui sa duca Moldova la peire.

Existenta unui proiect de Constitutie In Molodva In anul ce a urmat Indatadui:a Eterie Infatosa un interes deosebit. Documentele pe cari le aveam fnainteImi dadeau chlar aratari unde s'ar putea regasi acest act. Anume, In scrisoareadin 16 Novembre 1823 a lui Mihail Sturza catre consilierul de stat rus Mintiaki,se spune, Intre altele, despre Ionita Sandu Sturza, domnul de atunci al Moldovei : 11vient de rendre une ordonnance par laquelle il autorise les factieux A s'assembleret a voter sur la Constitution qu'ils ont rédigée l'année pass& en soixante-dix-sept articles. La copie de cet acte attenlatoire est consignée dans les archives du Consu-lat général de lass y" (Flurm., Doc., Supl., I, 4, p. 22). M'am gandit sa cerc a o re-afla In hartiile netrebnice" ale acestui consulat.

Din fericire Consulatul rusesc din Iasi era gerat de mai mult timp de unbarbat erudit si iubitor de istorie, care si-a dat osteneala de a rasfoi vechile hartiiale cancelariei sale si a Inserat de mai multe ori In revistele rusesti studii intere-sante asupra raporturilor dintre Rusia §i 'raffle Romane, dupa materialele ce ile procurau archivele Consulatului sau. (Cateva din ele au fost traduse si InserateIn Arhiva din Iasi vo. XIV si XV). Avand norocul a ma numara Intre prieteniid-lui de Giers, il rugaiu sa-si dea osteneala a cautti In cele vre-o 20 de lazi de docu-mente, pastrate In podul casei Consulatului, Constitutia In chestie.

D-1 de Giers, care cunoaste foarte bine limba romana, pe langti limbilefranceza, germana, italiana, greceasca, turceasca, araba mi cele slavone, se supusegrelei osteneli a cercetarei documentelor vechi ale Consulatului, cari pana la d-saramasesera neclasate si nici macar asezate dupa ordinea datei. Dupl o munctiIncordata de mai bine de o luna, In care aproape desnadajduisem de a mai da pestedocumental mult dorit, lute° zi capat o scrisoare dela d-1 de Giers, care incepett cucuvantul lui Archimede. Alerg imediat la Consulat, unde d-1 de Giers Imi arata uncaiet galben, dar foarte bine pastrat, In care, dui:A d-sa, se anti pretioasa Constitu-tie. Cum deschiseiu caietul, vazui ca aveam a face cu o copie nesubscrisa, Dar,lucru foarte lnsemnat, acest act care mirth titlul ce se va vedei mai la vale, cuprindettInteadevar 77 de ponturi, ceea ce corespundett Intocmai cu aratarile din izvoareletiparite cari pomenesc despre el. Apoi se va vedea, din analiza acestui act, a In-vinuirile aduse Constitutiei de partidul protivnic, se refereau tocmai la continutullui. Nu ramanea nici o Indoiala ca aveam a face cu proiectul de Constitutie pe care'lcliutarn.

Ca a pot dobandl o copie de pe el, trebuia autorizarea Ministerului deExterne al Imperiului Rusesc. Si aci tali statu In ajutor d-1 de Giers, sprijinindcererea ce o facui catre acel Minister si expunandu-i continutul actului, care nuavea nimic de a face cu interesele rusesti. Decopiarea Imi fu Invoita tocmai asupravacantelor celor mari. In fiecare zi, dela 1-3, orele de cancelarie ale Consulatului,ma asezam la o masa In acea cancelarie, descifrand scrisoarea cea destul de Incurcataa documentului, care nu numari mai putin de 35 de pagini de scris. Paream a fiun dregator din cancelaria Consulatului, si mai multi din cunoscutii mei se mirauce cautam eu regulat In fiecare zi, la aceeasi ora, la reprezentantul Rusiei din Iasi.

Cand ma sculai pentru ultima data dela masa din cancelarla Consulatului,cu documentul copiat In portofoliu, simtii o adanca multumire. Eram convinsa pusesem mana pe unul din actele cele mai importante ale trecutului nostru,acela ce confinea cea dint& manifestare politicil a cugetdrei liberate. D-1 de Giersfu asa de bun a-mi pune la dispozitie Inca mi un raport al Consulului rusesc catreCurtea sa, precum si arz-mahzarul boierilor refugiti In Bucovina contra domnuluimi a uneltirilor partidului pe care el se sprijinea,cel constitutional, pe cari ambeledocumente, Impreuna cu un al treilea act de asemenea inedit, comunicat de loanTanoviceanu, le-am publicat In anexele comunicarei mele la Academia romanli


este el arätat sub acest titlu in deosebitele acte ale timpului 64-Esenta unei ocarmuiri constitutionale, in deosebire de cea absoluta'este ca in cea dintai, puterea ocarmuitoare este supusä unorlegi, pe cand in cea absoluta ea stä deasupra legilor : rex legibussolutus. Constitutia Moldovei din 1822 prevede principiul su-punerei domnitorului la legea de temelie a Ora, nu numai im-plicit cand arata cum au sä lucreze puterile Statului, ci si ex-plicit, prin articolul 74 care spune, ca pravilelor tarei i hota-rarilor celor savarsite de domn unit ci sfatul Obstesc, este su-pus insu§i domnul §i sfatul obVesc, peind cdnd se schimbei acelehoteireiri", adica ceeace au dispus organele legale ale tarei leagape insasi acele organe, pana cand intervine o modificare facutáinteun chip legal, rostire nu se poate mai lamurita a prin-cipiului constitutional : domnia legilor.

Sistemul constitutional nu poate exista insä Mea' o impar-tasire a poporului, a vointei obstesti, la intocmirea normelorgenerale de purtare a oam ; cere deci numai decAt sä fie sireprezentativ, adicä sä aib4 un organ care s'a' reprezinte vointapoporului in intocmirea normelor conducätoare. Proiectul nos-stru tine seama si de aceasta a doua cerintä a ocarmuirei consti-tutionale. El intrupeaza reprezentarea %ami Iii sfatul obstesc.Vom cerceta mai la vale alcRuirea acestui sfat, i vom vedeaatunci at de departe stä el de ideile noastre asupra adevarateireprezentäri a vointei obstesti. OricAt de rudimental-A ar fiinsä aceastä reprezentare, ea anea rolul ce! mare §i insemnatde a impune pärerile sale domnului, de a fi mai puternica deatel, cand era vorba de a se intocmi normele indreptätoare alevietei sociale. Art. 23 dispune anume, ca in cazul cAnd soco-tinta Sfatului nu va fi primit'ä de domn, el va intoarce-o sfatu-lui cu tidulà gospod, impreun6 cu anaforaua ce i-a facut-o cu-noscut. Daca parerea deosebità a Domnului intruneste covArLsima glasurilor sfatului obstesc, ea devine lege. lar daca nu vafi primita, atunci domnul va fi indatorat a primi anaforaua, a-dicí sfatului, §i s'A o intäreaser. Deci, in caz de nein-telegere intre Domn i sfat asupra unei masuri, voinfa sfatuluie precumpänitoare, iaräsi recunoasterea unui principiu fun-damental al sistemului constitutional : guvernarea natiei prin

Seria VI, Tom. XX, sub titlul : Primul proiect de Constitutie a Moldovei din 1,12.2Originile partidului conservator gi ale celui liberal. Publicat i In extra's a parte,Bucuresti 1898.

Titlul proiectului este : Cererile cele mai insemmitoare ce sd tac din parteaobqtiei Moldaviei in atocmire (sic) cu cele cuprinse prin obgleasca jaiba sa, trimisdcatre prea Maitu( Devleat gi in temetul Sfeintului si tnall Impiírdlesc lerman, ce s'auslobozit la . ca sa lie obstefte sf injite aceste cereri, spre a sluji

ocdrmuiri de temeiu, pana ce se va putea Inliinta pravila larei tuteo desetvdr§itri-

" Memoriu asupra administratlei Caimacamului Vogoride In Moldova, 1824reprodus mai sus nota 8.


ea insäsi. Ideea unui asemenea sistem de ocArmuire a fost ro-stita pentru intAia oara in l'arile RomAne In proectul de con-stutitie al Moldovei din 1822. OcArmuirea mai veche a acestortari nu cunoaste decAt principiul absolutismului celui mai larg,celui mai fara de hotare 66.

Divanul vechiu era cu totul altceva decAt ce cauta sa fiesfatul obstesc in organizatia cea noua. Divanul ajuta numaidomnului cu luminile sale la ocArmuire. Domnii buni si inteleptiluau adeseori indreptarea purtarei lor dela parerile divanului.Dar ascultarea de ele nu era indatoritoare pentru domni. Eiputeau sa treacä peste socotinta divanului, MI% ca pentru aceastavointa lor sa fie privita ca nelegiuita. Nu e vorba, cronicariitin de rau pe acei domni cari puneau in lucrare dreptul säbieiasupra potrivnicilor lor, fara judecata divanului. Dar la aceastähula morala se marginea sanctiunea depasirei obiceiului pa-mAntului. Vointa domnului, dei abatuta dela el, se punea numai putin in lucrare, caci nici o lege nu ingradea atotputerniciadomneasca. In voia domnului statea tot ce-i trecea prin minte,si nedreptatea cea mai strigatoare la cer putea sa iee fiinta, deindata ce Domnul avea inima a o implini" 66

Cea dintAi licarire a unei marginiri a puterei domnului,concedata insa de buna voe din partea acestuia, ne-o da celmai insemnat din domnii fanarioti, Neculai Mavrocordat care,la sfarsital fiec'Arui an de domnie, dadea searna divanului demAnuirea banilor publici. El nu pare a fi facut aceasta numaispre a putea lua adeverinta dela Ora despre suma ce cheltuisedela dAnsul in interesul ei, ci si pentru putinta controlului ce odadea Divanului asupra mAnuirei financiare. Ca acesta erascopul la care tindea domnul fanariot, se vede din purtarealui in Muntenia, unde, dei nu cheltuise nimic dela el si decinu avea nevoe a lua adeverinta, totusi el d'A searna si divanuluiacelei OH la sfArsitul anului, spre a-i dovedi ea orice s'a chel-tuit din tara a fost pentru trebile imparatiei si ale -Wei, iar &Aasupra lui nu a ramas nimic" 67. Dar, pe lAngä CA exempluldat de Mavrocordat este un fapt cu desavArsire singuratic sifara nici o urmare pentru viitor apoi mai este de luat in privireCO, pe timpul lui, nici nu-i trecuse prin gAnd divanului a ceredela Domn atare restrAngere a puterei sale, pe cAnd la 1822,dei domnul nu se opune cererilor de reforme, ele pleaca delaacei ce reprezentau, de bine de rdu, interesele tarei.

" Vezi reproducerea caracterului puterii domnesti In TArile RomAne,fAcutà de Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 38, mai sus vol. III p. 146.

" Mai sus vol. VII, p. 158 si p. 191." Acsinte Uricarul, in Letopisete, ed. KoOlniceanu, Iasi 1853, II, p. 154 si

180; cf. si Magasinul istoric pentru Dacia, IV, p. 141 si mai sus vol. IX, p. 13.

32 ISTORIA ROMANILOR.

Se poate deci sustinea, cu drept cu rant, c cea dintai in-trupare a unei gandiri constitutionale in Thrile Române s'aufacut in proectul de Constitutie a Moldovei din 1822.

Cari sunt principiile de ocarmuire primite de aceastaConstitutie ? Ele sunt acele ale statelor moderne, intemeiatepe libertate i egalitate daca in realizarea lor, ele vor fiuneori schimonosite, sa nu uitäm ca trebue tinut seama de stareave,che de lucruri, care nu putea fi schimbata a§a de azi pandmane, färä nici o zbuciumare, far% nici o framântare launtrieä.

Constitutia din 1822 proclama fära indoiala principiiabsolut necunoscute pana atunci in 'raffle Române. Acesteasunt :

Respectul proprietelfei, preva'zut prin art. 3 §i 58. Serecunoa§te insä principiul exproprierei pentru cauza de folospublic. De§i exproprierea nu este märginita, ca in Constitutianoastrà de azi, la cazurile cunoscute, §i se dispune ca ea va puteaavea loe de cate ori o neapa'rata ob§teasca trebuinta va cereaceasta" (art. 4), totu§i se refera la pravilele speciale cari tre-bueau sa reguleze aceastä materie, i se prevede masura aparà-toare a a§ezamantului de temelie al vietei sociale, proprietatea,hotarându-se ca despa'gubirea sa se dea mai inainte.

Libertatea individualtl. Dupa articolul 6, nimeni nupoate fi inchis, nici pedepsit, decat numai in intâmplarile hota-rite de pravile, intarindu-se §i mai bine aceasta oprire, prinsupunerea la pedeapsa a oricui ar savar§i impotriva unei feteo lucrare nevolnicita in pravila, fie macar judecator, precum§i a celui ce ar indemna sau ar porunci asemenea savar§ire, §i acea-sta fdrei deosebire de obra ji, cum grasue§te articolul 8

Libertatea muncei §i a comerfului (art. 13).Garantarea onoarei oamenilor, mai ales infranandu-se

fara delegile ce se savar§eau mai inainte, cand omul privat eraexpus la toate brutaliatile organelor ocarmuirei (art. 18).

Egalitatea inaintea legilor, principiu absolut necunoscutvechei societati, intemeiata pe regimul privilegiilor i a deose-birilor de rang. In afara de art. 8, care prevede pedeapsa abu-zurilor contra dispozitiilor continute In el, fära deosebire deobrajii, art. 18 roste§te acest principiu chiar in chip teoretic,intrucat proclama ca pravila sá aibei aceea§i putere pentru tofi,spre a pedepsi §i a ocroti. *i tot aceea§i idee mai rasare §i din art.12 §i 26 cari prevad ca slujbele sa nu mai fie date pe mo§tenire

chiverniseala", ci MI% deosebire de rang, la cei cu vrednicierecunoscuta 38.

" Asupra acestui punct, iatA ce spune raportul lui Hugot c. Chateaubrianddin 29 Noemvrie 1823. (Rap. cons. francez. Manuscript, Bibl, Acad.): Le princede Moldavie fait rédiger un nouveau code de lois par sa nouvelle noblesse. Un despoints fondamentaux établis par ce code est que tout Moldave, paysan, artisan ou


In afarà de aceste mari principii, menite a transformacu totul apucAturile vechei societàti, proectul mai contine sialte dispozitii, din care unele sunt prevAzute si de constitutiasub care trAim astAzi. Asa, el reguleazä modul imp6mântenirei(art. 14-16) ; opreste pe str6ini de a cumpAra imobile ruralesi chiar case in orase (art. 68) ; ap'ärA pe capul Statului contraatacurilor (inviolabilitatea) (art. 11) ; dispune publicarea legi-lor inainte de a lor aplicare (art. 17).

Proiectul mai contine apoi si articole referitoare la im-prejueäri cari, dupà ideile noastre de azi, ar trebui &A alcgtuiascàobiectul unor legiuiri speciale, precum : organizarea judecà-toreascà si chiar modul de functionare a tribunalelor (art. 2433) ; dispozitii asupra organizArei finantelor (art. 38-39, 45,49, 54-57, 61) ; asupra mentinerei si a rânduelei publice (art.40 44; asupra raporturilor intre proprietari §i tärani (art. 53) ;asupra oprirei Evreilor de a lua mosii in arendà si a tine crasmela, sate (art. 70).

Sunt in sfArsit si unele dispozitii particulare timpuluiIn care proectul a vàzut lumina zilei, precum autonomia Dom-niei cu alegerea domnitorului de cftre obsteasca adunare (art..1 si 72) ; regularea scutelnicilor (art. 60) ; trecerea stäpanireimanAstirilor dela Greci la pAmânteni (art. 63) ; asezarea descoale românesti (art. 69) ; limpezirea hotarelor mosiilor (art.67) ; regularea situatiei Tiganilor (art. 71) ; alatuirea de legispeciale pentru toate trebuintele (art. 75) si dreptul de petitiela Innalta Poartsä (art. 76).

S6 venim acum la sistemul reprezentativ admis de proec-tul din 1822. Reprezentantul vointei tkei este, dupà acestproect, sf atul obqtesc, §i se vede insematatea pe care proectulo dà acestui asezknânt, prin aceea csá in art. 71 se spune, &A

sfatul ob§tesc este lucrul cel mat cu dinadinsul ce se cere de ccltreiota ob§tea pc-undntului". Modul insä cum este recrutat acest corpcare trebuea s6 intrupeze cugetarea si vointa poporului, nise va parea cu totul straniu si debe corespunzAtor ideilor noa-stre despre sistemul reprezentativ.

Cu tot principiul egalei indreptätiri inaintea ocrotirei si aegalei expuneri fatà cu pedeapsa, cu toatà lipsa de deosebireintre obraze cAnd era vorba de aplicarea acestor dispozitii, cutoate cg in numirea dregRorilor este sà" se ice in privire inintâiul loe destoinicia lor, iar nu rangul aspirantilor,aceste rostiri nu rästoarn6 cu totul sistemul privilegiilor pecare se intemeia vechia organizare. Proiectul nostru recu-noaste dreptul de a conduce interesele poporului numai claseiboeresti si nici nu pomeneste despre celelalte clase ale poporu-

marchand, est égal devant la justice au noble le plus titré et qu'en cas de contra-vention, tous doivent subir la méme peine".

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. XI. 3

34 ISTORIA ItOMANILOR

lui, deat in articole unde e vorba de starea lor economicä. TotatAt de putin dispune el o egalizare a claselor sociale In Indato-rirea de a plAti däri. Apoi el pästreazA dregAtoriile iailsi numaiboerilor, ceeace se vede din dispozitia ca ele sä fie incredintateboerilor ftirä deosebire de rang. Alcnuirea sfatului Obstescera iarlsi märginità numai la elementul boeresc, afarà de cei treicapi bisericesti cari se putea intAmpla sä fie din popor. Daraceastä alatuire a reprezentärei nationale, cum am zice astäzi,era asa Intocmità fnat s'A nu mai dea numai decAt precklerecelor din protipendadä. Anume sfatul obstesc se compunea dirtcele 3 fete bisericesti, din mebrii celor patru divanuri sau depar-tamenturi si din vechilii tinuturilor. Divanul hitAi era alatuitdin 7 boeri mari ; divanul al doilea din 5 boeri mai mici, delacomis In jos ; iar cele douà departamenturi, acel al pricinilorstrAine si acel criminalicesc erau compuse din ate 5 boeri, färàdeosebire de ranguri, care deci putea s'A se intAmple sä fie totidin treptele mai de jos.

Cei 16 vechili dela tinuturi iaräsi puteau foarte binesä fie luati din nobilimea de jos. Dacä presupunem ca sä fi trimistinuturile numai 8 vechili din boerimea cea micä, atunci seputea IntAmpla ca Impärtirea glasurilor intre marea si micaboerime sä se facä astfel. Boerii mari : divanul I, 7, tinuturi8=-15. Boerii micii : cele 3 divanuri, 15; tinuturi 8=-23. Chiardacä fetele bisericesti ar fi votat cu boerii mari, IncA nu se schimbamajoritatea care, trebuind acuma sä,fie numäratà dupä glasuri§i nu cAntäritä dupä märimea rangurilor, d'Adea dacä nu tot-deauna siguranta, cel putin putinta, ca conducerea trebilorsä cadä pe mAna boerilor mici. De aceastA putinid Insä se späI-manta protipendada. De altfel constitutia din 1822 nu cuprin-dea o obstie a IndrepfAtitilor poporului moldovan in afarä declasa boereascA si, afarà de cAteva principii cu totul generale,nu lima prin nimic la indreptarea stärei multimei. Era o con-stitutie, MA Indoialä egalitarà in felul ei, Insä egalitatea eramArginità numai in cercul nobilimei.

Lupta din jurul Constitutiei din 1822. In opozitie contranouei stäri de lucruri pe care domnia lui Ioan Sturza pärea CAvoe§te s'o introdua In Moldova, stäteau In frunte boerii refu-giati in Bucovina si cari petreceau In Cern'Auti ; iar acela dintreei care lima condeiul si punea mai ales piept pentru a Impiedicaruina vechei boerimi, era vornicul Mihail Sturza (fiul logofAtuluiGrigora§ Sturza), bärbat cu §tiintä de carte, energic si plin de ac-tivitate, care spunea inteun rAnd, cA se simte murind, cAnd se-vede c'ä träeste In nelucrare" 69. Boerii se prefac a tinea la res-

1° Mihail Sturza c. Alexandru Sturza, 29 Sept. 1821. Hurmuzaki, Doc.,supl., I, 4, p. 44. Toate actele si corespondenia lui Mihail Sturza suut wise In oloarte bunli limbgt francezà.

INTAILE 3)0MNII NATIONALE 35

pectul tractatelor cari inchezasuiau Moldovei felul ocarmuireiei. lata cum formula Mihail Sturza aceste gandiri cari nonane pot parea foarte stranii : Orice schimbare facuta in prin.cipiile unei ocarmuiri este privita ca o innoire, §i once prefacerea acestor principii rastoarna mai totdeaunal asezamintele con-sfintite prin legitimitate si carora succesiunea veacurilor le-aintiparit un caracter neschimbator. A§ezamintele cari ocarmuescMoldova sunt intemeiate pe autoritatea ordonantelor emanatedela guvernul otoman, cari nu au fost decat confirmarea ve-chilor intocmiri ale principatului. Once abatere dela acest si-stem primordial este o InfrAngere vadita a cuprinsului tracta-telor §i a vointei autoritätei supreme" 7°. Ca nu acesta era adeva-ratul motiv ce irnpingea pe boeri la lupta, se vede depe aceeaea' ei insisi, prin arzul lor &Are Poarta, propusesera o innoire deun caracter cu mult mai gray, inlaturarea domniei §i inlocuireaei, fie §i inteun chip provizoriu, prin un comitet de boeri pre-sidati de un bas-boer. Aceasta cerere a emigratilor era §i ea orästurnare a unor a§ezaminte consfintite prin timp O. carorasuccesiunea veacurilor le-a Intipä' rit un caracter neschimbator",§i este cu atat mai de mirat ea boerii destarati sa nu fi vazutaceasta, cand Pini, consulul rusesc din Bucure§ti, refugiat laBrasov in urma revolutiei grecesti, ii mustra de mai multe oripentru aceasta cerere a lor, rasturnatoare a vechei stari a lu-crurilor, stabilita si intarita prin tractate", spunandu-le cànu au drept a cere o astfel de innoire", 71. Boerii emigrati maiaduceau insa ocarmuirei lui Ionita Sturza si alte Invinuiri maiconcrete. Ei li banuiau ca jefueste tara cu ajutorul creaturilorsale, atat in folosul sau, cat §i in al acestora, precum si in seo-pub de a-si procura sumele trebuitoare pentru a inchide ochiiturcilor. Ii imputau ca a incasat veniturile averilor manasti-resti cari la inceputul domniei lui fusesera luate de Turci delaGreci §i restituite ocarmuirei moldovene ; ca a impus poporuluidad mari si apasatoare ; cà proprietatile boeresti au fost supusela imprumuturi suite, in contra privilegiilor de cari intotdeunas'au bucurat ; c5 cei mai avuti dintre birnici au fost scutiti deplata, incarcându-se cei mai saraci, si cate alte abuzuri finan-.ciare de acelasi fel 72

Ca s'au impus dari §i imprumuturi suite, aceasta estenetagAduit ; insa trebue luata in privire lipsa cea desavarsitade bani, cu care Sturza avea de luptat la inceputul domnieilui, in o tara absolut secatuita prin jafurile Eteristilor, cum am

Memoriul lui Mihail Sturza, 1 Febr. 1823. Ibidem, p. 7.I, Docrii emigrati care Mintiaky ; 1823, 0 Memoriul boierilor emigrati

cAtre Mintiaky, 1823. Ibidem, p. 24 0 26." O scrisoare din 120, 3 Fevr. 1824; FIgspunsul boierilor emigrati

la scrisoarea Domnitorului Ionità Sturdza, 16 Fevr. 1824; Suplica acelora0c. Sultan, 1824. Ibidem p. 28, 31, 60.

36 ISTORIA ROMINLLaft

vAzut mai sus 73. S'au putut comite i abuzuri, cum se comitsub once ocarmuire ; dar in once caz domnitorul nu poate fiinvinuit c'd ar fi despoit tara in interesul lui, deoarece gracIntl% in scaun, s'a'rac iese din el. In 1837, nouà ani dupà incetareadomniei lui, gäsim averea lui toatà sechestratà In pretentia luiConstantin Palade 74. Nici deci in aceste imprejurAri nu poatesta adevgrata cauzà a nemultumirei boerilor pribegi cu oar-muirea lui Ionità Sturza.

Ea trebue c'Autatà aiurea, i anume In constitutia cerunide partidul reformator si pe care domnul era dispus a o incu-viinta. Aceasta se vede chiar din chipul cum sunt formulatenemultumirile boerilor cu regimul inaugurat de noul domnitor.Ei incep totdeauna prin a aduce intAi invinuirile amintite, pri-vitoare sau la Calcarea tractatelor sau la daraverele b6nesti,

dupà acea ajung la adeVárata cauz6 a nemultumirilor lor,care este reforma vechiului sistem de ocarmuire i inlfturareaomnipotentei boerilor mari. Prin organul lui Mihail Sturza.boerii spun, cA clauzele de cäpetenie ale acestor dispozitii eäu-voitoare este tendinta spiritelor la principiul de egalitate carese hràneste prin innaintärile nemeritate in ranguri. Indiviziicari compun aceastà clasä au fost scosi din starea lor intunecoasàprin innaint6ri castigate pe bani. Nu se poate privi incApäta-narea novatorilor, ca gospodarul sà intàreascà constitutia pecare au redactat-o, decat ca o indrumare la un proect care tindea slàbi coardele puterei legiuite si a preschimba ocarmuireaprincipatului intr'un regim reprezentativ. Aceastà Constitutieeste intocmitä' pe principii fästurrItoare si in deobste reprobate ;dispozitiile sale nu se pot impka cu linistea principatuluicu buna stare a locuitorilor sgi ; ea rästoarn6 vechile asezgminte

sfarmA astfel m'Anunchiul binefacerilor create prin o jum'ä-tate de veac de salutarà protectie. Iatä urmArileprin cari persoane de conditia cea mai intunecatà au fost ridi-cate la cele intAi vrednicii ale Wei" 75. Lucrurile care ingrij eauIn adevAr pe boeri erau principiul egalitgei i regimul repre-zentativ.

Din analiza constitutiei din 1822, nu am putut vedeanici una din primejdiile pe cari le descoper boerii in ea ; ckifa'rà indoiard cä domnia legilor i m'drginirea puterei absolute

'3 Prin hrisovul ski din 1823 (Uricarul, V, p, 180) IonitA Sturza cere un aju-tor de bani peste birul obicinuit. Kreuchely c. Miltitz, 30 Nov. 1822, in Hurm,Doc., X, (col. Iorga), p. 196 spune Ausserdem miissen die grossen und grösserenBojaren, die sich in lassy und in der Walachey befinden, eine Summe von 10.000Lei herab auf 5.000 Piaster ; die kleinen aber von 1.000 Lei herab auf 500 erlegen".

" Nota Consulului Rusiei despre procesul fostului Domn lonitA Sturza CuConstantin Palade, 9 Sept. 1837. Hurrn., Doc., supl., I, 4, p. 127.

75 Memoriul lui Mihail Sturza din 1823, in Hurm., Doc., Supl., I, 4, p. 7.Mihail Sturza c. Mintiaky, 10 Noembre 1823. Ibidem, p. 22.


prin sfatul ob§tesc, garantarea proprietAtei, a onoarei, a liber-tAtei individuale i celelalte dispozitii continute In proiect nusunt principii rAsturnAtoare ale ordinei sociale. Ceeace innegreaa§a de tare In ochii marilor boieri innoirea incercatA era tocmailovitura datA lor prin prefacerea a§ezAmintelor, mai ales prinintocmirea sfatului ob§tesc, alcAluit cum am vAzut, In majtatea lui, din boeri mici i In care hotAririle erau s'A fie luate dupàmajoritatea glasurilor. Boerii nu se pot retinea de a adAogiacest motiv, cu toatA arAtarea lui mai interesatA, la acele Incari se pAreau cà ei nu sunt decAt resfrAngerea durerilor popo-rului. Ei revin Mr% Incetare asupra tAnguirei lor de cApetenie,cA domnul a fAcut chiar aplicarea practicA a acestui act, incu-viintAnd parvenitilor sà voteze, in puterea dreptului de nobletApe care le hArAzea, in toate afacerile principatului, i a hoteirtbate intrebdrile prin majoritatea glasurilor asupra vechilor no-bili ai Moldovei" 76 Ceeace nu puteau intelege boerii cei mariera cum un §atrar s'A aibA acela§i glas ca un logorát mare 77;

cum s'A se proclame principiul egalitAtei *i era prea firesc lu-cru ca s'A nu inteleagA, intrucAt pe cerul ideilor in care ei crescuserA,nu rAsArise nici odatà lumina acestui principiu.

Boerii Ii i dau cele mai mari silinti pentru a inlAturaatare primej die. Ei cer intervenirea Turciei, a Rusiei i a Au-striei 78 (cele dou'A dintai, ca Puteri de cari atArna soarta Mol-dovei ; cea din urmA ca una ce In sAnul ei boerii cAutaserà adA-postire), spre a obtinea anularea parvenitilor, izvorul tuturorrAutAtilor cari le cAzuserA pe cap. Se gAndiau chiar cA, la cazde ocupatie a Moldovei de o§tirile ruse§ti, sä facA a se revocainnaintärile abuzive In boerii, prin manifestul generalului ce arfi sä iee tara In stApAnire. Mai adAogau boerii cà innaintareamai multor sutimi de oameni sco§i din Intuneric a fost o Ingri-jire potrività de domnitor pentru a avea majoritatea glasurilor" 79.Aceasta nu se intAmplà, i soarta Constitutiei din 1822 trebuesä fie o alta.

7° Memoriul asupm administratiei Caimacamului Vogoride. Ibidem, p. 55.71 Vezi scrisoarea Vornicului Negel, 12 Aprilie 1822. Erbiceanu, Istoria

Mitropoliei, p. 225. Considdration sur le Moldavie et la Volachie, 1825, Hurm. I. c.p. 85: Dans les Assemblées du Divan, auxquelles ces insividus voudront parti-cipier ils l'emporteront par la plurarité des voix". Fotino spune in o scrisoare (N.Iorga In An. Ac. Rom. II, tom. XXIX, 1906, P. 7) cA multi fuseserA ridicati dingunoiu". Tot asa spune si un raport al lui Lagau Consul din Iasi C. Damas din7 Aprilie 1827. Hurm. Doc. VII, p. 47: Les petits boyards se croient nécessairesit la chose publique, et revent le nivelemet des positions, surtout le répartitionégale des places, importantes, qui circulaient jusqu'à présent dans les premièresfamilies".

78 Scrisorile i protestele c5tre Bus, in Hurmuzaki Doc., supl., I. 4, p.6-88; Suplici trimise la Constantinopole, 1824; Adresa refugiatilor moldovenicAtre ImpAratul Austriei, 1825. Ibidem, p. 59 si 81.

M. Sturza c. Al. Sturza, Noembrie 1824, Ibidem, p. 46. I. Sturza creaseIn adevAr o multime de boeri noi. V. darea de seaml a lui Kisseleff, trad. de A. Pa-


Principiile boerilor mai erau calificate de fruntasul lorapärätor, Vornicul M. Sturza, de principiile conservatoare ale-boerilor emigrati 80; iar' incereärile de ref ormä erau hulite ca apu-aturile novatorilor (nu se intrebuinta inc6 termenul de liberal)sau, cu rostiri mai putin mggulitoare.: ale parvenitilor, cärvuna-rilor sau ciocoilor.

Desigur, pentru intaia oarà in viata politicg a TärilorRomâne, intrebuinteazA Mihail Sturza in ziva de 1 Febr_1823 epitetul de conservator, pentru a insemna cu el tendin-tele de pgstrare a vechei &Cad de luc:uri din partea marei hoe-rimi a Moldovei. In acea zi, .sunt acum aproape 100 de ani, seivi pentru intäiasi datà termenul de conservator pentru a carac-teriza tendintele unuia din cele douä mari partide intre carise främântä viata Românilor din România liberà de atunci in-coace.

Partid I protivnic, novatorii, nu erau inc6 recunoscutiea drept la viatà in statul Moldovei, Ei erau priviti ca revolutio-nari, ca rästurnAtori ai ordinei existente, de cä.'tre tara panä acumalegalä. Si cu toate acestea, in novatorii autori ai proiectuluide constitutie din 1822, apare prima manifestare a partiduluipropäsirei in viata statului, ca si in celelalte ramuri ale vieteipoporului. Ei incheagg pentru prima °ail, in 1822, in o lucrarepoliticä, ideile noui cari se infiltraserà in societatea româneascA..

Ideile noui. Am putea incheia pe calea inductivä ainferentei individuale 81 ideile de ref ormä ce se ivirä inMoldova in urma revolutiei franceze, erau rodul läsat de re-prezentantii acelei mari miscäri ; dar aceasta nu ar fi indestu-lätor, cAci ne-ar da numai o ipotezä 82, in loc de un fapt adeveritcare nu poate räsäri in istorie, decat din märturisirea unor do-cumente vrednice de credintà.

Din fericire, in cazul de fatà posedärn aceastä indicaredocumentalà care pune in leaturà ideile Revolutiei francezeCu reforma incercatä in Moldova. Ba aceastä indicare are o.greutate deosebità, fiind datä autoritatea dela care porneste,

padopol Calimah In An. Ac. Rom. II, tom. IX. p. 94. Memoriile boierilor. c. Curtestrusascii 1835 Uricarul VIII. p. 137. Memoriul asupra adm. caimac. Vogoridi,.Hurm. Doc. Supt. I, 4, p. 55.

°° M. Sturza c. Mintiaky, 1 Febr. 1824. Ibidem, p. 6: Ces raisons aussipéremptoires que vraies vous donneront une juste idée des dispositions malveillan-tes des novateurs et des résultats funestes qui en dérivent, ainsi que des principes.conservateurs des bogards émigrés".

°I Asupra metodei inferentei sau a inductiei individuale, vezi a mea Theorie-de ¡'Historie, capitolul ultim.

e° Asupra caracterului ipotetic al tuturor faptelor si cauzelor istorice ne-dovedite documental g stabilite numai pe calce argumentArei prin inferentil,vezi a mea L'hypothese dans l'histoire, communication faite au congrès histor-que de Paris, 1900. Comp. Théorie de l'Histoire, Paris, p. . . .


Divanul %rei, i insemnätatea pe care i-o däclurä oameni tim-pului ; i apoi aceastä dovadà este intäritä irked §i. de altà mä'r-turisire tot atät de autenticä.

Anume, in 1804, pe timpul lui Alexandru Moruzi, cercu-rile politice ale Moldovei §i mai ales boerimea cea mare furä.Adam mi§cate de o scrisoare" anonina, indreptatä dupäse vede contra marilor boeri i in deob§te a ocarmuireiscrisoare fAcutä de boerimea cea micA a Moldovei. Aceastä scri-soare, probabil fiindcg nimerea drept, produse o mare turbu-rare in cercurile oficiale. Ea este adusä de Mitropolit in desba-terile Divanului care se intrune§te in completul säu de 36 defete, dela Niculae Roset Vel Logan, Ong la Iordache Ra-madan Vel Ban 83.

Dupà o lungä desbatere, divanul alatue§te o anaforàfoarte cuprinatoare (in Uricar ea cuprinde 7 file de tipar) §i,-dupà cum credeau boerii, foarte puternic motivatä, prin care.se apArà boerimea i ocArmuirea contra invinuirilor aduse prinscrisoarea anonimä i cere dela Domn sä ja mäsurile cele mai.serioase pentru descoperirea ì pedepsirea fApta§ului §i a so-tilor sài, dacA i-ar avea, precum i intocmirea unui arz &ArePoar LA, in care sä se arate, a atare scrisoare sä nu se socot-teasc6 nici inteun chip ca din partea tärei pornitä, ci ca ni§temi§c'ári viclene i izvodire mincinoasa i räsuflatä a nevAzu-tilor". De§i nu posedäm insu§i actul contra cAruia boerii cre-

-deau cA trebue sä se proceadà cu a-Ma asprime, totu§i din cuvin-tele anaforalei putem intelege ce era cuprinsul lui. Nu putinäintristare i adAogire mähnirei noastre ni s'a pricinuit, numaipentru cele asupra noastrci imodite §i inmulfite hulitoare atin-geni ; dar nici mAcar acea vrednicä de toatä lauda la toateintru toate pärinteaseä oblAduire a Inältimei Tale nu a pututpotoli duhul cel turburätor al unor netrebnici, pentru care nuputem zice intrun alt chip, decAt cá cu deplirtarea proniel ce-

83 latA numele tuturor boerilor marelui Divan al lui Moruzi din 1804, In-care fu desbAtutA aceastA scrisoare". Poate fi interesant de cunoscut din cine-se alcAtuiti boerimea cea mare a Moldovei la linceputul veacului :

Neculai Roset, Vel LogofAt Dimitrie Ralet, Vornic, loan Canta Postelnic.Costache Ghica, id. Lupu Ball, id. Const. Costache, id.Iordache Canta, id. Dimitrie Sturza, id. Alecu Ball, AgA.lancu Razu, id. Costache Sturza, id. Iordache Ball, id.Mihail Sturza, id. Grigorie Ghica, id. Neculai Stratilat, SpAtarConst. Greceanu, id. Dimitrie Ghica, id. Costache Canta, id.Teodor Ball, Vornic. Manolache Dimache, id. Alecu Greceanu, id.Neculai Ball, id. Iordache Ball, Hatman. Dimitrie Bogdan, id.Const. Ball, id. RAducanu Roset, id. Grigore. Canta. id.Alex. Ianculeo, id. Sandu Sturza, Vistier. Toader Ball, id.Const. Paladi, id. Grigorie Sturza, id. Iordache Catargiu, id.Vasile Roset, id. Iordache Roset, id. Iordache Ramadan, Ban.

In total 36 de fele apartinAnd numai la 16 familii, din cari pAnA astAzi s'au-stans 4: Ianculeo, Dimache, Stratilat si Ramadan.

40 ISTORIA ROMANI.LOR

reqti au lost de a se sui i a se alclitui intru cinul boeresc §i Intrucari este Incuibatà räutatea si cugetul räzvrätirei. Nu numai O.nu s'au arätat (re)cunoscAtori si mult5mitori, ci Ind au ajunsintru atAt de mare nesimtire dobitoceasc'ä, Inca lac pomenirearätätoare de un cuget a nesupunerei fran(oze§ti, cutezând a zicesi cätre stäpanire cuvinte de 1ngrozire, cu chipul acesta cA, denu se vor Implini Mt% prelungire vointele lor, se vor ridica Cutotii". Domnul, unindu-se In totul cu p'ärerea Divanului, ho-tärgste ca netrebnicul izvoditor sairbavnicei scrisori purtaloarede ocarnicti Mrlire s'ä se pedepseasc'ä dupä mäsura cugetäreisale, cätre care s'a alunecat din Imputinarea mintei si din fi-reasc6 räutatea sa" 84.

Din spusele documentului, putem culege cu sigurantä ea'scrisoarea" de care e vorba nu era un pamflet ordinar ; c'áea aräta färädelegile pe cari le comitea boierimea cea mare laadgpostul unei odrmuiri, in care ea singurà avea glas si pu-tere ; cä aceastä arnare era Insotitä de cereri de reformä, subamenintare de räscoalä. Acest caracter al actului precum siconstiinta, oridt de Intunecatà prin interesul individual, &A'. Infond cererile nu erau lipsite de once temeiu, explicä singuremiscarea cea mare pe care actul o produce In boierimea frun-tasä a tärei si silintele ei desperate de a aräta multämirea po-porului cu starea de lucruri existentà. ObservAm 1nsä c'ä, dacáacesta era continutul actului, el nu este cleat o apucare ina-inte a reformei cerutä prin proiectul nostru care si el tinde laacelasi scop. Apoi anaforaua ne mai dä o pretioasä indicatiuneasupra clasei din shnul dreia pleca actul incriminat, anumedela acei ce fuseserd urcali in cinurile boiereqti, cu indeptir-tarea proniei cere§ti", adecä färä voia lui Dumnezeu, cu altecuvinte dela novatori, parveniti sau ciocoi, Intocmai cum sepetrec lucrurile cu proiectul de constitutie din 1822, a druiainjghebare porneste tot dela ei. In sfarsit arAtarea cea mai depret a anaforalei este, d aceste idei rästurnätoare erau 1nsu-

" Hrisovul lui Alexandru Moruzi din 1804 Aprilie g anaforaua Divanuluidin 25 Martie acelasi an, reproduse de Th. Codrescu, In Uricarul III, p. 57-64.Once s'ar zice contra modului Intocmirei colectiei de documente a reposatuluiCodrescu, materialul ce l'a adunat si a carui originale s'au perdut cele mai multe,este din cele mai pretioase, si una din dovezile acestui fapt ni-1 (IA tocmai multimportantul document din 1804. Intr'un articol din Steaua Dundrei, 30 Noemvrie1858 (Acte fi Documente privitoare la Rena§terea Romdniei VII, p. 891), gasimadeverirea existentei documentului publicat de Codrescu : Noi pastram, zicearticolul, fare hartiile noastxe un hrisov Inca din secolul acesta, prin care tin domnfanariot (Moruzi)IntArise o hotArlre a unei adunari de boeri mari care osandea ladestarare vre-o cati-va boeri tineri de starea a doua, pentru c..1 prin o tanguireInscris, IndrAzniser4 a cere ca toate slujbele cele Innalte ale Ifirei sfi nu fie pfistrateca un monopol numai pentru protipendada, ci g boeril de clasa a II-a a poatAajunge la ele, dupà merit si vrednicie. (Rezumatul hrisovului nu prea este exact ;nu era vorba In el de surgunire, deoarece autorii erau necunoscuti).


flate de duhul nesupuneri frantoze.yti", adic6 de principiileRevolutiei franceze. Ba chiar din rostirea ei cA izvoditorii scri-sorii lac pomenire areitritoare de un cuget a nesupunerei Iran-tozeqti", se vede cä fnsä§i scrisoarea ameninta cu revolutia, cumfAcuserà Francezii contra vitrigei lor ocarmuiri aceasta Inscopul de a fngrozi pe cea româneascA. Oricum ar fi lucrurile,pomenirea Revolutiei franceze fntr'o anafora a divanului Mol-dovei din 1804, Indreptatà contra unui protest fmprotiva stAreiocArmuirei de atunci, aratà fntr'un chip neindoielnic cà ideilerAsturnàtoare ale novatorilor fusesersá Imprumutate dela mareami§care apusank §i ele nu se putuserà introduce In Moldovape alt6 cale cleat pe aceea a atingerei Cu acele idei, strApur-tate fn sAnul Românilor.

Alt document al acestui -Limp IntAre§te existenta acesteiamenintäri cu Revolutia francezA in contra acelora ce nu voiausà Intelea0 Incotro sufrá vântul veacului" dup6 frumoasa ro-stire a logofaului Konaki. Anume In prea interesanta cores-pondentà dintre mitropolitul Veniamin i boierul Vasile M6-linescu, corespondentä ce ne-a slujit mai sus, cAnd am arAtatamenintärile de räscoalà ale sAtenilor ce umblau prin Moldo-va pe la 1805, Kälinescu, spune In unul din fäspunsurile salecàtre Mitropolit, cä" a auzit cá boierii din starea de mijloc,prin pasquelurile lor, ingrozesc cu pilda Frantiei. Se vede cásAmânta cea rea cu bunä" seam6 se ascunde In tarà" 85. Notitaeste pretioas6 fiinc6 adevere§te i 16mure§te pe deplin faptulce autorii pamfletului din 1804 amenintaserà pe ocArmuirepe boierii cei mari cu scenele sAngeroase din Franta, §i maieste pretioas6 flick fiindcA ne aratä cà acel pamflet pornea delaboierii mici.

Aceea§i aràtare, cà duhul eäzveätirei venise asupra Mol-dovei din pArtile Apusului, reiesà apoi §i din nurnele batjoco-ritor de dirvunari (carbonari), dat de boierii mari, celor cevoiau sA schimbe starea lucrurilor. Din numeroasele documenteale tirnpului, cari dau acest epitet novatorilor, culegem urmA-toarele Invinuiri ce se puneau pe seama cArvunarilor : Car-vonarismul ciocoilor §i legAtura lor asupra boierilor ar fi ajunspAn6 la cel mai de sus grad, fiind Vistiernicul Roznovanu Inunire cu ciocoii; ace§tia ar fi fAcut i arz asupra boierilor celor

ar fi trimis i ponturi de cererile lor ; ràii ar fi fa's-veätit duhurile oamenilor ; ràzvrAtitorii au fost pricina agoni-sirei (sic) patriei noastre, au semAnat duhul rgscoalei §i a nesu-punerei In sufletele multora din cei pro§ti, i neamurile dejos s'au sculat impotriva noastrà, celor dintâi pAmAnteni" 86

V. A. Ureche, Istoria Roinlinilor, XI, p. 27.Doult scrisori ale Vornicului Negel dare Mitropolitul Veniamin, din

12 Aprille si 16 Mal 1822, In Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 220, 225.Vezi si p. 232.


In ace§ti novatori, carvunari, ciocoi, sau cum Ii mai nu-mqte boierimea turburatä, vedem noi originele partidului li-beral In 'Pride Române, i daca luam In privire, i Imprej ura-rea ca domnia nationala s'a restituit In Moldova, §i ca o ur-mare i in Muntenia, tot dupa arzul novatorilor moldoveni,constatäm cà atat mi§carea nationalä cat i cea liberalä aupornit ()data ingemanat din sanul acestui partid atat de hulit,

ca deci ciocoilor din Moldova datorim noi regenerarea noastrirnafionalei 87.

Tot lor este datorita prima idee a nevoei de a pune tä-rile sub o dinastie straina. Un raport al lui Hugot catre Cha-teaubriand din 1824 spune cà Moldovenii chiar care au ajuns-din pivnita In pod (adecä novatorii) spun cu glas tare, ca einu pot sa se ocarmuiasca singuri i ca le-ar trebui numaiun stapan strain 88.

Mi§carea insa spre schimbarea formelor politice, porne-§te in once caz, din sanul tot numai al boierirnei romane,este de observat, ca propa§irea ideilor nu putea sa se faca pe-alta cale In PHle Romane, unde nu exista o puternica bur-ghezime, care sa fi devenit focarul ideilor noi. Multe, putine,cat au fost ele, ideile ce se resfransera din Apus in mintea ro-maneasca, luminara tot aproape numai clasa boiereasca.sanul acestei clase Insa se Meuse o ruptura, de cand cu boie-riile titrate, intre vechii boieri, acei ce se intemeiau pe o sta-panire de stat indelungata, i boierimea cea nouä, ie§ita dinmiluirea, adeseori eumparata, a oblacluitorilor pamântului. Boie-rimea aceasta nouä era cea mai multa de rang mai de jos, creatadin oarneni de rand, negutatori, oameni de casa ai boierilorpe cari opozitia contra miscarei de emancipare ti trateaza deslugi, oameni fàrä cäpatâi, pretin§i nobili ce 'Ana atunci nue§isera din satele lor droj dia societatei" 89. Aceastä boierime-nouà e§ita din poporul de rand reprezenta §i ea un fel de bur-ghezime Ltd cu nobilimea yeche, o burghezime ce trebueainsa sa Imbrace haina nobletei, spre a putea insemna ceva._Ea dorea sa se foloseasca de situatia ei, spre a juca un rol 'inconducerea daraverilor publice. Ea intalnea In cale-i pe boie-rimea cea mare care, alcatuind divanul dela logofat pana laban, monopolizase aceasta conducere i singura se foloseaeeonomiceste i politice§te din situatia ei privilegiata. Contraacestei, cetati a boierimei mari, boierimea cea mica incepu a

" Comp. N. Iorga, Introducerea la Hurmuzaki, Documente, X, p. LXXIII,care admite i D-sa aceste prinelpii stabilite de noi Ina din 1893. Vezi ed. I. vol.VI.

" Din 12 Ianuarie 1824: Et qu'il leur faudrait absolument un metre-&ranger", Rap. consulare franceze. Hurm. Doc. XVI, p. 1131.

Arz-magzar des boyards réfugiés en Bukovine, inedit, Anexa No. 1;Boierii mold. c. Nesselrode, 1825. Hurmuzaki, Documente, Supl., 1, 4, p. 85. Adresa,refuglatilor mold. In Rusia, 1825, lbidem p. 90.


da asalturi ; cel dintaiu amintit in documente prin scrisoareadin 1804, cel de al doilea, Inca si mai de seama prin proiectul-de constitutie din 1822.

Miscarea liberala se naste deci la noi in tara intaiu inMoldova (unde fie zis intre parenteze s'au nascut multe lu-eruri .pentru intaia °ark' la Romani), i anume in tagma boie--reasca, impartita in doua tabere, vechii boieri cari doreau men-tinerea pozitiei lor covarsitoare, ba chiar intarirea ei, prin in-tocmirea unei ocarmuiri aristocratice, si care reprezentau

conservatoare cum spunea Mihail Sturza, i partidulnovatorilor, parvenitilor, carvunarilor sau ciocoilor, acela care-dorea largirea asezamintelor conducatoare ale tarei, ca sa maiincapa i alte elemente in ele decat boierii cei mari, fàrä indoialao tendinfti liberalà. Originile partidului liberal sunt de cautat-deci tot in sanul boierimei, si s'a alcatuit din acei boieri cariaveau alte idei i alte interese decat partidul boierilor conser--vatori ; dupa aceea s'a largit tot mai mult spre alte elemente.Deosebirea partidelor in tara noastra, ca in once alta' taradin lume, s'a facut pe baza ideilor, nu pe baza persoanelor,-nici a claselor din cari faceau parte. Nu toti boierii eran con-servatori, precum iarasi nu toti erau liberali, ci partidul boie-rilor liberali lupta cu acela al boierilor conservatori dela con-ducerea intereselor tarei. Fiindca pe atunci aceasta conducereera numai in manile clasei boieresti, de aceea i diferentiareapartidelor a trebuit sa se faca, la inceput, numai in sanul boie-rimei 9°.

In partidul consevator boerii pribegi se aflau urmatoarele fete Ve-niamin Costache Mitrop., Const. Bals Log., Gheorghe Cantacuzin Log., Grigo-.rie Sturza Log., Dimitrie Sturza Log., Sandu Sturza Vist., Raducanu Roset Hatm.,Alex. Bals Vist., Const. Ba4 Hatm., Alex. Mavrocordat Posteln., Alex. GhicaHatm., Mihail Sturza Vorn., Serban Negel Vorn., Alex. Cantacuzin Vorn., Gheor-ghe Ghic,a Vorn., Gheorghe Bucsanescu Spatar, (Boerii emigrati C. ImparatulRusiei 1825, Hurmuzaki. Documente, supl., I, 4, p. 79). Adaogim catre acestiape boerii opozitionisti ramasi In tara i fnchisi sau surguniti pe la manastiri, culirmanul din 1824. Din acestia ne sunt cunoscuti : Log. Const. Bals, Log. Dimi-trie Sturza, Hatm. Vasile Roseti, Vornicul Teodor Ball (Caimacanul luiSturza, care se unise Intai cu novatorii i ajunsese Caimacam ; apoi se stricase lar.cu Domnitorul dupl fntronarea acestuia), Spatarul Epureanu, Vornicul Dimache,Spatarul Teodor Ball, Vornicul Alex. Beldiman, Postelnicul Beldiman, Spata--rul Neculai Cantacuzin. (Mih. Sturza c. Severini, Martie 1824, Ibidem, p. 37).Asupra a doi boieri : Vornicul Vasile Miclescu i Postelnicul Gheorghe Cuza, arA-tAri le sunt contrazicatoare. Pe cand documentul citat Ii da ca pedepsiti4i.surguniti de Domnitor, i anume Miclescu la mosia lui, lar Cuza la Pangarati,o Scrisoare a lui Teodor Ball catre fratele sau din 23 Februarie 1822 enumera fare-alti boeri atinsi de carvunarisrnos, deci de partizani ai Domnului, pe SpatarulVasile Miclescu g pe Postelnicul Gheorghe Cuza (Erbiceanu, 1st. Mitropoliei,p. 210).

In partidul liberal luau parte nume mai putin istorice Il mai nefnsemnateprecum : Carp, Burghelea, Hermeziu, Codreanu, Negrut, Veisa, Florea, Kogalni-ceanu, Ganen, Cercel, Bran, Buzdugan, Trifescu, Cornescu, Pascal, Stavru, Leca,

Sunt urme c'ä mi§carea spre egalitate ar fi pätruns i inalte sfere ale sociefätei, bunäoarà In der. Un raport al unuiagent rusesc, trimis din Chi§inäu c'ätre Sfetnicul de Stat Dasch-koff la Petersburg, spune c'ä a prima copia proiectului de con-stitutie care, fiind insä voluminoasà, (dupä cum §i este), nupoate sä i se trimitä indatä traducerea. Adaoge insä acest ra-port 5i §tirea indestul de nea§teptatà, c6 la särbätoarea Cräciu-nului, In momentul când preotul e§ea din altar, pentru a oferipotirul la inchinarea credincio§ilor (sfintele daruri), episcopulde Hui care slujea, a fäcut la slujliä o innoire care fu In deob§tie bAgatä de seamä, intrucät tindea a stabili, cà nu trebuiasä se recunoaseä nici o nobilime e:". Aceastä innoire n'a pututconsta In altceva, färä numai in aceea c'ä s'a atins cu potirul,färä deosebire, fruntea fieckuia din cre§tinii ce erau ingenu-chiati In fata catapetesmei, färä a se incepe cu boierii cei maridupà cum se facea mai inainte. Innorirea este inteadevär ca-racteristic'ä i aratä i in Meletie, Episcopul Hu§ilor din aceltimp, care tinea locul mitropolitului destärat, csä ideile acele ceumblau prin clasa boierimei celei noi pätrunserà §i In rändu-rile clerului. Meletie era el insu§i de origine de jos, din Buco-vina. Un antecesor al säu, poate chiar tatäl säu, era IonitàBrandaburul, staroste de ciocli 92

Ideile care curseserä din izvorul Revolutiei franceze sprea hräni cugetarea romaneaseä nu se märginirä numai la imbol-

Grigoras, BrAnisteanu, Mere-acre, Istrate, Apostolescu Vasiliu, Iacovache, Pavlu,Diaconescu. (Vezi adresa boerilor cAtre generalul Mircovici, Iulie, 1829, ineditg,comunicatA de loan Tanoviceanu, In Anexa No. 4); Racovitl, VArnav, Sta-matin i ativa boeri mari ca vist. Roznovanu fiul sAu Neculai Roznovanu crescutde un Francez o mult cAlfitorit prin Europa ; apoi Constantin Cantacuzin Pascanu,Rlducanu Roset, Alex. Ghica, Vorn. Andronachi Donici, Vist. Petrache Sturza,Hatm. Stefan Cerchez, Vist. Grigore Greceanu. Log. Constantin Conache,(Harte c. Kreuchely, Hurm., Doc., X, (col. Iorga, p. 349), Teodor Bals (23 Fevr.1822 Erbiceanu ht. Min.., p. 210. Vezi si un raport al cons. francez Tancoigne c.Damas 7 Aprilie 1827, Manuscris Bibl. Academiei). Este stranie Imprejurarea ciiboerii cei marl care stiu toti frantuzeste, In majoritatea lor, resping ideile cele nonefranceze cari sunt ImpArtAsite numai de o minoritate din ei si de boerii cei micidin care multi nu cunosc acea limbA (Comp. Pompiliu Eliade, Histoire de l'Espritpublic en Roumanie I. p. 71). Ideile franceze pAtrunsera la acei ce aveau interesede ele si la diteva cugete de seaml din boerii mari. De aceea nu ne pare cu totulexact principiul formulat de P. Missir In studiul ski Partizile (sic) politice gregimul reprezentativ, Iasi 1888 p. 6, cA partizile politice In toate t,A.rile 1st recru-teazA majoritatea aderentilor din aceleasi pAturi sociale pe care le reprezintA",aducand ca exemplu pe conservatorii dela noi care se recruteazA din odraslelefostilor privllegiati si pe liberali ce se adunii din straturile mijlocii. Au putut filucrmile asa aiurea ; de sigur di nu la no! in 0111.

Consulul rusesc din Iasi c. Daschkoff 1 Ian. 1823, din arhivele consu-latulul dia bali, reprodusrt In anexele comunicArli mele la Acad. citatil maisus nota 63.

Melchisedek, Cronica Husilor si a Episcopiei p. 416 o 352. Comp. Erbi-ceanu ht. Mitrop, p. 236 si un raport al lui Lazare c. baronul de Damas din 7Aprilie 1827 (Raporturi consulare franceze in Bibl. Academiel Romdne).



din i pentru reformarea asezamintelor politice. Ele se Intinserasi se Infratira asa, ca cuprinsera tot câmpul vietei sociale sise aratara pe ici colea cugete mai largi care cereau prefacerimult mai Insemnatoare pentru viata poporului roman. Cel maide sama manunchiu de idei reformatoare tintea la imbunata-tirea soartei muncitorului de pamânt, cu care se incepe unadin seriile cele mai insemnate din desvoltarea istorica a po-porului roman.

Corespondenta lui Vasile Malinescu folosita Ora' acum dedouà ori In cursul expunerei noastre, arata pe acest boier §i cape un calduros aparator al clasei taranesti, si am vazut maisus, cum el explica pricinile Impotrivirei taranilor la lucrareaboierescului. Cand Mälinescu impartaseste Mitropolitului Venia-min parerile lui asupra acestor turburari, li arata si unde s'arputeà afla Indreptarea raului. Cand asi auzi, spune, si ziseletäranilor, ca sa stiu ce gandesc ei, atunci poate asi face o des-legare Intrebarei voastre si asi gasi vreo mijlocire a face ajutor1mpotriva grijei revolutiei (sic) sau zorbalei. Cerceteaza 1nsastarea taranilor si acea a boierilor ; gusta' din masa si a unorasi a altora ; ca taranii si copiii lor manânca numai marnäligasaca si uscata si de au cate vreo vaca pentru un pic de untsau de smântana. Oare mananca ei si pane de grail? In Izrailfiecare Isi avea mostenirea sa".

Leacul propus de Malinescu ar fi afara de masura pecare o luase Mitropolitul si pe care boierul pravoslavnic o In-cuviinteaza, anume cetirea prin biserici a moliftelor Sf. Va-sile de a se da taranilor pentru munca lor, nu numai pa-mântul de hrana', ci si oarecare multImire de plata a ostene-lei, care poate sá o alcatueasca In o a 10-a parte sau si dinmai mult din samsänätura sau din secerea panei". Cu alte cu-vinte, Malinescu nu propunea nimic mai putin decat o zeciuialaIn folosul taranului din recolta boierului, In locul aceleia pecare. pang' atunci boierul o tragea din recolta taranului, pestemunca acestuia. Malinescu mai sfatueste Insa pe Mitropolit, caboierii sa chibzuiasca, nu numai pentru al lor folos ci si pentrufolosul a tot norodul si evehimeria (bunul traiu) lui". Lucruneauzit pana atunci, ca clasa boiereasca sa ceara si sa se On-deascà la binele taranului 1 Dar Malinescu nu se opreste niciaici. In o alta' scrisoare a lui din 1 Iulie 1804, el este de pa-rere a se improprietäri feiranii. Oricat de extraordinara ar 'áreaaceasta idee In mintea unui boier mare dela 1nceputul vea-cului al XIX-lea, ea reiesa limpede si l'a'murita din acea scri-soare ; caci se Intreab6 Malinescu, daca se va putea Indreptalucrarea pamântului numai cu sila? Eu amtivalo (ma fndoesc)si presupun ca sunt si alte pricini a caderei pamantului. Cead'intai este ca Paull moOile lor nu au; de aceea nici pentruale altora nu au purtare de grija, si al doilea, desi nu pre-


tutindenea, dar de ebiceiu ei sunt säraci §i dobitoace nu au".Apoi cu cAtà durere nu adaogä Mälinescu, cä eu §tiu ticälo§iatäranilor no§trii ; am intrat prin casele lor, i-am vAzut la iar-maroace, vAnzänduli cea mai de pe urmä pereche de boj. A-devär arät, inima fierband se färma in mine, incAt socoteamde ar fi fost cu putintä sä cumpär eu toate vitele din iarmaroc§i sä le impart pe la toti cei ce nu au, pänä cand nici un gos-podar s'A nu rämänä sä nu aihä o pereche de boi §i o vacr.La sfär§it Mälinescu sfätue§te cä dacä nu vor sá dea locuito-rilor cäte o bucatä de loe de ajuns din mo§iile lor, unde pu-rurea färà strAmutare sä se hräneascä, apoi m'Acar sä facä dupàrAnduiala Nemtilor, sä le dee arendä cu vadeä pe cat se vortocmi". Mai indeamnä pe boieri ca sä cerceteze, cum staut'Aranii români din Bucovina §i sä vadä nu vor putea impru-muta cu ceva dela acei strAini acuma locuitori de acolo, ceodinioarà au fost de o supunere cu moldovenii" 93.

Ian cum cugeta Mälinescu c'ä se putea Indepärta pri-mejdia räscoalei täranilor ce pArea tot o molipsire dela Revo-lutia francezà, pe care oamenii timpului o intelegeau tot ca omi§care pornità de tärani contra nobililor acelei täri. Si era fi-resc lucru s'o priceapà astfel, de oarece in tärile lor ea nu puteaimbräca altä formä cleat aceea a räzvrätirei celor apäsati con-tra apAs'Atorilor. De aceea §i Dionisie Ecleziarhul spune inteunloc, c'ä n'au avut cum sá facä boierii frantuji a-i avea ru-mäni (iobagi) mai mult, ci au fAcut deslegarei rumäniei Fran-tiei ca §.1 odinioarà rumäniei TArei RomAne§ti" " (sub Const.Mavrocordat).

Soarta Constitutiei din 1822. Proiectul de constitutie decare ne-am ocupat pAnà aici era menit, in cugetul acelora ce-1intocmiserä, a trece in realitatea lucrurilor. loan Sandu Sturzafusese ridicat la domnie prin sprijinul §i silintele partiduluicare-i ceruse, drept conditie a inältärei sale, sanctionarea refor-melor propuse de el. 0 scrisoare din la§i ne §i spune, Cä Dom-nul, dupä intronarea lui, era gata de a indeplini dorinta no-vatorilor, cand o de§teptare priincioasà, dar §i amenintätoare,incremeni perzätoarele lui näzuinti" 95. De§teptarea veni dom-nului din partea Ru§ilor, nu §tim dela care agent al lor anume,Mintiaki sau Pini cari ambii se purtau pe atunci in preajmaTärilor RomAne, relatiile Ru§ilor cu Turcii fiind intrerupte dincauza cruzimilor sävär§ite de Turci In contra membrilor cleru-lui ortodox din Constantinopole §i a urmärei innainte a ocu-pArei armate a Tkilor RomAne. Inteadevär, gAsim pe Mintiaki

" V. A. Ureche I. c. Vezi si mal sus, p. 15 nota 20." Papiu Ilarlan, Tezaur de Monumente, II, p. 211." Scrisoare din Iasi din 1 Febr. 1824, Hurm., Doc., Supl, I, 4, p. 29 ; cf. p. 7.


scriind domnitorului Sturza, in Fevruarie 1827, §i mai tArziuceva pe Domando, in Novembre acela§i an, ea' once propu-nere de innoire sau schimbare in vechile a§ezkninte ale tAreia fost totdeauna reprobatà de ImpArat, §i cà actele sAvAr§itede ocarmuirea moldoveneascà sunt protivnice tratatelor exi-stente" 96. Sturza amanase aprobarea Constitutiei, fiindcA §tiaea' ea supära mai ales pe boierii emigrati §i doria vadà re-intrati in taeä, unde nkrájduea ssä-i impace cu noua stare alucrurilor. De aceea nu face el nici o numire nouà in mariledreOtorii, 16sAnd pe cele ce le gAsise la urcarea lui pe tron 97.In 1823 el trimite deci o poftire de a reintra la vetrele lor,a-tat boierilor ce se destäraserà in Bucovina cAt §i mitopoli-tului Veniamin §i celor ce se retrAseserà in Basarabia 98. Boieriiins6 cât i mitropolitul nu dau ascultare poftirei Domnului.DimpotrivA ei se inteleg cu partizanii lor edma§i in Moldova§i trimit. o tânguire Sultanului, in care ei protesteaz6 in contradgrilor impuse, contra jafurilor de tot felul §i mal ca seamàcontra innoirilor constitutionale 99. Boierii din Basarabia mer-geau a§a de departe in spiritul lor de nesupunere, c6 nici nuvoiau s'a dee principelui titlul de Märia Ta 100, Delegatia in-s'Arcinatà a infäli§a sultanului tânguirea boierilor este ing a-restatg de Pa§a de Silistria, in urna unei intimpingri a dom-nitorului §i a boierilor ce-1 sprijineau. Ionità Sturza dobAnde§techiar un firman dela Poartil, care-1 pune in pozitie de a puteavorbi boierilor cuvinte pe cari ace§tia de mult nu le mai au-ziserä fäsunând din gura obraduitorilor. Pronia ridicandu-mAla aceastà Man' treaptà, de unde eram mai mic intre d-voastre,a và stApâni, eu n'am intrebuintat nici nfärimea nici asprimeaGrecilor, socotind a vä" dobAndi dragostea prin blandetà. Darm-am am'Agit, c6 bunsätatea mea v'a fkut a vA uita datoriilece vA supun scaunului acestuia, pe care §ed astàzi. Aduceti-vaaminte cá noi l'am pierdut prin intrigele noastre i prin goan6unul asupra altuia, de 1-au stàpânit strAinii atAtia ani, i Dum-

9° Ibidem, p. 17 §i 21." Kreuchely c. Miltitz, 30 Novembre 1823. Hurm., Doc., X (colectiunea

Iorga), p. 195.9° Boerii emigrati c. Mintiaky, Februarie 1823. Ibidem, supl., I, 4, p. 18;

loan Sandu Sturza c. Mitropolitul Veniamin la Colincauti In Basarabia, 8 No-vembre 1822, In Erbiceanu, Isl. Mitr., p. 53.

" RAspunsul boerilor emigrati la scrisoarea Domnitorului, din 16 Februarie1824, Hurm., Doc., supl., I, 4, p. 31. Kreuchely cutre Miltitz, 30 Novembre 1822,Ibidem, X, (col. Iorga) p. 196. AdaogA i jalba marilor boeri cAtre Poarta din Febr.1824 (lorga Acte i Docum., II, p. 687) prin care boerii C. Bals, T. Bals, D. Sturza,V. Roset, N. Dimaki, V. Miclescu, St. Roset, Gr. Bals, G. Beldiman, G. RAscanu,Ch. Cuza, Lupu Bals, D. Beldiman. N. Cantacuzen, A. Donici, Andrei BasotA,D. Iamandi, A. Roset, Em. Bogdan, Teod. Sturza, Arghir Cuza si Gr. Cuza protes-steazA contra raction inolu e d'avoir donné le caftan (charge) à plus de 400 indi-vidus".

Kreuchely c. Miltitz citat nota 43.

48 ISTORIA 110MANIL01t

nezeu s'a milostivit a ni4 därui iara§i, precut"' l'am avut. Cevoiti acum sà mai faceti ? Sa'l pierdeti, ca sa ajungem mairan poate de cum am fost, In mânile cine §tie a caror strainidin lume? Fanariotii, acei ce \TA pläceau unora din d-voastre,nu mai sunt, nici pot sa fie. Drept aceea vom lua masuri dom-ne§ti, Intrebuintând topuzul §i sabia, semnele imparate§ti carini le-au dat sultanul, spre Infrânarea celor nentelepti, §i veticunoa§te de astazi Inainte ca are cine a VI stäpâni". IonitaSturza une§te fapta cu cuvântul §i Inchide pe mai multi dinboierii protivnici ce se aflau In Moldova, iar pe unii din ei ii sur-gune§te pe la manastiri 101. Mihail Sturza care se pusese, Inprotestarile contra domnitorului, totdeauna In fruntea tuturor,pentru a-§i apara persoana §i averea, cere a fi primit Intre su-pu§ii Imparatiei Ruse§ti "2. Se vede Insa cà parta'§ia domnuluipentru boierii cei mai mici ii sumetise. Intr'o zi unul din ei,pierzAnd o pricina la Divan, se ja la cearta cu vornicul deaprozi, cumnatul domnitorului, §i, dui:A cat se vede 11 Improa§caa§a de eau cu vorba, ca vornicul de aprozi Ii trage o paling.Boerul dä o brânca vornicului care cade pe spate. Jäluindu-sedomnitorului, acesta pune sa bata la talpi pe boierul indraznetceeace aduce o tAnguire a boierilor mici la Aip-Aga, coman-dantul Ienicerilor din Ia§i, care nu parasise Inca Moldova dupdrevolutia greceasea, §i neprimind dela dansul un raspuns mul-tumitor, se due la Curte, Intovara§iti de slugile lor InarmateCu topoare, ciomege §i tapoaie. Aip-Aga e nevoit sa apere peDomnitor cu armata lui 103 Aceasta purtare a lui Ionita Sturza,ce s'ar 'Area neconsecuenta cu politica lui care se intemeia peclasa boierilor mai mici, I§i are cu toate aceste explicarea ei.Pe langa ca vornicul de aprozi era cumnatul Domnului §i eadeci s'ar putea Intelege asprimea lui contra sumetiei boieruluimic din inrudirea domnului ce cel mare, mai era Inca Impre-jurarea cà domnitorul avea cel mai vazut interes de a se punebine cu marea boierhne care-i Ingreuia mult pozitia, prin hn-potrivirea ei §i prin staruinta de a ramânea destärata, §i desigur ca fapta unui boier mic, de a raspunde cu o brânca, chiarunei palme date de unul din protipendada, constituia o su-metie fära smart, pe care boierii cei mari nu ar fi lipsit a o

,* Draghici, Istoria Moldovei, II, p. 167. Scrisoare din lag din 3 Febru-arle 1824; Mihail Sturza cAtre Severini, Martie 1824, Hurm., Doc., supl., I. 4,p. 29, 36. Comp. Hugot c. Chateaubriand 15 Nov. 1823, Le prince de Moldaviedéclare hautement dans un divan, qu'il lui importait bien peu si les boyards émi-grés voulaient ou non rentrer dans le pays ; qu'il n'avait besoin ni de leur présence,ni le leurs conseils, et qu'il ne cesserait de s'entourer de ceux qui, dans les circon-stances critiques, s'étaient montré les soutiens de son trone et l'appui de son gou-vernement". Rap. cons, fr. Bibl. Acad.

"2 Mai multe acte tare care multumirea lui M. Sturza atre Nesselrode,Februarie 1824. Doc., Supl., I., 4, p. 33; cf. p. 58.

us Kreuchely c. Miltitz, 29 Martie 1823. Ibidem, X (col. Iorga), p. 214.


invoca, pentru a indreptati invinuirile de destrabälare a ocar-muirei, pe cari ei le aduceau impotriva lui Ionita Sturza. Dom-bul crezu ca energia, pe care voia s'o intrebuinteze fata deprotivnicii sai, nu trebuia sa slabeasca nici MO cu partizaniilui, §i de aceea aplica el acea pedeapsa' umilitoare membruluiclasei pe care se rezema insa§i domnia lui.

lord-VA Sturza, pe cat §i partidul novatorilor pe care else sprijinea, era insa sub o ve§nica amenitare, acea a impacareiTurcilor cu Ru§ii, a reincaperei Moldovei sub puterea acestora§i deci a reinturnärei pribegilor, du§manii sal §i acei ai cio-coilor. Greutatea cea mai mare ce se opunea la reintocmirearelatiilor dintre Ru§i §i Turci era staruinta acestora de a tineaMoldova ocupata militare§te, cu toate cà revolutia se stinsese.

Fata cu asemenea situatie incurcata, nu ne vom miradaca' vom vedea pe Ionita Sturza §i pe partizanii sal dorinda intarzia, pe cat se putea, de§ertarea Moldovei de ingrozi-toarele o§tiri turce§ti care o prädau §i o pustieau mereu. Maimulte rapoarte consulare franceze nu lasa nici o indoialdasupra acestui fapt care de altfel ar parea neinteles din punctulde vedere al intereselor Wei. A§a consulul Tancoigne spuneinteun rand ca intoarcerea capilor marilor familii ar face peboierii cei mici sa' reintre In vechea lor sfera, §i boierii intor§idin Basarabia ar relua in curand conducerea trebilor", §i inalt raport acela§ consul spune ca mai multi boieri sunt cuno-scuti ca foarte protivnici de§artarei Moldovei de Turci" ; §iiara'§i aiurea el apasa asupra Incetinelei lucrarilor comisiei in-trunita pentru cercetarea strainilor, una din conditiile deW-tarei, cu toata buna vointa a consulilor pentru a-i veni in ajutor.Principele insu§i se temea de cativa din boierii sai care a§teptaunumai e§irea Turcilor, pentru a pune in lucrare, proiectul lor derasturnare. De aceea §i el se preface numai a da ordin pentrugrabirea lucrarilor, pe cand in ascuns le intarzia el singur 1".

Turcii insa care §i ei voiau sa traganeze cat se putea maimult parasirea Moldovei, pun ca conditie ocarmuirei acesteitart sa dee o cheza§ie ca neoranduelile nu se vor mai intampla.

Actul intocmit cu acest prilej, dei ni s'a pastrat färaiscaliturile acelora ce-1 alcatuisera, lasä s'a se intrevada din con-tinutul lui, cà era lucrarea tot a boierilor noi. In toata a luicuprindere se vede o suflare invietoare a starei vechi ; caciboierii se folosesc cu ghibacie de cererea de cheza§ie a Portei,pentru a propune o prefacere desavar§ita a organizarei Mol-dovei.

104 Tancoigne c. Damas, 6 g 17 Sept., 4 g 25 Oct. 1824. Rapoarte con-sulare fmnceze. Hurm. Doc. XVI.

A. D. Xenopol. Istoria Rotainilor Vol. XI. 4


Ei doresc ca tara lor sä. devie iarä§i stat stäpánitor, cumam fost dupg privileghiile cele vechi ale tärei, adicg atarnat cuadevärat i birnic, dar de sine stätätor, cu pravila i cu pute-rea sa". Adaug autorit la aceastä idee pt care o a§tern pe-hartieA§a ceva este mult pentru un patriot adevärat i pentru per-soanele ce §tiu a judeca In politic6". Boierii cer apoi pentrumai marea intkire a organismului politic, ca domnul s'ä fie peviatà i domnia pe mo§tenire la fiul cel mai mare sau lao mai apropiatà rudä de partea bärbäteaser. Ei mai adaug*Meg despärtirea puterei judeatore§ti de cea legiuitoare, cerändca judecgtorii sä numai iee parte la lucekile divanului ; apoidespärtirea listei civile a domnului de cheltuelile tärei ; dreptulWei de a judeca pe sträini, deci desfiintarea jurisdictiei consu-lare i publicarea pravilelor In limba pknântului ; organizareaunei armate nationale a ckeia cheltuialà, fiind oWeascä, tre-buea tot astfel plätità, adicä cu contribuirea i a boerilor, dea se intretinea, cu care prilej actul contine dureroasa afirmare,cá curajul Moldovenilor fiind nedeprins, el trebue implinit cunumärul" ; In sfär§it cererea identicg cu acea fkutá prin con-stitutia din 1822 i care cerere adusese la desnkläjduire pe boieriiretrograzi, anume cä in divan sau in sfatul ob§tesc, socotin-tele sä fie luate dupä glasurile cele mai multe 1".

Pe când insä boerii cei noi cäutau sä scoatà Moldova din.häuga§ul vremilor trecute i se siliau sä alatuiaseä un Statcare sá inceap6 a figurarisi printre altele, fiind aceasta deshntitoare slavä pentru natia noastrà i temelie de slavä ur-ma§ilor", boierii cei vechi alatuiau intocmiri de apärare re-cipeocä contra domnului" legandu-se intru afurisenia cea maianatematisitä, ca la once fel de intämpläri prigonitoare ce s'arputea porni asupra ori ckuia din noi, sà stäm cu totii intruapkarea i mântuirea aceluia ce ar cädea sub prigonire despreonce parte" 1".

Boierii cei vechi nu se dau räma§i. Ei stkuesc mai de-parte a rämänea in afarà de hotarele Moldovei i trimit mereu

2" Socotinta asupra cererei de chezasie cersuta de prea Inaltul dewIet,facuta In 6 Iunie 1824 Iasi". Hurm., Doc., X, p. 591-596. Aceleasi idei rasar dinLegaturile boerilor Moldovei pentru alcatuirea Regulamentului" (prevazutcony. de Akerman), Ibidem, p. 605-607. Si In ele se prevede conditia de capeteniea reorganizarei legilor fundamentale ale Moldovei, anume ca socotintele diva-nului sa fie date dupa chibzuinta celor mai multi. Aceasta singura Imprejurare,chiar Ma a lua In bagare de seama toate celelalte idei Inaintate din actul din 1824,precum bunaoarii supunerea sl a bolerilor la clarea pentru armata, ne face a priviacest act ca pornit din tabara novatorilor, iar nu ca din partea reprezentantilortined ai ollgarhiei vechi, cum sustine D. Iorga, Ibidem, p. 596 nota i i 607 nota 6.

2°' Ibidem, p. 544. Actul de legatura subsemnat de 5,boeri mari : Const.Cantacuzen Vel Log., Costache Roset Vornic, Petrache Sturza Vistier, Buhu,Hatman si Alex. Sturza Spatar, Ibidem, p. 395. Vezi un alt act identic !Ira data.p. 610.


tânguiri la Petersburg in contra Domnitorului. In 1825, gasimIn capitala Rusiei pe Necuiai Roznovanu vistiernicul, (fiul luiIordache, care se vede a trecuse la boierimea mare, de andtatal lui nu fusese ales domn), purtatorul unei tanguiri a boe-rilor pribegi catre Impkatul Alexandru. Si In aceste repetateeereri, dei boierii se plAng de felurite alte rele de cari ar su-feri tara lor, intre altele de prelungire neindreptatita a ocupa-tiei militare otomane, ei nu uita a aminti puterei protegui-toare ca se tem de uneltirile rau voitoare fkute de mai multiindivizi, imbrkati MA de lege cu puterea In timpul anarchiei,si le pare ran de numerosii sateliti cari ii despartesc de Dom-nitor". Ei cer in anul 1825 desfiintarea boieriilor conferite de5 ani la o multime de indivizi, cu totul nedestoinici si ne-vrednici cari, prin scutelnicii ce i-au capatat, ca urmare ainaltkei lor In boerii si ranguri, au ingreuiat sarcinele contri-buabililor. Ei reamintesc necontenit spectrul ce ameninta pemarea boierime, cà acesti indivizi vor covksi, prin maj ori-tatea glasurilor lor, in adunkile divanului 107.

Rusia sprijinia toate aceste cereri, vazAnd ca boerii ce ile adresau se aratau asa devotati intereselor ei, si neputândsimpatiza cu domnitorul care se bucura de favoarea Turcilor.

In curând insa boierii pribegi trebuiau sa repoarte izbAndaasupra domnului. In anul urmator 1826, relatiile intre Rusisi Turci se restabilesc prin Conventia dela Akerman, prin careRush obtin dela Poarta ca domnii pamânteni sa fie de atunciinainte, numai mult numiti de dânsa, ci alesi de Divanul tä-rilor (art. 2) si anume tot pe timpul de 7 ani, conform cu ha-tiseriful din 1802 (art. 11). Boerii moldoveni care in urma celormai proaspete turburki fusesera nevoiti sa-si parasasca patriase vor putea intoarce slobozi fail a fi nelinistiti de nimeni,intrând in plina si Intreaga bucurare a drepturilor prerogati-velor, bunurilor si proprietkilor lor, ca si in trecut (art. 14).Gospodarii vor fi tinuti fara cea mai mica intArziere a se in-deletnici, impreuna cu divanurile lor despre masurile trebui-toare spre a imbunatati soarta principatelor.

In puterea acestei Conventii 108, consulii imperiali revinIn posturile lor si boierii pribegi declara, indata dupa aceea,ea' restabilirea relatiunilor diplomatice intre Rusia si SublimaPoarta, formal proclamata, ne va face o lege de a reintra ineäminele noastre" 109. Boerii pribegi revenira in tara, cad nuse mai temeau de o razbunare a domnului. Prin intoarcerea

107 Moldovenii emigrati cAtre Imparatul Rusiei; 1825; aceiasi cAtre Nessel-rode, 1825 Ibidem, supl., I, 4, p. 75-76, 86-87.

i" Alai sus p.0" Refugitii moldoveni la reIntoarcerea lor In tarA care Impiiratul Rusiel

1825, Hurm., Doc., supl., I, 4, p. 90.


lor Inapoi In Moldova, pozitia lui Ionitä Sturza se gäsea släbitä ;cäci dacä el putuse infrunta opozitia familiilor rämase In tar%era mai greu a lupta cu toti. Apoi relatiunile intre Poartä siRusia fiind restabilite, innau§irea vre-unei miscAri cu concursulnumai al Turcilor devenia cu neputintä ; trebuea si acel alRusilor, mai mult de at sigur cu neputintä de dobandit, deun domn ce nu se bucura de loe de simpatiile rusesti, ca unulce fusese ränduit numai de Poartä la domnia Moldovei.

Aceastä impäcare a Rusilor cu Turcii inseamna triumfulpartidului boierilor rusofili, a protipendadei, a dusmanilor In-versunati ai domnitorului Ionità Sandu Sturza si ai tuturor In-noirilor patronate de el. De Constitufie, de cele 77 de ponturi,nici mai putea fi vorba ; din contra se manifestä indatä o pu-ternicä reactie pe care Sturza fu nevoit a o recunoaste, prinvestita lui Ana/ora pentru pronorniite Moldovei din anul 1827,subsemnatä de 22 de boeri din clasa I, prin care Domnulcuviinta boerilor niste privilegii afarà din cale, precum nu leavusese niciodatä In Tärile Române clasa boiereascä. Prin aceaanafora se recunostea nobilimei scutirea absolutä de once In-datorire &are stat §i anume : 1) acea de a nu-si da liii la ar-man ; 2) de a nu pläti däri, atat persoanele cAt si pentru ca:-sele, mosiile, dobitoacele, oile si livezile lor ; 3) aceeasi scutirepentru iazurile, morile, velnitele, berkiile si fabricile de totfelul ; 4) de asemenea sá fíe scutite de &Ali, dijmele trase deboeri din recolta locuitorilor, apoi din oranzile i bäuturile, pecari singuri boerii erau In drept sä le vAndä pe mosiile lor.Ei mai obtin scutiri de däri si pentru cräsmele din orase ; iarcasele lor trebueau sä fie apárate de indatorirea de gäzduire.Cu alte cuvinte, nu obtineau nimic mai putin, prin hrisovullui Sturza, decAt scutirea absolutà de once impärtäsire a lorla sarcinele statului. Lucru mai straniu, boierii nu priveau ataridrepturi ca ceva nou, ci sustineau, cu o sigurantä uimitoare,cá" asa ar fi fost in toate timpurile in Tärile Romane, siniciodatà clasa boereaseä nu ar fi fost supäratä cu nici un felde däri sub once cuvânt, nume sau inchipuire", neadevär fla-grant, dovedit prin inteaga istorie a Tärilor Române 110.

Astfel se sfärsise primul act al luptei ideilor noue custarea veche §i intelenità a Moldovei. Aceste idei fuseserä In-vinse i räpuse. Nedreptatea si neegalitatea se päreau cä-si In-fig §i mai adânc rädäcinile in aceastà parte a poporului romAn.Reformele vor fi luate pe manile Ru§ilor care §i ei vor cäutasä inläture innoirile primejdioase ale Revolutiei franceze §ivor implânta, prin conventia de Akerman, apoi prin Tratatuldin Adrianopole si prin Regulamentul Organic, In mijloculveacului al XIX-lea, un sistem de ocArmuire In Pride Române,

n3 Hrisovul j anaforaua din 1827 in Uricarul II, p. 129.


na de Indepgrtat de ideile noue, precum nu se mai intAlnea.nicäeri In Europa, §i nici chiar in propriul lor stat.

Ideile 'MA semänate In mintea Moldovenilor la incepu-tul veacului, trebueau sä se Infiltreze din ce In ce mai adancIn toate päturile poporului i sä se Intindà cu cultura, oricâtde slabä era a ei räspandire. La urma urmelor, ajutate de In-prejuräri favorabile, tot a lor trebuea sä fie isbAnda, cäci ideilemenite sä trAeascA I§i fac drum prin toate piedicile, ca lava vul-canilor prin straturile p'ämântului.

C'd ideele nu muriserä, cu toatä räspunderea lor din anul1826, aceasta se vede chiar Indatä dupä conventia dela Aker-man. Lazare, consulul francez din Ia§i ne spune Intr'un inte-resant raport, cä boierii nemultumiti cu precumpenirea Ru-siei, privesc fiecare articol din Conventia dela Akerman maimult ca o pricinä de neIntelegere cleat de unite. Ei ardori o neatArnare garantatä de toate puterile, neatarnare carele-ar Invoi a Impäca propriile lor interese cu acele ale Ord. Eiar schirnba cu bucurie o proteguire vecinä i amenintätoarecu o alta care ar fi tot a§a de lucatoare, Insä Indepärtatà. Eicereau binefacerea, färä prezenta acelui care sá o aminteasanecontenit. Impotrivirea a c4tigat panä acum mintile catorvapersoane i s'ar putea gäsi Intre ele Inceputurile unei opozitiicare ar putea deveni de oarecare Insemnätate"

Bine Inteles cä intoarcerea protipendadei In tara nu stall-jene§te deal mersul ideilor liberale i egalitare, nu lug §i alecelor nationale, Intrucat i partidul fo§tilor emigrati dorea ri-dicarea i Intärirea mintei romane§ti ; cä'ci ei dädeau sea-ma, c5. Intre aceste douä curente, acel national i acel liberal-egalitar, era o leeturà ascunsä §i de tot stransä care fAcea deunul nu se putea desfä§ura In deplina lui putere farà tovärä§iaceluilalt. Boierii de casta credeau cä pot desfä§ura iubirea detar% cultivarea limbei, ea' pot chiar hräni cu idei päturile de josale societätei, färä ca cu toate aceste sa le dea vre-o Impärtà-§ire la viata statului, i Msä ca aceste elemente sà cearà drep-turi egale pentru ei i sarcini egale pentru toti. Mult timp vatrebui nu e vorba sä mai treacä, pang ce stânca privilegiilorprotipendadei va fi präbu§itä in valurile democratiei.

Dupä Intoarcerea reprezentantilor boierimei mari In Mol-dova, oamenii ei cei mai de seamä, Mitropolitul Veniamin Cos-tache i aprigul apärätor al principiilor conservatoare, Mihail$turza, iau o parte cu totul hotArItoare la Infiintarea *coaleiVasiliane, relnoirea vechiului a§ez'ämânt de Invätäturà al dom-nitorului din 1634. Epitropia *coalelor, In care pe lang6 acele

m Lazare c. Afacerile straine, 7 Aprilie 1828. Rapoarte cons. franceze.Hurm. Doc. XVI. p. . . . Vezi i Pompiliu Ellade, Histoire de l'esprit public enRoumanie, p. 150.

54 ISTORIA ROMANILO.R

doug fete cu pgreri hotgrIt conservatoare, mai erau §i alte dougmai §terse (Gh. Asaki ce era mai mult un Invgtat §i un scriitorcleat un om politic §i Constantin Mavrocordat),cere prin oanafora din 1828 catre domn, cg spre a nu lgsa SA creascáspini §i pglgmidg pre câmpul cel mgnos ce poate na§te Imbel-§ugate roade, am socotit a In mângstirea Trei-Erarchi, anuméIn casa §i pe a§ezgmântul Invechit al fericitului intru pomenireadomnului Vasile Voevod, unde de când ne aduceam aminteau urmat o §coalg ob§teascg, sà se statorniceascg In acea casgo §coalg normalg §i un gimnaziu cgtre care mai in urmg sg seadaogg un curs de filosofie §i de pravili. na.

Chiar In acest an insg Ru§ii trec Prutul §i rgsboiul isbuc-ne§te din nou Intre ImpArgtia Ruseascg §i aceea a Turcului,rgsboiu care are, atAt prin pacea cu care fu Incheiat, acea dinAdrianopole 1829, Ca §i. prin cea pe 6 ani prelungitg ocupatieruseascg, Inriurire cea mai Insemnatà asupra stgrei Tgrilor Ro-mane In toate privirile.

3. IDEILE LIBERALE IN MUNTENIA

Inaiul izvor al ideilor liberale in Muntenia. Doug suntseriile de fapte ce trebuesc urmgrite In prima Injghebare a vie-tei politice In Thrile Romane. Una din ele prive§te la urzirea §iInchegarea partidului national, a acelui partid care, alatuitdin toate curentele ce-i dilduserg na§tere, dorea in intaiul lormântuirea acestei tgri de stgpánirea greceascg, cu corolarele eineapgrate, reluarea pe mânile Românilor a mângstirilor Inchi-nate, Infiiatarea invgtgmântului national §i mai tgrziu, cumvom vedea, §i. acea a unui teatru românesc. In acest partid in-trau toti boierii români färg deosebire. De altà pgrere puteaufi numai rAmg§itele neromânizate ale familiilor grece§ti §iativa Români legati de Greci prin interese bgne§ti, sau Impin§icgtre strgini, prin invidia contra semenilor de aceia§i treaptä n3

A doua serie de intâmplgri care trebue scoasg la luming,pentru a limpezi desfg§urarea mersului vietei politice, este aceacare se poartg la ivirea §i Intärirea partidului libara! adecgacel al ciocoilor din Moldova care urmgreau pe lângà tintelepartidului national, din care §i ei fgceau parte, §i realizarealute() sferg mai Intinsg, a ideilor egalitare, precum : inlgtu-rarea privilegiilor politice, impunerea contributiei asupra tutu-ror locuitorilor, emanciparea Tiganilor §i. mai ales ridicarea §i.ImbungtAtirea soartei muncitorului de pgmânt. Acest partid

Anaforaua din 1828, vezi In Uricarul, III, p. 34.1" Kreuchely c. Miltitz, 27 Main 1822, Hurm., Doc., X, p. 172: ,,La no-

mination de Ghyka fut un coup de foudre pour les Grecs, et meme il y a des Vala-ques qui auraient préféré de voir un prince étranger (adeal Grec)".


cuprindea numai o parte, mult mai restrânsa din aristocratie,oamenii acei cu inima larga §i veden i altruiste. El se intareainsa prin adausul elementelor din popor, innaltate pe calea inva-taturei catre treptele mai innalte ale societatei.

Daca partidul liberal din Moldova infra chiar dela inceputcu mare energie §i cu oarecare inscenare, pe calea reformeloregalitare In politica, bine inteles In cercul ideilor timpuluiacel din Muntenia rarnâne mult mai indarat ca formatie poli-tica'.

Dar ideile liberale muntene, cari se mi§cau mai ales petarâmul social §i se coborau in poporul de jos, nu adunaseraIn jurul lor un manuchiu de oameni identic ganditori, care sainchege sâmburele unui partid politic, ci ele ramasera resla-tite In minti individuale, menite numai mult mai tarziu a dana§tere unei Intrupari politice.

Lipsa de injghebare a unui partid liberal politic propriuzis, in Muntenia trebuie sa ne mire cu a-tat mai mult, cu cat atin-gerea ei cu Apusul civilizat, de unde isvorisera In mintea roma-neasca ideile liberale §i egalitare, fu mai intensa §i mal timpuriedecat atingerea Moldovei. Daca chiar raspandirea propagato-rilor acestor idei in tara dela sudul Milcovului nu fu mai bogatacleat In acea dela nordul lui, nu se poate tagklui ea exodul Ro-mânilor spre a cerceta acele idei, chiar la obar§ia lor, nu au In-ceput mai de timpuriu §i mai sistematic in Muntenia decat inMoldova ; §i cu toate ca tot Moldovan este primul Roman pecare-1 gasim In Paris studiind dreptul, §i anume pe tanarul Bog-dan In 1803 114 totu§i cei dintai bursieri, trimi§i de un organal statului, sunt acei din Muntenia, §i sa se noteze ca cei patrubursieri trimi§i de Mitropolitul Dionosie §i de Banul ConstantinBalaceanu, la Piza §i apoi la Paris, §i anume : Eufrosin Poteca,Ion Pandele, Constantin Moroi §i Simion Marcovici sunt oa-menii din popor, tocmai de acei ce puteau, mai ales fiind dataclasa desmo§tenita cg o reprezentau, sa contribue la intarireaideilor egalitare in tara ce-i trimitea. Pandele murind este inlo-cuit cu Petre Poenaru, iara§i un om din popor. Ei pleaca dintara prin Fevruarie 1820, pentru a se intoarce in 1825 115

114 Rally cAtre Talleyrand, 12 Martie 1803. Ibidem, suplementl, p.255. Bio-gralia lui Asachi. Iasi 1863, spune cA acest Bogdan erà boerul ce refuzase a scoateislicul Inaintea Domnitorului, si cliruia domnul li trimisese rAspuns cA 1-1 va scoateImpreunl cu capul.

115 Asupra acestor bursieri, vezi Scrisorile lui Poteca", publicate de I.}Menu In Revista nowi, I, 1888, pag. 421 si urm. P. Poenaru Viata lui LazAr" inAnalele Acad. Romeme, IV, 1872, p. 116. Gheorghe LazAr, Povilluitorul tinerimei.Buda 1826. Heliade, Equilibrul !titre antiteze, p. 77. Paris Momuleanu, Caracterele,1825, p. 80. Const. Radovicl din Golesti, Insemnäri a ceil6toriei mete din anti 1824,1825 ;i 1826. Buda 1826. CAtre cititori. Mai consula G. Dem. Tcodorescu, Eu-¡rosin Poteca, Bucuresti 1883.

56 ISTOILLA ROMANLLOR

In acela§ an &M'Id se intorc bursierii se face Inceputultrimiterii copiilor de boieri la Paris cu cei 3 fii ai postelnicu-lui Filip Len*, el insusi de origine francez (din negutitoriulLinchon). Aceasta trimitere se face dupà stäruinta consululuifrancez Hugot care voià sa' dea avânt ideilor franceze pentrua combate inraurirea austriaca' 116.

Paralel cu ace§ti cercentori ai Apusului recrutati dinstraturile de jos ale poporului, l'ntalnim din cele de sus prinaceste timpuri adieä pornind mai inainte de revolutia greceaseä,cum am Vázut, numai trei din tagma boiereasca' §i anume :Petru Manega, Gheorghe Bibescu si Barbu tirbeiu.

Vom vedea ce fel de idei erau s'a' aduca' cu ei in taiä acestid'intai emisari ai gandului românesc care Apusul civilizat ;dar ceace trebue s'a ne mire mai mult este de a gasi cugefäriabsolut noi pentru mintea romaneaseä in capul unui boier marece nici nu era mkar un tan'a'r inflkärat ci un om in Varsta §iasezat. Acesta e vestitul boier din acel timp, patriot si prie-ten al täranului, Constantin Radovici din Golesti.

Ideile acestui om vrednic 'si priceput au fost expuse de el,nu intAmprátor, ca acele pornite din acela§ gand si simtire alelui Kälinescu din Moldova, ci in chip cugetat si rumegat, pelarg §i frumos, in o limba neao§e româneasc'a, in o scriere intreagsácare cauta' sà le intrupeze.

Cartea lui Golescu, Insemnare a ccildioriei mele 'acula*in arad 1824, 1825, 1826, Buda 1826 117, este de o nespus6 in.semn'atate pentru cunoasterea timpului in care autorul a scris-o,cki ea este o necontenità asemaluire a celor ce scriitorul vedeaIn t'Afile civilizate, cu starea de intunerec si barbarie in carezAceau cele românesti.

Constantin Radovici din Gole§ti. Golescu este Impinsla critica a§ezAmintelor t'ami lui prin o imboldire läuntrica ne-oprita ; cgci spune el in chip insemnator : Cum puteam, ochiavand, s6 nu vä'd ; vAzand, s'a nu ieau aminte ; lu'and aminte,sA nu asearn6n ; asenfänand, sa' nu judec binele si s'd nu poh-tesc a'l face aatat compatriotilor mei?" (Catre cititor). Ideealui fundamentara' este, eä. noi am ramas in urma tuturor nea-murilor" (p. 61). Din acest punct de vedere critica' Golescuportul damelor române, care ar fi stapanite de un groaznic lux,pe cand in strAinatate gnelile ar fi asa de simple. Golescu ingapasA mult mai cu seam6 asupra stkei ticàloase a noroduluidin tara lui, asemAnatà cu acea a norodului din tärile luminate

ni Raportul lui Hugot din 25 Martie 1825. Hurm. Doc. XVII, p. 18.irt Poartá si lnsemnarea germaná. Reise-Beschreibung von Konst. Gole§ti f i

este tipáritil la Buda, In crAiasea Tipografie a UniversitAtei Ungare.

INTAILE DOMMI NATIONALE 57

prin care a trecut. Uneori el face asemaluirea prin aratareanumai cat a ceea ce-i love§te privirea In locurile vazute de el.

Dinicu Golescu, dui:A un tablou aflAtor la Golesti.Colectia Academiei Romane.

A§a bungoara gase§te el ceva Cu totul neobi§nuit in sta-rea onmenilor, chiar dela granita Tärei Romanesti, Sa§ii dinBra§ov care ar locui fn case de zid prin sate ; cu cate trei §ipatru odai cu geamuri pe la ferestre ; cu paturi cu lavile, mese,lazi, scaune, toate vopsite ; oglinzi chipmi, ceasornice, randuride a§ternuturi destule, §i de masa cu prisos, §i ori cate vase

58 LSD:MA ROMANILOR

spre gkirea bucatelor i Intrebuintarea mesei, i In veci 1m-bräcati curat ; iar Sas cu picior gol nu se va invrednici nimenesä vazà" (p. 12).

La täranii din Austria face aceleasi bAgAri de seamä :Oamenii sunt vrednici i toti in toate lucrurile lor temeinici

regulati; arätura le e foarte dreaptä i semänätura linee (linie)pe urma plugului. Plugul tot de fier ; pän6 i roatele lui nu aunici bucAticA de lemn, i s61 vadà cineva i CAA sunt de bine

curat ImbrAcati la vremea muncei" ; i iaräsi revine Golescuasupra faptului care'l lovise mai malt, de sigur prin asemAnarealäuntria a mintei cu starea oamenilor din tarä, cà picior golpeste putintà este de a se vedea, mäcar aibà i 10 copii ; toti cucizme in picioare trebue sä fie" (p. 43).

Dar Golescu nu se opreste namai la aceste comparatiifare starea norodului celui de jos din alte täri i acel dela noi.Sub 1mboldirea durerei de asemenele säu, el face un tablou in-grozitor al stärei täranilor români, din care sä reiasä ticälosialui. Väzänd el boatia i buna stare a sätenilor din tärile Eu-ropei, el vrea s'A'si dee seama de pricinile pentru care birniciiTärei RomAnesti care locuesc cu toate acestea Inteun pàmântatAt de bogat si de frumos, sunt trite° särkie si o ticälosie atätde mare.

El gAseste aceste pricini intai in lnprejurarea, cA ei suntindatorati sA dee mai multi bani decAt pot, sub amenintareacelor mai strasnici chinuri, punAnd pe cei ce nu puteau rAspunde

Cu ochii in soare, sau cu o bärnä peste piintece, sau sp"An-zurati cu capul In jos ; altora dându-le fum. Atare chinuri i-auadus In starea aceea de nu se vede nimic in satele lor: nici bi-serici, nici case, nici boj, nici vaci, nici oi, nici päsäri, nici pAtulCu semAnAturi, nici mAcar o cäldare in care sä se facA mgmA-ligä nu are fiecare, ci sunt 5-6 tovaräsi pe una. Au numai nistebordee cu o gaurà pe dupA captor prin care sä poatA scApa fu-gind, cum or simti c'A au venit cineva la usA, c'Aci stie eft' nu potfi altii, färä numai de cei trimii spre 1mplinirea de bani, si elneavând sä dee, ori sä'l ban', ori o sà'l lege si o sAl ducA&Al vänzA pentru un an sau doi si mai multi la vre-un boiersau la un arendas". A doua called a relei stäri a poporatiei mun-citoare o gäseste Golescu In faptul c'd nici un boier nu-si vedevreodatà täranii, ci Ii väd numai acei ce merg sä'i Implineaser.A treia pricin6 a miseliei norodului &VA in cumplita ocarmuireIn care toti capii deosebitelor ramuri vänd dreggtoriile maimici : spätarul polcovniciile, cApeteniile i alte asemeneairaturi (slujbe vändute), visternicul sämesiile, isprävniciile, pänä

zapcilkurile. Acestia toti cautà sä stoarcä, prin despuiereadela popor, sumele cu care ei fsi cumpAraserà posturile lor. A-poi toate aceste dregätorii, dela cea mai mare panA la cea maimicä, se schimbA pe tot anul, aducând tot sugAtori noi i flä-

INTAILE DOMNII NATIONALE

mänzi in locul acelor ce nici nu apucaserà bine a se atura.Iraturile boierilor, adaugä Golescu, täiau aproape o sumä -tota§a de mare ca §i birul -t6rei".

Nu mai putin apäsätoare era vânzarea husmeturilor(adicA a därilor indirecte), precum : dijmele, oieritul, vinäriciulocnele, tutunäritul, treatoarea vitelor i zahareaua", care vân-zare aducea totdeauna o incärcare dublä sau triplä a därei deincasat, din partea antreprengrilor.

Iatä colorile cele triste in care se aratä mintei Golesculuicelei luminate de razele civilizatiei apusene starea de plânsa clasei muncitoare din tara lui. De aceea §i incheie el acest ta-blou ingrozitor cu inteleapta povatà, &A in locul lipsei acestorcA§tiguri, pue-se gonirea leneviei, strädania prin acareturile fie-cäruia, depärtarea luxului §i imbräti§area economiei, §i atuncinorodul va ajunge peste putini ani negre§it in acea stare, in carese aflä noroadele celeilalte Europe".

Asupra mijloacelor de intrebuintat pentru imbunätä-tirea stärei lucrurilor, Golescu mai este de pärere ca sä se facäfnceputul dela cultivarea mintei. El zice, cä atunci vom ajungeIn lumina cea cuvincioasä cand vom lua pildá de alte neamuri§i vom inmulti veniturile §coalelor, §i cand se va hotärä sä sefacä din fii nobletei ce cunosc limbi streine, o at de micä so-.Oda, spre a face tAlmAciri din cArti sträine, folositoare, in limbanationalä. Atunci, adaugä Golescu va veni negre§it vremeaIn care patria mea, nu zic in putini ani sä se asemälueaseä in-tocmai cu ora§ele cele mari ce am väzut ; ci mäcar pasul cel din-tásiu sä se facä, spre a aduce norodul ei cätre fericire care paseste curat numai unirea spre folosul ob§tei ce de multe oriam cuvântat" (p. p. 71, 95, 97, 99, 100, 102, 170, 237).

In aceste veden i mai mult teoretice ale boerului mun-tean, dar ale cäror aplicare practicA cerea numai mijloacelede a fi realizate, precum §i in pärerile reproduse mai sus ale luiVasile Mälinescu asupra soartei täranului din Moldova, §i mij-loacelor de indreptare ale mizeriei in care zAcea, vedem noicea dintAi licärire a unui partid viitor, care va tinde la imbunä-tätirea soartei täranului romän. Vom vedea cA acest partid valua deosebite forme mai mult sau mai putin accentuate, toateinsä pornind dela ideia, c6 ingrijirea statului trebue sä se rapor-teze nu numai la clasa diriguitoare, ci §i la acea pe spetele cäreiaaceastä clasä träe§te. i este de observat c'ä pe aceastä temä,mai ales §i in primul loc, se vor diferenta partidele noastre po-litice : conservatorii j liberalii. Mai trebue sà observginchiar dela inceput, partidul liberal-egalitar apucà douà direc-tiuni deosebite : una indreptatà asupra egalizärei politice §ireprezentatà la origina ei prin ciocoii din Moldova ; alta cu re-prezentanti sporadici din ambele färi, care tinde la imbunä-tätiri sociale, §i anume avAnd in vedere, clasa cea mare a 1.1-

CO ISTORIA ROMANILOR

ranului roman. Aceste doua' directiuni se vor Incruci§a adeseori ;uneori se vor Incaleca, una in dauna celeilalte ; dar In total sepoate zice, cà va triumfa directia politica, iar nu Imbunätati-rile sociale, privitoare la tarani. Aceste vor aparea din cand incand, devenind curentul tot mai puternic cu cat vremurile vorInainta. Nu ramâne mai putin adevarat, ca In primele lui In-ceputuri acest curent, spre Imbunatatirea taranului, va fi com-batut de partidul conservator ; iar partidul liberal, va Infati§aIn tot cursul desvoltarei istorice lupta intre cele douà sub-curenteale tendintei egalitare : acel politic §i acel social.

Daca a se sprijini buna stare a täranului, va sa zica a facesocialism sau eu un termen nou, poporanism, atunci reprezen-tantii acestor doua partide, pot privi fnapoi cu mai multun secol la Indrumatorii acestui curent : Vasile Malinescu §iConstantin Radovici din Gole§ti.

Dar sa ne Intoarcem la schitarea vietei politice din Mun-tenia, care In deosebire de acea din Moldova, desfä§uratä In ju-rul unor idei, se Invarte numai In preajma unor competiri per-sonale. Aceste par a readuce In aceastä tara jocul cel vechiual partidelor candidatilor la domnie, §i privim deci cu o deose-bita multumire, in sanul framântarilor seci §i sarbede ale lup-telor politice fall rost §i fara insemnatate, la cele cateva ideiluminoase scaparate din mintea unor barbati ca ConstantinGolescu.

Opozitia contra donmului La izbucnirca revolutiei gre-ce§ti, frnbinatä de aceea condusa de Vladimirescu, mai multefamilii de boeri munteni fug peste munti In Transilvania, pre-cum acei din Moldova cautasera scapare In Bucovina §i Basa-rabia. Boerii din Bucure§ti ce se destarasera erau dintre aceice nu se Inteleseserá cu capul mi§carei taraniste. De aceea §ispun ei, In un act de multumire al lor catre Poarta, ca fugi-sera de frica fciranilor holi ce navalisera cu mari vrajma'§ii §irautati asupra tarei ca ni§te fiare salbatice §i Inveninate 118.

Ace§ti boeri erau Romani 119, dovada cea mai buna,revolutia lui Tudor fusese Indreptata §i in contra lor, iar nu nu-mai Impotriva Grecilor, deoarece ei o hulesc atat de eau ; §i

Aricescu. Istoria Revoluftei din 1821, H. p. 168.1" Intr'un doc. sunt subsemnate 23 de nume : Mitropolitul Dionisie : Vor-

nicii: Gr. Baleanu, S. Samurcas, Grig. Filipescu, N. VAcdrescu, M. Cornescu,N. Ghica ; logoletii: A. Filipescu, D. Hrisoscoleu, Man. I3Aleanu; hattnanui N.

agii : N. Filipescu, C. Cornescu, Al. Villara, Man. Florescu; cornisii : E.Filipescu, I. Filipescu, C. Vladoianu (acestia toti din Brasov). Episc.

Vornicul Al. Ghica, Postelnicul, Arghiropol, Clucerii VIAdoianu i Otete-lesanu (acestia din Sibiu). Vezi scrisoarea boerilor din Brasov cAtre boerii dintat% In Aricescu, I. c., p. 183. Mai erau ins6 i Episc. Argesului Ilarion, Const.Golescu (scriitorul) §i Alex. Racovità. Vezi multAmirea lui Nesselrode c. acestiboeri i condoleanta lor la moartea Imp. Alexandru 29 Iulie 1826, Hurm., Doc.,

numai boerii acei Cu care Tudor se putuse intelege de mai inainteeämäseserä In tara i apoi indreptaserä mi§carea Vladimirescu-lui In sensul lor, adicg pe tgrâmul anti-grecesccum am vgzut-omai sus.

Mai multi din ace§ti boeri se reintorc In targ dupg chemareafäcutg lor de Cgimgcamul Const. Negri, §i mai ales se intoreGhicule§tii i cu Villara, dupg a§ezarea lui Grigore Ghica In dom-nie 12°.

Pentru ce lug nu s'au tutors toti? Nu mai putea fi teamgde revolirtie, deoarece fusese cu desävAr§ire stinsg. Apoi ei nuaveau nici motivul acelora din boeri ce nu voeau sg reintreIn Moldova, deoarece In Muntenia nu se afla un partid de cio-coi care sg fi tins, cu ajutorul Domnului, la surparea vechilorpronomii ale boerilor frunta§i. Boerii ce nu voirg sg se intoarneIn Muntenia fuseserg ademeniti de consulul rusesc Pini ce fugise §i el In Transilvania, ca sg nu reintre In targ, tot pentruca Rusia sg poatg apgsa mai cu putere asupra Portei care, dupgstingerea revolutiei, urma inainte a ocupa militgre§te TgrileRomâne §i care, in numirea domnilor pgmânteni, loan SanduSturza i Grigore Ghica, nu se consultase cu Rusia, ci Ii numisedin propriul ei imbold 121. De aceea §i boerii spun, In tânguirealor cgtre Impäratul Rusiei prin care ei cer un ajutor de 500.000de ruble, cg ei nu pot coopera la spoliarea §i la ruina deplingunei àri atAt de nenorocite, primind functii dela un guvernuzurpator"122. Dar boerii merg mai departe In supunerealor cgtre Rusia. Prin o altà scrisoare a lor &are Impgratul, einu cer mai putin decgt contopirea desävâr§itä a Munteniei inimpgrgtia Ruseascg i luarea ei sub stgpânirea ducelui i puter-nicului vostru schiptru, indurandu-se a ne intovgrg§i cu cele-

X. p. 509. Pe langa acesti boeri marl, erau si un numar In destul de insemnat deboeri din a II-a si a III-a clasa, cum spune un raport consular francez citat dePompiliu Eliade in Histoire de l'esprit public en Roumanie p. 128 nota 3.

120 Vezi scrisoarea Consulului Kreuchely catre Miltitz din 6 Noemvrie 1822Hurm., Documente, X, p. 182: le retour de la majeure partie des boyards avecleurs families feront reparaitre l'ancien faste".

121 Kreuchely c. Miltitz 6 Noemv. 1822, Hurm., Doc. X. p. 185: Les bo-yards qui séjournent encore A Kronstadt et à Hermannstadt, ont deja fait enten-dre qu'ils ne reviendront qu'apres la fin du congrés (de Vérone 1822), et l'on supposequ'ils sont inticés ou du moind fortifiés d'une leur désobéissance aux invitationsréiterées du prince, par M. de Pini qui se trouve avec eux". Comp. pentru o altadestarare, acea din 1802. Luc de Kirico c. Mitropolitul Tarei Romanesti 26 Iulie1802, Hurm., Doc., supl. I, 4, p. 299: Son Excellence M. de Tamara (ambas.rusesc) croit que MM. les Boyards et votre Eminence en prolongeant votre séjour

Kronstadt, pourrait (sic) faciliter et l'aider dans la réussite des négociations enta-Tildes avec la Porte en faveur de la Valachie".

Petitia din 31 Mai 1822, Aricescu I. c., p. 182. Hugo c. Montmorency10 Febr. 1823 spune : Les boyards réfugiés A Kronstadt continuent d'écrire aleurs amis, qu'ls ne reviendront pas A Bukarest cette amide, à moins que les Russesne soient maitres du pays". Hurm. Doc. XVI, p. 1093.


62 ISTORIA ROMANILO.R

lalte natii i tärii pe care le fericiti" 122. Cu alte cuvinte boeriireinoiau aproape din cuvânt in cuvânt, cererile pe care tot boe-rimea munteanä le Meuse cu vr'o 50 de ani mai innainte Impä-eätesei Ecaterina a 11-a 124. i cu toate acestea boerii ar fi tre-buit sä se gAndeascä, cà stäpAnirea ruseascä aducând prefacereaa§ezämintelor tärei, ei ar trebui sà piardà i perspectiva postu-rilor ce le ocupau in Ora i putinta de a jefui poporul de jos, cumobservä prea bine un raport al consulului prusian din Bucurestil'5.Nu e vorba boerii fAcuserà aceastä ofertä atät de favorabilàRusiei, speränd ca ademenità de ea, Tarul va incuviinta ajuto-rul de 500.000 de ruble pe care Il ceruserà prin jaiba lor ante-rioarà. Nu §tim dacA Impäratul le va fi dat ceva ; dar boerii,pentru aji da mai mare greutate, räspändiserä vestea c'd pri-miserä un ajutor de 180.000 de ruble 126. Se intelege cá asemeneaapropiere de Ru§i care erau räu väzutä. de Turci §i de domnullor, Grigore Ghica, trebuea sä indu§mäneascA tot mai mult pepribegi cu ocArmuirea munteanä, i deaceea gäsim pe boeriidin Transilvania uneltind chiar uciderea domnitorului prindoi panduri din fostele bande ale lui Vladimirescu : SimionGhitä Olteanu sau Cutui, pe care domnul Ii prinde §i'i osän-deste la moarte, singura executie ce s'a fAcut in timpul dom-.niei lui 127. Ceeace insä speriase pe boerii din Transilvania fu-sese faptul cà unul dintre ei, Villara care ascultase de chem areadomnitorului, fusese arestat putin timp dupà intrarea lui inBucure§ti de oamenii pa§ei din Silistra in intelegere cu domni-torul, pentru o bänuialà de impärtà§ire in mi§carea eteristä 128.

Boerii räma§i in tax% i aceia ce se intorseserà din Tran-silvania alcAtuiau partidul a§a zis turcesc, in deosebire de acelrusesc al boerilor destärati. Partidul turcesc era insä numit§1 al patriotilor i era mai numeros cleat acel inclinat cätre

1" Petitia aceasta de a doua este fdrA datA, probabil din anul 1822 sau din1823. Hurm., Doc., X, p. 176,

I" Mai sus vol1" Kreuchely cAtre Miltitz 29 Martie 1823, Hurm., Doc., X, p. 219.126 Kr. c. M. 14 Dec. 1822, lbidem, p. 200. StrAinii judecA cu drept cuvent

foarte aspru pe boierii munteni. Asa consulul francez Hugot scrie lui MoustierIn 9 Ian. 1823: Il est impossible al un homme taut soit peu clairvoyant, deconverser quelques minutes avec les boyards, sans s'appercevoir que l'amour dupays et du bien public leur est totalement étranger. Ils ne sont musique par laplus vile cupidité et il n'existe peut etre par une seule exception". ibidem XVLp. 1090.

1" OsAnditii declaraserA fnainte de a fi executati, cà fuseserA trimisi In Mun-tenia de boerii din Brasov. Kr. c. M. 1 Sept. 1826, Doc., X, p, 371, 0 descrierepe larg a faptului lui Simion, vezi acelas din Iulie 1826 Ibid., p. 361.

" Vezi mai multe acte In Hurm., Doc., X, p. 223 si urm. (vezi i indicelelui Iorga). Apoi N. lorga Acte §i Frag. II, p. 701 si urm. ; Gentz c. Ghica In Lecomte de Prokesch Osten, Dépéches iniclites du chevalier de Gentz II, p. 209. Do-soteiu c. Mintziaky Martie 1823 In Hurm., Doc., Supl. I, 4, p. 321.

INTAILE DOMNII NATIONALE 63--,

Rusi 129. Pricina de capetenie care adusese boerilor rgmasi intara epitetul lgudator de patrio-ti, este de cgutat in faptul ara-tat de un document, ca pe cand cei din tara erau expusi latoate primejdiile, cei din Transilvania petreceau" 13°, si Intea-devar, cum vom vedea mai la vale, ei se indeletniceau cu lucrariintelectuale si nici petrecerile propriu zise nu le erau straine.

Dar dei boerii din tard impartaseau pgrerile Iui Ghicaasupra puterei in care trebuea ca Muntenia sa-si caute razimulexistentei, ei erau departe a incuviinta domnului felul °car-muirei lui si, inainte chiar ca pribegii sa se intoarca, o vecinicäframantare intre domn si boeri-vanzolea tara. Boerii se tânguiau,la Poarta chiar, In contra purtarei obl'gduitorului care cautaprin mgsuri aspre si mai ales prin surgun sa-i Lea sa reintreIn supunere. Intre cei ce suferira mai mult aceasta osandäeran boerii Nenciulescu si Al. Filipescu 131. Boerii din taracombgteau mai ales nepotismul domnitorului care umpleatoate slujbele cele mari cu rudeniile sale. Asa un documentne spune ca el Meuse pe fiul sail. Constantin, ban de Cra-iova, cu toate cà abia ii infirase musteata ; pe alt ConstantinGhica, fratele domnului, 'II rânduise caimacam de Craiova ; peGheorghe Ghica, al doilea fiu al sau, 11 numeste mare postel-nic ; pe alt frate al lui, Mihalache, mare Vistiernic ; pe al treileafrate, Alecu Ghica, mare logofgt ; pe Neculai Ghica, varul sailprimar, i'l numeste Cgmgras, afara de multe rudenii si afinimai indepartati rânduiti In deosebite slujbe grase ale Wei 132.

Apoi visteria era mâncata de nenumaratele pensii date fiilorlui, când era nevoit sa-i scoata pe cgtva timp din slujbg, pentrua mai multgmi pe boerii prea nergbdatori, precum si la o mul-time de femei, mai mult sau mai putin nevoiase dintre prote-guitele curtei ".

Boerii nemultumiti cu ocarmuirea lui Ghica aveau ne-contenit cuvântul de patrie pe buze, probabil spre a indreptati

,i, Kr. c. M. 12 Sept. 1827 Hurm., Doc., X. p. 430; Les boyards attachés-comme ils disent a la patrie, c'est a dire au parti ottoman et qui positivementforment la plus grande majorité". (comp. p. 409: Parmi les boyards il y a troispartis politiques, savoir : La classe ottomane : par intérét général, la plus nom-breuse ; la classe russe : l'intéret du moment la guide ; la classe autrichienne ; parintrige seulement et la moins nombreuse". Mai vezi si p. 434 si 444). Tot asa spunesi Kiipfer cAtre un comae necunoscut 16 Mai 1825 (N. Iorga. Acte fi Frg. II, p.714) : Il est a remarquer que j'ai eu occasion de voir ici que la majorité nous-esemble le fait tenir (sic) pour le gouvernement de Constantinopole". Kr. c. M. 13Febr. 1827. Hurm., Doc., X. p. 411: Si quelques uns désertèrent ce qu'on appellele parti de la patrie, pour s'attacher au parti russe, un plus grand nombre quitte.ce parti pour se réunir au premier".

180 Kr. c. M. 14 Ian. 1823. Hurm., Doc., X, p. 205. Comp. Pompiliu Eliade_Esprit public p. 130.

In Hugot c. Chateaubriand 26 Mai 1823. Ibidem. XVI. p. 1102.US Kr. C. M. 27 Martie 1827. Hurm. Doc., X, p. 419.US Acelas, 11 Novembre 1827. Ibidem, p. 432.


calificarea lor de patrioti. A§a inteun. rând cAnd domnulproboze§te despre a lor nerecuno§tintä pentru slijbele ce le in-credintase, sumetii boeri rAspund Ne-ai dat slujbe, e drept ;vrednici am fost oare de ele sau nu? In acest de pe urmà caz,nu trebuea sä ni le dai. In cel dintAi, aceastä milä nu trebuesä ne impiedece de a gAndi la bine patriei". Altä datä FilipLen § fäspunde cu indarjire unui boier de casa domnului Suntpatriot, inainte de a fi prietenul domnului" Is.

Cu toate aceste, documentele timpului ne lasä sá intre-vedem, cá nu numai patriotismul impingea pe boeri impotrivadomnului, ci mai mult teama de unele reforme pe care domnulse arätase plecat a le aduce la indeplinire. A§a Ghica, inteunrând, pentru a putea mentinea uria§ele biruri pe capul Ora-nilor, se Onde§te sä-i desrobeascä de clacä, despägubindu-i pesocoteala boerilor, pentru sarcinele care ocArmuire. Dar ana-forau pe care domnul o pregätea de mai inainte, pentru a sur-prinde mai u§or subsemhäturile, fu iseälità numai de mitropolit§i de logoatul Câmpineanu, iar toti ceilalti boeri nu voirä sä-§ipunä numele pe ea. Boerii intimpinau la fägäduintele Domnu-lui, cä-i va despägubi prin slujbe, ea' mai intAi ei nu vreausä atArne numai de voia stäpanirei, apoi cá atAtea slujbe catiboieri sunt, nici nu se aflä in tara 135. Domnul väzând ea' nuau putut face nimic cu daca, se gAnde§te a supune §i pe boerila darea vinäritului pe care toatä lumea o plätea, dar de careboerii scäpaserà pe timpul Fanariotilor 136 Domnul avea nea-päratà nevoie de aceastä dare, pentru a pläti datoria de5.000.000 de lei ce apäsa asupra vistieriei. Principele pregäte§teiarä§i o anafora iscälitä de mai multi boieri ai curtei. Ceilaltiinsä refuz6 iscälitura, cerAnd mai intAi o räfuialä, din care säse dovedeascä pe ce s'a fäcut acea mare datorie, §I hotäräsc,ca Onä nu se va da socoteatä in anul viitor 1826, nu se poatecere nimic, cu a-Ma mai mult, cä greutätile de fatà au surpatfoarte mult casele boerilor" 137.

Sä nu se creadä, cä" in aceste incercki ale domnitorului,sträbdteau idei de egalizarea claselor sociale. Numai cât ne-voia ascutitä de a gäsi bani impinse pe Ghica intr'un rând säcugete la despovärarea täranilor, iar in celelalte la impoVära-

'34 Kr. c. M. 13 si 23 Iunie 1823. Ibidem, p. 229 si 271. Pompiliu Eliade,francaise en Roumanie, p. 402, nota 6, crede cuvAntul de pairie fu

pentru IntAias datA Intrebuintat de Tudor si anume In scrisoarea lui cAtre clu-cerul Ralet (Aricescu, Isl. Rev., II, p. 47). Acest neologism nu ell InsA francezci grescesc, cAci Grecii Intrebuintau de mult cuvAntul icarpact. In toate mani-festarile lor publice. El se IntAlneste apoi In testamentul literar al VAcArescului

credem si ma i Inainte.Acelasi, 13 Sept. 1824. Didem, p. 293.

13. Mai sus vol. IX."7 Kr. c. M. 13 Marne 1826. Doc., X. p. 319-320.


rea §i a boierilor cu sarcinile Statului, §i apoi aceste idei informa ob§teasca sub care ne sunt cunoscute astazi, nici ma-car prin mintea Moldovenilor care cu toate aceste se apropia-sera mai mult de ele, nu-§i facusera cale, and numai boieriicei mici cerusera egalizarea cu boierii cei mari, iar la o ega-lizare in sarcini cu poporul a intregei boierimi nici se gandi-'sera% In Muntenia insa nu gasim vre o propunere de schim-bare a a§ezamintelor chiar, nici macar In forma rudimentarace o intalnim in Moldova.

De aceea, bunaoara, in cererile de reforma pe care boieriidin Bra§ov le fac catre consulul rusesc Pini, se prevad numaiimbunatatiri economice, §i in privirea political se cere resti-tuirea domniilor pamântene, dar nici o vorba nu se face de-spre mic§urarea privilegiilor boere§ti, prin urmare de o mi§-care care libertate §i egalitate. Si lucrul nu era cleat preafiresc, intru cat acele cereri plecau nu ca ponturile din Mol-dova, dela boerimea cea mica', indreptate contra celei mari, cidela insu§i boerii cei cu vaza care nu se puteau nici gandi laasemenea prefaceri ale lucrurilor 138.

Cererile de reforma' ale boerilor puteau avea tinta natio-nala, dui:a cum se vede lucrul din acea care tindea la resti-tuirea domniilor pamântene. Sociale insa §i liberale nu erauinsa intru nimic.

Tot in directie nationala se produc acuma ni§te idei, ple-cate deasemene din sanul boerimei, contra Evreilor intai §i apoiprin intinderea cugetarei, contra strainilor in deob§tie. Acesteidei räsar cu prilejul procesului facut unor Evrei care se ziceacä ar fi raspins cu lovituri o turburare a sarbatoarei cu§tilorlor. In acest proces slugerul Costache roste§te urmatoarelereri, aproape comice in straniul lor cuprins, privitoare la Evrei§i la straini. Chiar daca' Jidanii nu au fost acei ce au atacat,spune Costache inaintea judecatorilor, incd ei trebueau sd setase a fi bdtuti, cdci nu au nici un drept sd se apere contra Mun-tenilor. Daca' nu le place sa' se supue noua, n'au decat sa seclued de unde au venit. Nu avem nevoe de ei, §i Ii vom batepentru a-i face sa se duca. Noi patriolii domnim acuma in Ora§i vom §ti sá ne purtam astfel ca sa seal:Jam de tog strtiinii.Scapati de ei nu vom mai avea nevoe de consuli care sunt nu-mai ni§te spioni. Trebue ca noi singuri sa devenim stapânii-Wei" 139. lata, daca nu ne in§elam, cea d'intii irnbinare a pa-triotismului la Romani cu respingerea strainilor In deob§te §iacea a Evreilor in deosebi.

Vezi memoriul cel foarte lung sI nedalat, tradus din greceste, si carefusese redactat de boerul cel mai Invdtat a acelor timpuri, banul Gr. Brilncovanu,In Aricescu, 1st. Rev., II, p. 187-208.

ls, Kr. c. M., 28 Oct. 1823, Hurm., Doc., X, p. 252.

A D. Xenopol Morin Rondinilor. Vol. XI 5


Aceastä respingere a strainilor si deci si. a Evreilor careerau fiecare ein oesterichischer Untertan", din care Romaniiau scos apelativul cel nu prea binevoitor al Evreilor de Tdr-lani, Isi avea motivul de a fi, in proteguirea afara din cale asupusilor din partea consulilor lor. In documentele timpuluigäsim ornate, pentru Moldova, pricinile de uth contra sträi-nilor, care se pot aplica din cuvânt in cuvant si. la Muntenia.Domnul Moldovei loan Sandu Sturza se jälueste intr'un randPortei contra sträinilor, mai ales Evrei ce au nävälit tot maimulti In tara dela razboiul din 1806 1812 incoace. Ei fiindfoarte proteguiti de consulii lor, fac toate nelegiuirile nepedep-siti. Acesti sträini au deschis pretutindeni prävälii, au cumparatproprietäti, grädini, vii, fiind ingäduiti a o face de cAtre domniiGreci care aveau interes a sta bine cu consulii ; mai luaseräInca in arena cu preturi de ras, mosiile manastirilor ; impru-mutaserà cu amanet (ipotecä) pe pärnanturi cu dobanzi 'neau-zite, luandu-le apoi, la neplatä, amaneturile in proprietate, Mt%a päzi formele preväzute de legile tarei.; dädeau falimente frau-duloase acoperite de consuli care aveau singuri caderea de ase amesteca in asemenea treburi, säräcind astfel pe nationali.Moldovenii väzand ce bine le merge supusilor, se fac si. ei pepe intrecutele supusi straini, scazand venitul -Wei si putan-du-se opune ca obräznicie la toate ordinele domnesti. Moldo-venii cari trec in tärile vecine nu capätä nici o dreptate, dacáräman ca Moldoveni. Ei trebue si acolo sä se faca supusi, pen-tru a o cApata ; iar cand strä'inii vin in Moldova, ei pun manape toate, ca la ei acasà, si fac tot ce vor si cum vor ; ei tr'äescneatarnati, fiind totdeauna siguri de a fi proteguiti de consuliilor" 1"

Evreii Insä care se Inmultisera. In Moldova In urma ne-contenitei lor imigräri In aceastä tarä., incep a-si revarsa prea-plinul lor In Muntenia, si ei prind a se aseza in orasele mun-tene si mai ales in Bucuresti. Aceastä sporire a num'arului lorajunge a destépta ingrijirea ocarmuirei muntene care Instiin-taza pe consulul prusian, c'ä nu va mai invoi asezarea de E-vrei veniti din Moldova in Bucuresti 141.

Societfiti literare si politice. Boierii destärati ne avandcum sä ucidä timpul In uratul surgunului, cäutau sä-si des-fäteze mintea cu ceva lucräri intelectuale. Nu se poate spunea traiul lor in Transilvania era asa de nenorocit. Ei se odih-

140 Arzul Domnului Moldovei cAtre Poart.1 din 29 Februarie 1826. Ibidem,p. 340-342 .

1,1 Marele spiitar Alex. Ghica c. Kreuchely, 17 Aug. 1827. Ibidem, X, p.427: denen aus lassy auswandernden luden auf keinen Fall zu erlauben sichhier in Bukarest einzusiedeln".


nira de intrigile politice din capitala, largira conceptiile lor,alcatuira societati litarare 0 politice in vederea viitorului pa-triei lor, se pusera ei insu0 pe invatatura sau supraveghiarainvätatura copiilor lor. Ei duseserä cu ei cativa scriitori sauprofesori francezi cari le fura de mare folos. Printre ace§tia,memoriile timpului dau numele profesorilor Vassan §i ClaudeConlin. Principele N. utu, unul din destarati, scrie in memo-riile sale : Reluaram invataturile noastre la Cronstadt, subdirectia profesorului noastru Seruius cu care citeam autoriiGreci §i a dascalului nostru de franceza Vassan care ne puneasa facem alcatuiri mai lungi ; dar ceeace ne-a fost de mai marefolos, fu citirea 0 analiza ce o faceam impreuna a celor maibune opere pe care ni le puteam procura asupra materiilor drep-tului, filosofiei 0 economiei politice" 142.

Societatea din Bra§ov insa lucrà bine inteles mai multpe taramul politic deal pe acel cultural. Ea redacteaza 0 tri-mite o suma de memorii, de jalbe, de intampinari, mai alesla curtea ruseasca, scrise cand in grece§te de boierul Branco-vanu, când in frantuze§te de profesorul Claude Conlin actecare au ramas infundate in arhivele Petersburgului. Asuprapartei din aceasta activitate datorita lui Coulin, avem aratarealui insu0, pe care bine inteles ca preamarind-o spune, ea sepoate zice, ca din Cronstadt au plecat intâile idei a tot ce s'afacut in urmà bine pentru tara. Pentru a fi convins despre a-ceasta, ajunge sa se arunce o cautatura pe tot ce este in Va-lachia (1844) 0 sa-1 asamaluim cu numeroasele scripte ce furaredactate in epoca de dupa revolutia din 1821, printre carenu a0 aveà decAt sà citez pe acela care cere ca tara sa fieocArmuita de principi ba§tina0 pe calea alegerei. Se dadu luiClaude Coulin o multumita insemnata pentru osteneala depusade el la 1844, anume o gratificare de 1000 de galbeni 0 opensie egalä ca a celor mai mari dregatori ai tarei 143.

loan Heliade Radulescu ne mai spune ea' §i in Bucure§tise injghebase o societate literal% din initiativa boierului lu-minat de razele civilizatiei Apusului, Constantin Radovici dinGole§ti. Aceasta societate se contopi ca acea din Bra§ov, dupareinturnarea boierilor pribegi, in urma Conventiei dela Akerman.Ea numara intre membrii ei insu0 pe fratii Domnitorului :Mihalache, Alexandru 0 Constantin Ghica, 0 din sanul ei Prin-cipele avu multumirea a numi comitetul de reforme ale stareitarei, prevazut prin Conventia dela Akerman din 1826, co-mitet alcatuit din Banii Grigore Brancovanu, Grigore Baleanu

1" Pompiliu Eliade, Esprit public, p. 129-131. Comp. N. Sutu, Memoires.its Eliade, Ibidem, p. 134, clupA acte needite din arhiva d-lui Ioan I. C.

Bratianu.


Alex. Filipescu §i vornicul *tefan Bäl6ceanu, având ca secre-tari pe Logofetii Alexandru Villara §i Ioan Câmpineanu 144.

Aceastà mi§care intelectualà care intovàr'd§ise lucrarea po-litic6 nu putea r6mânea färà inriurire oare cum literarà asuprami§c6rei politice. De aceea se §i ivieä o multime de pamfletecare aproape tot atAt de adânc turburarA mintile celor contracgror erau indreptate, precum nelini§tise pamfletul din 1804pe intreg divanul moldovenesc. Din documentele timpului g-fl'Am cä.' in 1822 umbla prin Bucure§ti o caricaturà politied ackeia cli§eu fusese ssäpat la Lipsca, §i care 1§i Vätea joc demarile puteri, fatà Cu nep6sarea lor pentru sAngele vArsat deTurci in innàbu§irea revolutiei grece§tP-45.

Un alt pamflet este lep6dat in curtea palatului, §i in elprincipele este luat In ils, fiindc6 s'ar lAsa a fi condus de un co-vrigar (vornicul Belu), un cAr§mar (Filip Len § ce se trägea dinnegutitorul francez Linchou), un Tigan (Tresnea) §i un ciocoi(cAminarul Kiriak) 146.

Al treilea pamflet e indestul de nostim : El inchipue peun curier sträin in c616toria lui prin Muntenia. Ajunge la opo§fa" §i cere cai. Nu am, r6spunde pristavul po§tei. Unde suntintreab6 curierul? Au plecat toti cu Mull Voevodului pur-Mori de corespondentä politic6. Trebue numai decgt sä-mi daicai, cà'ci §i eu duc tot scrisori politice. Dar nu am ; iti voida ins6 iepe. Care iepe? Pristavul po§tei ii enumär6 cateva§i anume pe Profira Ghica sora §i Sultana Zevcaridi rfäscutAGhica nepoata Domnului. Vor merge bine intreab6 curierul?Sub surugiul care le este drag merg foarte bine Cine-i suru-giul acela? Pristavul r6spunde d. de Liehmann (secretarulconsulului austriac din Bucure§ti) §i a§a mai departe la fiecepo§tä alte dame §i domni§oare arRate ca iepe §i alti curte-zani ai lor ca surugii 147.

Acest pamflet de§i are aerul de a fi mai mult o satiedsocia16, avea §i o tendintà politicA, acea de a lovi in boieriicurtei partizani ai domnului, care numai ei sunt tintiti intrinsulprin femeile lor.

In sfAr§it mai aducem un al 4-le pamflet care, prin cu-prinsul lui, este mult mai serios cleat cele enumerate pAn'äaici §i are mai curAnd aerul unei amenintäri cu revolutia cumfusese §i acel al ciocoilor moldoveni din 1804. El provine delaboerii din Bra§ov care-1 trimeseser'A unor maici, chip ca scri-soare de recomandatie care domn §i atre mai multi boeri ce11 inconjurau. Fiecare boer este atacat in chip deosebit. A§a

144 Heliade, Echilibrul Intre antiteze, p. 77.", Kr. c. M., 14 Dec. 1822. Hurm., Doc., X, p. 197.1411 Acelag, 28 Noembre 1823, Ibidem., p. 254."7 Acela§i 14 Dec. 1823, Ibidem, p. 256.


lui Filip, Lens i se spune, c5. el este cel intäi urzitor al ne-norocirilor pe care Gr. Ghica le imprästie asupra patriei lorfi ca el va fi cel Mt& spcin.zurat" ; lui Mihai Filipescu Ii spuneacä atunci and erai surgunit erai respectat, cä'ci lumea vedeain tine pe martirul patriotismului ; dar cAnd, la intoarcere, aiprimit boieria de vornic al politiei, numai putem vedea in tinecleat pe omul slab, soväitor fatä ca datoriile care patrie, par-tizanul curtei apAsätoare si a unui domn care departe de a segändi sä tämädueascä. ranele adanci ale revolutiei, nu s'a arà-tat deck ca o adevkatä lipitoare ca un lup nesätios care Mr%a privi la mizeria public5. ci Mr% milä pentru nenorocita lui

roade carnea ei Oda' la oase ackora mäduvä vrea sào sugä". Pe ifälkeanu 11 tine räu cä dupä ce s'a arAtat pa-triot in partidul opozitiei, el acuma s'a alipit de Principe pentrua obtinea banatul Craiovei si a se ridica ca ochii cätre domnie".Pamfletul sfälueste la sfärsit pe toti boierii ca sä-si punä fami-ljile la adäpost, pentru a nu le expune de a cklea sub cu-titul räzbunAtor in momentul izbucnirei. Numai sunt Arnäuticare nu se gändesc deckt la prädäciuni ; numai este slugerulTeodor cu pandurii lui care ei singari nu stiau ce vroeau ; esteMuntenia in desnklejde care vorbeste, gata de a muri mai ea-rand prin arme, cleat prin mizerie, sporitä in fie care zi prinläcornia unui tiran si a satelitilor sä.i. Nu avem nici pistoalenici iatagane ; dar avem ciomege i suntem mai multi de 7000legati prin jurämänt pentru a mäntui patria de apAsätorii ei,çi când ne vom hat*, grAmada poporului se va impreunaCu noi, pentru a scäpa odatä de acesti vulturi cruzi carespintecä märuntaele" 148.

Aceastä amenirrtare pornitä dela boerii nemultumiti contradomnulni, se mkginea insä numai la mijloace de ingrozirebrutal, ca mkelul c omorul, färä ca aceastä amenintare sä fiepusä ca o sanctiune a unor reforme inchegate in idei. Lipsestedin pamfletul acesta tocmai elementul esential care sä. Lea' dinel un act politic ; lipsesc cererile de indreptare intrupate in ase-zdminte, deosebindu-se in aceastä privire scrisoarea boierilormici din 1804 din Moldova care ameninta pe protipendadä cuchipul reisvreitirei franfoze.yti, dacei nu se va proceda la reformelecare se mid mai tärziu formulate in proiectul de constitufie din 1822.

0 an' manifestare foarte insemnatä pe terenul regene-rkei natioanle, dar iaräsi mutä pe acel al revendicärilor libe-rate si egalitare, o afläm in o cerere de reforme foarte train-tate, a ckeia copie s'a regäsit in härtiile Vkkestilor. Ea estescrisä româneste inteun stil modernizat cu multe neologisme,ca plenipotenfiari, provincie, tacticti, constitufie.

143 Acelag 29 Februarie 1826, Ibidem, p. 340.

70 ISTOR TA ROMANILOR

Prin acest act se cere intAi unirea tArilor romAne inteurksingur stat ; introducerea unei dinastii ereditare strAine sianume din Germania de sus, adicA nu din Austria. NeatArnareaStatului nou alckuit, de Turcia cAreia s'A i se plAtiascA odatäpentru totdeauna o suing, ca rAscumpArare a tributului. Prin-cipele sä primeascä religia tArei si sA incredinteze prin jurAmAntatAt el cAt si mostenitorii lui, cä vor cunoa§te de acum depatrie aceste provincii ; &A se vor numi RomAni §i nu se vormai strAmuta din aceste locuri ; &A. limba Statului va fi cearomAneascA ; cä el printul va trebui sA pkascA neclintit neatk-narea Statului, a constitutiei i a bisericei149.

Acest act atAt de insemnat pentru desvoltarea ideei na-tionale, nu contine absolut nimic privitor la libertate sau larealizarea ideei egalitare. El pornea tot dela boerii munteniprobabil dela cei din Brasov si deci trebuia sA rAmAng si elmkginit numai in cercul revendickilor nationale.

Prin urmare se poate spune, cà desi se semAnaserä multeidei liberale si egalitare i in mintea Muntenilor ; de§i erauintre ei chiar bkbati din popor luminati cu razeleApusului, un partid liberal §i egalitar ca acel ale cArui rudi-mente le-am aflat in Moldova lipseste pAnA la 1828 in Mun-tenia. Ideile acele rAmAseserA rklete ; nu se inchegaserä IncIn totalizarea unor interese de classA care singure dau nastereunui partid politic.

Dacg legAm In gAnd cele spuse pAnä aici, gäsim eft* seriafaptelor care a dat nastere partidului national isi urmeazA dru-mul mai departe si se mentine, in tot cursul desfAsurArei impre-jurArilor dela 1821 Ong la 1828; dar cà din acel curent sedesfac alte brate, prin cresterea bogkiei apelor sale.

Mai intAi el se despArteste In douà mari ramuri : partidulConservator §i acel al ideilor noue, ambele tot nationale, caredespArtire se manifestA intAi in Moldova, pe cAnd in Munteniase aratä numai incoltirile zemislitoare ale acestor dou'A ramuri,fArA a lor desAvArsitä infiripare.

Dar in curAnd curentul national mai d'A na§tere altor in-drumAri politice. Mai intAi acelei poporaniste care se intereseazäde soarta tgranilor, §i care fusese desteptatà de rAscoalele tä-rAnesti si de miscarea lui Vladimirescu ca protestki, iar deideile lui Mälinescu si Golescu ca mijloacele de indreptare.

Publicat IntAi de V. A. Ureche In ziarul politic Drapelul No. 3, 1897,apoi reprodus de N. lorga In vol. X. Doc., Hurm., p. 647. Actul trebue sA f je-

anterior anului 1829, deoare se cere desfiintarea cetAtilor turcesti, BrAila, GiurgiuTurnu i libertatea comertului care ambele puncte fiind hotArlte de tratatul

de Adrianopole, nu ar fi putut apAreA In act, dadi el ar fi posterior lui 1829 dataacelui tratat. In 9 hille 1830 cetAtile Giurgiu i BrAila erau desfiintate In putereatratatului de Adrianopole. Kreuchely C. Camille de Royer 9 Iulie 1830. lb idem,p. 451.


Tot pe atunci vedem ivindu-se §i alte douà tendinti cepar ingemanate dela a lor obar§ie chiar, acea a unirei fdrilorforndne inteun sigur stat §i aceea a introducerei unei dinastiistrdine in locul domniilor bastina§e. Tot a§a la fiinta §i mi§-carea contra strainilor in deob§te §i in deosebi contra Evreilorand na§tere xenolobiei i antisemitismului.

Asupra mersului acestor deosebite indrumari, observam,cä curentul care ducea pe undele sale partidul national estecand mai puternic §i mai §ivoios, cand este nevoit sa-§i lini-§teasca cursul säu pe dina mai putin plecata a patului sau.Chiar atunci insa' cand ele pare a-§i renega originele, nascutedin reactiunea contra stapanirilor strine, §i cand vedem pe Ro-mani plecându-se catre Ru§i sau catre Turci, el tot nu dispareCu totul, dar e nevoit sä alunece catva timp pe sub pamânt,pana cand vremuri mai fericite îi vor invoi sa' iasá iara§i lalumina zilei ; caci dei partidul national se imparte in partidrusesc §i turcesc, ba chiar in o subimpartire a lor ca partid au-striae, el tot nu parase§te ideea intarirei neamului, prin des-voltarea mintei i cultivarea invataturilor, cum am yazutse intampla lucrul cu boerii rusofili din Bra§ov §i Cu partidulrusofil §i conservator din Moldova.

Daca insa curentul national este un rill ce curge sub ochiino§trii in acest rastimp, §i daca despartirea lui in cele douabrate mari ale Conseryatorilor §i Liberalilor se arata de peacum cà indrumandu-§i pe fata pa'mantului subcurentele lui,.acel catre unire sau principele strain precum §i poporanismul

antisemitismul se manifesta numai ca ni§te inceputuri, cani§te &le mici ce se vor preface mai tarziu in brate mai pu-ternice care vor ameninta adesea ori sä intruneasca, in matciilelor, toate apele matcei de capetenie.

In once caz este destul de interesant de constatat ca dinseria cea mare nationala care fusese transmisa de veacurile tre-4.:ute, inceputul veacului al XIX-.lea arata' inramurirea ei inseriile de fapte ce se altoesc pe bogatul ei trunchiu : acea ceva conduce la unirea principatelor române §i la introducereaprincipelui strain, precum §i acele ale problemelor Inca' nedes-legate : chestia täraneasca §i acea evreascä.

Sirul expunerei ne va arata insa cum se vor desface inca4i alte curente din bogatul san al vietei romtine.7ti.

4. RASBOIUL DIN 1828-1829. PACEA DE ADRIAN OP OLE

Inainte de a incepe povestirea faptelor rasboiului, sarunca'm o ochire asupra modului cum politica ruseasca i§i inchi-

puia starea §i relatiile celorlalte puteri, fiinded aceasta ne vaTamuri, cum de cabinetul de St. Petersburg indrasnea a declara

ISTORIA ROMANITAM

acest räsboiu, fárá a se teme de o complicatiune europeansá,este inteadevár de admirat cu 616 pátrundere politica ru-

seascá judeca starea Europei, si cum prevederile ei flu% pe de-plin realizate prin tripla aliantA, incheiatá cu Anglia si Franta,.sub scutul cáreia Rusia putu sá intreprindà noul s6u rásboilLIn potiva Portei. Consideratiile politice ce determinará pe Ru-sia la rásboiu se af1á expuse in o interesantá depese a amba-sadorului rusesc din Paris, Pozzo di Borgo, cátrá ministrulcontele de Nesselrode, din' 28 Noemvrie 1825 150

In privinta Portei, Rusia nu cunoaste alt mijloc de eft-violenta si siluirea, intrucAt ea era obiectul ir contra cáruiase indreptau silintele, ea piedica názuintele rusesti. FiindPoarta tinta suprem6 a politicei rusesti, trebuia intrebuintatIn contra ei mijlocul suprem, i aruncat totul in cumpána rás-boiului, silind-o s6 se plece cu once pret in favoarea RusieLDe aceea trebuie preatit toate pentru a se putea pátrunde-páná la Capital, si repejunea operatiilor va micsora pericolutlor i zádárnicia combinatiile protivnicilor. Tot atat de neapä-rat ar fi de a trage in partea noaträ pe SArbi i in genere peere§tinii ce s'ar aráta cát de putin plecati la aceasta, iar cu deose-bire pe Greci fárá insá a-i recunoaste ca natiune sau a se luaIn privirea lor vre-o indatorire. Ar fi deajuns de a le face cunos-cut prin agenti neoficiali, cá scáparea lor atarná de la hotárt-rea luatá de M. S. impáratul ; cà trebuie s6 se pregátiasa aa urma cursul imprejurárilor dupá sfaturile sale ; cà ei intreaceste se vor putea apára in contra Turcilor, cff un succes cuat:At mai mare, cu cat dusmánia Rusiei cu Poarta ar impiedicape aceasta de a indrepta in contra lor toate puterile.. Armatanoasttá in Georgia trebuia iarási tinutá gata. In cazul cândam fi nevoiti a conduce rásboiul contra Portei pârfä la extrem,ar fi folositor dacg am putea face si pe Persia sá iee parte lael" 151.

Aceasta fiind unja de purtare a Rusiei fata cu Poarta,ambasadorul se intreabä care ar fi acea a Orilor Europei inprivirea Rusiei? Dacá ar fi perrnis a crede in intelepciunea loratunti cele trei puteri continentale ar trebui sá se gräb easela declara Turcilor, cä furtuna care-i amenintá este productula insási nedrepfatei i indárátniciei lor, i cá alt mijloc de scá-pare nu ar fi, de Cat ca ei sá primeascá interventia Rusiei,sá se induplece a incheie cu Grecii un armistitiu pentru impà-carea nelinistei. Dar noi nu trebuie sA privim lucrurile numaidin acest punct de vedere" 152'.

Aktenstacke der russischen Diplomatic von Fr. Paalzow, Berlin 1854, H,p. 52-64.

ni I. c., p. 47.13 1. e., p: 48.

Si acum ambasadorul incepe a enumra temeiurile carel'ar face sá sprijine o politid egsboinid, chiar in cazul cAndputerile Europei ar fi potrivnice unei asemene urm6ri.

Anglia nu ar putea declara ràsboiu pentru a sprijini peturci, mai intai din motive economice ; cáci ruperea cu Rusiaar nelini§ti creditul public pAnä." la un oare care grad, ar sporidderea fondurilor publice, i fAcAnd banii mai scumpi, ar jignipe toti aceia care speculau pe eftinftatea lor. Dad Englejiivor fi in contra noastrà, ei ne vor bloca fär4 indoialà porturile ;dar declarAndu-se ei pentru Turci, vor inpinge pe Greci in sprenoi, in potriva drora ei vor lucra Cu necesitate, i atunci noic4tigä'm pe toti cre§tinii Turciei europene, in favoarea noastrà.Din contrà dad Anglia gAnde§te a se mki i ajutà pentru azice a§a disolvarea imperiului otoman, ea va fi nevoit6 a seda dupä' sistemul nostru. Toate aceste sunt imprejurki care vordetermina pe Anglia a don i o impkare, chiar atunci când arfi urmat o rupere 153.

Austria este de sigur in intelegere cu Anglia asupra mij-locului de a face Rusiei du.; dar cu toatà aceastà intelegere,nedumeririle se vor aràta de indatà" ce va fi nevoie a se tragesabia. Se pretinde cà printul Metternich ar fi zis d el poateIn totdeauna s'd arunce pe Anglia in potriva noastrà, dacá noiam lua armele in maini ; dar Anglia va pretinde la rAndul eica i cabinetul din Viena s"á se hotAreasd, i atunci Austriase va expune celor mai mari primejdii, i va trebui s'A.' se pre-edteasd pentru jertfele cele mai insemnate. Politica noastràne impune a pà§i de odatà cu energie contra acestei puteri, §ia o convinge prin preatirile fkute, cá dacA va intreprindeo mi§care fu contra-ne, se va revArsa pe capul ei una din fur-tunile cele mai cumplite. De aceea e probabil cà printul deMetternich sau va declara Turcilor, cá ei trebuie s6 se piece lapropunerile de impàcare, §i va arAta intrarea noastrà in prin-cipate, ca urmarea unei hotAriri provocate de an§ii, sau se vaarunca dupà placul s'au asupra altor provincii ale imperiuluiotoman. In cazul intaiu am fi intelesi, in al doilea ne-am lute-lege. De aceea e de crezut c'd printul in loc de a starni pe An-glia la rAsboiu, i§i va da osteneala a o retine §i a o indupleca lasistemul impkiuirei. El §tie O. dacá lucrurile se inveninead,§i dad sunt aduse la extrem, Turcii vor fi alungati din Europa,ori care ar fi certele ce s'ar na§te pentru impärtirea mo§tenireilor. Aceast6 intâmplare ar fi pentru curtea din Viena cea maimai putin de dorit ; chiar o sporire de teritoriu Ind nu ar pre-cumpàni dauna ce ar fäski pentru &Lisa din pozitia cea noub.,pe care am lua-o noi prin aceast6 imprejurare" 154

153 1. c., p. 49."4 1. c. p. 53 §i 62.



Cabinetul francez sub conducerea d-Iui de Villèle estede asemenea protivnic Rusiei ; Insa este In neputinta de a Intre-prinde ceva din caza starei launtrice a Frantei, care ar face ca,,ase luni dupa declararea de rasboiu, atat ministrul care arfi propus-o cat §1 regele care ar fi ascultat-o sa se expuna uneirasturnari sigure. Pentru a lucra In potriva noastra, ar trebuica Franta sa se predee In mainile Austriei §i a Angliei, ceace arproduce mai multa nemultumire de cat gelozia trezita prinIntreprinderile noastre. Apoi ce despägubire ar putea oferi Fran-tei curtile din Viena §i Londra, pentru primejdiile §i jertfelela care s'ar expune prin un rasboiu? Nu exista nici un stat, nicio stanch' a carora stapanire i s'ar putea concede. Ea ar fi decitratata ca un gladiator, pe care-1 conduci In arena' numai pentrnpläcerea de a-1 vedea murind. In sfar§it unde §i-ar alege câmputde batae? Flotele sale n'ar spori puterea Angliei §i. armatelesale, daca ar voi sa se loveascà cu noi, §tiu soarta ce le a§teapta.Franta deci nu se poate declara In contra noastra, pentru c`apozitia sa geografica, politica §i morala nu-i permite a lua parteala o legatura In potriva Rusiei" 1. 5.

Cat despre Prusia, putere pe care am vazut-o 'Ana acumamai totdeauna alaturea cu Rusia In afacerile orientului, am-basadorul e de parere ca. cabinetul prusian trebuie ca§tigat prindeplina noastra incredere, §i convins ca rolul pe care i-1 atribuimar fi foarte potrivit pentru mentinearea relatiilor mutuale §ipentru sporirea intelegerei fericite care subsistä panä acurnIntre ambele curti" 156.

Pe langa aceste Rusia mai spera ea' tarile apusului vorfi retinute dela un räsboiu cu dânsa prin frica revolutiunei,caci rasvratitorii s'ar folosi de aceasta imprejurare pentru a In-cerca noi turburari" 157.

Ca Rusia nu se ln§elase, ne o dovede§te Incheierea tripleialiante dupa propunerea Angliei, prin care insu§i aceastä pu-tere Inlesnia Rusiei rasboiul In contra Portei, numai pentru aputea fi §i ea amestecata, O. pentru ca Rusia sä nu pa§easca sin-gura In potriva acelei imparatii dela existenta careia Angliavedea, ce e drept cam tarziu, ca atarna In mare parte insu§ifericirea §i prosperitatea locuitorilor ei. Dar Anglia se in§eläfoarte ran In prevederile sale ; caci Rusia de Indata ce se vazuseasigurata din partea ei, declara Portei rasboiu deosebit §i pentrumotive particulare, §i apoi cand Anglia §i Franta se retraserädin lupta In potriva Portei, Rusia urma inainte duelul tare-

Ili /. c., p. 54.U. i. C., p. 59.157 Depesl a contelui Lieven, ainbasador rusesc In Londra atrA contele

Nesselrode din 30 Oct. 1825, in Paalzow /. c., III, p. 4.


prins pentru propriul ei folos, ascunzAnd scopurile sale sub mascaindeplinirei vointei europene.

RAsboiul incepu ca de obicei prin ocuparea principatelor.Opt diviziuni de infanterie si patru de cavalerie in num'ar totalde 105.000 de oameni trec Prutul in ziva de 7 Mai 1828, ocupândde indatä Iasi si peste câteva zile si Bucuresti, unde asezaräpe contele Pahlen, ca sef al ocarmuirei civile si apoi inconjurândBrAila, singura cetate otomanà pe malul stang al Dunkei, osi iau dupà un asediu de o luda' de zile pe la 15 Mai. Turcia se.afla in pozitiunea cea mai critic6, lipsità pe de o parte de armata

Atacul cetatii Braila la 15 lunie 1828.Gravura In arama. Colectia Academiei Române.

ei cea mai bund, prin m6celAria Ienicerilor, pe de alta de flotasa distrus6 la Navarin, astfel CA, pe cand in celelalte fäsboaie,Turcia dominase in totdeauna pe marea Neagrà, in acestaRusia ii luase locul, si fàcând din aceastà mare baza operatiunilorsale, ii aproviziona ostile cu mult mai mare usurntà. Rusiitrecurà deci Dunkea Mea' a incerca nici o impotrivire, si pe laSfArsitul lui Iulie, inconjurarà centile Sumla, Varna si Silistria.Aici ins6 intAmpinA o rezistentà asa de puternic6, in cat impà"-ratul Neculai, ce venise in persoan6 inaintea Varnei, Osi cucale a mai aduce ala oaste din Rusia, care urea' numärul Ru-silor la 160.000 de oameni. Oricat erau Turcii de desorganizati,ei se opun totusi Rusilor cu o mare energie, si daa trAdarean'ar fi venit in ajutorul Rusilor, Vara poate cu greu ar fi fost


luatä. Campania anului 1828 trebuie insä sä iee capät cu luareaacestei cetäti (sfärsitul lui Septemvrie), cäci Sumla si Silistriarezistau cu färie, si iarna cäzänd in acel an foarte timpuriu, Wipe-dicä pe Rusi a merge mai departe.

Rusii, se intelege cä nu lipsise a ataca pe Turci si prinAsia, pentru a räsletii puterile lor, si campania din acea parte,sub conducerea lui Paschevici, se arätä mult mai favorabi16progresului armatelor rusesti. Acestea iau Kars, Baiazid, Arda-han si alte cetäti ; dar cu bate asemenea foloase, hotärirear'äsboiului nu putea sä atärne dela expeditia asiaticA, intrucAt Turcii ar fi putut pierde si mai multe din provinciile celesilrace si nepoporate ale Asiei, MI% a fi pusi in o pozitie criticLIsbända nu putea fi cäutatä decAt in Europa, pe unde se mer-gea drept asupra capitalei, asupra inimei impärätiei. De aceasi Rusii fac, in iarna anului 1828, pregätirile cele mai insemnate-§i impäratul land comanda supremä din mäinele bkränuluiWittgenstein, o incredinteazä lui Diebici care indreptäti in to-tul, prin o conducere inteligentä si energicä, asteptärile suve-ranului ski. Pe la jumätatea lui April 1829 Rusii trec iaräsi Du-nArea si inconj °all Silistria, pe când armata lor principalà a-tacä pe Resid pasa lângä *umla, la Kulektse, si sfärämä cu to-tul oastea otomanä (sfärsitul lui Mai). Putine zile dup'ä aceeaSilistra este luatä. Dispunând de mai multe trupe, Diebici sepreface eä vrea O. atace Sumla si face pe Resid pasa sä concen-treze In jurul ei toatä armata sa, pe când in ascuns el trimiteo parte din oastea ruseascä, ca sä treacä Balcanii lucru in careisbändeste pe deplin, astfel ea' In 19 August Diebici apare pe-neasteptate inaintea Portilor Adrianopolei, unde Rusii invin-gAtori dicteaiä pacea Turcilor buimäciti iss.

Ce fäceau in acest timp Franta si Anglia? Cea dintäi neavänd nici un interes diametral opus Rusiei, nevoind pe de altäparte a sluji planurile Austriei si ale Angliei, neputând priminici o despägubire pentru jertfele ce ar fi chematà a face 159.in sfärsit condusä de un rege (Carol al X-lea), ce avea sim-patii personale pentru tarul Neculai, se area' cu cea mai deplinábun'ävointä cätre planurile rusesti si pentru a ajuta si ea pe-Greci, trimite in anul 1828 o expeditie in Morea spre a alungade acolo pe Ibrahim pasa, generalul lui Mehmet-Ali, careameninta pe Greci cu o totalà nimicire prin cruzimile sale celene mai pomenite. Cu toate &A o asemenea urmare din parteaFrantei, nu era deat consecventa tratatului din 6 Iulie 1827Anglia isi pune toate silintele pentru a zklärnici expeditiaFrancejilor, si pentru a izbuti in aceasta, stäruieste la Meh-

"8 Rosen Geschiclde der Tarkei, I, p. 67 g urm."°.Depesa lui Pozzo di Borgo cAtre Nesseirode din 28 Noemvrie 1828.

In Paalzow, 1. c., III, p. 18.


met-Ali ca sd retragd trupele din Grecia, prin care pe de o partese nimiceste tinta expeditiei franceze, iar pe de alta se faceGrecilor cel mai mare bine, cdci scdpändu-i de dusmanii lor ceimai neinpdcati si teritoriul lor fiind liberat de jafuri si pus-tieri, ei bleep a se organiza sub conducerea inteleaptd a fostu-lui ministru rusesc Capo d' Istria, si pun astfel baza statuluilor viitor.

Anglia din potrivd, vdzänd cd prin tratatul de aliantdCu Rusia ea inlesnise acesteia planurile sale cotropitoare fm-potriva Impdrdtiei otomane, pe care am vdzut cd acuma sim-

Trecerea Dungrii pe la Isaccea si Tulcea, de dare Rusi la 8 Iunie 1829.

tia cel mai mare interes a o pästra si apdra, se 1ntoarec Incurândla o politicd potrivnicd Rusiei, mai ales sub presiunea opinieipublice care cerea cu once pret intervenirea Angliei pentrufncetarea dusmdniilor"°. Chiar ministru care se legase cu Rusiaprin acel nenorocit tratat isi exprimd care ambasadorul rusesctemeriile sale, ca evenimentele sà nu impingd pe fmpdratulpeste marginile cuvenite si sd nu se nascd de acolo o sguduire ge-neralà a Europei" 161. Anglia deci care se temea mai ales ca flo-tele rusesti, legändu-se cu cele franceze sd nu-i rdpeascd std-

16° Depesa principelui Lieven cart Nesserode din 1 Iulie 1829, PaalzowI. c., III, p. 47.

1., ibid. p. 45.


panirea m6rilor 162, nu putea cu nici un pret sd permità o ave-zare a Rusilor in Constantinopole. Dar pentru a se putea opuneCu fdrie puhoiului rusesc ti trebuia o aliatä, si Intrucat am v'd-zut c6 Franta si Prusia nu voiau sg-i steie in ajutor in aseme-menea imprejurAri, ea se indreaptà atre Austria, unde reusi pedeplin.

Am vä'zut mai sus cum Austria era Cu deosebire pornitàIn potriva Rusiei, si cauza acestei schimbAri de poli-tied din ceace era in vechime, este usor de inteles. Turcii ince-tase de a mai fi pentru Europa un izvor de spaimà si de tur-burare, si rolul lor il indeplinea acuma Rusia, dac'd nu cu maimula indrAznea16, cel putin cu o mai mare consecvenfd si sta-tornicie ; pericolul nu mai venea dela sud ci se intorsese dinpartea Nordului, s'i pe cand acel ce amenintase cand-va Europanu fusese de cat productul urei si a fanatismului, prin urmarea simtimântului, acel ce venea dela rusi se arAta ca rezultatulcugetArei reci si a combin'ärei politice. Pe când unul avea toatàpornirea si sà1bdtecia patimei, acestalalt era caracterizat prinstdruinta si dibsacia ce in totdeauna insifteste interesul.

Precum ins'd Anglia nu putea invoi asezarea Rusilor inConstantinopole, asa Austria nu putea sA se impace cu anexa-rea eatre Rusia a principatelor, prin care ar fi devenit pentruaceastd imp'äralie un vecin foarte amenint6tor. Deaceea An-gla si Austria se intalnesc in politica lor si pun o stavild a ar-matelor rusesti, tocmai atunci când luand Adrianopolea, nu maiaveau de fAcut decat un pas, pentru a pune mana pe insusi capi-tala impgAtiei Otomanilor. In asemenea imprejursdri insusi pro-gresele cele atat de fericite ale Rusilor complica pozitia lor.Dacd nici dup'd luarea Adrianopolei Turcii n'ar fi cedat, ce erade racut ? De mers asupra Constantinopolei? Dar aicea se lo-viau de Englezi si de Austriaci. Ce e drept, Rusia avea un spri-jin puternic in Franta si Prusia ; dar regele Frantei era bsatran ;apoi nemultumirile cu ocarmuirea sa se adunau pe fiecare zisi amenintau de a izbucni dela un moment la altul--ceea ce sesi intamplà in anul 1830. Daeä o nou5 revolutie politic6 ar facedin Franta dusmana Rusiei? Pe de alfd parte Rusia nu puteacu niciun pret face intaile propuneri de pace, c'dci aceste ar ficompromis toatd isbanda edsboiului. In mijlocul unei atarigreutäti intelegem prea usor cum Rusia doren Cu sinceritatencheierea u nei pd'ci, care chiar nu ar fi corespuns pe deplinn'dzuintelor sale 163 Turcii la rAndul lor, speriati peste m'dsursdprin luarea Adrianopolei, erau si ei dispusi a incheie pacea. Ino asemene stare de lucruri intervenirea Prusiei, care trimite pe

1" Depep lui Pozzo di Borgo cAtrà Nesselrode din 28 Noeluvrie 1828,In Paalzow /. c., III, p. 28.

1,3 Rosen, /. e. I, p. 100.


generalul de Muffling la Constantinopole, fu foarte bine primitadin toate p`ártile, caci toate doreau cat mai grabnic restabilireaunei pa'ci.

Aceasta se §i. face in ormul unde se opriserà pajurile ru-ruse§ti (/14 Septemvrie 1829), In cuprinderea urmkoare '64.

In privirea teritoriala Poarta cedeaza' Rusiei mai multecetäti pe litoralul asiatic §i In Europa gurile Dunarei, delavarsarea Prutului In Dunare panà la bratul Sfântului Gheor-ghe, indatorindn-se Turcia a lasa nelocuita o intindere de pa-mânt, cale de doug ore in jos de bratul citat al Dunarei. Prin-

Luarea Silistrei de Rusi la 30 Iunie 1829.Gravueä de aramä din acel timp. Colectia Academiei RomAne.

cipatele Moldovei §i al Valahiei, care s'au pus prin o capitulatiesub suzeranitatea Inaltei Porti, §i a ca'ror prosperare Rusia ogaranteaza, vor pa'stra privilegiile §i libertätile care le suntasigurate in deosebite timpuri fie in capitulatiile ion sau intratatele dintre ambele imperii, fie In hati§erifele InalteiPorti. Prin urmare se vor bucura de liberul exercitiu al cul-tului lor, o deplinä sigurantä, o ocArmuire national6 §i nea-tarnata §i. o nemArginitä libertate a comertului". (Art. 5). Särbiase va bucura de toate privilegiile §i libertatile stipulate prin con-

164 Acte si documente relative la renafterea Romdniei publicatA de GhenadiePetrescu episcop de Arges, Dimitrie A. Sturza membru Academiei RomAne siDimitrie C. Sturza, I. p. 318.

',--="-

80 ISTORIA ROMANLI,OR

ventia dela Akerman. (Art. 6). Coräbiile rusesti precumacele ale tuturor natiunilor, ce sunt In pace cu Poarta, vor puteaface negot in toatà libertatea In marea Neagrä i vor putea treceprin Bosfor i Dardanele. Poarta se obligA a Oki o desdAunarede 1.800.000 galbeni -olandezi negutätorilor rusi, care au suferitnedreptätiri dela anul 1806 incoace, precum si o despägubirede räsboiu ce se va hotärä In urmä 165, panä la plata cäreia, prin-cipatele române vor rämänea ocupate de trupele rusesti. PoartaPoarta se Indatoreste a adera la tratatul din 6 Iulie 1827 pri-vitor pe Grecia, cu alte cuvinte a recunoaste neatärnarea ei.

Care acest tratat se adauge o conventie separatä asupraMoldovei i Valahiei, tärile acele ce se bucurau In totdeauna deo deosebitä luare aminte din partea Rusiei. Aceasta contineurmätoarele dispozitiuni :

Poarta cedeazà" Valahiei toate orasele i posesiunile salede pe malul stäng al Dunkei. Se dä principatelor voia de a sta-bili cordoane sanitare i carantine, precum si de a intretine unnumär de päzitori armati pentru paza lor ; ele sunt totodatäscutite de a da Portei zaharea in naturà, pentru aprovizionareaostilor sau a capitalei, fiind aceste toate Inlocuite prin o sumäIn bani adausä la tribut ; de asemenea sunt scutite de a mai dalucrätori pentru trebuintele armatelor Portei. Pentru a da ad-ministratiei acestor provincii o baz6 mai statornicA, durataguvernului hospodarilor nu va mai fi de 7 ani, ci ei vor fi deacumfnainte investiti cu acestä demnitate pe viatä, afarä de cazurilede abdicare si de distituire din cauzä de delict" 166.

malta Poartä, dorind sä. asigure In toate modurile bunastarea viitoare a principatelor, se leag'ä In mod solemn a con-firma regulamentele administrative, care In timpul ocupatieicelor douà provincii de care armatele curtei Impärätesti, vorfi fäcute dupä dorinta esprimatà prin adunärile celor mai no-tabili locuitori ai Ord, si care vor trebui de acuma 1nainteslujeascä de bazä pentru regularea läuntricä a acelor douà pro-vincii, intruat, binelnteles, zisele reglemente nu ar atingeIntru nimic drepturile de suveranitate ale Inaltei Porti".

Pentru a judeca cât cästiga Rusia prin acest tratat, repro-ducem aici insusi cuvintele ministrului Nesselrode, adresate prino depesä din 12 Fevruarie 1830 c'ätre marele principe Constantin 167.

Pacea din Adrianopole au märit preponderenta RusieiIn Orient. Ea au Intkit granitele Rusiei, au despovorat comer-¡al s'äu, au asigurat interesele sale. Faptul cá Turcia este mär-ginitä a exista numai ea sub protectia Rusiei, a pleca urechea

1" Fixata mai trial de Ru0 la 10.000.000 galbeni olandezi.vis Doc. rena#erei Romeudei, 1, p. 326.1,, Reproduse In Fr. V. Hagen Geschichte der orientalischen Frage. Frank.

a. M. 1877, p. 25.

sa numai la cererile Rusiei, este dupa parerea imparatului maipotrivit pentru interesele noastre politice §i comerciale de cateori ce alta combinatie, care ne-ar fi silit saa a intinde stapani-rea noastra prin cuceriri, sau a pune in locul Imparatiei oto-mane ni§te state noi, care In curand ar fi rivalizat cu noi Inputere, cultura, activitate i bogatie. Fiindca noi nu am vroitrasturnarea ocärmuirei Turce§ti, apoi cautam mijloacele de ao mentine In starea ei actuala. Puntul important a trecerei Bos-forului au fost rezolvit Intr'un senz care va pune In mirare pecelelalte puteri, chiar §i pe Anglia ; cad pavilionul Englez edeparte de a fi tratat cu aceia§i consideratie ca al nostru. In ceprive§te pe Sarbia, Poarta s'a plecat cu grabire la ascultarea ce-rerilor noastre. Moldova *i Valahia sunt fnapoiate ; cucerirealor ne-ar fi fost cu a-Ma mai putin de folos, ca noi acuma, Irmaa intrelinea trupe acolo, putem dispune de acele de provincii dupaplacul nostru In timp de pace ca i de rasboiu. Despagubireava fi treaba tratarilor de fmpacare, care dei nu vor impovaraimperiul otoman cu o greutate prea nesuferita, totu§i vor daIn mainile noastre cheia pozitiei cu care putem lesne tinea im-paratia in ah; apoi ea va aduce pe Turci a recunoa§te o datoriecare va aminti ani Indelungati pozitia lor fata cu Rusia, §i le vaimprima In con§tiintä siguranta peirei lor in cazul cand ar vroisa ni se opuna o a doua oara".

Ne vine la intaia privire greu a crede ca Rusia sa nufi dorit rasturnarea ocarmuirei turce§ti, ì am putea luct aceastadepe§e drept Incercarea ministrului de a fndreptati politica ur-mata de el, de a arata sub colorile avantajoase ale calcululuipolitic oprirea necesara a armatelor ruse§ti la Adrianopole.Noi suntem insa dispu§i a admite de sincere aceste destainuiriale politicei ruse§ti §i a crede fmpreuna cu Nesselrode, ca ras-turnarea impäratiei otomane ar fi facut In acele timpuri §iprejurari, mai mult eau decat bine Rusiei. Ea nu era Inca' pre-gain pentru primirea mo§tenirei Imparatiei Turce§ti. Ea §tia,dela impartirea Poloniei, cá daca poti da fiinta 'Ana i cugeta-lor celor mai nedrepte, singura conditie este de a nu aveamani, de a-ti face chiar aliati din toti acei ce ar putea sa se folo-seasca din actul de desbracare, i tocmai Austria, putereacea mai interesata la impartirea Turciei, nu era de loc fnteleasacu Rusia asupra modului acestei Impärtiri. Apoi Rusia atatde ocupata in alte parti, nu avuse Inca timpul a pregati po-poarele din peninsula Balcanului. Ne fiind sigura de simtimin-tele lor catre dânsa, ba chiar In privinta Grecilor fiind panala un punct incredintata de lipsa lor de simpatie, ea nu puteasa se expuna a le elibera de sub stapAnirea turceasca, inaintede a le fi ca§tigat mima i mintile pentru pimirea fárá opune-rea a dominärei ruse§ti, temându-se cu drept cuvânt, sa nu learunce altfel in bratele Austriei. A purta insa un rasboiu §i cu

A. D. Xenopol. lstoria Rominilor. Vol. XI.

INTAILE MINH NATIONALE .81


Austria, ii venea Cu atät mai greu, cu eft pierderile sale in acelcu Turcii fusese foarte insemnate ; dacg nu atka prin bgtglii,apoi de sigur prin cumplita epidemie ce bantuise armatele ru-sesti in tot timpul cat tinurg dusmAniile.

Rusia deci asiguratä de precumpenirea ei asupra Tur-ciei, trebuia sä' se preggteascg a-i da lovitura hotäritoare, sianume In doug directiuni : mai intgiu ea trebuia sg cgstige pe.Austria in favoarea sa ; apoi sg-si asigure inräurirea asuprapoporatiunilor din peninsula Balcanului, incepänd cu Românii,poporul acel ce-i stätea mai in cale si asupra cgruia ea isi puneaIn totdeauna politica la incercare, inainte de a se apuca delucrki mai indepgrtate.

Urmärile tratatului de Adrianopole asupra prior Romine

Urmgrile rgsboiului si ale pkei din 1829 asupra tkilorromâne, furg din cele mai insemnate. Pentru a judeca greutatealor, sg reconstituim treptele urcate de Rusi si a lor stgpanire.Tratatul de la Cuciuc-Cainargi (1774) recunostea Rusiei, numaiun drept 'MCA foarte nehotArlt, acela de a protegui tgrile.române. Ambasatorul rusesc din Constantinopole putea, cândva cere nevoia, sg vorbeascg in favoarea lor, si prin insusi tra-tatul se stipula spre folosul lor, mai multe conditii priincioase.

Acest cgstig nu putea multumi pe Rusi, intruck era videratmai mult in interesul principatelor deck in acel al Rusiei. Eacguta deci sg-1 intindg in once chip, si folosindu-se de incurcg-turile portii din 1802, ea dobändi pentru principate un hatise-rif, in care Poarta recunostea, deocamdatà din bungvoia ei,dreptul Rusiei de a consim# la destituirea domnilor. Fiind insgCA o asemenea dispozitie nu indatorea pe Poartg intru'nimic,Rusia ii cere prin Conventia dela Akerman 1826, ca sg se legefatà Cu dânsa asupra acestui punct, stiind bine cg prin o ase-menea conditie Poarta si-ar instrgina de fapt mai tot dreptulei de suzeranitate asupra tgrilor române. Imp'ärtirea acestuidrept intre doug state de o putere neegalg nu insemna altcevade at predominarea celui mai tare.

Glasul Rusiei fiind totdeauna cu mare greutate In Con-stantinopole, numai acei domni puteau fi siguri pe tronul lorIn principatele române, si numai aceia puteau spera a fi realesila implinirea sorocului de 7 ani ai domniei lor, care prin purta-rea lor cgtre Rusia dobändise favorurile acestei puteri168.

Astfel ambasadorul Rusiei Ribeaupierre scrie lui Ghika In 9 Iulie 1827 rje place ma confiance dans votre zele it remplir fiddlement les fonctions honora-bles que la Porte vous a confides, et que la Russie voudrait sanctionner par sessuffrages. Plus l'épogue approche oft un changement du chef de l'administrationpourra avoir lieu, plus je voudrais vous devoir de la reconnaissance pour vos soinsassidus". Felix Colson. De l'etat present et de l'avenir des principautes etc. Paris


Conventia de Akerman care prefacea dreptul general deprotectie in unul special de amestec la punerea in lucrare ceamai decgpetenie a autoritgtei suzeranului numirea domnu-lui -d'Adea Rusilor pe de o parte in maini soarta tgrilor romane,pe de alta reducea mai la nimica dreptul de suzeranitateal Portei. Totusi prin schimbarea domnilor la 7 ani se reinnoiaprea des aceastg punere in lucrare a dreptului de suzeranitatedin partea Portei. De aceea prin tratatul de Adrianopole (1829)se stipuleazg ca domnii sa fie alesi pe viatg. Aceasta s'ar pgreaintrodus In folosul principatelor care suferiserg foarte multtocmai din pricina deselor schimb'Ari de domnie ; dar pgstrareadreptului de destituire, prin impreung invoire, dovedeste intr'unchip viderat ca Rusia tindea numai sg impiedice amesteculcel prea des al Turcilor la numirea domnilor, pgstrandu-si ne-atins amestecul sgu la destituirea lor, o izband'A neindoielnicaa politicei rusesti.

Dar pe cat Rusii castigau prin aceastà serie suitoare ininraurirea asupra tärilor romane, pe atata ei perdeau in sim-patie prin alta coboritoare. Am ar'Atat mai sus cum incg depevremile impgrgtesei Caterina, RomAnii incepuse a cunoastepe Rusi in adevarata lor fire, cum inv'Atase a vedea in ei nisteasupritori cel putin tot atat de primejdiosi ca si Turcii. Atarepurtare salnicg. a Rusilor in principate, se reproduse in rgsboa-iele din 1789 si 1806. Apoi Romanii suferise doug pierden i deteritoriu, acea a Bucovinei in care Rusii fusese niste complicipasivi, si acea a Basarabiei in care ei fusese autorii unei rg'sluirivgdite. Romanii deci trebuiau s'A cunoascg in sfarsit cine erauRusii si ce scopuri aveau ei asupra tgrilor române ; ca nu iu-birea si comunitatea religii impingea pe Rusi a se face, cu saufgrg v oie, apargtorii Romanilor, ci numai cat propriul lor in-teres si dorirrta lor de dominare, de intindere si de cucerire.Dacä mai ramasese Inca vre-o urmg de simpatie pentru RusiIn tgrile Romane, ea fu cu totul stansg in rgsboiul acesta. Pur-tarea Rusilor intrecu de aceastä data toate Inchipuirile ; iarnecazurile poporului sporite Incà si prin o cium'A altoitàpe o foamete cumplitg, care secera oamenii cu miile, si o boalgde vite care reduse numgrul lor la mai putin de o pgtrimeajunsese la un grad ne mai pomenit. Suferintele zise St. Marcde Girardin sunt mai presus de once descriere. Niciodata n'afost o mai inspaimantotoare nimicire de fiinte vietuitoare"169.Bgrbati si femei sunt pusi la carg, avand drept conducgtoriniste Cazaci care nu crutau nici b'Atul, nici varful lancei lor.Peste 30.000 de Romani sunt luati dela lucrarea campului pen-tru a sluji ca vite de tras. Cei mai fericiti fugeau in munti, unde

1830, p. 43. Asupra propAsirii autoritittii ruse§ti In principate, comp. Eliade (I.c. nota 7 numArul urmfitor) p. 38 g urm.

.1" Souvenirs de voyage. I, p. 225.


nu aveau altà hranà decat scoarta copacilor. Mitropolitul Va-lahiei, Grigore, fu surgunit in Basarabia, pentrucà ceruse milanAvMitorilor ; e drept cä el se opusese ca clerul sà" jiu fie smulsdela altare, pentru a merge s'd care munitiunile de rAsboiu.Generalul Joltuhin om crud §i nemilos, edspunse la aràfärilece i se Meuse : nu ne pasà de a §ti cine fac slujbele, oameniisau dobitoacele; numai cât ordinele sà fie executate. Desordi-nile, delapid6rile §i in sfAr§it Fácustele produserà foametea ;ciuma se ivi in urrnk adusà prin mizerie, prin carele pline defäniti §i prin inspAimântRoarea mortalitate a boilor, ganfl-diti 1611 prevedere sau cAzand de osteneald pe drumuri, pe carele umpleau cu le§urile lor descompuse" 1" Chiar boieroaiceleromâne care de altfel tineau mult la ru§i §i-i chemau din toatàinima pentru a naturaliza in tàrile lor obiceiurile europene,fmbidti§arà de astAdatà interesul sotilor lor ì alcAtuirà intre eleun fel de lied contra acestor mosafiri 171,

17' Vezi : Elias Regnault. Ilistoire politique el sociale des principautls, p.160. DrAghici, 1. c., p. 177 si Felix Colson. De Petal present et Mar des principauteesp. 451. Starea actualA a Orel Romanesti In Portofolio, reprodus de Uricarul VI,p. 5-24. Cu toate aceste Impdratul Neculai ordonase apArarea tArilor romane de ori-ce abuzuri. Rescriptul lui c. Feldmaresalul Wittgenstein, 1828, Uricarul IX, p. 390.

Lagan c. Laferronnays, 20 Alai 128. Ftaportul consulului francez InAcademie. Acest raport interesant nu este publicat In vol. XVII-lea al documentelorflurmuzaki ; Asupra jafurilor rusesti In Muntenia, vezi tot acolo rapoartele delap. 65, 70, 72, 73, 79, 83, 87, 88, 89, 97, 102, 104-107, 114, 119, 120, 125, 137,144, 150, 153, 157.

Din acest ramol de tAnguiri si de apAsAri reproduc pe cAteva : p. 120;Les Boyards n'ayant point eu de réponse aux diverses représentations qu'ilsont faites, dans le temps, sur les fournitures nombreuses exigées de cette provinceet sur les moyens employés pour y satisfaire, une d'entréux s'est déguisé, dans lavue de parvenir jusqu'au Comte Wittgenstein et de lui remettre une requete, parlaquelle il est supplié de prendre en consideration leur pénible situation et de cher-cher à diminuer les maux qui pésent sur leur pays". ibidem; Le général Diebitch aaccablé les boyards de reproches et des plus violentes injures, pout avoir causéles désastres de Farm& par leur mauvaise volonté à faire les furnitures nécessaires.Ils lui ont en vain représenté qu'ils avaient tout ce que le pays possédait et nepossédait pas, puisqu'ils avaient méme achété dans les Etats de l'Autriche et enRussie, beaucoup d'objets livrés gratuitment à l'armmée, etc. 11 leur a répliquéqu'ils mentaient, et que le jour de la punition viendrait bientát pour eux". p. 147Il ne faut rien moins que 60 à 61000 chariots de bois, pour confectionner la quan-tité de biscuit demandée, et combien d'hommes sont-ils nécessaires pour abattrecouper et trasporter ce bois?... On ne s'arrète pas à de pareils calculs, mai aussila famine s'est déclarée dans les districts de Tecouch et de Falschi, et dans quel-ques mois, cele sera indubitablement dans toute la Aloldavie, si on ne prand pasdes mesures pour ménages devantage l'habitant. Les paysans, principalement ceuxqui ont perdu leurs boeufs, soit en charriant les vivres, soit par la maladie épizoo-tique, qui a régné pendant l'hiver et qui depuis quelques temps cesse de faire des-ravages, passent en Transylvanie. 11 est notoire que des villages qui contenaient400 a 450 leux, n'en ont pas aujourd'hui 250 a 300. Ceux qui se trouvent sur le routede l'armée, devienent chaque jour plus déserts". p. 158: deux paysans que leCaimacan de Craiova avait menacés de punition (le Knout), s'ils ne fournissaientpas ce gulls ne possedaient pas, se sont frappés de coups de couteau à mort, dansson antrichambre méme".

II

OCUPATIA RUSEASCA I REGULAMENTULORGANIC

1828 1834

I. OCUPATIA RUSEASCA

Ru§ii ocupase principatele române in 1828 §i luase inlocul domnilor fugiti ocarmuirea tarilor. Stapanirea lor in eletrebuia s tina un timp destul de lung ; cad tärile romane eransa fie de§ertate dupa cum s'a spus dupa plata intregei despa-gubiri de rasboiu 1. Din pricina lipsei de bani a Portei, ele ra-masera sub Ru§i 'Ana la 1834.

Cu toate ca Ru§ii urmand politica lor traditionala, sedadeau §i acuma drept liberatorii provinciilor dunarene, ei nuincetase de a intrebuinta §i de astadatä puterile acestor, spreinlesnirea operatiilor rasboiului. Ei intocmirä o ocarmuireprovizorie sub comitele Pahlen care insa neexecutand cutoata asprimea ordinele privitoare la nevoile armatei, fuscos §i inlocuit ce generalul Joltuhin, tot atat de aprig, pe catde bland §i indurator se aratase Pahlen. Atunci incepu aceahatuiala a poporului roman pe care am descris-o mai sus §i carenuli mai gase§te asemenele ei in analele omenirei. Siar§indu-serasboiul, pe la Septemvrie 1829, Rusia se gandi cá venise timpulca sa inceteze cu exploatarea tarilor române, §i intorcand cru-zimea in blandete sà caute a ademeni iaräi inimele fratilorcre§tini la o plecare cgtre &Lisa, restabilind astfel adevarateleei interese in Rasarit, uitate de nevoie cat timp tinuse rasboiul.Gándul ascuns al Ru§ilor ni-1 destainuie§te darea de seama a

Actul aditional publicat in Acte §i documente relative la istoria rena§terelRonulniei, I, p. 329. Cl. p. 331 : les provinces de Moldavie et de Valachie serontgardées en depot par la cour impériale de Russie jusqu'A l'entier acquittement dela somme".


lui Kiseleff cgtre Impáratul Neculai, asupra reorganizärei prin-cipatelor române in care spune : a§ezarea tärilor es te oafacere neapäratä pentru buna stare a unor regiuni megie§iteCu noi qi o masura care va intari influienfa noastra politica asu-pra Orientului" 2.

Starea tärilor române era inteadevár cu totul desnädäj-adusä pe deoparte prin asupririle armatelor ruse§ti, care

ne (Mud timp locuitorilor spre cultiva prunântul, pri-cinuise o foamete cumplitä, peste care veni sä se altoiascä ociumä omoritoare, incoronarea neapäran a oricárei atingerimai indelungáte cu molipsitele maluri ale Bosforului. Insu§iadministratorul tárilor române, comitele Pavgl de Kisseleff,randuit de Ru§i in atare insu§ire dou6 luni dupä incheierea tra-tatului de Adrianopole, in 15 Noemvrie 1829, face despre situa-tia tärilor române in momentul când el apucA ockmuirea lorurmátorul tablou care desigur ea' nu poate reproduce in abstra-ctele idei toatá groz'ävia inspäimântätoarei realitáti : Ciumacare se inrklácinase in Muntenia dela 1812, la inceputul räs-boiului din urmä s'a räspändit, in ambele principateIn anul 1829 bäntuia in amändou6 capitalele, 23 de ora§e300 sate. Trebuinta mäsurilor de carantinä, täpuirea ora§elora satelor ingreuiau mijloacele de traiu, impiedecând aducerea pro-viziilor de hranä dela un loc la altul. Räul se märea prin boalà

cäderea vitelor. Numai in trei tinuturi in rästimpul de dtevaluni, au cäzut mai mult de 100,000 de capte de vite, pe caleainspre Bucurea§ti i Dunäre. Neputinta transporturilor mili-tare aducea adesea nevoia de a se lua proviziile dela locuiitori.Rechizitia pusä in lucrare in timpul verei din 1829 a provocatnemultumiri in popor, cu atat mai mult cA täranul se vedeadespuiat de avutul säu tocmai in momentul cAnd incheiereapácei insufla tuturor speranta in mic§orarea sarcinilor. Täraniiindeob§te se gäseau in o mizerie extremä. Neatärnat de impre-jurärile räsboiului, recolta cea proastä adusä, mai ales prin opustiere ne mai pomenità fäcutä de läcuste, ciuma, grozavapeire a vitelor, peste care se adäogeau abuzurile functionariloradministrativi, care cäutau sä se acopere cu pretextul cererilorruse§ti toate aceste provocau nemultumirea in contra Ru-§ilor. Se mai adäuga i lipsa de bani, adusä prin scAderea numä-

1 Darea de seama a generalului comite Pavel de Kisseleff despre adminis-tratia sa in Moldova g Valachia dela 15 Noemvrie 1829 pAnA la 1 Ianuarie 1834,publicatA in Vol. I, al lucrArei lui A. R. Zablotkii Desiatovskii, Comitele PaviaKisselelf §i epoca sa, material pentru istoria fmpdratilor Alexandra I, Nicolai I fiAlexandra II, St. Petersburg 1882, 4 vol. care contine texte parte rusesti, partefranceze. Darea de sam5 a fost tradusd in romAneste de A. Papadopol-CalimahIn Analele Academiei Romeine, Seria II, Tom. IX, p. 114 g urm. i reprodus4 deUricarul lui Th. Codrescu In vol. IX si X. Local citat se aflk la Papadopol, p. 141si In Uricarul, X, p. 287.

OCUPATIA RUSEASCA. SI REGITLAMENTLIL ORGANIC 1828-1431 87

rului contribuabililor, redu§i In Moldova dela 51.111 la 38.748..Peste 80.000 de chitante pentru predarea de provizie ramaseseneplatite de catre insu§i administratia noastra 3. Aceste rale as-cutite Intunecau §i faceau de o camdata s'A fie uitate acele da-torite desorganizarei totale a puterilor publice, care se mo§te-nise §i se agravase din ce in ce cu cat Inaintase destrabalareaocarmuirei, §i pe care Kisseleff era sa le descopere de indata ceo stare mai putin bantuita era s'A se a§eze peste 't'afile romane..

Comitete Pavfil de Kisseleff. Kisseleff temandu-se a luaasupra-§i raspunderea unei insarcinari atat de complicate, vroila inceput s'A o refuze ; dar fu determinat a o primi prin insu§istäruintele imparatului, i alegerea acestuia cazuse asupra unuiom vrednic, care se apuca de uria§a lui lucrare cu o hotarire§i o lepadare de sine Inteadevar uimitoare. Ori cate nedreptatiam fi suferit dela Ru§i, istoria nu va putea decat s'A recunoascanu numai faptele, dar mai mult inca scopurile cele bune pecare Kisseleff le-au avut l'ata cu poporul roman. Din acestease poate frica intari ideia ca nu ocarmuirea centrala ruseascaapasase tárile române ci organele ei executive de oarece indatäce se gase§te un -om_ vrednic §i bun, starea Romanilor subRu§i se imbunatate§te.

Ocarmuitorul trebuia sà inceapa prin ceeace era mai ne-aparat, stingerea molimei omoratoare. El lua ludan masurileigienice de curatire §i desinfectare a ora§elor §i satelor,intrebuintand spre a determina pe locuitori a da ajutorul cuviin-cios, intervenirea clerului. Nu putin avu de luptat Kisseleff cufatalismul cel orb al oamenilor ne§tiutori care credeau ca toatemasurile sunt zadarnice, §i ca nu poti lupta contra vointei luiDumnezeu 4. In cinci saptamâni se cura-tira 36 de ora§e §i 3.496de sate, iar la 1 Ianuarie 1830 ciuma incetase, §i la 15 April numai ramäsese niciun bolnav. De §i Inlaturarea calamitatei fudatorita poate mai mult stangerei ei fire§ti, totu§i nu putin_contribui lucrarea lui Kisseleff a atrage asupra másurilor luiluarea aminte a publicului, §i. a-1 predispune pentru primireareformelor ce vroia sà introduca.

Pentru a apara t'Afile romane de intoarcerea boalei, elle impárti In circumscriptii de observare, autoritatile adminis-trative fiind indatorate a raporta Indata celor superioare ca-zurile de banuialä.

Odatä cu aceastä ingrijire pentru inlaturarea ciumei, Kis-seleff fu adus a se ocupa cu inbunatatirea ramului medical,nefiind pana atunci absolut nici o administratie medicala, sau

3 Darea de samA a lui Kisseleff In Uricarul, IX, p. 396. Comp. DrAghici,!stork Moldovei pe 500 de ani, II, p. 189.

Darea de seama eitatA In Uricarul IX, p. 339. Cf. un raport al luí Kis-seleff c. Nesselrode, 10 Iunie 1831, ibidem, VIII, p. 384.

88 I8TORIA. ROMANIL011

vreun asezAmânt atinatori de medici sau farmacisti. Eldeci comitete medicale in Iasi si Bucuresti, care incepur6

a functiona pe la 1830, si aveau drept cklere a observa feluri-

Contele Paul KisseleffFotografie dupà originalul care se aflä la Legatiunea mi din Bucuresti.

Colectia Academiei Románe.

tele boli din tarà, a cerceta diplomele infätisate de medicifarmacisti, a ingriji de punerea in stare a spiteriilor a da con-sultatii gratuite celor lipsiti de mijloace. Se rânduir6 medici

prin districte pe unde se putuA afla, O máSurà insemnat6 fuintroducerea altoirei, ca apk'ätoare in contra vlársatului.

in-fiintà

OCUPATIA RDSEASCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1834 89

Tot In scopul aparärei locuitorilor de boale molipsitoare,comitele de Kisseleff Infiinta o carantina dea lungul Dunärei,numind ca inspector general al Intregei linii pe generalul Ma-vros, ajutat de mai multi dregatori rusi.

De abia 'Irish' se mântuise Odle române de ciuma, si iataca In 1831 holera se intinde asupra lor, venind deastadatä dinp'ärtile rusesti. Intr'un raport al lui Kisseleff din 10 Iunie 1831,el arata cancelarului De Nesselrode Ca pustierile pe care boalale face in Iasi sunt M.A. seaman, lucru de care se poate ori-cineconvinge din lista mortilor dela 1 9 Iulie. Numai cu maregreutate am putut parveni a desarta acest oras infect si neg.-natos de 2/3 din poporatia sa. Cei 8 10 mii de locuitori ra-m* dau dela 150 180 victime pe zi, fara ca sa se poafaface intre aceste vre-o deosebire In numar dupa clasele popo-rului. Bogati cat si saraci sunt tot atat de neputinciosi fatride biciul ce ii loveste. Din toti medicii unul singur se mai ingri-jeste de bolnavi, intrucat ceilalti toti, parte au murit, parte aufugit. Nu este nici o umflare a zice ca dela boierul cel mai bogatpana la meseriasul cel mai nevoias, to-ti sunt loviti de asa desnä-dajduire ca niciun mijloc, fie de convingere, fie de asprime, nupoate sa-i indemne la indeplinirea datoriilor. Tribunalele au In-cetat din lipsa de judecatori si de Impricinati "5.

De sit o atare improspatare a nenorocirei de abia Inlatu-rate, putea sa descurajeje pana la un punct pe Kisseleff, ma-rimea caracterului sau se vede din aceea, ea' pe cand toti fugeauel statu pe loe, hotarit a-si face datoria panala sfarsit, dispu-nand ca in caz de a lui primejduire sa fie inlocuit cu generalulDietrich.

El ja insa mäsuri nu mai putin energice spre a combatesi aceasta nouà epidemie scotând oamenii din orase la campIn barace si imprastiind pretutindene instructii asupra moduluide a combate si a preveni molipsirea. In totul el constata cadin 2.871.162 de locuitori ai ambelor -pi române, se imbolna-vise 33.650 si murise 20.218, care rezultat comparat cu mor-talitatea din Ungaria se arata ca mult mai favorabil.

Dupa ce Kisseleff contribue la inlaturarea ciumei si a ho-lerei, cija masuri pentru indepartarea foametei, dând fäina lo-cuitorilor din rezervele armatei si mai aducând alta dela Odesa.El ja tot °data o masura mai obsteasca, pentru a preveni reivi-rea unei lipsi, infiintand coserile de rezerva, In care taraniitrebuiau sa depuna in fiece an o parte din recolta lor, preschim-ban la fiecare seceris, pentru a avea In cazuri de lipsä 6.

4 Raportul din 10 Iunie citat in nota precedent.A.a S'a spus ca coserele fusese Inf intate de Kisseeleff, In scopul de a crea

magazii de provizii pentru trebuintele ostirilor rusesti (Elias Regnault : Historiepolitique et sociale des principautis danubiennes, Paris, 1855, p. 175). Calomniarea


Ocarmuitorul dup6 ce ajunse sä asigure existenta fizicàa poporului incredintat ingrijirilor lui, se apucä de reorganizat§i intocmit a§ezämintele lui, care se aflau cu toatele in cea maideplinä desträbälare. A§a in privirea sigurantei publice, paro-dia de politie ce exista mai inainte era a§a intocmità incat inloc de a impiedica furti§agurile, le inlesnea. Anume spätarulin Muntenia §i hatmanul in Moldova aveau pentru paza ob-§teaseä, sub ei, o sum6 de catane ; dar aceastä straje nu eraplätità, ci avea dreptul de a lua a 10-a parte din lucrurile prinsede furat. Se intelegea dela sine c6 ea avea interes s'a' fie cAtde multi tälhari, spre a-vi spori folosul. De aceea se incheiaadevärate tovärä§ii filtre garda spätäreaseä sau hätm'äneasc6 §i.

bandele de hoti, cari niciodatà nu erau prinse, de §i se läsau inaparenta' a fi surprinse, spre a indreptätii impärtirea präzei.Spätarul sau hatmanul vindeau posturile de polcovnici §ic'äpitani cu 15 20,000 de lei, in loc de ale pläti leafa. Ace§tiala rändul lor vindeau posturile mai mici, §i. catanele insä'§i tre-buiau s'a' pleiteasca dreptul lor de a sluji cu câte 7 lei pe lun'ä 7.

Kisseleff pentru a indrepta o astfel de stare de lucruri,lu'ä mäsura foarte nimerità de a indatori pe locuitorii satelora nu mai gAzdui oameni necunoscuti, fäcând ob§tia räspunzà-toare de faptele unor asemenea. Se instituie apoi un cordon degräniceri din 79 de sate de margine, care avea de apärat hotareletärei, de trecerea oamenilor Mil cäpätäiu. Pentru a se putea.asigura lini§tea public'ä §i a da guvernului tärei §i autoritateatrebuitoare, se infiinteaz6 o straj '6 pAmânteascä, compusä InMoldova din 1.096, iar in Muntenia din 4.587 de oameni,avându-se totodatä ca scop din partea Rusiei, de a forma intärile române sâmburile unei puteri militare, care ar putea fiintrebuintate in contra Turciei in viitoarele räsboaie 8.

Instituirea unei politii preventive fäcând mai putin tre-buitor elementul de spahnä in aplicarea pedepselor, comitele-de Kisseleff crezu cä poate sä mai indulceasc6 prea cruda lorasprime. El desfiintä tortura §i pedepsele cele barbare aplicatecriminalilor ; ba el merse panä acolo sä inläture de fapt chiarpedeapsa mortei, inlocuind-o cu munca silnicA pe viatà...3/4-

Nu putin contribui la lini§tita petrecerea a locuitorilorIlunteniei cedarea care ea a cetätilor turce§ti de pe malul mun-tenesc, starpindu-se astfel cuiburile de. vecinici prädäciuni dinsänul chiar al tärei.

intentillor lui Kisseleff se vede de pe aceea a el Infiintase atare magazii duprt-ce Rusli sfarsise rasboiul. Si apoi chiar azi nu se discuta reinfiintarea lor, desi subo alta forma?

7 Darea de sama In Uricarul, X, p. 283. Comp., raportul lui Barbu Stirbeiuxisupra starei Munteniei din 1832 In Convorbiri Merare, XXII, p. 738.

8 Depesa din 14 Aprilie a lui Kisseleff c. Nesselrode, rezumata de Papa-lopol-Calimah, 1. c. p. 90.

OCUPATIA RUSEASCA SI REOULAMENTUL ORGANIC 1°28-1834 91

Unul din neajunsurile de cApetenie ale vechiului sistemde ocArmuire, repeta in toate ramurile ei meteahna capitalAconstatan la organizarea poliiei, anume impärtirea dreg'äto-riilor publice la acei ce dAdeau mai mult, spre a lor dobAndiresi care se multumiau cu o leafä de räs ce nu acopereau nici pro-centele capitalului dat spre obtinerea functiei. Prin stoarceriabuzive i nedreptAti strignoare la cer, cei miluiti cu dregA-toria izbuteau ins6 a scoate depe spetele poporului incA uncAstig insemnat peste toate cheltuielile fAcute. Asa bunàoarA zapciii (functionari analogi subprefectilor de astAzi),dei aveau sub a lor ocArmuire pläsi uneori de 10.000 de locui-tori, primeau ca leafg lunarA numai suma de 15 lei adecA 2 degalben. Samesii sau casierii de district aveau leaf à cAte 100 delei pe lunA, i trebuiau sA pläteasc5 ocuparea postului lor, dupàinsemnAtatea districtului cu 5 20.000 de lei, rAspunsi mareluivisternic. SA se adaog6 la atare isvor de coruptie si graba pe careslujbasii trebuiau s'A' o punA in lucrare, ei fiind schimbati lafie-ce an 9.

Neexiständ niciun control, i fiecare dregAtor stiindcu sfArsitul anului inceta izvorul cAstigului sAu, el se silia dinrAsputeri sA-1 facA cAt se poate de productiv. Mijlocul intrebu-intat de ei era pe de o parte jefuirea privatilor, pe de alta apro-pierea banilor publici. Ispravnicii, zapcii, samesii, condicariiIn deobste tot omul ce dispune de o färämä cAt de micA din au-toritatea statului, ascundeau totdeauna adevArul asupra numA-rului contribuabililor, and numai o parte din sumele incasatedela ei la fondurile publice i oprind restul spre propriul lor fo-los. Nefiind niciun mijloc de garantare a intereselor private,incasatorii banilor publici luau apoi contributia de dou6 sau chiarde trei ori dela acei cu dare de mäng, punând adeseori pe cei ceaveau sA plAteascA pentru cei lipsii. Uneori, mai ghibaci, com-binau ambele moduri de despoiere, ceeace se intâmpla mai alesla rechizitiile in naturA. Asa bunAoarA se cerca dela un districto sutA de care de fän ; ispravnicii le impArtiau inadins la cantoa-nele cele mai depártate de local transportului i ande atare productse fAcea mai putin ; täranii alergau inclatA sA roage pe isprav-nici sA primeascA bani : treizeci, patruzeci san cincizeci de leide car si chiar mai mult dacA era vreme de iarnä, numai in-gAcluie sä nu dee Maul. Ispravnicii primeau banii i urmauaceeasi tacticA cu toate cantoanele, pAnA la cel din urrnA, careera silit in sfärsit a da tot fAnul cAt trebuia" 1°.

° Raportul lui Barbu Stirbeiu, Cono, lit., XXV, p. 740. Darea de samA a luiKisseleff, Papadopol-Calimah, 1. c., p. 140. Const. Radovici din Golesti, Insernna-rea ceilcitoriet mete In anii 1824, 25 §i 26, Buda, 1826. (Bibl. Acad. si 4.706), p. 99.Mai vezi si un ordin al Imp. Neculai c. comitele Pahlen, 1828, Hurm., Doc. Supl.,IV. p. 326.

10 Raportul lui Barbu $tirbeiu, 1. c. p. 743.


Därile erau impktite asupra satelor dupä capriciu, maiales dupa favoare, fära privire la numkul adevkat al contri-buabililor. Un sat cu 100 de locuitori platea adeseaori o dare maiinsemnata decat unul cu 500. Dar contributia catre stat, deimare si Ingreuitoare, reprezenta totdeauna numai o mica partedin ce se lua ; caci toti functionarii trebuind sa-si scoata des-pagubirile i castigurile lor, aruncau asupra satelor cheltuieliinzacite. Pe langa aceste lipitori statornice, se mai iveau Inca

altele trecätoare, dar mult lacome, Turcii, care veneau sautreceau prin tad.

Dar apoi cand se aruncau vr'un impozit asupra averilorvazute a locuitorilor, vite, vin, albine, oi? Implinirea unoriasemenea se lasa cu totul la bunul plac al unor oameni careMeuse o trista reputatie de lkomie si de nesat, ca unii ce erausocotiti mai in stare a stoarce din impozit suma cea mai marecu putinta. Plangerile locuitorilor In atare i'mprejurari rama-neau neascultate, pentruca once ingradire a implinitorilor arfi fost potrivnieä interesului guvernului.

Domnii insa Intinzand pana la asa grad abuzurile, eraudatori sa dee oarecare foloase boierilor, ca ademeneascaa le suporta nesuferitul despotism. Aceste foloase erauizvorul unor noui feluri de fara de legi, Sub pretext de ajutorpentru lucrarea pamanturilor boieresti, domnii Incuviintau bo-ierilor poslusnici dintre tarani, scutiti de once dare, in afarade scutelnici, care räspundeau darea boierilor In loe de a o platicatre visterie.

Aceste douà categorii de oameni scutelnicii i poslusniciiaparati de dari catre stat, se urcau impreunä la cifra uriasa de100.000 de familii, a patra parte a sumei tuturor contribuabi-lilor. Se intelege ca micsorandu-se numarul dajnicilor, trebuia,spre a se mentinea neatins venitul tärei, sa se incoarde tot maimult contributiile pe cei impusi 11

In privirea comertului el era aproape cu totul paralizatprin privilegiul ce-si luase Turcii de a se aproviziona ei intaicu toate obiectele trebuitoare lor, pe preturi impuse de ei si carenu despagubiau adese ori pe producator nici de cheltuielileproducerii. In ordinea judecatoreasca domnul era stapan pe toatedrepturile oamenilor pe care el le hotarea, si mai mult decalatata, hotarirea unui domn putand fi revocatä de altul urma-tor, expunea averile oamenilor la toate schimbarile provocatede urile de partide sau de dusmaniile personale 12

In toate celelalte ramuri ale vietei publice precum In in-vatatura, lucrari de interes general, ingrijire de agriculturasi industrie, urma o deplina parasire i delasare deplina a mer-

Darea de sama a lui Kisseleff, /. c. p. 140." Raportul lui Barbu tirbeiu I. c.,, p. 749-750.

OCI:PATIA RUSEASCA. SI REGULA.MENTUL ORGANIC 1828-1834 93

sului lor la voia Intamplarei. Iata In trasaturi generale, singu-rele pe care poate sä le reproduca gändirea, icoana unei rea-litati de o mie de ori rea si mai usturatoare.

In locul acestei stari destrabalate se introduc reformeleprevazute prin Regulamentul Organic. Rusia era Impinsa,lupa' cum spune Kiseleff, a interveni In afacerlle ocarmuireiprincipatelor, de interesul i Ingrijirea pe care le datoreste laniste provincii marginase. Ea trebuia sa caute a stabili bunastare viitoare a locuitorilor principatelor si a da prin efecteleorganizatiei lor celei noue, popoarelor crestine din rasarit,o dovada morala a generozitatei protectiei sale, care trebuiasà mentina influenta ei asupra lor" 13.

In o singura privire masurile luate de Kisseleff se al-Mauca. potrivnice propasirii. Sunt acele tintitoare la cenzura scrie-rilor. Innainte de ocupatia ruseasca acest asezamint nu exi-stase In Tarile Române. E drept ca c'ärtile fiind aproape exclu-ziv cu continut religios nu puteau da motive de banuiala decAtdoar pe partea canonica. Dar pe timpul lui Kisseleff scrierileIncepura a se intinde i In alte domenii decat cel religios i toc-mai când ele ar fi putut incepe sa lumineze mintea, cenzuraTroia sa le curete cuprinsul. Franta fu lovita prin aceastä ma-sur'ä In comertul ei de librarie 14.

Din moment ce Rusii îi pusese ca tinta cotropirea Impa-ratiei Turcesti, prin pornirea in contra ei a popoarelor crestinece o locuiau, ea trebuia sa atraga simpatiile acestor prin pers-pectiva unei stari mai bune decAt aceea In care se aflausub apasatoarea ocarmuire turceasca. Si daca realitatea nu co-respunse intotdeauna scopului urmarit ; daca' Rusii apasara,In timpul ocupatiei principatelor, pe locuitorii lor mai greuchiar de cum o Meuse Turcii, aceasta se intampla tntotdeaunaIn contra vrointei ocarmuirei centrale, de catre organele ei sub-alterne, militari mai ales, care erau impinsi de nevoile momen-tului a uita scopul mai 'Malt al politicei rusesti.

De astadata insa omul ales de imparartul e sp indeplinia-tinta politicei rusesti, se intämplase pentru fericirea tarilorromâne, sa fie o minte luminata si un caracter liberal si nepri-liana care era sa intreaca peste masura permisa de intereselepolitice ale Rusiei ingrijirea de acele române§ti. i daca Kisse-

Memoriul lui Kisseleff, din 8 Martie 1832, reprodus din publicatia ru-sascl citatA mai sus, (p. 86 nota 2) In Uricarul, IX, p. 329. Comp. pentru ananun-timi insotite chiar de tablouri statistice sirul de memorii ale lui Bois-le-Comte, din1834. Hurm. Doc. XVII. p. 328-403. Este cea mai des§varsitA expunere a stAriiDrilor Romfine la Inceputul secolului al XIV-le.

Cenzura In Moldova de Radu Rossetti, In Art. Ac. Rom. Comp. Lagone. ducele de Broglie 9 Dec. 1833 Hurm. Doc. XVII. p. 307: on a établi une censuresur les livres, principalement sur les natres, qui sont a peu près les seuls qu'onlire".


leff ar fi fost alcätuitorul intregului complex de legi care poartänumele de regulamentul Organic, el ar fi imprimat si organi-zärei politice acela§ spirit liberal si de dreptate care caracteri-zeazA pärtile introduse de el.

Si cu toate aceste in mai multe ränduri Kisseleff era säpkäseaseä nesfärsitä lucrarea incredintatà lui. Asa mai intäiel vroeste s'A' se retragA in Mart 1830, din pricina unui conflictCu comandantul suprem militar Diebitsch Zabalkansky. In-trucät rkboiul se sfärsise, impäratul pentru a impäca pe Kis-seleff, ì a-1 face s'a' rämänä in postul unde pänä atunci chiardäduse dovezi de inaltà destoinicie, Ii incredinteaz6 si comandasupremä a armatei de ocupatie, pe cat timp aceasta era sä maitinä 15 Putin timp dupä aceea, in 14 April 1830, se inchee con-ventia aditionalä la tractatul de Adrianopole, in Petersburg,prin care se dispunea ea desertarea principatelor s'a' se facA dupäplata celui intäi milion din despägubirea de räsboiu 16. Atarereducere a termenului ocupatiei se fkuse de Rusi, mai ales dinconsideratie &are Austria, in contra pärerei cäpiteniilor ru-sesti, dintre care maresalul Diebitsch sustinea cA de aceea ceruseel termenul de 10 ani ca drept de ocupatie a principatelor deRusi, speränd c`á in acest timp Europa se va deprinde cu ideeaincorporkei lor in impärätia ruseaseä 17. j Kisseleff era depärere a se prelungi pe cAt se putea ocupatia tärilor române,mai intäi pentru a Ostra Rusiei pozitia precumpgnitoare peDunäre, apoi spre a putea pune regulamentul in aplicare incäsub oeärmuirea lui, temându-se cà daeä ar fi lkat sä fie aplicatde domnii nationali, atunci toate dispozitiile privitoare la tä-rani, la care Kisseleff -tima foarte mult, s'A nu fie inläturateprin interventia boerilor pe längA domni 18.

Stkuinta cea prea mare a lui Kisseleff de a prelungi ocu-patia, pe care guvernul rusesc sub presiunea Austriei era dispuss'A' o scurteze, Ii atrage din partea ministrului Nesselrode b5.-nuiala cà ar urmäri interese personale in mentinerea ocupatieiprincipatelor. Kisseleff atunci isi d'A din nou dimisia In 27 Iu-lie 1833. Dei de astädatà retragerea lui este primita', el urmeazainainte a conduce ockmuirea pânä la 11 April 1834, cAnd pre-zentând Portei lista boerilor din care trebuiau sä se aleagádomnii, el päräseste 01-He române 19.

Papadopol Calimah, 1. c., p. 84." lbidem, p. 99. Memoriul lui Kisseleff din 8 Martie, Uricarul, IX, p. 335

Actul conventiunei de Petersburg lipseste din Documentele privitoare la rena§tereceRomdniei.

17 Kisseleff c. Nesselrode, 19 Fevruarie 1832, Uricarul, VIII, p. 399.15 Kisseleff c. Nesselrode, 3 Septemvrie 1831, ibidem, p. 386. cf. Papado-

pol Calimah, p. 91." ibidem, p. 102.

OCUPATIA RUSEASCA $1 REGULAMENTUL ORGANIC 1S28-1834 95

2. REGULAMENTUL ORGANIC ; PARTEA POLITICA $1ADMINISTRATIVA.

Alefituirea Regulamentului. Prin conventia de Aker-man din 1826 se prevedea cä spre a se indrepta gravele atingeriaduse ordinei in feluritele ramuri ale oarmuirei interne printurburärile int'amplate In Moldova si In Muntenia, gospodariiNor fi tinuti a se ocupa färä cea mai mia intarziere impreunäcu divanurile respective de mäsurile trebuitoare pentru a Imbu-nätäti starea principatelor, i acele mäsuri vor forma obiectulunui regulament obstesc pentru fiecare provincie fiind pus deindatà In lucrare 20.

In urma acestei conventii Poarta dä un hatiserif, Indato-rind pe Grigore Ghica al Munteniei si pe loan Sturza al Mol-clovei ca impreun'ä cu divanurile sà alatuiasa acele legi con-stitive pentru ambele täri. Domnii randuesc ate o comisie ;dar Turcii lucrau pe sub ascuns pentru zädä'rnicirea Intreprin-clerei incepute chip din ordinul lor ; apoi boerii erau protivnicireformelor dupä cum ne-o spune agentul rusesc Leprandi, Inraportul sàu din 1828 eätre impäratul, In care aratä cà ceamai mare parte din boeri doresc prelungirea haosului armui-rei astäzi In fiintä. Once guvern care ar pune stavilä arbitra-rului i hotiilor este pägubitor In ochii boerilor Moldoveni"Motivul acestei tinute a boerilor sunt date de generalul de Kis-seleff In darea lui de searnä prin aceea cà guvernul provizors'a incredintat cà boerii au avut in vedere ingfädirea puteriiDomnitorului, dar nici °clan' nu si-au inchipuit cà aceastä re-formä ar putea sä ating6 sistemul propriilor lor foloase ba-zate pe scutelnicii, poslusnicii si pe felurite alte foloase cari, Inlipsä de o bunä gospodärie, constituiau singurul mijloc de exi-.stentä al clasei boeresti 22. De aceea ì aceste comisii nu facnimica i sunt dela sine desfiintate prin declararea räsbo-iului ip 1828.

Guvernul rusesc, odatà cu inceperea dusmäniilor i ocu-parea principatelor, je el in mâni intocmirea Regulamentului

trimete pe Daschkoff in -pile române cu o instructie minis-

2° Conventia dela Akermann, reprodusA In Acte documente privitoareRenaqterea Romdniei, I. p. 317. Asupra epocei Regulamentului Organic, cea

anal Nina si mai complecta lucrare este aceea a mult regretatului meu prietenPompiliu Eliade : La Roumanie au Xl X-e siècle, président plenipotentiaire1828-1834. Paris 1914.

Papadopol-Calimah I. c., p. 82. Comp. memoriul lui Kisseleff din 8 Martie1832, Uricarul, IX, p. 30: Les causes qui ont servi d'obstacle à l'exécution de.cette partie de la convention d'Akerman sont connues. La Porte n'y ayant pasfranchement adéré, lui suscitait des entraves, en se servant de la classe privilégiéequi persistait dans le maintient d'un ordre de choses qu'elle exploitait A son profit".

22 Papadopol Calimah. I. c. p. 142.


steriala, asupra spiritului In care trebuiau intreprinse reformele.Generalul Joltuhin, urmasul lui Pahlen in administrarea prin-cipatelor, institueste comisiile din boerii moldoveni i munteni,care tncep lucrarea lor, cum spune generalul de Kisseleff, inmijlocul vuetului rasboiului 23. Aceste comisiuni apucand saintocmeasca, conform instrucliilor rusuti, capitulile cele dintaiale Regulamentului, acele privitoare la organizarea politicaa principatelor, care contineau dupa cat se vede ideile curtiiprotegiuitoare, Kisseleff nu putu sa le mai modifice i le primiastfel cum fusese redactate, de si ele nu corespundeau cu vede-rile lui 24. Tot -restul regulamentelor fu intocmit de comisiileintrunite in Bucuresti ale Muntenilor i Moldovenilor, sub nein-cetatul control al comitelui de Kisseleff.

Comisia din Bucuresti se alcatuia sub presedintia c on-silierului de stat Mintiaki, pentru Muntenia din banul GrigoreBaleanu, vornicul Gheorghe Filipescu, numiti de autoritatearuseasca, iar logofatul Stefan Balaceanu i hatmanul AlexandraVilara alesi de adunare, avand de secretar pe vornicul BarbuStirbei: Pentru Moldova figurau vistiernicul Costache Pascanu

vornicul Mihai Sturza numiti de Kisseleff, iar vorniculCostache Conache ì vistiernicul Iordache Catargiu, aleside obsteasca adunare, si avand ca secretar pe GheorgheAsaki. Un membru din adunarea obsteasca a Munteniei, IoanVacarescu, protestand in contra presiderei comisiei de intoc-mire a Regulamentelor, de c'ätre un general rus, in contra obi-ceiului Ord, care cerea ca mitropolitul sa fie in fruntea ei, estedat afara din adunare si surghiunit imediat 25.

In timpul cat comisia lucra in Bucuresti, se ivira in ta-rile romane pareri deosebite asupra organizarei lor, unele cu

Discursul lui Kisseleff la deschiderea adungrei extmordinare de reviziea regulamentului din Muntenia, 10 Martie 1831, Uricariul, IX, p. 283. Comp.Papadopol-Calimah, p. 141.

" Kisseleff c. Butenief, 30 Oct. 1832, Uricarul, IX, p. 359: Les creux pre-miers chapitres du réglément ont été rédigés et présentés avant moi, par mon pré-décesseur". Aiurea Kisseleff c. Orloff, anexl la depesa lui din 27 lulie 1883, ('i)Uricarul, p. 367, repet6 cé. primele capitule al regulamentului au fost redactatedupà instructiile ministeriale". Vom vedea mai jos criticile lui Kisseleff la adresalor.

" Heliade Echilibrul Zaire antiteze, Bucuresti, 1859-1869, p. 61, aratfica VAcArescu fusese fndemnat la atare pas prin mai multi alti membri tare nuvedeau cu ochi buni amestectil Rusilor In legislatia internl a Munteniei. Acestiaerau Grigore Brancovanu, Constantin BAlAceanu, Barbu VAcArescu, ConstantinCampineanu, Scarlet GrAdisteanu, Grigore Cantacuzino, loan Filipescu i Erna-noil Baleanu. Ordinul de surgun al lui loan VAcArescu, vezi.In Analele parlamentareale Romeiniei, I, p. 67. Protestarea lui VAcArescu adeverit6 de agentul francezBois-le-Comte. Raport din 17 Mai 1834 Hurm. Doc. XVII. p. 386; il me declare,spune francezul, que nous devious voter sous la présidence du Métropolitain.Trois deputes valaques refusérent définitivement leurs adhesion au réglément".Aiurea p. 393 adaoge : M. Vacaresco s'est fait rémarquer par l'opposition ener-gigue qu'il a relevé contre les Russes dans le sin méme de l'assamblée"

OCUPATIA RUSEASCA $I REGULANIENTUL ORGANIC 1828-1834 97

idei inaintate, sprijinind libertatea si democratia din parteaurmasilor carvunarilor din 1822 sub conducerea sp5taruluiSion, altii cerand o intocmire aristrocratic5 care s5 m5rgineascAnumai in favoarea privilegiatilor puterea cea prea mare a dom-nului. Kisseleff vàzand aceste apucäturi care puteau s5 stan-jeneasc5 lucrarea Regulamentului, chiam5 la Bucuresti pe ca-teva din c5piteniile fr5mantArilor si-i tine aici la gazde suite,sub privigherea politiei, pan5 la des5vArsirea lucrärei comi-siei, care Indeplineste in Aprilie 1830 26.

Aceste imprejurAri ar5tate de Deághici pot fi int5ritesi 15murite prin mai multe documente. Asa un raport al consu-lului prusian spune, c5 guvernul a arestat mai multi indivizidin clasa a doua a boerilor, c5ci nu se bànueste ca clasa intai sáprotesteze, fiind Regulamentul fäcut in favoarea ei". In procla-matiile nemultumitilor, räspandite pe ulitele Iasului, se spunea,cä mult sänge va fi vArsat pan5 cand Regulamentul sä ajungiia fi pus In lucrare" 27.

Alt document ne aratà nemultumirile negustorilor, apreotilor si a micilor proprietari de prin orase, din pricina m5-sur5torilor ce se fAceau, a binalelor si locurilor lor, pe care seasteptau sà le vadä supuse la däri.

0 miscare destul de Insernnat5 de acest fel se face InPloesti si Bucuresti, iar oamenii se purtau cu gandul de a trimiteun apel la poartà 28

Mai insemnat5 ins5 cleat aceste turbur5ri fu rAscoalaVäranilor, pricinuità prin m5surile de recrutare introduse deKisseleff, in 1831, cand el vroi s5 infihrteze straja p5manteascä,un fel de jandarmerie trebuitoare pentru mentinerea ordinei.

Revolutia täräneasc5 avea un earacter destul de serios.Se fäsculaserà satele din tinuturile Romanului, Bac'áului, War-l'Aului, Hertei si a Neamtului, In numAr de aproape 60.000 deoameni cari se Inarmaserk punând str5ji la intrarea satelorsi vestind satele vecine prin semnale de foc, dup5 vechiul obi-cei. Ispravnicul de Harl5u, Cogälniceanu, fusese crunt bátutiar aghiotantul rus al presedintelui Mircovici, unul Baschievici,fusese imbrAcat In haine murdare si pline de paraziti. Ei maiamenintau sä dee foc lasului, in cazul când ar urma inainteCu recrutarea. Aceastä r5scoal5 trebui inn5busitä Cu armeleprin o luptä data' la satul unguresc Säbàoanii unde perirà maimulti tàrani.

" DrAghici, 1st Mold., II, p. 181 182. Comp. proeesul-verbal de deselii-dere a sedintelor comisiunei muntene din Bueuresti, 4 Iulie 1829 in Analele parla-mentare ale Romeiniei, I. p. 99.

" Margotti c. Brasier, 26, Aprilie 1831, Hurm. Doc X. p. 455." Kreuchely c. Brasier. Ibidem, P. 457.

A. D. Xenopol. istoria Rominilor. Vol. Xt. 7


Dar lucru straniu : taranii aratau c boerii le-ar fi adusaceasta pacoste pe cap, deoarece in Basarabia care era sub rusirecrutarea nu exista 29. Ei cereau deci sa §tie sub cine la-mane tara : sub Rusi sau sub Turci ; cad sub boeri nu voescsub nici un chip sà mai rarnana.

Acest simptom este tot atat de caracteristic pentru sim-timintele taranilor catre boeri, precum acel notat mai sus despreinvoirile boerilor de a schimba starea de lucruri existenta, arataadevaratele simthninte ale boerilor care tarani.

In aceste mi§cari trebue deosebite doua tendinti : unabazata pe idei i simtiminte statornice, si care avu urmari in-semnate asupra desfa§urarei viitoare a imprejurarilor, cum erauacele pornite din rândurile boerimei din punctul de vederenational, precum i acele plecate din randurile boerimei mici,din acel al egalitatei ; nu mai putin insa i incordarea tot sporitaa relatiilor dintre boeri i tarani. A doua tendinfá, intemeiatape interese momentane, precum opozitia la recrutare sau in-grijirea pentru iinpunerea darilor, erau sä dispara fat% urmedin viata poporului roman.

Aceasta era insa opozitia numai premergatoare contraRegulamentului Organic. 0 alta mult mai adânca trebueastrabata din straturile poporului roman contra fondului legiuiriiinsa§i impusa de Ru§i Moldovei i Munteniei, cu toate cá aceastaopozitie puse mai mult timp pentru a izbucni.

Aceasta opozitie va fi inteleasa cand vom arata in ce con-tau schimbarile facute de Regulament in raporturile economice

sociale dintre clasele locuitorilor.Regulamentul fiind astfel alcatuit, dupa instructiile ru-

sesti, pentru organizarea politica', §i sub privegherea lui Kisseleffpentru cea administrativa, de comisia mixta rd. din Bucu-resti, este trimis la Petersburg impreuna cu o dephtatie de treimembrii care-1 lucrasera : vornicul Mihai Sturza, logofatulAlexandru Vilara si Aga Gheorghe Asaki. Se intocme§te laPetersburg o comisie compusa din ace§ti bojen i doi functionariru§i, Catacazi i Mintiaki, sub pre§edintia secretarului de statDaschkoff 3° care comisie mai face cateva modificari ; apoi am-

" Margotti c. Kreuchely44 Martie 1831, ibidem, p. 453, Comp. 21 Aprilie1831, ibidem, p. 454: Ils se plaignaint qu'en Bessarabie qui est terrain russe,D'y a pas encore été levé des recrues d'aucune espèce". Comp. Mihail Sturza C.Butenieff 12 Ian. 1836, Hurm., Doc., supl., I, 5, p. 311: L'insurrection des villagesn'a pu étre étouffée que par la force des armes". Comp. Din amimtirile unuiboier moldovan, Dumitru Ghitescu, comunicare fAcutAt de mine In Analele Acad.Rom., 1910.

Ibidem. Din toatil aceastii expunere rezultA Cu evidentA cá desi Rusii auluat prin instructiile i privigherea lor o parte InsemnatA la lucraren regulamen-tului, el cu toate aceste nu a fost lucrat la Petersburg, dupA cum pretinde Kuch,Moldauisch Valachische Zustande in den Jahren von 1828 bis 1843, p. 9 g 14 1

OCUPATIA RUSEA SCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1844 99

bele regulamente, al Munteniei si Moldovei sunt trimise in-däräpt lui Kisseleff, spre a le da In desbaterea si votarea adunä-rilor extraordinare, ce trebuiau sä fie intrunite spre acest scop.Dupä ce el este desbätut, modificat si primit de adunäri, apoiinfärit de Poartà, este pus in lucrare si anume la Iulie 1831 InMuntenia si la Ianuarie 1832 In Moldova.

Mfisuri administrative. Am spus mai sus CA parteaorganizärei politice a regulamentului, fusese lucratà Inc6 Ina-inte de venirea lui Kisseleff, care indeplini apoi rämäsita dis-pozitiilor de naturä administrativä. Färä indoialà, partea ceamai bunä si folositoare tärilor române din legislatia ruseasc6este aceasta din urrnä, pe când organizarea politicä a Statelorera intocmit'ä mai mult pentru a sluji ca istrument de domi-natiuni intereselor rusesti, iar relatiile dintre tärani si boeriar fi fost regulate dupä cererile pe care rusii aveau interes a nusi-i insträina In vederea scopului de dominare.

Mäsurile prevkute de Kisseleff in regulamentul organicnu sunt decAt complectarea acelora luate dela inceput chiar,de ocArmuitorul rus spre a introduce ordinea si a inlätura abli-zurilesk Asa legiuirea cea nouà cuprinde pe längA regulamentareamai amärunfitä a carantinelor, coserelor de rezervä, politicisi strAjei pämântesti, acea a ocArmuirei oraselor si imbunätä-tirei stärei lor, prin paveluirea si iluminarea stradelor, precumsi prin mäsurile de apärare contra focului. Se mai prevAd mij-loace pentru construirea soselelor. Regulamentul infiinteazäpentru Intäia oarä In -tä'rile române o contabilitate regulatàcare sä facä cu putintä controlarea daraverilor ce incäpeau pemainile slujbasilor Statului, reguleaz6 dreptul la pensie dupániste norme fixe si nu numai dupä bunul plac alprincipelui, precum era mai inainte ; organizeazä serviciulcaselor publice, precum a Sf. Spiridon, a cutiei milelor,a invätäturei publice, a apelor, punându-le toate sub con-trolul Statului prin epitropi instituiti la fiecare din ele ; je mä-suri pentru alc'ätuirea unui corp de medici, infiintând un co-mitet sanitar care sä aibä ingrijirea sänätätii si a igienei pu-buce; intocmeste un regulament al farmaciilor, impunândacestora pkirea tuturor regulelor pentru ca medicamenteledate sä fie in conditiuni bune si sä inläture greselile primej-dioase ; regulamenteazä serviciul moaselor si acel al copiilorgäsiti ; prevede pentru orase dispozitii relative la curätenia sip'äzirea m'äsurilor higienice, regule asupra ingropärei mortilor,asupra ridicärei nouelor clädiri In scopul de a päzi un sistem sia aduce infrumusetarea tärgurilor ; orânduieste regimul inchi-

Elias Regnault, Histoire politique el sociale des principaudts danubiennes, p. 168,ceeace nici se putea face fArA concursul boierilor singuri cunoscAtori ai stArei tli-,rilor.

lOO ISTORIA ROMANILOR

sorilor ; instituie actele starei civile, (land intocmirea lor insarcina bisericilor in star§it alcatue§te o noua organizare ju-decatoreasca, introducând principiul inamovibilitatei care tre-buia sa fie pus in lucrare nouà ani dupa introducerea Regula-mentului, (land impartirea dreptatei la tribunalele tinutale,un apel la divanul apelativ §i pentru unele pricini in ultimainstanta la divanul domnesc, §i regulând tot mecanismul loratat administrativ cat §i judecatoresc. Pentru säteni se intoc-men judecatorii rurale, compuse din preoti §i trei jurati ale§icare trebuiau sä judece dimineata dupa bisericá afacerile demica insemnatate intre sateni. Kisseleff introduce pentru primaoara in tarile romane principiul lucrului judecat pentru pri-cinile hotarite de divanul domnesc ; mai instituie registreleipotecare §i acele pentru transcrierea contractelor de zestre§i a actelor de vanzare ; mai adauga dispozitii asupra facereihotarniciilor §i mentionând intocmirea comisiei epitropice§ti,regulamenteaza mai cu deamanuntul interesele minorilor. Elpune totodata se traduca in romane§te condica lui Calimahdin Moldova, se ingrije§te de desvoltarea instructiei publice inlimba nationala, ducand astfel mai departe inceputurile luiGrigore Ghica §i Ioan Sturza.

Toate intrebarile atinse de Regulament sunt tratate pepe cat se poate in chip amarunt, cupri nzand in articolele cle reguleaza o suma' de dispozitii care dovedesc un spirit practic§i o adanca cuno§tinta in arta de a legifera.

Nu se poate tagadui cá Regulamentul Organic constituieun progres simtitor asupra starei chaotice de mai inainte. Elintroduce regule fixe §i statornice in locul chibzuirei momen-tane §i a bunului plac ; rastrá'nge arbitrarul, inlocuindu-1 cunorme diriguitoare ; introduce raspunderea legala in loculneresponzabilitatei de mai inainte. Prin regulamentul organicse pune pentru prima oara in societatea româneascä'i ideia inte-resului public, §i anume ca ceva superior celui individual, carepana atunci totdeauna covar§ise pe celalt. Ideia Statului putemzice ca se na§tea pentru prima oara la Romani, in conceptiaei moderna, ca viata unui tot intemeiat pe norme ob§te§ti,adica pe legi. Intr'un cuvânt Regulamentul \Organic cautase saprinda viata româneasca, §ovainda §i plutitbare in voia intam-plarei, in regulele precise, fixe §i nestramutate a le unor pre-vederi formulate in chip general ; era substituirea vietei legaleacelei arbitrare de pana atunci.

Daca insa indeob§te vorbind §i in multe din dispozitiilesale, Regulamentul Organic era un progres netagaduit asuprastarei anterioare, in chip absolut el ramânea cu mult in urmaunei legiuiri ce ar fi tinut seama de aspiratiile §i nevoile orne-ne§ti. El nu recuno§tea principiul cel mare al libertatii §i maimult inca' nici pe :acel al egalitatei proclamate de revolutia fran-

OCIIPATIA RUSEASCA. SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1831 101

ceiä, i urma inainte a trata omenirea ca i cAnd ar fi isvorâtdin douä soiuri de sAnge deosebit, acel al nobiliIor i acel altAranilor. El recunostea boierilor privilegiul, cel de atAta timpvAnat de ei, de a fi scutiti de once soiu de contributie care erause apese numai asupra VAranilor, pe cAnd dinpotrivä toate fo-loase procurate de viata Statului : legiferarea, alegerea dom-nului, functiile, pensiile, i gradele superioare in armatà eraupästrate numai nobletei cu inläturarea desävArsitA e elemen-tului tkänesc. Cu alte cuvinte boierii erau s'A trag6 din nouaorganizare toate foloasele, iar tAranii sä-i ducä toate poverile.

Organizarea pohtieá. Regulamentul Organic urmäreaapoi pe lAngä tinta lui legiuitoare hick' o alta care conrupeape cea dintAi, anume aceea de a asigura pentru totdeauna in-rAurirea politicA a Rusiei in tärile romAne, i anume nu numaicum spune Kisseleff, prin crearea unei ocArmuiri model, ciprin m'Asuri pozitive, prin intocmirea de asa naturà a joculuiputerilor Statului, ca el sä atArne intotdeauna de puterea pro-teguitoare ; ca Jute Ansa sà stee ultima ratiune a existentei lui.

Un lucru trebuie s'A ne loveasc6 cAnd privim la organi-zarea politicA datä de Rusia -*nor romAne, anume impreju-rarea c'A ea s`d introducä ca principiu de guvernAmArit sisternulconstitutional. Rusia tocmai sä se facA sprijinul acestui regim,ne poate pärea in destul de curios. Ea care acasä la dAnsa, nucunostea altä vointä decAt aceea a Tarului, care inAdusä oncen'Azuintä spre libertate sub cele mai grele pedepse, cum putea,Mr% a desaproba regimul sub care träia, patrona in o tarA ve-cinä i supusà ei, un sistem de ocArmuire care trebuia sä" fie nu-mai decAt o criticä vie a propriului ei sistem?

Dar organizarea intrucAtva reprezentativä pe care Rusiao introducea in principate, Ii asigura o influentä din cele maiputernice asupra mersului acestora. Mai intAi prin faptulnoua organizare se infätisa ca o reinoire a unor forme vechi(adunarea putea doar trece drept obsteasca adunare sau diva-nul mai lärgit al vremurilor de inainte), ea trebuia sä fie pri-mitä de popor Cu cea mai mare usurintä, de vreme ce in ea tra-ditii politice ale Ord päreau respectate ; dar sub masca formeivechi Rusia introdusese, prin mijlocirea unor modificäri putinaparente, o transformare radicalä, care fAcea din asez'Aminteletärilor romAne, un istrument pentru stApAnirea ruseascä,(164:lea soarta lor in mAinile acestei puteri.

Mijloacele, prin care Rusia îi asigura inrAurirea ei inprincipate, erau tot atAt de simple pe cAt si de ghibace. Intr'unsistem constitutional puterile cele mari ale Statului sunt ade-seori in lupt6 una cu alta, si una din greutAtile cele mai mariale acestui regim este tocmai de ale pune in armonie. Rusiag'Asi un mijloc minunat de a indepärta acest perico!, Wand

102 ISTORIA ROMAN1LOR

sa atarne impacarea filtre puterile Statului dela arbitrajul curteiproteguitoare. Articolele 56 §i 57 (formulate indentic in ambeleRegulamente, al Munteniei §i Moldovei), suná. anume :

Art. 56. In caz de nesupunere sau de desordine graváIntre membrii adunarei generale ordinare, hospodarul o disolvd,§i va fi tinut de indata a face raportul sa u cdtre malta Poarta§i catre curtea proteguitoare, cerAnd incuviintarea de a puteaconvoca o alta adunare".

Art. 57. Adunarea generald ordinara are dreptul dea expune, prin anaforele adresate principelui, nemultumiriletarei, §i chiar la vreme de nevoie a le aduce la cuno§tinta su-perioara a ambelor curti, aratand mijlocul cel mai potrivitpentru a lor Indreptare".

Principele deci se va putea plânge impotriva adunareila curtea proteguitoare (cdci Poarta nu mai avea nici o insem-natate) §i o va putea disolvi, iar adunarea va putea Intrebuinta

Deschiderea aduniirii generale de revizuire la Bucuresti, 10 Martie 1831.Fotografie dupa originalul care se afta la Biblioteca Nationall

din Moscova, Colectia Academiei Romine.

acela§ mijloc pentru a scapa de un principe, ceeace era totdeaunaCu putinta, fatá cu dreptul de destituire. Apoi Rusia puteaprea u§or, sa mijloceasca denuntarea, din partea adundrei,a unui principe nepldcut, pentru a nu da destituirei sale altafatá, decat aceea ea era M'alta pentru interesul tarei, precumvom vedea ca a §i facut-o cu Alexandru Ghica din Muntenia.

Regulamentul Organic pastreaza principiul guvernuluielectiv dar denatureaza modal alegerei. Natia intreaga nu mai

OCUPATIA RUSEASCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1634 103

-alege pe domnul ei, luAndu-1 färä deosebire din toate clasele,inat se putea intâmpla ca pänä §i. cälugärii sä dobändeasc6puterea supremä. Domnul nu poate fi ales cleat dintre cei 15sou 20 de boieri pu§i In vkful piramidei nobiliare §i la alegerealui se poate zice cä iau parte numai boierli, Intrucät din 150deputati numai 27 reprezintä clasele de jos, §i ace§tia incä numaimeseria§i §i comercianti, pe cAnd täranii, marea masä a po-porului, nu este de loc reprezentaa. In adunarea ordinarä apoijail parte numai boierii, i anume trei episcopi, 20 de boeri declasa intai §i 19 deputati, ai celor 2000 de boieri de clasa II§i III. 0 adunare deci de 42 de membri reprezintä intereselea 2.000.000 de oameni, §i ace§ti 42 de membri sunt luati din-singura clas6 a boierilor, inteo tug In care proprietatea fon-ciará se bucura inc6 de atatea privllegii 1 Plugarii, adicä. cele9/ poporatiei, sunt reprezentati in camera legiuitoare prininsu§i oamenii aceia ce au interes a-i apäsa cat se poate mai mult,pentru a se imboggi din apäsarea lor 31.

Chiar Kisseleff recunoa§te nepotrivirea unei atari orga-nizäri, in care toatà puterea politicsá se dädea In mâinile acelei-clase ce avea interes tocmai a träi din munca §i ostenelele pärteide jos. El critica compunerea adunärei numai din boieri, careimpresoarà §i silnicesc drepturile claselor de jos §i care au de-venit judeatori In propria lor cauzà", avänd totdeauna in-grijirea a arata, CA cele douà capitole din Regulamentul (care-cuprindeau organizarea politic6), s'au edictat inainte de ve-nirea lui", §i cerAnd dela Butenieff ministrul Rusiei din Con-.stantinopole, ta sá caute a lua Regulamentul din mäinileTurcilor, §i sá introducä in el oarecare indreptäri privitoarela administratie in f olosul poporului, pe care nu-1 pulem lasa.1n bunul plac al clasei boiere§ti 32"

Dar guvernul rusesc care apucase sä intocmeased capi-tulele privitoare la organizarea politicä inainte de intrarea luiKisseleff in ocArmuirea tärilor române, §i care era departe dea fi imboldit de acelea§i simtiminte generoase, hränite§i adäugate prin simpatia isvorità din zilnicul contact cu opoporatie intreag6 apäsatä §i nenorocitä, privia atare orga-izare din punctul de vedere al intereselor ruse§ti, §i nu dinacel al poporului romän, §i este inviderat cA pentru Ru§i eraneapärat, spre a putea face ca intotdeauna vrointa lortriumfe In principate, ca sä aibe plecatä cätre ei clasa boiereascksingura cu importantä politia. In tärile române. De aceea §i

Heliade. Mimoire justificatif de la Révolulion roumaine, Anexe III :Requète adressée à Sa Hautesse le Sultan par la lieutenance princiaire de Valachie,4e 3 Aout 1848, p. 52.

Kisseleff c. Butenieff din 20 Decemvrie 1832, reprodusl de Papadopol-sCalimah, I. c., p. 97.


instructiile guvernului rusesc, care legase chiar mainile lui Kis-seleff, favoriza in toate modurile tagma boierilor.

Aceea§i tendintä de dominare a Rusiei in principate semai vade§te din alte dispozitii, §.1 inteun chip mult mai direct,bunaoarä la numirea inspectorului carantinelor, care trebuiasä fie comun ambelor principate §i. era sa fie oranduit im-preuna de ambii gospodari in unire Cu consulul rusesc 33. Ataremasura indreptate§te parerea ca Ru§ii au cautat a se foloside intocmirea carantinelor, pentru a izola cat se poate maimult pe Romani de Turcia, §i a priveghia once soiu de cores-pondentä a lor, putand inspectorul sa cerceteze toate scriso-rile ce treceau peste Dunare 34.

Regulamentul Organic and alegerea domnitorului uneiadunAri, in care Rusia putea s'A faca totdeauna a patrundevointa ei, apoi tratatul de Adrianopole dand curtei ruse§ti unrol precumpanitor la destituirea principilor in caz de abatere,iar dreptul conferit adunArei de a se plange contra domnito-rului la curtea suzerana §i proteguitoare, procurand Rusiei,ori cand voia, pretextul destituirei, se intelege dela sine cumprin asemene masuri prea bine §i. ghibaciu combinate, ea cA-pdta soarta intreaga a tarilor romane la dispozitia ei 35.

Daca fiecare din aceste masuri luate in parte putea pAreaca introduse in folosul principatelor, este inviderat &A din com-binarea lor rezulta pentru Rusia o putere atat de mare, Meatvechile provincii turce§ti se schimbau in ni§te anexe ale impe-riului Tarilor. De aceea §i viata -tarilor romane va fi, dela in-troducerea Regulamentului Organic inainte, aproape cu totulcondusa de Imperiul rusesc.

Acest imperiu fusese nevoit sA inconjure actiunea lui asupraprincipatelor de toata aceasta retea mascata, fiind cà vroia säascuncla de ochii Europei, lovitura data Turciei prin anexareatainuita a tarilor române. Tot din aceasta pricina reduce Rusia,prin conventia de Petersburg dreptul ei de ocupatie a acestorOH pana la plata celui intaiu milion din contributia de rasboi,In locul plAtei ei integrale, cum era prevazut prin tratatul din1829. Guvernul central apoi faspinge intotdeauna propune-rile lui Kisseleff, care doria pe cat se putea mai mult prelun-girea ocuparei principatelor, ha chiar sustinea parerea lui Die-

" Art. 183 al Regulamentului Moldovei si 188 al acelui muntenesc." Edouard Thouvenel, La Hongrie el la Valaguie, Paris 1840, P. 227:

On doit voir dans les quarantaines moins encore une précaution sanitaire, qu'unbut politique. La Russie a voulu séparer les principautés aussi complètament quepossible de la Turquie".

" Inca mai inainte de 4nfiintarea Regulamentului, Rusii aveau asa de mareputere asupra mentinerei domnilor, Inca le dadea a Intelege cd numai purtandu-seIntr'un chip placut lor, ar putea sail pastreze scaunele. Vezi mai sus p. 94 nota 19cele ce spunea Ribeaupierre lui Grigore Ghica al Munteniei In 1828.

OCCPATIA RUSEASC.A. $1 REGULA_MENTIIL ORGANIC 1828-183 105

bitsch de a intinde aceastA ocupare atAt de mult, incAt deprin-zAnd pe Europa cu ideia anexArei principatelor &are Rusia,incorporarea lor in ea s'A nu mai loveaseä pe nimeni, rusiitrebuiau sá urmeze aceastA politicà ninuitä de anexare pentrua o alipire pe fatà ar fi nevoit-o a da Austriei o compensarede care era scutitA prin aparenta ei dezinteresare 36

Ministerul rusesc se prefAcea a se teme ca ocupatia prin-cipatelor sA" nu aduc6 pagube Muesli, intrucAt nu se stia dacAveniturile lor vor acopen i cheltuelile de administratie. El adaugdea' in cugetul impAratului nu intra de loe intinderea hotarelorpAnä la DunAre, si mai putin *MCA ar don i M. S. cà prin o ase-menea hotArire sA" dea loe la nelinistea aliatilor ai si la ocA-rile neprietenilor 37. Adev'Arata pricin6 a oprirei imp.AratuluistAlea in acest de pe urmA gAnd, formulat cam dulce prin teamanelinistirei aliatilor. Oriol si rAspunde lui Kisseleff care stAruiapentru anexarea principatelor, c'A mergAnd la Petersburg valucra in sensul ideilor lui, dar cA se terne de neisbAndà, dincauza aliantei strAnse a Rusiei cu Austria" 38.

3. REGULAIllEiNTUL ORGANIC ; REFORMELE ECONOMICO-SOCIALE

Noua orânduire a därilor. Partea insemnatà a Regula-mentului este acea privitoare la regularea conditiei celor douilclase, singurele insemnate ale poporului romAn, boerii si tAraniiprecum si a raporturilor lor mutuale.

Noua legiuire incepe prin o serie de desfiintäri ale ve-chilor asezAminte care trebuiau s'A fie inlocuite cu nouele in-tocmiri. Se desfiinteazA din Muntenia repartitia irnpozitelor peLude, adicA" pe asociatiile de mai multe familii impuse colectivla darea birului 39 ; din ambele tAri romAne se suprimA dArileindirecte, care intrau in punga principelui, numite Rusuma-turi, precum dijma, tutunäritul, vinAriciul, oeritul, desetina sivAdrAritul precum si toate atributiile unor pA'rti din aceste ve-nituri cAtre dregAtori sau case publice. Mai sunt inlAturate sialte dAri indirecte foarte häpAstuitoare precum cAminäritul, fu-märitul, gArdArAritul, soponAritul, groseritul, harabagilcul, po-gon'Aritul, vadra stArosteascA, cAldArAritul, cAnneáritul, cunita,

" Kisseleff c. Orloff, 18 Iunie 1833, Papadopol-Calimah, p. 101, spune :Eu vorbesc a§a pentru cd privesc Dundrea ca hotarul imperiului rusesc §i fdrAsd md uit la Nesselrode (ministru) §i la toti politicianii din Petersburg". Teama decompensare ardtatd de Bois-le-Comte, raport din 17 Alai, Hurm. Doc., XVII, p.391.

37 Papadopol, p. 101." Ibidem, p. 102." Vezi vol. X. p. 138, nota 19.


spendonia i altele Inca, ce ajutau le cheltuielele färei sau eranlegate de deosebite dregatorii.

Se mai desfiinteaza vama interna p erceputä dela toateobiectele desfacute In tara, In piete sau balciuri precum §i a-menzile pentru vitele de pripas, care fura fnlocuite cu o despä-gubire hotarita de judecatorii comunali In caz de stricaciuni pri-cinuite. Sá mai fnlatura apoi i toate prestatiile In natura precumacele pentru popasurile ispravnicilor, zapciilor, slujitorilor,pitanilor i trimi§ilor stapânirei ; de asemenea cererile de sa-lahori de transporturi i fritocmire a podurilor ; numai putincontributiile In orz i fän pentru deosebitele trebuinti ale Sta-.tului. Se mai desfiintara In sfar§it scutelnicii i poslu§nicii boe-rilor, randuindu-se cu toti In numarul birnicilor i dandu-seboerilor dreptul de a lua In locul lor cate 24 de lei pe an dincasa statului dupa numarul scutelnicilor de care se bucurau.

In locul tuturor acestor däri i contribulii desfiintate, re-gulamentul introduce o singura dare directa de 30 de lei decap de familie, ridicata dela tarani sub forma cislei, i impusäpersonal asupra familiilor fo§tilor mazili, rupta§i sau rupte 40.Pentru negutitori i meseria§i impozitul direct este fnlocuit cuo patenta proportionala cu fntinderea daraverilor lor. Boeriisunt scutiti de once impozit catre stat i pot exercita once co-mert fara a fi supu§i la plata de patenta. Mai sunt scutiti dedäri clerul i corpul academic.

Suprimarea darilor indirecte §i mai ales acea a presta-tiilor In natura venia MI% Indoiala In folosul poporului de jos,mai Int'ai fiindca impozite erau nedrepte, Impunându-se adeseaorinumai unei parti din tara, acea unde se ivea nevoia ; apoi fi-indca dadeau loe, prin nedeterminarea lor, la o suma de abuzuri,Cu prilejul implinirei, abuzuri de care se folosiau mai ales boeriifnsarcinati Cu atare treabä ; in sfar§it din pricina cá fiecare satcisluindu-se pentru plata salahorilor, transporturilor a mate-rialilor sau alte prestatiuni cerute, frunta§ii acelor sate hon.-reau partile de contributie, ocolindu-se cat puteau mai multpe ei in§ii i dupa a lor vointa, impovorand pe cei mai saraciCu toata greutatea.

Dacä !Lisa täranii se folosesc din suprimarea prestatiilorIn natura, acea a darilor indirecte pe care mai fnainte le pla-teau §i boerii aduse scutirea acestora totala de once imparta-§ire la sarcinile statului. Clasa boereasca nefiind supusa la bir,cautase Inca din vremele Fanariotilor a se emancipa i de da-rile indirecte i am vazut cum Constantin Mavrocordat ridicasetoate dárile indirecte de asupra boerilor urcand spre conpen-

" Asupra mazililor. Vezi vol. VI, p. 103 si X. p. 154. Ruptagi i rupteleeran birnici stedini care Meuse tocmealà, ruptoare, cu vistleria asupra (Wei de.

OCUPATIA RUSEASCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828 1831 107

sarea vistieriei birul täränesc. Nu e varbä domnul grec se in-cercase a lua dela boeri pentru aceastä scutire de ari preamarea lor autoritate asupra täranului. Dei aceastä de pe urmäparte din reformele lui Mavrocordat, se desfiinta dupg esirealui din domnie, boerii nu uitarä folosul dobändit de ei, i intot decursul epocei fanariote, cäutarä prin toate mijloacele ainlätura de asupra-le sarcina därilor indirecte. Modul cel maiobicinuit era inapoirea sumelor incasate dela ei sub formä demilä domneascA. Dela un timp clasa boereascä Incepe a privifavo area ca un drept, ceeace se vede mai ales din anaforauaboerilor care domnul Moldovei loan Sturza din anul 1827, Intare boerii au curajul sä sustinä cä' toate timpurile dela ori-ginea tärile române clasa lor ar fi avut privilegiul de a nufi supus la nici un fel de dare, neadevär flagrant dovedit prinintreaga istorie trecutà a tärilor române

Dacä Insä atare recunoastere a unei nedrepte uzurpärifusese mai mult zmultä dela loan Sturza cleat invoità de el,prin Regulamentul organic ea capätä o sactiune legalà, i boeriiajung In sfärsit dupä multà trua asi vedea incununate dorin-tele lor. Kisseleff care apAra interesele täranilor, vroise sätroducä o dare funciarà pe mosiile tuturor, adicä si pe ale boe-rilor ; dar cererea lui este respinsä de comisia din Bucurestiprin jurnalul säu din 15 Ianuarie 1830, motivand astfel nepri-mirea propunerei : a se impune proprietarului indatoriri &aresäteni In scopul de a-i pune in stare sä-si pläteaseä birul si aimpune totodatä i proprietatea funciarä, a fi a se indatori peaceastä din urmä la un impozit indoit, färä a-i l'äsa nici unuldin foloasele de care se bucurà aiurea" 42. Ar zice cineva c'äproprietarii puneau gratuit pämäntul la dispozitia cultivatori-lor, i cà obligatiunele proprietarilor cätre tärani nu-si aveauechivalentul lor In munca prestat'ä de acestia

Desfiintarea scutelnicilor si a poslusnicilor pare a lovi maimult In interesele boierilor. Se stie c'ä scutelnicii erau oameniscutiti de bir cgtre stat, trebuind sä-1 räspuna proprietaruluicare prefäceau suma de bani in un adaus de muncä. Scutel-nicii insä fiind tocmai aceastä pricinä adesea ori apäsatide boieri cäutau sä se scuture de acest raport. Mai ales dupàhrisovul lui Alexandru Moruzi din 1804 dupä care sä märgi-neste scutirea lor de bir numai la unul din cele 4 sferturi,scutelnicii nu mai aveau interes a rämänea i birnici pentru 8/4

41 Mai sus, p. 17.Uricarul, VIII, p. 112. Kisseleff In o scrisoare c. Nesselrode din 8 Martie

1832, ibidem, XI, p. 333, recunoaste el singur : la masse des habitants payela vérité à la noblesse directement les drois seigneuriaux ; elle lui paye indirecte-merit les pensions et les traitements puisqu'élle supporte exclusivement le poidsdes charges publiques; mais elle connait désormais le cercle de ses devoirs". SlabAcompensare si adeseori numai teoretic.1 a unei nedreptiti inviderate?


din contributie i indatoriti catre boeri, si se lepädau mereude scutelnicie, In cat boierii numai Cu cea mai mare greutatefi puteau retinea in slujba lor. Atare fmprejurare Meuse pe multiboeri sä pref ere a se lepada de scutelnici care erau trecuti Inrândul birnicilor, fiind despagubiti boierii cu o suma de 24 leipe an din visterie

In 1814, boerii Moldovei dobandise dela Calimah un nouasezamânt, dupa care vistieria se obliga a le raspunde pe lângäscutelnici i doi lei pe luna sau 24 pe an, din care bani boeriierau obligati sa raspunda la rândul lor darea scutelnicilor catrevisterie, ramánând acestia apärati numai de havalele, adica demunci i prestatii In natura, iar din bir numai pe un singursfert.

Cu alte cuvinte, prin hrisovul lui Calimah se reIntregeascutirea totala a scutelnicilor de bir, intru cat visteria scadeacelelalte trei sferturi ale birului scutelnicilor din cei 24 de leiincuviintati boerilor spre aces scop ".

Intelegem deci opozitia pe care Kisseleff o intalni In boericand fu vorba de a se desfiinta oamenii lor de slujba 45 ; intrucatboerii intelegeau sa casige inca cat se va putea prin regula-mentele noi, dar sä nu piarda nici cel mai mic drept de carese bucurase fnainte, preferand mentinerea starei existente,care le aduce mari foloase tocmai prin putinta abuzurilor de totfelul ". Desfiintarea scultelnicilor i darea lor la bir cu taranu ar fi cu putintä de stors dela boieri deal asigurandu-li-sealti oameni de slujba care sub numele de slujbaqi volnici, seluau de proprietari in proportia de 10 oameni la suta de fa-milli de pe mosiile lor, pe care &Ali fntrebuinteze in interesulgospodariei lor. Dreptul era real, legat de proprietate si se in-streina odata cu ea. Ei erau scutiti de lucrarea boieresculuiavand a sluji boierului la alte nevoi ale lui.

Reamintim In marile ei linii aceasta prea insemnata serie din desvoltarea poporului roman.

" De Bauer, Mémoires hisioriques, p. 275 : Les skoutelniks sont exem-ptés du tribut, et si les boyards n'en veulent pas, ils recoivent à toutes les capita-tions pour chaque skoutelnic 2 lei par mois du trésor public en dédommagementde la liberté donnée au serf". Anaforaua din 1804. Uricarul, I, p. 18. Vazandscutelnicii odihna birnicilor, de mai multe ori s'au ispitit ca sa se lepede de slujbalor".

" Anaforaua din 1814, Uricarul, I, p. 37: si acei cu scutelnici si breslaslicare va cere trebuin%a a se alcatui ca sa-i apere si din darea birului, vor plàti bicalscutelnicilor si a breslasilor dinhu acei doi lei ce vor lua din vistierie pe numdrulscutelnicilor".

" Kisseleff c. Nesselrode 12 Oct. 1830, Papadopol-Calimah, 1. c. p. 91." Raportul lui Luitprandi, ibidem, p. 74. Comp. Memoriul lui Kisseleff

din 8 Martie .1832, Uricarul IX, p. 332 : La classe des privilégiés ne peut doneque vouloir le maintien plus ou moins intégral de l'ancien ordre de choses".

OCUPATIA RUSEASCA SI REGULAMENTIIL ORGANIC 182S-1834 109

Seria deefiderei eonditiei täranilor O parte din popo-ratia Munteniei si a Moldovei suferise cea intgi scgdere In po-zitia ei Mea' dela descglecarea Fägärgsenilor i Maramuresenilor,Intemeierea unitgtei de domnie in -Orne dela baza Carpatilor.De atunci se ivise clasa rumânilor din Muntenia si a vecinilordin Moldova. La inceput insg clasa tgranilor supusi era de-parte de a fi redusä in starea injositg in care o gäsim maitärziu. Ea poseda incg partea ei de pgmânt in proprietate,cercAnd o stirbire numai in libertatea ei, prin indatorirea impusga unei câtimi de muncg In favoarea proprietarului si a dijmui-rei recoltei sale. Cu incetul insg conditia tgranilor supusi se In-rgutäti din ce in ce, mai ales prin inmultirea numgrului lor,cgzând tot mai multi tgrani din pricina nevoilor bgnesti dinstarea liberg In acea supusg. Putin câte putin supusia primi-tivä se schimbg In serbire, pierzändu-se libertatea strämutgrei.

Odatg cu aceastä inlgntuire mai stransg a stgrei lor, sepetrece o prefacere In raportul lor cu p'ämäntul pe care 11 lo-cuiau. Invechindu-se pe mosia ce devenise boereascg, multe dinfamiliile lor stingändu-se sau prefäcându-se, populatia satului a-dgogAndu-se cu alti locuitori ; inteun cuvânt timpul atot-co-tropitor invgluind i mestecând relatiile primitive, se pierduseca incetul amintirea aceea ce fiecare romAn sau vecin stäpaneacând incäpuse in acea stare, si tgranii supusi numai

decgt ca niste oameni ce se hräneau pe mosiile proprie-tarilor. Totusi rgingsese o urmä nestearsg a vechei leggturidintre pgmant i locuitor, anume cg el nu putea fi vändut singur

deslipit de mosia pe care locuia, i In aceasta stg una dindeosebirile de cgpitenie intre serb ì robul ligan. O atare normgindeobste respectan a obiceiului pgmântului, care când era In-cglcatg constituia o %ea' de lege, nu se poate pricepe färg rg-dgcina din care se trägea, basta proprietate a tgranului supuspe mosia locuitg de el. Dar atäta rgmAsese din vechiul sgudrept ; ba el fu chiar intors i interpretat in defavoarea lui,anume cà dacg tgranul nu putea fi despgrtit de pgmântul pecare se hrgnea, nici el nu avea voie a se desface de el, de undeapoi izvorâ, in timpuri de neagrg nedreptate, principiul cà tä-ranul nu mai putea pgrgsi mosia stgpänului 47.

Incercgrile domnitorului fanariot Constantin Mavrocordatde a emancipa pe tgran din nedreptul lant sub care incuj-base marea proprietate, nu avurg alt efect flecgt al supune labiruri mai grele, care rgmaserg apgsând asupra lui, cu toatecá libertatea dobändità un moment in schimb pentru acea in-greuiere dispgru inaintea revolutiei clasei boeresti, care rgsturnape domn impreung cu asgzknintele introduse de el 48.

Istoria Oranilor supu5i vezi In vol. III, p. 24-56,186:90, 215-216,Vol. IV p. 148-154, V, p. 317-334, VI p. 109 145 si 121; IX p, 75 88

" Vol. IX, p. 78.


Dupä aceastä reamintire a desvoltärei conditiei fáranilorsupusi In vremile mai vechi, s'A expunem mai departe istoriculrelatiilor lor cu proprietarii, dela reformele lui Constantin Ma-vrocordat incoace, spre a intelege rostul dispozitiilor Regula-mentului Organic in aceastä privire, cu alte cuvinte sà urmä-rim mai departe seria raporturilor dintre boeri i ärani.

La inceput indatorirea Oranului supus de a face muncacAmpului pentru proprietar, nu era märginitä prin nici o stavilä.Cum spun documentele, in vremile vechi täranii lucrau MAsoroc" 4°.

Incà de pe la 1670 gäsim insä pe Gheorghe Duca voevodulMoldovei, hotärAnd jute() pricinA dintre täranii de pe BArnova

egumenul mAnästirii, ca locuitorii satului Ciorbesti s'A fie In-datoriti a lucra In toate lunile cAte 2 zile alugärilor la tre-bile lor ; asijderea i cälugärii sä le deje loc de fan pe hotarulsatului coseascr 5°. Se vede deci cà cu timpul, In urmaplAngerile repetate ale täranilor, cá ar fi obijduiti cu muncadin partea proprietarilor, se stabilise nartul zilelor de munc'Ala 24 pe an. Constantin Mavrocordat nu face decAt a cons-finti un obiceiu ce Incepuse a deveni obstesc, cAnd prin hris-Bovul säu pentru desrobirea vecinilor In Moldova din 1749 ho-täräste, ca slujba lor s'A fie märginitA la 24 de zile de ominteun an, ori la ce lucru se vor pune, i dijmà se deie" 51.Tot acel domnitor dispune ca pentru läturasi, adic5 pentru aceice nu eran vecini, munca sA fie numai de 12 zile, dAnddijmà obicinuità 52.

Raportul dintre säteni i proprietari fiind de tot nelämuritprin fixarea cea cu totul neindesturätoare numai a numärului,zilelor de munck urmau intre ambele clase frecAri mutuale,ce dädeau loe la nemultumiri i plAngeri vecinice. Täranii pre-tindeau cà li se cere prea multä muncà peste orAnduiala toc-mitä ; iar proprietarii arnau din potrivA cà sAtenii numai lecalcä mosiile, dar slujbA nu fac precum s'ar cklea 53. Grigore

" Hrisov dela Grigore Ghica din 1773, Uricarul, IX, p. 26. Anaforaua di-vanului Moldovei din 1775, Mag. ist., II, p.295.Un doc. german din timpul ocupatieiOlteniei 1719 (N. lorga, Studii §i Doc, V, p. 135) spune : sed dum ipsis (baronibus)uecesarii erant. Nu stim de unde iea Radu Rosetti stirea ca In vechime taraniiAupusi lucrau numai trei zile pe an. (Pentru ce s'au rersculat fdranii. 1908. p. 17.

" Vezi hrisovul lui Duca din acel an In Uricarul, V, p. 233." Mag. ist., II, IS. 291.52 Hrisov din 1742, Uricarul, V, p. 400. Dispozitia aceluiasi domn din

brisovul sau din Muntenia dat In anul 1746, prin care reducea numarul zilelorde munca numai la 6 se explica prin tinta speciala a lui (vol. IX, p. 83). Tot asa seexplica i hrisovul lui Scarlat Ghica din 1768 care fagaduieste locuitorilor Instrai-nap ce vor reveni in tara, sa fie datori a lucra stapanului In anul Intaiu mumai3 zile, In al 2-lea 6 g In al 3-lea 9. Mag. ist., II, p. 301. J. Neculcea In Letopiseie,

p. 460.Un doc. german din timpul ocupatiei Olteniei 1719 (vezi Vol. IX p. 66).

OCUPATIA RITSRASCA. I REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1884 111

Ghica venind In Intaia lui domnie In Moldova, face dreptateambelor parti, reducând pe de o parte numarul zilelor de muncanurnai la 12, iar pe de alta hotarand nartul muncei ce fiecarelocuitor era dator sa indeplineasca In cursul unei zilei.

Prin un hrisov al sail din 1766 el dispune anume ca douti-spre-zece zile sä lucreze fieste care satean inteun an stapanului

Insa" patru zile primavara, patru vara si patru toamna,iar cei dela satele dela margine (expusi la pradaciuni) numaljumatate, adica sase zile pe an. Nartul muncei era : 60 de palmepe zi aratura ; 12 prajini falcesti prasit, trei clai secerat, juma-tate de falce cosit, munch' care intrecea pe aceea ce poate sa oIndeplineasca un om 'lute° zi si care reprezinta In realitate unnumar indoit, pricina pentru care nici boerii nu se opusera laaparenta reducere a numarulului zilelor 54. Boerii se rasgandirain curá'nd, si la a doua domnie a lui Ghica (1774-1777) ei cerprin o anafora ca domnul sà revie asupra dispozitiei sale. Prinacea anafora, din 1775, ei expun istoricul relatiilor lor cu

aratand cum mai Intai acestia lucrau fara soroc ; iar delaConstantin Mavrocordat inainte li s'a hotarat 24 de zile, ceeacear fi Cu totul neindestulätor ; ei cer deci sa fie sporite la din zecezile una, adeca la 36 pe an, si nici macar nu pomenesc de re-ducerea numarului zilelor la 12, facuta de Ghica In intaia luidomnie 55. Domnul prin hrisovul sail din 4776 sau 1777, desirecunoaste in principiu cererea, totusi gasind cà starea locui-torilor nefiind Inteaceasta Indemânare n'au lasat a se Indepliniatare dreapta i potrivita cerere", ci el lasa tot 12 zile Intr'unan, precum fusese mai inainte. Pentru a face insa dreptate ma-car Intrucatva cererei boerilor, adaoge pe langa cele 12zile fixate prin hrisovul sau din 1766 Inca urmatoarele Indato-rid asupra taranilor : sá faca doua claci pe an stapanului,Intocmeasca iazurile i morile, sa deje ajutor la repararea aca-returilor, sa faca cate o podvoadä (cäratura cu Indepartaremasurata) 56 sa care la curte câte doua cara de lemne de foc.

spune cA tAranii nu stateau otiose" lucrau fere saltem circa meridiem, et huicquoque quasi coacti".

" Hrisovul din 1766 In Uricarul, II, p. 218." Anaforaua din 1775 in Mag. ist., II, p. 295." Hrisovul e reprodus in Uricarul IV, p. 26 cu data gresitA de 1773, Intl-a

cAt In el chiar vorbeste de anaforaua din 1775, prin care boierii ar cere ca lucruIlocuitorilor sA fie zAciuiala zilelor unui an", arAtAnd totodatA prin aceasta cd sereferA invederat la anaforaua citatA in nota precedentA. Tot asa de gresit a fostcetit i reprodus numArul zilelor de muna acordat de Domn, redat de CodrescuCu 61 ( I) in loc de 12, adecA mai mult cleat chiar ceruse boerii, 36. Apoi publicarearuseascA i romfineasa : Alcatuirea ponturilor pentru tridatoririle dintremo§iilor qi locuitori din oblagtia Basarabiei, 16 Maiu 1829 (Bibl. Acad. col. Sturza,No. 4107), vorbind despre anaforaua din 1775 prin care boierii cer 36 de zile si de

112 ISTORIA. ROMANILOR

Boierii insä i§i cercau norocul la fie-care domn, spre aexploata §i mai deplin munca täranului. Ei readuc cererea lorla Alexandru Moruzi in 1805 jäluindu-se c'ä chiar acele 12 zilepe an täranii le fac numai numäränd zile, färä sà lucreze suljbace se cuvine unui muncitor pe o zi, izvorând din aceastä pri-cinä necontenite prigoniri intre stäpani §i säteni". Boierii nuobtin dela domn, care era favorabil täranilor, sporirea cerutà.Totu§i domnul le Incuviinteazä un nart de muncä a täranuluide peste tot anul, anume 80 de präjini, adic6 o falce de arat§i grApat, 15 präjini prä§ilä, in care se cuprinde stränsul §i. cä-ratul recoltei fäcute pe ele, 30 de präjini de secere cu cäratulsnopilor la arie, o falce de fan cosit, adunat i clädit In stog,patru clAci, sä care douä carà de lemne s'ä dreagA morile, säfacä ingrädituri tarinilor, §i sä-i dee 'MCA §i dijma din toateproductele sale ; sä nu aibä voe a vinde bäuturi in sat decAtstäpAnul mo§iei. Dacä socotim In zile acest nart de muncä, gA-sim ; pentru o falce aräturä gräpatä trebuie 3 zile cu patruboj 57.

Dupä mazilirea lui Moruzi in 1806 &And Ru§ii inainteazilIn Moldova, gäsim pe boieri cerand dela Ru§i a indatori petkani sä munciaseä 36 de zile pe an boierului, sau dacä rärnantot cele 12 zile sä fie indatorat la toti membrii familiei §i nunumai la unul din ei. cum este obiceiul 58.

Sub aceastä legiuire se afla Moldova la introducereaRegulamentului 59. Cum hotnii§te acesta catime de muncäpe care trebuia sä o jertfeascä' täranul in favoarea proprieta-rului ?

Reformele prestatiilor mutuale ale boierilor i tkanilor.In Moldova, nartul muncei fixat de Regulament e urmä'-torul :

hrisovul dat asupra ei, spune ca Gr. Ghica a refuzat cererea boerilor pana candlocuitorii nu vor veni la o mai buna stare, si lasa In deplina putere pomenitele deel osebite ponturi ce se numesc a vistieriei, 12 zile pe an, prin care s'au hotarat calucratorii de pamant sa lucreze pomesnicilor si duma sa deie", (p. 8). Vezi si maisus vol. IX. p. 268.

" Anaforaua din 1805, Uricarul, II, p. 129-130: am chibzuit o ma-surata Indatorire a slujbei anului". Din o eroare de tipar, Rossetti I. c. p. 19 pune8 prajini palcul aratura In loc de 80. Comp. p. 20 si 21. La p. 21 Rosetti face soco-teala pe care o primim g noi.

" Reinhard 26 Oct. 1806. Vezi Radu Rosetti, Arhiva senatorilor din Kisindu, In An. Ac. Rom., II, tom. XXXI. 1909. Memoriul I, p. 436 (80).

" Daca ne ocupam In acest studiu mai mult de Moldova o facem din pri-cilia a numai asupra ei exista documente publicate, care pot Inlesni asamanareamasurilor regulamentare cu starea de mai fnainte. In Muntenia a fost Insd aproapeaceleasi raporturi, desi starea de lucruri era ceva deosebita.

OCUPATIA RUSEASCi SI REGULA.MENTIM ORGANIC 1828-1834 113

täranul era indatorit sä lucreze pe an cele 12 zile traditionale 60.CAtimea muncei pe care täranul trebuia s'o indeplineascd Ino zi era urmdtoarea : 14 prdjini ardturd in moind sau 9 in te-End pentru fiecare pdreche de bol; 12 prdjini pra§ild, cuprin-zändu-se in ziva de pra§il'ä, adunatul, cdratul productelor laco§er §i construirea acestuia in caz de lipsd ; 16 prdjini seceresau 20 prdjini cosit de gräu, cuprinzänd §i transportul §i clä-ditul la arie. 0 falce de MI cosit impreund ca cldditul §i in-grdditul stogului era socotità drept 4 zile de lucru. In afardde atari indatoriri, mai avea de fdcut táranul o podvoadd deindepärtare dela 8-16 oare, §i cloud când distanta era maimicd de 8 oare ; sd care cloud care de lemne, sau cand nu aravea boi, facd un adaos de 4 zile de muncd pe an §i sd deemând de ajutor la repararea acaretelor. In afar% de aceste in-datoriri de muncd, tdranul trebuia sd mai dee proprietarului§i dijma din recoltele sale, pe care trebuia sd o ducd la loculardtat de boier.

In Muntenia, conditiile muncei erau ceva mai waredecat in Moldova. De§i la ardturä se prevedea in Muntenia10 prdjini pogone§ti, adicd 540 de stänjeni pdtrati, iar in Mol-dova 14 prdjini fdlce§ti cari in stânjeni fac numai 504, Incas'ar pdrea cd in Moldova se cerca mai putind ardturd decAtIn Muntenia. Trebuie insd socotitd deosebirea stânjenului mun-tean de 1 m. 9665 de cel moldovenesc de 2 m. 23, incAt in ra-litate, 504 st. moldovene§ti fac 2506 metri pdtrati §i o fractie,deci mai mult decAt 540 de stânjeni muntene§ti cari fac numai2088 m. p. §i o fractie 61, la prd§ild insd in Muntenia se cercanumai 15 pog. sau 259 1 , de st. pdtrati, iar in Moldova 12 pr.

sau 432 de st. patrati. Seceri§ul era in Muntenia de 3 cldicate 26 de snopi de 4 palme de circumferentd, transportul lorla arie fiind pe seama proprietarului, ceeace corespunde laseceratul a ce! mult 6 pr. pogone§ti sau 314 de st. patrati, pecAnd in Moldova ziva de secere cuprindea 16 prdjini pe längäcdrat §i clädit, adicd 576 de st. patrati. Cositul unui pogon erasocotit drept o zi, iar stränsul §i cldditul lui la stog drept o alta,ceeace urca pentru Muntenia cositul §i cläditul unei fdlci saua 2 1/, pogoane la 5 zile pe cAnd in Moldova, era socotit drept4. De§i o asemdnare deplind nu putea fi stabilitd intre muncileagricole cerute in Muntenia §i acele din Moldova, totu§i reiese,

60 Art. 120 al regul. Munteniei ti 141 al celui moldovenesc. Fusese vorbaun moment de a se urca cifra iar la 24; dar atare idee fusese pardsità de teamaune! rAscoale. Papadopol-Calimah, 1. c. p. 91.

Reducem pentru asemAnare masurile In valoarea comunA a stAnjinilorparati. Falcea are 80 de prAjini in lung ti 4 in lat ; pogonul 24 pr. In lung ti 6 inlat ; prajina in ambele Ori are 3 stanjeni. Prin urmare o prAjinA fAlceasca va avea3 st. In lung ti 12 (patru pr.) In lat 36 st. p. ; o prAjina pogoneascA va ave.a 3st. lung ti 18 lat 54 st. p. 0 falce va avea in st. patr. 2880, iar un pogon 1296.

A. D. Xenopol. letoila Rominilor. Vol Xl. 8


din cat se poate face in atare privire, ea' indatoririle impusetäranului muntean erau putin mai usoare decat acele cerutedela cel din Moldova.

Revenind la câtimea muncei cerute in Moldova, dadcomparAm acea cerutà de legiuirea din 1805, cu acea a Re-gulamentului Organic, avem reduse in zile de lucru reale :

1

Dupà regulament, munca era mai grea in realitate, deiin aparentä se aräta mai usoarà, cäci nartul ei nu mai este ho-tärit ca dupä hrisovul din 1805 pe an, ci se dispune can mundomul are sä indeplineasc6 pe zi, dei ea niciodatä nu poate filucratä in decursul unei zile, ci are nevoie de 4 sau 5 zile sprea fi efectuatä, !neat urmead cA o zi de munc'ä dupä regulamentnu corespunde unei zile efective de mund omeneasd. Iatädeci reduse in zile reale muncile Regulamentului :

2 zile pentru 14 präjini de aräturä, pe care Regulamen-tul le cere intr'o zi,

16 27 )3 prä§i15. a 4 zile regul. a 12 präjini pe zi cuadunatul si dratul recoltei,

8 77 f 7 secerea a 3 zile regul. a 16 präj. pe zi §itransportul,

8 39 7 9 coasa unei fälci de iarbä, dupä Reg. in4 zile,

4 73 79 douä podvoade,2 97 27 dratul lemnelor,4 f f 7 f patru cläci,6 27 ff meremetul acareturilor,3 79 ingfäditul tarinilor,

53 de zile de munci reale dup5. Regulament 62

01 Asupra evaluArei muncei zilelor regulamentare in zile reale, adecA atse poate lucra in o zi, am consultat pe mai multi proprietari. DacA ltam in bAgarede seara abuzurile ce trebuiau sA se comitA, atunci socoteala lui BAlcescu, carescotea 56 de zile de lucru pentru Muntenia si 72 pentru Moldova, nu pare exa-

65

5

zile pentru o falce de arAturä,2 f 95 präsitul a 15 präjini cu adunatul sit di-a-

tul acestora,9 f ), seceratul si transportul a 30 de pr.,

8 f 2 )9 o falce de cosit §i clädit,4 ff ff patru clki,2 99 17 cäratul lemnelor,6 ff ), meremeturile acaretelor,3 55 ff ingrädirea tarinilor,4 f7 cele douä. podvoade.

43 Totalul zilelor de mund dupä legiuirea din 1805.

OCUPATIA RUSEASCL $1 REGULAMENTIIL ORGANIC 1828-1834 115

Sä cercetäm acuma ce dädea proprietarul in schimbtäranului pentru munca lui, i spre a putea judeca dacä Regu-lamentul a imbunäTätit sau inräutátit soarta acestui din urmä,sá reluä'm iarási asemä'narea futre starea anterioarä i aceacreatä prin noua legiuire 63.

Dupä cum pare a reiesi din datele contraziatoare con-tinute in urbariu, proprietarii erau datori sà punä la indernAnatäranului

4 fälci pentru 16 vite fruntasului, Mnat,31 2

2

mär de raid /*une, i pentru aräturä, dupä gloatä", adieänumärul sufletelor din casä ; in totul deci aproximativ 12 fälcifruntasului, 9 mijlocasului, 6 fälci codasului i chiar celor maisgraci dela 2 la 3 M'id. Aceasta pentru moiile asezate in parteacâmpului dintre Prut i Nistru, unde locul era mai larg ; pen-tru moii1e dintre Prut i Siret se d'Actea Cu o treime mai putin,iarà la locurile strämte, insä spre munte, aceste din urmä cifreerau injumätätite.

Sà vedem cAt loe dä Regulamentul Organic muncitoruluide pämänt. Mai intaiu 10 präjini fälcesti pentru casä i grà-dinä, 1 1 2 fälci pämänt de arAturà, 40 prälini Mnat si 20 präjiniimas independent de numärul vitelor sale ; apoi pentru o perechede boj 60 präjini Mnat si 60 imas, nefiind dator proprietarului ada mai mult decat pentru patru boj si o vacä. Dupà atare dis-pozitie, in cazul cel mai bun, täranul nu putea obtinea maimult de 1 1 2 falce aräturä, 2 falci fânat i i7 8 imas, impreunä

gerata. Vezi scrierea lui anonima: Question économique des pr incipautés danubieruzesParis 1850. Asupra abuzurilor comise la prestatiunea muncilor, vezi cele ce spuneBadea, unul din deputatii taranilor in comisia din 1848, Aricescu, Chestiunea pro-,prieteifei desbatutd de proprietari si seiteni in 1848, Bucuresti, 1862, P. 32: Lucrarao saptamana Intreaga cu carul cu boj pentru a cara porumb la patul si nu ni se tineseama decat o zi". Neculai Suu, Notions statistiques sur la Moldavie, Jassy 1849p 89, spune : Le travail, si l'on tient compte des transports et des réparationsobligatoires, ne peut Ore exécuté en moins de 30-40 jours réels". R. Rosetti.Pentru ce s'au rdsculat faranti, p. 51 da cifre ceva deosebite. Constata trisa si el In-greuierea muncii prin Regulament.

o Comparatia suntem iar5ii nevoiti a o margini la Moldova, pentru Mun-tenia lipsindu-ne documentele asupra starei inainte de regulament..

In editia !ataja, admisesem dupa urbariul lui Moruzi, reprodus de Co-drescu In Uricar, II. p. 130, cifre mai mari ; 20 de falci pentru fruntasi, 12 p. mij-locasi si 8 pr. codasi. Alt urbar Irisa, nu se stie al cui, da cifrele din text, Magazinistoric pentru Dacia, II, p. 306. Temandu-ma ca sa nu fi citit Codrescu gresit ci-Vele (o dovada de cetire gresita primesc mai callad cifrele mai mici ale urbaruluidin Mg. ist., cu ata mal mult a ele corespund cu aratarile lui Kisseleff cA pa-mantul satenilor ar fi fost redus la 4. Daca am primi cifrele urbarului lui Moruzi,ar fi trebuit sa cred a a fost redus la 4 sau chiar la 14 Nu se poate tagadui,In once caz, o simtitoare reducere a pamantului.

22/ 12 mijlocasului,9, 4 codasului,9, If 3 stärei a patra ; apoi acelasi nu-


Cu locul de case, in totul maxium 5 1/2 Mei de loe pentruintreaga lui gospodärie.

Redueerea pfimântului dat IAranilor. Dacä comparämintinderea de pänaant incuviintatä täranului prin Regulamentcu aceea ce o avea dupä legile vechi, gäsim c'ä ea a fost reduseiprin noua legiuire la mai pufin de jumätate, pe cdnd ditimeade mundi cured a fost sporit'd, incat si in privirea raporturilordintre boieri si tärani, tot clasa acelora a fost folosità, si pre-cum indeobste regulamentul organic a fost favorabil boierilor,recunoscAndu-le niste drepturi si privilegii noi de care nicio-datä ei nu se bucurase, astfel fu sporitä tot in a lor favoare siexploatarea elementului täränesc, dandu-le asupra muncei ace-stuia o mai mare intindere In schimb pentru mai pulin inda-toriri din parte-le.

Atare rezultat fusese obtinut de boieri printr'o crancenAindärätnicie si inclestare de pretinsele lor drepturi, din careKisseleff cu toatä autoritatea lui nu putu rupe niel un crAmpeiu.El aratä de mai multe ori personajelor politice cu care stäteaIn legAturà pärerile sale asupra relei intocmiri a stipulatiilorprivitoare la daraverile dintre boieri si tärani. Asa lute° scri-soare a sa cätre Butenieff, ambasadorul Rusiei la Constanti-nopole, el spune c5. ar trebui numai decAt s'A se introducä oare-care schimbäri In atare dispozitii, care fiind redactate numaide boieri nu au avut in vedere decat interesul exclusiv si räuinteles al proprietätii ; c'ä comitetul insärcinat cu a lor redac-tare ar fi läsat sä se strecoare prin nebAgare de seamä sau inchip precugetat asezäri ce ar putea da loe la ineAlcAri care arfi ingreuietoare si putin echitabile pentru täran ; cà adunareageneralä de revizie, compus6 deasemenea numai din boieri,se grAli poate pentru aceleasi motive a invest acele clauzulecu a ei int'Arire. In curAnd insA neajunsurile esirà la luminä,si este neapärat a se adopta in privirea dispozitilor de care evorba niste amendamente, cu atAta mai mult cä astfeliu cumsunt concepute intocmirile actuale dau putinta princepelui siadun'Arilor, ale c'Aror interese de proprietar sunt identice, de aintrebuinta toate mijloacele vechiului regim pentru a zdrobiclasele de jos". Printre dispozitiile care ar trebui schimbatesau lämurite, Kisseleff enumärä hot'Arirea pretului de despä-gubire pentru muncile nefAcute, läsat la arbitrul proprietarului,imprejurarea csá nu se face nici o deosebire in prestarea muncilorpentru acei tárani care din pricina ingustimei mosiilor nu ar fiputut obtinea intregul pämänt propus de Regulament. Maiales insemnatä este insä urmätoarea observatie a administra-torului rus, privitoare la intinderea pärnAntului concedat tä-ranilor din Moldova, despre care spune c6 Regulamentul, ,,deia mentinut numärul de zile de munc6 fixat de vechea legislatie

OCTJPATIA RUSEASCIt SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1834 117

(am Väzut c'ä chiar 1-a sporit), el nu incuviinfeazd sätenilor ace-la§i spaliu de p'dmdnt, §i in loc de a determina ceeace se aflanehotgrAt in vechea lege, el lag sä subsiste pentru evaluareamuncei clauzule invederat ingreuietoare pentru säteni, si careo devin incA si mai mult de când spafiul de tärdm la care aveaudreptul pdat acum este comparativ redus la jumätate" ". Kis-seleff se desp'ärti chiar de principatele române tot cu gAndulla täranii pe cari cAutase sä-i scoatä din ghiarele boierilordar in care silinti isbutise atät de putin. El spune in mesa-giul gu din urnià cätre adunarea din 1834: o altà pricinänu mai putin insemnätoare este aceea a plugarilor. Treaptaacea de locuitori fiind cu totul incredintard la sprijinirea sibunävointa stäpânirei si a mAdularelor acestei adunäri, asteaptàdela D-voastrà päzirea nestilmutatä a drepturilor ei. Candinteleptele legiuiri ce privesc la ei se vor pune in lucrare cuacea curätenie de cuget si nepärtinire cu care s'a cumpänit alor alcAtuire, cand mäsurile contra slujbaVlor # a nesdfioaseildcomii a arendgilor (nu indräsnia sä spunä a proprietarilor)se vor päzi cu sträpicie, atunci numai muncitorul plugar vàva räspläti cu bogätia, cu productia si cu linistea, dreptateace yeti arAta-o c'ätre dânsul" 65.

Urmärile restrângerei pämântului concedat locuitoruluifu fatal pentru economia traiului säu. Intreaga lui subsistentäo trägea din vite. Ingustandu-i-se locul de fânat si de päsuneel fu silit sä restrângA cultura lui de animale. Regulamentul,reduchl catimea p'ämäntului dat in chip obstesc la ceeace mai-inainte se d'Adea codasului, reduse pe toti täranii in stare decodasi, adicä cu maximum patru boi avutie. Mijlocasul de acuminainte nu va mai avea decAt doi boj, precum avea in vremurivechi starea a patra, iar codasul ajunsese inteo stare aproapenecunoscun timpurilor de mai inainte, adicsä de a se hräni numaidin munca bratelor lui, cu palmele" dupg rostirea obicinuitä.

*i. sä" nu se creadà c'ä numai in Moldova câtimea Oman-tului fu redusä din ceeace era mai vechi. *i in Muntenia se pe-

" Kisseleff c. Butenieff, 2 Aprilie 1832, Uricarul, IX, p. 339 si 340-342:Elles (les clauses du réglemnt moldave) n'accordent pas aux villageois le mettleespace de terrain et laissent subsister pour revaluation du travail des clausesévidemment onéreusess pour les vilageois et qui le deviennent encore plus, depuisque l'espace de terrain auquel ils avaient jusqu'ici droll, est comparativement récluitde moitid". Acelasi lucru reies5 din tAnguirea deputatilor Orani In divanul ad-hoc,In sedinta din 18 Dec. 1857: Inainte de Regulamentul Organic sriteanul avea10, 16, 20 de Mid, rddicA vite, tsi prindea nevoia. Cu Regulamentul munca s'a tinpovArat, iar pdmantul s'a micsorat". (Buletinul desbaterilor divanului ad-hoc,1858 No. 2 . Tot asa observa si strainii ce vin prin Orile romftne. . . . .

Reise durch einen Theil Ungarns, Siebenbilrgens, des Moldau und Bukoeina inJahre 1805, Pest 1811, p. 105 : Der moldauische Bauer ist von seinem Herrnmit grundstuchen reichlich ausgestattet.

" Reprodus de G. I. Lahovary In Cono. Iiierare XXIV, 1890, p. 242.

118 ISTORIA ROMINILOR

trecu acela§i lucru, caci daca zilele de munca sunt mai putinela numar in Muntenia decat in Moldova i pamantul dat estemai restrans. In acea tara anume se puse la dispozitia locui-torului, in afara de 400 stanjeni patrati pentru casa i gradina(in Moldova 10 prajini falce§ti, adica' 30 stanjeni X 12 = 360de stanjeni patrati), 3 pogoane de pamant pentru aratura,cate12 pogon pentru fiecare cap de vita' ima§, maximum pentrunumarul de 5, i cate un pogon de fanat ; in totul deci vreo 11pogoane, ceeace in %id, de cate 2' 2 pogoane la falce, face maiputin de 5 1 2 raid, catimea de parnant data taranului moldo-van. Si insu§i atare catime este inca reclusà prin faptul ca,dupa un amendament al aduhárei de revizie, locul de fanaldat taranului se mic§oreaza dela 5 pogoane la 3, pe motivul.ca taranul ar avea coceni, paie i mohor", §.1 atare amenda-ment, lucra caracteristic, trece cu aproape unanhnitatea gla-rurilor, (pe cand la toate celelalte exista' o majoritate §i o mi-noritate), anume 43 din 44 membri prezenti §1 singurul ce seimpotrive§te lui este vornicul Barbu Stirbeiu, domnul de m aitarziu al Munteniei. Regulamentul Organic pastreaza obiceiulvechi de a se da pamant de catre proprietarii táranului ajunsla majoritate (pe atunci 25 de ani), in schimb pentru muncace era indatorit a face. Acest drept este numit al insuratului,insa fara cuvant, deoarece Regulamentul prevede ca taranulchiar neceisc1torit la 25 de ani sa intre in datoriile i drepturileclaca§iei. (Art. 125 lit. j) 66.

Ne-am putea a§tepta cel putin ca Regulamentul Organicsa suprime §erbirea täranului i sa-i dee libera voie de a se stra-muta unde 1-ar povatui interesul. Se §i proclamà principiulacesta civilizator i umanitar, dar boierii iau m'Asura de a in-cunjura invoirea stramutarei de atatea conditii ingreuietoare,incat principiul insmi ramane o litera moarta. Anume táranultrebuia, pentru a se putea stramuta : 1) s'A previna pe ispravnic§i pe proprietar cu 6 luni inainte ; 2) sa pläteasca proprieta-rului in bani echivalentul muncei sale i a celorlalte indatoriripe un an de zile (fixarea sumei se lasa la arbitriul stapanului,deoarece nu era indicará prin Regulament) ; 3) s'A plateascala casa comunala impozitul pe un an ; 4) s'A lase in folosul pro-prietatei casa §i plantatiile sale fára nici o despagubire ; 5) saachite capitatia luí pe totii anii ce mai ramaneau pana la noulrecenziment, ce se fácea la 7 ani, al ara decat in cazul cand

Analele parlamentare ale Romdniei, I, p. 562. Reg. org. Art. 125 lit. j:,,Orl care satean dupl ce ajunge la vrasta legitima de 25 de ani, estedator §i fund necdsdtorit a face lucrul hotArat In paragrafele de mai sus.Se Intelege el proprietarul Ii va da pAmantul ce este randuit prin aseza-mAntul sus arAtat". Si era firesc lucru sA fie astfel, de oare ce din fiecare cas5 numai un singur om era tima sä Indeplineascl munca ampului,<lupa obiceiul vechi.

OCUPATIA RUSEASCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 1828-1834 119

visteria ar vrea sà-1 stilmute cu cisla in noua sa a§ezare (dis-pozitie Man' iar6§i la placul organelor ocarmuirei, care erauintotdeauna s6 fie in partea proprietarului). Este invederat cAnici un Oran nu ar fi fost in stare ssá indeplineasa astfel deindatoriri §i eà deci libertatea de a se strAmuta era ca §i ne-scris'A 67 Kisseleff puse piept §i aici pentru a indulci m5carintrucâtva soarta fáranilor, dar in zadar. El scrie necàjit atreButenieff jäluindu-se contra bkbo§ilor din Moldova, (boieriidin clasa I care purtau barbä), cari ar fi cei mai turburAtoriintriganti din top oamenii cu barbA care viermuiesc sub': ea"-ciula cerului. Adunarea compus4 din boieri nu a fäcut altcevacleat a incàleca drepturile claselor inferioare ; fiind consti-tuiti judecnori in propria lor cauzà., este lucru firesc ca s6 cautenumai a-§i spori propriile lor privilegii in dauna acelora ce nusunt reprezentati nici apàrati de nimenea'; au mers atat dedeparte Meg printr'un articol viclean al clkei au legat de pà-mant pe sàteni, cari sunt liberi de drept, §i in toate zilele tinda face din ei ni§te robi pentru a-i aiAsa inc6 §i mai mult" 68.Kisseleff merge atAt de departe in ap'grarea intereselor mun-citorilor Mat el voie§te a face sà se introduc6 ni§te modific'äriIn dispozitiile privitoare la raporturile dintre boieri §i tAraniprin ambasadorul rusesc din Constantinopole, pe care-1 roagAsä." lee inapoi regulamentele ce fusese inaintate sultanului, sprea introduce in ele schimbärile trebuitoare. Ambasadorul seteme insà de a da urmare cererei lui Kisseleff, pentru ca nucumva Turcii s'd se foloseasc6 de imprejurare, spre a teäggnaTried §i mai mult recunoa§terea nouei legiuiri 66. *i Cu toateaceste Kisseleff se ferice§te cä a putut obtinea in favoarea tà-ranilor conditiuni färà asenfänare mai favorabile cleat acelecontinute in instructiile ministeriale §i eh' a putut reprima in-cercArile de impotrivire ale castei nobiliare prin singurul mijlocal ratiunei, färà a recurge la m5suri constrângätoare 70 Inte-legem deci din aceste vorbe ale lui Kisseleff unde st6tea te-melia impotrivirei boierilor contra vederilor prea liberale aleguvernatorului rusesc, anume in instructiile ministeriale. Pede an' parte ni se pare eft' Kisseleff voie§te a se in§ela singur

" A. G. Golescu, De l'abolition de servage darts les principautés danubien-nes, Paris, 1856, P. 37.

"Kisseleff c. Butenieff, 30 Oct. 1832. Uricarul, XI, p. 358: ,...Te suis depuis15 jours A batailler avec les barbes moldaves qui sont assurément les plus turbu-lents intrigailleurs de tous les hommes A barbe qui pullulent sous la calotte du ciel".Aiurea el adaoge c..1 pozitia mea este foarte delicatA si nu stiu la ce rezultat voiesi ; eu singur sunt nevoit sA al:dr pe acesti oameni (tArani) contra unei oligarhiilacome si turbate". Kisseleff c. Nesselrode, 16 Ianuarie 1833, Papadopol-Calimah,1. c. p. 99.

" Kisseleff c. Butenieff, 2 Aprilie 1832, Uricarul IX, p. 338. Butenieffc. Kisseleff, 26 Ianuarie 1833, Papadopol-Calimah, p. 99.

74 Kisseleff c. Orloff, 27 lulie 1833, Uricarul, IX, p. 370.


asupra lucrärei mai mult suite pe care o Meuse, constrans fiindatat de instructiile ministeriale cat §i de opozitia inver§unataa:boierilor, nand inaltà atat de mult in repetitie randuri bine-facerile aduse poporului de jos prin intocmirea Regulamen-tului, pe care el insu§i am vAzut cat de amar Il critia tocmaiIn atare privire. Astfel dupk cele ark-Late mai sus privitoare laraporturile dintre boieri §i tärani §.1 care dupa insu§i pa'rerilelui Kisseleff erau ingreuietoare pentru cei din urrna", cum poateel sa' arkte cà izbutise a face sk se primiasca de casta nobiliarà,la care singura apartine reprezentatia nationala, dispozitiileunei legiuiri protivnice intereselor sale r 71 In privirea ex-ploataei muncei täeäne§ti am v`ázut cà boierii ca§tigase prinRegulament, and taranilor mai putin psámânt deckt inaintepentru mai multa muna, §i aceasta tocmai acuma and, prindeschiderea navigatiei pe Dunaea §i Marea Neagra", proprie-tarii erau sA se foloseascä mai mult din productul muncei tä-räne§ti, recoltele pamantului, pentru care se ofereau preturidin ce in ce mai urcate.

Asupra sporirei pretului grânelor la acea epoch', avem o viedovadà in vorbele preotului Neagu, in comisia de proprietari§i de tärani instituitä. de Revloutia din 1848, §i care spune,a a venit vremea sa vie Englezi, Francezi §i altii, sà dee atelei 250 pe chila de gilt', 75, 80 §i 90 pe chila de orz. Acum carede care din proprietari sa-§i de§arte magaziile de producte §i

umple casele de aur §i de argint. Acuma ce fac proprie-tarii, and i§i vsad casele pline de atata avere? Alearga" ziva §inoaptea a mai gäsi un petec de pa'mant, sk-1 rkscumpere" 72

Tot in acest sens vorbesc §i proprietarii mari in Inche-ierea majoritsätii lor din divanul ad-hoc al Moldovei : AstaziIn urma repedei desvoltàri a comertului, agricultura a luat ointindere a§a de mare, Inca putine mo§ii de camp au Ina lo-curi pentru cre§terea vitelor. Asta'zi and preturile pa'mântuluis'au suit la un grad proportional cu acea desvoltare ; and pede an' parte pretul muncei, din cauza inmultirei bratelor §ia inlocuirei lor prin ma§ini, n'a putut cre§te inteo aceea§i pro-portie, Regulamentul Organic §i a§eza'mântul de fatä au tre-buit s'a" punk §i au §i pus in m6sura mai potrivita anuala va-

71 Ibidem, p. 369. Mai vezi alte locuri In care Kisseleff IIi laudé opera,Ibidem, p. 368, si Kisseleff c. Nesselrode, 26 Septemvrie 1832, p. 355.

Vezi i Kisseleff, Cuvantare la deschiderea adunlrei de revizie, Hum.,Doc., supl., I, 4, p. 363: La hausse considérable des produits de la terre, en as-surant d'un coté aux propriétaires des revenus bien plus élevés". Cum era maifnainte, nu o spune Mihail Sturza In un memoriu al sail din 1829. Hurrn., Doc.,supl., I, 5, p. 32: Le vil prix auquel les habitants sont, faute de concurrennce,ré-duits a livrer leurs céréales aux Turcs Kapanlis qui ne permettent aux batimentsd'aucune autre nation de s'approvisionner dans le port de Galatz".

OCIIPATIA RIISEASCA SI REGITLAMENTIIL ORGANIC 1828-1834 121

loare a pàmântului ce proprietarul dà táranului, cu muncape care acesta o dà celui intaiu" 73.

Dacá starea boierilor se päru a.' sufere o §tirbire prindesfiintarea scutelnicilor §i poslu§nicilor, ace§tia furà inapoiaticel putin in parte clasei boiere§ti, prin a§a numitii slujba§i vol-nici, oameni iarà§i scutiti de däri §i indatoriti a presta slujbeboierilor, pe care ace§tia aveau voie sä-i aleagA din zece familiiunul. Kisseleff pare cá." vrea sä se in§ele pe el insu§i cand spunecä, de §i masa locuitorilor pläte§te direct cätre nobilime drep-rile boiere§ti §i indirect incä lefile §i pensiile ei, ea singuràsuportand toatà greutatea sarcinilor statului, totu§i ea cunoa§tedeacum inainte cercul datoriilor sale §i §tie ea' in gal% de elenu mai are nici o obligatie" 74.

Indatoririle clasei täräne§ti sunt pozitive §i neindoiel-nice, iar foloasele sunt puse numai in perspectivä, §i anumedacä s'ar fi gäsit o ocArmuire care sä aplice cu sinceritate Re-gulamentul. Deaceea §i Kisseleff, §tiind at de mult vor atárna,dela punerea in practic6 a legiuirei, urmärile ei asupra soarteitäranului, se temea sä incredinteze de indatä aplicarea ei dom-nitorilor indigeni §i cerca ca inceputul sä se facä tot sub ocár-muirea provizorie ruseascä.

In rezumat, Regulamentul Organic, In privirea orânduireiinterne a claselor sociale, poate fi caracterizat, cum au fäcut-orevolutionarii din 1848 in tânguirea lor &are Poartä, Cá prinel boierii s'ar bucura de toate drepturile : scutire de däri ; func--tiuni publice, legiferare, onoruri, pe cand täranul poartá toategreutätile Statului 75.

Restrângerea pämântului avu un efect däunätor asupragospodäriei täranului. El avand nevoie de mai mult pämäntde ima§ §i fanat, cleat acel incuviintat de Regulament pentrumaximul de vite preväzut in el, luà tot prisosul ce-i trebuia,cu chirie dela boier, indatorându-se a i-1 pläti in bani sau maicurând in muncä, de care boierul avea nevoie pentru a cultivacAt mai multe grâne.

Din aceastä nevoie a täranului de a lua pämät cu chiriedela boieri, se explicä cäderea lui tot mai adânc in lanturileacestui din urmä. De aceea ministrul Rusiei Nesselrode, spu-nea, ea proprietarii se folosesc de nevoia de pämânt a Ora-nului, pentru a zdrobi pe acest din urmä prin preturile pe caritäranul are nevoie, peste acele hotärite de Regulamentul Or-ganic". Acela§ lucru este adeverit de rostirile reprezentantuluiproprietarilor in comisia proprietätei din 1848, Len, cand in-

" Sedinta div. ad-hoc din 16 Dec. 1857 (Buletin) Acte §i Doc. de A. Sturza, VI74 Memoriul lui Kisseleff din 8 Martie 1832, Ibidem, p. 333.75 I. Heliade, Mémoire justificatif de la révolution roumaine, annexe III,

Requete a M. le Sultan, 3 Avril 1848. p. 52

122 I8TORIA ROMANILOR

clreptate§te suirea chiriei pämântului cu aceea, cä slobozin-du-se schelele rei, dupa ce s'au suit preturile, au trebuitse urce §i chiriile" 76 Pe aceasta imprejurare se va altoi tot-mai mult chestia agrara dela noi din tara, care va domina totmai deplin viata politica.

Este de observat, ca taranul avea mai mare nevoie depamant decat proprietarul de muncä, deoarece acesta puteasa-§i aduca muncitori de peste hotare. De aceea §i zice loan Io-nescu in comisia proprietatei din 1848, ca taranul neavandmaterial de lucru, este mai in pericol decat proprietarul lipsitde brate" 77. Ca proprietarii obi§nuiau Inca de pe atunci a aducelucratori agricoli de peste hotar, ne-o spune incheierea majo-ritatei proprietarilor mari din divanul ad-hoc al Moldovei, carevorbe§te inteun loc de nahnirea de argati §i de lucratori dinalte tari, precum Bucovina, Galitia §i Transilvania".

Rusia cautase prin legiuirea intocmita de ea Inromane sa ca§tige in favoarea ci clasa boiereasca, jertfindu-i,cu totul pe tarani. Daca ea izbuti, pentru mare parte din boie-rime, a o atrage In apele ei, cugetele mai alese din aceasta clasanu se lasara ademenite de interesul personal, pentru a jertficu totul pe acel al Intregului din care faceau parte.

Dar Regulamentul avu mai ales un mare efect asupraideilor egalitare §i deci §i de libertate, prin ascutirea tocmai

regimului privilegiului care i§i infipse mai adanc pironul Insufletul poporului roman.

De aceea se explica nemultumirea intregei clase apasate.cu aceasta nedreapta legiuire, §i deci indreptarea ei in contraRusiei care o impusese §i a privilegiatilor ce se foloseau de dansa.

daca masele neculte nu puteau cleat sà sufere mai ascutitboldul nedreptatei, §i sä ridice numai spre izbavire mainilecatre cer, partea aleasa a boierimei romane, acea heanita cuidei liberale §i egalitare, ajutata de acele elemente din poporcare se inaltasera catre sferile mai superioare, prin cultivareainteligentei, ridicara glasul §i chiar bratul atuncea cand li seivi prilejul potrivit, tarand in §ivoiul croit de ele §i masele adânci

necon§tiute ale poporului.Vom arata in curand cum se Incordara tot mai mult ra-

porturile intre privilegii §i ideile egalitare in timpul domniilorregulamentare.

Taranii care Incercasera rascoale in curand inabu§iteIn contra recrutarei, nu indraznira sà le reinceapa, cu toatagreaua lovitura ce le-o dadu Regulamentul Organic. Aceasta

" Comitele de-Nesselrode, dupl informatii dela consult, c. Miltitz, 20 Fe-toruarie 1841, Doc., Hurm., X, p. 506. Lens In seant.a a III-a a comisiei proprietAtei.Anui 1848 tn Principatele Ronutie, III, p. 393.

" Seanta a 6-a a comisiei proprietAteL Anul 1848 tn Principatele Romeine,III, p. 474.

OCUPATIA RUSEASCA $1 REGULAMENTITL ORGANIC 1828-1834 123

nu insemna' !Ina' c4 ei 11 primirà Cu capetele plecate i fara niciimpotrivire. Mai intaiu gäsim mai multe tânguiri ale lor pentru

ingreuierea muncei, precum §i pentru cruzhnile in cererile indepli-nirei, ei nu mai putin i pentru ingustarea pOmantului. Deasemenimai multe rapoarte ale ispravnicilor arata cate nemultumiriprovocase in tara aplicarea nouei legiuiri. In curand insa ne-multumirea se manifestà inteun chip mai gray, prin bejaniapeste Prut in Basarabia din partea Moldovei, peste DunäreIn Muntenia. Ocarmuirea ingrijitO orandui o cercetare prinlogoratul Lupu Bal§. Cu timpul ins6 oamenii se deprinserd curaul, se lini§tira i primira cu capetele plecate pacostea de le-giuire. 78.

Regulamentul Organic era rau vazut de Turci, care bine-inteles se impacau greu cu ideia ca o tara supus6 lor sà fieregulamentatà de alta putere. Ei intelegeau apoi prea bineuria§a inraurire pe care Rusia trebuia s'o dobandiasca in prin-cipate prin organizarea cea nousá. Deaceea Poarta dupa ce eau-tase sà zklarniceasca lucrarea comisiei instituite conform con-ventiei de Akerman, se silia acum, neputand respinge legiuireaintocmita de ru§i, cel putin sà tragäneze pe cat va putea apro-barea ei 79. Opozitia turcilor contra Regulamentului era cuatata mai fireasca cu cat intetitä de Austria care se teme ca

mai bunO organizare a prilor Române nu numai sa facaa inceta emigrarea populatiei lor in provinciile austriace, darchiar sà provoace o ie§ire a poporului din aceste din urm6 catrecele dintaiu 80. Austria mai era apoi nemultumita ca Regu-lamentul supunea la da'ri pe toti negutatorii i me§terii, i peacei supu§i austriaci, ceeace o facea sa piardà influenta ce oavea mai inainte in principate, prin imprejurarea ca supu§ia

78 Asupra nemultumirilor i tInguirilor t5ranilor contra Regulamentului,gdsim intai o arAtare In Cuvantarea lui Kisseleff la deschiderea sesiunei a 2-aa adunArei ob§te§ti din Moldova" Hurm., Doc., supl., 1, 5, p. 4: D'oa vient ce-pendant que dans certaines communes se soient manifestées des inquidtudes etqu'elles aient &late en plaintes formelles jusqu'auprès de la Vice- Présidence?C'est que le paysan, repoussé dans ses justes réclamations, ne trouvait contrel'avidité du propriétaire ou plus souvent du fermier, qu'un froid déni de justice".

adrea confidentiala a lui Kisseleff c. Mircovici arata teama guvernatoruluidespre nemultAmirile pe care restrangere,a pAinfintului putea sa le de§tepte tareArani: Le conseil administratif ne devra pas perdre de vue, ni la dispositiondes esprits, ni combien les innovations les plus salutaires exigent de ménagements,toutes les fois qu'elles peuvent etre envisagées comme onéreuses ; car la réparti-lion d'un espace de terrain déterminé peut parattre desagriable et la masse du pay-sans, accoutumés à jouir de l'etendue de terrain qui leur convient". Adresa din 14Martie 1832 In D. Sturza Scheianu, Acte i legiuiri relative la chestia hiranului,I, 2, p. 100. Tot aci p. 130 jalbele Oranilor Comp. Radu Rosettl, Petinfintul, Satenit

stapanii, p. 444.Kisseleff c. Nesselrode, 26 Septemvrie 1832, Uricarul, IX, p. 356.

" Kisseleff c. Diebitsch, 13 Mai 1830. Papadopol Calimah, 1. c., p. 88. Kis-seleff C. Nesselrode, 12 Oct. 1830 ibidem, p. 91-92. Kisseleff c. Nesselrode, 8 Martie1832, ibidem, p. 97.


austriacA, scutind de impozite, era cäutat6 chiar de multi 134-tina§i 81.

Rezultatele oeupatiei rusqti. Ocupatia ruseasc6 dintreanii 1828-1834 a fäcut Mt% indoialà un bine Tärilor RomâneIntruck le-au subtras mai mult ineä cleat inainte de sub co-rupta *i conrup6toarea ocArmuire turceascà §i a pus bazeleunei stäri mai orânduite 'in haosul §i d'äräpAnarea ce existamai inainte ; a intro dus ideia stabiliatei §i a legei in locul ve-cinicei schimbäri §i. a nesigurantei care mâncau mäduva popo-rului romän : statornicie in ocarmuirea superioarà prin a§e-zarea domniei pe viatä ; statornicie in dregnorii fäcându-senumirile pe 3 ani, cu dreptul de a fi intärziat in caz de destoi-nicie, In locul pierzAtorului schimb anual al dregätorilor ; sta-tornicie mai ales in a§ezarea därilor, care deveniau o afacerede legislatie §i. nu mai puteau fi impuse dupä bunul plac al prin-cipilor ; statornicie in justitie prin introducerea binefächlo-rului principiu al lucrului judecat. Regulamentul Organic de-prinse pe popor cu ideia &A statul este creat, nu pentru multu-mirea scopurilor private ale celor ce-1 conduc, ci pentru ingri-jirea intereselor publice. El a mai favorizat, precum vom vedeala locul cuvenit, cultura §i desvlotarea nationalä §i a recuno-scut 'Ala la un punct comunitatea de interese ale ambelorOH surori, prima realizare in practic6 a inceputului unirei lor.

Daeä aceasta este partea cea bunä a ocupatiei ruse§ti§i a Regulamentului Organic, apoi ele avurà §i o altä bogatäIn culori negre care lua cu o mänä" ceace dädea cu cealaltà.Autoritatea turceascà nu fusese respinsä spre a lAsa loe uneilibere desvolVäri, ci fusese inlocuità cu acea ruseascä, care chiardela inceput se aräta foarte ap6s5.toare. Regulamentul era unorgan minunat pentru aceastä inräurire, care schimba *Heromâne din pa§alâcuri turce§ti in guvernamente ruse§ti. In-läuntru, Regulamentul, care incepuse a introduce ideia drep-tätei, o necuno§tea, tocmai inteun punct care, mai ales prinob§timea lui, trebuia sä loveascä mintile drepte §i echitabile,nedreapta intocmire a raporturilor dintre fárani §i proprietari.

Era firesc lucru ca emanciparea dobanditä in& o partea vietei române§ti sá voiaseá a se intinde asupra intregului ei ;ca respingerea apäsArei turce§ti 5.6. facä nesuferità ins tituireaacelei ce o inlocuise ; ca ideia drepfätei introdusä in unele pärtidin organismul Statelor goinâne sä caute a pätrunde in a lorintregime : iatà pentruce mi§carea inceputà prin RegulamentulOrganic nu se putea opri aici, ci trebuia sä meargA mai departespre viata deplinä §i denanä a unui popor liber §i de sinestsätätor. Odatä cu noua viatä introdusä in tärile romane in-

" Kisseleff c. Nesselrode, 27 Mai 1830, Papodopol Calimah, /. c. p. 89.

OCUPATIA RUSEASCA SI REGULAMENTUL ORGANIC 182&-1831 125

taiu prin restabilirea domniilor nationale, apoi prin reformeleRegulamentului, se trezi din nou in adâncul sufletului lor aceaveche nazuinta dupa" libertate i neatarnare, pentru care sevarsase a-Ma sange generos in timpul perioadei eroice a isto-riei lor. Multe pericole era sa infrunte din nou poporul roman,de multe ori era sä-si puna in cumpana intreaga lui existenta,cleat sà sufere martirul de a fi in veci smerit". Se credea doarmenit, el odrasla poporului rege, spre alte destinuri cleat dea satura pungile turcesti sau a sluji drept vita de carat la osti-rile rusesti. Vroia sà ajunga si el odata in rândul popoarelor,el care simtia crt fiinta lui constituia o puternica individuali-tate, cä sangele sail se cobora din strabuni cari fusese odatafala neamului omenesc. lata ideile care framântau totdeaunaa lui minte, sub domnia turceasca, sub acea a Grecilr din Fanarca si sub acea a rusilor. Ideia originei sale nu-1 parasise nici-°data' aici a stat scaparea lui ; cad once s'ar zice de impre-jurarile exterioare care au favorizat desvoltarea lui, daca nuar fi fost un sâmbure ce a putut fi favorizat, cum s'ar fi nascutfrumosul arbore ce se 'Malta astazi?

Cat despre intrebarea daca suntem datori recunostintäRusiei pentruca, oricum ar fi, ne-a scapat de sub stapanireaturceasca, la aceasta se poate raspunde cà slujba ce ea ne-afacut-o n'a fost intreprinsà in interesul nostru, ci in al ei pro-priu, pentruca ea, dupa cum spunea insusi Kisseleff, prin pro-teguirea noastrà sa-si intemeieze mai bine inraurirea asuprapopoarelor Orientului, spre a putea cu ajutorul lor darapanamai bine imparatia mahomedana. Recunostinta insä este unsentiment ce nu se poate naste si nu poate fi datorit decat pentruo fapta neinteresata. Apoi scoaterea noastra de sub apäsareaturceasca nu a devenit folositoare cleat intrucat a fost urmatamai tarziu de inlaturarea de peste capetele noa stre si a celeirusesti ; de altf el daca aceastä din urma ar fi putut sä se im-plante in corpul Tarilor Române, 'Ana la adancimea aceleidesradacinate a poporului turcesc, ne-am fi pierdut sub ea inch'mai curand fiinta noastra de cum am fi putut-o pierde sub turci.Acestia ne ucideau cu incetul storcandu-ne viata materiala ;rusii vroiau sä ucida sufletuI, inlocuind in corpurile noastresufletul românesc cu acel rusesc ; nu atacau numai forma ma-teriala ci substratul intelectual. Daca dfsci trebuie sa ne ferimcà prin actiunea Rusiei am scapat de asuprirea turceasca, tre-buie sä o facem cu atat mai mult cà prin aceea a Europei amscapat de protectoratul rusesc. i apoi se mai cuvine oare Ru-siei sá vorbeasca de recunostintä, ea care si-a infipt mana incorpul Tarilor Romane, rupand a patra parte din intregimealor, ca incoronarea unei izbanzi repurtate in contra aceloradin asuprirea caror vroia tocmai sà ne mântuie.

III

DOMNII LE REGULAMENT ARE1 834 1848

1. ALEXANDRU GHICA IN MUNTENIA 1834 1842

Sub acest nume se cuprind domniile, ce sau perindat Inprile Române sub imperiul legiurei Regulamentului Orga-nic läsat de Ru0 ca normä* legiuitoare la 1834 cAnd au pàräsitPrincipatele i pänä la anul 1848 când izbucne§te revolutia Incontra protectoratului rusesc.

In timpul domniilor lui Alexandru Ghica 1834 1842 0*a lui Gheorghe Bibescu 1842 1848 In Muntenia 0 a luiMihail Sturza 1834 1849 in Moldova se petrec dou6 seriide fapte care intäresc tot mai mult viata politicä In Tärile Ro-mâne. IntAia serie este datä de tendinta ambelòr ramuri alepartidei nationale de a se emancipa din inn'äbu0toarea epitro-pie ruseaseä. Pe când insä grupul conservator al partidului na-tional dorea mântuirea, ba chiar ascutirea Regulamentului Or-ganic care-i asigura a§a de mänoase privilegii, elementele li-berale doreau mântuirea poporului romän de regimul privile-giului, i indemnarea lui spre o viatä de libertate §i egalitate.Dar ambele aceste ramuri tindeau la emanciparea de sub tutelaruseaseä.

Aceste douà mi§cäri, când merg mänä in mänä, cândse Incruci§eazà, i cu toate cä ambele contribuesc la innältareacon§tiintei poporului, totu0 ele sunt uneori reprezentate prinpersonalitäti, care sunt In luptä intre ele. Ceeace une§te toatesufletele române§ti In avântul lor eätre emancipare este ten-dinta nationalä ; ceeace le desbinä este acea dui:a libertateegalitate. A.§a se intälnesc boieri care ridicau sus steagul dem-nitàtii nationale, cäutând sä scuture jugul sträin i sä lumineze.

fnainte neamul prin invAt6turà ; dar care nu voiau s6 audàde f) libertAti lsäuntrice, §i mai ales nu voiau s'á li se pome-neasc4 despre egalizarea claselor sociale. Sunt alti boieri, §iIna nume mari ale poporului, cari §i ei, InflAarati de do-

TIT

DOMNIME REGULAMENTARE 1834-1848 127

Alexandru Dimitrie Ghica, Domnul Munteniei, 1834 1842.Colectia Academiei Romane.

xinta de emancipare, se pun §1 In fruntea mi§arei liberale §iegalitare. Pe de an' parte elementele ridicate spre luminà dinpoporul de jos sunt In cea mai mare parte partizani ai

libertAtei §i egalifätei fntrunite. Dar se firtainesc §inatio-

_nalitätei,


intre aceste elemente pornite din ränduri, oameni alipiti prininteresele lor personale de boierii cei retrograzi, §i cari le im-pärtä§eau deci pärerile. In sfär§it se Intälnesc §i fete de acelece tot la sträini se inchinau §i. se supuneau crezänd cA numai delaei va veni scäparea §i mântuirea. Ace§ti boieri insä se intalneauCu acei nationali§ti conservatori, in näzuinta pästrärei regimuluiprivilegiilor.

Se vede de aici ce impestritat era corpul politic al Tä-rilor Romäne, chiar dela inceputul infiripärei vietei sale, §i erafiresc lucrul sä fie a§a, de oarece niciodatä alcätuirea par tide-lor politice nu se face pe temeiul impärtirei in clase sociale,ci numai pe acel al ideilor, prin cari se apropie adesea ori ele-mente din straturi deosebite §i. sà indepärteazä elemente dinacela§ strat.

Artie°lttl aditional. Cu toate cà Regulamentul Organicdispunea ca domnii ränduiti pe viatä, sä fie ale§i de a§anumitele adunäri extraordiare, totu§i Ru§ii temându-se cadomnii ale§i sä nu le aducA greutäti la conducerea tärilor dupäbunul lor plac, se inteleg cu Turcii §i stipuleaz6 prin arti-colul 2 al tratatului de Petersburg, ca gospodarii Valahiei§i Moldovei sä fie numifi de abele curti prin comun consimtà-mânt, dar nu numai pentru astädatä §i ca un caz cu totulparticular" 1 Modul numirei era sä fie a§a c Ru§ii aveausä propunä domnul pentru Muntenia, iar Turcii pe acel pentruMoldova, §i Alexandru Ghica fiind recomandat de Ru§ica domn al Munteniei, Poarta Il recunonte §i-1 nume§te inaceastä insu§ire.

Astfel puterea care impunea Românilor legiuirea §iatäta ingrijire ca ei sä o respecte, dädea ea singurà exemplulcum sà o incalce 2. Alexandru Ghica al Munteniei mergänd laConstantinopole impreunä cu Mihai Sturza al Moldovei, casä-§i ja Investitura, de §i furä obligati de a säruta papucul sul-tanului, flu% in deob§tie primiti cu mult mai mare considera-tie de cum se obicinuia pänä atunci, §i anume in loc de a fi tra

Acte si documente privitoare la renasterea Romdniei, I, p. 338. Subsemnareafirmanului de numire a ambilor domnitori era fAcut.1 In ziva de 10 Aprille 1834.Logan c. Broglie 10 Aprilie 1834. Hurm. Doc. XVII. p. 324. .

2 Vaillant La Roumanie, II, p. 304 Elias Regnault, Histoire politique et so-ciale des principautés danubiennes, p. 176. La intrigile privitoare la numirea luiGhica se refer% depesa lui Orolff c. Kisseleff, 26 Ianuar 1834, Uricarul, IX. p. 383La seule idée fixe qui occupe Ahmet pacha (le vizir) c'est la nomination de l'hospo-dar au gré de son parti. Vous savez autant que moi les &tails de toute sa lutte avecVogoridi et compagnie; au moment oil votre lettre arrivera à ConstantinopoleIl y aura une bataille générale entre les favoris et les confidents du sultan". Siconsulul francez Cochelet C. Broglie 20 Oct. 1835 Hurm. Doc. XVII p. 528 spune :que l'élévation des Hospodars a leurs dignités a été iréguliére, n'étant pas le 1.6-sultat des votes de l'assemblée".

DOMNIILE REGULAMENTARE 183I-1848 129

tati numai Cu traditionala cafea, luarà parte la un 'Hinz sär-bätoresc dat de vizir in onoarea lor 3. Se cunostea cA sul-tanul nu mai cunostea pe proprii lui vasali ci pe acei ai impà-ratului Rusesc.

De si Ghica fusese desemnat de Rusia, ea nu inceta dea-1 inconjura de agenti mai devotati inc'A intereselor sale, sianume intAi de Greci element care care am väzut cum Rusiiintoarserà acum toatä a lor ingrijire. Astfel pe lAng5. generalulMavros, capul carantinelor ambelor täri, numit inc6 dupàtimpul ocArmuirei provizorie, Rusii mai fac sä se numiasc6de agent al domnului in Constantinopole logofätul patriarhieiAristarhi care stäruise mult pentru acest post la generalu Or-loff 4. Pe läng acesti Greci i rusii mai lasä la retragerea lor

militari din a lor armate pe längA." domnul nou numit ; asa peofiterii superiori rAnduiti in capul militiei romAne OdobescuSolomon, Garbaschi, Banof 3.

O asemenea priveliste a unei atArnäri mai mari, incä deputerea proteguitoare, de cum fusese tara sub Turci, nu puteasä nu treziascä o impotrivire in cugetele mai neatArnate ce seaflau printre boierii munteni. Am väzut eft' incà din timpulocArmuirii provizorie, se gäsise boieri care nu se temurà de a in-frunta cumplita putere a Rusiei, si protestase contra prezi-därei comitetului regulamentului de un functionar rus.Acuma sufletul opozitiei se concentrà in Ion CAmpineanufiul lui Scarlat, boierul invätat de pe vremurile ultimilorfanarioti. Crescut in mijlocul unei familii adäpate la isvo-rul patriotismului, inzestrat cu cunostiintele timpului in limbagreceascA, prin studierea sub dascäli ca Vardalah i Comita,iar in limba francezA prin invätäturile unui refugiat Lauren9on,care-1 deprinse 'MCA si mai mult a pretui liberatea i vredniciaomeneascA, i toate aceste bune seminti c'Azute pe pämäntulmänos, al unei naturi nobile i generoase, CAmpineanu era omulmenit Cu deosebire a sprijini interesele i onoarea nationalä aRomAnilor, inteun timp cAnd tendinta de dominare a puteri-lor celor mari vroia sà le loveascà i sä.' le doboare. In 1831 cAndse reinfiintä ostirea romäneascA, CAmpineanu fu unul din ceidin-LE ce intrà sub steagurile ei, cu gradul de maior, conformrangului säu civil de paharnic. Aici restrAnse el leaturile de

3 Draghici, II, p. 133.a Orloff c. Kisseleff (vezi nota 2): le factotum d'Achmete pacha est le dra-

goman Aristarchi ; c'est un homme tout a fait à nous ; je m'en suis servi utilementa Constantinople ; il est comme tous les Grecs du Phanar ; il m'a suplié de vous lerecommender ; sa marotte a lui est d'dtre nommé homme d'affaires de l'hospo-dar prochain à Constantinople". Comp. Vaillant, II, p. 366.

5 Regnault, p. 182. $i un articol din jurnalul Portofolio din 1836 spuneca din 5 ofiteri ai statului maior al lui Ghica numai 2 ar fi Romani". UricarulVI, p. 21.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. XI. 9


prietenie Cu Neculai Golescu, loan Voinescu, Neculai Teologu,Dâmboviceanu §i alti tineri ofiteri. Dupa aceea facând cuno§-Uinta lui Heliade, infiinta inpreuna cu el societatea filarmo-,nica in 1833. In anul urmator Campineanu este ales deputatal judetului Braila, §i intrand in adunare el se gasi, aici alatureaCu fostul sau ef de regiment, vornicul Emanoil Baleanu §i Cudoi prieteni din copilarie Iancu Ruset, §i Grigore Cantacuzino,cu care in tinerete visase imbunatätirea soartei României.Ace§ti patru barbati au pus baza principiilor care trebuiau sa-iconduca la reformarea regulamentului, cautand a se folosi dedispozitiile cele bune cuprinse in el. Ei forman un grup moderat§i. nebagat in seama la inceput dar pe MO care se adunaracu incetul toti acei deputati care doriau binele §i inaintareatarei, in cat mai putin de doi ani grupul lui ampineanudeveni majoritatea camerei iar tot ce era mai bun *i luminatIn tara ii dadea al sau sprijin. 6

Opozitia din adunare, concentrata in partidul in capulcaruia era Ioan Campineanu, §i catre care se adausera' §i. du§-manii personali ai domnului, incepu a critica actele ocarmuirei§i mai ales amestecurile prea batatoare la ochi ale consululuirusesc §i placerile prea josnice ale guvernului catre putereaproteguitoare.

Consulul Ruckman impune domnului a trimite adunareio mustrare, prin care denunta' pe turburatori opiniei publice,invitand adunarea a nu mai asculta de povetele lor, §i. ceredela prqedintele ei, mitropolitul Grigore ea sa' starpiasca dinsanul adunarei acel spirit periculos, contra cäruia va fi nevoitsa intrebuinteze asprimea. Adunarea atinsa prin atare mustrarepublica, o respinge cu energie, §i in protestul ei invinuie§te pedomn de trandavie §i pe mini§trii sal de necapabili 7.

Tocmai in anul 1836 cand se petreceau aceste imprejurarise sfar§ia perioada legislativa, §i trebuia &A se faca alegeri noi.Cu toate silintele domnului §i ale consulului de a impiedica pemembrii opozitiei sa patrunda in adunare, ei sunt reale§i §i Incain mai mare numar decat in cea trecuta. Ru§ii insa nu tin seamade curentul poporan ce cre§tea impotriva lor, §i indata dupadeschiderea §edintelor nouei adunan, Ruckman cere prin un o-fis catre domn ca sa intruniasca inteun cod unitar toate legileadaose catre regulament dela promulgarea lui incoace §i toto-data sa' se introduca in Regulament un articol nou, care dispunea

° loan Ghica, Cuvdnt de primire In Academia Romdnd in Analele Aca-demiei, Rom. II, Tomul III, sectia II, p. 48. Aceiasi boieri dati ca alcatuind opozitiadin Adunarea, de Chateaugiron c. Molé, 26 Apr. 1838, Hurno. Doc. XVII. p. 700.

7 Felix Colson. De Petal present et de l'avenir des principautes. p. 11, Comp.Valliant, II, p. 385, Regnault, p. 185. Inca din 14 Martie 1836. Ruckman se plangeade l'esprit d'insubordination de l'assernblée". Cochelet c. Broglie, Hurm. Doc.XVII. p. 594.

DOMNIILE REGITLAMUNTARE 1834-1848 131

cA pe viitor ori-ce modificare ulterioarA pe care gospodarii arvoi sA o introduc6 in Regulamentul Organic, nu va putea avealoe i nici fi pusA in lucrare decAt in urma unei autorizatii spe-ciale a sublimei Porti cu consimtAmAntul curtei rusesti". Con-sulul aratA cA atare articol ar fi fost desbAtut de adunarea de re-vizuire, dar cA din gresealA ar fi fost lAsat afarA din textul re-gulamentului tipArit in 1832 8.

Adunarea care cuprindea in sAnul ei membri din aceiacare revizuise Regulamentul, era convins cA articolul cel nounu exista pe atunci in corpul legiuirei, dei acum el se afla intextul original al Regulamentului unde insA el nu putuse fi in-trodus decAt in urmA. Convingerea lor fu intAritA de Eliadecare tipkise in tipografia lui Regulamentul in 1832 Mil acelarticol care nu se aflA in textul dat atunci la tipar.

Adunarea rAspunde cá Regulamentul manuscript con-tine inteadevAr cAteva rAnduri dui-A care once dispozitie admi-nistrativA sau schimbare ce s'ar putea face Mr% invoirea curteiproteguitoare ar fi prività ca nulA. Acest articol insA nefiindtipärit prin ordinul fostului guvernator, generalul Kisseleff,a trezit acuma luarea aminte a adunkei in scopul de a se con-vinge despre adevArul unui asemenea adaus, i dupA ce a luatIn bAgare de seamg toate imprejurkile, a rArnas convinsA cAdomnul general Kisseleff, dup.-A toatA dreptatea nu putea faceun atare articol a ditional, de oarece se aflà in contrazicere fAtisAcu toate privilegiile acestei tAri". Aici adunarea enumArà toate

° La principauté de Valachie sous le hospodarat de Bibesco, scrisa de un par-tizan al politicei rusesti aduce atare versiune a consulului rusesc, p. 43: Le baronde Ruckman avait en outre insisté qu'on y rétablit la clause portant que. nul chan-gement ne pourra dtre fait, etc., clause qui se trouvait dans l'acte original du ré-glément organique sous la signature de tous les boyards, membres de l'asesmbléeextraordinaire de révision, mais qui n'avait point été inserée par inadvertancedans le texte du réglément imprimé". CA articolul a fost adaos In urna se vede dinoriginalul regulamentului (In arhiva camerei deputaIilor), fiind ultimul articolseris mai strans decat textul de pana la el. Se lasase un loc alb la sfarsit,chip pentrua se adriogi alta ceva, care s'a pus insa pe o MA 'Thera a parte, intrebuintandu-selocul gol spre scrierea articolului. Am constatat eu Insumi acest fapt Cu totul extra-ordinar, dar e WI. Regulamentul fu luat de un agent rus (poate chiar Kisseleff I I>

trimis la Constantinopole, In 1831, si Innainte de a fi fost trimis acolo, el fu supusla operatia introducerei articolului final. CA textul Regulamentului fusese adaosla acea epoca, se vede din o adresa a lui Ruckman c. Ghika, 28 Iulie 1834, Hurrn.Doc. Supl. I, 41 No. f64: M. de Butenieff, en remettant au ministère ottomanle texte de Réglement (in 1831, Inaintea punerei lui in lucrare), a jugé nécessaired'y joindre une claus en forme de conclusion (ca articol final) qui porte qu'il nesera introduit désormais aucun changement dans la législation du pays". Darconsulul pe atunci explica cd aceasta clauzula ne se rapporte qu'aux dispositionlondamentales" §i nu la cele ordinare. (Mai vezi o adresa identica trimisa de Min-liaky lui Sturza tot din 28 Iulie 1834. Hurm. Doc. Supl. I, 5, p. 65). Prin urmareIn 1831, cand Regulamentul fusese trimis la Constantinopole clauzula era acumintrodusa, dar nu de Butenieff, ci de cancelariile rusesti din Muntenia, cu ajutorulcaligrafului cari copiase intregul text al Regulamentului i Introdusese la urmaarticolul final. Asa povesteste lucrurile i Heliade.


textele lor tratate §i hati§erifurilor care recunosc tgrei Mun-tene§ti dreptul legiuirei lguntrice 9.

Ce putuse motiva o atare cerere ant de nepoliticg dinpartea Rusiei?

Ocarmuirea lui Alexandru Ghica fusese destul de spor-nicg in rezultate in primii ani ai domniei lui, §i cu toate cg lu-crArile adungrei legiuitoare se intinsese asupra deosebitelor ra-muri ale trebuintelor -tgrei, nicgeri nu depg§ise hotarele pusede Regulament, ci lucrase numai strict In limitele lui la des-voltarea a§ezgmintelor Munteniei.

A§a se Meuse legi §i se luase dispozitii noi asupra organi-zgrei mängstirilor, recrutatiei militiilor, se luase mgsuri maitemeinice pentru a§ezarea pazei hotarului Dungrei ; se regulasedespggubirile pentru scutelnici §i drepturile la pensie ; seordonase expulzarea vagabonzilor peste granitg, §i tinereaIn ordine alfabeticg a actelor stärei civile aceste in 1834.

In anul 1835 se opre§te luarea in arendg a mo§iilor de cgtresubocarmuitorii plg§ilor, care intrebuintau autoritatea lorspre a sili pe tárani sä le munceaseä degeaba ; se hotäre§teca nimene sà nu mai poan intra in slujbe deeät cu atestatedin §coale. In 1836 se declarg Brgila de portofranc, se strgmunre§edinta judetului Olt din Slatina in Turnu-Mggurele pemalul Dungrei, se rándue§te o comisie pentru unificarea §iindreptarea mgsurilor, se pun in randuialä farmaciile intoc-mindu-se §i o corporatie a spiterilor, se regulamenteazg cursulmonedelor. In sfär§it in 1837 se opre§te exploatarea §i stri-carea pgdurilor mgngstire§ti §i se determing noua intocmire arangurilor boiere§ti §i a slujbelor conspunzgtoare 10

Dacg insg Ru§ii nu puteau fi ingrijitii despre apueäturiledomniei lui Alexandru Ghica, pe de altä parte ei nici nu aveaunevoe de introducerea acelui articol nou In Regulament, in-trucat stavila pe care vroiau sg o put-L.6 unor incereäri de reformeexista inteun alt articol (52 al Munteniei §i 55 al Moldovei),aceasta votat färg tggadg de adun'ärile de revizuire, §i carearticol dispunea cg. orice act sau hotgrare a adungrei generale§i a gospodarului, care ar fi protivnic privilegiilor principatu-lui sau tratatelor §i hati§erifurilor date in favoarea lui, sau drep-turilor curtilor suzerane sau proteguitoare, trebue sg fie privitca_nul §i nefAcut". Zicem cg, Rusia nu avea nevoe fan.'Cu acest articol de celglalt, dacg ea intelegea a impiedica inoi-

" Adresa din 21 Iulie 1837. Analele parlamentare, VII, p. 532, subsemnatil de21 deputati din 33. Vezi procesul-verbal al sedintei in care se voteazA adresa, 10Iulie 1832, ibidem, p. 35. Se vede cA adresa de protestare a adinarei a fost redac-tatA de profesorul Const Moroiu, fost burster In 1822. Barit In Foaia pentrumink, No. 20, 30, 1848, reprodusn de Anal 1848 In principate, II, No. 464, Cf.Vaillant, II, p. 389-391.

10 Buletinul ()tidal al fdrei Muntene§ti, pe 1834, 35, 36 si 37.

DOMNIILE EEGULAMENTA.BE 1834-1848 133

rile, numai in ceeace privea dispozitiile fundamentale adicaparea constitutionala a regulamentului, ceeace singur puteapretinde dupa dreptate. Daca ea insa intelegea prin noul adausa rapi tarilor romane, dreptul chiar a legiuirei interne, in laun-trul constitutiei regulamentare, atunci este invederat ca eacerca un lucru absurd, si ca vroia numai sa-si cerce putereaasupra poporului roman, deoarece atunci nu pretindea nimicmai putin decat a lua in deplina epitropie intreaga viata a ace-stui popor. 0 atare interpretare a clauzei restrictive era insacombatuta chiar de unele organe ale politicei rusesti. Asa ino nota a consulului rusesc catre Alexandru Ghica din 1834, se

gseste cà ambasadorul Butenieff comunicand RegulamentulInaltei Porti, ar fi adaus o clauza ca sä nu se mai introducae acum inainte nici o schimbare in legiuirea tarilor romane,

lgmurind consulul lui Ghica ca atare oprire nu se poate referidecat la dispozitiile fundamentale ale legiuirei, adica la drep-turile i prerogativele principiilor, la atributiile adunärilor, per-ceperea impozitelor, drepturile i indatoririle clasei agricole,-organizarea municipalitatilor, a militiei si a carantinelor ; dar caIn afara de atare puncte principale, ar fi in ordinea naturala alucrurilor de a prevedea ca pot sa fie dispozitii secundare aleregulamentului, care sa aibà nevoie de a fi modificate sau com-plectate"11. Cat de adevarate erau aceste observatii se vede -in faptul cá insus Kisseleff, dupg votarea Regulamentului,

modificase prin legi ulterioare dispozitiile lui, silit de nevoiade a indrepta dupa aratgrile experientei noua legislatie a O-rd si de a desvolta in amanuntimele lor urmarile principiilorcontinute in acel act" 12.

Daca luam noul adaus cerut de Ruckman in 1838, insensul explicat de insusi el lui Ghica cu patru ani mai inainte,atunci el nefacand decat sa repete dispozitiiile continute inarticolele 52 si 55 ale Regulamentelor Munteniei i Moldovei,era de prisos ; daca insa vroia sa i se dea intelesul de a impie-deca absolut once autonomie legiuitoare a tarilor române, atunciera nedrept i periculos. In ambele cazuri cererea introducereilui era jignitoare demnitatei poporului roman, amintindu-ipozitia sa inferioara i atarnata de atot puternicia ImperiuluiRusesc. Boerii care stiau ea Regulamentul continea articolulopritor al atingerei dispozitiilor de temelie (52 si 55), nu intelegeauce era de nevoe repetarea acelei dispozitii, la incheerea intregeilegiuiri. Ei sustineau deci, cá i in articolul a caruia recunoas-tere se cerca de consul, pe motivul ca fusese omis la tipar, ar

" Ruckman c. A. Ghica, 28 Iulie 1834. Hurm. Doc. Supl. IV, p. 464.'2 Kisseleff c. secretariatul de stat, 14 Noemvrie 1832, ibidem, p. 411.


trebui sà se inteleagA tot despre bazuri 13 adecA despre princi-piile fundamentale.

DacA Rusia insA vroia cum am spus, prin atare cererenedrepatà i jignitoare cerce din nou puterile asupra popo-rului romAn, nu se poate tAgAdui cA m'Asura luatà era destulde nimeritA. i inteadevAr in scurtul rAstimp care despArteainceputul ocupatiei rusesti de anul 1838, se petrecuse in spiritulpublic al poporului muntean o schimbare datorità cultivAreifiilor de boeri prin àri strAine si a multor oameni din poporprin scoalele infiintate In tarà tocmai din ingrijirea lui Kis-seleff ; numai putin desvoltArei bogAtiei prin deschiderea comer-tului care tärile apusene, in urma liberArei navigatiei printratatul de Adrianopole ; apoi inceputurilor de culturA literarà

stiintificA ce se manifestase pe ici pe colea si mai ales concen-trArei intrigei miscAri nationale In societatea filarmonicA 14.Era cu neputinà ca atare trezire a poporului romAn cAtre con-stiinta de sine s'A nu se resfrAngA i asupra vietei sale politice,.si atare lucru se si intAmplA in crincena opozitie ce se n'Ascuadunare, cAnd se ceru recunoasterea articulului non introdus intextul Regulamentului. De aceea opozitia In contra adausuluicerut de Rusi, insemna mult mai mult cleat ceeace pArea cA esteera o opozitie contra amestecului strAin in afacerile lAuntriceale tArei ; era prima lucire a dorului dup'A neatArnare ce aprindeaorizontul inc6 atAt de intunecat al vietei romAnesti.

CAnd Ruckman aflA despre impotrivirea adunArei la un.ordin impeirätesc el îi pierdu cu totul cumpAtul diplomatic,

printeo adresA care domn Ii rosteste adAnca lui mirareasupra intAmpinArilor ridicate de adunare, in contra schimbArilorintroduse in noua redactare a Regulamentului ; cA el se asteptaca adunarea obsteascA a Munteniei, pAtrunsA ca acea a Mol-dovei de scopurile binevoitoare ale Rusiei asupra principatelor,s'A fi urmat o linie de purtare asemAnAtoare care ii era prescrisáprin datoriile ce nici odatA nu le va putea infrAnge nepedepsit.Protestez deci In chipul cel mai formal inpotriva unui demersatAt de neregulat i atAt de contrar respectului datorit celordousA inalte curti, care nu admite nici o abatere dela litera tran-sactiilor incheiate si a cAror mentinere vor sti sA o impunAtoat'A intregimea ei" 15.

" Procesul-verbal al comisiei de unificare a Regulamentului, din 23 Martie-1837. Analele parlamentare, VII, p. 128: Comisia socoteste eS pulsul acestulperiod (fraz5) unde se zice : once modilicalii, tntelege In sine modificatii la bazurile-(bazele fundamentale) Regulamentului, i ar fi bine sA se adaoge langà cuvantutmodificatii, cuvAntul bazuri".

" Aceste fapte vor fi expuse cu toate amAruntimile trebuitoare In capi-tolul Mersa( culturei romdne dela 1822-1848.

'8 Felix Colson, p. 99.

DOMNIILE REOULAMENTARE 1831-1848 135

Si Cu toate aceste opozitia din camerá avea pe deplinLdreptate. Dintre membrii delegati in comisiune spre a cercetatextul regulamentului i anume Stefan Báleanu, Emanoil Bá-leanu, loan Câmpineanu, loan Oteteli§anu, Grigorie Cantacu-zino, Iancu Ruset i loan Filipescu, cei doi dintai fácuse partedin adunarea de revizuire, stefan Báláceanu, fiind chiar unuldin secretarii acelei adunári ". Intrebati de colegii lor, ambiifo§ti membrii ai adunárei de revizie, ei declarará cá nu aveaucuno§tiintá de atare articol. Cum am v'äzut apoi in tipArituraRegulamentului din 1832, de§i Menta' dup6 originalul lui de.cdunci, nu se cuprindea acel articol. El era invederat datoritunei introducen i posterioare.

Cu toatá dreptatea cauzei lor, boerii simteau ce grea vafi lupta Cu atot puternica Rusie, §i la ce se expuneau acei ce

Adunarea generalà a Boierilor in Bucure0, 15 1ulie 1837.Desen de Raffet.- Colectia Academiei Române.

indrázneau a ridica vocea contra unei cereri, a &Arda respingereputea sà aducá asupra curtei ruse§ti bánuiala comiterei uneifapte necorecte. Toti boierii se infiorau de situatiunea ce li sefácea, de§i pe de alfa' parte simteau peste putintá de a se plecaunei cereri atat de nedrepte §i care i§i bátea joc a§a pe fatá deamoarea §i con§tiinta lor. Se hotárirá deci, once s'ar intâmpla,sa se opuná ; dar ei vroiau s'A aibá in partea lor i pe domn. EiAeputará la Ghica pe Heliade care II determiná s'A se uneascá:cu boierii, sau cel putin sà nu-i aibá de ráu pentru tinuta lor

Analele parlamentare ale Romemiei, I. p. 65.

c

t--

-;


din adunare. Domnul chiar se intälni cu capii opozitiei inteo.noapte la grädina lui Scufa §i se stabili o intelegere intre ei,.ceränd domnul ca sä-i se comunice de mai inainte tot ce erauhotkiti boierii sá facä in adunare, pentru ca domnul sà poatältla mäsurile trebuitoare fatà Cu consulul rusesc. Heliade era säfie mijlocitorul acestor comuniari. Ministerul lui Ghica nufu pus insä in cuno§tiinta acestor tratki, temându-se domnula nu fi pant aträ Ru§i, inat Ghica se afla in strania pozitiede a incuraja pe asciins impotrivirea, pe care guvernul säu,ce asculta mai mult de ordinele consulului rusesc, era sä o com-ban. Mini§trii se §i pun cu toate puterile pentru sprijinireaarticolului bänuit, antAnd originalul manuscript in care se afla..Opozitia se sprijinia pe Regulamentul tipärit de Heliade, §i peand discutia luase o mare aprindere, se auzeau de pretutindenestrigäte a.' nu cunoa§tem acel articol ; protesnm insu§i in nu-mele Rusiei ce se zice proteguitoarea drepturilor patriei noa-stre, In contra acestei inalari a autonomiei ce ne este garan-tan" 17. Ministrul Barbu Stirbei dklea mai ales aparen-tele unui aprig stkuitor pentru primirea adaosului, luand

o camen de aläturea pe Heliade §i pe Câmpineanu, le spusea cele ce le vorbea in adunare ca ministru erau ale slujbeiale datoriei ; alce in amen intre patru ochii, spuse el lui He-liade, te felicit de ideia ce avu§i de a nspändi Regulamentultipä'rit in 1832, §i dacä se va putea mântui autonomiadomniei tale vom fi datori pentru aceastä izbändà". Ian decicare erau simtimintele adevärate chiar a acelor oameni careerau tinuti prin pozitia lor oficialà, a sprijini interesele ruse§ti..

Ruckman insä vsäzänd impotrivirea adunkei la cererilesale, se indreptä, dup`d instructiile guvernului säu, la Constan-tinopole i zmulge dela släbiciunea sultanului un firman, princare se impunea adunärei muntene primirea articolului adi-tional18. Manopera ruseasa era ghibace, cäci arunca toatä un-ciunea unei atari siluiri asupra Portei ; nu constituia insä maiputin o nouà vklin alcare a regulamentului organic, careprin articolul säu 53 dispunea disolvarea adunkei in cazuri dedesordini grave §i turburki in sänul ei, iar nu impunerea vrointeiguvernului prin ajutorul firmanelor turce§ti. Ian cum intele-geau Ru§ii sä aplice regulamentul. Era doar aceasta, in partealui politicä, mai mult un instrument de dominare deat o in-tocmire legiuitoare.

Heilade. Echilibrul mire Antileze, p. 96.Regnault p. 188; Vaillant II, p. 393. La principauté de Valachie sous It

hospodorat de Bibesco, p. 45, numeste cu drept cuvAnt acest act : un coup d'étatextra réglémentaire. Mai comp. asupra introducerei articolului bAnuit : Les prim-cipautés danubiennes In Revue independante, VIII, 1843, p. 542 st NeigebauerDie Donau) arstenthilmer, I, p. 6.

DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848 137

Ruckman nu se multume§te cu firmanul obtinut, ci prino adresg cgtre domn, ce trebuia comunicatg adungrei, amenintgpe membrii din opozitie cu o pedeapsà exemplarg ce era sáloveasc'ä la caz de repetare, In capi §i in acei ce s'ar lua dupg{Ign§ii" 19. Cu toate acestea baronul de Ruckman regreta foartemult di atare necuuiinli au putut sei se inteunple in MunteniaIn timpul ocdrmuirei sale" 2°

Actul de silnicie in contra adungrei fu urmat de altele In-Areptate contra membrilor ce indrgznise sg ridice capul. Ema-noil Bgleanu i Ioan Câmpineanu furg surghiuniti; loan Fili-pescu destituit din postul sgu de cap al politiei ; Grigorie Can-tacuzino, naturg pornità §i aprinsg, i§i pierde mintile §i viata ;Joan Oteteli§anu §i Iancu Ruset furg persecutati Ong ce cerurgiertare dela Rusia ; insg de atunci dela 1831 de §i dateazg cg--derea lui Ghica, dei atâtia §i aatia devenirg victime, dateazg

declinul protectorului excluziv al Rusiei, atacat in fata lumeila Islaz in 1848 §i desfiintat formal .prin tratatul de Paris din1856" 22.

Purtarea cea indoità a lui Ghica in afacerea articoluluiaditional, Ii stricg atät fatg cu Ru§ii, cgt 11 discredita in ochiipartizei nationale. Inteadevgr Ru§ii aflând plecarea secretg

ReprodusA In Intregime de Vaillant II, p. 307.2° Nota lui Ruckman din 17 lulie 1837 In Felix Colson, p. 105 Comp, G.

Chainoi (loan Ghica), Dernière occupation des principautés danubiennes Paris, p.-41. Cuvintele raportate de Calson sunt autentice. Vezi discursul lui Ruckman c.boeri 20 Mai 1838 Hurm. Doc. XVII. p. 705.

21 DupA regulament dregatorii statului putean fi deputati. Ordinul desurgun contra lui CAmpineanu 3 Noemv. 1839: din malta poruncA a curtii su-zerane, polcovnicul, CAmpineanu se trimite In surgun la Filipesti i deci nu maipoate Ti deputat". Analele parlamentare, IV, 1, p. 79. Asupra surgunirii i arestAreilui CAmpineanu, vezi mai multe rap. din 1839-1840 in Hurm. Doc. XVII.

22 Heliade, Echilibrul Mire Antiteze, p. 98. Un rAsunet a acestor turburAridin adunarea asupra cArora, lucru straniu, nu existA In numeroasele rapoarte con-sulare franceze nici o amAnuntime, este continut In raportul lui Chateaugiron C.Molé, 7 Alai 1838. Hurrn. Doc. XVII. p. 702: Particle additionnel qui a causétout le désordre de la fin de la dernière séssion". Alt rAsunet In alt raport al aceluiasi11 Mai 1838, ibidem. p. 703: les bojards protestent contre la violation mani-feste de leur pacte sociale, le Réglement organique, publié par la presse en languevalaque d'apres l'original francais".

ARA scrisoare din 18 Alai 1838 ibidem, p. 704: le mécontentement que l'Em-pereur, son souverain, avait ressenti de la conduite de quelques députés (valaques)pendant la dernière session de la chambre". Discursul lui Ruckman c. boieri,20 Mai 1838 ibidem p. 705: S. M. l'Empereur a été vivement affecté des derniers676nement de l'Assamblée générale de Pannée passée". Altul din 26 Mal 1838,ibidem. p. 706 : les deux Cours exigent que les articles qui ont causé tant desdébats Pannée dernière, et (loot le rejet a été le prétexte de la cloture prématuréede la chambre, fassent maintenant partie integrante du Réglement Organique".Adoage Sakellari c. Königsmark 11 Aug. 1837; ibidem, X, p. 486: Une discus-sion très orageuse Sc souleva dans la séance de l'assamblée". Mitropolitul Neofitv. Nesserlode, 31 Dec. 14 ibidem Supl. 1, 4, p. 501 : Depuis les déplorablesdésordres de la session de l'année 1837". Toste aceste rAsuflAri aduc dovada in-videratA a faptelor raportate mal mult dupA izvoare mai putin hotArItoare.

I38 ISTORIA ROMANILOR

a domnului catre partida pe care o zdrobise, nu mai puteauavea incredere in el; iar partidei nationale de ce folos puteausA-i fie simpatiile lui Ghica, ca'nd pe fatä" el sustinea pe Rusichiar cerea in .interesul lor firmane dela Poartà? Partidul natio-nal se convinse c'd Ghica tinea mai mult la putere decat la popor ;el crezu cà plecarea Domnului càtre dânsul nu fusese decat o.prefäcnorie, si de atunci se instreina" cu totul de domn. Si cums6 nu se fi färgit mereu indepArtarea dintre Ghicapartida nationalà, cand el urmeaz6 inainte purtarea lui nesi-gur4 i sovAitoare? Era bun ins6 far% curaj, omenos Mfg

prieten al Ord dar mai mult Inca' al postului s'au", cumIl caracterizeaz6 prea bune un contimporan 23 Asa bungoar6In chestia ce tinea atata de inima tuturor, acea a redestepfareinationale, Ghica se pleca din inimä spre atare miscare i ar fi-vrut sä-i dee sprijinul s'au ; dar era necontenit retinut i impie-dicat de consulul rusesc care Il sp6imânta farà incetare cu pu-tinta destituirei.

Sovgirile lui Ghica. Ruckman era anume cu totul dealtä pärere cleat Kisseleff, asupra rolului culturei nationalela poporul roman. Pe cand Kisseleff pusese legiuirile grecestipe româneste, deschisese scoale române i invoise iesirea unorfoi periodice in bimba românà, nelAnuind cà aceastg miscare cuineeputuri atat de nevinovate putea s'a se intoareä in contrasacelora ce o favorase, Ruckman mai pdtrunator, descoperiseindatà cà izvorul de unde plecase opozitia in contra Rusiei eratocmai inceputul desvolfärei limbei românesti i prin ea adan-eirea constiintei nationale, care cereau la randul lor de corolarneapsärat vrednicia existentei, i deci scuturarea jugului rusesc_Sprijinirea limbei romanesti de care Kisseleff fusese datoritàopiniilor liberale ale celui ce o indrumase, ale aceluiasi om careregreta CA se &Muse reprezentarea tärei numai boerilor, i caredorea sà revizuiaseá raporturile dintre boieri i färani, in scopulde a favoriza mai mult pe acesti din urmä. Kisseleff este 'Ms.-ao anomolie in sistemul rusesc, o suflare liberalà in salmi despo-tismului. Adevilrata politiea ruseascä fa cu miscarea nationaMa poporului roman o va prezenta nu Kisseleff, ci Ruckman,Daschkoff, Duhamel i toti ceilalti agenti devotati ai ideei ab-solute.

Un francez Vaillant fusese chemat Inca' din 1829, subocarmuirea lui Kisseleff, de marele ban Gheorghe Filipescu,epitropul scoalelor, spre a organiza pe o noua' baza" colegiuldela Sf. Saya. Scoala prosperase de minune, i insusi KisseleffMarturisi c'ä nu vkuse nici chiar in Europa un colegiu maibine diriguit si un pedagog mai ghibaciu. De indatà lush' ce.

" Vaillant, II, p. 409.

DOMNIILE REGULAMENTABE 1834-1848 139

Buckman. ajunse consul In 1835, el cera sä retragä lui Valliantdirectia colegiului §i catedra de literaturà ce o profesa. Aceastàprima concesiune fäcutä politicei intunecRoare a lui Buckman,fu urmatà In curAnd de altele care loviau tot mai mult lu gän-direa cea mare a partidei nationale §i. liberale, luminarea po-porului. Anume In 1835 adunarea voteaz6 in unannnitate cum-värarea a 500 de exemplare din dictionarul limbei române alui Vaillant. Rukman cere insä i obtine dela Ghica nesanctio-marea acestui vot, prin care se dAdea o loviturà culturii româ-ne§ti i deci partizei nationale, atingändu-se tot odatà i inte-resele unui Francez, ca tara cäruia Rusia stätea pe atunci Indu§mänie, din cauza amestecului ei in revolutia lui Mehemet-

Pentru a räscumpära actul defavorabil, Ghica nume§te peHeliade membru In epitropia §coalelor, i Ii ajutà la imprimareatabelelor pentru Invätämäntul mutual In litere latine. TotodatäGhica se declarä de proteguitorul teatrului national, pe. carezocietatea filarmonicä vroia sä-1 trezeascà la viatà. Dupä catevaTeprezentatii domnul, plecAndu-se iarg§i cererilor tonsulului ru-sesc, retrage ajutorul säu bänesc, §i. teatrul national este nevoitsà inceteze reprezentatiile sale. In acela§i timp, domnul se aratàdarnic fatä cu o trupà german6 24.

NeIncetatele §ovgiri ale domnului fatà cu partida natio-nalà, o Insteäinase tot mai mult de el. Väzänd ea loviturileaduse färä Incetare tuturor intreprinderilor societätii filarm onice,de a ridica nivelul cultural al poporului romän, se formea zä. Insanul acesteia o al-CA societate politicä, secretä, compua dinHeliade, Câmpineanu, Cantacuzino, Voinsecu i alti patru mem-lori al csáror nume este täcut de Heliade, având de scop a forma

stängä in adunare, cu Indatorire a sustine guvernul in celelegale i patriotice §i de a i se opune In once abatere. Ea cu-prindea In sänu-i oameni devotati sinceri ideilor ce reprezentaudin care bunäoarä Ioan Câmpineanu desrobise pe Tiganii säiinch' din 1834, ca conditie ca cei liberati sà nu se insoare cuacei incä." robi, ca sá nu cadä Inapoi In sclavie25.

Cum am arätat mai sus, purtarea ca dota fete a lui Ghica,-11 compromitea §i MI6 ca Ru§ii !neat ace§tia nemultumiti cu-ocArmuirea lui se hotärlse räStoarne. Organul cel mai pu-ternic de scäpare al lui Ruckman era mitropolitul Neofit, care,prin repetate raporturi atre curtea ruseascA, inegrea din ce ince mai mult pe domnitor. In unul din 31 Decembrie 1840, Neofit

24 Vaillant, II, p. 400. Dictionarul lui Vaillant poarta titlul: Vocabularportdref romeinesc-franfuzesc §i franfuzesc-romdnesc urmat de un mic vocabular decomonime de I. A. Vaillant fost profesor de literatura frantuzeasca In colegiul na--Vona' i Intemeietorul pensionatului din Sf. Saya. Bucuresti, Tipografia Valdbaum1839 In 8°180 +190 +XI pagini. vezi G. Bengescu, Bibliographie franco-roumaine,Paris.

" Heliade. Echilibrul mire antifeze, p. 85.

140 ISTOR/A ROMANILOR

spune cA dup6 inchiderea prin firman a adunArii din 1837, oputere discretionarA fu incuviintatà autoritAtii princiare ; dardomnul nu intrebuintà puterea lui cea nemArgiinit'A in interesulOHL Mitropolitul zugrAve§te apoi in culorile cele mai negreefectele ocArmuirii lui Ghica asupra stArii locuitorilor 26. Ruck-man vroia sà se foloseascA de ambele curente opozitioniste,acel national §i acel personal reprezentat mai ales prin mitro-politul Neofit, spre a rAsturna pe Ghica, a§a cä surparea luis'A nu parà a fi opera Ru§ilor, ci rezultatul nemultumirii Ordca domnia lui.

Tocmai atunci insA Ruckrnan din pricina unui scandalamoros provocat de el in Bucuret§i, este inIocuit cu Titoff,diplomat mult mai ghibaciu decAt prea infocatul sAu prede-cesor. Pe cAnd afacerile Munteniei incApeau pe mAinile acestuimeter, puterea cea mai potrivnicA Rusiei, Franta, trimitea, in1839, in Bucure§ti un agent nu mai putin iscusit §i purtatprin trebile Orientului Adolf Billecocq, Acesta ajunse in Bu-cure§ti in tiinpul luptei celei mai incordate intre Ghica §i celedoug opozitii. Nu-i trebui mult spre a se convinge c'A partidulnational gre§ia calea, §i. slujia fArA s'A vreie scopurile consululuirusesc. CAteva luni de petrecere in Muntenia §i un studiu adAn-cit al faptelor Ii descoperise toate primejdiile protectoratului.Trecutul ski diplomatic ii aträsese §i pAnA atunci luarea aminte-asupra politicei ruse§ti ; dar niciodatA nu vAzuse el desvoltAndu-secu atAtA metod'A §i. unitate ghibacele intrigi din Sf. Petersburg§i cuceririle pline de amenintAri pentru viitor ce se indepliniaula umbra cancelariilor. Dela malurile Nevei pAnA la muntii Epi-rului, dela golful Finlandei pAngla capAtul Adriaticei, el vedeaaceea lucrare mi§cAtoare, neobositä, ascunsA, inlAntuind inmrej ele sale Austria §i Turcia, fAcAndu-§i creeaturi in ambeleimperii, aici revolutionarà §i. fAcAnd apel la nationalitäti, dincolamisticA §i. invocAnd ideea religioasA, cAnd umilitA §i. desmiera-toare, and mAndrà §i poruncitoare. In principate tarul pre-domnia prin consulii sAi, in Grecia §i Bulgaria prin eteri§ti,In Serbia §i Bosnia prin misionan, in Constantinopole chiarprin aurul §i amenintArile sale. Absolutismul trägea in tAcereun cerc imens in jurul Apusului, apropiindu-se pe zi ce mergede Mediterana, de unde trebuia s'A se arunce in inima Eu-ropei 27.

Billecocq pentru a combate covAr§itoarea influentà a Ru-siei, se hotArA sA deschidä ochii principelui asupra deosebiriicelei mari de tendinti ale celor dou'A opozitii, din care Rusia

26 Hurm. Doc. Supt., IV, p. 500. Rusia Ins6 nu uitase nici opozitia boerilorsi In rAspunsul lui Nesselrode c. mitropolit, ibidem, p. 505, nu uità sg-iaminteascitsi de purtarea lor.

2, Regnault, p. 1007.

vroia sa-§i faca o arma combinata spre a-1 rasturna. AgentulFrantei vroia sá arunce pe principe in bratele partizei natio-nale §i impotriva Rusiei, a carei scopuri cotropitoare se mani-festau pe fiece zi. Consulul rusesc Daschoff ce inlocuise pe Titoff,inaintat ca ambasador la Constantinopole, se silia din potrivaa intari invrajbirea dintre Ghica §i partida nationala, pentru aindeparta cat mai mult elementele a caror apropiere puteaudevina primejdioase politicei ruse§ti. El specula mai ales pe douainsu§iri ale domnului, care putea l'Asa sA prinda mai bine in-.trigile lui : moliciunea caracterului sau §i teama lui de rgsturnare.


Biserica Sf. Gheorghe din Bucuresti, 13 lulie 1837.Desen de Ralle& Colectia Academiei Rom5ne.

Opinia publica era pe atunci foarte intkitata prin per-secutiile carora fusese expus maiorul loan Campineanu. Mareleboier patriot, vazand ingenunchiarea la care Ru§ii vroiau saaduca tara, se hotki, dupa ce firmanul impusese adunkii in-troducerea articolului aditional, In Regulament, sà mearga laPoarta pe cat §i la curtile Frantei i Angliei, pentru a protestacontra silniciei Mente tarii sale, luand cu sine ca secretar peun Francez ce fusese in aceea§i insu§ire la consului francez dinBucure§ti, Chateaugiron, anume pe Felix Colson.

Campineanu mergea sà stkuiasca la puterile Europei pentrumantuirea poporului ski de epitropia ruso-turca, a obtinea delaTurcia rdscumpararea tributului, a asigura puterea suveranaprin principiul ereditatii, o scoate ockmuirea de sub in-raurirea straina, a lucra pentru unirea tarilor române a face


sä se bucure toate clasele de o stare bunä i chiar la sfär§it in-trunirea tuturor Românilor de pretutindeni inteun stat maimare românesc".

Câmpineanu fusese solicitat apoi §i de revolutionarii polonila o lucrare comunä contra Rusiei in care lucrare ei vroiau sä.atrag5. §i pe Mihai Sturza, Domnul Moldovei ; Campineanufusese mult sprijinit de consulul englez §i. de Francezii Vail-lant §i Colson secretarul lui Câmpineanu. Franta i Angliaerau pe atunci protivnicele Rusiei §i. Eftimie Murgu, profesorulde filosofie ce se strämutase din Ia§i in Bucure§ti, Meuse cauzàcomunä.' cu ei.

Poporul romän fiind pe atunci cu totul necunoscut inEuropa, protestarea lui Câmpineanu nu e§i la nici un rezultat.Pentru el insä avu urmäri foarte grele. Domnul sub apArareaRuOlor cere dela Poartà un firman de arestare contra lui Câm-pineanu, inc6 de pe cand era la Paris. Cu toate cA el aflä despreaceastä ingsurà luatä in contra lui, pleacA inapoi spre Muntenia ;dar este prins in Caransebe§, arestat de autoritätile austriace

trimis la Bucure§ti, unde este inchis, intAi in mânàstirea Mär-gineanu. Mare mi§care se fäcu in Bucure§ti la vestea arestäriilui Câmpineanu, i poporul indeob§te cu tinerimea §coalelorIn frunte se hotárirà sà-1 elibereze cu puterea 28

In anul 1840 se face un complot contra lui AlexandritGhica, ai cärua conspiratori erau tot cei amintiti mai sus. Com-plotul este insä descoperit §i nu putu avu niciun efect 29.

Domnul ingrijit, 11 transferà dela Màrgineni Intel) mänä-stire mai apropiatä. de Bucure§ti, la Plumbuita.

Lucrurile incordându-se mereu intre domn §i opozitie,care sporia färà incetare rändurile ei §i simtindu-se de toti cä."disgratia in care Ghica cäzuse la Ru§i trebuia aducä rästur-narea, mai multi boieri intre care Câmpineanu, Vilara §i Fili-pescu Vulpè ins6rcineaz6 pe loan Ghica In 1841, sà ducä o scri-

" Pe atunci se cantau viersurile urmAtoare :Aideti frati la MargineanuSA scdpdm pe Campineanu.

Vezi Vaillant II, p. 403. Comp. loan Ghica, Scrisori c. Vasile Alexandri, p. 144.Vezi l Hurm. Doc. XVII, p. 761. Campineanu scapd din Inchisoare tocmai In 1841',ibidem, p. 149. Vezi I Cuveiniarea de primire a lui loan Ghica in Academie, Ana-lele Acad., (mai sus, p. 137, nota 21). La aceastA cdlatorie a lui Campineanu seabate gandul lui Nesslrode cand Inteo a dresd C. Mitrop. Neofit, 20 Fevr. 1841,Hurm. .Doc. Supl. I, 4, p. 507 li spune: L'orsqu'on songe surtout it ces hommesqui sont partis du sein de Tassemblée, pour se rendre a l'étranger, et y conspirercontre le repos et la tranquillité de leur pays".

Scrisorile care constata legaturile Polonilor cu Mihai Sturza i Campineanu,vezi In Neculai Krefulescu, schitA biograficd de A. D. Xenapol, Anexe. AsupracAlatoriel lui Campineanu la curtile europene, vezi si Hubert c. Molé, i Fevr. 1839In Hurm. Doc. XVII, p. 732. Vezi si p. 736 si 739.

" Asupra acestei miscAri vezi I. C. Filiti, Turbureiri revolufionare in TaraRomdneasca, in An. Ac. Rom. II, tom. XXXIV, 1912 p. 20 (7).

DOMNIILE BEGULAMENTARE 1834-1848 143

soare lui Mihai Sturza, domnul Moldovei, prin care îi propuneaudomnia si a Munteniei, la caz de cAdere a lui Alexandru Ghica.loan Ghica, prezintat domnului de Mihai KogAlniceanu, pri-meste ca r'Aspuns cA atare combinatie nu ar fi bine vAzutA deRusia, si deci nu o poate primi. Ioan Ghica rAspunde domnuluicA principiul unirii e inscris in Regulamentul Organic, luAndindrAzneala a ad'Aoga : audaces fortuna juvat", cuvinte lacare domnul intAmpinA ea' acel care räspunde inaintea luiD-zeu si a oamenilor de soarta unui popor trebuie sA fieprudent 30.

In curAnd ins6 alte pasuri ale domnului Munteniei, pro-vocate prin intrigi rusesti, trebuiau s'A-1 indepArAteze Incà i maimult de popor i de partida nationalk reprezentanta nAzuin-telor sale.

Anume pela 1841 incepe o agitatie foarte mare intre SArbiBulgari, care dupA cAt se spunea, trebuia s'A fie combinatA

cu o miscare in Muntenia ce avea de scop rAsturnarea lui Ghica.Domnul je din data' mAsuri foarte energice pentru aji apAratronul i aresteazA pe mai multe persoane bAnuite de amestecIn complot : Filipescu, Marin, Bälcescu, Sotir, Profesorul defilosofie Murgu, Cesar Boliac, Vaillant complicat si el in afacere,scapA numai prin protectia consulului francez, care Il trece inMoldova 31.

Fiindc5. Heliade, unul din membrii cei mai influenti aipartizii nationale, putea sà devinA prin stäruintele lui BillecocqlegAtura de unire intre ea si domn, apoi consulul rusesc sehotärgste a se folosi de complotul bulgAresc, spre a pune intredomn i Heliade o zAzanie, care sà-i indepArteze pentru tot-deauna unul de altul. Prin mijlocirea unui Francez s'Arman,doctorul Tavernier, Daschkoff denunt6 pe Heliade lui GhicacA ar fi amestecat in räscoala bulgarA, i domnul care credeacA atare uneltire este indreptatà in contra scaunului sAu, or-donä arestarea i punerea sub judecatä a lui Heliade. Dei acestaizbuteste a se curAti de invinuire, nu rAmAne mai putin indu-smAnit cu domnul. Daschkoff se sileste ins6 tot prin asemeneauneltiri a introduce desbinarea i In sinul insusi al partidului

". Ion Ghica, Scrisori, p. 149 si 185. Valliant, II, p. 405 : les boyardsvalaques désirent la réunion des deux principautés sous la souveraineté de Mi-chelStourza". Cunostinta facuta de loan Ghica Cu domnul Moldovei li procuraIn 1842, catedra de geologie dela Academia Mihaileana. Cu toate acestea un ra-port al lui Ducos consulul francez din Iasi C. Broglie, din 11 Dec. 1835, Hum.Doc. XVII. p. 568 spune: le prince M. S. se flatte que la Rusie réuniraces deux provinces en un seul Etat, a la t8te duquel elle le placera lui mameavec le litre de Roi des Daces. Il m'en a parlé à moi-méme, au commencementde son régne".

31 Vaillant, II, 405. Regnault, p. 204. Asupra acestor douà comploturi,vezi lucrarea lui Filiti citate In nota 31. Vezi asupra acestui complot din 1841 siBillecocq c. Guizot, 3 Mai 1841 Hurm. Doc. XVII. p. 807.

144 ISTORIA R0MAN1LOR

national, potrivind lucrurile astfel incAt sA se creadA ca intri-gile ar veni dela domn, i prin asa chip s'A mai sporeascA des-binarea intre domn si partida nationalA. Consulul rusesc In-trebuinteazA tot pe doctorul Tavernier spre a aduce la inde-plinire i aceastä intrigA in sAnul societälii filarmonice, carealimenta mai ales nAzuintele nationale. Anume Tavernier de-clarA Intr'o zi In sAnul societätii cA fusese cercat de a fi cumpAratde unul din membri, pentru a-i da otravA spre a ucide pe unpictor polon refugiat In Bucuresti, acelasi membru care cucAteva zile mai inainte provocase la duel pe Aristias, pentru ocriticA pe care acesta o Meuse asupra unei piese de teatru sersede el. Atari scandaluri indepArteazA pe oamenii de treabA dino societate a cAror membri se abAteau la fapte degrAdAtoare.BAnuind ei cA asemenea intrigi le veneau tot de acolo de undepornise acuzarea lui Heliade, anume dela domn unit cu con-sulul rusesc, ii aprind si mai mult pornirile contra lui Ghica 32

Domnul ins6 care nu avea nici un soiu de principiu con-ducAtor, si care sovAia necontenit fare aplecarea inimei luicAtre partida nationalA si a favoritorului ei consulul francez,

teama de Rusi ca sà nu-si piard6 subredul scaun, comitecu prilejul rAscoalei Bulgarilor, un act invederat dusman po-liticei rusesti, probabil dupA indemnul consulului francez, anumepune s'A prindA i s'A aresteze bandele de Bulgari, Greci i Al-banezi ce vroiau sA treacA pela Galati si BrAila peste DunAre.Sabia de onoare trimise de sultan lui Ghica i multämirile strA-lucite date ofiterilor ce luase parte la imprAstierea bandelor,semn invederat c'A Ghica lucrase In interesul Portii, trebuiausA taie i ultimele fire ce retineau altà sabie, aceasta atArnatäasupra tronului lui Ghica din partea Rusilor. AducAndu-si eiaminte si de purtarea indoioas6 a lui Ghica cu prilejul intro-ducerii articolului aditional, ei vroiau sá se mAntuie de un dom-nitor care mai mult incurca decAt sprijinea interesele lor, Rusiise hotArtrA sA facA intrebuintare de articolul din Regulament,care Invoia adunArilor a se tAngui contra domnului la Mandecurti, mijloc cu atAt mai usor de pus in lucrare, cu cAt relatiiledintre Ghica si adunare erau din cele mai rele. Incordarea din-tre aceste dou'A puteri, hrAnitä totdeauna de Rusi, fusese dusAla culme in 1841 prin urm'Atoarea imprejurare : RegulamentulOrganic nu dispusese nimic in privirea acelor tArani, ce in loede animale de plug posedau oi sau cai, precum nu regulasemodul alcAtuirilor intre tärani i proprietari, pentru pAmAntulluat de cei dintAi peste m'Asura regulamentarg, prin InvoielibunA voe. Proprietarii gäsise chipul de a face din aceste alcA-tuiri un mijloc cumplit de ap 'Asare a täranului, prefAcAnd In-voielile de bunA voie In de acele suite. Alexandru Ghica in In-

" R e g na u It , p. 208. lieliade, Echilibrul mire antileze, p. 86.

DOMNIILE RE LAMENTARE 1834-1848 145

grijirea lui pentru cultivatori, incuno§tiinteazA pe adunaredespre starea In care täranii sunt adu0 prin asemenea acte,cerändu-i a hotäri maximul prestatiunilor la care puteau fi obli-gati sätenii. Adunarea refued a statua ceva asupra adresei prin-tipelui. Tocmai atunci expira mandatul ei, §i trebuiau sä sefacä noui alegeri. In timpul pänä la efectuarea lor, Ghica aun ordin ispravnicilor a nu executa conventiile pentru adausde pämänt deck in mäsura in care ele erau incheiate 0 de aren-da0i statului. Aici insä el intämpinä protestarea consululuirusesc, contra mäsurii drepte §i binefkkoare luate de el, celdintäi act de opozitie fsäti§ä a reprezentantului Rusiei contralui Ghica 33.

Opozitia sustinutà de consulil rusesc se prezintä inainteaalegätorilor, 0 cu toate silintele domnului care erau cu totulparalizate prin du§mänia consulului, izbute§te a pätrunde Innoua adunare in mare majoritate. Ca raportori ai räspunsuluila adresa tronului, sunt ale0 protivnicii cei mai neimpkati ailui Ghica, Alexandru Vilara 0 Gheorghe Bibescu, 0 räspunsuladunkii nu este deck un lung ir de invinuiri la adresa dom-nului, multe din ele justificate, intruck anii de pe urmä ai dom-niei lui Ghica fusese intrebuintati In lupte seci In loe de o spor-pied lucrare.

Räspunsul adunärii sfá're§te prin cuvintele : numai atunciprincipe, când totul va fi reintrat in legalitate, când toate aba-terile vor fi incetat, când increderea distrusà prin crude desa-mägiri va fi restabilitä, dud fiecare va incepe sä inteleag6 c'äafarg de lege nu poate fi nici o scäpare, c'ä guvernul drept 0nepktinitor vegheaz'ä asupra tuturor totdeauna gata a mul-tumi 0 pedepsi in chip legal ; numai atunci se va putea aduceo judecatä sigurä 0 asupra legii care reguleazä proprietatea,lege a ckei incercare nici nu a fost inc6 fkutà" ".

Aceastä anafora fiind comunicatä ambelor curti, suzeranä0 proteguitoare, conform articolului respectiv din RegulamentulOrganic care, de astä clatà nu avea trebuintá de a fi &Meat,in truck dädea putinta politicei ruse§ti de ali ajunge tintaprin a lui mijlocire, Rusia cere randuirea unei anchete la carePoarta consimte, uitând sub apäsarea cererilor ruse0i, §i pur-tarea lui Ghica favorabilà ei In afacerea complotului bulgil-resc, §i sabia de onoare cu care 11 cinstise. Se randuiesc In

" La principauté de Valachie sous le hospodorat de Bibesco, 51. Apare atuncio brosurà in Paris intitulata : Paul Kisselef 1 et les principautés de Moldavis et deValachis, par un habitant de la Valachie, 1842, in care se laudA mult ocArmuirearusasca, defàimandu-se acea a lui Ghika.

" Adresa reprodus6 in multe scrieri. Intre altele si in Valliant, II, p. 412-428Daschkoff complimenteazA cu toate aceste pe Bibescu pentru spiritul de modera-tie ariltat de el in redactarea adresei. La principauté de Valachie sous le hospodoratde Bibesco, p. 99.

A. D. Xenopol. 1storia kornfinilor Vol. XI. 10

146 ISTORIA ROMANILOB

anchetä delegatul rusesc Duhamel si acel turcesc Chechib Ef-fendi, care urmänd tot sistemul cel vechiu turcesc, de a plecaurechea cgtre cel ce dädea mai mult, färä a räspinge insä nicisumele oferite de parea cealaltä, iea dela Ghica 4,000 de gal-beni ; dar rivalii domnului dändu-i 15,000, Turcul se uneste intotul cu pärerile lui Duhamel, care conchidea la destituireadomnului. In urma raportului comisiunii de anchetä, AlexandruGhica este depus in 7 Octombrie 1841 3" .

Infanterie româneasd defilând In pas alergitor. Bucuresti 16 tulle 037.Desen de flatlet. Colectia Academiei Române.

2. GHEORGHE BIBESCU IN MUNTENIA 1842-1848

Opozitia in Adunare. Domnul cel nou fusese ales con-form dispozitiilor Regulamentului Organic dupä cum predece-sorul säu fusese destituit prin aplicarea acelorasi norme. Dac5.Rusia Ii incercase de doll:A ori puterile pe calea extralegalà,si anume la asezarea in scaun a primilor domni si la supunereaimpotrivirei adun'ärei prin firmanul sultanului, ea pästrà otinutà in destul de nepäsätoare la alegerea noului principe,

" Regnault, p. 219 si 229. Deaceea Turcia stA la gAnduri mal tArziu andera sA numiasa pe Alexandru Ghica caimacam in 1856: La Porte a jugé quel'ayant destitué de son rang d'Hospodar, il ne serait pas de sa dignité, en le choi-sissant pour caimacam, d'avouer qu'ele avait eu aulrefois la main lorcee". Thou-venel c. Walewsky, 6 lulie 1856. Doc. Renaqterei Romdniel, III, p. 607. Ina din1836 Nesselrode cerca lui Buenieff ambasadorul rusesc pe Mug PoartA ca sAimpunA lui Alex. Ghica mai multA ascultare de consulul rusesc s'il ne eut pascourir la chance d'une enquete et s'exposerait infailliblement A la hante d'urmdestitution". Hurm. Doc. XVII, p. 627.


-§tiind bine cA va putea totdeauna sg-i indoae vointa dupg ce-rintele intereselor sale, mai ales dupg exemplul fulgergtor pecare-1 dgduse In persoana lui Ghica.

Inteadevgr, printre cei 37 candidati care se inscrisesela inceput pentru tronul Munteniei, numai tirbeiu §i. Um-pineanu ar fi putut sustinea o luptg serioasg cu Gheorghe Bi-bescu in privirea §tiintei §i. a vazei dobAndite. Dar Câmpineanufusese scos din numgrul candidatilor, fiind rgu vgzut de Ru§ipentru cerbicoasa Iui impotrivire când cu desbaterea articoluluide adaus Regulamentului Organic, pe cuvânt a ar fi fost sur-gunit prin un firman al Portei, care deci nici odatg nu l'ar puteaIntgri. *tirbeiu era frate cu Bibescu, care remase deci ca singurcandidat având sorti de izbândg. Iatà pentru ce el obtinea Insanul adungrei extraordinare o majoritate atat de impungtoare.

Din cei 37 de candidati la tronul Munteniei, 16 lepgclandu-sede voia lor, mai rgmâneau 'Md. 21, numgr indestul de respec-tabil. Pentru a introduce o rânduialg In lucigrile alegerei §itotodatà a le prescurta candidatii flag impgrtiti in 4 serii dintrecare 3 de 5 candidati fiecare, iar cea de pe urmg de 6. In fiecareserie, voturile erau date de toti aleggtorii pentru fiecare can-didat in deosebi, punând in urna fiecgruia o bag' albg pentrusau una neap-6, contra. In seria intai banul Gheorghe Fili-pescu c'äp'ätg cele mai multe glasuri pentru alegere anume 84;In a doua logorätul Barbu tirbeiu precumpgni cu 91 de bilealbe, a treia serie incuviintg cele mai multe voturi logofgtuluiEmanoil Bgleanu in numgr de 79; in cea din urmg insg Gheor-ghe Bibescu cg§tigg izbanda asupra tuturor, cu 131 de voturi§i fu proclamat 36.

Cabinetul rusesc se arga foarte multumit de rezultatulobtinut §i ministrul de Nesselrode scrie consulului Daschkoffcg alegerea tânärului Gheorghe Bibescu au rgspuns in totuldorintei noastre. Noi vg rugäni de a rosti donanului cele maicglduroase ale noastre felicitgri pentru a lui alegere. Ii yetiimpgrtg§i instructiile noastre §i ii yeti face cunoscut In acela§itimp tot ce noi a§teptgin dela a lui ocarmuire. El va §ti, nune indoim, a aduce la implinire sperantele noastre §i a se faceastfel vrednic de inalta idee pe care impgratul a dobAndit-odespre principiile, caracterul §i. taIentele sale deosebite" 37.

" Dupl registrul original pAstrat In arhivele camerei deputatilor. Scruti-nul fu deci nominal, si fiecare candidat a fost supus une Incerari In parte. Ail-tgrile fAcute de protivnicii principelui Bibescu, ca ar fi fost astfel potrivitl candi-datii In serii, ca sa se ImpArtaseA voturile fare ei pe cAnd In seria lui Bibescu con-curentii lui erau cu totii personaje Ma InsemnAtate (Regnault, Ristoire politiqueet sociale des principautés, p. 231), ar avea Inteles, numai In cazul cand votul s'arfi fAcut prin bilete serse pentru toll candidatii din o serie deodatA, lucrul ce nu seIntAmplA. Alegerea lui Bibescu a fost deci rostirea vointei adunArei.

" Regnault, I. c., p. 235.

148 ISTORIA ROMANELOR

Bibescu fusese nsascut In 1804 In Oltenia. Tatà1 gil eramarele vornic Dimitrie Bibescu iar mama lui Ecaterina Va.-cgrescu coborkoare din Safta sotia lui BrAncovanu. Dimitrietrimise pe fiul sàu la Paris la 1817 unde petrecu 7 ani,

Gheorghe Bibescu, Domnul Munteniei 1842-1848.Desen de Venrich. Colectia Academiei Rom'ane.

indeletnicindu-se Cu deosebite studii, §i reintrà In tara In1825. Dupà ocuparea tärei de Ru§i in 1828, Gheorghe Bibescufu numit membru in comisiunea de alcáluire a RegulamentuluiOrganic, pregätind deosebite proiecte de legi, mai ales de

DOMNIILE REGULAMENTARE 1631-184S 149

acelea ce priveau la partea judecgtoreascä. Kisseleff iiincredintä postul de director la departamentul dreptätei.Pe cand se afla in atare insusire, se introduc in proiectul Regula-mentului Organic, asa cum fusese intocmit de comisia din Bu-curesti, niste schimbäri de cAtre o comisie ruso-turcà intrunitá'In Constantinopole, in care intre alte se adaogea la articolul205 care prevedea pedeapsa la ocnä pe viatä pentru acei carear intra pe teritoriul muntean färg a face carantin'ä, alineatul &Asträinii care ar contraveni la acel articol rämäneau sä fie ju-decati de autoritatea competentä. Bibescu se opune la ataremodificare, arätand c6 orice crimä sAvarsitä pe teritoriul mun-tean nu a fost judecatä pänä acuma decat de judecätorii täreioricare ar fi fost caracterul nationalitätei vinovatului ; schim-bärile din Constantinopole ar fi deci o atingere gravä in pro-tiva unui drept pe care tara l'a pus totdeauna in lucrare si carear putea avea de rezultat de a zädärnici intocmirea caranti-nelor". In urma acestor observatii deosebirea intre sträini sinationali In privirea pedepsirei pentru contraventii la regula-mentul carantinelor este inläturatä si art. 205 este formulatin chip obstesc pentru once incäleätori 38.

Bibescu trecu mai tärziu la ministerul afacerilor sträine,din care se retrase putin timp dup.-a suirea in scaun a lui Ale-xandru Ghica 39.

Gheorghe Bibescu era deci un om luminat, partizan alprogresului si cu toate ea' incA -tank (nu implinise patruzecide ani), deprins cu trebile si cu ocarmuirea oamenilor. Alegerealui, care ca once act de a cest fel nu putuse fi cu totul subtrasäinräuririlor ascunse, nu rämänea mai putin un eveniment deo mare insemnätate in viata poporului roman, cäci aräta in-toarcerea lui la autonomie dupg veacuri intregi de o vieatä in-läntuitä. De si alegerea lui fu salutatà ca o fericitä izbandäde cätre cabinetul din Petersburg, Bibescu care nu putea uitac'ä era Roman si nu putea inäbusi simtimintele sale nationale,fäcu in ziva chiar a intronärei sale un pas ce nu prea conveniaprogramului rusesc. Vroind ca inältarea luí sä dobändeaseäIn spiritul poporului toatä insemnätatea ce o avea, si a arätac6 vechile vremuri de demnitate si autonomie revenise cu el,Bibescu apäru in ziva Incoronärei sale imbräcat in costumullui Mihai Viteazul. In anul urmätor Bibescu se duse la mänäs-tirea Dealul uncle ingenuchie si särutä mormantul in care se

33 Analele parlamentare ale Romdniei, I, p. 279. Comp. Questions relativeset le rejonte du réglement organique soumises par le prince G. Bibesco, alors qu'ildad slcretaire d'Etat au Département dela justice et S. Ex. le general Kisselel I InDomnia lui Gh. Bibescu de fiul sAu Principele Gh. Bibescu, 1, p. 36.

3° Quelques mots sur la Valachte, Paris, 1856, p. 10 note si In apendice sell-soarea principelui G. Bibescu c. fiul s?iu Neculai din 15 Noemvrie 1851, p. 99.


pästra capul eroului muntean 40. 0 atare amintire, invietoarea gloriei trecute a poporului romän, nu prea putea fi pe placulRusiei, care rästurnase pe Alexandru Ghica tocmai pentru preamarea lui plecare atre partidul national, §i. revenise cu gräbiredela visurile politice ale luí Kisseleff la practica temeinieä §irealä a lucrurilor.

Bibescu se suise in tron honrit a lucra la desvoltareaWei. Adunarea convocatä in 18 Februarie 1843 se aratà foartebine dispusä care noul domn, §i o atare intelegere !litre pute-rile Statului dädea putinta Indeplinirei a numeroase reforme,de care tara avea mare nevoie, cu toate acele indeplinite subocarmuirea, §i ea lumina-Ca', a generalului Kisseleff §i sub aceaa lui Alexandru Ghica.

Mai multe proiecte de legi trimise de guvern in sinul adu-närei furä votate färä opozitie. Se institui un pre§edinte alsfatului administrativ extraordinar ; se verificarä socotelile anului1840; contribuabilii atribuiti ocArmuirei temnitilor furà tre-cuti sub acea a capilor de tinuturi, aducându-se prin aceastao economie de 47.000 de lei, bani ce fin% intrebuintati la fäscum-pärarea de Tigani dela fetele particulare n ; trei excadroanede cavalerie furä infiintate, sporindu-se numärul infanterieicu 1.440 de oameni, spre a intäri paza pichetelor Dunärei ; casapensiunelor §i a scutelnicilor fu reorganizatà §i pretul räscum-pärärei in bani a zilelor de clacä, datorite de Oran, fu redusIn a lui favoare dela 2 lei 11 parale pentru muncitorii cu bra-tele, la 1 leu 20 de parale ; pentru acei cu 2 boj dela 4 lei 30de parale, la 2 lei 10, §i. pentru acei cu 4 boj dela 8 lei 20 pa-rale, la 3 lei *i. 10. Socotelile anilor 1836 §i 1841 furl. apoi ve-rificate §i se adause la venitul ora§elor taxa pe cärtile de joc.Domnul propuse in semn de recuno§tintä din partea tärei caregeneralul Kisseleff ca sä-i se ridice un monument pentru careadunarea voteazA suma de 15.000 de galbeni ; dar generalulrefuzand a primi o atare onoare, at timp inc6 era in viatä,

4° Regnault, p. 236. La principauté de Valachie sous le hospodorat de Bi-besco par A(dolph) (Billecocq), Bruxelles, 1848, p. 122, spune Ma cuvant a prin-cipele ar fi ridicat un monument lui Mihai Vite.azul. Un anonim (Heliade?) publicaasupra acestei tinprejuari o poezie plina de foc ; un altul scrie In proa o medi-tittle asupra tarinei lui Mihaiu : o ¡aria Manta, odor prea scump Romanilor ;tu ai lost mai cu deosebire podoaba g fala Romanier. Foaia pentru minte, 1844.

41 Ideea emanciparei Tiganilor s'a copt intai In Muntenia. In 1835 esa aicio disertatie asupra robiei pe care cenzura o Impiedeca a se aspandi. In 1836 acelasautor, a caruia nume nu se cunoaste, scrie maiorului Voinescu o scrisoare pe careacesta o comunica lui Costache Negruzzi, pe atunci deputat In adunarea Moldovei.Negruzzi aspunde autorului : am cetit scrisoarea d-tale vrednica de un om cesimte a a venit vremea a ne itndrepta. Am si facut un proiect pe care sa-1 supunaduniirei, si daca s'ar Incuviinta macar In parte, voi avea multumirea a zice caeste fapta d-tale". Gel Intaiu boier care au desrobit Tiganii fu loan Campineanu.Foaia pentru minte, 1864, p. 316.

DOMNIrLE REGIMAJIBNT.A_RE 1834-1848 151

banii fui% intrebuintati mai tArziu la lucrAri de folos public.orasului BrAila este organizará; leafa reprezentantului

din Constantinopole sporità dreptul de embatic este restrAnsnumai la orase si orAsele, i forma in care el putea fi constituiteste regulamentatà. Se introduc inc6 m4i multe dispozitii jude-ckoresti si se impune skenilor o clacA de 6 zile pe an pentrupunerea in stare a drumurilor i podurilor. In sfArsit se hotA-resc conditiile arendArei mosiilor mitropoliei si a episcopiilor ".PAnA acuma cuvintele rostite de Bibescu la deschiderea adu-nkei nu fusese date de gres, cA el spera a fi tot atAt de binevkut ca domn precum fusese ca coleg al reprezentantilor tArei ".

Atare armonie trebuia ins6 curAnd s'd fie zdruncinatA prinneintelegerea ce izbucni intre domn si adunare dela o nouàreformA proiectatA de Bibescu, privitoare la regimul dotal.DupA codul Caragea, zestrea ce se fAgAduia se protimisia ase plAti mai intAi decAt cei ce au imprumutat pe fAgAduitorulIn urma fAgAduielei zestrei, adecA intAi aceea ce se inzestreazAe zestrea ce i s'a fAgAduit ei, i apoi se rAfuesc imprumutAtoriicelui ce s'a M'Ocluir ". Atare dispozitie devenea periculoas6In sistemul legei vechi, care primea in once procese dovadaprin marturi, de oarece de indatA ce un debitor avea. o fatämAritatà, el iscodea o fAgAduintà de zestre, pentru a-si puteam'Anca creditorii. IatA pentruce se \T'Ad asa de des in publica-iile timpului reclamatiile dotale", care impiedecau cu totul

desvoltarea creditului public. Principele Bibescu vroind s'A in-drepte aceastA stare de lucruri, propune prin proiectul sAu,cà dac'A femeia intrebatA de judeator va rkpunde sub a eisubsemnAturd cA nu are pretentii privitoare la zestrea ei,nu va mai avea dreptul a invoca privilegiul ei dotal asupracreditorilor ipotecari, i chiar in cazul cAnd atare privilegiuar putea fi invocat, aceasta nu se va mai face decAt din zivalegalizkei actului dotal, conform dispozitiilor RegulamentuluiOrganic, si in sfArsit el spunea si simple fkiAduieli de zestreformalitAtei inscriptiei, intocmai ca conaituirile desAvAr-si te. Principele propunea inc6 de a se inlAtura ca protivnicApripcipìului civilizatiei pierderea in folosul bkbatului a jumA-tkei din zestrea femeei necredincioase, precum i invoirea in-strAinArei zestrei pentru a face ca bArbatul s'A se urce in rangurileboieriei 46.

Condica No. 92 a tuturor dispozitiilor legiuitoare pe anul 1843, In ar/dvacamerei deputatilor.

" Cuvantul de deschidere a adungrei din 1843, In Buletinul oficial, pe acel an.44 Pentru zestrea § 17. Bujoreanu, Colecliune de legiurile vechi i noud,

Bucuresti, 1873, p. 462.at A se vedea Buletinul oficial dela 1833 prima lui esire pAnA la anul 1843.

Registrul No. 92. al adunarei deputatilor. Legea a fost publicatit de Prin-cipele Gh. Bibescu In scrierea lui citata In nota 3, II, p. 81.

132 IBTORIA ROMANILOR

Dispozitiile proiectului lui Bibescu erau pe deplin indrep-tAtite inaintea ratiunei si a echitAtei, si dad ele intAlnirà inadunare o impotrivire aproape intr'un glas, ea nu-si poate gAsialtà explicare decAt in interesul privat al deputatilor, a fami-liilor sau prietenilor lor, care vroiau s'A mentinA in legiuireaOrei regulele despoietoare pe care principele doria s'A le in1A-ture. Proiectul este respins, intAiul semn al luptei ce era sA seincing6 intre domn si organul legiuitor al Orel ".

Bibescu, fire ceva prea vioae, luà respingerea unei legibine f AcAtoare ca o ocarA personal'A. El se grAbi de a inchideadunarea cu atAta mai mult cA se preg'ätea a merge la Cons-tantinopole spre a-si lua investitura. In timpul lipsei sale vroindsA incredinteze frAnele ocArmuirei in mAini sigure, el se On-deste a numi pe fratele s'Au Barbu 5tirbeiu de cap al depar-tamentului trebilor din lAuntru. Inainte Ins6 de a lua aceastäm'AsurA care era sA jigneascä mult pe ceilalti boieri, principelecere sfat prin o scrisoare dela generalul Kisseleff care prin rAs-punsul lui ii spune cA : de si el nu ar pune de loc In parale15pe *tirbeiu cu Mihalache Ghica (fratele lui Alexandru Ghicacelui destituit, care si el nemultumise pe boieri prin numireafratilor sAi in insAmnate locuri), totusi vAd in el pe fratele gos-podarului si prin urmare o plecare fireasd a incuviinta actelevornicului, care este in Muntenia axa in jurul druia se invArtetoatA ocArmuirea. Nu e vorba CA dad stäruiti pentru numirealui, cabinetul imperial nu poate sA v'o refuze" 48 In urma a-cestei incuviintAri a guvernului rusesc, Bibescu si numeste pe

tirbeiu la ministerul internelor. Apoi plead. la Constantinopoleuncle este primit cu cinste si bun'AvointA, si legAturile In careel intrà cu deosebiti mari demnitari ai Portei ii usurarà mai

47 Ponegritorii principelui Bibescu care scrisera mai tarziu asupra dom-niei lui, se slujira mal ales de legea asupra regimului dotal pentru a-I ataca. El li1nvinuira ca ar fi vrut prin acest proiect sa Incuviinteze barbatului dreptul de aipoteca averea femeei lui". Regnault, p. 238; La principaute de V alachie sous lehospodart de Bibesco par Adolph Billecocq, p. 129. Proiectul lui Bibescu nu confinenici un cutuInt asupra unui drept atilt de anormal, si scriitorii cari atribue lui Bibescuatare iscodire sunt sau nestiutori sau de rea credinta. Ei pun Irma aceastapretinsa dispozitie In legatura cu afacerile particulare ale domnului. Sotia lui,Zoe Brancoveanu, fiind catre acel timp atinsa de nebunie, Bibescu vroia sa sedesparta de ea, aceasta boall fiind pe atunci un motiv de despartire. Se imputaprincipelui ca ar fi avut de scop a-si ruina sosia, !mine de a o lepada. Gasim dinpotriva pe principe, imediat dupa constatarea legal& a nebuniei femeei lui, lepa-dandu-se de averea ei cea foarte Insemnatoare, si instituind asupra ei o epitropiecare sa ingrijeasca de interesul copiiilor comuni, epotropie compusa din episcopulde Buzcu, marele ban Filipescu, logofatul Baleanu, logofatul Vilara si paharnicOpranu. Buletinul 01 icial, 1844. No. 140, p. 557. si atunci ca si acuma calomniaera arma cea inai Indemanatica contra protivnicilor.

" Kisseleff c. Bibescu, 14 Iunie 1843, in ,,Régne de Bibesco, corespondanceel docoments 1843-1856 par le prince Georges Bibesco, corespondant de l'Iinstitut1, Paris 1893, p. 194. Aparut In traducere romana, Bucuresti.


tarziu negotierile mai multor afaceri, mai ales acea de o mareinsemnatate a vamilor tárei.

In timpul lipsei sale, partidul potrivnic cauta a injghebaun nou complot bulgaresc la Braila in felul aceluia care compro-.misese pe Alexandru Ghica, sperand sá" aduca caderea Bibes-cului. Complotul irisa descoperit, fu innu§it de ocarmuire,Cu toate cà Ru§ii §i de astadata nu-1 vazuse cu neplacere, fiind,indreptat contra celor mai de moarte du§mani ai lor, Turcii 49.malta opinie pe care Ru§ii o aveau despre Bibescu Ii invoie§tea indeplini un act ce era mai curand favorabil portei otomane,

pentru care aceasta fi aduce sincerile sale multumiri O.

Concesia Trandafiloff. Reintrat in tara, principele Bi-bescu rechiama adunarea in 12 Ianuarie 1844, cauta prin cu-vântul sal.' de deschidere a pune un frau opozitiei zicand caar nadajdui ca cinstita adunare va Ostra in toate desbaterilesale lini§tea i vrednicia" 91. Mai multe proiecte de legi i suntvotate, §i se parea ea inver§unarea trecuta fusese cu totul ui-tata, cand o alta chestie, mult mai gravä decat legea asupraregimului total, vine sa arunce din nou desbinarea filtre celedoua puteri ale Statului muntean.

Aceasta chestie se referia la concesia unei exploatari aminelor cerute de un supus rus, Alexandru Trandafiloff.

Articolele 178 §i 179 din Regulamentul Organic contineaasupra exploatarei minelor, urmatoarele prescrieri. Art. 178:Cand se va descoperi niscaiva mine in pamantul vreunuiparticular, acesta slobod va fi s'A le lucreze singur ori sà le in-chirieze altuia, dupa vointa lui, dand stapanirei a zecea parteIn natura' sau platind visteriei a zecea parte din ca§tig, sco-tând mai intai la amandoua intamplarile toate cheltuielilelucrarei". Art. 179. Iar de se va dovedi crt stapanulunde s'au gäsit aceste mine, dupa sorocul de optsprezece lunice-i va da domnul, nu va avea mijloc de a le lucra singur, niciva voi a le inchiria altuia, atunci domnul impreuna cu obi§-nuita ob§teasca adunare vor chibzui de vor gasi cu cale, mij-loacele spre a lucra acele mine, dand stapanului mo§iei a zeceaparte din ca§tig, dupa ce se vor scoate toate cheltuielile lu-crarei, §i pe Muga aceasta despagubindu-se dupa cuviinta pentru

" Gazeta de Transilvania, 1843, p. 306 observd cd ,,acest complot ar fifost Incurajat de o mare tal% bine cunoscutd principatelor".

" Rafaat-pasa c. Bibescu, 1 Decemvrie, 1843, complimenteazd pe Bibescu,,asupra rdvnei ce pusese In a face sd cadd uneltirile vinovate a unor Inchipui-tori de turburdri". Regne de Bibesco, p. 211. Actele citate dupd publicatia prin-cipelui Bibesco, a fost utilizate de mine fn original. In timpul tipdrirei volumuluiacestuia au apdrut si publicatia principelui. Asupra acestui conflict al cdrui firesunt complicate, vezi Filiti, op. cit. (mai sus p. 143 nota 31) P. 242.

Buletin oficial pe 1844, p. 9.


stridciunea ce vor fi pricinuit mosiei sale sApatul si lucrareaminelor" 52

Intemeiat pe aceste dispozitii ale Regulamentului, Alexan-dru Trandafiloff, ce se tlädea ca reprezentantul unei societátiminiere, aduce la cunostiinta domnului prin o cerere din anul1843 dorinta socientei sale de a intreprinde o cercetare a mi-nelor Munteniei, §i cere invoirea de a trimete pe dti-va minera-logi in Carpati spre a face exploilrile trebuitoare. El adaug6la cererea lui rugAmintea d dacä proprietarii in pgmântulcgrora se vor gàsi metalurile, in curgerea de 18 luni legiuiteprin Regulament, nu vor avea mijloace a le lucra singuri saunu se vor intocmi pentru lucrarea acelor mine cu societateaprin contracturi legiuite, la o asemenea intâmplare, societateasä fíe Incredintatà despre partea stápânirei, cá dreptul ei insem-nat prin art. 179 din regulament va ràmânea pe seama socie-ntei nu mai putin de 12 ani, dup6 intocmirea ce se va face invreme dup'd sus arnatul soroc, care se va incepe din ziva slobo-zirei poruncilor, pentru care societatea roagá acum pe In61-timea Voastrà" 53.

Sà insemnä'm depe acum cá cererea lui Trandafiloff cu-prindea un punt potrivnic dispozitii art. 179 pe care tocmaise sprijinea, anume fixarea epocei dela care trebuia sà inceapà

curge punerea in intarziere a proprietarilor pentru a-si exp-ploata minele lor. Trandafiloff cerea dela domn ca sorocul de18 luni sà fie socotit dela data ordinelor principelui, cu altecuvinte, dela data autoridrei date geologilor ssäi de a parcurgemuntii Wei, pe cAnd Regulamentul Organic intelegea ca s'a"

1nceapä acel soroc pentru fiecare proprietar qi particular dinmomentul in care mina fiind descoperità pe psämântul sàu, elar fi fost pus in intarziere de principe de a se apuca de a ei ex-tragere.

Principele Bibescu, in doriina lui de a impinge tarainainte in toate directiile, de a deschide toate comorile bog5.-tiilor sale ascunse, nu vàzu in propunerea lui Trandafiloff dedtpartea industrialà si folositoare tärii si se hotAri a-i primi cererea,.care era in acelas timp dIduros sprijinità de consulul rusesc.El o recomandà deci sfatului administrativ extraordinar, careprin incheierea lui din 19 August 1843 dà voe ca mineralogiid-lui Trandafiloff s'a" se preumble pretutindeni prin muntiitsärei ; sä" urmeze vence incerdri pentru descoperiri de mine,-ca Trandafiloff sà" se poatà tocmi si invoi cu proprietarii acelormosii unde se vor g6si mine, and st5pAnirei o list6 anume,atAt de proprietarii ce vor primi a se invoi, cât i de cei ce nu.-ar primi a se tocmi ; pentru cei dintau spre a fi cunoscuti stà-

" Analele parlamentare ale rometniei, I, p. 264.53 Dimitrie A. Sturza, Chestiunea Trandal Hoff In Revista Noud, 1, p. 242

pânirei indatg i a urma exploatatia, iar pentru cei de al doileasä se punti la cale guvernul asemeinat dispozifiilor art. 178 §i 179al Regulamentului Organic; in fine ca sorocul de 12 ani sä sesocoteascd pentru I iecare mind in parte din ziva in care se va daaceastd voe"

Pgrerea sfatului se mArginea strans in limitele legei ; elnu incuviinta dintre cererile lui Trandafiloff cleat invoireade a exploara muntii, invoke care nu lega infra nimic ; nu seopunea la tocmelile de bung voie intre proprietari i societate,tocmeli invoite prin art. 178 al regulamentului ; admitea ter-menul de 12 ani, intruckt o exploatare de atare naturg nu seputea gändi färg un termen oarecare ; dar, in contra cerereiRusului, dispunea ca acel soroc sg curgg pentru fiecare mindin parte dela data punerei in intärziere, i prevedea in deob§tepentru proprietarii ce nu ar primi a se tocmi, aplicarea dispo-zitiilor Regulamentului, art. 179, adicg punerea in intarziere,

dui:A trecerea de 18 luni, luarea mAsurilor din partea domnului,impreung cu adunarea, pentru exploatarea silità a minelor.Ordinul principelui care departamentul din lguntru princare îi impsártg§e§te pgrerea sfatului, ordin datat din 21 Octom-vrie 1843, intgre§te acea pgrere, repetind anume cg dg voe luiTrandafiloff sä exploateze prin buna tocmeald §i invoiald cu pro-prietarii vence metal ar putea afla" 55.

Päng acuma nu se putea gäsi nici cea mai micg cglcarea legei din partea organelor ocarmuirei. Singura chestie deli-catä, acea a concesiei impuse proprietarilor care nu ar fi instare a exploata minele lor, era pgstratg in intregimea ei apli-cgrei ulterioare a dispozitiilor art. 179 care prevedea concursuladungrei.

Cum sg se explice atunci furtuna ce se ridicg in sänul adu-ngrii impotriva acestor mgsuri incepgtornice luate de domn?

Trandafiloff vgzándu-se in stgpanirea incuviintgrii sfatului§.1 a intgririi domne§ti, imprg§tie in toatg tara o publicatie care intemeiul incuviintárii obtinute propunea particularilor ce ar fidispu§i a conceda minelor lor de bung voie, un model de contract,prin care ace§tia d'Adeau companiei dreptul de a circula pe toatemo§iile lor, in scopul de a descoperi mine §i dacg s'ar ggsi, acelade a incepe lucrärile de exploatare. Contractul pgstra proprieta-rilor facultatea de a trimite un delegat din parte-le pentru a con-trola cAtimea venitului, din care trebuiau sg primeascg a zeceaparte. Aceastg publicatie nu se raporta prin nici unul din arti-colele sale la concesia care trebuia sg fie impusg de guvern acelordintre particulari ce ar refuza a se intelege cu compania 56 Unitá

5' Ibidem, p. 243." Ibidem, p. 243." lbidem, p. 243.



insA Cu actele anterioare, Men' ca nici unul din ele s'A' fie preciscunoscute, ci mai mult depe spuse, proclamatia lui TrandafiloffrAspAndi in toatA tara ingrijirea cea mai mare. Proprietariiimpin§i de instinctul de conservare, se speriarA cu totii de drep-turile concedate companiei, vAzAnd in ea o atingere a proprie-tätilor lor. AmestecAnd inchirierea de bunA voie a minelor ces'ar gAsi pe mo§iile lor cu exploatarea silità prevAzutA de art. 179al regulamentului, §i. §tiind c'A termenul de 18 luni fusese cerutprin petitia introductivA a lui Tandafiloff a fi numArat delae§irea poruncilor domne§ti, proprietarii priviau publicatia lui Tran-dafiloff ca o punere in intArziere pentru exploatarea minelorlor, care nici mAcar nu erau descoperite §i se a§teptau ca socie-tatea intemeiatA pe incuviintarea ocArmuirii s'A inceap6 a s'Apa§i desfunda mo§iile lor §i. a intreprinde lucrAri pe ele, MA deose-bire de proprietarii invoiti sau neinvoiti. Ei se mai temeauca luciArile minelor s'A nu detragA pe muncitori dela lucrul pA-mAntului, precum §i de conflictele in care ar putea sá intre cusocietatea ruseascA, care fiind atAt de puternick era totdaunasA fie sprijinità de ocArmuire pe cAt §i de justitie. Apoi ce garantiise d'Adea oare proprietarilor cA la sAvAr§irea sorocului de 12 ani,ei ar fi mAntuiti de amestecul primej dios al societAtei pe pAmAn-turile lor ? Era chiar firesc lucru a se a§tepta ca ea s'd cear'A oprelungire a concesiei, cu ant mai mult cu cAt ar fi bAgat ca-pitaluri, ridicat clAdiri §i executat lucrAri. Nu era vorbA de ni-mic mai putin, a§a gAndeau proprietarii, decAt de o desmAdu-lare a dreptului proprietAtei din partea unei companii sustinutede un puternic imperiu, contra cAreia once luptA ar fi zadarnicA,oricare ar fi fost incAlcArile ei, care incAlcAri ar fi putut cre§tepAnsá la deposedarea aproape deplinA a proprietarilor de mo-§iile lor.

Dei atare intAmpinAri nu aveau pAnä atunci nici un te-meiu, ele 1§i aveau pricina mai adAnc6 in teama pe care tot-deauna poporul romAn o arAtase pentru protectia ruseascA,teamA ce se mai arAtase odatà, cAnd intrase pentru intAiaoarA in relatii cu Rusia pe timpul lui Cantemir, stipulAndIn tratatul lor cu Petre cel mare cä" Ru§ii s'A nu aibA dreptulde a se insura in tarA nici de a cumpAra mo§ii in ea 57. *i atuncifusese vorba numai de a impiedica pe Ru§i de a deveni supgrA-cio§i vecini ; acuma ei vroiau s'A se stabileascA pe insu§i mo§iileproprietarilor I

Atari temen i erau poate inchipuite ; dar ele existau inmintile oamenilor §i trebuia tinut seamA de ele. Adunarea insàcare se fAcu ecoul nelini§tei publice, in loe de a pune chestia peadevAratul ei tArAm, §i a arAta domnului motivul ingrijireilumei, cu toate cA ea avea actele in mAnA §i. putea judeca in

5, Vol. VIII, p. 113, articolul al 9-lea.

DOMNDLE REGULAMENTARE 1834-1848 157

depling cuno§tinta de cauza cele ce se Meuse, ia in contra guver-nului o pozitie du§mana 0 confundând, ca §i neluminata pa-rere publica, concesia incuviintata lui Trandafiloff de a se in-telege cu proprietarii prin bune tocmeli conform art. 178 dinRegulament, cu chestia concesiei suite prevazuta de art. 179,adunarea, zicem, roste§te temerea ca nu cumva §i companiace s'au aratat cu dorinta de a descoperi §i a exploata mine ra-zamata cu incredintare pe imputernicirea ce dobande§te intemeiul prezisului intarit jurnal, nu va primi a asculta niel opropunere cat de dreapta §i pravilnica, puind inainte dupatrecerea de 18 luni expiratia acestui soroc, din ziva insemnatriIn publicatele exemplare, sub vre-o propozitie ca s'ar fi pazitlegiuita forma, in vreme ce aceasta se cuvine sil se indeplineasdiIn parte catre fiecare proprietar lasat in a sa vointa sloboda,ca sa incheie contract de inchiriere cu cine ar putea gasi 0 pre-cum folosul l'ar povatui". Adunarea in puterea acestor argu-mente, care erau toate fara obiect, intrucat concesia principe-lui nu se raporta decat la tocmelile de buna voe, §i de loc la ex-ploatarea silita prevazuta de art. 179, nu cere dela domn, inafaiä de desfiintarea publicatiei lui Trandafiloff, nimic maiputin decat acea a jurnalului sfatului administrativ investitCu aprobarea lui insu§ 58.

Principele care avea pentru el dreptul 0 legalitatea, a-(Mile ranit prin atare cerere necuviincioasa, nu vede in pre-tentia adunarei deck reinvierea spiritului de rasvratiri, decare mai daduse °data' dovezi, la proiectul asupra zestrei, 0vroind sa" arate lumei cà nedrepte erau imputarile ce i se adu-ceau din partea adunarei, 0 ea corecte erau lucrarile sale, esteadus prin insu§ atare tinuta a sustinea mai departe concesiuneaincuviintata, a careia pericole poate indestul de reale insu0domnul le-ar fi intrevazut, daca adunarea ar fi luminat pe prin-cipele in loe de a-1 ofensa. *i ea Bibescu se convinsese in cu-rand ea temerile publicului nu erau cu totul neintemeiate, sevede din aceea ca la sfar0t, cu toed inchiderea adunarei, elrespinge concesia Trandafiloff. Acum era insa de desbatut ochestie de legalitate, pe care domnul o avea pe partea lui, 0ideea dreptatei trebuia inainte de toate sa iasa triumfatoare.

Domnul deci räspunde adunarei, cà nu numai ar fi e§itdin hotarele intru care se margine§te prin a sale atributii, dar a0 calcat toate regulele bune cuvinti 0 a cazutului respect ca-tre inalta obladuire, cerand prin al salt raport desfiintareaunui jurnal ce s'au intarit de care noi, fara a lua macar osten-neala de a se patrunde de a lui cuprindere ; ca el nu a facut cle-at ceeace datoria 11 povatuia sa facä catre once alta companie

" Reprodusa adresa adunArei in intregime de Dim. Sturza in Revisla noudcitatà, p. 245.


s'ar fi infäti§at Cu asemenea cerere : a-i da adicä voe de a sepreumbla prin munti spre descoperire de mine, consfintinddrepturile proprietarului pentru ceeace se atinge de particu-larnicele invoeli 0 supunând once altä lucrare din partea aceleicompanii la dispoziVile articolelor 178 0 189 din RegulamentulOrganic". Domnul porunce§te totodatà ca toate actele acesteiafaceri, atät cererea lui Trandafiloff, rezolutia principelui ce ::recomanda sfatului, pärerea acestuia §i infärirea domenasasä fie de indatà tipArite, pentruca publicul sä poatä' judecaprin el insu§ csá guvernul nu fusese inspirat in toatà aceastäafacere decAt de dorinta de a face binele -Wei 59.

Cu toate cA adunarea, dupà o mai coaptä chibzuire seconvinse c6 se incurcase, cerAnd domnului anularea unui jur-nal al sfatului care nu contravenia prin nimic dispozitiilor legale,tutu§ nevroind sä recunoascä cä' ar fi gre0t, ea mentinea innoua ei adresä csátre principe chipul ei de a vedea schimbändlush' observatiile sale pe care le raporta acuma la termenul, de12 ani:care soroc pentru ca sä' se dea, de s'ar fi judecat folo-sitor, trebuia, ca o adäogire la pravilà, sä se a§eze dupà formelelegiuite de art. 55 al regulamentului" 60 adicá cu concursul adu-närei. In 4 Martie 1844 Bibescu räspunde la aceastä nouà a-dresä, pronuntând inchiderea adun'ärei. Intetit insä de Ru0,care fusese adânc jigniti prin opozitia ce omul lor Trandafiloffintalnise in reprezentatia tärei, el nu se opre§te numai la acea-stä mäsurà internä, dar cere dela Poartä, indemnat de Rusiaun firman pentru suspendarea acelei adunäri pe timpul cattrebuia sä mai tinä'.

Impotrivirea adunärei fu pentru a doua oarà inàbuOtàprin o procedare ce nu era de loc preväzutà de RegulamentulOrganic, intervenirea unui firman al Portei, ca §i pe timpul luiAlexandru Ghica, când Rusia vroia sä introducä articolul adi-tional la legea fundamentalä a tärei. i trebuie insemnat c5.'In ambele cazuri era in joc tot un interes rusesc ; a cäruia apä-rätor Poarta avea släbiciunea a se constitui, luAnd asupräliurâciunea mäsurilor consträng6toare 61..

Chestia aceasta a concesiei miniere cerutä de Tran-dafiloff desväle§te caracterul domniei Bibescului. Domnul do-ritor de a impinge Tara lui in calea progresului 0 crezänd eft' agäsit in societatea ruseascä un mijloc de a realiza vederile luivroia prin o strictä aplicare a legei sä facä ca Muntenia sä se

59 DouA ofise ale principelui Bibescu, din 14 Fevruarie, unul c6trA sfatuladministrativ si al doilea cAtra adunare, ibidem p. 246.

60 A doua adresA a adunArii din 29 Fevruarie, ibidem, p. 248." Intersul guvernului rusesc In chsetiunea Trandafiloff este dovedit prirk

o depesA a impAratului Neculai, C. consulul Daschkoff, In care fi rosteste indianarealui contra mitropolitului care se pusese In capul opozitiei In afacerea concesiunei_La principauté de Valachie sous le hospodorat de Bibesco, p. 137.

DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848

foloseasca din lucrarea minelor ei. Adunarea in Ice, de a des-tainui domnului ceeace se credea a fi primej dios In concesiaceruta, fi facu o opozitie sistematicA, imputandu-i cu tot atatde putin tact cat si temeiu, cä ar fi incalcat legea, ceeace Dom-nul nu facuse inteun nimic. Iritat cu drept cuvAnt, Bibescuvrea sa dovedeascA lumei &A el nu depasise nici de cAt Regula-mental si c'd imputarile adunarei erau facute fard cunostiintade cauza, sau din un scop eau voitor. In acest chip o desbaterecare interesa viitorul Ord fu impinsa pe un tAram personal,unde amorul propriu ranit intuneca tot mai mult perceperealimpede si linistit'A" a chestiei insasi, si acest amor propriu dinpartea principelui era pe deplin indreptatit ; nu era vorba denimic mai putin cleat de prestigiul lui de cap al statului. Ast-fel fu el impiedicat de a lua in bagare de seama temerile rostitede opinia publica si care nu erau lipsite de once temeiu, iar Bi-bescu, prin sprijinirea din ambitie a concesiei Trandafiloff, riscade a-si pierde simpatiile supusilor sal, care credeau ca princi-pele o sustinea numai fiindca venia din partea unui Rus.

Totusi se vazu in curAnd CA mintea treaza a lui Bib escufusese atinsa de temerea obsteasca, si de indata ce nu fu tur-burat si intetit prin opozitia fax% inteles a adunarei, el nuIntArzie a vedea mai limpede in afacerea concesiei si dadu pedeplin dreptate opiniei publice, raspingAnd cererea lui Tran-dafiloff cu toate ca adunarea fusese inchisa si apoi suspendatadupa cat se vedea, in scopul de a se trece concesiunea. In deorsebire de ceeace se IntAmplase sub Alexandru Ghica, cAnd sus-pendarea adunarei fu insotltà de impunerea primirei articoluluiaditional acuma, cu toate ca adunarea este din nou suspendata,atare masura nu mai este insotita de impunerea primirei concesiei.Rusul vazandu-se lasat in ingaimala, paraseste pe proprietariiprivati si se abate asupra mosiilor bisericilor si a manastirilor ;dar de astadata insusi principele si cu sfatul sail resping propu-nerea societatei rusesti.

In tot timpul cat tinu lupta pentru chestiunea minelor.Bibescu fu in vesnica corespondent'A cu autoritatile rusesti simai ales cu comitele Kisseleff. Acesta se arata ingrijit de impo-trivirea pe care domnul o intalnea in adunare. El amintea luiBibescu ca atunci cand comisia regulamentarà desbAtuse drep-turile gospodarului, se cauta de a i se lua putinta de a revenila abaterile Fanariotilor si se avea in videre de a se intaripe cAt se putea intervenirea aristocratiei in afacerile gu-vernului" 62. Fostul ocArmuitor al tarilor române sfatuia peBibescu sasi modereze purtarea, a nu infrunta asa de mult opo-zitia si a cauta mai mult s'A o s'Ape. In o scrisoare curioasa el.zise ea' In o tara ca a voastr5 ande demoralizarea este bg§ti-

62 Kisseleff c. Bibescu 1 Mai 1844, Règne de Bibesco, p. 232.


nasà de dou'ä veacuri, vederile drepte si folositoare nu sunt in-desturätoare pentru a inriuri o adunare legiuitoare. Trebuiainainte de toate eäutat un sprijin in oamenii cei mai cinstiti,si chiar in acei ce sunt sunt mai putin corupti. Trebuia cu oncepret s6 se formeze o majoritate in adunare pentru a o avea inpublic; trebuie cA§tigatä precum se obtine iubirea copiilor prinjueärii de tot soiul, pe care oamenii vostri de tot felul cusau färä barb5, doresc a le avea, si pe care trebuie s'ä ledai ori cAtä respingere ai simti a o face" 83. Kisseleff seindreptä chiar el insu§ eátre mai multi boieri influienti¡litre altii eäteä Constantin Cantacuzino, rugändu-i s ptirg-seaseä opozitia contra domnului si a-i da sprijinul lor inluceärile sale ". In timp ce agentul de eäpetenie al politiceirusesti in principate d'ädea sfaturi lui Bibescu asupra moduluicum trebuea sä infäleag6 aplicarea regimului asa zis constitu-tional cu care Rusii inzestrase Várile române, guvernul lor res-pingea toate plängerile trimise lui de boieri contra princepeluiprin organul mitropolitului 65. Dar atare luptä fu sfärsit6 pre-cum am vAzut prin intervenirea unui firman al Portei eliberatlui Bibescu tot prin mijlocirea cabinetului rusesc. Ministrulde Nesselrode scrie in aceastA privire lui Bibescu : daeäconcursul Portei otomane s'ar intämpla a fi cerut din par-te-vg, pentru a pune in orânduialä mAsurile ulterioare acgror lucrare vi s'ar putea p5rea neapkatà in interesulMunteniei, rog pe Inältimea Voastr5 a se intelege in atarepriviri cu dl. de Daskoff, si a pune cu el la cale demersurile cear fi de fäcut direct la Constantinopole pentru a obtinea delamarele senior puterile de care ati crede a avea trebuintà. Con-sulul nostru general este inskcinat a se face mijlocitorul cere-rilor voastre pe läng6 dl. de Titoff si acela la rändul sAu le vasprijini la Poartà" 66,

Mfisuri Muntrice Bibescu mântuit prin suspendareaadun'ärei de grijile ce-i aducea, se pune din nou pe lucru, pentrua-si inzestra tara cu asezilminte folositoare. In primul loc seocupà de cälle de comunicatie care lipsiau aproape cu totul. Cuajutorul legei de prestatiuni de 6 zile pe an de claeä pentru dru-muri din partea täranilor, pricipele intreprinde construireamai multor sosele, din care una mergea dela Cladova la Orsova,trecând prin niste locuri muntoase ce trebuirà strälAtute prinmai multe lucräri de artä. 0 alta pleca dela Râul Vadului spre

13 Ibidem, 14 Aprilie 1844, ibidem, p. 221." Kisseleff c. Cantacuzino, 14 Aprilie 1844, ibidem, p. 228." Mai multe plAngeri ale mitropolitului cal% cabinetul din St. Peters-

burg In decursul anului 1844, In Hurm. Doc. Supl., IV, p. 526-542." Nesselrode c. Bibescu 2 Mai 1844, Regne de Bibesco, p. 238.

D0MN/1LE REGULAMENTARE 1834-1848 161

a e§i la CAineni dincolo de Ramnic. 0 a treia intre Tömö§ §ICAmpina. El incepu §i a§ezarea marei arterii a tArei care tre-buia s'A lege Bucure§tii cu Ploe§ti §i Buzeul pe de o parte, dealta cu Pite§ti §i Craiova. In acela§ timp el face sA se ridice unmare pod peste Olt, a cAror valuri iuti nu fusese ineä supuse prinlucräri omene§ti. Apoi ora§ul BrAila fu fnzestrat cu un cheu §iacel al Giurgiului cu lucräri de protectie Inpotriva innecArilorDunArei. In Bucure§ti principele face sà se usuce m1A§tinileCi§migiului, §i Kisseleff refuzAnd s'A primeascA ridicarea monu-mentului ce vroia s'A i se Incline de adunare, Bibescu intrebu-inteazA cei 15.000 de galbeni votati in acest scop, la infrumu-setarea sorlei ce primi numele de §oseaua lui Kisseleff 67 Unmare pojar mistuind partea cea mai impoporatA a capitalei,Bibescu vine el insu§i pe locul nenorocirei, pentru a Incurajaprin prezenta lui lupta in contra elementului distrugAtor, §idupA ce focul se stinge, el face s'A se impArteascA intre jertfelelui o sumd InsemnatA luatA din cassa Statului §i a diverselor a§e-zAminte, la care adaogA §i el 200,000 de lei din propria lui avere.

0 chestie care preocupa mult pe principele Bibescu era a-cea a vAmilor. Turcia, prin tratate noi incheiate cu deosebiteleputeri, ridicase dreptul de intrare asupra mArfurilor strAine dela -3% la 5%; dar stipulase In acela§ timp, mai ales dup5 stAruinteleAustriei, ca nartul s'A nu fie schimbat In privirea principa-telor romAne, in care mArfurile ar urma inainte a nu fi supusede eat taxei de 3%. AceastA stipulatie lovia Wile romAne cuo indoitA nedreptate : intAi jignind autonomia lor, prin impie-dicarea de a regula ele in§ile interesele lor comerciale ; apoiim-punAndu-le o pierdere materialk nefAcAndu-le sA se foloseaseAde urcarea taxei din impArAtia ce-§i luase dreptul a trAta pen-tru ele ; In cAt violarea dreptului de autonomie se fäcea inc6 §iin dauna lor. Bibescu desvoltk In scopul de a feri pe tara luide aceastA indoitA loviturk o activitate insemnatk care estela sfAr§it incununatà de o deplinA izbAndA, puterile primindsporirea dreptului de intrare §i pentru Muntenia. Principele d'Adudovezi de o mare ghibAcie diplomatick in negocierile cu celetrei puteri interesate : Turcia, Austria §i Rusia, procedAnd cufiecare din ele Intr'un chip deosebit, potrivit cu situati a §i cuinteresele lor. Care Ru§i el protesteazA in puterea dreptuluide protectie pe care 1-ar avea asupra tArei, scriind ambasado-rului lor din Constantinopole &A Vämile Valahiei au f ost tot-deauna cu totul neatArnate de acele ale Turciei, care nici nuare interes a se amesteca in ele, de oarece toate taxele sunt In-casate in folosul visteriei muntene. Nu §tiu cu toate aceste prin

" Scrisoarea prin care Kisseleff refuzA monumentul, 7 Iunie 1843, Rdgnede Bibeseo, p. 192. Asupra tntrebuintArei celor 15.000 de galbeni, Bulelinu oliciar1843, p. 293.

.A. D. Xenopol. lstoria Rominilor. Vol. XI. 11

162 ISTOBIA. ROMANILOB

ce fatalitate a trebuit totdeauna sá fim supu§i sistemului vamalprimit de Poarta §i sa suportam toate urmärile lui, oricat ar fifost ele de ruinatoare pentru noi. Cat timp 3% a fost m'Asuratuturor drepturilor de importatie in imperiul otoman, am fostsilii a ne supune §i a primi productele cu care strainatatea neinneaca numai cu aceasta taxä de ras, pe cand ale noastre suntsupuse taxelor celor mai neauzite". In virtutea acestor con-sideratii principele cere lui Titoff, ca daca nu este cu putint'aO. se obtina libertatea de a regula noi in§ine relatiile noastrecomerciale, ceeace nu ar fi decat urmarea fireasca a pozitiei poli-tice ce ne este recunoscutä §i garantata de tratate, cel putin sanu fie permis a se stipula pentru principate clauzele exceptio-nale in scopul de a ruina aproape de tot comertul lor" 6°. Pecând Bibescu cerea astfel intervenirea Rusiei in favoarea inte-reselor tarei lui, cauta pe de alta parte a determina pe Austriasa cedeze staruintelor lui, prin argumente de cu totul alta natura.In o scrisoare adresata princepelui de Metternich, el regreta'faptul ca Austria s'A fi neingrijit pana atunci de a-§i alipi prinlegaturile interesului pe un popor care se gäse§te la portile ei,§i a caruia stare infloritoare §i civilizata, departe de a o jigninu ar putea avea decat rezultate tot ata de folositoare ambelortari care se invecineaza, §i a caror apropriere mai intima atarnanumai de initiativa celui mai tare"°°. Bibescu atingea aici cughibacie coarda cea mai rasunatoare a politicei Austriace, careconsta in a retinea prin interese economice comune aparate inafarä, membrele de altfel ra'§chirate ale monarhiei sale.

Ajutat §i prin bunele relatii in care se afla cu oameniicei mai de seama ai Turciei 70, domnul aj unge dupa multe silintia vedea modificat intai tratatul Turciei cu Austria, apoi cu ce-lelalte state, cari primesc cu toatele sporirea taxei de import,

pentru Muntenia, dela 3 la 5%. Bibescu mai izbute§te totprin acelea§i rapoarte cu demnitarii Portei §i in urma uneiscrisori personale catre sultanul 71, a face ca Muntenia s'A fie scu-tita de varna in Turcia pentru obiectele de primä necesitate§i s'a nu plateasca, ca §i natiile prietene ei, decat 5% pentrucelelalte.

Prin staruintele principelui Bibescu se obtinuse doua fo-loase insemnate ; intai sporirea taxei de import a marfurilorcare trebuia sa deie un adaos de venituri ; al doilea §i ceeaceera mai insemnat decat ca§tigul material, recunoa§terea drep-turilor tarilor române de a spune §i ele cuvantul lor, cand era

" Bibescu c. Titoll, 11 lanuarie 1845. Régne de Bibesco, p. 165.11 bibescu c. Metternich reprodusA In Quelques mots sur la Valachie, p. 35.70 A se vedea In atare privire Reschid pasa c. Bibescu 21 Mai 1848, Raque

de Bibesco, p. 323.n Din 1843, ib'clem, p. 157.


vorba de a lor interese, drept ce fusese ingropat de atata timpprin dispotismul Turcilor, si dupä aceea inghitit de protecto-ratul rusesc.

Dacg principele Bibescu stgruise pentru a izbuti in afa-cerea drepturilor de vamg externg in ambele scopuri argtate,el isi propuse pe de altä parte a inlgtura vgmile ce existau intreambele principate si a aduce astfel intre ele o uniune vamalg,prin care interesele lor comune sg fie mai puternic inchiegate.

In urma unei asemenea ingsuri se putea citi in condiVilevänzgrei vgmilor din 1853, cuvintele mult insemngtoare : Ori-unde in aceste ponturi se pomeneste de granitä, margini saubotare, se intelege sub aceastä numire unja inconjurgtoareamändoror Principatelor" 72. Astf el incep românii a se de-prinde cu hotarele unei patrii comune care trece apoi, dela da-raverile comerciale, la intreaga lor viatä in toate manifestärileei. *i. lucru iargsi foarte caracteristic, cu prilejul acestei uniunivamale, ggsim in organul transilvgnean, Foaia pentru minte,inima §i literatura din 1843, atribuindu-se pricina inapoierii,românilor in faptul, cä niciodatg Moldova si Muntenia nu aualatuit o unire intre ele, ci au fost vesnic dusmane si sfäsiatechiar innguntrul lor prin impärecherile boierilor. Numele Mil-covului, riu cobitor de nenorocire, in loe de a späla odatà pg-catele politice ale natiunei Moldo-Române, astgzi lenes, des-pärteste nu numai trupul in privinta geograficg, ci si politicIn toate privintele" 73.

Articolul este insä impiedecat de cenzura austriacg de a urmamai departe. Catä invätäturg din toatä aceastg inchegare IIndrumarea unirei intre Moldova si Muntenia ; interesul des-teptat la românii din Ardeal pentru aceastg unire, si opunereaAustriei la astfel de ngzuinti.

Bibescu mai vroia chiar pentru a impiedicatconcurenta pe careMoldova si cu Muntenia si o fgceau in vänzarea sgrei, säuneascg impreunä arendarea salinilor celor doug täri ; dar ne-putänd izbuti in acest de pe urinà tel, el egg cel putin sgorganizeze inteun chip mai sistematic exploatarea ocnelor,aducând din strgingtate oanieni speciali intru aceasta.

Principele mai ja mAsuri energice pentru starpirea ciumeivitelor, care decima turmele, aplicând si mai imbunätAtind'Meg mäsurile prev'äzute de Regulament. Siguranta publiacrestea pe fie ce zi, cu toate c'ä pedeapsa cu moartea era pärg-sin' in fapt. In afarg de complotul bulggresc care fu grabnicingbusit, dupg cum am argtat-o mai sus, nici o altà miscare tur-burgtoare nu nelinisti domnia Bibescului, pang la acea din1848, care-i puse capgt. El isi mai dà silinti pentru a infrâna

72 Buletinul Olicial al Alunteniei 1853 Alai 21." Foaia p. minte inima f i literatura, 1843, p. 124.

164 LSTORIA ROMINILOR

Mil de legile dreatorilor, mo§tenirea cea mai tristä a timpu-rilor §i cea mai greu de desrädä'cinat. Chiar in ziva intronkeisale el amenintase pe dregkorii cei lacomi §i necinstiti, ea' vorfi atin§i de asprimea legilor 74. Dar silintele sale nu izbutirà cleata mic§ora räul §i nu a-1 tämädui, atat de inrkläcinatä era de-prinderea de a se imbogäti pe seama publicului.

Principele mai desfiinteazä adaosele de contributii ceobicinuiau a se percepe pentru deosebite nevoi ; tocmelele sa-telor cu recrutii care se ofereau a face slujba armatä, pentrua descärca de ea pe restul poporatiei, indatorind satele de acontribui, odatä pentru totdeauna, cu 300 de lei pentru pro-curarea tuturor lucrurilor trebuitoare recrutului ; cheltuielilepentru ridicarea pichetelor de strajà dealungul Dunkei, u§u-rind prin atare scutiri poporatia câmpeneasc'ä, §i descArcândcasele comunale de cheltuieli abuzive. In urma acestor mäsuri,numitele case infäti§au la sfär§itul lui 1846, o rezervä de 3.000.000de lei. Domnul mai ja initiativa de a infrina abazurile pe carisätenii le suferiau din partea arenda§ilor, atAt in ceeace privealucrul cläcei at §i asupra prisosului de pämänt care era datde arenda§ii acelor dintre täranf cari vroiau sà intreprindä oculturä mai intinsä, §i pentru care In loc de a se determina pre-tul prin o alckuire voluntarä, dupä cum o prevedea Regula-mentul Organic acesta era impus de arenda§ sub o formä foarteapäsätoare. El face apoi ssä functioneze in chip regulat co§erelede rezerVä, construie§te cäzärmi la Bucure§ti, Craiova §i Ocnaprecum §i 290 de pichete noui pe Dunke, incepand dela Or§ovapanä la Siret. In sfAr§it organizeazä corpul pompierilor, 'fuzes-trandu-1 cu toate uneltele trebuitoare, §i indeamnä pretutin-dene municipalitätile ora§elor a ingriji de imbunätätirea §i in-frumusetarea lor, impodobindu-le cu grädini in felul Ci§mi-giului din Bucure§ti, precum se face intre altele la Turnu-Se-verinului cu frumoasa grädinä depe malul Dunkei.

In privirea finantelor, Bibescu ajunge a echilibra veni-turile cu cheltuielele, cu tot sporul acestora, motivat de nume-roasele lucräri de folos public intreprinse de el. In anul 1846toate datoriile erau plätite §i casa central)." dispunea de o re-zervä de 4.000.000 de lei. Principele mai spore§te §i cifraarmatei, ii &I o nouä organizare §i ii procurà cateva tunuri.El mai obtine ca sä fie primiti cativa tineri români in §coalacadetilor din Petersburg. El imbunätäte§te mäcar in partestarea mizerabilà a inchisorilor, ridicAnd clädiri mai potriviteatAt la Ocnele Mari at §i in mai multe districte. El mai ja mä-

" Ordinul domnului cgtre sfatul administrativ, 30 Ianuarie 1843, Bul.olic., p. 29. In cuvantul rostit la Incoronarea lui, In 14 Fevruarie 1843, ibidern,p. 46, el zice : a sosit vremea a sc6pa patria noastra de relele deprinderi care s'auintrodus In sanul ei".

DOMNDLE REGULAMENTARE 1834-1848 165

suri pentru repararea mänästirilor indigene cari cAdeau in ruinäcsäci in dará' de datoria care ne priveste, spune el in cuvan-tarea lui eätre adunarea din anul 1846, pentru scopul sfântal acestor asezäminte, se mai adauge un altul nu mai putin-sacra' pentru noi, anume c'ä pe zidurile lor sunt serse o mareparte din analele istoriei noastre, si sub boltele lor sunt pästrateamintiri scumpe inimilor noastre" 76.

O imprejurare care dädu multà b'ätae de cap principeluiBibescu, fu acea a mân'ästirilor inchinate eätre acele din rä-särit. Românii redäscAnd la viata nationalà, suportau dupäinräturarea fanariotilor cu o v'äzutà neplAcere i silà räm'Asiteledomniei lor, in cälugärii greci cari umpleau cele mai frumoasedin mädästirile tärilor, cu ata mai mult c'ä ei sperau, in tim-purile ce urmarà imediat dupä revolutie, s'ä fie mântuiti si deacest rest uricios al stäpânirei sträine 76 Dar rusii simtind incurând nevoia de a sprijini din nou elementul grecesc, Il impu-sese cel putin in forma egumenilor mänästiresti, ei acuma tä-rilor române. Stiindu-se sprijiniti de marea impArgie, sumetialor nu mai cunostea nici o margine. Numai cu cea mai maregreutate se induplec6 ei a primi cele trei puncte urmàtoarecare s'ä mai märgineascä atot puternicia br. Anume ei con-simt ca mosiile mânästiresti sä fie arendate la mezat public,insä acesta sä fie supraveghiat de consulatul rusesc si nu deautoritätile romane. : se mai- indatoresc apoi a sfärsi repara-tiile acaretelor in cel mai scurt timp i in once caz panä in ter-menul de nouà ani ; dar si aici färà a fi supusi controlului orga-nelor Tärilor Române. Se mai leagä in sfärsit a värsa pe fiecarean in casele asezämintelor de bine lacere si de fotos public ocontributie de un milion de lei, cu conditia de a fi scutiti detoate celelalte indatoriri impuse de cititorii mädästirilor.

lata' deci la ce concesiuni se coborau atot puternicii egu-meni greci, i aceasta incä fatsä cu Rusia si nu cu radie Române,de care in trufasa lor mändrie nici vroiau sä stie, ca i când nudin asezämintele lor si-ar fi tras ei uriasele lor folosinti I

Räspunsul fäcut de principele Bibescu ministerului rusesc,care-i transmite propunerile grecilor, este vrednic de amintit.El fi spune Mea' inconjur cà a vroi s'A se hotàrascA chestia loca-surilor sfinte dup'ä bazele propuse ar fi a se atinge adânc sim-timântul national, si a se da o desmintire la toate anteceden-tele politicei imperiale, care incuviintând protectia ei apäeä-toare celor douä täri, au urmat panà acuma ca principiu ne-strämutat, de a inlätura tot ce ar putea da nastere la temed

CuvAntul de deschidere al adun5rei din 1 Decem. 1846 in brosura : PI-frutalBibescu Matutea opiniei publice. Bucuresti, 1858, p. 65. In editia france7.1 a aceleiasilucrdri. Quelques mots sur la Valachie, la p. 75.

76 Mai sus, p. 16.

166 ISTOBLA. 110MANILOR

despre stingerea celui mai mic al lor privilegiu 77. Tot pe atunciprinzand principele pe doi egumeni greci cu oarecare abaten,ordond a fi izgoniti din mânastirile lor, si chiar dati afara dintara peste hotar, aratandu-le astfel ca tot aveau oarecare pu-tere autoritatile tärei ale cAror amestec in daraverile lorgàrii stralni Il faspingeau cu atata mandrie 78

Dei silintele lui Bibescu in privirea manästirilor inchinateizbuti numai a le desfiinta eforia lor speciala nu este. mai putinadevarat cà si el a fost unul din acei ce au luat parte la o luptape care timpuri mai fericite trebuiau s'o duca la deplina izbanda..Din toate masurile luate de Bibescu pentru indrumarea pro-päsirii Munteniei, cea mai insemnata, aceea care atinge interesulneamului si nu nnumai al poporului, a fost fära indoiala inlatura-rea hotarului vamal intre Muntenia si Moldova, cea intai mäsurapractica, care unifica interesele poporului roman din ambeletari, indrumând astfel introlocarea lor.

Scopurile principelui Bibescu in privirea tärii lui suntdocumentate mai intai prin rostirile sale publice la deosebiteimprejurari. Am raportat mai sus locul din cuvantul sau dedeschidere a adunarii din 1846 in care vorbeste de mânastirica de pastratoarele analelor tárii79. In aceeasi cuvântare elspune ; am dat tarii mele tot ce puterile mele mi-au invoitpana acuma, regretand necontenit de a nu fi putut face maimult. Se poate ca in urma acelei slabiciuni ob§testi legate defirea omeneasca, uneori sa má fi inselat ravna ; dar cercetândbine yeti gasi chiar in fundul greselilor iubirea cea mai arza-toare a binelui public". Ca aceasta era in adevar cugetarea lui,si ca nu era fatarita numai de nevoia vietii publice, se vede dinregäsirea ei in scrisori private, ce nu erau menite a fi obstite.In o scrisoare care comitele Nesselrode el spune : va vor mar-turisi !Ara' inconjur cä imi iubesc tarisoara mea cat §i pe d-voa-stra marea voastra patrie, i cá daca n'ar atarna deal delamine de a-i creea inalte destinuri, nu a§ sta la indoiala a varsapentru dansa paná la cea de pe urmA picatura a sangelui meu..

77 Ivlemoire de S. A. S. le prince Bibesco sur les monastères des prin-cipautés de Valachie et de Moldavie dediés aux Saints-Lieux, 20 Septembre 1843,_Règne de Bibesco, p. 101.

78 Instructions de S. A. S. le prince Bibesco à Aristarchi Bey, 1845, ibidem,p. 134. AmAnuntimele asupra luptei inversunate sustinutA de Bibescu, cu obrazniciicAlugAri greci ce erau IncA sprijiniti de Rusi si de Turci, vezi In capitolul respectivLa Question des Saints Lieux din publicana principelui G. Bibesco, p. 59-144.

Dorinta lui Bibescu de a vedea restrAnse legAturile care uniau ambeleprincipate se aratA Ina cu prilejul stAruintelor Mute pe lAngA autoritAtile mol-dovenesti, pentru extrAdarea indivizilor implicati In complotul bulgAresc, care serefugise la Galati. In scrisoarea lui Bibescu C. M. Sturza din 9 Ianuarie 1844, Uri-carat lui T. Codrescu, p. 300, el fi zice ca: Les autorités moldo-valaques devraientse pénétrer de la solidarité qui existe entre les deux pays et entre les chefs de eurgouvernement, pour se preter en pareille circonstance un appui mutuel, qu'on nese refuse méme entre gouvernements non lids par une telle communauté d'intérets",

DOMNIILE REGULAMENTAIM 1834-1848 167

Dar o atare iubire, oricat ar fi de vie, nu ma orbe§te asuprahotarelor putinciosului. Inlauntru acestui hotar deci voi facetot ce va atarna de mine pentru fencirea ei, avand deplina in-credere ca mergand pe aceasta cale, voi avea sprijinul guver-nului imperial" 80.

Bibescu lasa adunarea suspendata pentru tot restul pe-rioadei legiuitoare panä in anul 1846 cand sfar§indu-se man-datul ei, tara trebuia sa proceada la noui alegeri. Principele1§1 aduce atunci aminte de sfaturile date de Kisseleff, ca artrebui sa se sileasca a obtine o majoritate in adunare. In loeInsa de a intrebuinta mijloacele conrupatoare indegetate lui-de Kisseleff, el ajunge la ace/a§ rezultat pe calea legala, aplicândtrict dispozitiile electorale continute in Regulament, §i care-i

-dadeau putinta a restrange din reprezentarea tarii numarulboierilor mari, care se inregimenta a§a de u§or In opozitia sis-tematica. Rana atunci adunarea se alcatuise mai in totul dinboieri mari, care dei stateau cu locuinta in Bucure§ti, avandmo§iile prin districte, i§i puneau candidaturile acolo pe undeaveau proprietatile lor, impotriva articolului 46 al Regulamen-tului Organic, care dispunea ea' cei 18 deputati af judetelorprecum §i acel al ora§ului Craiova vor fi ale§i printre boieriicei mai de seamä sau fill de boieri, care locuiesc in parlile unde¡rebuje sei se Mai alegerea 81 Bibescu dispune prin convocareapentru alegeri ca aplicarea legei de astadata ar trebui sà aibaloc §i cà boierii domiciliati in Bucure§ti nu vor mai avea dreptula-§i pune candidatura in tinuturi 82 Aceasta masura la careboierii nu se a§teptase §i care le veni ca un trasnet pe cap, pro-voaca in sanul lor o mi§care nemaipomenita §i protestari totatat de vii pe cat §i de neintemeiate la Poarta §i la cabinetulde Sf. Petersburg 83. Textul insa cel neindoielnic al legii careau dadea loe niciunei interpretari, lasa izbanda pe partea dom-nului. Prin atare masura principele se apropie de partidul de-mocratic in sensul de atunci, adica de toate elernentele altelede cat boierii cei mari ; deocamdata cel putin de boierii cei mici,care putura §i ei sä intre in adunarea cea cu totul inchisa deRegulament, tuturor celor ce nu erau boieri.

Adunarea din 1846 se §i aratä mult mai plecata decatcea suspendata, a card opozitie fusese in toate cazurile, chiar,cand ar fi avut motive indestulatoare, de un caracter personal§i veninos. Principele putu deci sa urmeze inainte lucrarile salede reforma. Dupa verificarea mai multor socoteli atat ale viste-

" 20 Mai 1843, Itègne de Bibesco, p. 86." Analele parlamentare, I, p. 121.82 Ordinul lui Bibescu asupra modului cum era sl fie facute alegerile, Bu-

-ietinul olicial, 1846, p. 233." Plangerea mitropolitului C. Kisseleff, 27 Martie 1841. Hurm., DoC.

-Su pl., IV, p. 554.


riei cât i ale mitropoliei i eforiei scoalelor si ale spitalelor,camera si cu guvernul iau mAsuri pentru a inlAtura pierderea in-semnatà ce ameninta Statul prin scAderea venitului ocnelor ".Contractul intreprinderii extragerii sArii se sfArsise, i intre-prinzAtorii care exportase mari câtimi de sare in Turcia, nuvroiau sA mai deje acelas pret pentru noua perioadd. Bibescuatunci Ii amenint5 de a intocmi exploatarea ocnelor in regie,ceeace determinA pe contraccii a compensa reducerile pretuluiaren7ii pentru cei doi dintAiu ani Cu un spor al celor trei dinurm'A 85. Veniturile municipalitsätilor sunt sporite cu acele ceproveniau din monopolul cArtilor de joc ; politia capitalei este-reorganizatA si atare asezAmAnt este introdus i in portul Ale-xandriei pe DunAre, unde era necunoscut pAnA atunci, acestoras c'ApAtAnd insemnAtatea ca punct de devArsare a produc-telor cà mergeau cAtre portul Bräilei. LucrArile publice luAndo desvoltare insemnItoare, Bibescu organizeazA pentru su-pravegherea lor un serviciu special, sAmburele din care se des-voltA mai tArziu, ministerul lucrArilor publice. Pentru a scurtaprocedura care fAcea s'A treacA un proces prin patru instante,domnul desfiinteazA pe cea de a patra, curtea de revizie, dispu-nAnd ca procesele s'A fie sfArsite dupA hotárirea divanului, in-tAritA de principe. El mai introduse in acelas timp o taxá detimbru asupra cererilor in judecatA, pentru a creea un venit S ta-tului i totodat5 a mai infrAna prea marea usurintA a intentAriiproceselor. Mai face sA treacA o lege asupra naturalizArii mari

mici cu dispozitii mai usoare pentru primirea aceleia a supu-silor moldoveni. Aceasta depe urmA lege care urmAria acelas_scop ca i inlAturarea \T'Amar intre ambele principate, acelade a apropia poporul romAn din t'Afile surori, este formularáIn chipul urmAtor Prin exceptie, intemeiatà pe legAturilece unesc principatul Moldovei de acel al Munteniei, oricine vafi nAscut Moldovan, locuind i petrecAnd necontenit in prin-cipatul Moldovei, dacA va don i s'A se aseze in acel al Munteniei,va obtine naturalizarea prin simpla sa asezare aici i in urmacererii lui cAtre domn, fArA a mai fi supus la celelalte conditiicontinute in articolul 379 al Regulamentului" .

Unul din actele cele mai de seamA ale principelui Bibescufu emanciparea Tiganilor Statului si a celorlalte asezAmintepublice. El incepuse desrobirea acestui nenorocit neam de oa-meni cu m'Asura amintitA mai sus, de a intrebuinta o economiede 47.000 mii lei la rAscumpárarea Tiganilor oferiti spre van-zare de particulari. In 1844 el ja mAsurà mai radicalA de a de-clara desrobiti pe toti Tiganii autoritAtilor publice, chiar si pe

" Condica legilor anului 1846 In Arhiva camerei. Comp. Ouelques mots surla Valachie, p. 43.

Condica legilor din 1846, Arhiva camerei.

DOMNIILE ItEGULAMENTARE 1834-1848 169

acei ai mândstirilor inchinate fäcând iar asupra acestora unact de autoritate i pregAtind prin atare dispozitii emancipareatuturor robilor de mai tarziu. Productul dat de contributiacdreia erau supusi Tiganii, deveniti liberi, este intrebuintat totla räscumpdrarea celor de vândut, i numdrul celor liberi de-venind tot mai Insemnat, rdscumpArarea ceIor rdmasi incd substdpani sporia pe fiece zi, incat principele putea cu cuvânt rosticu o dreaptd mandrie, in discursul sdu de deschidere a adundriiclin 1848 cd desigur fiecare din domniile voastre domnilor de-putati sà gandeste cu fericire cà in putin timp pämântul Mun-teniei nu va mai hrsdni decat oameni liberi 86.

Aceastd cuvântare a principelui din 1 Februarie 1848 nutrAda nici inteun chip preocuparea lui cu frdmantdrile revo-lupei ce trebuia sd-1 rästoarne patru luni mai tarziu. i intea-devdr revolutia nu se fAcu in contra domniei Bibescului, ci Incontra protectoratului rusesc.

Dacd ¡ma' principele Bibescu se ardtase pand acuma apd-rätor Intrucat se putea al intereselor nationale, i chiar Meuseoarecari pasi pe calea liberalismului, deodatd Il vedem luando mdsurä care trebuia sä loveascd adânc In simtimântul national,anume desfiintarea invdtdmantului românesc, i prefacerea scoa-lei dela Sf. Saya In un colegiu francez.

Lucru cam neasteptat, domnitorul care la clddirea tea-trului se aratd atat de infocat apärdtor al limbei românesti, inscrisorile sale cdtre un profesor dela colegiul Louis-le-Granddin Paris aratd, cá coalele care de 25 de ani intrebuinteazd-1imba româneascA ca element principal, nu au dat nici un rod,precum nu vor produce niciodatd nimic bun, cat timp instructiasuperioard se va tail In rägasul cel rdu in care a fost aruncatd,prin unul din acele excese ce le aduc reactiile". Dupd ce aratä.cum limba lui Omer fu gonità din scoalele noastre i cdzurdmIn excesul opus, adicd nu mai vrtirdm decat româneste", Prin-cipele adaoge : Intelegeti insd, ea' o Ihnbd a-tat de sdracdcare nu are nici literaturd proprie, nici traducen i de nici un fel,e foarte putin putincioasä de a slujI de cAlduzd a luminärii".Aratä apoi cum din astd cauzd, multi tineri Romani se ducIn Paris, spre a-vi desdvarsi studiile, indepärtându-se astfel,cu mare durere pentru pdrinti, de cdminul strdmosesc". 87

Bibescu spune deci profesorului francez, a are de ganda intocmi in Bucuresti un liceu francez In care limba româ-neascä nu va fi intrebuintatd cleat In mod 14turalnic, fiind

°' Ouelques mots sur la Valachie, p. 88.8, Un articol din Bukarester deutsche Zeitung, No. 32, din 1848. Anul 1848

In Romania, Acte f i Documente, I, p. 329, spune,: Man wiinscht die ersten Fa-milien des Landes dahin zu bringen, ihre Kinder hier die gymnasialstudien machenzu lassen, damit sie nicht in so zartem Alter ihre warme Anhiluglichkeit an hubVaterland verlieren".


de altfel inlocuitA prin limba francezà, Oda' cAnd vom fi do-bAndit in graiul national, cArtile neapArate i vom fi format pro-fesori In stare de a se sluji de ele In mod rodnic la diferitelecursuri de §tiintA §i de istorie 88 Pentru a putea atrage profesorifrancezi, Bibescu cere i obtine dela Salvandy, ministru deInstructie al Frantei, ca ace§ti profesori ce vor veni In Muntenias'A nu-§i piardA pozitia lor In Universitatea francezA 89

Nu vom cercetà cum i§i inchipuià Principele sA ajungA adobAndi cArti i profesori destoinici in graiul national, cAndcultura lui era sA fie pArAsitä i inlocuità cu limba francezA,pentrucA, dupà cum vom vedea la cercetarea aceleia§i impre-jurAri inlAturarea invätAmAntului national In Moldova de cA-tre Mihail Sturza unde lucrurile se aratà mult mai limpezidecAt in Muntenia, aceastA mAsurä a fost luatA In ambeletärl deodatà, i deci indegeteazA o imboldire comunA care, pre-supunAnd o intelegere premeratoare, nu putea veni decAt dinafarA, i anume dela Ru§i. Bibescu cautA deci prin cuvintelelui, nu sä indreptäleascA, ci mai mult s'A acopere mAsura luatA,prin argumente mai mult sau mai putin bine inchipuite. Lu-mea de atunci care cuno§tea imprejurArile In care domnulerà nevoit s'A fAptuiascA, §tiea CA el lucrase silit, i cA, totRu§ii impinseserA la distrugerea invAtAmAntului in limba na-tionalA, in care cei ce cugetau §i toti cei ce iubeau neamul,vedeau, singura cale cu putintà de a e§i de la Intuneric spreluminä. 99

IndatA ce scAnteia plecatA din Paris puse focul i In Mun-tenia, comitetul revolutionar compus din Constantin Roseti,loan Ghica, fratii Golescu §i maiorul Voinescu propuse domnuluide a se pune in fruntea mi§cArei, cunoscAndu-i simtimintele,MA de care ar fi fost o nebunie de a destäinui capului tArei oatare mi§care. Bibescu insA le rAspunde cA nu ar fi sosit 'MCAtimpul, i vAzAnd cä adunArile din casa lui Roseti tot urmauinainte, ordonA Incetarea lor. Fratii Gole§ti mergAnd la mo§iilelor, propun täranilor desfiintarea clAcei ; guvernul insA, sub ostra§nicA apAsare a consulului rusesc, ingroze§te .pe tärani, si-lindu-i a refuza oferta patriotilor boieri. Se formeazA un aldoilea comitet sub Heliade, cAnd tocmai sosesc din Paris fratiiBrAtianu. Comitetele se contopirä in unul singur compus dinCostache Roseti, fratii Gole§ti, loan Heliade, fratii BrAtianuDimitrie i loan, maiorul Tell, Magheru, loan Ghica, fratiiCostache i Neculai BAlcescu, maiorul Voinescu, Cezar Boliac,

Scrisoarea principelui Bibescu cAtre D. D. profesor la liceu Louis-le-Grand, 14 Mai 1847. Dorruzia lui Bibescu, I. p. 335-337.

" Gorespondenta cu Salvandy. Ibidem, p. 338-342." Vom tratft mai cu amAnuntime aceastA interesantA Intrebare mai jos

ia capitolul cultural.


altii incA, care trhnit pe Ioan Ghica la Constantinopole, peDimitrie Brätianu la Pesta ; iar Heliade, Tell, *tefan Golescu

Costache Bälcescu sunt ränduiti In judete spre a incepe mi--carea care la 7 Iunie era gata a izbucni. Comitetul revolutionarmai face o ultimä cercare längA Bibescu care rämäne insäde astä datä nemi§cat. La 9 Iunie dimineata sose§te din Telega§tirea cä la Prahova, Izlaz i peste Olt revolutia a pornit, sem-nul pentru capitalà. Costachi Roseti, maiorul Voinescu i altiisunt arestati, iar Golescu i loan Brätianu se travestesc sprea scäpa. Ruptura intre domn i comitetul revolutionar era de-plinä. Bibescu vroind sä arate nep'äsarea lui despre parteaeärii, iese la preumblare in träsurä deschisä, Insotit de ministrulsàu Vilara. Trei tineri Inarmati se aruncä trite° birjä, ajungträsura domneascä, trag asupra Bibescului, dar nu-1 nimeresc,zdrobindu-i numai epoleta 91. Ace§ti tineri erau Dimitrie Kretu-lescu, Grigore Peretz i Al. Paleologu. Ei e§iserà infierbän-tati dela o gustare la Cesar Boliac, de unde plecase in teä-surg dupà Bibescu 92 Domnul se duce atunci la cazarmäspre a reinoi jurämäntul Wirei, dar fiind primit ea rAcealà,face sä inceteze arestärile i cearcä a negocia cu bärbatii

Ace§tia Insä nu-i lasä timpul de a se gändi, cäci a douazi 11 Iunie sosind in Bucure§ti proclamatia dela Izlaz din 9Iunie i adresa care domn, prin care era rugat a se pune Infruntea miNärii de liberare a poporului romän, capii din Bucu-re§ti urmati de o multime de mai bine de 10.000 de oamenimerg la palat spre a inmâna acele douä acte Bibescului i a-1ruga sà subsemne proiectul de constitutie 93.

Bibescu nu crezu eft' poate sä se punä in gura tunuluipentru a conduce o revolutie a csdrei neputintä o prevedea.El nu putea pedealtä parte sà pästreze tronul M.I.5.' a zdrobio parte din popor ce se pornise cu räscoalä In contra Ru§ilor,pe längäl cà sprijinul lui In armatà era indoielnic. Cu toatesubsemnase proectul de constitutie In ziva de 1/ Iunie i numiseun minister cerut de popor din membrii partidului revolutionar

anume pe N. Golescu, N. BAlcescu, Tell, Heliade, Magheru,*tefan Golescu 0 Constantin Roseti, douà zile mai tärziu, In14 Iunie, Bibescu päräse§te tronul i tara §i se retrage In Tran-silvania. Retragerea lui Bibescu a fost datoritä numai Ins4hotäririi sale 0 nu unui ordin din partea Ru§ilor, ceeace se vededin Imprejurarea ea' consulul Kotzebue credea eft' Bibescu sub-semnase constitutia din buna lui voie i c'ä se dkluse In partea

" loan Ghica Amintiri din pribegire dupd 1848, Bucure3ti, 1890, p. 25." Bxpunerea luat.1 din Pruncul romein din 17 Iunie 1848, confirmatA de

Aminitrile lui loan Ghica, p. 24 $1 urm. Comp. o scrisoare a lui N. 1361cescu o.I. Ghica, Ibidem, p. 39.

" Neculai Kretzulescu, Schijà biograficii, de A. D. Xenopol. 1913.

172 ISTOBIA ROMANILOB

revolutiei, ceeace-1 face a notifica domnului plecarea luiziva de 12 Iunie In o scrisoare foarte rece §i concisg, in careprotesta formal in contra orickei Innoiri introdusa" cu sfa§iereaRegulamentului Organic 94.

Astfel se sfar§i domnia lui Gheorghe Bibescu.

3. DOMNIA LUI MMAI STURZA 1834-1849

Reforme. Ca §i Ghica §i Bibescu in Muntenia, Sturzatrebuia sa se sileascA a scoate tara lui din noianul de barbarie§i de neoranduialà in care se afla, prin desvoltarea ma'surilora§ezate de Regulamentul Organic, §i intreaga lui domnie In-fato§az4 in atare privire o spornicA lucrare, In care vedem pedomn In lupt6 cu apucaturile invechite i inrAdkinate, silin-du-se a aduce oameni i a§ezaminte la o mai hula i temeiniaranduialA.

El incepu §irul ref ormelor sale prin desfiintarea a treijudete ale Moldovei, care erau prea mici pentru a suporta chel-tuielele unei ocarmuiri aparte, anume Herta, pe care II ali-pe§te de Dorohoiu, Harla'ul de Boto§ani i Carlig6tura de Ia§i 95.

Se apuca apoi domnul de regularea starei ora§elor, ceinfato§au un haos gat In privirea ocarmuirei lor l'auntrice cat§i in acea a aspectului lor exterior. El intocme§te prin sfatuladministrativ ni§te instructii, care aveau de scop de a regu-lamenta principiile electorale prevAzute de Regulamentul Or-ganic pentru alegerea membrilor eforiilor or4äne§ti. Este curiospentru vremile noastre, in care drepturile electorale card a fiincurajate de atata garantii contra amestecului administratiei,a afla csä sunt acuma abia 50 de ani alegerea consilierilor comu-nali se pre§idea In Ia§i de ministrul de interne, lar in judete deprefecti (ispravnici) i cä secretarii biurourilor erau numili depre§edinti. Intelege oricine la ce se reduceau alegerile In atariimprejura'ri, i cata' valoare putea avea dispozitia articolului 9al ace1ora5i instructii, cuprinzatoare cà fiecare aleator vaserie tainic numele persoanelor, pe care el de buna" voie le-arsocoti, fArá vreo inraurire, privire sau sila" particularnic6".Cerand i supu§ii straini dreptul de a lua parte la alegerile mu-

" Kotzebue c. Bibescu, 12 Iunie 1848, Hurm. Doc. Supl., IV. p. 567;Dans les circonstances actuelles le consulat général de S. M. l'empereur de toutesles Russies doit nécessairement cesser ses fonctions. En annoneant son départ aS. A. le hospodar de Valachie, le soussigné prenant en considération que cet étatde choses a été amend en contravention flagrante aux dispositions du régIément,organique, basé sur les stipulation du traité d'Adrianopole, proteste formellementcontre toutes les innovation qui viennent a'etre introduites".

Manualul administratio al principatului Moldovei, Iasi, 1855, I, p.71-76.


nicipale, Sturza Ii respinge pe motivul cg ei nu ar plAti patentaca pgmântenii.

In privirea Ingrijirei materiale a ora§elor dispune ca fa-tadele zidirilor sg se facg dupg planul arhitectului ora§ului,

Mihail Sturza, Domnul Moldovei 1834-1849.Desemn de Negulici 1842. Colectia Academiei Romane.

organizeazg mai cu deamgruntul slujba pompierilor. TotIn scopul apgrgrei de primejdia focului, ordong indepgrtareavelnitelor din ora§e ; Indatore§te pe locuitori la curgtirea Or-tilor de strade ce treceau pe dinaintea caselor lor, fnfiinteazg

§i

174 ISTORIA ROMANILOR,

o companie de fanaragii, inmultind numärul fanarelor delacele patru ( 1) care luminau ora§ul pe timpul Fanariotilor.Regulamenteaza In deosebi politia oraylor, impartind capitala

orayle mai mari in despartiri potrivite cu numarul locuito-rilor ; opre§te jocurile de carti §i de noroc, exercitiul medicineide eätre persoane neindrituite ; supune pe otelieri §i. hangii laindatorirea de a in§tiinta poliia despre calatorii sositi ; intro-duce manualele servitorilor, ordona stärpirea cânilor vagabonzi,reguleaza Indatoririle birjarilor, oränduind 'Ana §i modul cumtrebuiau sà tinà randul, când ese dela teatru, §i câte alte deasemene feliu 96

Supu§ii straini nu vroiau sa sufere executia pentru da-toriile lor &are locuitorii tar& Mihai Sturza dispune cà dupatrei incuno§tiintäri sa se pa§asca la Implinire in contra supu-§ilor, fara atingere de persoana lor, bine intales in unire cu con-sulatul respectiv, §i domnul hotare§te chiar ca supu§ii strainisà poata fi arestati la caz de insolvabilitate, ceeace nu se preaimpaca cu principiul ca persoana lor s'a" fie respectatä. Se maijazz masuri foarte aspre spre implinirea alcatuirei proprieta-rilor cu negutitorii exportatoni de grâne, spre a nu imputina

strica creditul patriei, de oarece adese ori proprietarii luauarvonä §i apoi refuzau a-§i tinca legaturile" 97.

Locuitorii sateni sunt feriti prin masurile domnitorulude o multime de abuzuri, rama§iti inradricinate In obiceiur§i care erau cu atata mai greu de starpit. De §i aplicarea lordin atare pricina nu se va fi putut face in toata intinderea,totu§i luarea lor dovede§te o ingrijire a ocarmuirei de soar tapoporului de jos, lucru Cu desavar§ire necunoscut panà laocarmuirea generalului Kisseleff, pe care acea a lui Sturza cautas'o duca mai departe.

A§a gasim pe Mihai Sturza oprind tocmele ce obicinuiana se face, ca taranii sá plateascä in munca dobanda unor baniimprumutati, prin care se robia adeseori munca Váranului pevecie, el ne putând nici °data raspunde capitalului ; de asemeneaopre§te incarcarea cu dobänzi peste acea legiuita, a tuturorfmprumuturilor facute de proprietari locuitorilor pentru hrana§i ba.utura ; nu mai putin bataile §i silniciile facute lor de catreamploiatii subalterni ; de a se implini unii tarani pentru dato-riile altora, obiceiul barbar §i abusiv rärnas din timpurile deurgie ale vremurilorvechi ; pe ispravnici, zapcii §i privighetoria nu intrebuinta munca taranului in folosul lor sub niciun cu-vant §1 cu amenintarea urgiei domnului, spre a pune °data uncap.-A unui abuz inradacinat cá, oarmuitorul putea sa se fo-roseasca.' in largul lui de munca §i averea ocarmuitorului. Dom-

Despre efori, ibidem, I, p. 126-379.Ibidem I, p. 379 389.


nul declara totodata prin porunca de oprire, in aceasta privireca invoieste satelor tanguiri prin jaloba indreptata direct ca-tre el, prin un trimis al lor. Taranii mai avand obiceiul de a-sivinde munca la alte fete, afara de aceea ce erau datori conformRegulamentului Organic a o presta proprietarului, Mihai Sturzadispune ca acei care ar alcatula munch' oameni depe mosiilealtora sa ramana pagubasi de banii dati, pedepsind domnul,nu pe taranii ce se alcatuiau, ci pe acei care li provocau. Dom-nuI mai opreste pe proprietarii de vii a-si vinde cu hurta rodulinainte de a sti cat au esit ; pe crasmari a da bauturi pe datorielocuitorilor, pentru care li se lua, panea In preturi de nimic,sub pedeapsa unei amenzi in folosul cutiei mileler ; pe negu-tätorii ambulanti (coropcari) a unbla cu marfuri prin sate, in-*eland pe locuitori la cumparaturi, invoindu-le numai cat amerge la iarmaroace 98.

Pe langa aceste aparari date locuitorilor ca lucratori depamant, li se mai incuviinteaza si altele in insusirea lar de ca-rausi. Mai intai li se da voie indeobste sa-si pasuneze vitele pemosiile unde ar poposi, platind cate doi bani de jug. Apoi fiind-ea' erau expusi, la Galati din partea negutatorilor greci cat sispre Bucovina de catre comisionarii jidovi, a li se retinea o partedin china alcatuita, pentru motivul CA ar lipsi din painea In-carcat'A, dupa facturile lor, domnul ordona ca contractele dechirii sa fie facute inaintea politiei, insemnandu-se catimeaincarcata, pretil alcatuit si suma primita ca arvuna, indato-rand pe comisionan i a cantari marfa la granita Moldovei, sia plati aici deplin caräusilor, dupä care numai sa se treaca InBucovina, spre a nu expune pe carat* In o tara straina la ca-priciul comisionarilor.

Locuitorii fiind asupriti si la munca campului prin ma-soristea cu prajina Impovaratoare care le adaugea lucrul pestecatimea statornicita prin Regulament, Domnul introduse siaicea o masura oficiala. Opreste globirea samavolnica a stri-caciunilor facute de vitele scapate din lanuri sau tarini, °ran-duind a se fixa gloaba numai dupa o preteluire a daunei comise.

In 1844 Sturza se hotareste a regula prin o dispozitielegiuitoare neintelegerile ce proveniau din neputinta proprie-tarului de a da sateanului pamantul hotärit de Regulament.Ea dispuse ca la locurile stramte, la munte, In locul ogoruluide 11/, Mid aratura ce li se dadea la camp, sa li se dea tot fa-net, fara insa a avea dreptul a lua dijma din recolta fanuluinici a le impune o munca oarecare pentru aceasta scutire de dij-ma. Daca proprietarul nu avea de unde Indeplini atare masurade loe, s'A se poata muta sateanul ; daca proprietarul nu ar avea

9° Ididem, 1, p. 395-407.


nevoie de munca saleanului prevAzutA prin Regulament,primeascA In schimb cate 48 lei, iar pentru täiatul cherestelelors'A urmeze invoieli intre proprietar i locuitor 99.

Agricultura iara'si primeste dela domn imboldiri spre pro-pAsire, luandu-se mAsuri pentru imbunaltirea rasei vitelor, star-pirea boalelor lor 100, dandu-se pov'Atuiri locuitorilor asupramodului de cultura' a pAmAntului 101.

OrAndueste apoi pe lang6 coserile de rezervA, prevAzutede Regulament, ca o m'Asura' complinitoare, tarinilor de re-zervA, fiecare sat fiind obligat a lucra cate de atätea ori 8 pea-jini pe Cali locuitori avea, din ogorul comun de arAturg, cu pre-cAdere asupra oricArui altui lucru, i productul acestui pqmAntsä-1 depunA prin ingrijirea privighetorului in gropile de pAnesau In cosere 102. Cu toate aceste nici acestä mäsurA luan In1843, nu fereste pe locuitori de lips6, dovadA despre faptul ne-tAgAduit cá dei ocarmuirea tindea a Indrepta relele, ele erauprea adanc InrAdAcinate pentruca másurile luate pe hartie sàse introducA indatà si In practica'. Asa In 1847 se iau deosebitealte chibzuinti, pentru a se asigura locuitorilor hrana depeste an; anume se opresc proprietarii, depe mosiile de undes'ar afla tAranii in lips6, a vinde toti päpusoii, indatorindu4a Ostra o analoghie de 3 merte de gospodar, avand aceastaa li se intoarce in urmA de locuitor sau In bani sau In naturrm.Se iau mAsuri pentru starpirea l'Acustelor, uciderea lupilorse reguleazA timpul cAnd vAnatul este Invoit.

Supusii strAini se apucase ca timpul si de agriculturä,care dupa' deschidera navigatiei MArei Negre devenia pe fie-ce zi o indeletnicire mai productivA ei lua In posesie mosiide ale proprietarilor, imbrAcAndu-se cu drepturile lor l'ata culocuitorii, privitoare la muncile i prestatiile ce erau datori sá.fac'A. Adese ori se iscau pricini filtre posesori i locuitori dinasemenea daraveri. Supusii sträini alergand la pro tectia con-sulilor, paralizau once m'Asura' luate de guvern i aduceau celemai mari nedreptAti locuitonlor, färä ca acestia sà poatä ga'siundeva mijlocul de a le inlAtura. Mihai Sturza pune energicestAruinte pe Muga' consuli, arnAndu-le cà dritul de a lineamosii in posesie s'ar cuveni numai pämantenilor i ca' numaiprin tolerare se bucurau de el si strAinii ; cá ei nu puteau fideci fi indrituiti insusi drepfátile proprietarilor asupra lo-cuitorilor sateni, dreptAti pe care nu le pot ei avea decatpunan du-se la aceleasi datorii ca i pAmAntenii, i ordonä ca

" Ibidem, p. 431. Vezi i nota dela acea pagin6.loo Ibidem, p. 446-450.loo. Ibidem, p. 451.

Ibidem, p. 455.los Miden; p. 460.

DOMNIILE REGIILAMENTARE 1824-1848 177

-supu§ii straini, in privinta relatiilor lor Cu satenii, sa fie consi-derati ca pámânteni 104.

Din vremlilelvechi rámase un obiceiu, izvorul celor maivaj nice abuzuri, anume oamenii ce aveau vre-o pretentie,ales cei mari fa cu cei mici 1§i fáceau dreptate singuri; a§abunáoard pentru despagubirea de daunele pricinuite táranilorpretentii de incalcare de hotare, precum §i de acele pentru gar-duri, §anturi i alte ingradituri, dare afard din case sau depemo§ii, punând adeseori fára drept pe partea mai mai slabd innevoie de a reclama la justitie i expunând-o un timp indelun-gat la lipsa folosintei dreptului ei i la cheltuielile unui proces.Domnitorul prin repetate ordine, care de care mai severe si maiamenintátoare pentru dregátorii tinutali, le porunce§te a nutolera asemene acte de insovolnicie", a restitui imediat peacel scos cu puterea din o situatie oarecare, MI% privire dacaar avea sau nu dreptul In partea sa, In starea in care fusese, In-dreptând pe acel ce se credea jignit care calea legalá a judeca.-til or 105.

Mihai Sturza je o serie de másuri pentru starpirea fácd-torilor de rele i a§ezarea odihnei publice. Intai obliga pe lo-

-cuitori a ráspunde unul pentru altul de furii sau gazdele ce s'ardescoperi In vreun sat, indemnand prin atare mäsuri pe sdtenila o vecnicd privighere i denuntare a fácátorilor de rele oplo-§iti In sanul lor 1O6 pe megiesi a sari intru prindereatalharilor, supunându-i la din potriva' la räspundere. Reguleazaapoi pozitia vagabonzilor celor nenumárati ce se purtau printará, ordon'and pentru acei straini ce 'nu ar da garantie, sa fiesco§i din tara. Se prevád pedepse foarte grave pentru gazdepunându-se pe o treaptá cu fápta§ii, anume acea a mortii 107.In sfar§it intocmeste niste regule de pazit in descoperirea vino-vatilor i procedau pentru judecarea lor. Pentru a starpi apoialt ráu, de care sufereau mai ales locuitorii sateni, furti§agurilede vite, se introduc biletele de vanzare 108.

Mihai Sturza ja mäsuri multiple pentru a imbunátátixegimul inchisorilor, prevázand o cheltuialli In bugetul statuluipentru hraná, imbrdcaminte, incalzitul i luminatul arestatilorde asemenea se ingrije§te de boalele lor, dispunand ca acei su-ierinzi sa" fie cautati 'sub paid in spitalele oraselor ; dar aci eraatat de fácut in cat chiar dupá 16 ani de silinte a le ocdrmu-

1" Ibidem, p. 474 si 478.Ibidem, p. 481-485.

1011 Pentru a avea o idee despre multimea tAlharilor, reproducem cuvinteleinceputului unui ofis din 1835 Februar 9, ibidem. p. 493, dei verdeata primAvereiIna nu s'au desvalit, fAcAtorii de rele au izbucnit cu indestul, de unde obraznicialor la mai multe locuri de aratil".

101 Ibidem, p. 494.ios Ibidem, p. 502.

_A. 0. Xenopol. lstoria Rominilor. Vol. XI 12


irii, starea lor In 1850 era fncá Ingrijitoare. Pe la unele tinu-turi o singura odae i cu o gaura In pamant slujesc de fnchisoarela mai multe zechni de oameni. Cea mai mica despartitrefntre sexuri, tare presupusi i faptasi, fare gradul vinei lornu exista; si pe langa aceste apoi chiar incaperile de astazi suntIn ruine" 109.

In anul 1838 se Incheie de guvernul Moldovei conventiapentru extradarea vagabonzilor si a dezertorilor In frnparatiaAustriei. Atare fncheere a unei conventiuni Intre Statul Mol-dovei i impärätia vecina, In curand repetata si fa-0 cu Mun-tenia, are o mare Insemn'Atate. Dela tratatul lui Dimitrie Can-temir cu Petru cel Mare 1711, -Wile romane de tot Ingenuchiatesub Turci, in timpul domniei fanariote, pierduse cu totul ve-chiul lor drept de a fncheie tratat cu celalalte state, fnradaci-nandu-se tot mai mult fncalcarea turceasc'A care ne impuneatratatele incheiate de Poarta Otoman'A. Cel întâi semn al re-Invierei noastre internationale este aceasta conventie pentru ex-tradarea dezertorilor, in care micile principate romane stipu-leaza drepturi de o potriva cu puternica imparatie austriacä.Era cea intai recunoastere a existentei juridice a statului ro-man, prima sa reintrare In randul natiilor recunoscutem. Con-sulul austriac frisa abia fncheiase conventia, i vroieste a-i dao interpretare In sensul unui amestec direct al Austriei In °car-muirea interna al Moldovei, cerAnd voie a fntra militia ei din Bu-covina, spre a prinde pe dezertorh ce ar fi fugit in Moldova.Sturza respinge insa o atare cerere, ca neconforma cu glasu-irea conventiei fncheiate

Numarul Evreilor sporind far% fncetare In Moldova,atrasi fiind in ea cu cat se desvolta mai mult avutia publica,Mihai Sturza ia mai multe m'äsuri pentru a le regula pozitia. Or-dona o catagrafie a tuturor Jidovilor a-tat din Iasi cat si din provin-cie, dispunand ca numai aceia sa fie ingaduiti a ramanea In taracare ar avea un rmjloc de existenta asigurat, anume o meseriesau un capital, si acestor Jidovi inscrisi In o condica sa li seelibereze un bilet de statornicie In tara, care s'a le slujeasca'la stramutarile din loe ce le-ar fntreprinde In launtrul Värei.Ordona dregatorilor marginasi s'A nu ingadue intrarea In taraa jidovilor fat% paspoarte, i la intrarea lor sà li se ie pasportul,Inlocuindu-1 cu un bilet de libera petrecere de timpul paspor-

109 Man. adm., I, p. 545.110 Ibidern, I, p. 564. Comp. Mitilineu Colecjiune de tratatele qi convenfiunile

1?omdniei Cu puterile strdine, Bucuresti, 1874, p. 74 si 80. Actul deja p. 78, declaratiaprincipelui Moldovei In favosrea comerciantilor austriaci din 1784, este un hrisoval lui Alex. Mavrocordat, i fSrä cuvAnt a fost cuprins de dl. Mitilineu In culegerealui de tratate.

RAspuns consulatului din 1883, Man. adm., p. 519.

DOMNIILE REGITLAMENTARE 1834-1848 179

tului, urmAnd ca la implinirea termenului s'A fie numai decAtindatorit a pAräsi tara. Toti acei ce nu ar putea dovedi pose-darea unui capital sau a unei meserii, sA fie priviti ca vagab onzi,färä a se primi mAcar inchizg§luirea invoitä supu§ilor strgini,

toti acei ce ar intra in tarA fArA pasport s'A fie priviti de ase-menea ca vagabonzi i izgoniti peste hotar. Jidovii sä fie opritia tinea Duminicile i särbätorile dughenele deschise ; s'A nupoatä lua mo§ii in arendä i nu poatA cumpära vii, indatorin-du-se pe acei ce aveau cumpArate a le desface 112

Evreii deci devenise, pe timpul lui Mihai Sturza, un ele-ment insemnat al locuitorilor Ord, §i vroim s'A aruncAm aicio ochire indärApt, asupra introducerei lui in sAnul poporatieiromAne, in care au ajuns astäzi atat de numero§i.

S'a pretins de unii scriitori evrei c'd neamul lor ar fi totatAt de vechiu intre RomAni ca §i colonizarea romang, inte-meindu-se pe mai multe inscriptiuni care pomenesc de oamenidin neamul Itureilor inmormAntati in Dacia n3. Itureea era oprovincie dela nord-estul Palestinei, a cAreia locuitori trAiaudupà feliul Arabilor, in chip nomad, sub corturi sau prin pe§teri.Iutureii erau uit popor siriac, amestecat cu elemente arabe,

al nu erau Evrei, ne-o dovedWe religia lor inchinätoare destele, §i luptele purtate impotriva Evreilor pentru pästrareaneatArnärei. CAzAnd sub Romani dela organizarea Asiei prinPompeiu, ei se intAlnesc adese ori slujind in armatele romane,precum in luptele africane ale lui Cesar 114, i deci nu este demirare a intAlni o cohortà de Iturei in Dacia, unul din ei purtAnd-chiar numele de Decebal i rudele lui iar nume dacice. Prinurmare se constatà c'ä singura dovadA a Evreilor despre autoh-tonismul lor in Dacia nu se love§te, intrucAt este vorba de unreprezentant al Sabeismului stelar i nu de unul al Judaismuluimonoteist.

Cu toate aceste Evreii sunt destul de vechi in färile romAnedela Dunäre ; anume Ina pe timpul lui $tefan cel Mare am in-tAlnit pe un Evreu in Moldova, räscumpArAnd dela -Mari peo damä polonä 115.

Evreii fiind un popor färä patrie, Mr% tara, i purtAndu-seprin lumea toatä spre gäsi actäpostul traiului, pentru ce oare

112 lbidem, p. 516-530, Cu deosebire p. 525 : nefiind cunoscuti si primi%1de ocArmuire a tinea mosii In posesie" si p. 527, pentru oprirea de a eumplra vii"

Akner et Milner, Die riimischen Inschrillen in Dacien, Wien, 1865N-ro 208, gdsita tn satul Bretia romaneascA din comitatul Huniedoarei care po-meneste despre unul Albanius, Balvi filius decutio alae augustae Itureaorum; N-ro865: augusta Ituraeorum i 867 pe Barcathes Decebali filiu eques alae augustaeIturaeorum, domo Ituraeus,hic situs est. Zanis Decebali filius, /3araMna, Bilabifilius e Bricbelu fratri heredes posierunt".

114 Vezi notitele din autorii vechi asupra Itureilor, cuprinse In Pauiy, Real-enciclopaedie des classischen Allerthumeg, Stuttgard, 1836, IV, p. 337.

"5 VOL IV, p. 108.

180 'STOMA ROMANILOR

§i Odle române nu ar fi fost colindate de ei? Tau pang prirtepoca Fanariotilor, numarul lor pare a fi fost foarte restrans.§i numai de atunci incoace ei incep a se inmulti. A§a vice-con-sulul francez din Ia§i, Parrant, spune in raportul lui asuprastarei Moldovei din 1798 ch.' ar exista in aceasta tara' inca oalta clasa de oameni, aceea a Evreilor, a caruia numar ar fi in-semnat, dar este mai despretuita Inca decat ceilalti supu§i. Eisunt cu toate aceste une ori crutati de ocarmuire careia procuramulti bani. Ca §i pretutindene aiurea acest fel de oameni, tot-deauna deosebiti, fac banda aparte §i se ocupa cu negutitoria,schimbul de bani §i in deob§te de tot se potrive§te cu spiritulsail de economie. Mai ales in Moldova trebue spus de Evreicele ce zice de ei in Polonia un autor francez, ca ucid comertul§i descurajeaza pe putinii negutitori cinstiti, care ar vroi sa-1faca sa infloreasca" 116.

Tutu§ numai comequl mic fiind in mânile Evreilor, eierau departe de a face averi mari din el. Cel mare §i. insemnat,al vitelor, era purtat de Greci §i. mai ales de Armeni; de aceeaEvreii, dei in destul de numero§i, eran grad, §i dovada ceamai bung este ca afacerile de banca ale tarilor române nu se faceauprin mijlocirea lor, ci prin aceea a bancherilor greci, din care ceimai vestit era Andreiu Pavili din Ia§i, iar in Bucure§ti raiauagreceasca Meitani care platea tuturora celor ce-i incredintase,bani 120/° dar lua dela Domn §i dela cei ce se imprumutau delael 180/0.

Evreii incepura a face stare la noi in tara abia dupä ce sestabili curentul Romanilor catre strAinatate, când cei mai multidin avuti boeri i§i mâncara mo§iile amanetându-le la Evrei.Odatà ca acest spor de ca§tig, se deschide Evreilor §i un altul,acel al comertului grânelor, care incepe in tarile române dupadeschiderea navigatiei pe Marea Neagra. Se intelege dela sineca cu cat sporea lini§tea §i avutia Munteniei §i mai ales a Mol-dovei, cu atAta se ingramädeau in ele mai multi Evrei§i ei deve-nira cu deosebire numero§i tocmai pe timpul lui Mihai Sturza.Inmultirea tot mai mare a meseria§ilor §i negutitorilor evreiaduse o concurentà periculoasa celor pamânteni. Organizareabreslelor ar fi putut sustinea comertul §i industria romanadaca s'ar fi intarit, pe cand din potriva ea tocmai se slabe§te cu.cAt ne coboxim catre vremile noastre mai ales prin impunereastarostelui din partea vistieriei, in loc de alegerea lui de breasla§i intarirea lui de autoritatile religioase. Starostele devenindastfel omul guvernului, §i acesta avand interes a spori numa'rulnegutitorilor, spre a adäogi cifra contributiilor platite de eipeste an, impunea corpului breslei la fiecare cercetare anuala

lle Doc. col. Hurm., Supl. II, p. 184. 0 anafora a bolerilor din 5 Iulie 1805,.spune cA s'au umplut targurile de Jidovi". Uricarul, I, p. 19.

DOMITIILE RDGULAMENTABE 1834-1848 181

a izvodului negutitorilor, tot mai multi parta0 la breasla, pecand interesul ar fi fost a restrange concurenta. Dela o vremese impune bresle/or a primi pe toti acei negutitori sau mese-ria§i ce ar plati darea cuvenita cutiei ei

Tiganii. In ceeace prive§te pe Tigani, Mihai Sturzapusese baza emanciparei lor prin legiuirea lui din 1844, princare desrobe§te pe Tiganii domne§ti i manastire§ti.

Tiganii sunt vechi In tarile române, unde se raspandiradin regiunile dela sudul Dunarei, care ele Insu§i fi primise dirtAsia, peste Helespont. A§a In un hrisov al lui stefan Du§anregele Serbiei din 1348, se pomenesc ni§te Tigani fierari, pe careregele fi Indatore§te a da pe fiecare an manastirei Arhanghell-lor cate 40 de potcoave de cal in. Curand dupa aceasta datachiar 0 dela cea dintai aparitie a documentelor Munteniei,gasim In aceasta tat% i anume In Insu§ire de robi. A§a un docu-ment din 1387, ne arata pe Mircea cel Mare daruind fare altelemanastirei Tismana 40 de familii de Afigani 11.9 In anul 1388mânastirea Cozia prime§te dela acela§ domn un dar de 300 fa-milii de tiganilm. In Moldova de§i fi vedem pentru fntaia oar%In diplome de pe la 1428, cand Alexandru ce! Bun dä' manasti-rei Bistrita 31 §atre de tigani 0 13 de Mari, totu§i ei trebuiausa fie existat de mai mult timp alce, deoarece poarta numiriIn mare parte române§ti precum : Cernat, Coman, Maria, Mir-cea , Nicola, Toma, Vlad. Numirile serse de Mircea §i Vlad,neobi§nuite In Moldova, ne arata cà Tiganii venise aici din taraRomâneasca 121. Se vede a In vremile mai vechi Tiganii nu erauIn o stare a§a de rea dupa cum fi aflarn In cele mai noue, ceeacenu este cleat prea firesc, fntrucat i conditia lor trebuia sa seInrautateasca paralel cu aceea a vecinilor i Rumanilor. Multidin ei nici nu cazuse In roble, precum se vede aceasta din undocument al anului 1612, prin care un Tigan Dumitru se vindeCu toate ale sale negutitorului Stan, care sa-i fie tigan de mo§ie0 de stramo§ie, dirept un cal 0 dirept 600 de bani, 0 mi-audat hier 20 de °ca. dirept 200 de bani de mi-au facut ciocane,0 mi-au dat o pareche de foi dirept un galban 0 am /uat eu

J11 Asa 1nsA pe timpul ocArmuirei provizorie rusesti in 1833 se intocmesteo legiuire care invoia tuturora negutitorilor sau mesterilor a deschide dugheanA,plAtind area lor la acea bresla. Man. adm., II, p. 2. Asupra lui PavIli vezi Man.DrAghici, 1st. Moldovei pe 600 de ani. Asupra lui Meitani vezi Raportul lui HugotC. Damas din 30 Dec. 1825. Hurm. Doc. XVII. p. 42-43.

118 In Arh. ist., III, p. 192.Didem, p. 191-193.Foaia Soc. Romanismului, II, p. 30-32.Hasdeu Arh. ist., I, 1, p. 121. Comp. Emil Picot et George Bengescu,

Alexandre le Bon, 1882, p. 46. Din aceastA stabilire a lor Waif in Muntenia se explicApentru ce ei, chiar In Moldova, vorbesc bimba romArdi mal mult dupli dialectalmuntean.


Dumitru Tiganu ughi 3 de m'am plätit de un Turc ce mi-a c'ä-zut asupra" 122. Intrucat acest Dumitru Tiganu se vinde atuncilui Stan ca sg-i fie Tigan de nio§ie §i de stramo§ie, deci rob, estefnvederat ca mai inainte el era liber. lata pentru ce §.1 intalnimTigani avand proprietati de pgmant, lucru ce nu se incape larob, care este insu§ proprietatea altuia. Un document delaIoan Voda cel Cumplit din 1572 Octomvrie in 15, intgre§teTiganului Nicola o treime din o cincime din satul Bolote§tii,Cu loe de moarg in Apa Putnei pe care loc Tiganul Il cumpg-rase Cu 120 de zloti tatare§ti in zilele lui Alexandru Läpu§neanu,dela Toma §i sora lui Stana.

Cu cat devenea mai depling introducerea §arbirei intretarani cu atata se cobora tot mai jos i conditia Tiganilor, careajunserä cu totii robi ai persoanei dupg cum §erbii ajunseserobii pgmantului.

Documentul lui Constantin Mavrocordat din 1749 dinMoldova, ne spune In ce stare se aflau robii Tigani Ei puteaufi vanduti i impartiti fall a se privi la legaturile de familiece-i uneau, dati in foi de zestre, pu§i in casele boiere§ti, la oncefel de slujbe, deosebindu-se tocmai de vecini, care dupg dreptnu puteau fi impu§i la atari indatoriri. Tratarea lor era foartecrudg ; puteau fi batuti in voia stapanului, pu§i la torturg pen-tru cea mai micg viná, i chiar uciderea lor nu va fi fost pedep-sitá timpurile de nedreptate in care ei traiau. Sobornicesculhrisov din 1785 mai imblanze§te barbaria cea nesupusg a des-pgrtirei familiilor, prin deosebite masuri prevgzute la capit.15, litera a §i b" 123

Regulamentul Organic mergea mai departe pe aceastgcale. El vede in tigani ni§te oameni, §i-i face obiectul unor dis-pozitii legiuitoare. Calcand pe urmele Regulamentului, MihaiSturza ja deosebite mgsuri privitoare pe Tigani. Dei opre§tecununia intre robi i slobozi in cazul cand la atare cununias'ar fi invoit stäpanul robului, acesta se elibera dela sine im-preung cu toatä progenitura ce se n'a§tea din el. In cazul candse intâmpla atare cununie farä §tirea stapanului ea rämâneasfanta i robul era dator sa se rascumpere din robie, plätindun pret determinat care, la caz de neavere se inainta dinfondul veniturilor biserice§ti. Copii ngscuti din o casatorieintre o fatg slobodg §i una roabä urmau, ori cum ar fi fost in-tocmita impreunarea, totdeauna soar ta libertatei. Domnulmai hotgra§te ca un rob ce ar oferi stgpanului ski pretul cacare el a fost cumparat sg se poatg desrobi §i far% voia stgpg-nului. SA nu se poatg face vanzare de Tigani fgra a lor inscrisa

Vol. VI, al aeestei istorii, p. 112.lorga N. Doc. Callimachi, I, p. 426.


declaratie c'ä nu voesc a se fäscumpgra. Impiedicg reintrareaIn robie, chiar §i de bunA voe a tiganilor, odatà desrobiti .

Dei Mihai Sturza nu indr5zni a dezrobi pe toti tiganii,el Thicu aceasta pentru acei ai statului i acei mân'a'stirWi, prino legiuire votatà de ob§teasca adunare din 1844, prin care decla-rAndu-se liberi pe ace§ti din urmsä, li se invoe§te i c'äsnoriacu Moldovenii ; apoi luând m'Asuri de a-i stabili In chip stator-nic pe mo§iile boerilor, i (land mai multe foloase celor ce s'arstatornici pe loc, cautä sà-i indemne la pgräsirea vietei vaga-bonde 125

Mihai Sturza are o tinutä destul de energic6 fatà" cu con-sulii streini lucru in deob§te indrAsnet i primej dios In acele tim-puri in care RomAnii tremurau fnnaintea oricAror sträini. A§a,In exploatarea sArei, Mihai Sturza respinge intAi pretentiaconsulului austriac, care eälcând dreptul de monopol al Sta-.tului Moldovan vroia sA exporteze sare din tall 126. Domnulpentru a spori veniturile din acest monopol obtine dela Poartáinvoirea transportului s'Arei pe Dunäre; apoi un alt drept maimare, acel al plutirei vaselor moldovene sub steagul lor atatpe Dungre, sultanul invoind atare drept locuitorilor Moldoveice este o proprietate a clironomilor impgrAtiei mele"127. ElcautA apoi sà" Incurajeze navigatia pe Prut i pe Siret, spre mailesnicioasA coborre a grânelor la Galati.

Tot In interesul comertului mai infiinteazA ocArmuirealui Mihai Sturza iarmaroace de vite de mai multe ori pe an,la Thrgul Nou i la Cornul Luncei pe granita Bucovinei, sprea nu fi expu§i la vicle§ugul cumpä rAtorilor In sträine,care unindu-se, fac de multe ori pe negustori sà" se desfac'á devite cu preturi injosite". Deasemenea spore§te numArul iarma-roacelor interne, spre a da loc la o mai grabnic6 desfacere avitelor i deci la ieftenirea cArnei. Po§tele, singurul mijloc detransport mai indemânatec a acelui timp, furà iar4i obiectulunei ingrijiri deosebite, oprindu-se abuzurile i b'ätäile pe carec'arätorii se credeau In drept a le impàrti surugiilor, silindu-isà meargà mai repede, ceeace pricinuiau adeseori väTärnaresau moarte cailor, sau a se abate din drum, ca ducà pe lamo§iile lor, adeseori la mari IndeOrtgri ; apoi regulându-sepozitia surugiilor fatà cu antreprenorii, i determinându-seanume cazurile cAnd ei erau egspunz6tori pentru peirea anima-lelor 125.

Mare nevoie filceau lui Mihaiu Sturza deosebitele con-sulate ale puterilor stfäine, mai ales prin incuviintarea supu-

114 Man. adm. II, p. 48, 56, 58.1" Ibidem, 49.

Ibidem, p. 88, 98.Ibidern, p. 107.

11s Ibidem, p. 122 §i urm.

184 ISTORIA ROMANII,OR

siei la unele fete pamantene, ceeace le aducea scutire de dadcatre Stat, si folosul unei aparari mai puternice in intereselesi incalcärile lor, precum s'a va"zut mai sus la acei dintre supusice luau mosii In arenda. Pe atunci se fugea de cetatenia romana§i In loc ca strainii sa nazuiasca a o dobandi, fnsusi Românii,care de care, se intreceau a se lepada de (lama, din pricina caStatul Roman fiind slab, lar puterile europene avand mareautoritate In launtrul Wei, era de invederat folos oamenilora se tinea *de protectia acestora. Mihai Sturza 1nsa lupta cuenergie pentru a micsora pe cat se putea numarul acelora dintresupusii sai, cari alergau la scutul strainului, cerand ca consul atelesa dovedeasca insusirea de supusi ai proteguitilor lor, i oprindpe acei respinsi dela o protectie, de a mai recurge la alta, ciconsiderandu-i numai cleat ca Moldoveni 129. Mai introduce ma-sura de a nu se recunoaste de agenti ai consulatelor prin dis-tricte (practori sau starosti) decat persoane 1nvestite Cu un exe-quatur din partea postelniciei13°.

Mihai Sturza se ingrijeste de intocmirea cailor de comu-nicatie, dupa principiile cuprinse in Regulamentul Organic. Indomnia lui se facu cea dintaiu osea In Moldova, care strabateaintreaga tara In lungul ei, dela Mihaileni, la granita Bucovinei,trecand prin Dorohoiu, Botosani, Iasi, Vaslui, Barlad, la Galati.Se mai face apoi o alta ramurd dela Targul Ocnei la Bacau,care sà sluj eased la transportul sarei. Artera de comunicatiea fost croita asa, pentru a alimenta portul Galatilor cu pro-ductele Intregei tad, care puteau rasbate 'Ana la soseaua cen-trala. Intocmirea soselei se facu cu zilele de lucru ale taranilor,la cari eran indatoriti prin Regulament.

Mihai Sturza se hotaraste apoi a face sa Inceteze pozitiacea cu totul aparte a bisericii, care facea din ea un stat in statulMoldovei, nesupus la nici un fel de control din partea organelorocarmuirei, si Cu toate ca nu merge panà. a-i suprima Cu totulautonomia, ceeace era pastrat vremurilor mai noi, totusi pune

biserica, si mai ales averile ei, sub inalta privighere a ocar-muirei. Prin o legiuire din 1844, el constituie toate veniturileatat ale mitropoliei cat si ale episcopiilor Inteo singura casa,cu administratia in ; orânduieste ca mosiile bisericilorfie arendate prin forma mezatului dinaintea mitropolitului sia episcopilor, totdeauna Insa sub controlul capului departa-mentului bisericesc ; lasa la dispozitia capilor bisericei 5/, (laepiscopi 4/0 din care trebuiau sa ingrijeasca de bisericà apoide lefile personalului ; la Iasi si acele ale decasteriei. Celelalte

la Iasi, 3/7 la episcopii, erau sa fie intrebuintate in reparareaacareturilor, intretinerea seminariilor, faceri de bine 1ncnviintate

Ibidem, II, p. 163-169.u. Ibidem, p. 172.


de domn §i cheltuiala departamentului bisericesc. Banii adunatidin venituri erau sa steie in o lada cu douà chei, una pastratade mitropolit, cealalta de capul departamentului, din care erausa se elibereze de douä ori pe an sumele cuvenite mitropoli-tului i episcopiilor131. Vom vedea cum aceasta m'Asura careumbla sa se intocmeasca Inca din 1842, aduce demisionareamitropolitului Veniamin. De§i prin ea nu se ating intru nimicaverile manastirilor inchinate, ha nici macar a le celor parnan-tene, care ramân a se ocarmui de sob orul lor, totu§i se iau dis-pozitii pentru apararea de distrugere a padurilor depe mo§iileziselor manastiri. Motivele cari fac pe Mihai Sturza sä intindalegiuirea apar.Atoare de paduri i asupra manastirilor inchinate,erau cä s'au väzut nazuirea din partea unora egumeni, de ataia iieingradit aceste paduri, §i a desfiinta un fondos ce estedeopotriva cu acel In pamAnt, ceeace nu ar putea fi ingaduit,deoarece padurile ar constitui un fondos statornic i nu anualca celelalte producturi ; cä precum nu este iertat a se instrainaprin vanzare de veci, decat numai ca schimb o avere mâna-stireasca, a§a nu poate fi pozvolita nici starpirea padurilor" 132.

Mihai Sturza care fusese inainte de domnie membru inepitropia invataturilor publice, trebuise sä pastreze dorinta ce-Iinsufletia Inca depe atunci, spre desvoltarea invatamäntului,§i de aceea Il i vedem danduli mari silinti, pentru a aduce lainflorire cultura mintilor. In hrisovul sau, prin care intare§tedriturile §coalelor din capitalie, din 8 Noemvrie 1840, Sturzaaminte§te ca Inca de pe cand era sinepitrop al §coalelor, nu apregetat a pregati viitorimea lor In parte, introducand in elelimba nationala, ca un organ mai lesnicios al raspandirei cuno-§tintelor". In anul 1835 Mihai Sturza deschide Academia, carepurta numele lui, spunând In discursul sau inaugural, ca ajun-gaud tinerimea scolastica la grad de a putea Invata §tiintelefilosofiei. Noi in urma Organicescului Reglement am poruncita se infiinta Academia". Cu Academia Mihaileana s'a indrumatstudiul invataturilor superioare in capitala Moldovei133. Pe langäAcademie se infiinteaza un cabinet inzestrat cu deosebite instru-mente de fizica, chimie i astronomie precum §i o bibliotecä.Se mai creeaza o §coala de inginerie, o §coala de frumoaselearte §i un institut de arte §i me§te§uguri, o scoala de fete §i unmuzau de istorie naturala, infiintat de societatea medicilornaturali§tilor din Ia§i, sub conducerea doctorilor Zotu i Ci-

Ibidem.2" lbidem, p. 295.1" Vez! Memoriul meu asupra tntroducerei Inv5tAmantului superior In Mol-

dova, fkut cu prilejul serbArei de 50 de ani dela tniiiMarea acelul InvgAmant InXenopol Erbiceanu, Serbarea colara dela iai. Acte f i documente, Iasi 1885, p.142 si urm.


hac 134. Se organizeaz5 totodan i seminarul dela Socola,introducându-se in el §i studii de teologie mai inalte, menite aforma pe membrii clerului superior. Domnul orânduie§te apoi-§i trebile §coalei armene§ti, dispunând pe lângá altele, ca filtreobiectele de studii, sä fie i limba roman5 135. Paralel cu ataredesvoltare a invátAturilor Sturza dispune ca nimeni s'a' nurnai poatà indpea in functiile Statului, dad nu va poseda-atestate de invátáturi i anume : de gradul I pentru postulde copist, de gradul al II-lea panä" la cap de mas5." i gradul alIII-lea para la cap de sectie 136.

Mihai Sturza supuse unor regule §i viata monahiceascá.,fácând ni§te a§edinânte speciale pentru manAstirile Neamt,Secu, Varaticu i Agapia i luà m6suri pentru infranarea neo-rânduielelor ce se comiteau in man5stiri. Supune deasemeneaunor regule administrative bisericile de mir, hofärând ca epi-tropiile lorrsá nu dep5§easc5 niciodatä bugetul ce ar fi fost incu-viintat de departamentul bisericesc 137. Tot In ingrijirea

Mihai Sturza intocmirea actelor de na§tere, a celorde cununie §i de inmormântki.

SAnnatea publid de apárarea dreia se ingrijise Regu-lamentul Organic, este deasemenea obiectul unei harnice c5utäridin partea odrmuirei domnului Moldovei ; intre altele se iaumásuri pentru cercetarea fAinei §i a cárnei, spre a nu fi stricate-d'Id se d5deau in consumatie, §i se instituiesc doctori de cfar-taluri in orne i doctori a mbulanti pe la sate ; deasemenea seregulamentead me§te§ugul moa§elor, a spiterilor i a droghi§-tilor ; dispune a se da doctorii gratuite sàracilor. Doctorii eraupe atunci de toate natiile Bavareji, Prusieni, Badenji, Au-strieni, Franceji" 138, numai români nu, §i ace§ti deosebiti doctoriprescriind retetele fiecare dupà o alta' farmacopee, aducea pespiteri in confuzie la preatirea medicamentelor. Sturza ia m5.-sura a se numi o comisie de doctori §i de spiteri cari sà alcátu-iasd o farmacopee moldoveneasd ; unifid apoi taxele medi-camentelor in toatá tara. Se intocme§te o legiuire am5nuntit5-asupra altoirei ; se fac deasemenea dispozitii amànunte asupracarantinei oamenilor, cAt §i a vaselor, ce ar intra in porturileDunsärii, i mAsuri de sAn6tate pentru dobitoace. In sfar§it semai reguleazá mersul epitropiei Sf. Spiridon, a ora§ului Galatideclarat de porto-franc, §i in tot timpul ocarmuirei lui Sturzaluptá din rAsputeri pentru a face pe dregAtori sà inte1eag5.spiritul noilor legiuiri, cari dutau a introduce legea in locul

1,4 Man. adm., II, p. 301, 343 51 359. Comp. I, p. 39.Idem, II, p. 381.

UI lbidem, I, p. 57.Ibidem, II, p. 418.

In Ibidem, II, p. 460.

DOMNILLE REG1TLAIIENTARE 1834-1848 187

arbitrarului si dreptatea in locul abuzului. Nu rAmAne ludo-ialà ca atare activitate, pe care cu dinadinsul am schitat-o Indestule amAnuntimi, spre a arAta ce sarcinA urias'd aveau domniiIn acele timpuri, dovedeste insusi ocArmuitoare eminente, si oingrijire de lucrul public care era ceva cu totul nou In tArileromAne, unde pAnä" atunci domnii se indeletnicise numai cuafacerile lor personale. Pentru prima oarA incepea s6 se simtàocArmuirea si prin partea ei cea bunA, si numai apArea ca onäpaste csazutä pe capul poporului.

CA" roadele ei nu vor fi fost asa dui:4 cum se aratà inflo-rirea de pe hArtie, si c'A multe din dispozitiile luate nu pAtrundeauIn realitatea lucrurilor, cine o va putea tAgAdui? Dar in oncecaz, o parte din numeroasele mAsuri tot va fi intrat in lumeace erau menite a reforma, si nu se poate contesta c5. dela Regu-lamentul Organic intAiu, mai mult apoi dela domniile lui A.Ghica si Gheorghe Bibescu in Muntenia si dela a cea a lui MihaiSturza In Moldova, dateazA prima transformare a societAtiiromAnesti, din starea chaoticA a vietei orientale cAtre aceaorAnduità a apusului civilizat.

Lupta lui Sturza eu eonsulii rusi. Dar s'A nu se creadA&A activitatea lui Sturza putea s'A urmeze linistit mersul ei re-formator. /n tot timpul domniei lui, el avu s'A lupte cu greutAtipolitice insemnate, cari ne mai rArnAn de schitat spre a hide-plini tabloul acestei domnii.

In anul 1835, abia un an dup6 a lui intronare, se face omiscare in contra lui Sturza din partea unor boieri nemultumitiCu domnia lui. Pricina acestei opozitii nu era atAta in fAua ocAr-muire a domnului, pe care l'am vAzut silindu-se a fndreptastarea t'Arei si care nici nu avuse mAcar timpul a lAsa s5 ias6la luminA relele sale insusiri, cAt mai ales in invidia pentrucesoarta favorase pe Sturza si nu pe altul cu domnia, care altuloricare ar fi fost el, de ar fi imbrA'cat el atare vrednicie, era sAfi fost si el combAtut, precum era combAtut acuma Millai Sturza.Obiceiul schimbArilor, inrAdAcinate de veacuri in tArile romAne,precum stArnise fndatä o .opozitie contra lui Sandu Sturza siGrigorie Ghica, precum trezise una interesant6 si personal5contra lui Alexandru Ghica si Gheorghe Bibescu, astfel trebuianumai cleat, chiar färA nici un motiv, sA provoace o miscarein contra lui Millai Sturza. CA guvernul lui trebuia s'A trezeascasi nemultumiri, nu era decAt prea firesc lucru, intrucAt niciun guvern pe pAmAnt, fie el cel mai intelept, nu poate ajunges'A multumeased pe toatà Iumea ; dar opozitia boierilor nu tinteanumai la combaterea ocArmuirei, la schimbarea sfetnicilor dom-nului, ci la schimbarea insusi a lui, la Inlocuirea lui cu unul


din ei. Boierii anume nu puteau uita un lucru, c'á i domnulse trägea tot din rändurile lor" 139.

Un numär de deputati din adunarea obsteaseä anume :logofetii A. Ghica, Gr. Ghica si C. Sturza, postelnicii A. Ma-vrocordat, G. Ghica si C. Catargiu, vistiernicii N. Räznovanu

A. Sturza, hatmanii C. Bals. Gr. Ghica si An. Bason, agii A.Bals si A. Ruset, vornicul N. Greceanu, spätarii I. Basotà,M. Cantacuzino si A. Popiu pe längä ativa boieri mici Impreunäcu alti boieri nedeputati, alatuiesc o tânguire care ImpAratulRusiei, insotità de un memoriu amänuntit in care imputä dom-nului o sumà de cAlcAri de lege, fäcute de el mai ales In scopulde a se Imboeiti. Spun boierii In jalba lor c'ätre tar, c5. nädäjduiamc'ä ocArmuirea domnului pämäntean va urma dupà exemplulLei frumos dat de acea ruseaseä ; dar optsprezece luni de pà-timiri Insemnate, de cAlcArile cele mai deadreptul si cele mai3/Mite impotriva duhului i a cuprinderei Regulamentului, ne-auadus In nevoie Sire de a depune tânguirile noastre la picioareletronului Impäräestei voastre märiri. 0 adunare abätutà in

ei prin nenumärate nelegiuiri, dregätoriile puse la mezat,dreptatea vändutä la cel care dä mai mult ; cinstea, proprie-tatea i toate sotialnicile inchizäsluiri cAlcate fàrà mustrare decuget prin jignirea Regulamentului, a legiuirilor i formelor,aceasta este Sire a noasträ vrednicä de tânguire stare sub °car-muirea domnului Mihai Grigore Sturza" 140

Memoriul deslusitor al acestei tânguiri pune in socotealaluí Mihai Sturza o sumä de abuzuri, intre altele i acele cä domnular favora pe supusii rusi, la cumpärare la mezat a vämilor,tânguire ce putea fi foarte adeväratà, dar care-si avea pricinazemislitoare nu in vointa domnului ci in atotputernicia Rusilor,si care tânguire era in once caz foarte naivä fiind fäcutà &areImp'äratul Rusilor 141.

Toate tänguirile Insä, greu de con trolat, in privirea releiimpärtiri a dreptätei din partea domnului i in deobste toatànemultumirea boierilor cu purtarea domnului se explic5. Indestul, dacä lunn In privire capetele cele mai de seamä. ale In-vinuirei i cari sunt : 1) c'ä domnitorul Sturza Intorcandu-sedela Constantinopole, i gäsind tara In rea stare din pricina

1" Memoriul boierilor anexat cal% j5luirea trimis5 ImpAratului NeculaiIn 9 Noemvrie 1835, Uricarul, VIII, p. 120-159 (p. 125). Boerii revin adese oriasupra temei favoritA ; a§a p. 137: Domnul de acuma uitAnd cA ieri IncA se aflaIn aceastA tagrnA din care au esit spre a fi In6ltat la vrednicia sefului tArei". Preadrept observa deci Cogalniceanu, Histoire dela Dacie, des Valaques transdanu-,biens et de la Valachie, Berlin, 1854, P. 411 : Tous les boyards voulaient 6treprinces tous &ant égaux, ne voulaient par se donner un supérieur".

Uricariul, VIII, p. 123. Reprodus In originalul francez In Hurm. Doc.XVII, p. 536 538. Numele subscriitorilor este continut In un raport al lui Cochelet

Brovlie, 18 Dec. 1835, ibidem, p. 579.141 Ibidem, p. 134.

DOMNITLE 3EG1TLAMENTARE 1834-1843 189

unui an de lipsa, cere dela adunare voia de a intrebuinta banii-scutelnicilor ca imprumut spre a cumpara paine de peste hotar,pretinzand boierii ca prin atare m'äsura, lipsindu-i de banii-scutelniciior, se pune in sarcina proprietarilor indatorirea de ahrani pe acei din a lor locuitori care n'ar avea mijlocul de a-siindestula a lor familii, insarcinand in acest chip pe aceleasipersoane cu a doua povara grea si samovolnica, pentru c'ä ceamai mare parte a proprietarilor se alcatuieste din boieri. 2) Cadomnul ar fi tras soseaua pela Mihaileni, proprietatea lui, spremai marele sau folos. 3) C'ä au arestat pe un paharnic loan Cior-neiu la politie, unde numai betivi, vagabonzi si inselatori searestau. Prin aceasta au vroit sa arate tagmei boieresti catauraciune are asupra ei si cat de putin stimariseste ale ei pri-vilege. 4) Ca ar fi impartit titluri la persoane ce nu se aflauIn slujbe, iar altora le-au dat ranguri mai inalte decat acelepotrivite cu ale lor posturi, boierind multe persoane a carornume nu figura in foaia dregatorilor Statului" 142

Noi credem ca ceeace suparase mai fait pe boieri nu fuseseatata banii luati de Sturza din casa Statului, pentru cheltuielileinvestituirei pe cari boierii tägaduiau a le fi facut el in Constan-tinopole, nici nedreptele lui judecati, cat mai ales lovirea inprivilegiile lor; prin deturnarea banilor scutelnicilor dela a lormenire, supunerea boierilor la aceleasi pedepse cu oamenii derand, si ingrosarea randurilor boieresti' ca persoane nesiman-dicoase. lata adevarata cauza a nemultumirilor boierilor, si esteIn destul de curioz de constatat ca Mihai Sturza, care fuseseorganul tanguirei boierilor pribegi in contra lui loan SanduSturza, pentru ridicarea claselor de jos in randul privilegiatilor,este nevoit sa recurga la acela§ mijloc spre a sustinea in contraboierimei celei mari143.

Ca' justitia era cinstita aceasta era un fapt pe cat de tristatat de netagäduit, si daca justitia se putea cumpara, cum nus'ar fi putut cumpara favorurile si alte foloase? Dar aici pricinaraului era cu mult mai adancä ; era mostenirea lasata de untrecut lung si uricios, plin de nedreptati, de hrapiri, de coruptiesi de nemoralitate, un trecut precum mai had nici un alt poporpe lume nu l'au avut indaraptul sau. De atare napaste de mos-tenire nu am scapat nici astazi, cand Inca' tot apasa asupranoastra urmele lui cele atat de adânc inradacinate. Ce trebuiasa fie, cand deabia Incepea poporul roman sa se scuture de ele,nazuind Care o viata mai omeneasca?

Domnul afland despre acea tânguire care nu avea niciun rost legal, intrucat nu era rostirea majoritatei adunarei,pune pe presedintele acesteia, mitropolitul sä traga la raspun-

1" Ibidem, p. 128, 133, 137 §i 139."3 Mal sus, p. 50.


dere pe autorii ei. Boieril venind Inaintea adunärei, nu mai aucurajul pgrerilor lor, ci sustin c'ä subsemn5turile din petitie nuar fi ale lor. Adunarea insä îi exclude din sAnul ei conform arti-colului 53 din Regulament 144.

Cabinetul rusesc este mi§cat de atare tanguire. Kisseleff,ce era In cele mai bune relatii cu Mihai Sturza, a c'äruia Insu§irieminente le cunoscuse Inch' depe când lucrase impreunä inMoldova, In timpul ocarmuirei provizorie, ii serie srätue§teprietene§te de a lini§ti spiritele, de a readuce la el pe ni§te oa-meni pe cari tara ii respectä, §i din cari câtiva se vAd printresubscriitorii memoriului. Ba chiar ar fi de neapAratà nevoiede a inlocui pe câtiva din oamenii cu altii mai bine väzutide opinia public5, §i care prin prezenta lor In sfatul principeluiar da mai multà cumpAnire guvernului" 145. Cu toate c'ä cabi-netul rusesc fusese impresionat intrucAtva de tânguirea boie-rilor, ea nu avu nici o urmare pentru domnia lui Mihai Sturza.

Domnul 1nsä luase i mäsura de a provoca o contra ma-nifestare care aproba purtarea i räuda actele ocarmuirei lui,manifestare subsemnatä de 413 persoane Incà din anul 1835 1413

Sturza imbräti§5. insä §i. sistemul de impäcare recomandatlui atat de Kisseleff cat §i. de baronul de Rukman, consululgeneral al Rusiei in principate. Acesta 11 sfAtuise sà Indepär-teze din minister pe logorátul Sturza §i pe vistiernicul Bal§,oamenii lui Neculai Canta, (prescurtare din Cantacuzino),care Mihai Sturza ar trebui sä se despärteascä, intrucAt nu i-araduce decAt incurcAturi, §i. s'ä se apropie de ob§tia boierilor,a cArora concurs ar aduce ocarmuirei lui putere §.1 populari-tate" "7. Mihai Sturza §i modificase ministerul sâu asupra ale-gerilor efectuate In 1837, §i care dklurä un rezultat favorabilocarmuirei, despre care Sturza iWiint,eazA pe consulul rus dinla§i, Besak, comunicându-i §i lista celor ale§i 148. Dupä izbandaelectoralà, Sturza se gande§te Ins5 a schimba des'ävär§it sfatulsäu, §i anume el vroia s5 indepàrteze din postelnice pe Costin

Adresa adunArei Mr% domn din 25 April 1836, Uricarul, VIII, p. 162.La aceastA discordie se refera un loc din articolul publicat de un Englez in Por-tofoliul, 1836, Uricarul, VI, p. 3. Sturza puse sil se publice o Intampinare la In-vinuirile aduse prin jaiba boierilor. Din aceasta s'a publicat numai o parte inUricarul, IX, p. 1 i urm. DrAghici, Isloria Moldovei pe 500 de ani, II, p. 202 atribuegresit opozitia boierilor ingerintei guvernului In alegeri, care nu se facura in anul1835-36, ci In anul urn-16ton Adaoge asupra legalizarei, Cochelet c. Broglie 5 si19 Fevr. 1836. Hurm. .Doc. XVII p. 590 si 591.

"5 Kisseieff c. Sturza, 1 Fevruarie 1836. Doc. col. Hurrn., Doc. Supl. IV,p. 116.

"1 Ibidem, p. 134."7 M. Sturza c. Buckman, 21 Fevruarie 1838, ibidem, p. 137. Acest N.

Canta(cuzino) este fiul lui Ienake C. care la randul sAu era fiul lui ConstantinC. MAgureanu. Acesta avuse de p5rin0 pe Matei C. Magureanu din Muntenia.

148 M. Sturza C. Besak, 3 Noemvrie 1837, ibidem, p. 134.


Catargiu, pe care-I numise acolo numai din pricina cä tatälsàu dispunea de multe voturi In alegeri, dar de cari acuma,dupä izbändà, vroia sâ se desfacä, imputându4 mai multe in-trigi, menite a pune desbinarea fare domn i vistiernicul Ne--culai Roznovanu, care umbla dup'ä locul lui Catargiu. Besakconsulul rusesc, amestecat i el In intrigi, §i care pusese pe unservitor al lui Roznovanu sà fure hârtiile stäpânului sàu, sprea le aduce la consulat, nu vroia sà primeasc6 cu nici un pretintrarea acestui boier, cu care se indu§mänise prin actul arätat,in combinarea ministerialà plänuitä de domnitor. Altd impre-jurare insä ingreuia §i mai mult reconstituirea ca-binetului.Am väzut c'ä baronul de Rukman cerea indepärtarea lui NeculaiCanta §i a partidei lui din afaceri. De aceea§i pärere era lainceput i consulul rusesc din Ia§i. Dupâ' constituirea adunärei,nu §tim din ce motiv, Besak se intoarce a favora pe Cantaa cere mentinerea lui in treburi. Sturza se temea de o late-legere intre Canta §i Catargiu, dacà ar fi excluO, care Impre-unä cu consulul rusesc din Ia§i sá creeze greutäti ocârmuireisale, §i de aceea 11 vedem pe deoparte jäluindu-se la Ruk-man pentru purtarea subalternului ski, pe de alta stäruindpe lângä el ca sä revinä asupra antipatiei pe care i-o inspiraCanta §i invoiasc6 a-1 numi pre§edinte al divanului domnesc,spre a rupe astfel unirea amenintätoare de opozitie, ce s'arplänui intre cei doi puternici boieri, Catargiu i Canta 149.

Iatä o pagin'ä färä indoialä interesantä a istoriei parla-mentare a acelui timp, pe care, dacä am atins-o, a fost numaiIn scopul de aräta grutätile fenomenale cu care aveau de luptatdomnii regulamentari, când pe läng6 intrigile i nemultumirileläuntrice, mai trebuiau sà iee In bägare de seamä i acele aleconsulilor ruse§ti, din care uneori chiar acel din Ia§i, nu erainteles cu acel din Bucure§ti, pe Iâng6 eft' mai interveniau §,i urilelor personale in contra cutärui sau cutärui boier.

Dar amestecul foarte legal al Rusiei, intrucâtva avea descop controlul aplicArei Regulamentului, nu se märginea numaila afacerile politice. El mergea mai adânc, atingând o partefoarte delicatä a daraverilor publice, acele judecAtore§ti. Infiecare proces mai insemnat, de indatä ce o parte se credeajertfa, adeseori inchipuitä, dela regulele statornicite, ea recurgeala intervenirea consulului rusesc, care se gräbia a cere de indatàlämuririle dela logofetia dreptätei, cereri ce constituiau o veci-nic6 amenintare pentru toti acei ce câ§tigase vreun punt indesbaterile judecätilor 15°. PArtile impricinate nu se multumiau

141 Aceste interesante amAnuntimi In scrisoarea lui M. Sturza c. Ruckman21 Fevruarie 1838, ibidem, p. 137.-140.

160 Mai multe cereri lAmuritoare In procesele Stefan Catargiu cu GheorgheSturza, Atanasie Beker cu Arghir Alevra, razesii de Suceveni Cu Constantin Canta-

-cuzino ibidem, p. 128-129.


ins6 numai Cu cererea intervenirei consulare, pentru a indreptavreo abatere intAmplatà sau presupusà in cursul judecAtei, cichiar §i dupg sfAr§irea unei pricini prin o hotArire desAvAr§ità,intAritA de domn, acei nemultumiti cu judecata, adicA toate fetelece pierdeau pricinile, se indreptau cu recurs la consulatul rusesc,care cerea adeseori revenirea asupra hotArArilor luate. Un astfelde amestec era de fel a compromite cu totul mersul justitiei,§i Mihai Sturza nu lipse§te a infAti§a observatii, tot atAt detemeinice pe cAt energic formulate, contra unui control careanula increderea in justitia tArei, §i mai ales atingea atat degreu autoritatea domneascA, chematä a intAri dupà cum spuneaarticolul 364 al Regulamentului, inteun chip nerevocabil, ho-tArArile judecAtore§ti. El aräta cu drept cuvAnt cA amesteculconsulatului in pricinile desAvAr§it hotArAte va aduce o atin-gere primejdioasA principiilor Regulamentului, deoarece totiacei ce vor cAdea in pretentiile lor, mAguliti prin speranta dea rAsturna lucrul judecat, vor ridica plAngeri la autoritatearuseascA, fie §i numai spre a incerca o izbAndA indoielnicA. Delasuirea sa in tron se judecase insA 40.000 de pricini, §i un num'Artot atAt de mare de pArti date rAmase trebuiau sà fie nemul-thmite cu hotArArile rostite. Dacà se va ingAdui facultatea re-cursului, urmArile ar fi de naturà a paraliza cu totul lucrareajustitiei. Apoi dacA s'ar admite atare mAsurA, cuin ar puteaconsulatul s'A verifice toate procesele? OricAt de versat s'arpresupune cá ar fi el in trebile tArei §i in legile ei, nu ar fi cuputintA ca sA nu lase o atare cercetare in ingrijirea §i judecatasubalternilor sAi. La urma urmelor deci un amploiat al consu-latului Imperial, va revizui §i cash hotAririle infärite de domn151,

Mai invocA domnul §i argumentul slAbirei autoritAtei lui,prin desconsiderarea hotArArilor imputernicite de el, §i efectulcel rAu pe care o atare desconsiderare l'ar avea asupra roluluisAu de proteguitor al celor slabi contra incAlcArilor celor pu-ternici 152. IntAmpinArile lui Mihai Sturza produser6 efect asupracurtei din Petersburg, §i Besak primi pe la Ianuarie 1838 ordi-nul de a nu se mai amesteca in afacerile judecAtore§ti153.

Rusia ins'A intindea, in dorinta ei de a pune protectoratulIn lucrare in toatà deplinätatea lui, luarea ei aminte §i asupraocArmuirei financiare. In 1837 ivipdu-se un deficit in acope-rirea cheltuielilor prin venituri, ocArmuirea ruseascá consimtic dumare greutate a incuviinta cele a itionale votate de adu-2 110

narea ob§teascA pentru acoperire a lm, cu conditia ins'A anumitAca pentru anul 1838, bugetul s'A se echilibreze cu mijloacele

161 Vezi douà comunicAri ale lui M. Sturza c. Besak din Octomvrie 1837,ibidem, p. 130-133.

Sturza c. Ruckman, 21 Fevruarie 1838 ibidem, p. 142.151 lbidem, p. 144.

DOMNITLE REGULAMBNTARE 1834-1898 193

obicinuite. In acest an deficitul reinoindu-se, §i anume in cifrade 478.538 de lei §i neputändu-se gäsi nici un alt mijloc de im-plinire a lui, majoritatea adunärei voteaz6 iarà§i/1,10 aditionalà.Consulul rusesc protesteazA imediat contra acestui adaos §i unin-du-se cu opozitia din adunare, anume cu logofetii Canta §i Ca-targiu, cere dela domn a anula votul rostit. Dei in fond agentulrusesc putea sä corespundä vederilor cabinetului imperial, carenu vroia sä se urce därile, totu§i forma In care el cerea delaSturza a se ajunge la acest rezultat, anume desaprobarea vo-tului majoritätei §i primirea opiniei minoritätei, lovia in chipulcel mai gray in demnitatea domnului, care se vedea silit a res-pinge pärerea partizanilor §i sustinätorilor säi, §i a primi pe aceaa protivnicilor. Besak vkand refuzul domnului de a se supunecând mai ales exista un mijloc foarte legal de a se anula votulmajoritätei, anume inapoierea lui cu observatii din partea dom-nului pentru cälcarea legei fundamentale, 11 amenintä a-i co-munica cererea lui in o notà oficialA cu indatorire de a o infAti§aadunärei. Sturza fäcându-1 sä inteleag5 urmärile periculoaseale unui atare demers, care ar aräta opozitia ca sprijinitä deconsulul rusesc in contra domnului, Besak atunci intrebuin-teazä altà spärietoare, anume ruperea relatiilor sale cu ocar-muirea principelui. Sturza väzändu-se atat de greu amenintat,se hotäre§te a täia nodul gordian, oferind implinirea deficituluidin propria lui avere, hotgrare pe care o comunicä atat adu-nàrei cat §i consulului prin o notà din 1 Martie 1838. El insäse jeluie§te ministrului Nesselrode, despre purtarea necorectàa consulului säu 164.

Desbinarea intre consulul rusesc §i domnitorul Moldoveitrebuia sä sporeascä 'MCA' in loc de a se lini§ti. Anume Besakafländ de tânguirile domnitorului in contra lui se aruncä totmai mult in partea opozitiei, inconjurändu-se cu capii ei : lo-gcatul Gheorghe Catargiu, fiul ski Costin, Neculai §i IoanCanta §i Gheorghe Catacuzino, care uneltiau compromitereaocArmuirei lui Sturza, spre a-1 putea rästurna. In curand o nouäintrigA trebuia sä" ascutä §i mai mult incordarea ¡litre domnitor§i consulul rusesc. Doi membri din adunare demisionând, sefäcurà in Ia§i alegeri suplementare. Pentru a acopen i probabilingerintele electorale comise de administratie, se hotärärä câtivapartizani de ai principului, a-i face un act de multumire pentruränduiala cea deplinä cu care alegerile fusese fAcute. AfländSturza cA o asemenea märturie a boierilor ar fi eau väzutä deconsulul rusesc, el ordonä sä se distrug4 actul, când abia purtape el vreo douà subsemnäturi. Besak insä" nu vroi sä scape pri-lejul de a lovi in domnitor ; el chiamä la consulat pe promotorul

1" M. Sturm c. Nesselrode, 4 Martie 1838, ibidem, p, 155. M. Sturza cBesak, 1 Martie 1838, lbidem, p. 148.

A. D. Xenopol. lstoria Rorninllor. Vol. XI. 18


ideli, logofkul Constantin Sturza pe care-I incarcA cu mustrkiIn fata altor persoane, slujindu-se fatà cu el de vorbe ocArä-toare, amenintAndu-1 cu toatä asprimea pentrucä indeAsnisea subsemna mkturisiri favorabile pentru domn, dupà ce maiinainte tot el dkluse altele protivnice. Mai chiamä pe vorniculStefan Catargiu insärcinat provizoriu cu agia oraplui i peispravnicul de Ia§i, musträndu-i cu asprime pentru a fi sub-semnat actul arkat i in§tiintAndu-i vor pierde locurile.Sturza este nevoit fatà Cu apäsarea consulului a schimba peace§ti doi dregkori ; dar se jäluie§te contra purtArei lui Besak laconsulul general din Bucure§ti, baronul de Rukman 155.

Sturza ing care fusese nevoit, din pricina consulului,sä jertfeasc4 pe doi prieteni, love§te in el, inlocuind pe Constan-tin Catargiu omul consulatului, in postelnicie, cu principeleNeculai Sutu. Aceastä mäsurà duce la culme incordarea dintreconsul §i domn, i Sturza tuteo scrisoare csAtre Rulunan, il pre-vine despre relele urmäri ce ar putea s'A le aib4 reintegrarealui Costin Catargiu, i loviturile nemotivate ce-i sunt date infiece zi prin apucAturile neexplicabile ale d-lui Basak 166. Cutoate aceste e nevoit a primi pe Catargiu ca membru extraor-dinar in sfat. Pentru a pune insä odatà un capät acestei opo-zitii sistematice a consulului rusesc, Mihai Sturza se indreaptäde astä datä csátre Ministrul Nesselrode, arkAndu-i cum Besakse fkuse organul tuturor intrigilor urzite in contra lui, cerAndo anchen', din care s'a se poatà vedea dacä faptele domnitorului me-ritase o asemenea purtare din partea consulatului. El protestAcontra scopurilor ce i se puneau in socotealä, arkAnd cA de-votamentul säu la vederile binefkAtoare ale puteréi protegu-itoare este de mo§tenire in neamul lui ; relatiile lui de familie11 leagä prin multe pArti Cu pAmAntul Rusiei ; fii lui crescutila Berlin, dupà dorinta rninisterului impArätesc, se pregkesca sluji pe augustul protector al patriei i pärintelui lor ; pro-prietätile sale de mo§tenire §i cele dobändite sunt impärtite fu-tre teritoriul Basarabiei i acel al Moldovei" ; toate aceste im-prejurki ar dovedi in destul ministrului, pe partea cui stA drep-tatea i adev'Arul in lupta lui cu consulul rusesc. Nesselrodedä de asa dat'A ascultare cererilor lui Sturza, i revocAnd peBesak, numa§te in locul lui in Ia§i de consul pe Kotzebue157.

De abia insâ sosit in Moldova §i Kotzebue apucä pe urmelelui Besak. Si anume neintelegerile se ivesc iarà§i dela vecinicileintrigi ale boierilor spre a se suplanta unul pe altul in dregä-toriile statului. Si cum s'A nu se fi intämplat frecki i nemul-

15, Sturza a Ruckman 22 Martie 1838, Ibidem, p. 162.Sturza Ruckman, 1 Aprilie 1838, lbidem, p. 173.

151 Tanguirea lui Sturza c. Nesselrode este din 9 April, din aceeasi zi cuordinul de Inlocuire al lui Besak. Se vede a ea lusese bot.Arltá fria lnainte de prl-mirea tiinguirei lui Sturza de cAtrA Neselrode. Ibidem, p. 175 si 177.

DOMNIrLE BEGULAMKNIARE 1894-1848 195

tumiri, dud consulul rusesc putea sA se amestec,e in toate dara-verile statului, cand at:At domnitorul at §i toate instantelejudeatore§ti §i administrative, nu putean face un pas Mr% anu fi controlate, dojenite §i silite a reveni asupra botArtrilorlor prin ordinele primite dela consulat? A§a Kotzebue cA§ti-gat chiar dela venirea lui, de loan qi Neculai Canta, capii opo-zitiei contra domnului, promite celui dintAi a-i dobAndi sau ran-gul de logofAt sau pre§edintia divanului Moldovei de sus, lucrurice neputând fi incuviintate de Sturza, zizania se vâra Intrefare domn §i noul consul. In curând acesta dà lui Sturza maimulte lovituri care aduceau in discredit §i desconsiderare au-toritatea lui. Pe atunci tocmai construindu-se §oseaua care e§eaprin bariera Socolei, la care se intrebuintase oameni din jude-tele prin care trecea, Ia§i §i Vaslui, un dreator dela consulatulrusesc Samson, pus ¡IA indoialà de boierii potrivnici domnu-lui, denunt6 consulului cA s'ar comite o multime de abuzurila lucrarea acestei §osele §i mai ales acela &A principe/e fntre-buinta 200 din acei oameni la lucrgrile propriei sale grAdini depe acea osea. Sturza rAspunzand invinuirilor aduse, consu-lul nu se multume§te de rAspunsul dat, §i cere rAnduirea uneianchete mixte, compusA din delegatii domnitorului §i ai consu-lului rusesc, care 86 cerceteze denuntarea adusä. Sturza rându-e§te pe principele Neculai utu §i pe boierul Stoianovici, careImpreunA cu dragomanul consulatului cerceteaz4 imprejurgriledin care reiese &A indatoririle impuse táranilor se intemeiaupe dispozitiile Regulamentului158.

Hatmanul Grigore Ghica recomandând domnului peunul Iftixnie Stamati, spre a fi boierit cu rangul de caminar, sedovede§te In urnfä ea' insu§irile lui Stamati nu-i dAdeau dreptla a§a boierie, §i consulul rusesc cere dela Sturza revocarea de-cretului, spunându-i fär5 Inconjur c5. publicul ar §ti c6 acestrang a fost plàtit ; c6 de§i nu invinue§te ocArmuirea de o atarefaptà vrednicA de dispret, totu§i nu va atrage mai putin asupraei b'änuiarä cä ar specula cu cinurile de boierie". */. cu toateaceste acela§ consul care se scandalizase de numirea lui StamatiIn rangul de caminar, ceruse tot contra legei numirea lui CantaIn postul de logorät. In zadar Sturza roag6 pe consulul rusesc,§i la refuzul acestuia pe baronul de Rulunan, ca sA treacA cu ve-derea gre§ala In care domnitorul fusese indus, arAtând cA fiintaunui caminar mai mult nu ar putea produce nici un rAu, pe cândretragerea unui decret public ar aduce asupra domnului ru§ine

" Kotzebue c. Sturza, 15 August 1838; riispunsullui Sturza din 18 August ;Kotzebue c. Sturza, 19 August ; Sturza c. Ruckmann 91 Sept. Alta din 7 Oct.lbidem, p. 192, 193, 197, 204 §I 216.

106 ISTORIA. ROMANILOR

desconsiderare 16°, Kotzebue apoi reinoieste iaasi amestecu-rile in daraverile judecAtoresti, primind un protest al camina-rului Spiru contra unei hotArAri definitive, i un altul al vechi-lulai casei Gadella, mustrAnd pe presedintele divanului, careIn un proces al unui supus rus, dupg ce primise la desbateri pedragomanul consnlatului, Il excluse din sedintA la rostirea ho-tgrArei, cu toate cà presedintele nu Meuse decAt sä" aplice dis-pozitiile articolului 327 din Regulament. Consulul cere in urmaacestui incident ca logofetia sA prescrie divanului modul deprocedare ce ar avea de urmat in afaceri de acest fel, ceeaceiarAsi era o mAsurà lovitoare in neatArnarea instantelor jude-cAtoresti, consfiintitA de art. 318 al regulamentului.

°Heat de plecat era Sturza a nu jigni pe Rusi, acesteamestecuri neindreptAtite si mai ales lovitoare in vaza i pozi-ia de domn 11 aduc a se plAnge si in contra lui Kotzebue.dup6 cum se fAcuse in contra lui Besak, cu toate cá reinnoireatAnguirilor putea s'a punA in o luminA false ocArmuirea domni-torului. Totusi Sturza nu stA la gAnduri a arAta pe Kotzebue,ca pe organul opozitiei in contra domnitorului, ceeace face prinun memoriu adresat ministrului Nesselrode pe la sfArsitul anu-lui 1838 160.

Capul opozitiei contra lui Mihai Sturza era logofAtul Ne-culai Canta, boier de sistemul vechiu si care dusinsAnia pe domndin motive personale. Sturza Ii intorcea invinuirile, spunAndcA ar trage foloase nedrepte din pozitia lui, i cá de aceia el s'aropune in totdeauna la regularea ocArmuirilor averei bisericestiademenind si pe mitropolitul la impotrivire asupra acestui punt.Mihai Sturza pentru a elimina atare element periculos, dintrebile statului, cere dela Rukman, ca sau s'A surghuniascApe Canta la mosia lui sau s'A impunA consulului din Iasi a cereindepArtarea lui din adunarea tArei 161 VAzAnd insA cá era greude a obtine inlAturarea lui, din pricinA mai ales a favoarei decare logofAtul se bucura pe lAngil consulul rusesc, Sturza se ho-tAreste a impAca pe boierul asvrAtitor dA logofetia dreptà-tei. Lucru curios insA, domnitorul primeste atunci observatiidela Titoff consul Rusesc din Bucuresti, inlocuitorul lui Ruk-man ; consulul general arAtA pArerea sa de au lui Sturza asu-pra numirei ; dar lucrul fiind Meat, nu-mi rAmAne astAzi de-ck a reinoi o stAruintà pe lAng6 alteta voasta, rugAminteade a da domnului Canta cAt i unchiului s'Au, mitropolitul Mol-dpvei, serioase prevestiri cerute de imprejurAri ; cAci dacA pur-tarea lui Canta in noua sa dregAtorie ar da prilej la noue bAnueli,rezultatul neinl'Aturabil ar fi indepArtarea lui din ea si inchiderea

Kotzebue c. Stwza, 14 Sept. 1838; RIspunsul lui Sturza, 30 Sept.Apelul 141 Kotzebue, lOct., Ibictem, p,202,209 i 214. Mai vez1 Sturza c, Ruckman,7 Oct. Ibidem, p. 218.

pentru totdeauna a putintei de a reintra vreo datà in afaceri" 162Apoi dacA era grea conducerea ocarmuirei fatA cu amesteculneincetat al autoritätei ruse§ti, ca ea mai mult trebuia ca dänsasä se complice, cAnd intalnim intre reprezentantii puterei pro-teguitoare neintelegeri asupra purfärei de urmat §i pä'rerei con-trazicätoare 1 Nu se poate tägAdui cA trebuia o mare ghibäciein mânuirea puterei, spre a o mentine in astfel de imprejueäri.

Aceste ve§nice intrigi §i härtuieli, mai ales din parteareprezentantilor puterei proteguitoare, aduserä inteun ränd'pedomnitor la ideea chiar de a abdica 163.

Conjuratia eonfederativä a Comisului Leonte Radu. Multmai interesantä decAt aceastä opozitiei personalä contra Domni-torului Moldovei, ne pare ing cea de a doua, intemeiatà pe altäconceptie a vietei de Stat §i care dei, mult mai slab6 ca efectdecat aceea a boierilor mari, are mult mai covar§itoare insem-nätatea in ea insä§i, ca una ce-§i teägea puterile, nu mai multdin trecutul istovit, ci din viitorul cel plin §i bogat.

In 1839 ocarmuirea Moldovei a de urma unui complotce tindea a rästurna starea de lucruri in fiintä, §i care ar fi pu-tut avea urmäri insemnate, dacä nu ar fi fost innàbu§it chiarIn leagänul lui. Un boier din treptele de jos, Comisul LeonteRadu, unelte§te aceastä mi§care, impreunä cu vreo alti 80 dein§i, intre care intalnim §i câteva nume de boieri mari : &An-dulache Miclescu, Beizadea Costache (Sturza), §i BeizadeaIorgu (Sturza), Toader Hurmuzald, StefänicA Ruset, Iancu Prä-jescu, Iorgu Cânänä'u, Cuza, in§irate insä MA titluri de boierie,dar care de sigur dupä numele lor de familie, erau boieri. Multidin conjurali eran boieri din cinurile cele mici, precum SO.-tad, Paharnici, Comi§i, Pitan, Sulgeri, Medelniceri, §i. iarà§imulti oameni Mfg nici o urmä de boierie, ceeace este cu atätmai straniu, cu cá't vom vedea cä noua intocmire cäuta, ca §iConstitutia din 1822 din Moldova, sä loviascä in boierimea marenumai in folosul celei mici, iar nu §i in acel in neboierilor.

Citäm câteva nume din persoanele cari nu par a fi fostboieri : Marinescu, Gal, Bodnäriciu, Negoitä, Melinte Gänescu,Garabet Missir (Armean), Costache Catichi, Scobihorn, Cost.Tone, Cost. Elefteriu, Gh. Manole, Cost. Stamatin, Filip Scor-tescu, Rudi Botez, V. Botez, N. Eni, Climenti, Cost. Grecu, Al.Balica, Vi§inescu, M. ifäläceanul".

30° Ibidem. p. 220.161 Sturz,a c. Ruckman, 24 Ianuarle 1839, ibidem, p. 222.

3" Titoff C. Sturza. Sep. 18 9, ibidem, p. 225.in M. Sturza c. Nesselrode, 3 Dec. 1843. Hurm., Doc., supl., I. 6, p. 429.u4 Vezi lista conjuraplor gasitft Intre hartiile Comisului Leonte Radu,

Hurm., Doc., supl., I, 6. p. 110. Aceste persoane ce nu par a fi fost boieri sunt arii-

DOMNITLE REGULA MENTARE 1834-1848 197


Complotul urmarea ca scop o rascoala cu armele in mana,ca sa statorniceasca puterea Regulamentului harazit", i decinu era indreptat contra legiuirei introdusa de Rusi ; dar doreamodificarea ei potrivit cu nemultumirile ce s'au iscat i cuimprejurarile de fa-W. Cu toate acestea Conjuratia confedera-Eva" cum ii zicea Intovarasirea rasturnatoare, cerea ca regu-lamentul sa se aplice, fära ca ocarmuirea localä sa aiba trebu-inta a cere deslegari i invoiri intru cele legiuite i inta,rite prin aceasta lege, si aceasta autonomie o pretindea chiar

fata cu puterea suzerana care de altfel nu trebuia sá fie inlä-turate, ci sa ramae In statoguo" (sic). Era indreptata insaIn contra rosienestii protectii care, ta sá poata ajunge scoposulce'l are intins de mai bine de un veac, a castiga sub a sa domnieprincipatul acesta, s'au sarguit pe de-o parte a slabi aici inri-urirea Inaltei Porti, si pe de alta parte a intemeia a sa influentä(sic) In lucrarile din launtru". De aceea i Conjuratia cere, caIn locul acestei influenfi, sa se ceara la curtile Angliei, Frantei,Austriei, i Rusiei, ca toate la °lain sà protijariseasccl aceastätara i sa o pue la cale precum se vor indura". Mai cere apoi,ca Domnia la noi sä fie mostenitoare, i domn sa ne putemalege dintre principii straini" ; apoi ca sa se pan induplecape domnul Valahiei si pe acel al Sarbilor, ca in unire, acestetrei printipaturi sàji poata alcatui o confederatie, potrivitacu acea a Germaniei".

Conjuratia tindea deci a asigura starea Moldovei prinmatoarele mijloace prin autonomia ei fata cu Turcia, fax%a-i respinge suzeranitatea ; prin respectarea legiuirei impusade Rusi, inläturand insa amestecul acestora ; prin inlocuireaprotectoratului rusesc Cu acel al tuturor puterilor europene ;prin introducerea unei dinastii straine in scaunul MoldoveiIn sfarsit, prin injghebarea unui inceput de confederatie a state-lor dunarene.

Tot atat de interesante sunt schimbarile pe care conju-ratia le cere in starea launtrica a Ord. Mai intai inlaturareavoevodului Mihai Sturza, ca unul ce a fost randuit ImpotrivaRegulamentului, (sic) Ma a fi ales de publicul i filnd el pentruMoldova aceeace Neron si Caligula au fost pentru Romani".Se mai cere apoi slabirea aristocratiei adeca dela Vel-satrarpana la Vel-logofät sci fie boier §i boier, alcatuind generalniculseim In care dupti mulfimea glasurilor sà se aleaga 32 de depu-tati, din care prezidentul numit bas-boier sa fie un om cu celmai mare rang, cinstit, procopsit i cu cea dintai avere, iubi-tor de patrie i fat% de nici o pata Domnul sa nu poata da de-putatilor nici slujbe, nici rasplatiri".

tate la instructie de ministrul trebilor din 16untru si de Vel-postelnic, ca persoaneneinsemnate". Interogatorul lui Leonte Radu, Hurm. Doc., supl. I, 6. p. 130.

Pana aici noi vedem reinnoindu-se de care Conjuratiaconfederativa, cererile boierilor celor mici din Constitutia luiIonita Sturza din 1822, ceeace ne dovede§te, ca ideile aparuteatunci in ce prive§te organizarea launtrica, nu pierisera, ci nu-mai cat se retrasesera in launtrul mintilor, pentru a reapareala lumina acuma in 1839, dui:a 17 ani de aparenta stangere ;caci §i atuncia se stinsese la mArginirea privilegiilor politiceale protipendadei, la intinderea unei egalitati politice in boie-rimea cea mica, a§a cá glasul unui §atrar sa fie acela§i cu alunui logofat mare. Aceasta restrangere a intinderei drepturilornumai In clasa boiereascd, cu excluderea desavar§ita a poporu-lui, se mai vede apoi din alte cereri ale conjuratilor, precum


VedereaDesen de Rallet.

1asi1or, 19 'tine 1837.Colectia A cademiei Romine.

din aceea, ea' numai nobilii SA aibk dreptul de a fi ale§i in ob-§teasca adunare, §i mai ales din aceea, ca §i alegatorii sa fie nu-mai nobili (Litera I). In sanul nobilimei insa nu se mai faceanici o deosebire, §i. mini*trii erau sa fie alei de marele seim din-tre boieri cei mai cinstiti §i buni patkioti, bine inteles a MAdeosebire de rang §i dui:4 multimea glasurilor.

Aceasta marginire a intinderei drepturilor numai fareboieri este ing de astadata in destul de stranie de oarece, cumam vazut, intalnim intre conjurati §i un numar destul de marede neboieri, nedeosebiti prin nici un titlu care sa le infloreascanumele. Si inteadevar cam greu ne putem inchipui, ca oameniide rand sa-§i fi pus soarta in cumpana, pentru a veni numaiIn sprijinul boierimei, fie chiar a acelei mici, afar% decal dacaadmitem, ca boierimea mica pentru care ei se jertfeau, le MO-


duia, cà dad va lua trebile pe mainile ei, toti tovaraqi ei degaud §i de fapte vor primi §i ei cinuri de boierie, cu atat mai multca boierimea cea mica avea interes de a-§i ingro§ea randurile,temându-se cu drept cuvânt, ca aceste sa nu fie rarite prin pu--terea covar§itoare a atragerei boierilor celor mari. Numai a§ane-am putea explica purtarea de altfel cam prea altruista a re-prezentantilor poporului, intre care mai ales ne intrebam ce eau-tau cei doi Armeni' ?

Am väzut insa cà programul reformelor din 1822 fusesedepa§it de acel al conjuratilor din 1839, prin acele privitoarela relatiile din Mara ale tarei, despre care nu se facea nici ovorba in constitutia lui Ionita Sturza. Dar nu numai in aceastaprivintä este mai bogat §i mai infratit manunchiul de schimbaricerut de Conjuratia confederativ'ä. Si in ceeace prive§te refor-mele launtrice, propä§irea ideilor aduse un spor de propunerinoui care se resfirau pe paginile protocoalelor".

In trebile ocarmuitoare se prevedeau impartirea tarei, pedeasupra judetelor, in cantoane sau mici guvernuri, alcatuitedin cate 4 judete 165. 0 noire insemnata este insa acea preva-zuta la art. B, lit h, care dispune ca la tribunalele tinutale,sa se adauga ind cate doi membri ale§i unul din partea trep-telor (raze§ilor) §i. unul din partea locuitorilor (täranilor) ; iarla ispravnicat sa se adauge pe langa ispravnici cate patru co-misad care sä se aleaga : fug doi dintre boieri, unul dintre trepteiar unul dintre locuitori", Zicem cá noirea este insemnata,fiindcä este cea dintai cerere de primire §i a oamenilor din poporIn dregatoriile statului. In dad de aceste se schitead o prefa-cere aproape deplina a ma§inei ocarmuitoare.

Ponturile" aceste noue mai cer insa in alte priviri slo-bozenia tiparului, a gandirei §i scrierei care sa nu fie sub cenzurä,(art. 7) ; dreptul de a taia moneda marunta de argint sau de ara-ma §i cu marca cuvenita adica in armaturul Wei sa se aratetuiuri §i, printre coarnele bourului, semnul lunei" (art. 10) ;crearea a douà decoratii (ordine") una tivila §i alta milita-reasca (art. 11) ; sa se randuiasca ambasade la Constantino-pole sau oriunde s'ar cere, din pamantenii cei mai vrednici,invätati in limbi straine §i buni patrioti, lipsind cu totul capu-chihaile greci sau alti straini" (Lit. V) ; de asemene sase izgoneasd egumenii greci, §i in locul lor s'a se rânduiascadlugari moldoveni, iar averile biserice§ti sa se iee pe seamastapanirei" (Lit. O); sa se faca drumuri §i §osele ca in Austria ;sä se a§eze un bane" (o banca) de imprumutare prin bancheristraini ; sà se introdud fabrici §i sa se deschiza MI de metalurisa se opreasca prin large aducerea de peste hotar a marfurilor

165 O propunere nouA (a lui P. P, Carp) a renviat In timpurile dinurmA pe acepi guvernatori al Conjura¡iei din 1839.

DOMNIILE REGITLAMENTARE 1834-1848 201

de manufactura, producturi ce se pot face si aici, spre a nu sescoate banii din tara fara trebuinta, §i spre a se da indrumareala deschiderea de fabrici. (Lit. R, b, c, d.) Un articol foarte in-semnat este urmatorul care se refer% la ridicarea creditului tarei,anume cererea, ca pricinile de daravere s'A se caute fara rAnd,fara forma si in once vreme sau loc, si cAnd dovezile vor fi ne-prihanite, &A se implineasca, fail a se ingadui apelatii, delaonce fatä si din once avut, care aceasta mult va inainta nego-tul". (Lit. R, g). Jidovii si strainii de peste hotare sa fie opritidupa vechiul obiceiu a posesui in Moldova mo§ii cu sate, (Lit. T),sa se sloboada Tiganii coroanei si acei mAnastiresti; iarpentru Tiganii boeresti sà li se inabunatateasca soarta, ca sa numai fie socotiti in rAndul dobitoacelor" (Lit. H). In privirea*minor, proiectul din 1839 contine slabe indrumari de imbu-ndtatire, dovada ca acei ce-1 alcatuisera nu erau plecati catre po-porul de jos. AtAta se cerea, ca adunarea sa ieie din nou in tra-tatie predmetul boierescului locuitorilor, in fiinta vechililorambelor parti, idee ce se va pune chiar In lucrare In revo-lutia din 1848 §i cu asa masuri, incAt sa lipseasca trebuintade a urma invoke" ; iar in privirea stramutarei liberei a locui-torilor, o ingradeste mai tare, fiindca s'a dovedit ca asemeneastramutare, este pentru insasi paguba si saracia satenilor". (Lit. F).In sfArsit mai notam, ca vrednica de amintit pentru cugetulce confine, dispozitia ca sa se izgoneasca luxul si sa se ridicemoralul si bunele moravuri, spre a se putea reinnoi patriotizmulin inima Moldovenilor" (Lit. *) 166.

Domnitorul descoperind aceasta conjuratie, comunicaintAi traducerea actului autograf pe care politia pusesemAna, consulului general al Rusiei Titow, din Bucuresti, spu-nAndu-i ca nu a voit sa dee lucrul in vileag, spre a nu face zvoana,si'l intreaba daca nu ar fi bine, ca pe faptas sa-1 dee peste hotarIn Basarabia, de unde venise in Moldova 167 consulul se une-te cu parerile domnitorului de a nu da rasunet afacerei si dea iscodi lucrul mai adAnc prin o procedura neformala, si apoisau a pune pe Radu sub privegherea politiei, sau a-1 izgoni inBasarabia" 168. La interogator Leonte Radu cauta intAi sa taga-duiasca ; dar fiind infundat cu infatisarea insusi manuscrisuluisail, se apara spunAnd, &A acest proiect fusese urzit de repo-satul Aga Alecu Roset si ca el nu mai scrisese cele spuse". Fiindizgonit in Basarabia, pe drum Radu spune insa celor ce-1 condu-ceau, ca a facut o fapta eroiceasca si neuitata" 169. Dupa de-

lee Protocoale 0 plan de reorganizare a Orel Intocmite de comisul LeonteRadu pentru Conjurgia confederativa a Moldovei, Sept. Oct. 1839, Hurm., Doc.,Supl., I, 6, P. 82-96.

Le' M. Sturza c. Titow, 31 Oct. 1839, Ibidem, p. 125.lag Litow c. M. Sturza, 7 Noemv. 1839. Ibidem, p. 127.leg Interogatorul lui Leonte Radii. 18 Noemv. 1839. Ibidem, p. 130.


punerea lui Neculai Ene, cel ce pusese ciorna actului pe curat,Radu se ducea adese pe la Beizadea Iorgu Sturza, la Pästaveni§i la Spätarul Costache Burghelea, la Slobozia §i la LogorátulCostache Sturza, la Ruginoasa, apoi la Crive§ti, la Buhu§i ,laRoman, §i pe aiurea ; a la Radu, in vremea alatuirei hârtiei,venise unul Ionia. Botezatu §i un armean Garabet Missir delaRoman" 170 Din persoanele citate de Ene, gäsirn in lista con-juratilor §i pe cele douà beizadele, Iorgu §i Costache, pe careEne le dà ca din familia Sturza ; apoi pe Ionia Botez ot Roman§i pe Garabet Missir Armanul tot de acolo" 171 Preotul Sache-larie Alexandru Dumitriu, acel ce denuntase pe Radu, intäre-§te depunerile lui Ene, in privirea leaturilor tainice dintreLeonte Radu §i baizadea Iorgu Sturza. Mai adaog6 insä preo-tul Sachelarie, a väzuse o scrisoare a lui Radu &Ire CostacheBurghelea, in care Radu 'Ii spunea a a a§tigat §i pe *tefanCatargiu ; iar Burghele, a arui scrisoare o deschisese §i. träsesecopie depe ea, intelegänd a se lucreaa o posnä mare, ii räs-pundea a va atrage in parte lor §i pe Spätarul Cuza". AcestSpätar Cuza se vede trecut in lista conjuratilor numai cu nu-mele &Au de Cuza, färä titlul de boierie ce'l avea 172.

Din boierii cei mai aatati din aceste märturii §i ames-tecati in complot, §tim a. Costache Sturza fusese arätat deDomnitor, ca unul din acei ce-i fAceau opozitie in adunare ; ala el se tinuse intrunirea nemultumitilor in ziva de 12 Noem-vrie 1839, §i a fusese surgunit de Domnitor 173,

Din toate acestea reiese, a in conjuratie erau amestecati§i ativa boieri mari, din acei nemultumiti cu domnia lui MihaiSturza pe care conjuratii tindeau sà-1 astoarne.

Ministrul Nesselrode trimite felicitäri domnitorului Mol-dovei pentru ghib'äcia cu care descoperise §i innäbu§ise complo-tul, §i pune in vedere consulului rusesc, sä indemne pe domni-torul Tärilor Române, sä arate cea mai de§teaptä veghere,In mijlocul uricioaselor uneltiri care se urzeau in Muntenia §iMoldova". Ministrul se mai area* apoi ingrijit de legäturile cese stabiliserä in Paris intre mai multi Moldoveni : un Mavrocor-dat un Ghenadie §i un Filitis cu ati-va Munteni demagogi carea profesa principiile celei mai curate democratii" 174. MihailSturza pune indatä in vedere, tatAlui lui Mavrocordat, rätä-cirea fiului sä"u, §i capätä rägkluinta cä-1 va strämuta la Berlin.

,7, Depunerea lui N. Ene, 19 Noemv. 1838. Ibidem, p. 132.171 Mai sus p. 197 text si nota.171 Depunerea preotului Sachelare Alexandru Dimitriu, 19 Noemv. 1839.

Ibidem, p. 136.M. Sturza c. Rukman, 3 Noemv. 1835. Hurm., Doc., supl., I, 5, p. 280

Raportul AgAi din las!, 13 Noemv. 1835. Ibidem, p. 285. M. Sturza c. Rukmandespre boierii surguniti, 16 Noemv. 1835. Ibidem,. p. 288.

174 Nesselrode c. Titow, 2 Ian. 1840. Hurm., Doc., Supl., I, 6, P. 175.

DOMITrILE REGITLAMEN'rARE 1834-1848 203

Ghenadie care era un tânär ce se tinea de casa lui Mavrocordatva urma pe stapanul sau tot acolo. Cat despre Filitis, Domnulsustine, cá el este strain de tara Moldovei" 175.

Se descopera insa curand dupa aceea in Iasi o asociatiesecreta care nu numara decat vreo 9 10 membri, i In frunteacareia stateau : un militar din compania pompierilor, unVanár profesor dela scoala Trei Erarhi i doi preoti, iar restulaka-tuft din indivizi ce nu erau in nici o legatun cu slujbeleOrel, sau de minori ademeniti prin niste antari strälucite infolosul binelui public". Dei guvernul constata, ca aceasta so-cietate nu urmarea nici o tinta criminala, totusi o disolva, cafiind de natura ascunsa ; alung6 din tan pe ofiterul de pom-pieri, da afar'ä pe profesorul dela Trei Erarhi i iarn pe

176.

In ràspunsul säu catre Titow caruia fi impartaseste celece Meuse cu demagogii din Paris, Mihail Sturza se foloseste deprilej, pentru a se plange contra deslantuirei liberalismuluicare-si face \rant in Muntenia, mai ales el el pare a fi incurajatde ocarmuirea acelei tári, i poate deci avea o innurire pierza-toare asupra spiritului locuitorilor Moldovei" 177. Adaoge caprotestarea opozitiei din adunarea munteneasca contra arti-colului introdus prin frauda in textul Regulamentului a fostprivin cu bucurie de patriotii moldoveni". S'ar parea chiarIoan racarescu, glasuitorul protestatiei din 1831, venise prinMoldova *land spiritele prin prezenta lui" 178.

Tocmai pe atunci, 1838, facandu-se in Muntenia incerca-rea infiinnrei unor scoale satesti, M. Sturza privind aceastaintreprindere ca primejdioasa, Domnitorul adaoga in scrisoareacatre consul, ca" el nu voeste sa cerceteze, daca scoale pri-mare deschise in fiecare comuna sunt potrivite cu starea moralaa tärei, si pot adoogi buna stare a locuitorilor. Dar daca ideilepe care ele mijlocesc a le propovedui printre poporatia câmpu-lui, sunt de o natun pierzatoare ; daca tablourile ce slujescla invanmântul mutual incep prin a califica statele Valahiei

Moldovei de state constitutionale ; dacA inteun ahnanahce mi-a cazut in maini se poate ceti, ca Romania este un prin-cipat constitutional ; daca deci intr'o tan a card limbä i reli-

"5 M. Sturza c. Titow, 2 Februarie 1840. Ibidem, I. 6. p. 189.171 Comunicare McutA Consulilor. Iunie 1841, Ibidem, p. 339.177 Sturza c. Titow, 2 Ferbuarie 1840. Ibidem., p. 190.171 M. Sturza atribue corumperea spiritului Moldovenilor Intre altele II:

i l'appaition de temps à autres, méme en dernier lieu, d'émissaires valaques(que je m'abstiens de nommer, pour éviter d'odieurses personnalités"). Hurm.,Doc., supl., I, 5, p. 614. 0 noté pusA de editorul volumului supl. I, 5, din Doc.,Hurm., aratii a pe conceptul acestui act, se observé cé randurile puse aici Intreparentez au Inlocuit pe cele urmAtoare, primitiv scrise : dont le plus récent, leLogothéte Jean Vacaresco est généralement reconnu comme faisant partidla faction anarchiste" .

204 ISTORIA ROMANII,OR

gie sunt identice, i§i permit a rásádi in minti idei anarhice,cum pot eu ráspunde, nu numai de siguranta viitoare, dar chiarde singuranta de fatä a Moldovei" 179.

Pe atunci chiar amintirea numelui de Constitutie inspäi-mânta pe partizanii ordinei. Ace§tia &eau, ea' omenirea trebuesä' stee pe loc, spre marea fericire a claselor imbuibate de bu-nuri care, bineinteles, ea' nu-§i puteau gäsi tocmeala in schim-bäri ce nu erau sà foloseaseä decat celor desmo§teniti.

Tot in acest inteles sunt concepute instructiile venite dinPetersburg care Domnitorii Tärilor Române, indatá dupä alor numire in scaunele lor. Mintiaki spune domnitorilor, c5-ieste recomandat cu deosebire de a atrage marea aminte a gos-podarilor asupra tot ce ar putea ar'äta o oarecare tendintà atinerilor spirite, de a se lása tárâte de idei liberale, §i asupranevoiei de a impiedica prin toate mijloacele prop'ä§irea ideilorrästurnátoare ; a veghea ca regulele asupra cenzurei stabilitede pre§edinte (Kisseleff) sä fie mentinute färä nici o abatere ;de a tinea redactiile ziarelor din Ia§i §i Bucure§ti in marginileprescrise ; de a se ingriji §i a da tineretului o cre§tere inteleaptä§i moderatá ; de a impiedica cu toate puterile spiritul de noire§i de turburare care s'ar putea aräta in capetele neexperimentatesetoase de a da tárilor lor o existentá politic6 deosebità de aceaasiguratá lor prin a§ezämintelor in fiintä ; in sfär§it de a de§-tepta pe gospodari, sä se pä'zeascá totdeauna de a primi in ä-rile oameni färä cAp6taiu care s'ar introduce in ele, pentrua stárni turburgri" 180

InVätäturile ruse§ti cádeau pe un färäm foarte roditor,intrucat Mihai Sturza era de aceia§i párere, in privirea nevoieide a innu§i ideile rästurnátoare".

Am fost totdeauna convins fáspunde M. Sturza lui Min-tiaki, cä' ideile. privite ca liberale nu pornesc decAt dela unegoismu vinovat care cautä interesul säu personal In rástur-nare §i anarhie. FL% indoialá, eft' du§manii cei mai neimpkatiai ordinei sociale sunt maximele in§elátoare §i rásturnäroarecare rätkesc tinerimea neexperimentatà, asupra adeväratelorbaze ale fericirei publice" 181 Aiurea M. Sturza adaogá, ea' voiindrepta luarea mea aminte cea mai serioasà asupra purtäreiacelora care, adápändu-se in sträinätate cu principii fal§e, arfi umpluti cu doctrine pierzátoare, §i-mi voi face o datorie dea innàbu§i once temdintä care ar putea avea de rezultat a com-promite lini§tea 16untricä a tärei" 182.

179 lbidem.ISO Minciaki c. M. Sturza, 28 Iulie 1834. Hurm., Doc., Supl., L, 5, p. 66.18/ M. Sturza C. Minciaki, 8 Aug. 1834. Ibidem, p. 71.Ifii Memoriul lui M. Sturza din Noemvrie 1835. Ibidem., p. 275.

DOMNIILE REGULAMENTARIB 1834-1848 205

Tocmai In 1839, cand Moldova fierbea de patimile ras-vratitoarei Felix Colson fostul secretar al Consulului francezdin Bucure§ti §i care, pe la 1839, devenise secretarul lui loanCampineanu §i plecase cu el la Paris, publica o bro§un francenintitulata Precis des droits des Moldo-Valaques, in care com-bate inraurirea abuziva pe care Rusia §i-o insu§ise asupra prin-cipatelor. Bro§ura fiind trimisa §i in Ia§i In cateva exemplarela singura librarie ce se aflà pe atunci in acest ora, Kotzebue,Consulul rus atrage luarea aminte a Domnitorului asupra acesteibro§uri care §i este confiscan de ocarmuirea moldove-neasca" 183.

*Chimele eomplieaii. Inpacarea lui Canta mai stain-pan' putin mi§carea opozitionista, §i Sturza conduce trebile cudestula lini§te 'Ana la 1842, a§a ca In acest an domnitorulcrezu ca poate chiar sà paraseasca tara pentru cat-va timp,spre a-§i cauta de snatate la Mile dela Karlsbad §i a face ocaTätorie prin Europa. In acest an facându-se noile alegeri pentruob§teasca adunare, ca totdeauna sà pue iara§i o desbinare maiascutin intre domn §i câti-va dintre boieri, care nici °data nuse intorsese atre el cu toan iMma. Se spunea chiar ca CostachiConachi, Grigore Cuza, Ra§canu, Mihai Pa§canu, Sandu Mi-clescu, Costin Catargiu §i Alexandru Raznoveanu vroiau saprotesteze contra alegerilor dar ea fusese intor§i dela gandullor de logofatul Constantin Sturza. Intamplandu-se insa totatunci sa vina in Bucure§ti trimi§ii Portei §i a Rusiei, spre a cer-ceta invinuirile aduse lui Alexandru Ghica, cati-va dintre opo-zanti §i anume fratii Roznovanu, Mihaiu Pa§canu §i CostacheCanache i§i propun a face §i ei o tânguire contra ocarmuirei luiSturza. Kotzebue insa, care dela reintrarea lui Neculai CantaIn slujba nu mai du§mania pe Mihai Sturza, se pare cà le-audat sfatul a nu intreprinde un atare demers care nu ar aveaniciun sort de a fi primit, Mtn.' cat nu ar primi ca in Munteniadela autoritatea de drept, majoritatea adunarei 183. De §i Kot-zebue denuntase in mai multe randuri abuzurile pe care el crezusea le descoperi in ocarmuirea domnitorului, cabinetul rusesc nudaduse crezare parilor sale, §i modul cum Mihai Sturza con-ducea trebile era aprobat ant de curtea ruseasca §i de cea tur-ceasca, care se pregatea chiar a felicita pe Sturza pentru fnte-lepciunea purtarei sale 185.

183 Principele G. 5utu c. Titow, 13 Oct. 1839. Hurm., Doc., supl., I, 6, p. 114.Dota scrisori ale logofnului C. Sturza c. Mihaiu Sturza din 1 si 8 Ianuar

1842, Hurm. Doc. Supl. I., 4, p. 231 si 232. Comp. Kotzebue c. Sturza, 13 lulie1842, Ibidem, p. 239.

1" C. Sturza c. domn, 15 Iunie 1842, lbidem, p. 234: dans un entretienque j'avais eu avec Mr. de Kotzebue au sujet de l'approbation de votre adminis-tration, 11 paraissaft s'étonner que le cabinet général n'avait pas pris en consi-

206 ISTORIA 11011ANILOR

Cu toate acestea jeluirea insotitg de un memoriu al luiMihai Sturza in contra consulului Kotzebue este lgsatg la oparte de ambasadorul Butenieff cgruia Domnul o trimiseseprin principele Hangeri, Butenieff argtând acestuia cg se mirgcum domnul a putut trimite un asemenea pomflet contraunui organ al Curtei proteguitoare i cä cea mai mare dovadgce i-o poate da este de a nu-i rgspunde. 186.

Anul care aduce asupra domniei Bibescului greaua com-plicatie a chestiunei Trandafiroff, este §i. pentru acea a lui Sturzaplin de incercgri, prin un eveniment tot atät de incurcgtor, de-misia mitropolitului Veniamin.

Anume in 1843 Ianuar in 26 mitropolitul Veniamin seretrage din arhipgstoria Moldovei, imprejurare care pusese ino mare mi§care pe toatg poporatia Ia§ului, deprinsg a vedeaIn vrednicul mitropolit un adevgrat .pgrinte sufletesc al noro-dului Luarea de ziva bung a mitropolitului Veniamin delapopor dupá abdicare, a fost o sceng din cele mai jalnice carese pot inchipui. Toatg mitropolia era un iarmaroc plänggtor,In care nu se vgzu alta o zi i o noapte de at plängeri i suspin.Bgtranul cu u§ile deschise primea pe fi§te care in mijlocul sa-lonului, 11 imbräti§a i plängea, ceränduli iertgciune de oncear fi gre§it el norodului ea a §ezut in scaun, zicand iertati-mgoameni buni, iertati-mg fil mei ; iertati Cre§tinilor pe smeritul

sgracul monarh Veniamin care nu duce astäzi nimic cu sinedin aceastg slavg ce au avut, cleat pgcatele ce le-au fgcut inlume". Pentru a preintämpina o turburare, domnul ingriji camitropolitul sg piece noaptea din ora, spre mängstirea Slatina,unde dupg patru ani era sg-i fie §i sfär§itul zilelor.

Asupra pricinei demisiong'rei mitropolitului Veniamin, sevorbeau multe in acele vremuri. Boerii opozanti spuneaufusese silit la atare pas de cgtre domnitor, care doria sä punk'In locui o altg persoang. Aceastg versiune 'Mg nu merità cre-zare, intruat vom vedea eft' alegerea noului mitropolit dgdudestul de lucru, nu numai domnului, ci chiar tärei intregi, princombaterea unui candidat sustinut de Ru.5i, i deci nu este decrezut cá Mihai Sturza sg-§i fi adus el singur o greutate a§a demare pe cap, ca aceea de a fi nevoit sg se opuná puterei prote-guitoare, tocmai in o chestie de religiune. Mai de primit estepgrerea sprijinità §i de ultimul cronicar al Moldovei, Manola-che DrAghici, care atribue retragerea lui Veniamin (Wei ad-ministratiei mo§iilor mitropoliei in seama departamentului bi-sericesc. Prin atare legiuire votatà in 1844, dar propusä incg

&ration ses rapports ; ceci me fait croire qu'il soutiendrait le méme opinion enversle général Duhamel. T. Bale c. domn, 25 Iunie 1842, ibidem, p. 235. Vezi un memoriua lui Sturza contra lui Kotzebue, 1842, ibidem, p. 254.

L. Butenieff c. Hangeri. Ibidem, I. 6. p. 443.

DOMNIILE REGULAMENTARE 1834-1848 LO7

din 1842 §i pe care mitropolitul Veniamin nu vroi sä o a§tepte,se infiinta un control asupra administratiei mitropolitului.

Se vede ca arhipastorul, care dispusese in tot timpullungei sale demnitati de toata averea mitropoliei dupa deplinalui voe, intrebuintand-o nu e vorba In chipul cel mai desinteresat,nu putu ingadui atare punere a lui sub epitropie, §i se retrasedin scaunul arhipastoresc 187.

Retragerea mitropolitului Veniamin dklu Rusiei prilejulde a Incerca sä se amestece in biserica moldoveneasca, anumeea patrona de candidat la scaunul arhipastoresc al Moldoveipe egumenul unei mängstiri, care fagäduise Rusiei unirea bise-ricei moldovene cu acea ruseascä. Agentii ru§ii incepura a cu-treera satele, cu liste de subscriere in acest scop, i obtinuraconsimtamântul a o multime de preoti skaci i ne§tiutori. Mem-brii clerului Malt care se temeau insa ca atare contopire sa nu-ilipseasca de posturile lor, se opusera la uneltirile Rusiei, i spri-jiniti de domn in ascuns alesera de mitropolit pe Meletie Bran-daburul, episcopul de Roman 188

Mihai Sturza care era necontenit combkut de boierii ceimari, cäuta sa le mic§oreze influenta, ridicand necontenit larangul de boeri mari de acei ce Onà la el fusese in clasa a 1I-a.De altfel el nu combatea boerimea in sine. Dar intrucat sistemuRegulamentului Organic era bazat pe boierime, i incuviintaacestora singuri rolul politic in tara. Mihai Sturza trebui sacaute a slabi impotrivirea lor, inmultindu-le numkul cu deacei nou creati devotati lui. Astfel pe cand la inceputul dom-niei lui, se gasea numai cifra de 853 boieri, la e§irea lui Sturzadin tug, in 1849 se aflau 3750 de privilegiati ; hare ace§tia,boeri mari erau 381 §i anume : 18 logofeti, 60 vornici, 3 hat-mani, 3 vistiernici, 52 postelnici, 102 agi §i 143 spatari188.

Purtarea lui Mihai Sturza, foarte inteleapta daca o con-sideram din punctul de vedere al situatiei sale fata cu cei douisuzerani ai Moldovei, trebuia sà trezeasca in tara insa§i o opo-zitie din ce in ce mai energica. Purtarea lui care tindea pe de oparte la exacta indeplinire a prescrierilor regulamentare, pede alta insa, in cadrul tras de ele, a introduce in tara ordinea,progresul i civilizatia, trebuia sà nemultumeasca ambelepartide in care se despktise boerimea Moldovei. 0 parte din

Legiuirea publicatà In Manualul actin., II, p. 261. Comp. ManolacheDrAghici, 1st. Mold., II, p. 203 si urm. Atare legiuire fusese votatit IMAM in Mun-tenia, Ina din 1840, In timpul vacantei scaunului mitropolitan. Vezi regulamen-tul publicat In Doc. col. Hurm., Supl. Doc., IV, p. 486.

Vaillant, La Roumcwie, II, p. 432. Drtighici, II, p. 206.N. Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie, Jassy, 1849, p. 57 si

61. Lista boierilor Moldovei dui:A acele ale secretariatului de stet din 1851. Bibl.acad. col. Sturza, No. 3596), dà urmAtoarele cifre cam deosebite, explicabile prindeosebirea de timp : 18 logofeti, 61 vornici, 3 hatmani, 1 vistiernic, 48 postelnici,108 agi, 132 spatari.


boieri, anume acei tineri, adäpati la civilizatia Apusului princre§terea lor In tarile straine, nu se puteau Impaca cu a§eza-mintele consfintite prin regulament, anume cu robia Tiganilor,§erbirea taranilor §i institutia boierescului, cu privilegiile nobi-lilor mai ales ca acel MI% absolut nici un temeiu al scutirei dedäri §i cate alte rama§iti pastrate de Regulament, pentru anu lovi In pozitiile ca§tigate. Ei cereau deci reforme In senzulmai larg al cuvântului, pe care Insa Mihai Sturza, chiar dacaar fi vroit a le introduce, precum dovede§te inceputul eman-ciparei Tiganilor, nu o putea face far% a lovi In RegulamentulOrganic, temelia pe care se flinglta toata viata de Stat a -Weisale, §i aceea care-i daduse lui chiar domnia In ea. Tinerii ¡mace reprezintau atari idei fnaintate, pleiada conclusa de MihailKogalniceanu, neputând Intelege aceste motive ale domnului,1'1 combateau din principiu, i pentru a ajunge la scopul lor,rasturnarea lui, se adaogiau catre cealalta opozitie formata Incontra-i, fnsa care avea cu totul alte motive, apararea interes-selor lor individuale, lovite tocmai §i amenintate prin prealiberalele masuri ale lui Sturza. Inteace§ti boieri, drept capi aiopozitiei putem numara pe Costache Conache, loan §i NeculaiCanta, N. Roznovanu, Lupu Bal§, Dimitrie Ghica tatal luiNicu Ghica, (care acest din urma facea parte din opozitia deprincipii, fiind om tânar). Ace§ti boieri nu putean suferi refor-mele lui Sturza, §i mai ales erau jigniti prin oprirea banilorscutelnicilor §i celelalte Masud pe care le-am vazut criticatecu amaraciune In tanguirea boerilor catre Rusia din 1836; numai putin prin prea deasa Inältare a boerilor de rangul al II-leIn acel Intai, precum se face cu Petrache Carp, Veisa, Burchi§i altii, precum §i fntregul sistem de ocarmuire al lui Sturza,care cauta sà puna dreptul §i legea In 1ocubunuIui plac §i ala rbitrariului 190.

Domniile regulamentare pusese In lumina cea mai vie,contrazicerea intre dorintele §i nazuintele Românilor §i starea

1"° Asupra domniei lui Sturza au plutit pururea Mullen de cor tie. IatAcele culese de agentul francez Cochelet chiar in anul al 2-lea al domniei lui Sturza1835: Hurm. Doc. XVII. p. 528; On croyait que, ne devant plus rien désirerdu coté de la fortune, puisqu'il posséde plus de 240 ruffle francs de rente, incl.&pendamment de sa liste civile de 1.200.000 piastres, il metrait toute son ambitiona faire le bonheur du pays. Toutes ces espérances ont été &cues. On ne savaitpas que le prince Stourdza serait dominé par la plus vile de toutes les passions,celle d'un soif insatiable de l'or. Une fois arrivé au pauvoir, il a cherché tous lesmoyens d'augumenter son immense fortune. II s'est fait rendre compte des prin-cipoux procés, en litige, il a influencé les jugements, il en a décidé quelques-uns, avant gulls eussent psssé par tous les dégrès de juridiction, et la voix publi-que l'accuse de s'étre enrichi de cette manière". Alt raport al lui Cochelet c. Bro-glie 23 Oct. 1835 Ibidem, p. 533 aratA cum Mihai Sturza vindea boierilor mariledregAtorii ; lui Neculai Conta vistieria pentru 14.000 de gElbeni, i lui Aex. BalsdupA aceea pentru 10.000 de galbeni.'

A. D. Xenopol. Istoria Romlnilor Vol. XI.

de fapt sub care erau incujbati. Daca ei suferise mai inainteapasarea turceasca, atat directa cat i prin mijlocirea GrecilorFanarului, acuma li se substituise pe cap o alta nu mai putinamenintatoare, acea a Ru§ilor. Dar poporul roman se trezisela viata, in mare parte prin sprijinul Ru§ilor, care cautauacuma sà confisce in favoarea lor toate puterile lui. Trebuia decinumai deat, daca Românii aveau sa traiasca, sa scuture §iacest nou jug apasat pe grumajii lor, de o mânä ce se dadea deprietenoasa, dar sub care ei simteau, ca treziti la con§tiintade sine o durere Inca' mai vie, deal acea ce o resimtiau and,mai putin treji, gemeau sub calaiul Otomanilor. Trebuia deciincercata o silinta de a se mântui O. de acest nou amestec alsträinului in trebile lor. Trebuia odata sa se poata ajunge visultraiului neatarnat, dupa care se sbatea de atata timp. Atarevis, dorinta dupa libertate i starea de sine, explica revolutiadin 1848, pe care lug pentru a o intelege pe deplin trebuie saarunca'm intai o ochire asupra desvoltarei proprie a inteligenteiromâne, in decursul epocei ce desparte cele doua mari mi§carinationale, care dadura o forma noua vietei poporului roman.


CAPUL II

ISTORIA CULTURALIVELA

1822 -1848

I

MERSUL CULTUREI ROMANE

DELA 1822-1848

1. PROPMIREA 1NTELECTUALA PELA 1822-1034

Soeietatea literarfi. Pretutindeni in expunerea desrä-§urarei evenimentelor petrecute dela reintroducerea domniilornationale Oda' la marea mi§care din anul 1848, se simte cáIn dosul lor fierbe o putere ascunsá, care impinge pe unele dinele la suprafata, pe altele le coloreaza inteun chip deosebit.Un puls datator de viata Incepe a bate in corpurile Oda* acumlâncezite ale tarilor romane ; o vointá proprie incepe a se mani-festa in poporul lor ce pana acuma nu arátase decat palidulreflex al vointelor straine. Curentul national, ce se afundasetot mai adânc sub pámant in decursul domniei straine, apareaiar la lumina', atrágand in sclipitoarele lui unde soarele civili-zatiei. Rena§terea Românilor spre o viata proprie, pipáita unmoment in veacul al XVII-lea §i dupä care el nazuise In totdecursul celui al XVIII-lea, putea in sfar§it säli ja sborul inlume. Limba lui, despretuità pan'ä acuma de lumea oficiala,ba chiar de o buna parte din clasa cea inaltà, cultivata numaipe apucatele de &are un suflet generos §i. o inima patrioticä,revenea iar la onoare ; ideea originei inane, din care se coborapoporul roman, se inalta iara§i ca un soare stralucitor pe ori-zontul intunecat pfina atunci de nourii sträinismului. Inteuncuvânt o viata noua pátrundea in sanul poporului roman, §ide asta data o viatá adevárata, nu o galvanizare a unui corpmort, o viatá ce corespundea propriului fel al fiintei ce era sainsufleteascá. Dupa ce am expus urmarea faptelor exterioareale istoriei sale din acest fästimp, sa pátrundem cu mintea inreteaua gandirilor ce-1 mi§cau, in mobilele suflete*ti care de-terminau lucrárile corpului.

214 ISTOBIA ROMANI:LOB

Care era starea mintei române§ti in momentul cand revo-lutia din 1821 curati Muntenia §i Moldova de domnia straina ?Am vazut ca in afara de dorinta de a scapa de sta-pânirea elementului fanaroit, cugetarea romaneasca i§i Meusevânt prin mai multe manifestari, i ca deci doria sa ajunga lalumina. Seminarul dela Socola, §coalele de inginerie in limbaromâna dela Ia§i i Bucure§ti, incercarea de reprezintare tea-trala organizata de Asachi in 1817 in capitala Moldovei, tes-tamentul literar al lui Ienache Vacarescu, care lasa ca mo§te-nire neamului sau cre§terea limbei române§ti *i a patriei iubireinspiratia lui Gheorghe Asachi, resimtita pe ruinele coloseuluidin Roma in care el canta:

Un Roman al Daciei vine la stramo§i ca sà saruteTama de pe-a lor morminte i sa 'nvete a lor virtute,

aceste i alte manifestäri cercetate mai innainte aratau ca po-porul roman se saturase nu numai de predominarea politicaci §i de cea culturala a straini/or, i doria vada taradirea puse sub aceea§i indreptare nationala, româneasca.

O alta nazuinta tot a-tat de mare §i de puternica framântafiinta lui. Atingerea mai multor personaje din neamul lui CuApusul civilizat, fie direct prin calatorii intreprinse in europa fieprin cetirea scrierilor franceze la care Românii se deprinsese incádin vremile Fanariotilor, trezise in ei o neastamparata dorintade cultura, de e§ire din noianul de intuneric, ne§tiinta i corup-tie in care erau cufundati. Se arata aicea un curios fenomenereditar. Dupá mii de ani de viata, Romanii recuno§teau catoata desvoltarea lor de pana atunci fusese straina de proprialor fire, ca aruncati de soarta in Rasaritul Europei, ei ra-masese aici tot o frântura a Apusului, de care doreau acumasa se apropie cel putin cu mintea, daca cu corpul trebuiauramâna in veci despärtiti. Ca un semn necon§tiut dar cu atatmai puternic a innaltei pretuiri in care Romanii tineau civi-lizatia europeana este termenul cu care se insemnau acestecalatorii in läuntru. Cu alte cuvinte oamenii cultii stateau incasa, in biserica, in launtrul marelui templu ; ceeace inseamnacsa noi Românii eram a§a de departe de ei, stateaum in afarell.Fericita fu imprejurarea cà cultura fanariota trebuise sa im-pinga pe Romanii din principate catre poporul francez, deoareceprin atingerea cu civilizatia acelui popor se intari in el spiritullatin, amenintat a fi slabit in Odle de peste munti prin influentaatat de eterogena de firea romaneasca, a Nemtilor i Ungurilor.

Aceastà rostire nu se mai aude astAzi. Ea a cAzut in desobijnuinVi. VeziinsA N. Gane in Novele, p. 335; Romanii care se duc In Muntru de invatA pri-copsala acelor popoare".

MERSUL ctritruREI ROMANE DELA 18E2-1848 215

Inca' din vremile fanariote am intalnit mai multi Romani,trimitânduli copii la invatAturi in Europa apuseana §i maiales in Paris, §i am cercetat intipäririle ce le adusese cu el boe-rul muntean Constantin Radovici din Gole§ti din calatoria fA-cut6 de el in Elvetia pentru a-*i pune copii la invälaturà 2.

Golescu vedea sc6parea Ora lui din haosul in care eracufundatä, numai in dobandirea luminilor, §i anume prin o cul-turà nationala, izvoratà din o lucrare comuna spre bineIe ob§tesc.

Aceasta ideie care insufleti pe toti acei .ce puserä umarulspre a scoate pe poporul roman din barbaria in care putrezia,a fost formula-CA.' pentru prima oarä in memorabila scriere a luiConstantin Golescu.

Nu mult timp dupä rostirea dorintei Golescultii, O aflamo societate infintandu-se tocmai spre indeplinirea scopuluiamintit, traducerea de cärti sträine in limba româneasca. Siinteadevär cà atare nevoie era cea mai simtitä ; limba romanase sälbatäcise cu totul prin starea inapoietà in care fusese Ora-sita' in decursul epocei fanariote, §i este insämnata in atare pri-vire marturisirea aceluia§i Golescu, care spune cA dupa ce in-cepuse a scrie intiparirile sale in limba romaneasca, stätu multtimp la ganduri, daca nu ar fi mai bine sa le scrie in grece§te, acifoarte des intampinam veden i de lucruri ce nu le avem numiteIn limba nationalä" 3. Se vede cä dupä ce se intoarse din calà-torie, se puse pe munca, §i gäsi rostirile trebuitoare ideilor sale,de oarece descrierea calätoriei e scrisa in o frumoasä §i s'A-naloasä limbA romana. Sofietaua dorità de Golescu se infiintäinsä in Bra§ov de Românii emigrati din Muntenia, cand cu gro-zaviile Eteriei.

Anume boierii refugiti ascultand de indemnurile consu-lului rusesc Pini, retras §i el in Transilvania, nu vroesc sä recu-noaseä domnia lui Grigore Ghica, §i t'aman in Bra§ov §i dupaintronarea domnului pämantean. Ei se constituesc in o societatesecreta', a careia tintä era fästurnarea lui Ghica. La care lucraucäpiteniile mai bätrâne, precum Neculai VAcarescu, socrul säuGrigore Baleanu, Constantin Câmpineanul, episcopul Ilarion,loan Campineanu. Emanoil Baleanu, Emanoil Florescu §i ba-tranul Geani. Pentru a Oinui insä acest scop, mai multi boieritineri retinuti pe lang6 ceilalti erau insarcinati cu lucr6ri literare,precun ca traducerea de cärti din limba elina, §i cu alc'ätuireaunui dictionar §i a unei gramatici romane, pentru care se luce-puse pregatirile inca de mai inainte de cAtre Gheorghe Golescu.Boierii batrâni §i tineri se mai desrätau §i. cu petreceri, din carecea mai obi§nuità era vânatul. Mai era §i o trupà de ()pez% italianacare juca in o salà de bal improvizata ca salà de teatru. Dar

a Vezi vol. X (cap. Ideile rev. franceze note 43-48. Acest vol. mai sus p. 57.S Insemnare a calaloriei mele Constantin Radovici din Golesti, 1826, P. 106.


fiindca numai boierii pribegi sustineau acea trupa, iar localniciinu, ea fu nevoita sa paraseasca Bra§ovul in curand. Aceastaimprejurare ne dovede§te cá mintea boerimei muntene era maidesghetata pe la 1822, decat acea a Sa§ilor §i a Ungurilor, pentrua nu mai vorbi de Romanii din Bra§ov. Despre poporatia localaspunea un Bra§ovean mai de§tept : lasati sä joace un urs pescena, i Bra§ovenii vor veni toti" 4. La 1826 insa boierii dinBra§ov, se intorc in tara in urma schimbarei politicei ruse*ti,unde Constantin .Golescu face cuno§tinta lui loan Heliade Ra-dulescu, i ambii doritori de a impinge pe poporul roman pecalea culturei, pun ideile lor la un loc §1 alcatuiesc un program deregenarare care trebuia tinut secret, dar lucrat din rasputerispre a lui treptata realizare. Puntele acestui program erau :

Sa se inalte §coala foasta a lui Lazar la gradul de colegiusa se creeze o alta In Craiova dupa modelul ei.

Sa se infiimeze §coli normale in capitala fiecaruia judet,prin elevii e§iti din colegiu.

SA' se infiinteze §coli primare in fiecare sat.SA se scoata o foaie in limba romana.Sa se desfiinteze monopolul tipografiei.Sa se incurajeze oamenii destoinici intru aceasta, a traduce

din lucrarile sraine in limba romana, care traducen i sa se tipà-reascA.

SA se puna temelia unui teatru national.S'A se staruiasca spre a e§i din regimul fanariot, prin re-

forme intelepte sau reinnoirea vechilor a§azaminte ale tArei.Spre realizarea acestor tinte pe o cale legala, a caror for-

mulare ramanea deocamdata secreta intre Heliade i Golescu,se forma' o societate de fa-0 sub numele de societate literata, lacare luara parte mai toti boierii din capitala, intre care toti treifratii domnitorului Grigore Ghica : Mihail, Alexandru i Cons-tantin. edintele se tineau la Constantin Golescu, §i. cele d'intailuciari ce se cetira fura gramatica lui Heliade, tiparita in 1828la Sibiu, i dedicata membrilor societatei i acea a lui GheorgheGolescu, tiparita mai tarziu, in 1840. Se mai cetira apoi tradu-ceri din Lamartine : Desperarea, Providenta la om, Lacul, Rugade sara §i din Boileau, Arta poetica. Aceste incercari umpleaude bucurie inimele membrilor societatei, care vedeau cá limbaromana, condamnata pana atunci a fi limba celor zi§i Vlahimojici", era in stare a reproduce cugetari inalte.

In sanul acestei societati incepu a se forma o opinie na-tionala, asupra celor trebuitoare poporului roman, spre a alcatuiinteadevar o natie, i sub influenta acestei societAti, GrigoreGhica avu multumirea a numi un comitet care sa alcatuiasca

Prince N. Soutzo, Mémoires, p. No. 45.

IIEBSUL CULTUREI ROMANE DMA 182-1848 217

nouele regulamente de organizare ale Munteniei, prevazute princonventia de Akerman".

Un elev al lui Heliade trebuind sá plece la Craiova, sprea deschide §coala de acolo, anume Stanciu Caputineanu, fuinitiat §i el in secretul scopului total al mi§carei intreprinse, §itoti trei, Constantin Golescu, Heliade Radulescu §i StanciuCaputineanu jurará in biserica din Gole§ti de a-§i da toate silin-tele spre indeplinirea intregului program. Tot pe atunci ConstantinGolescu intemeiaza o §coala primara pe mo§ia lui Gole§tii, acareia conducere fu incredintata lui Aron Florian profesor adusde peste munti 5. Rasboiul insa precum §i moartea lui Cons-tantin Golescu impra§tier'ä societatea literara, care invie maitarziu sub o altä forma.

Observam cá aceasta unire a talentelor spre scopuri civi-lizatoare, desfiinta hotarele atat de innalte radicate de formelevietei, intre clasele sociale. Alta dovada a aceluia§i fapt avem ino scrisoare a fiilor de boeri care invatau in Paris, §i anume :Sovetnic Margeala, Alexandru Len, Nicolae Baleanu, ConstantinBrailoiu, Dimitrie Golescu, Constantin Len, loan Vladoianu§i Costache Filipescu, scrisoare trimisa lui Eliade, cu prilejulie§irei celui dintai numar din Curierul romtinesc, la -1 Martie1829, in care scrisoare odraslele boiere§ti scriu editorului Curie-rului : Trebue sá titi cä in vinele noastre curge sane roma-nesc §i ca inimile noastre nu se pot impiedeca de a salta de bu-curie cand allá ea se infiinteaza la noi a§ezäminte folositoare" 6

Tot in acest sens gasim o alta scrisoare a tanárului fiu deboier, Constantin Brailoiu, unul din subscriitorii scrisorei catreHeliade. Brailoiu lauda in ea foarte mult sarguinta tovara§uluisail de studii, omul din popor, Petru Poenaru care, spune Bra-iloiu s'a apucat In special de studiul puntilor §i a §oselelor §ide acel al ridicarei planurilor ; aceasta ramura, la care se aplicaPoenaru, fijad foarte importantä §i folositoare atat lui in partecat §i tarei indeob§tie" 7.

Acestea sunt cele din-Lai simptome ale unei apropien i amintilor peste hotarele na§terei, ale unei infratiri a cugetelorpe temeiul talentului, §i deci recunoa§terea, ca §i acesta are drep-tul de a-§i face cale In lume. In aceasta apropiere, gasim noiprimele urme ale democratizarei societatei române§ti, serie ceva deveni cu timpul atat de puternica.

5 Heliade, Echilibrul !titre antileze, p. 77 O. urm.° Curierul romeinesc, 1829, No. 25. MultAmiri aproape identice trimise luI

Gh. Asaki pentru Albina romdneasal, apArutA la Iunie 1829. Vez! No. 48.7 CitatA de Pompiliu Eliade In Histoire de l'esprit public en Roumanie",

p, 242. ArAtarea lui Eliade, cA aceastA scrisoare s'ar gAsi In Hurmuzachl, Documente,X. p. 622. este gresitA; acolo este alt.1 scrisoare a lui BrAiloiu, care Ina nu vorbestede Poenaru.

218 ISTORIA BOMANIL011

E drept ca izvorul acestui curent statea in vechea deprin-dere a caselor mari boiere§ti de a ridica din straturile de josodrasle catre acele superioare, prin care ridicare se improspatacu sange nou boierimea romana. Dar deosebirea intre sistemulcel vechiu §i acestalalt nou, stä in faptul, &A mai innainte, egali-zarea se facea nu pe baza talentului element democratic,ci pe baza boieriei element aristrocratic. Mai inainte omulde jos devenea de seama, pentru ea' se urca in rangurile boerimei.Noul curent cerea ca boierul sa devina de seama, cu cat se urcape scara talentului.

Bursierii §'I ineeputurile ziaristieei. In 1820 mitropolitul Dio-n.isie Lupu trimite la invätatura in Italia, la Piza, 4 tineri dinstraturile de jos : Eufrosin Poteca preotul, Shnion Marcovici,Constantin Moroiu §i loan Pandele care murind, este inlocuitcu Petre Poenaru. Ace§ti bursieri, cei d'intai din 'raffle Romane,se intorc indarapt pela 1825-26, aducand cu ei idei noue, subtedin invätaturile Apusului, despre care ne dau oarecare deslu-§iri scrisorile lui Poteca.

In ele afläm mai intai convingere bursierilor, ca banii,la noi nu sunt pierduti, §i va veni timpul sa se laude cu noinu numai acei ce ne-au trimis, ci §i toata Valahia" 8 Fiindcase facea bursierilor greutati cu trimiterea banilor, Poteca scrieEpitropiei §coalelor,ca cel putin sa le trimita cheltueala intoarcereilor in tara, unde vor semäna sau putinele idei ce le-au cules peacolo, sau grail pe intinsele ei §esuri". Poteca nu se ruina aarata, ca el e om de jos, nascut mai aproape de pädure cleatde curtea domneasca' ; dar, adaoga el, 0'6411 mei cei adevaratidin care se trage tot neamul omenesc, sunt cerul §i panaantul ;iar Dumnezeu imparatul lumei adeseori obi§nuie§te a scoate dinnoroi pe cel umilit §i-1 a§azà printre frunta§ii norodului". Inaceste vorbe se vade§te con§tiinta lui Poteca despre valoareatalentului fata cu na§terea. El ne mai spune ce simti el, la vesteaca tara lui §i-a redobandit domnia parnanteasca : In anultrecut cand era patria in jaf, inimile noastre se topeau de intristare.Intr'acest an cand patria §i-a dobandit privilegiurile sale, §icand ocarmuirea s'a incredintat in mânile fiilor sal, am inceput§i noi a salta de bucurie".

lateo frumoasa scrisoare catre Mitropolit §i catre Ebria*coalelor, in care Poteca raspunde cu o mare indrazneala lamustrarea ca nu ar invata lucruri folositoare ca matematicele ;cä ei doara n'au fost trimi§i la lemne in padure" el i§i aratacredintele lui in cele ce ar trebui facut, pentru a scoate norodulValachiei din starea intunecatkin care zacea : Cinstirea preotilor,

° Intdii bursieri romdni in strdindtate, scrisorile lui Eufrosin Poteca" de1. Bianu. Revista Noud, I, p. 422.

MERSUL CIII/rIIBEI ROMANE DELA lanisui 219

spune el, (Poteca insu§i era preot) a§ezati cu lefi cuviincioase,Mi% a cere nici un ban dela acei dintre ei ce ar putea sO invetepe copii ; izgonirea nedrepntei din Vlachia O. facerea unei legipolitice*ti care sO hotOrasc6 dAjdiile de acum inainte asupraveniturilor fiec6ruia, fOrà deosebire, dela divaniti pOn6 la plugari§i. la hnnitorii de dobitoace ; slobozirea robilor cre§tini, pentrucA filtre noi cre§tinii nu este rob §i slobod, ci toti suntem unaIn Hristos Isus, Domnul nostru cOci de nu vom urma inacest chip, numai cu o biatO §coal6 de matematici nu se poate facenimic bun spre fericirea norodului".

Fiind mustrat pentru cele ce scrisese, Poteca nu se dàinapoi, ci Infrunn incA cu mai mare putere stOpanirea, spunândO : acei ce nedrepntesc omenirea §i pe sOraci fAcuti intocmaidupà chipul lui D-zeu, asupra unora ca ace§tia va cAdea urgiacerului, sfärâmarea §i. risipirea, ca praful ce-1 spulberà vântulde pe fata pAmântului" 9.

*i. aceste idei nu erau ale unui tAngr, ci ale unui om de 36ani, preot §i insurat, care desigur incoltisen la el inc6 inaintede a pleca din tan, dar pe care stninAtatea le copsese §i le de-sAvAr§ise.

Pe IângO Poteca §i ceilalti tovarg§i §i. la fel ganditori cu el,se va mai intoarce In curand in Muntenia §i. tânkul boier Cons-tantin Bniloiu, acel ce Muda ant de mult pe Poenaru, §i careintr'o scrisoare &are tanl s'Oil spune, cO boierii din tan ar trebuisO se uneascA cu guvernatorul rus, comitele Pahlen, pentru a nuscApa frumosul prilej, de a-vi implini toti datoria ce au, de a segandi sil asigure lericirea biefilor farcuzi; sA stabileascA legi bune§i s6 intemeieze de dreptate o nouà ocArmuire, spre a ne asiguraun viitor fericit". Prin alta* scrisoare, Br'Ailoiu se ruga de tanls'Ou sà-i trimitO cOrti române§ti, ca sel nu'§i uite limba" lo.

Tot a§a §i. tânOrul Costantin Filipescu ce InvAta In Parisspune, In o scrisoare atre tanl sOu, redactan In limba francez6 :Dacg strOinul are nevoie de indobitocirea nrei, a noastrà edatoria de a lumina poporul ; §i dacA are nevoie de o veciniasamavolnicie §i de a lingu§i patimele celor mari, noi avem nevoiede a le opune legi §i a§ez5minte care g pun6 un fi-Oil toturorpoftelor ; dac6 are nevoie de un cap electiv pentru a ne desbina,a ne sfA§ia §i a se interpune in neintelegerile noastre, noi avemnevoie de o putere ereditarcl §i epitropisitoare care sO-i tae toateaceste n'Adej di. Vrau deci s'A intru In sistemul nu, iubite tan§i In acel al unchilor mei, pentru a ajuta In silintele pe care eile pot concepe, pentru lericirea i neatdrnarea fiirei" n.

Ibidem, p. 424, 425 51 428.le Scrlsoarea studentului C. Brailoiu din Geneva ciare tatál lui, din 17

Iunie 1828 Hurm., Doc., X, p. 621, unde se allá si analiza pe scurt a celorlaltescrisori.

Din o scrisoare a luí Const. Filipescu dintre anli 1825-1828, reprodusti

220 'STOMA ROMANI:MR

Toate aceste idei privitoare la desvoltarea nationalä precum :intarirea organismului politic prin unire, ereditate, autonomiesi neatarnare, nu mai putin acele ce tinteau la prefaceri sociale,ca imbunatatirea starei taranilor, desrobirea iganilor, egalizareaimpozitului, recunoasterea indreptatirei talentului, umblau princapetele oamenilor din acest rastimp, si ele vor deveni radicatoarede fapte, cu cat actiunea personalitatilor ce le reprezentau vaajunge mai puternic simtita. Din aflarea unor asemenea ideiIn mintile generatiei dintre 1831 si 1842, se explica opozitia ceatot mai puternica impotriva Rusiei ce se arata in Muntenia,dela introducerea Regulamentului pana la sfarsitul domnieilui Alexandru Ghica.

Alta' parghie cultural, cu toata' neinsemnatatea ei Mee-patornica, fu introducerea ziaristicei in 'raffle Române.

Inceputul se facu prin publicarea Curierului romeinesc,redactat in Bucuresti de loan Heliade Radulescu, al carui intainumar apara la 1 Martie 1829. Ceeace indemnase pe Rusi ainvoi lui Heliade scoaterea acelei foi, fusese dorinta de a facecunoscut Romanilor izbanzile lor rasboinice. Cu toata aceastamenire a ziarului, care il impiedeca de a deveni un organ de re-generare, el deveni ceva insemnat prin faptul räpedei comuni-cari a vestilor in limba nationala ; adaugindu-i-se Insá curanddupä a lui esire un suplement literar, el incepu a raspandi insanul poporului cunostinta mai multor incercari in limba ro-mâneasca.

Cu acest prilej sà schitäm seria istorica a desvoltarei pri-mordiale a ziaristicei romanesti. In 1790 se planuise tot de Rusiesirea unui ziar Courrier de Moldavie care urmá sa fie tiparitpe o coloana in limba Orel, cealaltà in frantuzeste, §i care ziarera menit sà apara numai cat timp armata va ramânea si cartierulei de iarna. Ziarul dupa cat se vede nu a aparut. Ceva mai Ina-inte in 1789 o societate de carturari români din Ardeal voia sapublice la Sabiu o W allachicher Zeitung 1/ir der Landmann. Zia-rul era sa fie scris romaneste, destinat pentru stiutorii de cartein aceasta limbà. Editorul era sa fie unul Martin Hochmeister.Se vede cá era o intreprindere germana calculata a castiga pesama Românilor, dar din cauza lipsei de abonati, intreprindereanu a putut lua fiinta. Doctorul loan Molnar de Mfillersheim,Roman, profesor de oculistica la Academia din Cluj cere la 1Decemvrie 1793 voia de a scoate un ziar romanesc, voie ce nu i seincuviinteazä. Molnar voind sá swan' ziarul fara incuviintare,el este oprit pe temeiul ca nu era timpul atunci &and primej-

din arhiva familiei Filipescu de Pompiliu Eliade, Ilistoire de l'Esprit public enRoumanie p. 276 280.

MERRIL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1M8 221

dioasele idei franceze bäntuiau lumea, ca sä nu inourajeze cumvapropagarea lor.

La 1795 se aleátue§te In Ardeal o Societate filosoliceas0a neamului romdnesc In mare (sic) prinfipatul Ardealului, caresocietate voie§te a publica o scriere periodicA §i tipogra-fia Iui Petru Bart din Säbiu publicA la inceputul aceluian o In§tiintare In care se spune intre alte indemnäri spre spriji-nirea intreprinderei cA revista va apärea Miercurea §i Sâmbätacând §i pote in pärtile Tärei Române§ti porne§te". *i in adevärcä aceastä innoire literail trebue sä fie dusä la capät Cu spri-jinul boerilor din Muntenia. 0 foarte caldä chemare fu trimisälui Enache Väckescu In Muntenia aducand pentru intaia oaräideia unei conlucrAri intelectuale a Muntenilor cu Ardelenii.Se vede Insä cä chemarea cätre boierii munteni rämase Mil niciun räsunet, deoarece revista nu apäru. In 1814 Alexici Lazärincerc4 la Buda tipärirea unei foi pentru Novele (In sensul de§tiri none) care trebue sä aparà de douà ori pe säptämânä §i.Lazär ineä voia sä dobAndeascä prenumära(i (abonati) la foaielui, care neivindu-se de nicäeri, ea nu poate ie§i. In 1817 ToaderR. cocea translator romän la Lemberg vrea sä infiinteze pentruRomânii din Bucovina o foaie literarä.

Crestomatieul Rominilor. Apäru insä In 1820 numaimä'nunchiul" (numärul intäi din aceastä publicatie). 0 incer-care mai serioasä intru cAt va este Malta' In 1821 de ZahariaCarcalechi care publicA In acest an Biblioteca romdneasai intocmitäIn 12 peirli dupä numärul celor 12 luni, intdia oarä tipäritet pentrunalia romdneascä. Dar nici aceastä incercare nu se mäntinu.In sfär§it in anul 1827 M. R. Rosetti publicA din indemnul luiGolescu, o gazetä : Rosseti care se intitulä Daco-Romanascultätor §tiintilor politice§ti, trimete de acolo In Moldova unfel de proclamatie datä din 15 Maiu 1827 In care spune &A tocmaiacel entuziasm mä izgoni in Saxonia unde este parnasul Ger-maniei §i unde planul cArtei inc6 in Paris 11 presupusesem In rodsä prefacä (fusese deci mai innainte in Paris), mai ales inlesnirea§i desävAr§irea tipärirei cärtilor puse cea Intai §i deosebità amea bägare de seamä. Pentru aceea am intemeiat apucärilenule care mai ales spre cre§terea culturii daco-române§ti pentrucitirea cärtilor §i. prin intemeierea unor tipografii care cu aju-torul D-lor Breitkoph §i Ertel (Hartel) tipografi de aici, trebuin-cioasele limbei noastre le-am a§ezat i prin care greutätile celemai innaintea tipärirei cärtilor daco-române§ti in putere saucu totul le-a indepärtat". Dar se vede cä se märgini numaila acea proclamatie. Päng la Curierul romanesc din Bucu-re§ti, §i Albina româneascA din Ia§i, toate incercärile defoi periodice române§ti cäzurä din cauza lipsei de interesa societätei pentru care ele erau plänuite de unii viatori.

222 ISTORIA 1107saNELOII

Abia dela 1829 fnainte gazetAria romfineascA fncepe a prindeputeri trainice 12.

ReInfiintate de Kisseleff dup6 bântuiala cum-plitelor epidemii, fncep §i ele a lucra In sensul propà§irei. Laprima ispitire (examinare) fa'cutà la §coala Vasilian4 din Ia§i,se face o serbare deosebità la care asistà §i mitropolitul. CurierulRomdnesc. publicA o dare de seana a acestei serbAri atál de In-semnate pentru vremile de atunci, arAtânduli cu atAt mai multmult6mirea, cu cât doi din profesorii §coalei ie§ene, EnacheHalunga §i Andrei Moldovanu, fuseserà formati la §coala dinSf. Saya 13. Gazeta lui Heliade care fusese Invoit6 a ie§i pentruun interes rusesc, publicarea vestilor rgzboiului, devenia acum,prin puterea lucrurilor i fa'rg voia Ru§ilor Incetul cu Incetul unorgan §i al intereselor nationale române§ti.

Dar aceastà finpingere spre Infatire a cugetelor române*tieste mijlocia chiar §i de Regulamentul Organic, care, fiindl ucratde boierii români Insufletiti de spiritul national, ca Asaki, Stirbei

altii, ei strecurarà cateva articole care desigur nu poartà peele pecetea rusascA. A§a ambele Regulamente, acel al Moldovei,acel al Munteniei, prevkl cA InvAtAmântul s'a" se dee In limbanationed, aceasta pe temeiul, ea' s'ar aduce fnlesnire §colarilorIn desdva'r0rea limbei patriei, dar 0 pentru ct bate trebile pu-Nice, erau sd se trateze in aceasta limbd care este §i acea intrebuin-(aid in bate slujbele sfintei credinfi" 14.

C6 acest articol fusese stilizat chiar de Asaki se vede depefaptul cA el reproduce ideile expuse de dânsul In anaforaua din1828, cAnd ceruse dela Epitropia §coalelor In care Asaki eramembru, fnfiintarea §coalei Vasiliene, i In care InvAtatul moldo-van spune : Mai trebuitoare deckt a altor limbi este culturaaceleia a neamului insd0, in care se fac sfintele rugdciuni §i setractarisesc bale pricinele §i care este cea mai puternicd legiiturtispre pdstrarea i imbundtegirea neamului §i insuflefirea dragosteicdtre patrie" 15.

Gaud se atribue deci Ru§ilor sprijinul invg6turei In limbaromâneascA, cum spune o bro§urà din 1858 16 se uità, c'ä Regu-lamentul fu alatuit mai ales de boieri, i c4 daca li se atribue lor,

Vezi asupra tuturor fncercArilor mal vechi, introducerea lui I. Bianu lavolumul Publica fiunile periodice romdnefli, 1913. Comp. introducerea lui M. Ko-gAlniceanu la Dacia ¡iterará, 1840 si Barit In Foaia pentru minte, 1844.

11 Curierul Romdnesc din 2 si 12 Aprilie 1829." Analele parlamentare, I, p. 355. Comp. Regul. Organic al Moldovei.

Uricarul, III. p. 33." Questions de l'instruction publique en Moldavie par un député du divan

ad-hoc, Iassy, 1858: Le comte de Kisseleff, plénipotentiaire du gouvernementprovisoire russe, favorisa la fondation d'écoles publiques et le développementde l'ésprit national".

MERSC.TL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1848 223

cu drept cuvánt, mäsurile apäsätoare ce se luarà In privireatäranilor, ei nu pot fi de de altä parte despoiati de cinstea spriji-nirei invätämântului romanesc.

Kisseleff a fAcut de sigur destul pentru Romani, primindacest sistem care, cum vom vedea, a adus In curand roade pri-mejdioase pentru stäpanirea rusascä.

Nu e vorbä, c6 pe atunci Ruii, inselati prin caracterulscrierei românesti i prin multimea cuvintelor slave, mai alesdin c6rtile bisericesti, apoi lipsind i studiile asupra graiuluiRomânilor ne credeau de Slavi, ceva deosebiti de Rusi asacum erau SArbii i Bulgarii, dar in once caz de un neam cu ei.Deaccea niel nu credeau ei, cà trebue sA ne combatà in desvol-tarea Umbel noastre. 'Când ing mai tArziu Heliade serie o bro-sued in care arat6 pe RomAni ca membri ai familiei latine, el esteamenintat a fi surgunit de Catre Rusi, i scapà numai prin in-tervenirea Domnitorului. Pe timpul lui Bibescu gAsim insusipe consulul Dascoff cerAnd lui Bibescu s6 opreascA pe Heliadea tiOri Curierul de ambele sexe cu litere latine '7.

Alt articol mai insemnat din Regulament pe care noi11 .credem introdus tot prin boieri cari heäneau, cum am N/uzt,ideea unirei in cugetul lor, anume articolul 425 prevede, cA :Origina, religia, obiceiurile i asenfänarea limbei locuitorilorambele Principate, contine elementele unei uniri intime care afost intArziatsa i impiedicatA prin imprejurAri intamplkoarede a doua mânä" ; cá foloasele i urmArile binefAcRoare ce arizvori din intrunirea acestor douà popoare, nu ar putea fi pusela indoialà ; cA elementele contopirei poporului Moldo-Valahsunt chiar puse in acest Regulament, prin asemgnarea adminis-tratiei ambelor t'a'ri". Pe temeiul acestor considerAri, art. 426 alRegulamentului prevede instituirea unei comisiuni mixte dinpartea guvernului ambelor Principate, cu menirea a prefaceinteun singur trup legile moldo-valache, identitatea legislatieifiind unul din mijloacele cele mai potrivite pentru a aduce laindeplinire aceastä unire moral6".

Bois-le-Comte, agentul Frantei trimis in RAsArit de ducelede Broglie in 1834 pentru a supraveghia uneltirile lui Mehemet-Ali pasa de Egipt si de a da seam6 prin rapoarte amAnuntitedespre starea de spirit a Moldo-Valahilor, spune cá ideea in-trunirei celor douà principate inteun mare ducat al Dachiei,a prima chiar nu de mult oarecare incurajare din partea Rusilor;c'a' o instructie comunicatà de d-1 Mintiaki comitetului reformelor,aratà foloasele ce ar rezulta, dacg s'ar restrange din ce in ce maimult legAturile ce le unesc, asa ca sA nu facA cleat o singurà

Vez1 Heliade, Repede arunditurd de ocht asupra originei f i limbei Ro-rruinilor i Equilibrul mire Antiteze, p. 69. Barit, Parti alese din Istoria Transit-oaniei, III, p. 135.


natie. Unul din comisan, vistiernicul Iordache Catargiu, luandact de aceastO recomandare, propuse unirea arnbelor provinciisub o singurA ocarinuire ; dar Catargiu adAugand clauza caprincipele ce ar fi sA se aseze sA nu apartina nici uneia din celetrei mari puteri incunjurRoare, Rusii vAzand ca prin aceastärestrangere li se lua mijlocul de a pune Wile unite sub unprincipe de casa lor, nu se mai mtereseaz4 de aceastà chestie" 18.

Noi credem ca in spusele lui Boi-de-Comte trebue deosebitedot& lucruri : Ideea unirei care este de obOrsie romaneascA,introdusa ca si invaTämantul in limba nationalA, de boierii alc6-tuitori Regulamentului in aceastA legiuire, si desbaterea provo-can' de Catargiu privitoare la principele strgin, pe care Rusiibine inteles c6-1 doreau din casa ruseascA. Comisia cerand garantiitocmai In potriva acestei eventualitati, face pe Rusi s'A lese lao parte aceastà parere. DacA Rusii ar fi propus unirea si prin-cipele strain, WA nici o restrangere, atunci respingerea acestuidin urma ar fi atras si räspingerea propunerei privitoare la unire,pe care cu toate aceste noi o gAsim in Regulament 19.

Este interesant de cunoscut pArerile ce le avea redac-torul Curierului asupra limbei ce se introducea pentru intaia(para., ca organ obstesc de cugetare a poporului roman. CostacheNegruzi, care aflase de lucrOrile lui Heliade de pana' atunci pefäramul limbei romanesti, ii ceruse mai multe sfaturi in chi-pul cum trebuia s'A mlOdieze aceastà limbA Wäspunsul lui Heliadeeste insemnat atat prin ideile sAnOtoase ce contine asupra ca'eice trebuia apucatA spre cultivarea lhnbei romanesti, cat si prinfaptul cà contine o critia, oarecum prevestitoare de toate fatà-cirile in care poporul nostru a cazut in aceastä privire, räfäciride cari, lucru curios, nu s'a putut apOra insusi acel ce le biciuise.O limb6 zice Heliade, cu cat se lucreaza', cu atat se cultivA, sereguleazA si se desOvarseste, legiuindu-se fiecare termen, fiecarefrazA cum sA se zica' si cum sa se scrie. Cand am inceput a scrie,fiecine a putut sa mA vazA un scriitor care incepe, care nu areexperientä si prin a carui pan'A de abie au trecut cateva vorbe

18 Hurm. Doc. XVII, p. 394. Acest raport e publicat si In Moniteur Universe'din Paris, 18 Sept. 1859, datat din 17 Martie 1834. Rapoartele lui Bois-le-ComteIn numAr de 9 (Hurm. cit. p. 328-403) sunt tot ce s'a scris mai temeinic asuprastArei Orilor romfine din acel timp.

" C. Hurmuzaki si loan Maiorescu in brosura lor Desvoltarea drepturilorPrincipatelor Moldo-Valahe, Bruxelles 1857, reprodusA in Acte si Doc, relative laRenasterea Romdniei de A Sturza, C. Sturza si Ghenade Petrescu III, p. 207, spuncA comitetul de reforme de atunci a propus unirea sub un princip,, ereditarstrAin si e adevArat cA cabinetul din San-Petresburg si-a dat invoirea, ca aceastApropunere sA o dee in desbaterea adunArei constituante de atunci ; insA dupA cela aceast proiect s'a adaos clauza, ca viitorul domn sA nu fie din casele domnitoarevecine, a cAzut tot lucrul : de unde se vede ea ideea uniunei n'a iesit delaRusia ;dar poate cA Rusia ar fi adoptat-o dacl Principatele ar fi dat tronul unui principerus, ca cu incetul noul stat sii se incorporeze in Rusia".

MERSDL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1848 225

§i cateva fraze ale limbei intregi. Scriind am vrut sa fiu inteles,§i prin urmare am respectat vorbele §i frazele cele vechi §i. obici-nuite sub forma in care se aflau, care de§i vicioasa, da Irma sainteleagä cetitorului aceea ce s'a gandit scriitorul". Principiiledupa care Heliade se conduce in desvoltarea §i imbogairealimbei, sunt dreptul cuvant care-I povaue§te s'A romanizezezicerile cele noue dupa cum le-au grecit, latinit, italienit, Grecii,Romanii §i Italienii ; apoi armonia care'l impinge a face scutirede pravila, cand urechea delicata trebuia sa fie ranita de aspri-mea intimpinului celui urat, §i in sfar§it energia, fall de carelimba i§i pierde toatä a ei putere, cand e silita a se tart, zabo-vându-se de lungimra zicerilor, ca s'A ajunga la a sa tinta".Heliade, urmaind pe cat putea atari principii, traduse maiintaiu carti de §tiinta, precum un curs de matematica, unul delogica, scriind totodata §i o gramatica, (acea cetita in §edin-tele societaei literare), in scopul de a Inzestra limba cu terminiinecesari pentru rostirea ideilor din care se compun acele §tiinti.Dupa ce i§i forma limba *tiintelor sau a duhului, el pa§i &areacea a inimei sau a simtimantului, punanduli §i aici ca maximaconducatoare de a nu strica limba cea legiuita ()data de mo§iino§trii, §i tinandu-se pe cat se putea in drumul literaturii celeisfinte sau biserice§ti. Se apuca deci de tradus lucrari insem-nate literare, vroind sa vada pe cat se mladie limba §i cat estede destoinica sa exprime acele idei ant de frumoase inalte §1pline de patima", §i ca rezultat al tuturor Incercarilor sale nespune Heliade, ea' limba au aflat'o destoinica, caci ea i-a fostinvatatorul §i singura l'a povauit cum trebuia s'o maie ; §icine o va asculta, cine nu va e§i din regulele prescrise ale na-turii ei, va ajunge in scurta vreme departe, cad fära a se rataci,merge de a dreptul Mfg a se abate niciodata. Vorbele-i lipsesc§i frazele ; urzirea sau scheletul ei este mare, elegant §i nobil.Energia nu-i lipse§te, armonia se simte pretutindeni §i candva sa fie zugrav, vezi insu§i natura". Tot atat de intelept res-pinge Heliade, ideia unui dictionar ca mijloc de cultivare alimbei, ideie atinsa de C. Negruzzi in scrisoarea care el. Afi inceput dela un dictionar, dupa a mea p'Arere, nu era bine ;cad erau sa se adune cativa neIncercati in limba, §i sa punani§te pravili care ceilalti sa le pazeasca in paguba lor, iar le-giuitorii dupa o mai lunga experientä s'A se caiasca de ceeaceau facut, sa schimbe dictionarul dupà ce lumea s'a invatat °dataeau, adic'A dupa ce a stricat pe biata tinerime, ca legiuirea lore§ita dintr'un cap fara judecata §i experienta" 20. Asemenea

20 Corespondenja frdre Heliade 0 Costachi Negruzzi, In Cono, lit., VI, p. 178.Scrisoare din 27 Iulie 1836. Asupra inceputurilor literare ale lui Const. Negruzziavem mai multe interesante amAnunte In comunicarea Cu acest titlu a lui IacobNegruzzi in An. Ac. Rom. II, XXXII, 1909.

A. D. Xenopol. Isloria RomAnilor. Vol XI. 15

226 ISTOBIA ROM.LNILOB

idei OnAtoase i intelepte aveau o nespusä" insemnaate pentruvremile acele In cari limba român'a" isi cAuta Incà albia in cares6 curgä". P5strând respectul traditiei In scrierea ei, autorii caredAdeau tonul In scrierile acelui timp, Indrunrafa" in literaturaroman5. o Indreptare sAn5toas6, pe care nu o mai puturà abatenici una din rAtäcirile de mai tArzi.u. Unei atari miscki sAn'a"-toase, chiar dela fnceput, datoreste limba roman6 desvoltareaei cea grabnia i minunan, Incat din putira i Ingustà", cumera calificatà pe la sfârsitul veacului al XVII-le 21, sà" ajung6ast6zi un organ de cugetare pe cat de mlàdios pe a-tat si de frumossi de maestru In forrnele sale.

Regulamentul Organic prevede insä i Intemeierea unuiinv46mânt In limba nationa15.

coalele In Muntenia. SA' cercetrun ce se Meuse Oddamnia In privirea scoalelor din Muntenia. Lafax se IntorseseIn Transilvania in 1821, unde putin dupà aceea mud in 1825, Inlocul lui rAmase deocamdatä loan Heliade Ràdulescu, unul dindiscipolii lui, care sà-i continue lucrarea. Asupra acestei dàs-eälii a sale ne spune Insusi Heliade in o scrisoare ekre Const.Negruzzi din 1836: m'am pus In mijlocul zidurilor celor dä-'innate dela Sf. Saya, un biet aschlas cu 10 de lei pe lunà,Inconjurat de cativa scolari s'äraci, hotàrâti i fanatici In ho-ArArea lor, si am inceput lectiile mele dela gramaticà, Odd

când am sfarsit cu dânsii un curs de matematic6 si de filosofieIn limba nationalà" 22. Grigore Ghica, ja mAsuri pentru a sereorganiza scoala româneasc5., deoarece acea greceascà fusesesuprimat6 din ordinul turcesc. Incilperile dela Sf. Saya fiindIns'a" cu totul arâmate, cursurile cele noue se deschid in hanullui *erban Vodà, cu trei profesori, fraliii Pop si anumepredând gramatica, Iordache aritmetica i clasul inferior, iarAlecu caligrafia. Grigore Ghica Insä pune sà repareze. zidirileSfantului Saya si strknutà In 1826 inapoi scoala In ele. Corpulprofesoral este cu totul prefkut i ImbudatAtit prin faptul cà treitineri trimisi de mitropoli tul Dionisie Lupu in strAin6tate i anumela Piza In Italia, Eufrosin Poteca, Constantin Moroiu i SimionMarcovici, intorcandu-se In tarLinaugureaz4 cursuri mai Inaltela colegiul românesc, între altele Eufrosin Poteca acel de fi-losofie.

Conform cu atare principiu, Regulamentul Organic dis-pune infiintarea unui coleg,iu menit pentru invàtarea a 100 deelevi, copiii de ai dregnorilor publici, Intretinuti in scoalà pesocoteala Statului, precum i o casà de crestere pentru 150fete orfane ale dregRorilor, iaràsi crescute cu cheltuiala publicä.

" Vol. VII, p. 80." Corespondenta lor citatA mai sus, nota 22, /. c. p. 182.

MERSIN, CIIIHIJREI BOILINE 4:}ELA 1822-1848 227

Banii trebuitorii la intretinerea acestor a§ezáminte era O. fieadunati din o retinere de 2 parale la leu, adia 5 0/0 asupra le-filor. Se mai prevede §i infiintarea de §coale primare in fiecarecapitalá de judet, in care trebuiau sá se invete cuno§tinteleelementare dupá metoda lancastrianá. OcArmuirea provizorieruseascá ingrije§te in sfAl-§it §i de punerea pe romAne§te, a con-dicei lui Calimah ce rám'A'sese pAná atunci netradusà.

De unde provenea oare atare silinti ale ocArmuirei ruse§ti,pentru desvoltarea invátáturei publice, §i a limbei române?Trebuie s'A' ne amintim &A intAmplarea alegerei tocmai a luiKisseleff, ca ocArmuitor al tárilor romAne, adusese in fruntealor an om liberal, §i cu gAnduri favorabile romAnilor cu ideide progres inaintate, care apoi aprinzAndu-se pentru lucrareade regenerare a poporului romAn, intreprinsá de el, vroia s6 ocondua in toate privirile la un bun rezultat. Fiind insá cá elcerea multe concesii dela boieri, era firesc lucru ca §i el sá leincuviinteze in schimb unele din cererile lor, §i cAnd intAlnimIn comisia ce au lucrat Regulamentul Organic oameni ca MihaiSturza, Barbu Stirbeiu §i Gheorghe Asaki, care totdeaunaluptase pentru bimba romAneasa, nu trebuie s6 ne mai miráma intAlni in articolele lui, §i dispozitii care intindeau la rein-vierea ei 23. Tot din initiativa lui Asaki pe care ingrijitorul deinteresul romAnilor, Kisseleff nu putuse sá §i-o imbráti§eze,se orAndue§te o comisie care sä adune isvoarele din cari s'A selumineze geografia §i istoria tárilor romAne 24.

Másurile pentru reinfiintarea §coalelor fusese luatá inc6din anul 1830, inainte de promulgarea Regulamentului Organic,pe cAnd se lucra numai la alcátuirea lui sub privigherea °car-muirei provizorie ruse§ti. Foasta §coalá secundará, din hanullui *erban Vodá, se redeschide in acel an sub cei trei frati Popcare propuneau acelea§i cursuri ca §i mai inainte, G. Ioanidcare preda limba eliná, ce revenise in onoarea sub ocArmuirearuseascá, proteguitoarea Grecilor, Eufrosin Poteca istoria sfAntá§i Simion Marcovici aritmetica §i franceza. In 1831 cursurileinsa, deabia redeschise, se suspenda din nou din pricina holerei,ce bAntui tara cu o furie aproape tot atAt de mare ca molimaciumei de care abia se mAntuise. Cu prilejul redeschiderei cursu-

" Comp.-Question de l' instruction publique en Moldavie par un député dudivan ad hoc, Iassy, 1858: Le comte P. Kisseleff, plénipotentiaire du gouver-nament provisoire russe, favorrisa la fondation d'écoles publiques et le dévelopepement de l'esprit national". Nu credem cA inhiativa acestor mAsuri sé fi fostdatoritA lui Kisseleff, care le ar fi luat pentru motivul cA ar fi vrut a si atrag-simpatiile locuitorilor, umblAnd dupA tronul Orilor romAne, cum 11 bdnueste obro5urd contimporanA. Poids de la Molodvalachie dans /a question de Orient parM O. agent diplomatique, Paris, 1838, p. 20. E drept cA In Rusia cbiar se credeaatare lucru, si se bAnuia lui Kisseleff cA el doreste a se prelungi ocupatia ruseascAIn principate In propriul lui folos, bAnuire de care se supArA peste mAsurA generalul.

Aron Florian, Manual de Istorie chat de lorga In Prinosul Sturdza, p. 30.

228 ISTORIA. ROMANILOE

rilor se intocme§te de cAtre eforii §coalelor, A. Filipescu, St.Bälkeanu i Barbii *tirbei, un regulament al §coalelor publicedin principatul Tärei Române§ti, care se pune in lucrare cuinceperea anului §colar 1832-33. Dupà acest regulament cursulinvätäturilor se impArtia in patru ramuri : 1) clasele incepä-toare, 2) umanioarele, 3) invätäturile complementare, 0 4) cursu-rile speciale cari se confundà insä adeseori cu inväTäturile com-plementare. In umanioare se fäceau studii secundare pe längägramatica românä, invätându-se geografia, aritmetica, istoria,limba francezä, la care mai tärziu se adäusese i cursuri delatinä 0 de elinä. Invätäturile complementare se asemänau cucursurile actuale de liceu superioare cuprinzänd : geometria,algebra, latina, 0 elina, istoria literaturii, logica, morala, fizica,chimia i arheologia, iar in cursurile speciale urmau sä se facästudii superioare de matematicä aplicatä, legi 0 agriculturapracticA.

La 8 Octombrie 1832 se impart umanioarele pe clase innumär de 4, punându-se in clasa a treia 0 a patra limbele clasice.Mai existau incä i cursurile complementare in care se pro-puneau retorica, geometria 0 algebra predate de GheorghePop, 0 pravila civilà i criminalà cu profesorul C. Moroiu. Sevede deci cä, de0 pravilele erau clasate ca cursuri speciale,ele se predau sub numele de cursuri complementare. In 1833Septemvrie in 7 se face al doilea examen (cel intäiu se tinuseIn 1832, cinci luni dupä redeschiderea cursurilor). Numärulelevilor ce frecventau cursurile de umanioare 0 cele comple-mentare se urca la 264. In 1833-34 se adaug inc6 douà clase,a V-a 0 a VI-a, pe läng6 cele patru de umanioare. In clasa VI-ase propunea retorica prin S. Marcovici, limba francezd prin C.Aristia, sintaxul limbei latine§ti prin Hihl, acel al limbei eleneprin Gheorghe Ioanid i complectarea aritmeticei prin GheorghePop. Cursurile complementare cuprindeau in acel an, in clasaI-a sintaxul limbei latine, prin Hihl, geometria planä, prinGheorghe Pop 0 algebra prin D. Pavlid ; iar in clasa II-a sepropunea trigonometria tot prin Pavlid i dreptul comercialprin Moroiu 25.

Care aceastä desvoltare a invätämântului se adaoge insä.In curând o nouà imboldire spre culturg, in o nou'ä intovär4ieintelectualä. Din vechea societate infiintat'ä in Bra§ov, rämä-sese loan Câmpineanu ca pästrätor al statutelor ei ; din acealiteraturà a Bucure§tilor rämäsese in aceea0 insu0re Heliade.Ioan Câmpineanu, ne spune Heliade, depozitarul unor sta-tute §i eu depozitarul altora, dei diverse, insä având

" Alexandru Vitzu, Studii asupra tnodiamdntului secundar din RomdniaBucuresti, 1889, P. 17 si urm. In mare parte dupà arAtarile lui OrAscu, ce a fostscolar dela Inceput In scoala din Sf. Saya.

MERSUL CM/ITEM ROMANE DELA 1822-1348 229

acela§ scop national, ne invoiräm a ne da mana §i a continuamai departe fapta" 28. Adauganduli ace§ti doi §i pe Constan-tin Aristia Grec, Insa cu iubire §i devotament pentru patrialuí adoptivä §i care inzestrase limba româna, cu o foarte bunatraducere a unei parti din lijada lui Omer, se constitue In 1833pe la inceputul ltu Octomvrie, societatea ilarmoniccl, careunnärea cu deosebire desvoltarea artistica a poporului roman,§i anume acea a muzicei §i a artei draniatice. La ea luara parte,ca §i la societatea literarä din 1827, aproape toti boierii capi-talei, §i din contributiile lor se deschíse o §coala pentru inva-tarea acelor arte, In care de cea dramatica deveni profesor Aristia,ce fusese trimis Inca depe timpul domniei lui Caragea (1812-1818)de fiica lui, domnita Ralu, femee distinsa §i cu apucaturi ar-tistice, la Paris, spre a studia tragedia sub vestitul Talma. Pro-fesor de muzica deveni un italian, Bongianini, iar Heliade careera §i directorul §coalei preda literatura. coala se deschise in20 Ianuarie 1834 27. Examenul cel intaiu al elevilor, care erau25 de bäeti §i 5 fete, se tinu in 29 August, dupa abia 7 luni deo spornica munca. Era sa fie tinut mai curând ; dar fiindcaelevii pregatise piesa Mahomed In care se atingeau credintelereligioase ale turcilor, §i fiindca tocmai pe atunci venise inGiurgiu un pa§a cu treaba', examenul se amana pana ce acelpa§a a plecat din tara" 29i nu era lucru mic isprava adusa desocietatea filarmonica, in scurtul rastimp de 7 luni, daca negandim cà Ralita Mihalache care juca rolul Pahnirei, candintrase in §coalä, nu §tia nici ceti, §i trebui sä inceapa' dela slo-venire 29 Totul trebuia creat §i actori, §i repertoriu, §i scenä,§i decoruri, §i muzicä, inteun cuvânt toate elementele teatrului,§i numai entuziasmului ce se aprinsese In sufletul poporuluiroman, la flacara rede§teptarei simtimântului national, poateexplica, asemenea minuni, de altfel neintelese. Dupa acea primaincercare ce izbutise peste a§teptarea tuturor, mai urmara Incaalte reprezentari, precum Amfitrionul, Casatoria silità, Vicle-niile lui Scapin, Triumful amorului, Badäranul boierit, Gradi-narul §i mai ales cele doua tragedii ale marelui poet italianAlfieri, Saul §i Virginia care fura reprezentate In 1836, in altreilea an al existentei §coalei. Tragedia Saul fu pregatitä cumulta ingrijire. Vestea despre aceasta reprezentatie era so-cotitä ca un adevarat eveniment". In§tiintarea facuta de He-liade spunea intre altele cà aceastä initiativa trebuia !mu-

" Heliade, Echilibrul Mire antiteze, p. 79." Vezi T. Burada, Cercetdri asupra §coalei filarmonice din Bucurefti tu

Convorbiri literare. XXIV, p. 1 i urm." Burada I. c., p. 13, nota 1, dup5 spusele lui St. Mih5ileanu, contImporan

Cu IntAmplarea." Dare de seamA asupra examenului In Curierul rorndn, reprodusg de Burada

I. c. p. 19.

230 ISTORIA BOMINILOR

rajatA intrucAt era o §coalà de moralA i culturA care era s6insufle publicului prin exemple vii inaltele simtiminte de pa-triotism, religiositate, cetätenie, cuno§tinta drepturilor §i adatoriilor, ascultarea de legi i de cei mai mari : ea' educatiaunui popor se adaoge mult prin teatru, dar cà acest metod istorictrebuie sA inceapä cu clasicitatea care contribuie la formatiaspiritului, limbii si a inimei". Succesul piesei rAspunse cu totula§teptärii. Lumea ce venia nu ine6pea in sa15., dar nu voia sApArAseascg cassa pAnä.' nu i se da bilete pentru a doua repre-zentatie. Nu putinà inflAcArare a mintilor cätre bine §i frumosde§teptà aceastä reprezentatie a vestitei tragedii italiene, tocmaiadic6 a acelor elemente suflete§ti de care mai ales era lipsitàsocietatea romaneaseä a acelui timp ". Vom vedea Ing cumtrebuia ca i aceste felicite inceputuri sà se cufunde iarà§i inintunerec i sä disparA, dei ele rásar6 pe firmanentul ce-1 lu-minase, urmele focului lor, vecinic nestins.

$coalele in Moldova. Sá vedem ce urmare luase mersulculturei in Tara sorà, Moldova ? Inceputul §coalelor române§timai inane dateaz6, dupà cum am vàzut, in Moldova, incA dintimpul Fanariotilor, precum seminarul Veniamin pe care inte-meietorul lui incercase chiar sà-1 inzestreze cu profesori dinTransilvania, §i §coala lui Asaki, care se inchide In 1819, dupà5 ani de o spornic6 activitate 31.

Ce mai rAmase din Seminarul dela Socola dupà vârtejulEteriei? Nimic sau mai nimic: Cel mult o §coará elementarà depopi, unde se mai invàta numai cantkile biserice§ti. In 1828Insà venind Ru§ii, ei puserà ni§te cuptoare lângsd zidirea semi-nariului, care aprinzAndu-se dela focul lor, arse Cu desàvAr§ire,'Mat seminarul trebui sà inceteze. El se redeschise tocmai in1834.

Putin timp inainte de a intra Ru§ii in Mol dova, in ultimulan al domniei lui loan Sturza, Asaki intorcându-se din Viena,aduse cu el un document dela Gheorghe *tefan, domnul ceurmase lui Vasile Lupu in scaun, din care se constatà cà bite-meietorul §coalei din Trei-Erarhi inzestrase pläzmuirea lui cuvenitul a trei mo§ii Rächitenii, Tám6senii §i Iuganii din judetulRomanului 32. Intemeiatà pe descoperirea lui Asaki el fiind numitmembru in epitropia §coalelor pe l'ang6 cei de mai inainte Con-stantin Mavrocordat, Mihai Sturza i mitropolitul Veniamin, carimai epitropisau numai dou6 §coale tinutale, de oarece acule din

1° Ramiro Ortiz, Per la fortuna del teatre alliriano in Rumania, p. 18 undesunt citate toate izvoarele contimporane.

3' Acest Volum p. 214.82 Reprodus In Uricarul, III, p. 279. Hrisovul original al lui Vasile Lupu

nu s'a reaflat. A lost probabil luat de cdlugArii greci.

MERSUL CULTURE' BOILANEI DELA 1822-1848 231

lai fusese desfiintate33 epitropia dupg o intelegere luatà cudomnitorul, Ii face o anafora in anul 1828, In care propune cgspre a nu lgsa sg creasc6 spini i pglgmidg pre câmpul cel ingnosce poate na§te Imbel§ugate roade, Intru cat focul din vara tre-cutg a ars 0 a surpat casa §coalei domne§ti, am socotit cg inm'ängstirea Trei-Erarhi, anume In casa 0 pe a§ezginântul fnve-chit al fericitului Intru pomenire domnului Vasile Voevod, undede cAnd ne aducem aminte au urmat o §coalg ob§teascg, sgse statorniceascg In acea casg o §coalg normalà 0 o gimnazie,cgtre care mai In urmg sà se adauge un curs de filosofie 0 depravili". A§ezarea gimnaziului In Trei-Erarhi era sg fie numaivremelnicA, Ong i se va putea Inlesni o statornic6 casg, cândapoi ar urma in Trei-Erarhi numai o §coalg normalg"

De oarece mo0i1e §coalei nu-i puteau fi inapoiate decgtprin un proces cu cgluggrii greci 35, apoi loan Sturza recurgedeocamdatg la alte mijloace bgne§ti pentru IntAmpinarea chel-tuelelor §coalei ce vroia sà Infiinteze. Anume spore§te dareade 5.000 de lei impusg nfängstirilor Inchinate la 25.000 pe an,mai ales cg strAmo0i no§tri ctitorii acelor mângstiri, Inzes-trându-le, prin a lor documenturi glgsuesc ca sg fie a lor danie

spre ajutorul celor folositoare ob§te§ti a§ezgmânturi". In1 Ianuarie 1828 sg.' deschide §coala numitg Vasilian6 dupg nu-mele lui Vasile Lupu. Cgluggrii greci protestarg din rgsputericontra a§ezgrei §coalei In incgperile mângstirei lor ; 0 la ce!Intai examen public la care asista 0 mitropolitul Veniamin,egumenul grec al mângstirii s'a Inräti§at In miezul adungrii,spre a arunca anatema in contra acestei Inchipuite uzurpatii adrepturilor sale ; dar zelul sgu nechibzuit i atrase indatà o ful-gergtoare apoplexie" 36. In §coala normalg se invgta gramatica,catihismul, aritmetica i Incepgtoarele Invg.tAturi In timp dedoi ani, toate predate In bimba româng, i caligrafia. In gim-naziu al c'äruia curs era sà ting patru ani, se petreceau bimbalating maica limbei noastre" ; iar In limba româng : religia,filologia, biografia, logica, retorica, poezia, istoria, matematica,morala, economia pgmânteascg, istoria naturalg i arheologia.Pe langg aceste trebuia sg se infiinteze 0 un curs de limba eli-neasa, indatg ce casa §coalelor era sg se mai u§ureze de sar-

" Asaki, Chestia Invcifeiturei publice In Moldova, p. 13 : In cursul desbinA-rilor politice Intre Rusia o Turcia care re/ineau In Inggimeala interesele Ordpanä la conventia de Akerman In 1826, pcoalele publice lipsite de toate mijloaceleau rAmas !liaise In sir de pepte ani".

" Anaforaua din 1828, Uricarul III, p. 34." Asaki, Cvestia fund fdturei, p. 14: Referindarul s'au investit cu ple-

nipoten/ia spre a reclama prin canalul Tribunalulul punerea In lucrare a actelordAnuirii". Acest proces /ine pAnA la 1846 and se hotArApte In favoarea pcoalci.Vezi anaforaua din acel an si Uricarul IX, p. 61.

" Asaki, Cvestia tnailaturii, p. 14.


cina cheltuelelor. Profesori erau s'a" fie economul ConstantinFaca, iereul loan Silvan Sakelarie, Vasile Fabian 0 GheorgheSAulescu, sub privigherea referendariului §coalelor GheorgheAsaki. Din ace§tia, Fabian era singurul din profesorii transil-vAneni, adu0 pentru seminariul dela Socola, care mai rämà-sese In Moldova " ; iar Skilescu fusese trimis de mitropolitulVeniamin pe la 1820 la Hios, unde Invälase §tiintele in ceamai renumit6 universitate a Greciei din acel timp, care uni-versitate numAr'd peste 500 studenti 38

De abia se deschisese §coala din Trei-Erarhi, 0 In 7 Mai1828 Ru0i trec Prutul. Aceastà nouà incercare de intemeierea culturei nationale ameninta deci sä." fie ràpit6 de puhoiul ar-matelor ruse§ti, dup6 cum fusese nimicità reorganizarea semi-narului Socolei de vârtejul revolutiei. Ru0i vroiau s'a" prefacAlocalul seminarului dela Socola 0 acel al §coalei din Trei-Erarhi,In spitale, precum o fAcur6 cu localul celei din Sf. Saya In Bu-cure§ti. Prin energicele stAruinti ale mitropolitului Veniamin,ele scap6r6 de atare pericol, 0 In curând dupà aceea, venindca administrator in tärile române inteleptul Kisseleff, el sprijinichiar 0 rena§terea culturei In Moldova, dupà cum am vä'zutCA Meuse cu acea din Muntenia. Tau localul seminariului,fiind mistuit de flacki, precum am arAtat mai sus, numai *coalaVasilian6 se putu bucura de ocamdatà de aceastà" sprijinire.In 1829 se face primul examen al §coalei, la care asistà maimulte autoriati. In darea de seam6, publicatä In Curierul ro-mânesc al lui Heliade din Bucure§ti, acesta felicità pe Româniidin Muntenia pentru izbAnda §coalei lor cu atAta mai mult ch"doi din profesorii ei, Enachi Halunga 0 Andrei Moldovanu, fu-sese formati In §coala din Sf. Saya 39.

Sistemul propunerei obiectelor, a scrierei 0 a cetirei Inclasul elementar, era acel lancastrian, adecA acel mutual, incare profesorul este ajutat de monitori sau de elevii cei maiinaintati, ce purtau pe atunci numele de §edatori. B6ietii st5.-teau In ni§te bAnci In fata pà'retelui, pe care erau atArnate ni§tetable cu litere sau silabe, 0 de care copiii erau despä'rtiti princercuri de fier. edatorii fAceau pe Mieti luàtori aminte asupraformei unei litere ; apoi ordonau scrierea ei, efectuat6 de eleviCu degetul pe ni§te table de n6sip. *edatorii observau cele serse0 apoi indreptau gre§elele 0 dup6 aceea dkleau ordinul :drepteaz6 primare", 0 unul din bgieti, care purta acest titlu,tedgea Cu o mala (instrument de §lifuit tencuiala) peste tablele

" Vezi Cuudntul funeral rostit de elevul &ill V. Popescu Scriban la moarteaim V. Fabian, '7 April 1836. Xenopol si Erbiceanu. Serbarea scolard din Iasi, p.215.

a° G. Chassiotis. Instruction publique chez les Grecs depuis la prise de Con-stantinople jusqu'a nos fours, Paris, 1861, p. 63.

" Curierul romdnesc din 2 si 12 Aprilie 1829.

MEMEL CULTUREI ROMA.NE DELA 1822-1848 233

de näsip, pentru a le netezi §i a se procede in urmà la scriereaaltei litere 40.

Scäpatä de pericolul desfiinfärei ei de care armatele ru-se§ti, §coala Vasilianä adu peste un altul pe care nu-1 putuinlätura, epidemia ciumei din 1829 care %inn pänä In Aprilie1830. In acela§ timp Asaki lucrând la Bucure§ti in comisia pre-lucrärei Regulamentului Organic, aceste douà imprejuräri tinurä§coala inchisä 011'6 c'ätre sfär§itul lui Martie acel an când atunciAsaki reintorcându-se in Ia§i §i epidemia stingändu-se, cursu-rile puturä fi din nou reincepute ; ha se adgogi chiar la frivätä-turile in destul de elementare ale §coalei normale §i un cursde legi, a eäruia introducere, cam nepotrivitä cu gradul de cu-no§tinti al elevilor, este indreptätit de vornicul Mihai Sturza,In cuvântarea rostitä de el la ispitirea (examenul) din 1831, pemotivul c4 sistematica paradosire a legilor trebuind a se in-cepe tocmai peste 6 ani, epitropia a gäsit de cuviintä a oranduideocamdatä mAcar un curs practic de legislatie"41. El fu in-credintat lui Hristian Flechtenmacher, Sas din Transilvania,carele in curgere de 18 ani n'au incetat a da publice dovezide cuno§tinta legilor, fiind asemine §i la alcätuirea condice! po-litice§ti (a lui Calimah) impreung luctätor". Cursul era sà fiede doi ani §i era sä se predee in el dreptul roman din care fu-sese extrasä indirect condica .civilà a Moldovei, având a fi urmatde un hotärit numär de tineri din clasa boiereascä 42

In Februarie 1831 izbucne§te insä epidemia holerei, carecompromise din nou mersul §coalei. Cu toatä ivirea boalei,cursurile se tinurà pänä la Mai, când devenind periculoasà, sehotäri inchiderea lor, dup'ä o grabnic6 impärtire de premii con-form noatelor din semestru. La aceastä serbare, elevii execu-tarà §i un cor din opera Moisi de Rossini, cântat de ei, sub con-ducerea renumitului Harpist Paulicec 43. In Februarie 1832 subocArmuirea generalului Kisseleff se tina cel intäi examen re-gulat la §coala Vasilianä ce fusese bäntuità pänä atunci deatätea pericule. Ca §i la cercetarea sumarà din 1831, asistaràla aceastä solemnitate toate autoritätile cele mari ale tärei ;In fruntea lor mitropolitul ; apoi clerul innalt o multime deboieri §i de popor. Obiceiul de a se face din examenul tinerimeiun fel de serbare nationalä, obiceiu ce se na§te odatä cu rein-fiintarea invätämäntului in limba românä, ne aratä cuna de§i cu cugetul Meg neluminat, Românii, odrasle ale Apusului,§tieau sà pretuiascä in'ältimea invätäturei.

" Aceste i alte amAnuntirni culese dela oamenii contimporani In Xeno-poi i Erbicanu. Serbarea §colará dela laqi, p. 125.

41 Albina romeineascá, 1831, p. 73." Ibidem, 1830, p. 141.43 T. Burada, Calendar musical pe 1877. p.-33.

234 ISTOBIA. 110MINIL011

Tot pe atunci intglnim 0 mai multe §coale private tinutecu deosebire de Franeezi. A.§a In 1831 acea a lui Victor Cue-nin ; In 1832 o alta sub directia lui Lincourt, Chefneu i Ba-garre 44, §i lucru mai extraordinar, 0 un pensionat de nobiledemoazele like de boieri, tinut de sulgerul T. Burada, caredgdea el insu0 lectii de muzia, clavir i chitará" ".

Ca 0 In Muntenia ocarmuirea generalului Kisseleffopera acestuia, Regulamentul Organic, dgdurg avânt invAtgmân-tului national. Prin acea legiuire se dispunea i in Moldovainfiintarea unui colegiu pentru invgtgtura fiilor dreggtorilorStatului ì intocmirea de §coale primare prin judete, aceastaing mai rästräns deal in Muntenia 0 anume nu in toate: cinumai in Roman, Hui, Galati, Foc§ani, Bärlad i Boto§ani.Dupá ce in 1832 se infiinteazg colegiul fiilor de slujba0, in anul1833 Mihai Sturza, in cuvântarea rostità de el ca epitrop al§coalelor, putea spune cu mândrie, cg mai multi din tineriice invgtase in §coala din Ia0 se invrednicise a fi intrebuintatica profesori la §coalele tinutale 46.

Desvoltarea invgfáturilor in §coala din Trei-Erarhi de§-teptase In tineret ideea nationalg. Ei se aflar'ä In curand jig-niti prin imprejurarea cg in mângstirea inchinatg, in incgpe-rile cgreia se tinea §coala, se slujia numai In grece§te, i cgnu se auzea nici un cuvgnt românesc ingltat in onoarea lui Dum-nezeu. *colarii cerurg deci dela egumenul grec sá le invoiascga ceti mkar apostolul in limba româng. Grecul le rgspunsecg mgngstirea fiind greceascg, o atare cerere ar fi neadmisibilg.Gheorghe Asald insá izbute§te a scoate dela mitropolit un ordinIn sensul cererei §colarilor. Bazat pe acest ordin, un §colar seapucg in ajunul Epifaniei sá ceteascg apostolatul in române§te.Egumenul infuriet Ii zmuce§te cartea 0 o aruncg la pgmant.A doua zi §colarii venind in mai mare numär i vroind sä im-pung cu sila cetirea apostolului in limba româng se incingeo bätae tare ei §i argatii egumenului amutati de el asupra bgie-tilor. Gh. Sgulescu intervenind i spunand §colarilor sá pg-rgsaseä biserica, numai astfel se putu impiedeca moarte de om.Asaki insg plängändu-se la Kisseleff, acesta dgdu ordin a seinvoi i slujba româneasc'ä, spunând eft' nu poate primi ca Greciisá impung limba lor in biserica Românilor 47. Am vgzut apoi

44 In acest pensionat af15.m in 1832 ca premianti pe elevii Mihaiu Kogal-niceanu i Grigore Sturza fiul lui Mihai Vornicul. Albina romeineascd pe 1832, p.245.

" Albina rornelneascd pe 1831, p. 74.4, Albina, 1833. p. 118 La p. 72 al aceluias an se aflà o c51duroas6 mult5-

mire a obstiei orasului Btirlad cAtrà epitropia scoalelor, pentru propasirea con-statatii In InvAtlitura copitlor, la examenul tinut 3 luni dui:a deschiderea scoalei.Tot asa la p. 125, din Galati.

" Acest episod e povestit dupA mArturii contimporane de V. A. Ureche In

cg tot Kisseleff pune sg se traducg codul lui Calimah in limbaromâng, care traducere se indepline§te de Hristian Flechten-macher, Damaschin Bojinca si Petrache Asaki. Pentru acela§motiv ca §i in Bucuresti, el invoeste e§irea Albinei rorntineqli,a cgreia prim numg'r apare in 1 Iunie 1829, trei luni dupg apa-ritia Curierului românesc in capitala Munteniei.

Avântul cultural constatat chiar pentru aceastg perioadgindestul de bântuitg a istoriei tgrilor române, dela 1822-1834,cgpgtase insä pe lângg miscarea indeplinitg in ele insusi, o im-boldire insemnatà dela adunarea tot mai numeroasg in sinurilelor a elementelor tinere, odrasle de boieri, ce studiase sau cglg-torise prin Europa apusang, indreptare ce-si luase avântulincg de pe vremile Fanariotilor, §i care se urmgri inainte fgräIntrerupere §i tot sporind mereu din an in an, pâng In vremileIn care trgim. Asa Constantin Golescu spune in descrierea alg-toriei lui, cg incg inainte de el mai multi din nobila tinerimea patriei sale, dupg ce sgvAr§ise cursul invgtgturilor in Evropacea luminatg, in patrie se intorsese" 48! Dintre acesti tineri lu-minati amintim pe loan Vgcgrescu, care dupg cum singur aratàIn o scrisoare a lui din 1829, invgtase la Viena dela anul 1810pâng la anul 1819 49; apoi pe Barbu Stirbeiu, Costache Can-tacuzino, Costache Filipescu, Gheorghe Bibescu, Vlgdoianu,Brgiloiu, M. Margealg, Alexandru Len, Bgleanu si D. Golescu,dintre care o parte care studia in Paris, feliciteazg In 1829 peHeliade pentru scoaterea ziarului Curierul in bimba româng 50.Din Moldova se pare cg numgrul tinerilor ce umblau dupg in-vgfáturi pe la universitgtile strgine era mai restrans; Afaràde acel Bogdan care invgta jurisprudenta la Paris, incg prin1803 si de Asaki care studiazg intre anii 1800-1813 la Lemberg,Viena si Roma, mai intalnim un alt Moldovan I. M. K. Ro-ssetti dupg cum am pomenit mai sus u. Ceva mai tarziu in-talnim pe Petru Monega trecând in 1818 bacalaureatul in li-tere la Sorbona, apoi pe Gh. Bibescu luAnd in 1819 o in-scriptie de drept si pe Barbu *tirbei care ja trei inscriptiila aceeasi materie in 1819 si 1820. 52. Desi curentul privat alMoldovenilor cgtre Apus a precedat pe acel al Munntenilor,In Moldova trimiterea de tineri pe socoteala statului, incepemai pe urmg in ea. Pe când in Muntenia intálnim pe Eu-frosin Poteca, Simion Marcovici, C. Moroiu §i Pandelea, inlo-

cuvantul rostit la inaugurarea statuei lui Asaki In Iasi in 14 Octomvrie 1890, Bucu-resti, 1890. P. 28.

Insemndri de ecildlorie, cAtre cetitor." Publicatii In Curierul romelnesc din 1829." Dup6 arAtArile lui Ioan Gbica Comp. Albina romdneascd, 1829, p. 182." Mai sus p. 215." Pompiliu Eliade, Histoire deTEsprit publique en Roumanie, p. 221, 254,

dupa condicile UniversitAtii din Paris.

MERSUL CIILTUREI BOMANE DELA 1822-1849 235


cuit mai apoi dupà moartea lui cu P. Poenaru, trimi§i inPiza §i Paris ina. din 1820, in acest an intalnim din Moldova,trimis numai pe Gh. Säulescu i anume la Hios In Grecia§i nu in Apus 53, iar la Viena " cei intai tineri trimi§i dinMoldova de &are stat la studii, in Europa sunt tocmai din1834: Teodor Stamate pentru matematicä i fizia Anton Vel-lini pentru logicä i metafizieä, Costache Zefirescu pentru §ti-intele technice, Anastase Fätti pentru jurisprudent'ä, Leon Fi-lipescu pentru astronomie, Alexandru Costinescu pentru ingi-neHe, ace§tia toti la Viena, iar Dimitrie Popovici pentru lite-ratura francezà, fu trimis in Franta la Luneville 55.

Poporul romän, sätos de culturà, se aruncase asupra ei.Era firesc lucru sä inceapà prin o lucrare de asimilare care nuputea da mult prilej la proprii produceri. Inceputul incercä-rilor de scrieri in limba românä se fäcurä mai ales spre a in-tämpina nevoia neapäratà de cärti didactice. A§a intälnim inprimul loc abecedare parte simplu române§ti, parte pentruinvätarea limbei ruse§ti, ce se studia in tärile române in timpulocupatiei lor de Ru§i, sau pentru acea a celei franceze, gre-ce§ti, dup6 reintroducerea in §coli a limbei eline. Apoi tot pentruinvälätura limbei gramatici, precum acea a lui Heliade, tipä-rità in 1828 §i acea a lui Säulescu din 1833; un curs de retoricä"de Simion Marcovici tipkit in Bucure§ti in 1834. Pentru cele-Mite invätäturi gäsim parte manuscrise care se copian de §co-lari, parte tipArite cursuri de geografie, aritmetia. §.1 de metodde Gh. Säulescu, geografia tipärità in 1834 in tipografia mitro-poliei de Vasile Fabian, un curs de mitologie 1830 de StanciuCAputineanu, profesor §coalei nationale din Craiova, o pres-curtare a istoriei universale tälmilcitä dupg limba elineascä deChir Grigorie 1826 in Bucure§ti, o istorie a imperiei rosiene,compus'ä de consilierul de stat i cavaler Ivan Candanov, tra-dusä de Gh. Asaki, e§it'ä in 1832, pe timpul guvernului pro-vizor rusesc din tipografia Albinei. InväTätura bisericeasc'dcare §i mai inainte se preda in limba romAdä, urmeazä §i acumaa da na§tere la deosebite scrieri. Dintre §tiintele matematiceintälnim afarä de manuscriptul lui Säulescu, §i de acele alelui Asaki pentru §coala lui de inginerie, un manual tip'ärit pentruseminarul dela Socola, in 1830 de A. Teodorescu profesor, §io traducere a aritmeticei lui Francoeur pentru Sf. Saya dinBucure§ti, Malta' de Heliade in 1832. Din filosofie afläm o lo-ghicä fälm6cità acum intäiu pe limba patriei de Chir Grigore,episcopul Arge§ului 1826, o adunare de pilde filosofice§ti t'61-

63 Relalia istoricd asupra §coalelor din Moldova In Buletinnl o/icial, 1838.No. 35, Albina rom. 1834, p. 205.

64 Albina rom., pe 1829 p. 182.65 Mai sus, nota 8. Stamati i Costinescu sunt unchii mei dup5 mam5,

MERSUL OULTUREI ROMANE DELA 1822-1818 237

macite de pe limba greceasca de Constantin Golescu, autorulinsemnarilor de calätorie, 1826, elemente de filosofie moralatraduse de acela§, 1827, un manual de patriotism tiparit inIa*i, 1829, de Iancu Nicola, §i filosoful indian talmacit dinfrantuze§te de Iancu Buznea in Ia§i, 1834. Afarä de aceste ti-parituri, se intalne§te un curs intreg de filosofie manuscriptde profesorul din Sf. Saya Eufrosin Poteca 56

In aceste putine manuale se incheie biblioteca §coalelor,In primele timpuri ale infiintarei lor, §i aceste mijloace de inva-Valued, sunt cele mai multe nemetodice i ràu alcätuite. Totu§iacest material, ori cat ar fi fost el de inferior atat in fond cat §ica forma, alcatue§te temelia pe care s'au ,Inaltat invätamantulromanesc, i ca atare merita a fi cunoscut.

2. PROPMIREA L1TTELECTUALA DELA 1834-1848.

*coala din Sfantul Saya exista Inca din 1831, data re-organizarii ei cu cursuri de invätaturi secundare, care se totaddogira pe fiece an, Oda' ce in 1839 ea se gase§te intocmitaCu 4 clase elementare, 6 de umanioare, i douà clase comple-mentare care reprezintau invatamantul superior, impartite fie-care in douà sectii, din care in una se Invatase materii*tiin-tifice, precum geometria, algebra, trigonometria plana i sfe-rica, iar in cealaltä cursuri de drept §i anume acel civil roman§i roman i acel comercial, primul sambure al facultatilor dedrept §i de §tiinti din Bucure§ti57.

In Moldova aflam in anul 1834, intemeindu-se §coala cen-tralà de fete pe cand seminarul dela Socola este pus iara§i inputinta de redeschide cursurile sale. In §coala Vasilianaerau intrunite in germene §i fàrà desvoltarile trebuitoare, toatecursurile invätäturilor ca i in acea din Sf. Saya, ba Incà inteunchip mai nedeplin inca, nefiind impartita §coala In clase §i ur-mand predarea dupa materii. A§a in 1833 afläm cà coala Vasi-liana era organizata in chipul urmator. O clasä elementara incare se invatau cetirea, scrierea, numeratia §i rugaciunile ;o clasa numita normala in care se invatau gramatica romanaOda" la verburi", geografia Europei, cele 4 operatii aritme-tice, intaiele cuno§tinti i religia ; un gimnaziu in care se predaretorica, introducerea §i Intaia parte a elocutiei, istoria uni-versalä prescurtata 'Ana la Constantin cel Mare, fractiile ze-

" Toate aceste scrieri au fost expuse In original, tipArituri sau manu-scripte la expozitia didacticA, ce s'au organizat cu prilejul Sarblrei de 50 deani a infiint5rei InvAtAmAntului sJperior In Moldo,a. Vezi Xenopol l Erbi-ceanu. Särbarea §colard de la ¡a0, Catalogul expozitiei, scoala romlnl, pa 243

urm." Vitzu, I. c. p. 24, care reproduse programul scoalei pe acel an.


cimale §i numerele complexe, limba latinä, geografia celorlaltepärti ale lumii §i religia. In afarà de aceste cursuii, ce repre-zentau clasele elementare §.1 umanioarele din Bucure§ti, maierau *i lectiuni extraordinare, care impärtä§iau caracterul cursu-rilor complementare, §i. in care se inv'ätau codul civil, limbaruseascA, limba elinä, limba francezä, cea germadA, caligrafia§i desemnul.

Care sfAr§itul anului 1834, Mihai Sturza, pentru a rä-spunde la o cerintä ob§teascg, de a infiinta un curs de invä-tAturi mai inalte, in care sä poatä studia acei care sfAr§ind gim-naziul Vasilian, nu puteau merge in sträinAtate, se hotärä§tea incununa, ca principe, lucrarea pe care o incepuse ca epitropal §coalelor. Mind insà c'A localul pentru a§ezarea Academiei",nu era 'MCA gata, apoi spre a nu se l'Asa neintrebuintat se-mestrul curgätor, s'a hot'Arit deocamdatä, pAnä la solemna in-stalatie a Academiei, in paradosurile gimnaziei Vasiliene, a seincepe färä preget cursul anului I de filosofie, dupà sistemelede alte academii intrebuintate anume : logica, algebra §i istoriauniversalà rezonatä" 58. In 1835 insA cumpärAndu-se o casä anu-mità, se deschid cursurile Academiei Mihäilene in ziva de 16Iunie. In cuvAntarea sa de inaugurare, domnitorul aminte§tefazele prin care trecuse metoda de a parodosi invätäturile inJimba nationalA cu ajutorul acelor clasice, prin care in epocanoasträ foarte au sporit luminarea in lume", felicitAndu-se im-preunA cu epitropii cä de pe cAnd era membru in epitropia §coa-lelor, vAzuse ostenelile lor incununate cu dorita ispravA".Adaoge principele cA acum ajungAnd tinerimea scolasticä lagrad de a putea inväta §tiintele filosofice, am poruncit a seInfiinta Academia" 59. La inceput se organizeazd numai patru.clase care mai tArziu se adaoserà Ong ce ajunserA la §epte.Ele full impoporate cu elevi care proveneau parte din acei cesfAr§ise gimnaziul, §i care intrarà in clasele superioare ale Aca-demiei, parte cu elevi din pensionatele private ale lui Kukulli,Curius §i Sachetti, care se de§äitarA mai cu totul de elevii in-naintati. Pensionatele erau pline mai ales de, fii de boieri, caretrebuind sä fie primiti gratuit in internatul institutului a§ezatlAng6 Academie, se intelege u§or interesul boierilor de ali puneodraslele in aceastä §coalä, in loc de a plAti pentru ele in sta-bilimentele private. Odatä cu aceastà organizare mai deplinA agimnaziului din Academia MihäileanA, incet6 acest curs la §coalaVasilianä, care rAmase numai cu invätäturile elementare. Pro-fesorii ce fusese la clasele gimnaziale din §coala Trei-Erarhilor,furA strämutati la Academie. Intre ace§tia insemnám pe Ef-timie Murgu, doctor in filosofie, mädular al universitätei din

,8 Albina rom., 1834, p. 374.P9 Ibidem, 1835, p. 185 51 unn.

MERSITL CULTUREI ItOILLNE DELA 1822-1848 239

Pesta, diplomat cezaro-cräesc, pravilist si profesor de filosofie" ",care fu adus In 1834 de peste munti ì insarcinat cu acel cursprovizor, mai inalt infiintat inca. In localul scoalei Vasiliene,cu 6 luni inainte de deschiderea Academiei. Programul studiilorIn ambele scoli iesene cuprindea in 1837 urmatoarele materii :in clasele incepatoare din scoala Vasiliana, cetirea, scrierea,numerarea i sfintele rugäciuni. In clasele normale se invataIn cea dintai catihismul, cele patru operatii ale aritmeticii, geo-grafia i cetirea ; In a doua istoria biblicà, fractiileregula de trei, sintaxa romana, elementele limbii latine i cali-grafia. Academia Mihaileana cuprindea douä clase gimnaziale,In care se invata aritmetica panäla proportii, limba latinà, cro-nologia pana' la caderea imperiului roman, geografia Europeireligia. In a doua restul aritmeticei, limba latinà, geografiapartile celelalte ale lumii, cronologia pana la descoperirea Ame-ricii si religia. Urmau apoi douä clase de umanioare ; In cea-dintai se invata retorica, cronologia pana la pacea de Vestfalia,sintaxa latina, algebra, geografia veche, limba elinä, religiamorala, iar in a doua aplicarea retoricei, mitologia, istoria lite-raturii i versificatia, cronologia pana in zilele noastre, geome-tria teoreticä, poezia latinà, geografia patriei, cuprinzand subaceasta denumire ambele principate i sintaxa

Cursurile superioare, sâmburele din care se desvolta uni-versitatea din Iasi, erau reprezentate la Inceput prin douà clase :acel de filosofie in care se predau logica, metafizica, estetica,istoria nationala i matematicile inalte i acele aplicate, precum

fizica ; i acel de drept, In care se preda dreptul public si aceiprivat al diverselor popoare, acest din urrna singur in limbafrancezä, tinut de un Francez C. Maisonnabe, intrucat cumspune programul, acest curs fiind inca nou in Europa, si oculegere de codici ai deosebitelor natii, fiind tiparita numai inlimba francezä, paradosul se va face in aceastä limbr. In afarade acest curs de drept public in frantuzeste, mai linea incaFlechtenmacher doua altele : de dreptul natural si de dreptcivil in limba romana. Tot in 1837 mai deschide i doctorulCihac, un curs de istoria naturalä In Academie. In 1838 se maicreiaza pentru Alexandru Costinescu, o catedra de geometrie

arhitecturä, si una de chimie pentru Constantin Zefirescu.In locul lui Eftimie Murgu ce trecuse In Muntenia, se adusesetot din Transilvania, ca profesor de filosofie, pe doctorul PetruCâmpineanu.

Aceste deosebite cursuri adânceau necontenit sfera cu-getärii i latiau cultura In sanul poporului roman. Unde se mai

" In traducerea unui doc. din 1639 fAcut4 de Eftimie Murgu, el se tal-tuleazg doctor al pravililor 11 profesor de filosofie o a dreptului naturii". IorgaStudii l Doc. V. p. 542.


auzise pânA atunci rAsunând de pe catedrà, cuvinte ca acelerostite de Flechtenmacher la deschiderea cursului s'au de dreptnatural, când profesorul spunea : veti putea sA ajutati intruintemeierea dreptätii, depArtarea abuzurilor si metehnelornesti (care nu sunt altele de cAt despotismul judeeätoresc, ne-stiinta, nesilinta, neräbdarea, luarea de min.' si hatArurile) §ispre mângAierea celor obijduiti". Asemenea vorbe rostite dintr'unloc si de o gurà" autorizatà de un om inVätat, de care totdeaunaRomânii au avut respect, trebuirà sà" facA in atmosfera atAtde conruptà a timpului efectul unui organ curälitor.

Pe când in Muntenia incepea lupta politicà intre domnintetit de Ru§i si adunarea cea insufletità prin aprinsa inim6a lui Câmpineanu, care luptà trebui sä" lese mai in umbrà in-deletnicirile culturale, in Moldova dupà o scurtsä roco§ire acatorva boieri nemultämiti domnia cea mult mai ghibace sicare §tia sri inconjure mai bine greuatile, a lui Mihai Sturza,Irisa loe mai departe pentru avântul gAndirii.

A saki vAzAnd rezultatul strAlucit al incercsárilor fAcute inBucuresti, pentru intemeierea unui teatru national, provoacàin Iasi in anul 1836, infiintarea unei socienti asemenea cu aceabucurestean6, menit6 a intemeia un conservator filarmonicdramatic, in care sä" se invete arta jocului scenic. Acela§ ea"-sunet 11 Oseste propunerea lui Asaki in Ia§i, pe care-1 intAlniseaceea a lui Heliade in Bucuresti, §i o subscriptie bogatà la careje parte intreaga boierime, aduce la indeplinire dorinta invà-tatului. Elevii scoalei iesene fac progrese tot atAt de repezi ca§i acei din Bucuresti, §i in anul urm6tor se reprezintA pe scenateatrului de varietAti 61 din Ia§i, piesele Lapeyrouse si Vkluvaviclean'ä, cea dintAi o melodramA cu cântece, cea de-a douao comedie. Se dau in urnià piesele Petru Rares-Vodà §i Con-trabanda sau Intunecimea de lunA, imitatii de Gheorghe Asaki.Directia conservatorului era incredintatà logofkului Catargiu,lui Vasile Alecsandri si lui Asaki. Insemnate ins5, au fost pro-gresele elevilor in muzicA, deoarece furA in stare sri joace,dupà doi ani abia dela infiintarea §coalei, anume in Februarie1838, greaua °peed Norma, cântatà pe un text românesc pre-lucrat tot de neobositul Asaki.

Tot cAtre acest timp societatea §tiintelor naturale din Iasi,se pune in legAtur5. cu Europa apuseanA. Originile ei dateazäMO de prin 1830, când doctorul Cihac, incepe a provoca intruniriale medicilor din Ia§i, pentruca prin cetirea revistelor streine

" Teatrul de varietAti fusese zidit In 1832 de fratii Fourreau, pe plataPrImariei pentru reprezentatiile lor. ArzAnd, nu s'a mat reconstruit. Vezi T. Bu-rada, Cercetári asupra conseruatorului filarmonic-dramalic din la§i, las, 1888, p.8, nota 2. Aceastà scriere ne au folosit In expunerea desvolt6rei teatrului In Mol-dova.

MERSITL CULTURE/ ROMANE DELA. 1822-1848 241

desbaterea intreb6rilor atingätoare de medicinä, sä mentingpe practicieni la fnältimea stiintei europene. El fmpreunä cudoctorul Zotta aleätuiesc curAnd dupà aceea statutele uneisocieteili de medici qi naturaliqii din Icqi, care obtine aprobareaguvernului In ziva de 18 Martie 1833, sase luni inaintea fnte-meierii societàtii filarmonice din Bucuresti. Doctorulprin relatiile ce le avea cu colegii s'Ai din tärile apusene, fAcu catAnAra soicetate iesanä s'A fie poftità In anul 1838 la congresulnaturalistilor din Friburg. Isi poate inchipui cineva mandria

multumirea tuturor RomAnilor cugetätori, cand väzurä cäpoporul lor a c'Arui aspiratii mai nimeni nu le stia, a &Ami ave-zare geograficä era chiar aproape necunoscutä, era chemat s'Asadä la massa stiintei departe in Apus, al'Aturea cu acele popoarebátrane in culturg care purtau de secoli intregi pe umerii lorchivotul civilizatiei. Doctorul Cihac trimis de Mihai Sturza, sprea reprezenta Moldova la congresul dela Friburg, spune In cu-vAntarea rostità de el aici, ch inainte de a tratarisi de obiectulce mai cu samä este de firea fndeletnicirilor acestei adunäri,potrivit lucru va fi de a finpktäsi o stiintä despre o natie debastinä romanä, de curAnd intratà in cariera sistematic6 a ci-vilizatiei prin a sa plecare de a se lumina". Atunci pentru primaoarä Europa apusanä se atingea cu Orne dela Dunäre pe cateaintelectualä ; ha atunci pentru prima °ara multi chiar din mariiInvätati ai Apusului deprinserà a cunoaste numele Románilor.CAnd cetim asemenea lucruri, ne pare CA ele trebue s'a se fi pe-trecut de foarte mult timp, i cu toate acestea nici un yeac nune desparte de acele vremuri, in care poporul roman era fnc6asa de neinsemnat, asa de necunoscut I Societatea medicilornaturalistilor din Iasi se bucurä in curAnd de o caldà lmbräti-sare din partea fnvätatilor apuseni. Mai multi din marii fruntasiai stiintelor naturale fsi fAceau o onoare de a Insira, fntre ti-tlurile lor, si pe acel de membru al socientii medicilor i nattira-livtilor din Iasi. Asa furä' A. de Humboldt din Berlín, Ad. Brong-niart din Paris, G. Struve din St. Petersburg, I. Berzelius dinStockholm, C. F. Oken din Zurich si altii inc'A 62

DacA ne fntoarcem iaräsi privirile la scoale, afläm o In-tindere neincetatà a lor peste tot cuprinsul tärii, fnfigAnd Indeosebite puncte luminoasele lor facie. La Galati unde scoalase deschisese In 1832 cu 44 de scolari, In 1839 se numärau 111;la Focsani crescuse numärul lor dela 16 la 100 si la Hui dela15 la 110 63. Tot in acest an se adaoge ineä osopan.' tinutalä laBacäu, sub profesorul Constantin Platon coala. din Barlad

" Albina rom., pe 1838, P. 376. Comp. Xenopol q1 Erbiceanu, Serbareagcolará de la lagi, p. 153. Istoricul societatei de medici si naturaligti, fAcut de NBeldiceanu, In Buletinul societtifei medicitor fi naturaligtilor din lagi. 101887, p. 3.

" Albina rom., 1839, p. 251, 255." Ibidem, p. 319.

A. D. Xenopol. Istoria Vol. Xl. 16

242 ISTORIA ROMAN1LOR

care exista ined din 1820, Cu un dascAl din Ardeal ca invátätorsi Cu un program care cuprindea gramatica, aritmetica, geo-grafia si theologia" adicá catehismul, fusese intemeiatá pemosia Zorlenii a lui Al. Calimach, Boierul Costache Conachecontribuise Cu 5000 de lei la cládirea localului 66. Un numár de18 elevi ai seminarului celui reinfiintat in 1834, sfär§ind In1839 cursul invátáturilor, sunt hirotonisiti de preoti §i trimi§ipe la bisericile sátesti, seminarul afländu-se pe atunci sub di-rectiunea jurisconsultului Damaschin Bojinca. Teodor Stamatiincepe a face observatii meteorologice si a le publica in Albinaromâneascá ; celedintäiu au fost inserate in numárul dela 19Ianuarie 1839. In 8 ale lunii Noembrie 1838, fiind ziva onoma-stic6 a domnitorului, si tot odatá patronul Academiei, cu pri-lejul serbárii indoite ce se face, Mihai Sturza dáruieste Acade-miei 600 de tomuri alese, care aveau a fi inceputul pentru in-fiintarea unei biblioteci publice, a cáruia regulament se in-tocmeste in 17 Noembrie 1840. In acela§ an se infiinteazá §coalatechnicá pentru arte §i meserii, pusá sub directia lui Carol Mi-halik de Hodocin, §i inzestratá cu sase atelii sub mai§tri adusidin stráinátate 66. Se aduc in acela§ an instrumente de fizicäsi de matematicá, cu care se intocmeste un cabinet care s'a' slu-jaseä la predarea cursurilor respective. Intre acestea erau siinstrumente de dagherotipie, cu care Teodor Stamati scoatemai multe vä'zute ale Iasului 67.

Rápit de acest vartej spre culturá si invátáturá, hatmanulAnastasä. Basotä infiinteazá in 1838, pe mosia lui PomArla,o §coard pentru invälarea copiilor de tárani, ceadintäi §coaläsáteascá de 'sistemul nou rásáritä pe pámântul Moldovei 68.

pe când am vázut cá in Muntenia atare scoalá fusese intemeiatäde Constantin Golescu incá Cu 11 ani mai inainte. Curând dupáBa§otá alti doi proprietari organizeazá asemánátoare §coale pemosiile lor, anume clucerul Fundátescu pe mosia Bozienii 66 silogofätul Lupu Bals pe alti Bozieni proprietatea lui, care aceastadin urmä avea §i un internat pentru 24 de sármani si orfanihrániti si educati pe cheltuiala lui. coala lui Bals era pus6 subdirectia lui Haliciu, fost elev al Seminarului dela Socola. Totatunci arhimandritul Veniamin Rosseti egumenul mänästiriiDoljestii, infiinteazä o scoalä primará in zisa mânástire, pu-nând-o sub directia lui loan Costea, fost elev al scoalei Vasi-liene 70. In 1841 logofátul Teodor Bals infiinteazá o scoalá pri-

" Iorga In An. Ac. Rom. II, tom. XXIX, 1906, p. 195 (31).Ibidem 1840, p. 212, Comp. 1841, p. 103.Ibidem, 1840, p. 318.Ibidem, 1838, p. 102.Ibidem, 1839, p. 383.

7° Ibidem, 1840, p. 13.

MERSUL CIILTUREI ROMANE DELA 1822-1848 243

mail in Darabani uncle fiii sAtenilor aveau a primi o invA-tAturä potrivitä cu starea lor" n.

Tot in anul 1838 se face in Muntenia cel dintäiu pas spreinfiintarea unui invAt'Amänt oficial sätesc, Regulamentul or-ganic prevedea numai a-Ma, ca tarcovnicii (paraclisierii), sa-telor, pentru leafa ce vor primi, sä illy* §i pe copiii sätenilor ;dispozitii care punea numai o ingreuiare pe o clasä inferioarA dedreatori, Mil a li se da nici un mijloc de a indeplini atare in-datoriri ; nici locul de §coalà, nici cArti, nici material didactic,pe läng6 &A nu posedau nici cuno§tintele trebuitoare ; puteafi prività chiar ca ne,scrisä acea posedare. De aceea nici nu vedemluandu-se vre o mAsurä, nici de ocarmuirea provizorie ruseascA,nici bungoarà de Mihai Sturza, in intreaga lui domnie, de a seaplica aceastä dispozitie a Regulamentului Organic §i a se in-fiinta invätämäntul sätesc. In Muntenia insA intälnim o incer-care de a se da na§tere §i unui atare a§eiAmänt, care dei nu auizbutit la inceput, totu§i au läsat urme care au adus o izbändämai tärziu.

Anume in 1838 ministrul din läuntru al lui AlexandruGhica, fratele sAu Mihalache Ghica, de§teaptä pe eforia §coalelorca sä infiinteze §coalele säte§ti 72 De pe atunci se primise prin-cipiul cA §coalele säte§ti sä functioneze numai iarna, rAmAnändca vara copiii s'A se indeletniceascA cu ajutorarea pArintilor lamunca cämpului. Pentru a se injgheba insä aceste §coli erade trebuintä mai ales dou6 elemente ce nu se puteau improviza,anume invAtAtori §i inc6peri. Pentru a forma pe cei dintäi, seprevä.zu de eforie mäsura cea cu totul neindestulAtoare de a se-aduna tärcovnicii de prin sate pe la §coalele din capitalele ju-detelor, spre a deprinde, in curs de douà luni, invAtAturile in-cepätoare, care apoi sä" le predea la rändul lor copiilor din sateIn timpul iernii. Prcovnicii insä refuzau de a veni, neavänd cute teal in ora§e in cursul celor douà luni. Eforia cere atunci deladepartamentul din làuntru sä se dee din cutia satului, cheltuialamäncArii pentru cele douä luni. Cutia era insä adeseori seatuitäde bani, din pricina deselor apeluri la mijloacele ei. Si apoi indouä luni ce puteau inv'Ata tärcovnicii dela ni§te profesor! ce§i ei erau cu totul slabi in §tiintä, mai ales cand era vorba de ase da invAtäturä sätenilor MI% cärti §i cu ajutorul unor tabelelancastriane aduse din Paris, a cAror intrebuintare cerea expe-rientä §i cuno§tinti? Tot a§a de räu stäteau lucrurile §i in ceeaceprive§te incAperile. Eforia ordonase sà se facä vr'o 2000 de

n Ibidem, 1841, p. 121." Adresa din 24 Ianuarie 1838 reproduse de V. A. Ureche, anexa 7 si 8

a studiului au ,5coalele sdle§tt din lionidnta, istoricul tor dela 1830-1867, Bu-curesti, 1868 p. 48. Am urmat acest studiu In desvoltarile din text. Scoalele ante-rioare buniioarA din veacul al XVIII-le ce se Intlinesc In unele sate, V. A. Ureche,Jam* Romeinilor I, Bucuresti, 1891, p. 258 erau scoli de preotie.


locuri ; dar nici nu dadea fondurile trebuitoare pentru zidirealor, nici nu arata macar de unde sa se iee ; atata se marginisea ruga pe manastiri si pe proprietari sa ajute la zidirea localu-rilor de scoale care erau sa fie mai ales lor spre folos 1 Cu toatenumeroasele ordine date, cu toata nesfarsitele corespondenteurmate, scoalele satesti ramasera tot o dorinta neimplinitaRapoartele revizorului scolar Vasile Jorj constata inca in1840 Ca in intregul district al Ilfovului, lânga capitala, chiarsub ochii ocarmuirii, numai doua scoale se aflau intr'o stareceva mai buna in privirea localului ; Ca' in celelalte sate nu eraudeloc case pentru scoale ; cal se invata in tinda invatätoruluicare dei fara nici o competinta, se prefacea a tine scoala, sprea se folosi de cei doi lei de familie pe care satenii erau inda-doriti a-i plat lui. Pana in 1848 chestia scoalelor satesti nuurneste din loc.

Daca am atins acest punct, care au dat rezultate nega-tive in silintele spre propasire, am facut-o numai spre a aratauriasele greutati cu care avea de luptat generatia acelui timp.Totul trebuia creat din nimic ; once element lipsia, si totus seincerca de toate : literatura fära limba, teatru fail actori si Ma'repertor, scoale fara profesori, Ma local, fara carti si materialdidactic, presa MI% libertate de a scrie. 0 lupta uriasa se Mein-sese de cateva individualitati marcante pentru a imprastiaintunecimea in care zacea natia romana. Isbanda a fost a lorpentru ca aveau incredere, pentruca stiau ea civilizatia senaste sub sfortarile muncei si ca once pas facut in directia einu ramâne neroditor. Once plazmuire cat de mica a lor deveniasimburile unui progres mai Mare, asemenea bulgarului de za-pan' ce porneste, o minge depe crestetul muntelui, si ajungeIn vale un potop rasturnator. Acadentia din Iasi se imboga-teste dela 1840 inainte cu alte cursuri noue. Se adaoge lainginerie o catedra de geometrie descriptiva cu care este in-sarcinat Alexandru Costinescu. Leon Filipescu, intorcându-sesi el din Viena in 1842, se creaza pentru el un curs de agro-nomie. loan Ghica din Muntenia, invatat la Paris, si carevenise in Iasi cand adusese scrisoarea boerilor munteni princare propuneau domnitorului Moldovei coroana ambelor prin-cipate in 1841, 1'AI-inane aici, si deschide in 1842 un curs de mine-ralogie si geologie ". In 1843 se adaoge ca profesor de legipe langa Campeanu care inlocuise pe Flechtenmacher, retrasIn pensie, Neculai Docan, care preda in anul al III-lea dreptulroman si acel civil. Tot in acel an Noemvrie in 24 Mihai Kogal-niceanu deschide cursul sau de istorie nationald la Academie,cel intai curs deosebit tinut in -raffle romane asupra materieiacesteia. Pana atunci se propusese cate ceva din istoria tarilor

73 Alb. rom. 1842, p. 81 §i 321.

române numai printre evenimentele istoriei universale. Ko-gälniceanu care se indeletnicise mult timp cu istoria poporuluiromân, scriind istoria lui 'MCA de pe când Inväta la Berlin, lavArsta de 17 ani 74, se infläcärase pentru obiectul su mai multde cum putea sä o invoiascä atmosfera ruso-aristrocraticd atimpului. El spune In cuvântul säu introductiv la cursul ce-1deschidea eft' : inima mi se bate când aud rostind numele luiAlexandru cel Bun, *tefan cel Mare, Mihai Viteazul : dar dom-nilor, nu mä ru§inez a vä zice cä ace§ti bärbati sunt pentrumine mai mult de eat Alexandru cel Mare, decat Anibal, de-cAt Cezar ; ace§tia sunt eroii lumei pe când cei dintai sunt eroiipatriei mele. Pentru mine Mafia dela Räsboeni are mai mareinteres cleat lupta dela Termopile §i izbanzile dela Racova§i dela CAlugäreni Imi par mai strälucite decat acele dela Ma-raton §i Salamina, pentru cA sunt cA§tigate de care Români.Chiar locurile patriei mele Imi par mai plkute, mai frumoasedecAt locurile cele mai clasice ; Suceava §i Targovi§tea suntpentru mine mai mult cleat Sparta §i Atena. Baia un sat catoate satele pentru sträin, pentru Romän are mai mult pretdecAt Corintul, pentrucä In Baia, avanul 60' al Ungariei,Matei Corvin, viteazul vitejilor, craiul crailor cum ii zicea Sixtal IV-lea, fänit de sabia moldovanä, fu pus in fugä §i uità dru-mul patriei noastre". Dacä insä In acest loe al cuvântärei sale,Mihai Kogälniceanu atingea numai coarda patrioticA, aiurea else alunec5 pe tärâmul politic, amintind In cuvinte tot atat deadânc simtite chestia unitätii §i deci a unirei neamului roma-nesc : Eu privesc ca patrie a mea toatä acea Intindere de locunde se vorbe§te române§te §i ca istorie nationalà istoria Mol-dovei intregi inainte de sfdqierea et, a Valahiei §i. a fratilor dinTransilvania". Greu cuvânt rostise aice Kogälniceanu, §i nu-mai focul tineretii explicA In gura lui astf el de indräznealä.Inainte de sfâ§ierea ei?" Dar prin cine fusese sfâ§iatä Moldova?De Austriaci in 1775, cu consimtämäntul säu cel putin färäImpotrivirea datoritä de Ru§i §i de in§i§i ace§tia In 1812. i a-semenea cuvinte se rosteau depe catedra unei §coale publice,inteo tail a cärui guvern nu putea sä se mi§te nici sä rdsufledecAt cu invoirea Rusiei ! Räpit insä de farmecul docventei*i cu inima plinä de adevärurile ce se revärsau färä voia din ea,Kogälniceanu nu se teme a lovi mai departe in insä§i consti-tuirea societätei ai cAreia fii era chemat a luminà. El spunemai departe : cA o aristocratie ignorantä, sprijinitä de Poartil§i de der, pe de o parte tine In lanturi un popor de mai multde douä milioane de oameni, iar izvoarele avutiei publice seintrebuinteazä numai in folosul unor familii privilegiate". A-

" M. Kogalnitshan, Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et dela Valachie, Berlin, 1854.

MERSUL CITLTUREI ROMANE DELA 1822-1548 245

246 ISTOBIA ROMANLLOR

eeasta critica justa lovea insa drept in fata starea de lucruriexistenta, si un asemenea profesor devenia un pericol nespuspentru regimul timpului de atunci. De aceea i guvernul Ii mul-tumi, in curând de osteneala ce vroia da 75.

Tot in acest an 1843, se mai deschide un alt curs, acel deeconomie politica tinut tot de loan Ghica alaturea cu acel destinte naturale si pe care-1 preda 'Ana in 1845 76.

Pana la 1843 se inmultise scoalele judetene, mai Junin-Vandu-se una in Tecuci care numara in acest an 54 de elevi, inBotosani cu 124 de copii. Se creaza apoi scoale primare de su-burbii in : la Targusor, Tataras, i Pacurari, si se infiin-teaza doua scoli militare, una in Iai i alta in Galati.

Invatatura se latea si se adância necontenit. Scoaleleprimare, fiind tot mai impoporate, trimeteau tot mai multielevi destoinici in Academia din Iasi si in colegiul din Bucu-resti, care la rândul lor produceau, barbati distinsi ce parte ra-inâneau in tara, parte se duceau in Apus sa caute incununareainvataturei lor. Aceasta desvoltare a studiilor avuse insà un re-zultat insemnat, anume restrangerea numärului privilegiati-lor dela functiile statului, i inlocuirea lor, in contra chiar adispozitiilor Regulamentului, care le pastra asemenea inde-I etniciri, tot mai mult cu oameni din treapta de jos a societatii.In scoalele din capitale erau primiti insa dupa obiceiul rämasdin epoca fanariota nu numai fii de boeri, i ci acei ai breslelor,precum mazilii, negutitorii, preotii. Prin intermediul acestordin urma insa era deschisa cariera invataturei chiar i tärani-mei, caci fiii de tárani care invätase in scoalele satesti de preo-tie, ajungand in tagma preoteasca, puteau sa-si vada copii lorpetrecand tot cursul invatäturei, ba chiar sä fie trimisi in strai-natate de unde sa revina cu o aureola de invatatura care safaca din ei minunea contimporanilor lor. Astfel fusese TeodorStamati, Leon Filipescu i Anastasie Fatu, toti trei fii de preoti

deci din originea lor tarani ; de indata de deveneau invatatierau daruiti cu un cm n de boerie. Asa dobandise Vasile Popescu,Scriban, i loan Ionescu fu de preoti, rangul de pitan i odataprima treapta a boeriei urcata' iar fi putut sa suie mai sus, pre-cum o Meuse Gheorghe Asaki, care si el fiu de preot ajunge lasfarsit a avea rangul de Aga, adica a face parte din boerimea

76 'We Cumintul introductiv la cursul de istoria Nafionald rostit In 24 No-emvrie 1843 In Academia mihaileanA, tipArità In fruntea Letopisefilor fcirei Mol-dovei, publicate pentru IntAiasi datA de M. CogAlniceanu, Iasi 1852, p. XXIII,XXVIII, XXXIV si XXXVII. KogAlniceanu spune In rAspunsul sAu la cuvAn-tarea comitetului scolar la impArtirea premiilor In 1860, Mon. Of. al MoldoveiNo. 238; 29 Iulie 1860: cAnd eu cAteva luni am putut fi profesor de Istoria Ro-mAneascA In Academia MihAileanA, nu era lucru usor i nepericulos a grAi adevArui"

Vezi lectia de deschidere a cursului din 23 Noemvrie 1843: Despre Im-portan fa Economiei politice In Foaia stiintificd si ¡iterará din 1844, p. 57.

MERSDL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1648 247

cea mare. InvAtätura deschidea deci cariera functiilor i fiilorpoporului. In 1835 Alexandru Ghica in Muntenia §i in 1842Mihai Sturza in Moldova iau dispozitii ca nimeni sA nu maipoatà intra in slujbele statului f6rg atestate de urmarea cursu-rilor inväTäturilor, i anume pentru postul de scriitor se cereaatestatul sgvâr§irii cursului primar, pentru acel de §ef de biu-rou, atestatul de gradul al II-lea, iar pentru postul de §ef desectie acel al gradului al III-lea 77. Aceste dispozitiuni, rein-vierea unor vechi legiuiri ", care totdeauna favorase pe §tii-torul de carte, trebuiau s'A jigneascà pe mare parte din boeri,anume pe acei ce se vedeau exclu§i de c6tre capacifdtile popo-rilui de jos dela ni§te indeletniciri ce fusese in toate timpurileprivilegiul lor exclusiv. Se forma deci in -t6rile române un par-tid protivnic intregei mi§eäri de regenerare §i mai ales §coale-lor, anume cursurilor mai inalte din colegiul Sfântului Saya§i din Academie ambele §coale care d'Adeau propä§irei imbol-direa cea mai mare.

Aceastà parta' se intalnea in gAndirile sale cu agentiiguvernului rusesc. Cand Kisseleff d'áduse un oarecare avânt§coalelor nationale in timpul ocArmuirei provizorie i prevkuseprin Regulamentul Organic mijloace mai insemnate pentru alor intocmire, el era Mea' indoialsä departe de a se gAndi la efectulpe care deslAntuirea cugefárei poporului român trebuia s6-1aib6 asupra mersului trebilor.

El crezuse c6 inv6t5tura publicA va ajunge numai a formaobVeasca bunet cugetare intemeiatä pe cel mai sandios moral",§i nu se ganduse cä acea bun5 cugetare i acel s6n6tos moraltrebuia sà tinteaseä la fästurnarea unei stäri de lucruri ce erabazat tocmai pe nedreptate §i deci pe nemoralitate.

Oamenii ce reprezentau adev'gratul sistem rusesc, pre-cum baronul de Ruckman i nu ideali§ti in politic`á ca Kisse-leff, inteleserà in curAnd incotro tindeau silintele uria§e fkutede partida nationalg, pentru a trezi in poporul romAn o viat6con§tiut6 de sine. De indatà ce guvernul rusesc v`äzu eá des-voltarea poporului supus lor apuca pe ni§te &Al ce nu erau aceleale propriului lor stat, se hotsári sä le pun6 carAt §i de atunciincepu acea sistematic6 prigonire a tuturor plAzmuirilor parti-dei nationale, pAn'ä ce ajunse la sfAr§it a pune cutitul la os, di-strugAnd invàtàmântul superior, fäptuirea ei cea mai de seam6.Cand vom cunonte desfA§urarea acestor lupte purtate inaparent6 contra domnilor din scaun, dar a cAror mânA era nu-mai siluità de puterea proteguitoare, nu ne vom mai mira de

" Mai sus p. 133, nota 10 8i p. 185." Vol. X. p. 166 i urm.7° Comp. Art. 364 al regulamentului Valahiei cu Art. 418 al celui mol-

dovenesc.


pornirea unanimä a tärei inteligente contra Ru§ilor, care cul-mina In revolutia din 1848. Toatà viata poporului roman, delareintemeierea domniilor nationale, era bazatà pe ideea cultureiromâne§ti; oricine se atingea de ea lovea in cele mai scumpevisuri, §i trebuia sä fie privit ca cel mai Inver§unat du§man.Romanii se apropiase de civilizatia care cu lumina ei cea viele luase deodatä ochii. Deprinzandu-se insä cu ea, ei vroiràsá aprindä §i. asupra tärei lor acel soare strälucitor, §i a pune§i pe poporul lor In rândul oamenilor. Dupä ce fi Fäsase sä gustedin rodul cel oprit, acuma vroiau fntärce Aceasta erapeste putintä, färä sfärâm area sau a corpului reinsufletit, saua celor ce vroiau sä-i rApeascà din nou viata. Adevärul §i drep-tatea triumfarà de astä data', §i ceeace secoli intregi de vitrigidestinuri ne refuzase cu stäruintä, puturäm Indeplini in de-cursul epocei ce ne desparte de acel timp de restri§te. Pentrua izbuti trebuia Insä luptat cu hotärire §i bärbätie contra uneiputeri ce era un colos, l aici stä onoarea poporului román cäel, mic §i slab, nu pregeta a fncinge lupta cu un uria§ a c'äruisuflare era Indestulätoare pentru a-I zdrobi. El care mai inaintevä'zuse In Ru§i mântuitorii existentei sale, poporul de aceea§ireligie cu el, pravoslavnicii drept credincio§i, acuma indatàce ei vroirà sä-i rApeaseà inaltul bun al culturei nationale, sefiitoarse In contra-le, da.nd pe fatà tintele ascunse ale purfäreilor, §i arátándu-i In ceeace erau In adevär, puterea ce vroiasä se substitue pe capul poporului román cople§irei turce§ti,cu singura deosebire cá pe cand Turcii ne ruinau material,Ru§i.ì vroiau sä ne pästreze corpul pentru a se sluji de el, daraveau o tintä §i mai däunätoare aceea de a ne räpi sufletul, §i.aceasta cand? tocmai In momentul cand glasul rede§teptäreifl trezise din mormânt 1

Ru§i crezuse c'ä poti läsa ca un popor sä se de§tepte pe ca-lea culturei mintei abstracte, fàrà ca acea culturà sà reflecteze§i asupra formatiilor concrete ale vietei ; cà pup sä-i la§i sägandeascä färà a-i da voe sà flptuiascä. Ei crezuse, orbiti prindespotismul lor, c'ä poti face §i cu gAndirea ceeace lucrezi cucu corpul. Nu §tiau cà gándirea, ()clan desläntuità, cautà säprefacä lumea dupà (lama §i nu se pleacä ea la formatiile lumei ;nu §tieau sau nu vroiau s'ä §tie c'ä desvoltarea nationalä a Ro-mânilor nu se putea Indeplini Mfg libertate, §i cà pentru a do-bândi pe aceasta din urmä trebuia rästurnat sistemul Regu-lamentului, organul de dominare a Ru§ilor In principate ;deci once avant al culturei nationale, trebuia sä conducä laopozitie contra lor. Dacä.' insä ei crezuse aceasta la inceput saudacä poate Kisseleff, ademenit prin vederile cele liberale, seentuziasmase mai mult de pläzmuirile sale decát le calcu-lase rezultatul, Ru§ii nu IntArziarà a se' convinge de adevär.Am väzut mai sus cum Ruckman ceruse indepärtarea lui Vail-

MERSUL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1848 249

Jant din directia colegiului dela SI. Saya 80, multi din mem-brii socientei filarmonice rácand parte §i din adunare, erapeste putintä ca imboldirea data' de ea curentului na-tional, s'A nu pätrundä §i in reprezentarea politicä a tärei, ceeacese väzu bunä oarsä in votul privitor la dictionarul lui Vaillant.Ruclu-nan invinui deci societatea cätre domn de conspiratoare§i ea incepu a fi räu väzutà de ocarmuire. Prin influenta acesteiase introduc in societate mai multi membri indoelnici, in pri-virea simtimintelor lor, care in loc de a conlucra la scopul co-mun, se almea' de scandaluri. A§a unul din pretin§ii societari sealmea' de aledtuit o dramä, ce nu era decät o caricatura', §i pe careAristia i§i permise a o critica. Autorul prefäcându-se a se simtiofensat provoc6 pe Aristia la duel. Membrii societätei §tiindeä guvernul de atunci eäuta inadins pretexte pentru a acuzasociatatea, se silirä sä' impace lucrul. Am väzut apoi cum totprin uneltirile ruse§ti se intämplà scandalul provocat de docto-rul Tavernier care aduse desfiintarea societätei filarmonice 81.

Partida nationalä lovitä prin atare manopere, pe care letntelegea ea de unde i§i teägeau obär§ia, 1§i rásbura in con-tra Rusiei, prin crâncena opozitie din cameeä impotriva intro-ducerei articolului aditional 82 Tot pe atunci Heliade serie olucrare intitulatä : RApede aruncätura de ochiu asupra originei§i limbei Românilor", in care el sprijinia origina lor latin6. Ru-§ii se supärarà atAt de räu pe Heliade pentru rostirea unei ataripgreri incät vroia sä*-1 surguneasc6 83, lucru de care scapä numaiprin intervenirea domnitorului, pe care 1-am vAzut cum §ovàiain purtarea lui intre partida nationalà §i interesele ruse§ti.Oare pentru ce se sup6rau Ru§ii a§a de tare pentru o intre-bare de simplà teorie? Lor nu le pläcea afirmarea din ce in cemai rostitä a poporului romän, &A.' face parte din familia latinä§i deci nu din acea slaucl, idee care putea inrädäcinându-se, säindepkteze tot mai mult pe proteguiti de proteguitori. DacAei la inceput, prin organul lui Kisseleff, ingäduise pan6 laun punct o desvoltare nationalä, o fkuse tocmai fiindeä peatunci dincoace de Carpati, ideea originei romane fiind 1110latentä, §i neapäränd la luminä in toatà puterea ei, Ru§ii carepoate cu bunä credintà credeau pe Români un grup de Slaviceva deosebiti de Ru§i, nu gäseau de räu de a le invoi desvol-tarea nationalà. De indatà ins6 ce cunoscurä in cotro se indreaptào asemenea desvoltare, anume &are revendicarea unei origini,alta deat aceea ce, in ne§tiinta lor de imprejurki, le plà"cea

" Mai sus p. 139.81 Barbu Catargiu In o criticl In Gazela tealrulut nalional, No. 12 Heliade,

Echilibrul Intre anteteze, p. 62 Comp. mai sus p. 144." Mai sus, p. 98.8, Heliade, Echilibrul filtre ankteze p. 69.

260 ISTOMA ROMANILOB

a o crede poporului roman, ei luara toate masurile trebuitoarepentru a stavili o asemenea pornire, 0 de aici se explica luptade mai tarziu, atat de inver§unata a Rusiei, contra desvoltareiculturale a Romanilor, ea care la inceput parea CA le deschideacalea inspre dansa.

Odatä insa cu lovitura adusa mi§carei din Muntenia, pen-tru infiintarea unei scene romane, Ru0i trebuiau sa innabu§e0 pe aceea ce dupa exemplul ei luase na§tere in Moldova cu oizbanda cum am v'Azut tot atat de mare. i aici Rusia 0 parti-da reactionara din Ora se sluji de arma uneltirilor pentru adistruge in scurt timp cladirea ridicatä cu aka truda. Prindiferite manopere i intrigi incepu a se insinua in spiritul Orin-tilor ce-i aveau copii lor in conservator, &A acei §colari nu arinvata carte, 0 aveau de gand sa se faca actori, ceeace intimpurile acele era privit ca degrAdAtor, simtind publiculpe atunci cea mai mare respingere pentru acei ce imbrato§aucariera teatralä, ca fiind oameni färä capkai, 0 dacà ei invoiseintrarea copiilor in §coala, o Meuse MI% da seama de re-zultatul la care ea tindea. In urma acestora, elevii incepuraa se retrage ; guvernul impins de consulul rusesc refuza a maida subventia anuala de 200 de galbeni, i directia conservato-rului in asemene grele imprejurari, se väzu nevoita a suspendacursurile i reprezentatiile. In zadar partida nationala cautasa impiedice ruina strädäniilor ei, aratând prin o cerere caredirectia conservatorului cu &CA mahnire se vedea ob§tia pu-blica lipsitä de o petrecere atat de placutä care adusese i ca-te-va alcatuiri in bimba moldoveneasca ce cu vreme fagaduiao propa0toare deplinire" ". Apoi tocmai ceeace indemna pepartida nationala a cere urmare inainte a teatrului, putintaprop4irei limbei române§ti, era pricina ascunsa a desfintäreilui i sprijinitorii ei apasand asupra aePstei imnreiurari, inta-reau Incà gandirile protivnice.

Ru0i insa väzura in curand ca nu era in destul a se loviIn teatru pentru a se stavili avantul national. Alt focar Il in-tretinea inteun chip poate Inca 0 mai puternic, anume acelal §coalelor. Aici insa ei se loviau de dispozitiile cuprinse ininsu0 Regulamentul lor, 0 care prevedea infintarea de §coalenationale. De aceea i stätura ei mai mult la ganduri panaali intinde mana i asupra lor. Ei care daduse in mai multeranduri exemplul violarei Regulamentului pe partea relatiilor

1,4 Burada, Cercetárile asupra conservatorului I ilarmonic dramatic de la§ i(1836-1838), Iasi, 1888, p. 38-41 unde sunt reproduse subsemnAturile boierilorpatrioti care sprijinesc teatral. Cu toate aceste teatrul ruinat In Iasi se redeschideIn Botosani uncle un tanAr plin de talent dramatic Costachi Carageali, care ajutacu 100 galbeni de Iordachi Harney, incepu aice un §ir de reprezentatii, Intre altele:Saul de Alfieri In traducerea lui Aristias. Vezi un articol de Iordachi Harnavpublicat In Foaia pentru minte din 1839.

MERSUL CULTUREI ROMANE DELA 1822-1848 251

din afarA, se temeau ssä adaogA §i un altul la violarea lui pepartea din l'Auntru ceeace ar fi incurajat nerespectarea §i in-cAlcarea de cAtre insu§i poporul supus normelor lui. Cand ins6vAzurA efectele de tot primejdioase stApanirei lor pe care §coa-lele Il pregAteau, ei numai stäturA la ganduri de a rAsturnapropria lor plAzmuire, mai ales cand, precum vor vedea-o, in-teresul lor era atat de strain unit cu acel al partidei reactio-nare, periclitatä. §i ea prin adunarea tot crescAtoare a lumini-lor in staturile poporului.

Cat ca§tigase noua generatie din rAspandirea invAtAtureichiar pentru inAltarea simitimantului vredniciei, se poate ve-dea din urmAtoarea imprejurare petrecutä cu invAtAceii maiinaintati al clasului de filosofie al lui Murgu din §coala Va-silian'A.

La 1834 se luase dispozitia ca examenul §i impArtireapremiilor la §coala de fete din Ia§i, sA se facd in localul delaTrei-Erarhi. In ziva serbArei copilele purtand cate o lentA incolorile nationale, (pe atunci pentru Moldova ro § §i albastru),se adunarä in sala cea mare a §coalei. Murgu ins6 du§manultuturor pompelor §i festivitätilor, nu l'As6 pe elevii sài s'A meargAsA priveascä serbarea, decat dupA ce i§i sfar§i lectia. CandscAparg, ei alergarà in sala cea mare, care find plinA de lurnetrebuirA sA se indesascA pentru a-§i face loc. Referendarul Asakile spuse atunci sä se retragA din salA, spre a nu stinghiri pu-blicul. Elevii luarà aceastA indepArtare a lor din salà, drept oinsultà cumplità aduse §colarilor celor mai inaintati ai clasuluide filosofie. De indatA se sfAtuirA cum sà-§i riisbune §i redac-tarA o tanguire cAtre referendar, care se sfar§ea prin cuvin-tele indfaznete : o asemene ru§ine se spald cu sange". Pro-fesorul Necului MiicArescu dAdu jaiba referendarului, in mo-mentul cand e§ia. Ea avu de efect eft' toti subscriitorii ei furAdati afarä. din §coalA, pentru vr'o dou'A sAptAmani.

Era greu ca in lectiile profesorilor care propuneau dife-ritele materii, sà nu se atingA uneori intrebAri care loviaudirect sau indirect in o stare de lucruri ce era atat de expusAla critici de tot felul. Am vAzut mai sus efectul produs decursul lui KogAlniceanu. Se petrecurä §i in alte imprejurdriscene nu prea plAcute pentru stApanii zilei. Era obiceiul ca inafarà de examenele partiale ale fiec'Arui clas, in care se intre-bau toti elevii, sA se dee la sfar§it §i unul general, la care luauparte numai elevii cei mai distin§i, dirora apoi li se impArtiaupremii. Se rosteau adeseori, mai ales in clasul de retoricA,poezii sau buc'Ati de prozA atingAtoare Oná la un punt de stareade lucruri existente, care trezia critica in once pan'A nazuia sase apropie de hartie. Intr'un an Neculai Ionescu, (fost profesorla universitatea din Iai i eminent orator in camera romanAin un indelungat numar de ani), declamA Cu mult foc o

252 ISTOMA ROMANILOR

'poezie de Gh. Asaki, intitulatä : Pe fintirimul unui sat. Ajunsla versurile :

Nobili plini de fantazie, mAndri 'n titlul ruginit.De ce 'n urA aveti säleanul ? cAnd ai fruntei lui sudoareAu ngscut m'Arirea voastrà s'avutiilor odoare ?Crut5 timpul vreodatà dritul unui evghenistOri frumuseta, avutia nu tree ca al noptei vis?

Neculai Ionescu accentuAnd cu atAta eáldurà acest loedin poezie, incAt principele Mihai Sturza care prezidA skbareail opri de a merge mai departe.

Toate aceste si multe altele asupra ckora timpul au in-tins vglul uitArei, desteptase in elementele conducAtoare ideeac'd prea ieu vint mojicii".

Se hotki deci in curAnd in sAnul elementelor st'ApAni-toare ale socientei romAnesti, consulii rusesti, partida retro-gradà si domnul ce era prins in mrej ele acestor douà puteri,descApàtinarea invAtAmAntului romAnesc, prin suprimarea cursu-lui sAu superior. In Moldova istoria acestei suprimki dela Aca-demia Mihaileanà infälisazsá mai multe peripetii, din care sepoate cu deosebire cunoaste lupta de interese care aduse ciun-tirea inv6t6mAntului romAnesc. De aceea vom expune toateacele interesante amkuntimi.

Inc6 din 1839 dupà intrigile profesorului francez Maison-nabe care vroia sà-si mAriasc6 ocupatia si leafa, erau s'A seschimbe pe limba francezà cursurile de stiinti din AcademiaMihailean6 ; dar protestkile energice ale mitropolitului Venia-min impiedecaserà atunci stirbirea invAtAmAntului romAnesc 85.

In 1843 mai multi boieri, intetiti de consulul rusesc, ce-rurA dela Mihai Sturza, ca s'A desfiinteze cursul superior delaAcademie. Domnul recomandil cerearea boierilor care obsteascaadunare. Presedintele acesteia, Alecu Ghica (tatul principeluiGrigore Ghica domnul Moldovei 1849-1856), capul partideiprogresiste care forma pe atunci inc*A majoritatea in adunaresi era sprijinità in ascuns si de Mihai Sturza, ordon6 s'A i seaducA inainte in camerile adun6rii chiar, pe trei din cei maibuni elevi, spre a se convinge prin el insusi despre imputareaaduse limbei romAnesti. Se infAtisarA elevii Teodor Codrescu,Emanoil Mortun si Emanoil Filipescu, care aveau toti trei cAteo micA lucrare, doveditoare cum se poate reproduce in limbaromAn6 once stiintà si ideie. Presedintele examinAnd acele serieni{radii peste cAteva cuvinte tehnice, asupra eArora le fku intre-bare, cum de le-au introdus in scrierilor lor, dacA nu cunoscderivkile din limba elin'A ? Elevii insà dovedirà in chip satis-

" Gazeta Transilvaniei pe 1843, p. 202.

MERSDT, CULT17RET ROMANE DELA 1822-1848 253

fäVätor nu numai cà cuno§teau derivarile §i posedau cuno§tintalimbei eline ; dar a se putea reproduce pe deplin in romane§tecugetärile §tiintifice. Dând pre§edintele peste cuvântul afini-tate, boierii din opozitie care se adunase din preun6 cu toarácamera In jurul pre§edintelui, se aninarà de acest cuvânt, su-stinând cä elevii stria limba româneasa, neputând intelegepoporul un asemenea termin, pentru care ar fi trebuit puscuvântul de inrudire. Dupa' o lunga discutie, elevii ajunseiiia dovedi cà cuvântul afinitate trebuie se fie inteles de popor,care cunoa§te cuvinte de fin, find, din care el sa' derivA ;acest cuvânt este mai potrivit de cat acel de inrudire, pentruexprimarea notiunei §tiintifice, intru cat poate cuprinde In el§i legAtura dintre animale §i plante, pe and terminul de in-rudire s'ar referi mai r'astrans numai la legnurile de familieale omului. Proba e§ind In favoarea elevilor §i a invAtämântu-lui românesc, glasul opozitiei amuti §i partida progresista putusca'pa in acel an §coala româneasa de pericolul ce o ameninta.Astfel mantuirg pentru moment acei trei destoinici elevi inva-t'amantul national, e§ind biruitori din o incercare pentru caremai mult le tremurase iMma de cat la toate examenele princare trecuse, Asaki ce urmärisecu o nespus4 strangere de su-flet toate peripetiile acestei drame, ra'suflA din adânc, andVazu indep'artandu-se vijelia ce amenintase cu o moarte tim-purie munca intregei sale vieti.

Totu§i numai amanan, nu inla'turatà fusese sugrumareainvätàmântului national din Moldova. Opozitia In contra luicre§tea pe zi ce merge, desbinandu-se tot mai multi din aceimembrii ai partidei progresiste, care nu vroiau s6 se strice cuconsulul rusesc. Insu§i Mihai Sturza frnnântat necontenit departida reactionar5, §i ternandu-se poate de o mi§care in contrasa, in dosul areia §tiea pe consulul rusesc, se pleaa §i el Inpartea acelor care doriau desfiintarea invaTämantului roma-nesc. El uitase sub imperiul acestei temen, scopul pentru careluptase o viata' intreagä, §i se hota'ri sà punA cutitul la trun-chiul unui arbore pe care el însu Il cultivase §i crescuse cuatata ingrijire. In opozitia ce incepu a se ivi contra lui MihaiSturza &are anul 1846, §i pe care domnul o ameninta a vasimti greutatea bratului stsapanirei", juca un mare rol §i pRi-nuita desapätanare a invatamântului. Cuvintele rostite cuprilejul inchiderei sesiunei din 1846, aveau de scop a damolipe cele cateva spirite indarAtnice, ce se opuneau la disfiintareainvAfamântului superior românesc, ce era ssá fie propus6 in osesiune extraordinara in cursul verei aceluia§ an.

Vestea despre mkelurile pe care ta'ranii revoltati dinGalilia le comiteau asupra nobililor, atrase cu deosebire luareaaminte a boierilor. Incepuse ca o adiere a revolutiei din 1848.Ea era presimtità de toti ; nelini§tea era In spirite, furtuna se


apropia. Ca prin instinct ridicarä privilegiatii mAna spre apà-rare. Cea intái grijä a lor fu de a -Ma izvorul, unde se adä-pau mintele claselor de jos, i care le inälta adese ori pestenivelul atins de acele ale claselor superioare. Aristocratia inte-ligentei, singurä indreptätitä a domni chiar de naturà, se res-cula in protiva pozitiilor uzurpate. Trebuia secatà fântana deunde se hränea aceastä inteligentä ; trebuia lovit invätämântul ei.

In sfär§it se mai adAoga la toate acestea i urm'ätoareaimprejurare. Când se infiintase cele dodä clase de interni, a§anumitii alumni §i stipendi§ti In gimnaziul Vasilian, ele primiseo tratare cu totul deosebitä : alumnii, fii de boieri, locuiau Incatul de sus al §coalei, stipendi§tii In acel de jos ; ei mâncaula douä mese deosebite, alumnii In tacâmuri aduse de pe acasä,In blide de faiantä sau de cositor, cu fa-VA de masä a§ter-nun. inaintea lor, cu §ervete, gäràfi cu apä i pahare de Milt ;stipendi§tii pe lemnul gol, in strächini de lut i cu linguri delemn, iar apa lor sta In o putidä din care i§i luau cu o ul-cic'ä. Asaki l§i dädti toate silintele pentru a §terge aceastädeosebire defäim'ätoare, i izbuti Oda' la un punct a o inlä-tura. In clasä apoi alumnii ocupau bAncile din-1M iar §tipen-di§ti erau relegati In cele dela fund. Cu timpul insä fiindeäfii oamenilor särmani, care sirntiau cä viitorul lor atärna delasilinta ce o vor pune la invätäturà, dobändeau note mult maibune decAt acei ai bogdta§ilor nobili, apoi cu incetul se intoarsea§äzarea elevilor in bänci, i cei din urmä ajunserà la rändu-rile din-UAL iar cei ce fusese in frunte merserä de impodobiràcoada. CAnd se deschise Academia Mihaileadä, i se infiintainstitutul cel nobil prevAzut de Regulament, stipendi§tii rä-maserà deocamdatà tot in §coala Vasilianä ca interni, suindu-seII-BA In catul de sus, Oräsit de alumnii ce trecuse la Acade-mie, i veniau la clas aici sub privigherea pedagogilor. Cuincetul insä fiii nobililor incepurà a pgräsi Academia, väzän-du-se intrecuti i dati räma§i de copiii poporului de jos. Inter-natul nobililor deOrtându-se mereu, locurile erau umplute destipendi§ti, i intrarea acestora in cetatea nobililor impingea§i mai mult pe ace§tia la retragere. Pe la 1846 §coala ajunseseaproape In totalitatea ei un a§äzämänt de folos numai pentrupoporul de ränd, i atunci nobilii care 10 pusese copiii lor iarin pensionatele prívate, de unde Ii scosese la deschiderea in-terna tului, sau îi trimisese in Vári sträine, gäsirà c'ä §coala ro-maneascA era de prisos, intrucät le crea numai Cat o concurentäpericuloasä, §i era un izvor de idei rästurnätoare a fericiteistäri in care se aflau 86.

Si despre scoala din Sf. Sava observa un corespondent al gazetei Tran-silvaniel din 1843, p. 238, ca ar fi ceva singular a !litre scolarii din Sf. Saya nuprea se vad nume de ale boierilor celor mai de frunte".

De aceia i cea loviturä datä scoalelor fu desfiintareainternatului, atät acel al stipendistilor at i acel al fiilor deboieri. Pretextul unei asemene mäsuri fu cä s'ar afla mult maifolositor, ca sumele ce se cheltuiau cu tinerea unui numär mär-ginit de tineri, sä se intrebuirrteze intru informarea scoalelorreale". O dovadä inviderat cä i Rusia a trebuit sä fie ame-stecatä, in aceastä desfiintare a invätämäntului, se vede dinaceia cA ea invoieste cAlcarea rätisä a unei dispozitii a regu-lamentului, art. 421, care prevedea internatul 87, apoi din faptulcä aceastä ciuntire se face in ambele OH de odatà.

Gheorghe A saki care Mil indoialà a trebuit sä sufere celmai mult, väzändu-si astfel ruinatä munca vietei sale, aratäIn chipul urmätor pricinile ce au adus aceastä schimbare : CA-teva persoane inriuritoare prin a lor pozitie, care deprinse aconsidera dregätoriile aducätoare de cfistig ca o clironomie pri-vilegiatä a familiilor mari, erau departe a incuviinta un sistemde invätäturà publicä, care indänuia färä deosebire cu toateacele cunostinti pre cei avuti, ca si pre cei s'äraci, i de careisti din urmä dese ori se folosiau mai mult. De aceia s'auinsuflat neincrederea in tintirea acestui sistem, si se aflau oa-meni care intrebau oarece va face numeroasa ceatà de filosofi,111W° tarä atät de märginitä? 88

Desfiintarea internatului era insä numai innainte mergà-toarea loviturei desävärsite, pe care invätämântul national tre-buia sä-1 primiascä, prin acea datä cursului säu superior, ceeaceface in 1847, inlocuinduse cu materii care trebuiau sä fie pre-date in limbi sträine, francea germanä sau ruseaseä, dupäinlesnirea ce se va infAtisa in aflarea de potriviti profesori".Nu numai limba româná fusese inlocuità in propunerea obiec-telor, ci chiar clasele fusese reduse dela 7 la 4, ingrämädindu-semateriile care formau obiectul cursului superior, toate in aceipatru ani, i aceste materii trebuiau sà fie predate in limbisträine ; Cu alte cuvinte se desfintase cursul superior al invä-tämäntului national, ce fusese intemeiat cu 12 ani mai inainte,dându-se o fatalä lovire in desvoltarea i propäsirea invätätu-

" In Bucuresti se sporeste In 1846 plata pentru internii solventi deja40 la 60 de galbeni pe an, si pentru externi se introduse o platii de 3 galbeni. Bu-Ietin gazetd oficiald a Munteniei pe 1846, No. 17, p. 67. 0 Instiintare oficialA publi-catA In Curierul romdn din 1847, p. 69, spunea : Pensionatul din Si. Saya, astAzise reguleazA pe un picior cu totul mai inaintat si pdrinfii cu milloace de a putea piad

hotärdt vor avea a se ferici de nouele Intocmiri. Guverul lusa a prevAzut sípentru cei cu mai putine mijloace, si totdeauna onorabila Eforie a dat voie la bar-bati ce s'au ariltat cu cereri a deschide pensionate cu preturi mal scAzute".

Cveslia Invajciturei publice, p. 21. Inteun articol din Foaia pentru minteinirnd ;i literaturd din 1847, p. 30, se spune cd dupA ce un tAnAr se fAcea dobA decarte, ocarmuirea se vedea nevoitA a-i da chivernisalA In slujbele statului". Scoa-lele slujiau anume pentru pregAtirea functionarilor.

MEUSUL BOMANIO DELA 1822-1848 255


rei nationale 89 Reducerea claselor atrase dupà sine pe acea aprofesorilor, §i epitropia §coalelor multäme§te in 1848 maimultor profesori ai claselor inchise pentru slujbele aduse, Os-trändu-le dreptatea de a fi protimisiti la loe de vacantie" 90

Clasele Academiei astfel reduse se compuneau din cole-giul in I §i H, unde se invätau In române§te o parte din materiilece se predau mai inainte in cele 4 clase ale gimnaziului §i din cla-selele extraordinare, in limbi sträine, a cäror curs era iarà§i dedoi ani : clasul I §i al II-lea de francezä, in care se invälau §ilimbile germanä §i ruseased 91. In acest curs ar trebui sä se predeeIn limba francezà, urmätoarele obiecte : limba latinä §i elinäretorica, istoria universalà, logica §i morala, istoria naturalä,fizica §i chimia, legile patriei cu vasilicalele, stilul diplomatic,economia politicä §i matematica aplicatä la arta militarà 92Aceasta era insä numai pulberä aruncatà in ochi, pentru a orbipublicul asupra intinderei därämärei pricinuite. Inteadevärtoate aceste materii erau sä fie predate de un singur profesor,Etienne Malgouverné, special numai in limba §i literatura fran-cezä, incät §i cursul intreg se märginea numai la studiul aces-tor materii. Cursul superior al invätäturilor Academiei fuseseschimbat inteun pensionat francez.

Färil indoialà ea' o atare §tirbire adusä unui ram de cultu-tut% nationalà, care se bucura de simpatiile tuturor celor cu ju-decata neintunecan de interese individuale, trebuia indreptä-tin' . Domnul nu lipse§te de a da aceastä satisfacere opiniei pu-blice, punând sä se editeze o bro§urà care continea toate acteleprivitoare la aceastä intrebare. In adresa domnului eätre ob§-teasca adunare din 5 Fevruarie 1847, gäsim ca motiv al mä-surei luate : cd limba românä n'ar fi inzestratà cu trebuin-cioasele eärti pentru invätäturile mai 'Mahe ; &A dregAtoriile pu-Mice, n'ar putea fi incredintate de at la oameni cu oarecarestare, pe când cealaltà parte a centenilor se dAdea la indeletni-cirile negotului, a me§te§ugurilor §i a luceärei pämäntului, deunde ar urma ca daeä am da tot acea invätäturä treptelor so-cietätei care se gäsesc in imprejuräri deosebite, ar fi tot a§aprecum de a supune la una §i aceea§ hranä deosebite soiuri devietäti". Din aceste douà motive invocate de domn, acel din-IL,lipsa eärtilor era numai pretextul, iar cel al doilea era cel ade-vArat, eäci chiar daeä ar fi existat eärtile, nu iämänea mai pu-

0 Chestia Invelfaturei publice.90 Condica rapoartelor date departamentului bisericesc pe 1850, No. 35.

Report din 22 Oct. 1849. In Arhiva uniuersihifei din Iasi." Programul examenelor din Fevruarie §i Iulie 1850 In Buletinul oficial

pe acel an p. 65 §i 193." Proiect de reorganizarea fruktfeiturilor publice In principatul Moldovei,

Ia§i, 1847, p. 33.

MERSUL CULTUREI ROMANO DELA 1822-1848 257

tin In picioare temeiul ea' nu se puteau hrani cu acela§ nutretvietati de fire deosebita 1 93.

Acela§i mod de argumentare este intrebuintat de Mal-gouverné, directorul colegiului francez infiintat pe ruinele Aca-demiei. Starea sociala a tárei, spune el, facand din posturilepolitice §i administrative unul din privilegiile aristocratiei, cu-no§tintele speciale ce se cer dela functionarii cei multi formeazaun privilegiu in fapta, pe care guvernul trebuie sa-I multumeasca,pentru a sprijini dreptul §i predomnirea capacitatei. In adevarel se sili sà faca o Incercare §i negre§it ca intreprinderea ar fifost coronara' de succes, daca din inceput puitorii in lucrarea unei vointi a§a de l'Amura manifestate nu s'ar fi abatut dincale, proiectand o amestecare prea grabnica §i prea omogena adona clase de oameni, din care una se simtia putin predispusaa se infrati cu cealalta" ". Acest motiv, singurul care au deter-minat lovitura data Academiei in 1847, de §i marturisit cu o naivi-tate ce-§i gäseste explicarea numai cat in predomnirea peatunci a tot puternica a spiritului de casta, este totu§i con-siderat de Malgouverné ca neindestulator, pentru a indreptatiinlaturarea limbei nationale, din §coala cea mai 'Malta a t'ami.El fi mai cauta' cateva poprele §i le gase§te, in gustul familiilorpentru limbile straine ; in putina valoare ce o invatatura dataIn limba romana ar avea pentru multe persoane ; in Imprejurareacà Moldova ar trebui s'A se civilizeze prin limba franceza, precumse civilizase Franta prin limbile clasice ; in sfar§it in cunoscutaimputare aduse limbei romane§ti ca ea fiind inca nedesvoltatá,nu ar putea sluji de organ gandirilor stintifice. Malgouvernégase§te adevarata deslegare a problemului invataturei publiceIn unirea aristocratiei talentului din copilul poporului, cu aris-tocratia titularnica a copilului de boier" 95. Cum era ing aris-tocratia talentului s'O jasa la lumina, daca i se inchidea caleamanifestarilor sale, aceasta uità sà ne o spuna sfärmaturaaruncata in departare din vulcanica eruptie a revolutiunei fran-ceze", cum nume§te Malgouverné pe profesorii francezi, carepe la inceputul veacului se adapostise in Moldova, ca dascäli,pe la casele boiere§ti. Un partizan al reformei invatamântului,lucru curios dupá cat se vede un student din Paris, care rama-sese tot in ideile ruginite ale clasei privilegiate apara in chipulurmator planuita decapitare a Academiei 96. S'a nu se spunaca se inmormanteaza egalitatea, Intrucat egalitatea nu existanici in natura, nici in societate, caci nici intalegerea, nici munca

" Proiect de reorganizarea Inveitaturilor publice in principalul MoldoveiJai, 1847.

Collèges ou evolution de l'instruction publique en Moldavie in L'Enseig-nement, revista didactia francezo-roninna din 1849, p. 15.

" Clature des cours aux derniers examens collegiaux, ibidem p. 9." Foaia pentru minte, Mima si literatura, 1847, p. 57 51 242.

A. D. Xenopol, lstoria Rominilor. Vol. XI. 17

LIFITORLA. ROMANILOR

nu este deopotrivA la toate ; prin urmare cine este mai agercine munceste mai mult adunA mai mult, decAt acel mai mAr-ginit si mai slab ; asa dar in societate trebuie s'A fie bogatisAraci, i invAtAtura unuia trebuie sä fie deosebità de aceluialalt ;unul are trebuintA de chiverniseli, altul nu. SAracul are gratisinvAtAtura profesionalà ; bogatul are gratis invAtAtura lite-rarA", in alte cuvinte tot teoria oficialA a deosebirei hrAneidupA vietAti.

Se vede din aceste temeiuri aduse de sprijinitorii reformeiinvAtAmAntului, tinta pe care o urmAreau cu realizarea ei.Era de a impiedica pe poporul de jos a se mai urca pe treptelesuperioare ale societAtei, si mai ales la imbrAcarea cAtre functiuni.Ei trebuia s'A rAmAnA vecinici smeriti pe lAngA indeletnicirilelor, iar tagma priveligiatilor s'A nu fie expusA concurentei talen-tului pe care vAzuse cA nu o putea sustinea.

Dacä ins6 asemene pAreri din partea celor cu idei inapoiatenu pot s'A ne pung in mirare, cu atAt mai mult trebuie sA ne lo-viascA imprejurarea cA intre sustinAtorii reformei intAlnimbArbati ca Costache Negruzi unul din stAlpii miscArei de rege-nerare. El tine o cuvAntare in adunarea obsteascA a Moldovei,In ziva de 18 Fevrurie 1847, in care spunea cá oamenii, careîi aflA interesul in starea scoalelor cum eran pAnA acuma, auinceput a rAspAndi vorba cà coalele se desfiinteazA, cA limbapatriei se izgoneste, eft' scopul este de a 1111151:m0 invAtAtura

stinge luminarea duhului ; vorbe deserte scornite de intere-sul particular. S'a desfiintat tinerea elevilor in scoalA, pentrucAnu s'a gAsit alt mijloc ca sA se stArpeascA demoralizatia ce seincuibase in ele ; i dacA s'a propus ca facultAtile s'A se inveteIn limbi strAine, este ca in limba romAneascA acum deodatA inasemenea stiinti nu se vor preda, pentrucA lipsesc cu totul cAr-

dacA nu cumva i profesorii" 97. *i cine spunea acestea ?Unul din cei mai desAvArsiti mesteri in mAnuirea limbei romAne.De aceiasi pArere era si logofotul Conachi cu toate cA era unom cult si chiar erudit. Intrebat de mitropolitul Veniamin ce arcugeta despre sporirea invätAturilor in Moldova, Conachi Ii rgs-punde prin o scrisoare din 13 Ianuarie 1837, cA se cuvine a im-brAtosa alte limbi prin scoli pentru invAtAtura tiintelor, pentrucA" a noastrà moldoveneascA, lipsind autorii i inscrisurile lor,lipsesc mijloacele pAsirei inainte". Acesta era ¡ma numai pretex-tul ce acoperea fundul gAndirei rostit tot de el in urmAtoarelerAnduri : adevAratul inceput de civilizatie ar fi a invAla pe norod

" Romania lUerará, 1855, p. 213 si 216. De aceea nu prea Intalegem de unclea esit scrisoarea datà de Em. Conachi Vogoride ca a logofAtului Conachi bunulsAu. (Editia a 1I-a a poeziilor lui, las, 1888, p. 327, In care ar spune ca : Asa dar1nchei ca stiintele trebuie s4 se Invete In limba moldoveneasc5". Si Al. PapadopolCalimah sustine pgrerea gresità cà Conachi ar fi pretuit limba romAnA ca organal cugetArii stiintifice. Cone. Lllerare, XIX, 1885, p. 926.

MDRSUL CULTUREI ROMAND ,DELA 1822-148

catihisul, cum trebuie sg lucreze pgmAntul, sä grijeascgvietgtile si cum sg se ajute in sine si gospodkia sa cu casnicelecuiri i oblojele, iar starea cea deasupra norodului care lanoi se zice boiereascg, pe l'Ang6 de aceste sä invete cumtrebuie sä judece i sä cArmuiaseä pe norod, care invätIturise incheie In acele ale credintei, etichiei, matematicei, doftoriei

administratiei" 98. Tot pe atunci Insg loan Ghica sustineadrepturile talentului ori in ce straturi sociale el ar rgski, combg-tAnd atare tendinti uciggtoare de once progres.

Astfel desfiintase Sturza insgs acele asezgminte, la a cgrorInfiintare luase o parte atat de activg : dkluse cu piciorul in ro-dul muncei ckeia se devotase cu atAta cgldurg Ineg dela1814, de cAnd intrase ca membru in epitropia scoalelor,si la care lucrase f'är'ä Incetare In curs de treizeci i trei de ani.El care alfädatg rostise convingerea cg paradosirea invgtätu-rilor in limba nationalä ar fi cea mai potrività cu trebuinteleacestei tki", acuma se lepgda de d'Ansa, si nu doarä fiind-cgincercarea i-ar fi dovedit rgutatea sistemului aplicat Ora atunci.N'avea decAt sg-si arunce ochii In juru-i, si ar fi rgmas uimit deneingsurata propgsire Indeplinitg in curgere de mai putini de20 de ani ; inmultirea centrelor de luming, cu profesorí formatiIn scoala din Iasi, predarea cursurilor celor mai grele in limbanutionalg, desvoltarea i fmpodobirea limbei romAnesti, toateaceste pasuri Insämnate pe calea culture', domnul cu o stersä-turà de condeiu le arunca iarg'si in umbra din care esise. Nicinu ne putem gAndi cä' Mihai Sturza, boierul inválat i pretuitoral Invätäturei, care considera ca titlul ski cel mai de mAndriereinvierea InvätgmAntului national, sä-1 fi distrus asa din bunplacul luí. Nu rginOne nici o Indoialà eg a trebuit sg fie silit,siluirea nu-i putea veni decat dintr'e singurà parte, din aceaa Rusiei. O adeverire a pgrerei ea' Mihai Sturza In contra vein-tei sale retezase coroana invgtAmOntului romAnese, se vede dinIncercarea lui, fäcutg cu un an mai tOrziu, de a reintroduce gra-matica limbei romOne, chiar in cursul superior francez al Aca-demiei, pe motivul cä multi elevi ce au urmat pe la pensionateprivate, sunt lipsiti de cunostintele gramaticei i stilului romO-nesc, neapgrate tinerilor." Pgrerea cg Rusia 11 Impinsese atAtpe eI cât i Bibescu la descgpgtinarea InvOtgmAntului, se MCA-reste Meg si mai mult, cAnd bäggm de seamg cg desfiintareainvätämAntului superior se Indeplineste de odatà in ambele tkiromOne, dovadg eä o singurà mAnä tia insg In acelas timptrunchiul sgu In amândouä. Nu e vorbá, Bibescu, pare a fi lu-Crat din convingere la atare distrugere, ademenit prin ghibaceleuneltiri ale consulului rusesc. El fsi fgcea un titlu de laudg dinasa numita reformä a invgtämAntului, care ar fi avut de scop

°3 Reprodusl euvAntarea lui Negruzzi In Gazeta Transilvaniet, 1847 p. 98.


de a retinea in tar% o suma de fii de boieri ce mergeau sa-§iculeaga §tiinta in -Wile straine, deslipindu-se de familie §i detara lor §i indepartandu-se §i cu inima de ele. El scrisese unuiprofesor dela colegiul Louis le Grand din Paris, rugandu-1 a-iajuta la infiintarea liceului francez, ce era sa se intocmeascaIn Bucufe§ti 99. Este invederat cä buna credinta a domnuluiMunteniei a fost surprinsa de Ru§i. Caracterul cel entusiast,aprins §i doritor de imbunatätire a lui Bibescu a putut fi u§orademenit a vedea, in crearea unui bun colegiu francez, un mij-loc de a impiedeca emigrarea copiilor care -Pile straine. Caacest motiv insa i§i avea radacini numai in mintea domnului,§i cà altele fusese acele ce adusese desfiintarea invatamantuluisuperior romanesc, ne o dovede§te fara nici o umbra de ludo-

imprejurarea ca el este luat °data' cu masurile lui MihaiSturza din Moldova, §i pe care le-am väzut cu deamaruntuldin ce imboldiri erau motivate lo.

Daca insa Rusia sprijinita de partida reactionara, izbutia nimici inceputurile de culturä, ce erau mai mult sau mai pu-lin in legatura cu Statul, asupra directiei caruia ea avea o in-raurire atat de covar§itoare, ea nu putu sà tina in fraul cuvenitalta manifestare culturala, care mai ales adânci in Romani con-§tiinta de sine, §i hräni tot mai mult in mima lor nazuinta dupäo viata proprie, libera §i vrednica de om. Aceasta fu mi§carealiterara care lua dela 1838 incoace, un avant din ce in ce maiputernic, §i la a carei expunere ne trage randul.

3. MISCAREA LITERAILI DELA 1822 1848

Ideea originei romane. Am studiat aiurea mersul activita-tei literare a poporului roman in decursul veacului al XVIII-lea,§i am constatat atunci doua imprejurari insemnate din aceastaparte a vietei sale : intai faptul cà avantul dat de marii scriitoriai veacului al XVII-lea, §i de reintroducerea limb ei române Inbiserica nu se stinsese in decursul stapânirei element ului grecesc ;al doilea ca din imprejurari particulare Romani lor de pestemunti se desvolta in acela§ rastimp la ei o puter flied mi§care¡iterará, tocmai pe taramul acela acaruia cultivare era mai de

" Scrisoarea din 14 Maiu 1847 In Quelque mots sur la Valachie p. 95. Comp.Cuvantare de deschiderea adunarei din 1848, ibidem, p. 88. 0 corespondentadin Bucuresti, 2 Ianuarie 1848, publicata de Organul Lumindrei al lui Cipariu, Blas,1848, No. LVII, p. 318, spune ca are sa se fnfinteze aici o Academie, à la francaise",

ca s'ar astepta profesorii pariziani, dar se crede cá pana la primavara nu vorveni".

i" Tot la linboldire rusascil trebuie atribuita revenirea colegiului Sf. Savadin 1846, la ortografia cirilica, dui:4 ce adoptase acea a literelor latine. GazetaTransilvaniei, 1846, p. 346.

MERSITL CIII/rIIIIEI ROMAN& DELA 1fes-1848

lipsg poporului romän, pe acel national. Ea retnviese §i retntg-rise Incg prin cercerári mai intinse §i mai adâncite ideea fun-damentalg a regenergrei poporului român, acea a originei saledin Romani, idee pusg pentru intAia oarg. In curs mai cu deose-bire de scriitorii moldoveni ai veacului al XVII-lea, cu vlgs-tarele ei dätgtoare de viatä : Imboldirea spre culturg, pentrua se inälta iarg§i acolo de unde se coborAse, stäruintaRomânilor neIntreruptg pe pgmântul Daciei §i. unitateaneamului românesc. Aceste idei care t§i aveau rgdgcinaIn realitatea lucrurilor §i erau oglinda adevgrului, de indatg cepgtrunseserg in coqtiinta poporului román, nu mai puturg fiinngbu§ite §i-i slujirg de pArghie deschisg pentru ali luminamintea §i a se civiliza, de far conducgtor in cotro sgli strämutemersul. Gaud limba româng deveni organul firesc de rostire algAndirllor, aceste idei furä cele dintai ce pgtrunseserg prin ea.CAnd In Ardeal o atingere mai de aproape cu cultura apuseangimpinse mintea Românilor, spre dobandirea de lumini, cele din-tgiu ce se aprinserg in ea furä tot acele idei mântuitoare. Deaceea §i. de colo inainte ca cat se Inplânta mai adânc culturaapuseang In sufletul natiei române, cu atät se Intgriau maimult aceste idei. Ngscute intál pe tärâmul istoric, In ambelerânduri când ele apgrurg, se intind §i cuprind tot orizontul in-telectual, ImpingAndu-1 a le da fiintg In toate formele sale demanifestare, In liricä pe at §i In satirg, In epopee eat §i In no-velg, in limbg cAt §i In gramaticg, §i chiar toate celälalte strg-duiri spre culturg §i Insu§irea ideilor civilizate are In ultimaanalizä de tintä tot Intärirea nationalitátei §i desvoltarea limbeica organul ei cel mai de seamg. Ceeace predomne§te in Intreagaculturg a poporului román este nota patrioticä, §i era firesclucru ca desvoltarea lui sä apuce pe aceastg cale, Intrucát eltrebuia inainte de toate sà-§i afirme existenta, faggduitg ca ofire a parte de du§manii ce-1 inconjura ; iar afirmarea existenteinu se putea face färg o rgsfrângere vecinic6 asupra ei a tuturormanifestgrilor culturale.

Mi§carea literarg a poporului romän, zgmislitoarea ide-ilor nationale s'a clgtinat In mai multe ránduri ca o cumpgngmare atärnatà peste piscurile Carpatilor, plecându-se mai tarecând lute° parte cand In alta. A§a, cu Inflorirea mintei roma-ne§ti In veacul al XVII-lea, cu deosebire la scriitorii Moldoveni.

Tot a§a cgtre tnceputul veacului al XIX-lea, cAnd in Mol-dova §i Muntenia gAndirea româneascg se zbgtea in cgtu§elegrecismului, cu insemnata Inflorire literarg ce izbucni In Tran-silvania. Dupg intemeierea ei, ridicgtorul culturei române§tiiarg§i se pleacg cgtre câmpia mai libel% a regiunilor române.

Anume incheierea Sfintei Aliante §i sistemul absolutisticIngrozitor ce fu urmarea neapgratg a unui astfel de act, hinglau§ipretutindene In Apusul Europei strgbaterea gandirei, §i ca atát

261s

262 ISTOBIA BOMANILOR

mai mult trebuia sä fíe impiedicata odraslirea ei intre RomaniiArdealului. Episcopii lor, atat cel unit cat i cel neunit, erau con-stituiti raspunzatori pentru linistea poporului supus la a lorobladuire, i anume cu nimic mai putin decat Cu capetele lor.Cum ar fi indraznit ei sä dea avânt spiritului, avânt care cereaneaparat libertatea manifestärei sale? Chiar in Blaj unde oameniise mai puteau provoca la drepturi castigate, si mai dispuneau deunele fonduri, se incuiba dela 1815 inainte o stagnutiune spai-mântatoare care tinu peste 15 ani. Cenzura cartilor ajunsese a fistrictä pana la ridicul, fiindu-le frica pana si de cartile rituale,

pretinzand ca si ele s'A fie cenzurate. Carti scolare precumgramatica latino-romana a lui Gheorghe Sincai, nu se mai pu-teau retipari. A se mai trimite tineri in afara la vre-o universi-tate nu se mai putea, decat numai la Viena, si aci irisa numaila patru ani cate doi. Guvernatorul Banfi afland ca la Blas arfi peste 200 de scolari la invatatura, se sparie i intreaba peepiscop ce are s'A faca cu ata-tia indivizi tinuti princare pot deveni periculosi pentru tara? O asprime cumplitacontrola programele ; studiului istoriilor universale, si al stiin-telor naturale era inlaturat din Blas" 101 Daca mai adaogamcatre aceastea i batrânetele cele adânci al episcopului Ioan Bob,care moare in 1830 in varsta de 91 de ani i nu era de loc dispusa sustinea lupta cu ocarrnuirea, atunci vom intelege starea pe loea mintei românesti din Transilvania in rastimpul dela 1821-1837,de altfel nu prea explicabila dupa inflorirea cea ata de puter-nica ce o presedase numai decat.

Numai pe taramul didactic se mai mentinea un slab firdin activitatea Merara nationala ce apusese, publicându-se dela1812-1837 mai multe abecedare, gramatici i dictionare 102.Daca se iveste unde i unde cate o manifestare literara de alta'natura, i anume pe taramul national, ea se arata pe calea pri-van, in epistole serse de unii invatati transilvaneni catre colegidin tärile române. Asa bunaoara scrisoarea doctorului in dreptVasile Pop, cel adus de mitropolitul Veniamin in Iasi ca di-rector la seminarul Socola, catre traducatorul psaltirii in ver-suri, poetul moldovan loan Pralea, in care invatatul transil-vanean cauta s'a dovedeasca neaparata nevoie a studiului limbelatine, i in care loare altele se fericeste c'ä din indurarea pro-videntei au dobandit ambele principate domni din s'Aun' san,

101 Baritiu, Par fi alese din istoria Transilvaniei, I, p. 557.10' Dintre ele enumerArn : Gramatica macedond-romcind de Boiadji 1813,

Ortogralia de Diaconovici Loga 1818, Bocoavna de normd cu stove romdnesti silatine de Moisi Fulea 1830, Gramatica romdnd de Diaconovici Loga 1822, Dicfio-narul romdnesc-latinesc i nemfesc de loan Bob 1823, Dicfionarul romdnesc-latinesc-uriguresc i nemfesc din Buda 1825 Graznatica daco-romlind de loan Alexi 1826.Vez! Baritlu. Pdrfi (dese, I, p. 608.

MERSUL CITI/ITREI ROMANE DELA 1822-1848 263

dela care multe pot astepta muzele 103. De asemenea preotulMoise Soranul Novacul serie futre anii 1825-1830 un räs-puns indreptat contra profesorului ungur Andrasi, carele de-punându-si tot simtul de iubire si de adevär, zise public in scoaladin Alba Iulia c5. Romanii s'ar trage cu vita din talharii tri-misi de prin temnitele Romei". Raspunsul rämâne insa neti-para 104. Numai In glasul mai alegoric si ascuns al poeziei seputurä intrupa unele cugetari ce aveau raport cu poporul cAtrecare se indreptau. Astfel Vasile Aron, m.ort in 1822, serie maimulte poeme : Pirarn §i Tisbe, Narcis qi Echo, a ca'ror subiecteerau imprumutate din metamorfozele lui Ovid, irisa' prelucratein chip poporan, si Leonat §i Doro/ata, o poema' cu caractermoral ; iar loan Barac tipäreste in 1831 vestita poemä Arghirqi Elena o alegorie sub care se ascunde cucerirea Daciei deTraian o prelucrare artistico-poeticá a unui basm romanesc 1O5.Toate aceste avura' o mare inraurire asupra poporului, intrucat aceste alcätuiri, concepute cu totul conform geniului säu,erau cetite cu mare ravna.

Dacä insä curentul national nu se putea manifesta InArdeal la lumina zilei, el se mentinea in afund In toatä puterealui, hränit de marele pläzmuiri ale apostolilor românismuluisi urmând in t'acere spornicei lor imboldiri. Cä el era numaicomprimat s'i nu 'M'abusa, se vede depe cumplita lui izbuc-nire in revolutia din 1848.

Daca' Irisa Românii Ardealului nu puteau aduce In des-baten i publice chestiea nutionalitätei lor, ei erau primiti inaintea-si imbogali mintea in scoalele Ardealului, catolice sau unite,unde ei adunau, pe lang6 studiile obligatoare de teologie, siacele cunostinti din care se adäpase si marii lor invätätori. Astfeltara de peste munti ajunse a deveni pentru intregul neam ro-mânesc, chiar in timpul de asuprire a manifestärilor literarede acolo, o rasadnitä de oameni invätati si patrioti. De aceeaintalnim imprejurarea, de altfel cam neinteleasä, a inteuntimp cand producerea literard era asa de slabä dincolo de Car-pati si ea din contra' incepuse a curge dincoace de ei, Romaniidin principate sä''si aduca tot de peste munti puterile cele maide seama in invatamant. Aceasta cu ata-La mai mult cu catscoala din Blas fAcuse Mea ceva progres, inmultindu-se si adan-cindu-se invataturile ce se predau In ea si anume in limba ro-mana. La inceput, simpla secara' elementará, se Introduse In

103 Scriaoarea lui V. Pop c. loan Prelea 1nul, Lepturariu IV, p. 114. .,

104 Pumnul Lepturariu, IV, partea 2, p. 37103 Vezi In Hasdeu, Cuvinte din Batreini, II,

rea pArerii cA Barac ar fi prefacut pe romaneste oinsAsi dupA un erudit itaian.

Octomvrie 1827 In Arune Pum-

p. XXXVII si urm. Combate-lucrare ungureascA fAcutii ea

264 ISTOBIA I/OMANI:LOB

ea, pe timpul episcopatului lui Grigore Maior (1772-1782),studiul filosofiei §i al teologiei, sub profesura calugkilor Sa-muil Micu §i Stefan Pop. In 1829 Timoteiu Cipariu incepu apreda in limba romana filosofia germana", deschizand astfelRomanilor §i alte orizoane cleat acele cuprinse in clasicii latini.In 1831 guvernul preface gimnaziul din Bla§ in liceu, inmul-tind corpul profesoral cu Simion Bgrnut pentru filosofie §i is-toria universala §i Neculai Marcu pentru fizica §i matematica.Simion Barnut mai ales prin elocventele sale lectii asupra drep-tului natural, la inceput, 1831, In limba latina, dela 1834 incea romang, de§teptä in mintea ascultatorilor cuno§tinta drep-turilor fire§ti, nu numai ale indivizilor ci §i ale popoarelor, cri-tied indirectg dar puternica §i convingatoare a stkei poporuluiroman cel lipsit tocmai de toate drepturile "6.

Atingerea eu mintea a Ardelenilor. In veacul al XIX-leaincepe indeob§te un curent de atingere a culturii române§tide ambele parti ale muntilor §i mai ales de patrundere a ideilorregeneratoare de neam de dincolo de Carpati in principateleromâne. Acest curent a inceput ca toate curentele istorice prinlucruri sporadice §i fall legatura de continuitate, pentru a seinfiripa apoi in o curgere ne.ntrerupta .cum se prind strecu-raffle izvoarelor din pickuri räzlete in sivoaie de apa.

Cea din-IL atingere in care macar lic'äre§te inteligentaeste procurarea de teascuri de tipografie de catre Muntenia delaArdeleni107. A doua data de purtarea diaconului Coressi din-coace §i dincolo de munti pentru tiparirea unor ckti slavoneIn Muntenia, §i romane in Transilvania, sub imboldirea Sa§ilordin Bra§ov 1°9. Tot din perioada introducerii limbii române inbiserica gasim Catehismul Calvinesc §i biblioteca lui Udri§teNästurel din Bucure§ti, care cgrti de§teapta pe mitropolitulVarlam a scrie Räspunsurile lui 109. De acolo innainte s'ar pgreaca relatiile mintale intre Romanii ambelor laturi ale muntilorse inchid pentru mai birie de 150 de ani 1 Cu toate cg invatatiiArdealului dela sfk§itul veacului al XVIII-lea §i inceputulcelui al XIX-lea cunosc Letopisetele tkilor române, lucrurilelor, chiar cele tipkite, precum Cdlindarul lui Micu sau Istoriepentru inceputul Rorneinilor, a lui Petre Maior, nu se vad a fifost cetite dincoace de munti. Tot a§a de putin cunoscute suntincerckile lor limbistice, de oarece Enache Vacarescu candserse Gramatica lui, crede cä el, face inceputul in aceasta ra-mull §i nu §tiu ca avea predecesori ardeleni 110

100 Papiu Ilarian, Istoria Romdnilor din Dacia superiora, I. p. 201.1" Mai sus vol. VII, p. 67.Joe Mai sus vol. VI, p. 186.Ili Mai sus vol. VII, p. 65.lis Mai sus vol. X, p. 269, 281.

MDRSTJL CUI/fUREI ReMANE) DELA 1822-1848 266

C'ä tot ardelenii erau mai §tiutori de mi§cgrile intelectualeale Romanilor din principate cleat ace§tia de ale lor, se vededin aceea c'ä initiatorii unei publicäri periodicei cer lui Vd-cärescu sprijinul lui pentru intreprinderea lor 111.

In curand insä era sä se stabileascä un curent de strä-mutare al elementelor culturale transilvänene ca profesori la§coalele din Muntenia §i din Moldova, prin care se infiltreazätot mai adanc §i se intäre§te in cugetul de§teptat al Romanilorde dincoace de piscuri, ideea cea mare, zemislitoare de atateaurmäri fericite, originea românä a poporului roman. Curentulincepe cu Lazär in 1816. Dupä el vin alti patru profesori adu§ide mitropolitul Veniamin pentru seminarul dela Socola 1820,din care rämâne insä in Moldova numai Vasile Fabian. La1826 Golescu aduce pentru §coala lui pe Aron Florian 112. Maimerg apoi in Muntenia loan Maiorescu ca director la §coaladin Craiova, trecand de aici ca director la seminarul dela So-cola din Moldova, §i apoi intorcandu-se la Bucure§ti ca profe-sor de istorie113; Radu Tempea (fiul protopopului cu acela§nume, autorul gramaticei române), care se strämutä impreunäcu Veniamin Tudor ieromonahul, ca profesori la seminaruldela Râmnicul Valcei, la infiintarea lui in 1835; Neculai Bä-15§escu viitorul membru in comitetul revolutionar din Tran-silvania la seminarul din Bucure§ti ; Gavril Munteanu la aceldin Buzeu. David Almägeanu la §coala dela Välenii de Munte,loan Procopie la Craiova, A. Treboniu Laurian la Bucure§ti.In Moldova vin gal% de scurta trecere a lui loan Maiorescula Socola, Damaschin Bojincä ca rector seminarului de acolo,dupä aceea jurisconsult al statului ; profesorii de filosofie Efti-mie Murgu 1834 §i Petra Campeanu 1835 §i Mihalic de Ho-doczin administratorul §coalei de arte a lui Mihai Sturza.

Profesorii transilväneni erau insä crescuti In §coala ger-manä §i nu se putù impiedeca o ciocnire cu directia culturaläfrancezA care se mo§tenise §i se adâncise in straturile condu-caloare ale Romanilor din principate. Cel d'intai semn al acestuiantagonism se vede in un articol al lui Ioan Maiorescu profesorulardelean din Craiova trimis in forma de corespondentä cAtreFoaia literarcl din Transilvania in 15 Fevruarie 1838. In aceastäcorespondentä se atacA Franta ca cea mai mare inver§unare,spunandu-se ; Un materialism gros s'a läsat ca un nor greupe Tara Romaneascä. De unde? Din Galia (Franta) ; o bele-tristic6 lunecoasä am:4We mai pe toti. De unde? Din Galia.0 judecatä stricatà, un gust primejdios, o silintä opintità nu mai

in Mai sus vol. X p. 270.us Mai sus, p. '217.us V. Gr. Pop, Conspect asupra literaturei rometne fi a scriitorilor el, Bu-

curqti, 1876, p. 165.


pe lucrul din afara, un lux grozav, daräpanator. De unde? Dinmaterialismul frantozesc ; o u§uratate, o nestatornicie, o procop-sintä. superficiala. De unde? Din beletristica franceza". Maiorescuinsa trece dela critica directiei la aceea a elementelor ce o re-prezentau in tàrile Romane, spunând c'ä cel mai mare rail eca nu avern profesori invatati sau cel putin care §i-ar indeplinidatoriile lor din con§tiinta §i. ferbintala patriotica". Dacarerea lui teoretica indreptata contra inrauririi franceze nu atataatat de tare cugetul, cu atat mai mult o fad' atacul personalal profesorilor care deslantui contra lui Maiorescu o furtunacumplita. Toti profesorii din Bucure§ti cerura cu cea mai marestaruinta pedepsirea indrasnetului lor coleg. Maiorescu era catpe ce A.-0 piarda postul §i este nevoit a se ruga de iertare foarte

aratând imprejurarile lui personale care 1-ar aduce lanenorocire daca ar fi scbs din invatamant. Arunca vina pe ze-tarul dela tipografie care ar fi omis cuvântul multi de langapro fesori, a§a cä. Invinuirea lui care tintise numai pe unii, seindreptase contra tuturor.

Dar nu numai partea personala fu atinsa in raspunsurilefäcute lui Maiorescu. Profesorul, Francezul Antonin Roquesscrie in 18 Mai 1838 in Foaia literard un raspuns in care gasimpe langa altele multe, §i fraza caracteristica ; E adevarat cain tara noastra s'a Intins oarecare gust de galomanie, dar slavaDomnului c'd nu domne§te trebuinta care invoaca nemtomania".Roques apoi indreptate§te galomania prin aceea cá oricare escris sau scrie romane§te, scrie negre§it mai bine cleat acel cenu o cunoa§te de loc 11

Deci, dela primul atac adus invinuirii franceze de susti-natorii culturii germane, se gasira aparatori §i-ai celei d'intai 114.

Literatura In Tärile Române. Daca insa Çàrile romanedin poalele Carpatilor cautau sa-§i hnbogateasca cuno§tinteleprin invatati adu§i de peste munti, ele inapoiarä fratilor lordin acele regiuni slujbele aduse de ei, trimitându-le la randul lorproducerile renascutei lor literaturi care se puteä desvolta Inca'in voie in tarile române.

Redobandirea domnilor nationali §i reintroducerea limbeiromane, ca organ oficial de intelegere, provocase in chip firesco imboldire a cugetarei române§ti care se manifesta in curandIn forme literare. Pe langà cartile de §coala, incepurä sä" aparaIn numar tot mai mare producen i ce tindeau a intrupa frumosulIn graiul stramo§esc, §i ceeace devenise o exceptie in ultimeletimpuri ale Fanariotilor se gramadea tot mai mult spre a deveniob§tesc. Zilot Romanul §i Naum Râmniceanu in Muntenia se

114 Un episod din istoria culturii noastre de V. A. Ureche In Cony. literare,XXV, 1891, p. 449.

MERSUL CULTUREI ROMANE DELA 1822-184S 267

intrec Cu Beldiman in Moldova spre a biciui i lua in batjocurape Grecii cei rasturnati i alungati. La 1822 apare in Munteniao culegere de poezii cuprinzAnd intre altele o Odd' rivnitoarespre inveirdturcr, In care poetul necunoscut plange patria lui,pentru cà tot sufere defaimari i aude hula strainilor 116. Totpe atunci Iancu Vacarescu, care rostise Inca' din vreme dorintaca sermanul corb muntean iar acvila sa se faca", incoardamai mult struna patriotica, scriind, sub intiparirea evenemen-telor din 1821 poeziile : Sfatuire i rugaciune, Cantec romAnesc,Buna vestire, Glasul poporului sub despotismu, i altele fried.Culegerea poeziilor lui, ce apare in 1830, cuprinde pe langaacele enumerate, inca i altele de continut patriotic, precumGlasul lui Mihai Viteazul, Hai Romane, hai voinice i frumoasalui Apostrora la Milcov pe care'l intreaba : de unde-ti vinenumele, parau fara putere, ce despartirea neamului ai indraznita cere" ? §i care incheie cu prevestirea unirei, caci despärtitori departat, fratele e tot frate". Paris Momuleanu, care scri-sese inca' din 1817 Oda lui la deschiderea §coalei lui Lazar, pu-blica in 1825 o culegere de poezii intitulata Caracterele, in pre-fata carora ferice§te pe poporul roman cä acum ar avea domn

stapanitor din fii patriei, din insu§ sangele i madulareleei, parinte a tot ce-i cinstit, Roman ce lucreaza pentru binele

folosul patriei. Pe langa mai multe poezii de dor, Momuleanusale ei Plangerea i tanguirea patriei despre nedreptatea cei s'a facut de care straini pre care i-a primit In sinu-i ca prefiii sai."116. In editia publican in 1837 chiar in anuI morteisale, el mai adaoge inca altele, precum Patria, Memoria celortrecute, Cantarea catrA Dumnezeu, toate inflacarate de celmai curat patriotism.

Mai infocat insa decat el, i facAnd sà rasune aproapenumai struna patriotica, este Vasile Carlova, care inteofrumos curgatoare, inflacarat de dragostea tàrei, scrie O noaptepe ruinele Targovi§tei, i and vede dupa secoli de adormireiarA§i inviind o§tirea romana in 1831, el scrie vestitul ,,Mar,oda o§tirei romane, cu ocazia innaltarei steagului national in1831", inscriindu-se el singur in rAndurile ei. Mandru i fnsu-fletit striga Carlova : Steagul falfae in vant ; arme1e lucesc,§i slava iesa iara§i din mormant". In timp ce poetii cautaus'A de§tepte inima, alti scriitori lucrau la trezirea con*tiinteinationale pe calea reflexiva. loan Heliade marele staruitor inaceasta directie, staruia neincetat prin adaosul literar dela Cu-

ns Rost de poezie adecd stihuri acum tntdi aladuite in limba romdneascd1822 (Bibl. acad. No. 2875).

116 prefata poeziilor lui Paris Momuleanu publicat4 In Bucuresti In1837. (Bibl. acad. Nr. 2883). In brosura din 1825 Caracteruri" (Bibl. acad. Nr.2875), nu se afla cuprinsa plAngerea patriei ce pare. a fi posterioarl acelui an.


rierul romanesc 0 dela 1836, prin foaia literara, Curierul de ambesexe, la inavutirea organului de cugetare national al limbeiromane, 0 la rede§teptarea iubirei propriului neam. Pe langaculegerea poeziilor sale aparute in 1835, el se ocupa in diversealte directiuni i scrie intre altele o lucrare insemnatoare pentruintarirea ideei latinitatei noastre, Paralelismul Mire limba ita-lian?Íqi acea romeinä. La 1835 Aron Florian, profesorul adusde Golescu la 1826 de peste munti, care ajunsese profesor laSf. Saya, publica Idee repede de istoria prinfipatului feint Ru-mäneA, punand in introducerea la aceasta scriere, pe celelaltenatii sa tina urmatoarea cuvântare unui popor MI% istorie :Inceputul ce ai este necunoscut, numele ce'l porti nu este altau, nici pamantul pe care locue§ti. Soarta ta a§a a fost ca safie totdeauna cum e§ti. Leapadate de inceputul tau, schimba-tinumele sau prime0e pe acela ce ti-1 dau eu ; ridica-te 0, du-tedin pa'mantul pe care locue0i, caci nu este al tau 0 nu maimunci in zadar, caci nu poti fi mai bine de cum e§ti". Aronse arata in aceasta introducere, pe cat cunoscator al fapteloristorice, pe atata stapan 0 pe manuirea limbei române§ti. Dupace expune in trasaturi mari faptele insemnate ale istoriei ro-mane, ajungand la epoca regenerarei, el prque§te dupa ade-varata ei valoare lucrärile lui incai, Micu i Maior. El spuneprea bine ca prin ea 0 prin alte imprejurari politice se deteo lovitura electrid duhului romanesc 0 se puse temeiul re-na§terei sale". Venind apoi la greutatea de a se scrie o istoriea tarei, el exclama nerabdator *i cu toate aceste trebuie s'afacem odata un inceput, fie cat de slab, caci intr'alt chip TaraRumaneasca niciodata nu va avea istoria sa ; va umbla tot-deauna in intuneric 0 va suferi toate atacurile"

In Moldova pe langa Beldiman care dupa ce scrise Jal-nica tragedie, mai traduse din limba franceza mai multe lu-crari literare ; pe langa eroticul i pasionatul Conachi, care-0cântà iubirile i. placerile lui aratând ca puteai spune lucruriginga§e i duioase 0 din Oda gurä' româneasca, iar nu numai depe varful limbei celei grece§ti. Gheorghe Asaki vrednicul to-vara§ al lui Heliade Radulescu, in silintele puse spre rede§tep-tarea con§tiintei nationale, urma inainte pe langa scrierile luididactice, a trata 0 toate soiurile de genuri literare, cautandsa deje in toate partile o spornica imboldire. Intre alte scrieriale lui patriotice, citam Legenda lui *tefan cel Mare 0 mumeilui la Cetatea Neamtului, i Testamentul politic al mareluidomn, pentru ilustrarea cärora el concepuse inca' de pe candera in Roma, ni§te tablouri, executate dupg aratarile lui de

Ideea de istoria prinfipatului ((Ira Rameinesti de Florian Aron profe-sor de istoria generala In colegiul Sr. Saya din Bucuresti Tomul I, (singurul ce aesit) Bucuresti, 1835, P. VI si XXI.

MIDRSITL cuuraBEI ROMANE DELA 1822-1818 269

un pictor italian Ambele aceste lucrari a le lui apar in 1833§i 1834. Tot pe atunci Alexandru Hrisoverghi scrie Oda la rui-nele cetatei Neamtului, vrednica paralela a cântarei lui Car-lova la acele ale Targovi§tei,Imparta§ind §i soarta poetului mun-tean de a se cohort In groapa, fara a ajunge macar deplin invrasta barbatiei.

Rana pe la anul 1837 productia literara nu este insam-nata nici in tarile române, Cu toate ca ea tot intrecea pe aceaa Ardealului, care era aproape cu totul inabu§ita sub apasareaabsolutismului. De aceea vedem pe Românii de peste muntifacand mari jertfe spre a-§i procura cele ce e§iau din condeiulfratilor din principate. A§a Mina oara. Curierul romtinesc allui Heliade, era trimis peste Carpati, inchis ca scrisoare, pla-tindu-se mult pentru a-1 dobandi pe aceasta cale 118 De pe laacel an inainte incepe insa pe de o parte a slabi in Ardeal apa-sarea guvernului, §i deci spiritul comprimat 'Ana acuma a-§ilua iarài zborul spre ideea nationala ; pe de alta in tàrile ro-mane, starea mai lini§tita a locuitorilor sub ocarmuirile luiAlexandru Ghica §i Gheorghe Bibescu in Muntenia, §i maiales a lui Mihai Sturza in Moldova, Indrumeaza o epoca de in-florire a literaturei romane a careia lucrari §i astazi Inca potsluji de modeluri. Productia literara nascându-se acuma petoata intinderea regiunei locuite de Romani §i transmiterearodurilor ei dela o parte la alta ne mai fiind impiedecata camai innainte, se incinge in toate tàrile lor o spornica activitateliterara, care trebuia, lovindu-se tot mai mult de o stare po-'Rica ce nu raspundea de loc nazuintelor poporului, sa producao ciocnire : revolutia din 1848.

Unitatea sufletului romanese. Cu cit Maghiarii cautausä se emancipeze de sub tutela absoluta a Austriei, cu atataaceasta deslega frânele ce retinuse 'Ana' atunci manifestarileculturale ale popoarelor deosebite de natiunea maghiara. Acesteiimprejurari fu datorita invoirea data lui Gheorghe Barit, dea deschide foi periodice in tara de peste munti. In 1837 el facesa apara Foaia Duminicei, care aducea numai articole cu totulneofensive, de cuno§tinti generale. In 1839 ta se prefacu inFoaia pentru Minte, Inimä i Literature-1, §i in acela§ an Baritediteaza drept complinire a Foaiei literare §i una politica : Ga-zeta Transilvaniei.

Foile romane§ti din toate tarile române, devin organede mare pret pentru inarirea unei alte idei tot atat de insem-nate, tot atat de spornica in urmarile sale ; acea a unitätei nea-mului românesc §i a solidaritatei intereselor sale, ori unde ele

Baritlu, Pdrii alese, I, p. 615.


s'ar afla. Cu un an incA inainte de a se transforma Foaia Du-minicei in Foaia pentru Minte, Inimd§i Literaturd §i de a apa-rea Gazeta Transilvaniei, Vasile Pop directorul de catevaluni a seminarului Socola, proclamase sus §i tare principiulea' o natie nu se poate osebi fire§te prin munti inalti, riurimari sau alte hotare politice, ci numai acolo inceteaz6 o natieunde inceteazá limba care o une§te"119. Acest principiu cautàsà-1 pun'a" in practied ambele foi tansilvAnene, devenind organede rostire pentru interesele tuturor Românilor, arAtând tota-Ma ravn6 §i iubire pentru semnele propà§irei lor, fie ele ma-nifestate in Transilvania, fie in Moldova sau Muntenia, fie elechiar In Ortile subjugate, precum Besarabia. Ori unde se micao suflare româneascsä, era salutatà cu bucurie de organele tran-silvgnene ; ele reproduceau luceäri literare din Moldova §i Mun-tenia, ca §i acele ale fiilor patriei mai edstrânse in care aceleorgane apAreau ; producerile transilvane la rândul lor erau re-produse de foile periodice ale principatelor, 'Men rolul cel mareal ziaristicei române din acele timpuri, era de a propaga §i in-tAri ideea unitätei neamului românesc, §i deci acea a dreptuluis'Au de a se uni in un singur tot, deocamdatà cultural §i in-telectual, inainte de a pä'§i pe tArâmul politic.

A§a in 1839 Foaia pentru Minte, dupà ce incepe un studiuasupra mai multor inscriptii, reproduce din Curierul romd nescconstituirea SocietAtei §tiintelor naturale din Jai. Curierulinsu§i luase acea §tire din Albina romdneascd. Intr'un articolintitulat Literaturg, aratà unitatea limbei tuturor Românilor.Curierul rorndnesc fäcând oarecare observAri, asupra unui ar-ticol din Albina ie§and : Doctorul §i. coteleta", Albina ea's-punde Curierului prin un studiu, in care analizeazà observàrilelui, tot din punctul de vedere al limbei de ob§tie a neamuluiromânesc, la care iarsä§i egspunde Curierul. Foaia pentru Mintereproduce toatA aceast5. polemic5.. Apoi adauge in coloaneleei intreaga traducere pe care Aristia o Meuse din Iliada luiOmer, poezia Insärarea de CArlova, de asemene o cuvântare-tinutà de elevul din seminarul Socolei, Ioan Teodorescu, rec-torului Damaschin Bojinca, in care multäme§te acestuia pentrusfaturile ce le adresa elevilor, pline de entusiasmul national",§i pentru traducerea teologiei morale, pe care Bojinca o f6ceaspre uzul elevilor, sfar§ind cu cuvintele : Bucurati-và &A suntetiluminnorii fiilor patriotice§ti, care cu aprins6 ravng voescali lumina prea iubita lor patrie §i a o scoate din adâncul intu-nericului necuno§tintei".

In anul 1840 Foaia pentru Minte, reproduce biografialui Gheorghe Laz6r de Heliade, in care spune ea' catedra luisemAna a amvon ; cu mânile pline arunca el in once ocazie

ii Precuvantarea la Disertafia despre tipograliile rotridnesti, Sibiu, 1838.

MERSUL curfruam ROMANIC DE1JA 1822-1948 271

sämintile rumanismului §i a nationalitatei". Mai publica apoi§i cuvântarea lui Lazar, la fntronarea mitropolitului DionisieLupu. De asemene mai multe lucrari din Albina romemeasca",II-Are altele una intitulata Lexicografie, In care autorul se man-dre§te cu imprejurarea ca astazi (1840), a§azamânturile celemântuitoare favoresc pe Moldo-Români §i trebile statului, In-vataturile §i politica se trateaza In limba lor nationala" ; opoezie tot din Albina in care se canta: Sose§te timpul, vine!Moldova se rena§te" ; apoi frumoasa nuvela a lui CostacheNegruzzi, Alexandru Lapu§neanu, darea de sama a serbareianiversarei Academiei din Ia§i; o critica a unui anonim asupraHronicului lui Cantemir, in care sustine stäruinta Romanilorde a stänga Dunarei ; Arzul magzar al boierilor din 1821; Pa-ralelismul fare limba româna §i cea italiana de Heliade §i ar-ticolul lui Mihail Cogalniceanu, aparut In Dacia literal% (1840) :A. Demidoff In Moldova.

In 1841 Foaia pentru Mink aduce din tarile surori al-tele multe, urmatoarele lucrari : din Dacia literal% Semnede viata nationala In Besarabia", Discursul lui Al. Hajclaueforul §coalelor din Hotin ; o Biografie a lui Sincai de M. Ko-galniceanu, la care Foaia adauge mai multe alte §tiinti dinviata lui ; apoi din alte izvoare descrierea cadrului I din istoriaMoldovei, muma lui Stefan cel Mare ; Cuvantul rostit de loanMaiorescu, In numele corpului Kofesoral din Craiova In 14Octomvrie 1840 inaintea domnitorului Alexandru Ghica ; schi-tarea vietei lui Mihai Viteazul de Florian Aron, extrasa dinvol. I, al Istoriei Valahiei; mai multe nuvele de Costache Ne-gruzzi; fabule de A. Donici ; relatia starei Invataturilor In Mol-dova de Gh. Asaki; de acela§ Legenda Dochiei §i a lui Traian,ca o Descriere a unei urc'äri pe muntele Ciahlau, etc., etc.

Si a§a mai departe in fiecare an se adaogea tot materialnou, cules din toate tarile locuite de Români, care sa Intareascatot mai puternic chitul ce lipia la o lalta madularele rä§chirateale nationalitatei lor in un tot nedespartit.

Acest material devenia insä pe fiece zi mai de valoare,nu numai relativ la poporul roman, dar chiar absolut ca pro-ducere literal% ca care s'ar fi putut mandri once popor. Oglin-dind tot mai putemice In el razele nationalitatei, le rasfrängeadin sänul sau ca un soare stralucitor, care arunca lumina saasupra intregului popor, din inima caruia el rasarise.Astfel In Transilvania aparuse marele limbist §i nationalistTimoteiu Cipariu, care urmând cu consecventa ideile apärutede marii sai antecesori, vroia sa intoarca limba româna la for-mele archaice, spre a o apropia cAt-mai mult de muma ei, latina ;loan 1VIaiorescu care apara latinitatea limbei române contratuturor celor ce o atacau, aratând &A formele ei sunt mai apro-piate de latina, din care se trage decat acele ale tuturora limbilor

272 ISTORIA 11011ANILOR,

surori, Gheorghe Barit, aparatorul cel calduros i neobosit altuturor intereselor romane§ti, intemeietorul organelor celor In-semnate de publieitate, in care el lua In mana aceasta aparare;August Treboniu Laurian care publica la 1840, Tentamencriticum in linguam romanicam care de §i gresit din raciacinaca conceptie limbistic'A, pornia prin gandirea, ce-i daduse na§-tere tot din ideea mam'A a desvoltarei noastre, idea romana,ducand la culme exagerarile ei. Dintre poeti amintim numai peunul, dar pe acel ce au stiut mai ales s'A infiga In sufletul ro-manului dorinta de a rena§te din pulbere la viaÇä, AndreiuMure§anu, cu singurul sau product, de valoare dar acela§i singurIn felul lui, o da lui De§teapta-te române din somnul cel demoarte" 120.

Filologia i istoria de ambele pfirti ale Carpatilor. Daca''Mg In Transilvania, unde apasarea straina nu incetase nici unmoment, si ameninta sà stinga iara§i lacia nationalitatei, abiaaprinsa dupa atatea greutati, literatura trebuia sà iee dela sinetnai mult caracterul unei polemice contra atacurilor aduse dinpartea protivnicilor, i s'A umble mult mai mult dupä apararea

intemeierea ideei nationale, decat dupa plazmuiri estetice,In tarile minarle, tocmai redobandirea voiei de a trai ca romani,impinse pe popor spre cautarea idealului in maestrele formeale poeziei. Deaceea cu mult mai bogate se afara Moldova siMuntenia o:leal Transilvania In productii inspirate de Muze,cu toate ca nici ele nu lasa la o parte apararea nationalitateiromâne ; dar pe cand In Transilvania pana i poezia se coloreazatot de acest puternic simtimant al conservarii rasei, in prin-cipate, desvoltarea spiritului national se face In sensul adao-girei comoarei suflete§ti; se tinde la sporirea pozitiva a valoareinationale, pentru a auca ce aloa' ra In contra strainilor.

In Muntenia intalnim intaiu urmarea inainte a lucrareipoetilor i literatorilor, cu care Incepuse rena§terea gandireiromane§ti. In primul loe pe Heliade, care tinând In mainelesale tiparul i organele de publicitate, era sufletul vietei inte-lectuale a Românilor din Muntenia. El impingea In toate par-tile pe tineri la scris i la producere, spunand In o scrisoare catreCostache Negruzzi, ca suntem intr'un timp i In o stare, canddaca putem nu trebuie sà lasana nimic s'A intarzie ; caci e destulavreme decand In harta Europei suntem socotiti ca un norodiar nu ca o natiune, pentruca n'am avut nimic din cate se alca-tue§te ea" 121 Cu un an mai Inainte l'am aflat scriind aceluia§

Cea fritai poezie publicata de el a fost Glasul unui Ronzar' In Foaia pentruMinte, 1843, p. 234, o pregatire la vestita sa oda.

Scrisoarea lui L Heliade C. Cost. Negruzzi din 15 Oct. 1836, In Con-vorbiri likrare, XII, p. 375.

MERSUL CIIIMTREI ItOMINE DEtA. 1822-1848 273

Negruzzi frumoasele lui principii i poveti pentru cresterealimbei române 122. In o alta scrisoare din 1837 Heliade trimitelui Negruzzi opt coli tiparite din traducerea dramei lui VictorHugo, Maria Tudor, si fi multumeste din partea lui Aristiapentru observatiile facute de Negruzzi asupra unei traducenia prietenului sau123. In acelasi an, Heliade raspunde lui Ne-gruzzi cà primeste cu placere propunerea lui de a traduce peTasso, impartind lucrarea intre ei, i anume asa cà Aristiasa traduca Cantu' I, Heliade pe al II-lea i Negruzzi pe al III-lea

asa mai departe pana la sfarsit. Mai intreaba in aceasta scri-soare si ceva vesti politice, rugandu-se insa de Negruzzi i nuarata scrisoarea l nesubsemnand numele lui in ea 124. In 183911 aflam pe Heliade cu preocupari de alta natura, anume ra-portand lui Negruzzi despre pretul unor teascuri i litere, cerutede Kogalniceanu, probabil pentru instalarea tipografiei, dincare au esit Dacia Literara125. In acelas an Heliade, necajit nustim din ce pricini, trimite o scrisoare plina de humor priete-nului sau dela Iai, in care se roaga sa-1 ierte daca i-au dressau mai bine i-au stricat vre-o doua versuri, cad zilele acestenumai poet nu sunt, i cand ma apuc de astfel de lucruri mainu stiu ce fel de zamä neagra scoate pe nas o biata pana de&ea', facuta' pentru a sbura, dar Inghezuita intre trei degeteconvulsive ale unui om ce-si blastama soarta cà e nascut RomAnsi au invatat trei buchi, ca sa se apuce sá scrie, iar nu s'aptica sainvete mestesugul potcovarier 126, l cu toate aceste Heliade nuse descuraja, ci .tinea sus si tare steagul nationalitatii steagpe care scrisese : desteptarea prin minte.

Alaturea cu Heliade gasim pe Cesar Boliac, care in 1836scoate o foae Curiazul, ce avea de scop a desradacina mara-cinile si a curati si polei limba român6" 127. Ceva mai farziuapare Balcescu, care incepu cariera lui literal% prin un studiuasupra puterei armate la rom'ani, publicat de el in Magazinulistoric pentru Dacia apoi el insereaza tot aici mai multe cercetaripe cat originale pe atat i pline de patriotism, precum : cu-vântul preliminar despre izvoarele istoriei Romanilor, Românii

Fanariotii, loan Tautul marele logofät al Moldovei, LogofatulMiron Costin istoricul Moldovei, Postelnicul Constantin Can-tacuzino i altele inca, premergatoarele studii la marea opera

Mai sus, p. 247.111 Scrisoarea din 4 Ianuarie 1837 Cono, lit. XII, p. 417.114 Ibidem, XIII p. 77.

Ibidem, p. 363. Mai multe scrisori de ale lui Heliade cAtre Minovici dinArdeal privitoare la tipografie, In N. lorga, Scrittorit mireni, In Ac. An. Rom. II,tom XXVIII, 1906, p. 262 (22) i urm.

iss 22 August 1839 Ibidem, XIV, p. 155.1" Asa o caracterizazA Boliac tnsusi In o scrisoare a lui cAtrft C. Negruzzi

din 1838. Cono, lit, XV, p. 74..

A. D. Xeaopol, Istoria Rominilor. Vol. XI. IS

274 'STOMA ROMANILOR

a vietei lui, Istoria lui Mihai Viteazul pe care moartea nu-1ingädui sä o ispräveascA. Colaboratorul Bälcescului, Laurian,trata in Magazin partea veche a istoriei române, cäutând säpunä mai ales in luminä stränsa legAturà ce ne alipia de Romani.Magazinul istoric câ§tigä mult in a lui valoare §i prin faptulc'ä el publicä aproape toate culegerile cronicilor muntene, caredesväleau imprejurärile istorice ale poporului muntean, inatastfel se apropia tot mai mult istoria trecutului de prezentulinsätat de ea. 0 multime de documente, primite in aceea§i re-vistä, stabileau cu mai mare autoritate mai multe puncte dincele nesigure 128

Era firesc lucru ca incerckile mai de seamà intreprinsede Români pe tärâmul cercetärilor sä se intindà in câmpul istoriei,intrucat numai prin al ei studiu se putea contribui la intärireaideei nationale, §i precum in Ardeal mi§care de regenerare amintei române§ti se manifesta mai ales prin serien i istorice,astfel §i in Prile Române ea se indruma intre altele §i pe aceastäcale.

In Moldova aplecarea mintii cätre istorie fusese intäiupornità pe calea frumosului imbeäcând mai multe legende §ifiguri ale trecutului in hainele mai mult sau mai putin tesutepe fondul adevgrului de inchipuirea peotick A§a puseserä No-velele istorice ale lui Gh. Asachi ; Alexandru LIpu§neanu deConstantin Negruzzi §i poema lui in versuri care tot o legendäredà un episod din viata marelui Stefan, sub titlul de AprodulPunce. Tot pe atunci Kogälniceanu adunä materialul pentrupublicarea insemnatelor cronici moldovene§ti §i scotea ¡Deft'cu 5 ani inaintea e§irii Magazinului Istoric, in anul 1840 ArhivaRomâneascä, menitä in mare parte la publicarea de documente.Nimic nu ne aratà mai frumos §i mai convingnor nevoia stu-diilor istorice §i cuno§tinta desvoltärii trecute pentru un popordecAt Kogälniceanu in prefata la Arhiva Româneascä undecitim : ,S'ä ne tinem de limba, de istoria noastrà cum se tineun om in primejdie de a se ineca de präjina ce i se aruncä sprescäpare. Istoria romaneaseä mai ales sá ne fie cartea de cäpe-tenie, sá ne fie polodiul nationalitätii noastre. Inteinsa vominväta ce am fAcut §i ce avem sä facem ; printeinsa vom pre-vedea viitorul, printeinsa vom fi români. Cdci istoria estemäsura prin care se poate §ti dacä un popor propà§e§tesau dacà se inapoiazä. Intrebati istoria §i yeti §ti ce sun-tem, de unde venim §i unde mergem. De unde venim §iunde mergem, trecutul §i viitorul, iat'ä toatà §tiinta noasträ,iatä mijlocul de a ne cunoa§te. Fie ca Dumnezeu sä ni pästrezeromani, fie ca soarta sä ne nimiceasck trebuie sä fim mändri

18 Magazinul istoric pentru Dacia cuprinde 5 volumuri, cel I apArut In1845, II pi III In 1846 §ii IV §i V In 1847.

de veche slava a stramo§ilor. Faptele noastre de azi sunt a§ade mici, a§a de neinsemnate, potrivindu-le cu faptele Romanilorcelor vechi, it-left daca ne-am lepada de slava lor, cu ce ne-ammai infati§a inaintea marelui judecator. Natiile ca §i oameniiindeosebi i§i au solía lor pe pamânt i sunt raspunzatori de pe-trecerea lor de aici jos. Omul este raspunzator de poftele sale,natia pentru slava ce a ca§tigat, pentru pamantul ce i s'a dat 129.

Ian' parerile lui Kogalniceanu asupra insemnätatii is-toriei, cari pareri daca nu sunt in totul §tiintifice, sunt Mal-tatoare §i patriotice, lucru ce era mai ales de nevoie In aceletimpuri.

Poezia. Daca insä is toria tintea In chip reflexiv §i con-§tiut la desvoltarea ideei nationale, numai putin contribuie laacela scop, dei pe o alta cale, plazmuirile poetice care se in-multiau pe fiece zi, sub condeiul unor talente reale, impinsede tendinta dupa viata a poporului roman, la afirmarea aces-teia inaintea lumei.

Printre stele mai märunte de pe cerul literar al Mun-teniei : Balacescu, Boliac §i chiar Bolintineanu In primele luiplazmuiri, apare stralucitor luceafarul celui mai mare din poetiiMunteniei, Grigore Alexandrescu, care intrunia pe langa foculadanc al iubirei de tail, o maretie a cugetarei §i o putere derostire neasemanata. Caci cu ce poezie nu numai din ale noastredar chiar ale celor mai vestiti straini nu s'ar putea masuraUmbra lui Mircea ? Lucru insa §i mai nea§teptat, Grigore Ale-xandrescu e tot atat de mare §i in un alt gen, pentru care se cerCu totul alte insu§iri, cleat inimä calda §i. simtire adânca, infabula, cu tonul ei glumet §i mu§cator, a careia invataturi lush'iscusitul poet §tie sa le intoarca spre folosul neamului.

In Moldova productia poetica, este Inca' mai bogata decatIn Muntenia. Pe langa Asaki ce urmeaza inainte, in spornicalui activitate, a atinge §i taramul poetic, apar G. Saulescu,Vasile Pogor care traduce Enriada lui Voltaire, M. Cuciureanu,Basarabeanul cavalerul Stamate, Alexandru Donici fabulistul,Costache Negri 130, care publica o serie de poezii In Foaia liin-lifica §i LUerara, §i deasupra tuturor poetilor tuturor tarilorromâne, regele poeziei romane, Vasile Alexandri.

Daca' vreunul din oamenii ce au manuit condeiul au avuto inriurire asupra desvoltarei culturale §i nationale a Romani-lor ; daca vreun glas a fost ascultat cu drag din coliba OM In

'29 Arhiva romeineascci. 1860 Introducere.Fiul lui Costache Negri mare postelnic sub Calimah. Hurm. Doc. Xt

p. 55. Nu este nici o fnrudire hare Costache Negri §1 Caimacamul Grec alMunteniei din 1821.

MERSIJL MU:MET ROMANI!) DELA 1822 1898 275

276 ISTORIA ROMAIILL011

palat ; daca vreun poet a §tiut s facasä rasune, In limba poe-ziei artistice, struna inimei poporului, apoi de sigur ca a fostVasile Alexandri.

Cu toate ca, chiar absolut vorbind, cele mai multe dinplazmuirile lui sunt juvaerud neperitoare, totu§i mai marepoate Inca a fost rolul lui de Invietor al simtului national, decantaret al tuturor momentelor mad din §irul de evenimentela care au asistat. i numai din acest punt de vedere al Infau-rirei lui asupra consolidarei simtimântului national, ne vomocupa cu Insemnatoarea lui personalitate. S'ar parea ca unfel de predestinatie l'a facut sa se liana' In Moldova, tara aceeaIn care trebuia mai ales Incordata iubirea neamului, pentrucadela jertfile ce i se vor cere va a-Lama Inchegarea, In un corpmai Intreg, a rasletelor provincii ale neamului roman. Am vazutdin cele expuse pana acuma, cà plazmuirile mintei romane§tise aratase ca lucrari de valoare aproape exclusiv pe taramulnational. Poporul, patria §i trecutul, iata cele trei mari izvoarede unde cursese cele mai frumoase ale lui inspiratii. Alexandrinu se margine§te numai a Imprumuta din viata poporului romanmotivele inchipuirilor lui. El se coboarai mai adanc In sufletulaceluia, Imbracand In stralucitoarea mantie a imaginatiei ideile,simtimantele §i credintele lui a§a In neasemanatele marga-rintare care se chiama Doina, Baba Cloanta, Sora §i. Hotul,Cinel-Cinel, Craiu-Nou, Strunga, Fat-logorät, Visul, publicatetoate In Foaia tiinfifith i Literaret din 1844, §i reproduse deCurierul de ambe sexe din Bucure§ti, §i de Foaia pentru mintedin Transilvania. In aceste poezii, pe lânga cà limba este men-tinuta pe cat se poate In sfera cugetärei poporane, apoi §i formaje adeseori acela§ caracter, Meat Alexandri apare ca poetulpoporan, per excellentiam, cu deosebire numai cä In loc de ase §terge necunoscut In dosul pläsnauirilor lui, ca barzii popo-rului, numele lui cre§te pe fiece zi, Oda' ce umple intregul ori-zont cu via lui lumina. Alexandri era insa sä faa Inc'a un pasIn identificarea lui cu simtimantul poetic al poporului roman ;era sa-i culeagä propriile lui inspiratii, poleindu-le forma intr'unchip mai desavar§it, fár6 a se simti ins6 cà juvaerul poporantrecuse prin atelierul poetului artist, càci Alexandri el Insu§iera un poet poporan, cel mai mare din toti 131

Tot atat de national ne apare Alexandri In piesele salede teatru, Iorgu dela Sadagura sau Nepotul e salba Dracului,reprezentata In Ia§i In 1844, §i In Bucure§ti In 1845, In carecauta sa biciuiasca, toate moravurile cele uricioase §.1 Inteleniteale timpului.

131 latA cum trebuie apretuitA publicatia poeziilor poporane de VasileAlexandri, §I nu din punctul de vedere falkloristic, cum fac mai multi critici

MERSUL CIIIRIIREI ROMANE bELA 1822-1848 277

Astfel mi§carea literal i desvoltarea geniului poetic luaupe fiece zi un al/Ant mai mare, rdsfrângand necontenit razelelor invietoare asupra nationalitdtei neamului românesc, des-chizandu-i orizoane noue indreptându-i tot mai mult spreiMma spre iubirea ei, mintea spre a ei imbogdtire. Deaceeanici mi§carea literal% nu fu apdran de prigonirile ocArmuirei,suferind §i. ea lovituri, ca §i celelalte manifestdri culturale. A§afoaia Aldutd româneascd, fondan de Kogdlniceanu in 1839, fuopritd putin timp dupd e§irea ei, din cauza unui articol, Filo-sofia vistului, tradus din ruse§te, dar considerat de guvern caatingdtor politicei ruse§ti 132. In 1840 Kogdlniceanu scoate onoud foaie, Dacia Literarei, care avea de scop a se indeletnicinumai cu literatura nationald, fie din oricare parte a Daciei,numai bung sd fie" ; §i ea este oprin, dupd un an de e§ire, dinpricina laudei aduse de KogdIniceanu lui Alexandru cel Bun alMoldovei, laudd ce pdrea o criticd a guvernului din 1840133. In1844 se face a treia incercare tot a lui Kogdlniceanu, in unirecu Alexandri, Ioan Ghica §i Panaite Bal§, de a intemeia unorgan al literaturei române. Numele sdu era sd fie ProptiOrea;dar guvernul care se temea de un asemenea cuvânt, nu invoiatare numire a revistei. Fondatorii atunci ldsard, In mod §imai insemndtor incd, titlul foaia in alb, punând ei sub loculliber explicativul : foaie §tiintificd §i literal% : Nici aceasn foaieinsd nu trebuia sd aibd o lungd duran ; §i ea fu supriman dinpricina publicdrii discursului lui KogdIniceanu asupra IstorieiRomânilor limit In 1843 la Academia MihAileand care-i adusese§i destituirea din profesorat.

Greu mergea de§teptarea intelectuald a României impie-decan deoparte de guvern §i de Ru§i, de alta neimbrdti§ata§i nehonrân de popor, a§a ca sd poan dobAndi vlaga trebui-toare spre a se impotrivi loviturilor du§mane.

Ortografia. In toate publicatiile ce apdreau se urmdrea§i tendinta latinizdrii ortografiei limbii române. De mult incdse incepuserd incercdri in aceastd privire. A§a Luca Stroicimarele logont din 1593 scrie In acest an. Tani Nostru" cu literelatine dupd ortografia polond. Petru Schiopul in corespondenta luicu Papa se iscdle§te cu litere latine. Nestor Ureche subsemndtot a§a un act din 1612. Ilinca fiica lui P5tra§cu Voevod scrieo frazd in cloud documente din 1660 cu litere latine.Soimisovici episoc catolic din Ohrida scrie câteva cuvinteromâne§ti cu litere latine. Vito Piluzzio tipdre§te In 1677 uncatechism românesc cu aceea§i ortografie. Samoil Micu, sin-cai §i Petru Maior incercard de mai multe ori introducerea

via V. Alexandri, opere complecte, Proza I, p. 557.111 Idem.


alfabetului latin i ei sunt initiati in Prile Române de LazArHeliade Ràdulescu 134. Incet, *Meet se amestec6 alfabetul latin

In scrierea cirilà pâra ce (cum vom vedea-o mai jos) unde dom-nitorul Alexandru Cuza sà scoatä In chip oficial Iiterile cirilicedin scrierea românà §i se introduc cele latine in anul 1860.

Poporul roman aspira la viata care nu se putea des-volta sub inatuOrile apäsä'rei, i tocmai o atare Il zugrumaatat din colo cat i dincoace de Carpati. Peste munti, Un-gurii, emancipAndu-se tot mai mult de stApanirea austriacg,cAutau sä"-§i intindà ea'strânsa lor fiintà pe socoteala popo-rului romAn; nationalitatea acestuia era amenintatà in a eiexistentA. Dincoace de munti, Ru§ii siluiau mana domnito-rilor, spre a-i impinge sä ingdur ori-ce manifestatiuni cultu-rale i nationale. In ambele pArti tot esenta poporului, urealui particularä era periclitatà. Deaceea i revolutia pornitàin contra elementelor apAsAtoare, se fäcu in toate Çàrile lo-cuite de Romani, in numele i pentru apArarea, nu atit avietei materiale, 61 a celei intelectuale. Aici stà insemnAtateaacelei mi§cAri.

Cllatiile in Obedeanu, Grecii in Tara Romcineasa, p. 650-652.

TABLA ILUSTRATIILOR

Pagina

Grigore Dimitrie Ghica 10Dinicu Golescu 57Atacul cetatii Braila la 15 hmie 1828 75Trecerea Dui-aril pe la Isaccea si Tulcea de catre Rusi la 8 Iunie 1829 77Luarea Silistrei de Rusi la 30 Iunie 1829 . 79Contele Paul Kisseleff . 88DesChidcrea a dunarii generale de revizuire la Bucuresti, 10 Martie 1831 102Alexandru Dimitrie Ghica Domnul Munteniei 1834 1842 127Adunarea generala a Boierilor In Bucuresti, 15 Iulie 1837 135Biserica Si. Gheorghe din Bucuresti 13 Tulle 1837 141Infanteria romaneasca defiland in pas alergator, Bucuresti 16 lulie 1837 146Gheorghe Bibescu 148Mihail Sturza 173

Vederea Iasilor, 19 lulie 1837 199

TABLA DE MATERIEPagina

Introducere 6Capul 1. Istorla politiell a prilor Romfine dela le2^-1818 . 81. Iniiiile domnii nafionale . 9

Grigore Ghika si loan Sandu Sturza 1822 1828 9Ocarmuirea ainbilor Domni 9

Idelle liberale In Moldova 25Proectul de Constitutie 28Lupta din jurul Constitutiei din 1822 34Ideile noui . 38Soarta Constitutlei din 1822 . 46

ldeile liberale In Muntenia 54Intaiul izvor al ideilor liberale din Muntenia 54Constantin RadoNici din Golesti 56Opozilia contra domnului 60

Societati literare g politice 66Rasboiul din 1828-1829. Pacea dela Adrianopole 71

.Urmarile tratatului de Adrianopole asupra Tarilor Romane 82II. Ocupalia Ruseascci fi Regulamenlul Organic 1828-1834 85

OcupaIia ruseasca 85Comitele Pavel de Kisseleff 87

Regulamentul organic4 partea politica si administrativa 95

Alcatuirea Regulamentului . 95Masuri administrative . 99Organizarea politica 101

Regulamentul organic ; reformele economico-sociale 105Noua oranduire a clarilor 105

Seria decaderei conditiei taranilor 109

Reformele prestatiilor mutuale ale boierilor si taranilor 112Reducerea pamantului dat Oranilor 116Rezultatele ocupapei rusesti . 124

III. Domniile regulameniare 1834 1848 126

1. Alexandru Ghica In Muntenia 1834-1842 126

Articolul aditional 128

Sovairile lui Ghica 138


Pagina

Gheorghe Bibescu In Muntenia 1842-1848. 146Opozitia In Adunare. 146Concesia Trandafiloff 153M5suri l'Auntrice 160

Domnia lui Mibai Sturza 1834-1849 172Reforme 172Ewen 178

Tiganii 181

Lupta luí Sturza cu consulii ru§i 187Conjuratia confederativ5. a Comisului Leonte Badil 197

Ultimele complicatii 205

Capul II. Istoria cultturalA dela 1822-1818 211

I. Mersul calturei Rome;ne dela 1822 1846 213

PropAsirea intelectuald dela 1822-1834 213

Societa tea literal% 213

Bursierii si Inceputul ziaristicei 218Crestoma ticul RomAnilor 221

5coalele 222

Scoalele in Muntenia 226

Scoalele In Moldova 230

PropAsirea intelectual5 dela 1834-1848 237

Miscarea literar5 dela 1822-1848 260

Ideea originei romane . 260Atingerea cu mintea a Ardelenilor 264

Literatura In Dille RomAne 266

Unitatea sufletului romAnesc 269

Filologia si istoria de ambele parti ale Carpatilor 272

Poezia 275

Ortografia 277

upload.wikimedia.org · Nationalitatea românä fusese pänä la timpul la care am ajuns...

Documents

Transcript of upload.wikimedia.org · Nationalitatea românä fusese pänä la timpul la care am ajuns...