„Este adevărat că lumea s-a făcut

cu două mâini, dar nu cu ale lui

Dumnezeu,

ci cu cele ale omului”

Tudor Muşatescu... Pe la începutul anilor 1980, un bun amic de-al meu cu caremă confruntasem la rugbi încă din vremea Campionatuluiliceelor bucureștene – ce timpuri! –, eu la „Nicolae Bălcescu”(Sf. Sava), el la ”Dimitrie Cantemir”, Mircea Babeș, despre eleste vorba, eminentul istoric și profesor de arheologie de maitârziu al Universității din București și cercetător de mare val-oare la institutul de resort al Academiei Române, era mai tottimpul și oficialmente respins, apostrofat, dojenit, criticat deașa-zișii colegi. Aceasta datorită cunoștințelor sale, erudițieisale, educației sale științifice și morale, logicii sale impeca-bile, fineții și rafinamentului său (avea ascendență pe liniedirectă din marele Victor Babeș), trezind și dezvoltând invidiigrele. Prilejul îl reprezenta, printre altele, neaderarea explicităa lui Mircea Babeș la teorii la modă potrivit cărora puteamvorbi încă de prin secolele 2 – 3 de popor – națiune, de pa-triotism, de patriotism înflăcărat, în speță pentru România.De fapt, erau teze fidele „modelului” de atunci al țării și nu is-toriei ca atare.

Nu mai departede anul trecut,China şi Franţaau sărbătorit îm-

plinirea a 60de ani derelaţii bilat-

erale. În plin Război Rece, am-basadorul chinez la Paris saluta, cuentuziasm, decizia Franţei de arecunoaşte, în mod oficial, RepublicaPopulară Chineză, fiind şi prima ţară

occidentală care iniţia un astfel de de-mers: actul „nu numai că favorizeazădezvoltarea prieteniei tradiţionale din-tre cele două popoare şi strângerearelaţiilor economice şi culturale, darserveşte, de asemenea, la realizareaunei coexistenţe pacifiste între ţări cusisteme sociale diferite, precum şipromovarea păcii în lume. [...] Devineastfel posibilă evitarea unui nourăzboi mondial”, încheia acesta 1.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Spargerea unei bănci etreabă de amatori.

Adevăraţii meseriaşiînfiinţează o bancă. “

Bertolt Brecht

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 427 anul XI joi, 14 mai 2015 1 RONPUNCTUL PE

LUME

Rivalităţi economice şi fricţiunipolitice în relaţiile internaţionale la

începutul secolului al XXI-lea:miza sino-asiatică(II)

În ceea ce privește roluladministrațiilor locale în or-ganizarea activității turis-tice, conform art. 20 dinOrdonanța de Guvern nr.58 din 1998,responsabilitățile consiliilor

județene și Consiliului Mu-nicipiului București rezidăîn: inventarierea princi-palelor resurse turistice;administrarea registrelorlocale ale patrimoniului tur-istic; întocmirea propuner-ilor de dezvoltare, pe carese bazează programulanual de dezvoltare a tur-ismului; participarea laomologarea traseelor turis-tice si a pârtiilor de schi;contribuția la creștereacalității produselor turistice;supravegherea activitățiituristice pentru ca agențiieconomici cu activitate îndomeniul turismului săaibă acces la resursele tur-istice cu respectareanormelor de capitalizare sivalorificare a acestora.

Managementul turismului românesc între

istorie şi actualitate(II)

Lect. Dr. Dan AlexandruPoPescu, ulbs

15. Porturile los ange-les-ului

MoTTo “Mi-e necesar, ca sătrăiesc, să mă simtutil.”Marguerite Yourcenar

Conform statisticilor (UNC-TAD, 2012), peste 80% dincomerțul global, din punctde vedere al volumului, șipeste 70%, din punct devedere valoric, sedesfășoară pe apă. Aceastaînseamnă tot atâtea bunurimateriale operate în porturi,transbordate, depozitateprecum şi alte activităţi eco-nomice aflate în conexiunecu transportul.Portul com-mercial este principalapoartă de intrare/ieşire amărfurilor destinatecomerţului, interior sau exte-rior.

Conf. Univ. Dr. Cornel jucan, ULBS

continuare in pag. 2

Realităţi “in glissando”

Conf. Univ. Dr. Virgil nicula, ULBS

Națiune, comunitate și globalism

– un triptic cu potențial dedezvoltare

dar și cu potențial de explozie –

Prof. Dan PoPescu

continuare in pag. 7

continuare in pag. 3

1848, Paris

Iată că se apropie „săptămâna de excelență” pentru Facultatea deȘtiințe Economice (FSE) a Universității „Lucian Blaga din Sibiu”. Estede fapt o săptămână plină de evenimente de mare interes pentrumediul universitar economic. Așa cum deja am fost obișnuiți la edițiileprecedente, și acum avem un număr de peste 180 de participanți -peste 50 profesori din alte ţări - la lucrările conferinței “IECS 2015”,care cu siguranță au prezentat și vor mai suscita, credem noi, interesulmediului academic economic, dar și a mediului preuniversitar eco-nomic. Așa cum arătam la început, săptămâna va fi plină de eveni-

mente: începem cu “iWeek 2015”, cea de-a doua ediție a săptămâniiinternaționale la ULBS. În cadrul acestui eveniment profesori din țări pre-

cum: Olanda, Belgia, Turcia, Germania și Letonia vor susține prelegeri în fața studenților ULBS peteme aparținând domeniilor: economie, marketing turism, finanțe, matematică și altele. Tot înaceastă săptămână are loc Conferința Economică Internațională IECS 2015, a 22-a ediție organizatăde membri Facultății de Științe Economice, prilej cu care invitații internaționali vor disemina rezul-tatele cercetărilor realizate. Constatăm că trăim într-o lume deschisă, cu transformări profunde, ac-celerate care necesită angajamentul nostru într-un proces de reevaluare, restructurare a societățiiglobale, și reproiectare a relațiilor de dintre noi. Chiar dacă societatea trece prin criză, aceste ocazii,precum conferința IECS 2015 reprezintă șansa de a aduce schimbări. Schimbări de mentalitate,schimbări în relațiile dintre indivizi și societate, schimbări în metodele de abordare reciprocă întreinstituții și clienți, schimbări în abordare a managementului carierei.

Facultatea de Şt. Ec. a ULBS - excelenţa internaţională şi a cercetării -

Prof. Univ. Dr. DecanLiviu Mihăescu , ulbs

continuare in pag. 8

continuare ^n pag. 5-6

Shanghai - China

porturi2 JOI 14 MAI 2015

urmare din pagina 1

Totodată, portul maritim mod-ern a devenit o unitateeconomică complexă a căreifuncţionare este asimilată pro-ceselor de producţie din marilecombinate industriale.În viziunea experților din dome-niu sarcinile principale ale por-turilor moderne sunt: - Accesul organizat al navelor şistaţionarea lor în siguranţă înacvatoriul portului sau în radăşi la danele de operare.- Primirea şi depozitarea încondiţii optime a mărfurilorsosite din interiorul ţării sau dinregiuni limitrofe şi destinate ex-portului sau a celor importate.- Depozitarea temporară saude durată a mărfurilor descar-cate de pe nave şi exploatareasau prelucrarea lor de cătreb e n e f i c i a r i .- Executarea diferitelor prestaţiicerute de nave (manevre,reparaţii, aprovizionări, etc) saude beneficiarii mărfurilor din cir-cuitul economic (de import şie x p o r t ) .- Investiții financiar sustenabileîn infrastructură, ținând cont defaptul că tendința în domeniulconstrucției de nave este caacestea să fie mult mai mari.- Adoptarea unor măsuri pentruprevenirea posibilului impactnegativ al schimbărilor climat-ice, cum ar fi creșterea niveluluimărilor și oceanelor sau/și vre-mea extremă.- Adoptarea unor măsuri efi-ciente pentru siguranța și secu-ritatea navigației în port.Conform UNCTAD (2012)peste 79% din accidentele por-tuare s-au datorat erorilorumane produse în proceseleo p e r a ț i o n a l e .Pentru a putea îndeplini acestesarcini porturile modernerealizează o serie de activităţispecifice, dintre care cele maiimportante sunt cele de trans-bordare; depo-zitare şidistribuţie, precum şi o serie defuncţii (industrială, comercialăprecum şi cea de asigurare aserviciilor portuare - funcţial o g i s t i c ă ) .Reducerea timpului destaţionare a navelor suboperaţiuni deîncărcare/descărcare şi a tim-pului de staţionare în radă înaşteptarea rândului la operareeste legată în principal defuncţia de distribuţie. Aceastaconstă în distribuţiaconcomitentă a unui volum câtmai mare de mărfuri şi cât maidivers, pe un număr cat maimare de nave şi mijloace detransport spre uscat.Distribuţia este influenţată delungimea frontului de acostare,de capacitatea navelor, de-pozitelor, mijloacelor de trans-port spre uscat de aprelua/descărca mărfurile. Deasemenea şi de gradul de dez-voltare a infrastructurii şisuprastructurii portuare, denivelul de specializare a termi-nalelor, etc.Dintre toţi aceşti factori, rolulprincipal îl deţine specializareaterminalelor pe categorii demarfă, respectiv:a) Terminalele pentru operareamărfurilor vrac solide : termi-nale de minereuri, cărbune,cocs; terminale de produse

chimice; terminale de ciment,laminate, etc; terminale de ce-reale, etc.b) Terminale pentru operareamărfurilor vrac lichide: termi-nale petroliere; terminale deulei comestibil, etc.c) Terminale pentru mărfurig e n e r a l e .d) Terminale pentru containere.e) Terminale pentru maşini, uti-laje, instalaţii etc.În acest context merităprezentată inițiativaadministrației portului Los An-geles, care, pentru a reduce în-târzierile în manipulareacontainerelor și colmatarea ter-minalelor, a elaborat un pro-gram, operațional din februarie2015, denumit “Peel Off” (întraducere aproximativă „ascoate coaja”), care permitecontainerelor cliențilorimportanți să fie mutate într-ozonă desemnată, din carecamionagiii o pot prelua rapid șiduce către centrele dedistribuție din țară (Meeks,2 0 1 5 ) . Fondat oficial în anul 1907, por-tul Los Angeles este aşezat înGolful San Pedro, la o distanţăde cca. 32 de kilometri sud decentrul Los Angeles-ului. Ur-mare dezvoltării continue s-aunit cu Port of Long Beach,luând denumirea de Los Ange-les/ Long Beach Harbor,ocupând locul cinci în topulcelor mai aglomerate porturidin lume, cu o cifră comercialăîn anul 2008, de peste 14,2 mil-ioane TEU (Twenty foot Equiv-alent Unit). În acelaşi timp estecel mai aglomerat port de con-tainere din SUA şi cel mai mareport de vase de croazieră de peCoasta de Vest a StatelorUnite. Port of Los AngelesWorld Cruiser Center a deservitîn anul 2009 peste 800 000 dep a s a g e r i .În anul 2010 a devenit primulport al lumii care a oferit reduc-eri de tarife la transportul pen-tru vehiculele auto cu emisie degaze poluante zero, indiferentde producător sau importator.Deşi am avut ocazia în trei rân-duri să fac câte o croazieră cuvaporaşul, pe durata celorpatru ore de vizitare, pe traseediferite, nu am reuşit să parcurgîn totalitate imensitatea acestuimegaport cu o suprafaţă depeste 30 de kilometri pătraţi depământ şi apă și cu o lungime acheurilor de aproape 70 de kilo-m e t r i ! . . .Localnicii spun că nu ai experi-mentat Los Angeles-ul dacă nuai vizitat LA Waterfront, es-planada așezată pe fundalul in-credibil al portului, și carereprezintă o sărbătoare pentrusimțuri. O mulțime de restau-rante, un acvariu marin, muzeeși repere istorice, galerii deartă, o gigantică piață interioarăde ambarcațiuni, plaje min-unate și multe alte atracții carepermit vizitatorilor să ia masa,să facă cumpărături, să sejoace sau să exploreze. Esteun loc interesant, plin dedistracții și arome, pentru în-treaga familie.

Porturile Los Angeles-uluiatrag anual o multitudine deturişti, impresionându-i prinmărimea lor colosală, aerul ma-jestuos al vapoarelor de toatefelurile şi mărimile, fie că sunttransportoare de containere,cărbune, maşini sau instalaţii,

petroliere, pescadoare sauambarcaţiuni de lux.

B i b l i o g r a f i e• Meeks, K. R., (2015),

Port of Los Angeles launches‘Peel Off’ program to tacklemounting backlog of cargo,Long Beach Press Telegram• UNCTAD, (2012), Re-

view of Maritime Transport,United Nations Publication,http://unctad.org/en/Publica-tionsLibrary/rmt2012_en.pdf

Conf. Univ. Dr. Cornel jucan, ULBS

3JOI 14 MAI 2015 naţiune, comunitate, globalism

urmare din pagina 1

În desele discuții pe care leaveam, întâlnindu-ne dimineațape B-dul 6 Martie, cum senumea atunci actualul BulevardRegina Elisabeta, fiecaremergând la institutul său decercetare, abordam deseoriaceste chestiuni, într-o relativăignoranță a mea (fiind de altăspecialitate) dându-i totuși efec-tiv dreptate lui Mircea și fiindeminamente revoltat deadmonestările și nedreptățile pecare le suferea... Au trecut mulțiani de atunci, iar cu MirceaBabeș – împrejurările au făcutastfel – nu am mai vorbit dedestul de mulți ani: și-a schim-bat telefonul, adresa,preocupări diferite, e-mail-ul luinu-l știu, de altfel nici el nu-l știepe al meu, etc., etc...

De curând, însă, înSăptămâna Luminată, citind –mai bine spus studiind revistafranceză „L′Histoire”, numărulpe ianuarie 2015, cu precăderegrupul de articole „Les racinesdu nationalisme” – studii sem-nate de autori de excepție pre-cum Michel Winock(„1789-1920: comment s′estdesinée la carte de l′Europe”),Pap Ndiaye („Les nationsafricaines existent-elles?”),Yves Saint Geours („AmériqueLatine. Des nations filles de l′in-dependence”), Valerie Igounet(„Français d′abord!”), EduardVernon („L′explosion des na-tions”), Benoît Pelistrandi, etc. –mi-am reamintit substanțialelemele schimburi de idei cuMircea Babeș, antamând, încăde atunci, o problemăfundamentală a timpului nostru,a acestui secol și, probabil, acelui ce va urma: raporturiledintre național, comunitar șiglobal, dintre națiune, comuni-tate și globalism. Deja am intratpe domeniul meu. Oare încotrone îndreptăm, ne globalizămsau revenim la național? Celedouă „perimetre” sunt opusesau pot coexista? Ce urmeazădupă globalizare? Și alte și alteîntrebări derivând din aseme-nea teme, nu doar de reflecțieci și practice, pragmatice, eco-nomice și politice, sociale,privindu-ne pe fiecare dintre noicei de astăzi dar și pe cei carevin, care vor veni...

Răspunsurile sunt foarte difi-cil de dat, sunt scrise, cusiguranță, milioane de tomuri,studii, articole. Punctele devedere de multe ori sunt contra-dictorii. Numai în cadrul ONUse află 193 de state, fiecare cuproblemele sale, printre carecele ale naționalismului, comu-nitarismului, globalismului seaflă, oricum, prin conținut,rezonanță, reverberații, înprimele rânduri. Vom încerca,dar, o sumară schiță a acesteichestiuni, desigur, esențial eco-nomice, eforturile într-o astfelde direcție urmând să reprez-inte, în timp, după puteri, unsubiect preocupant.

În Europa – desigur, pe altecontinente lucrurile se vădescuneori relativ altfel – așa cumscrie Michel Winock, ideea denațiune a înlocuit-o, de prin sec-olul XVIII, pe cea a suveranului.Nu a fost – și nu este încă – odefiniție unică. Sunt cărturari șifilozofi care au pus în reliefideea de „contract”: voințagenerală care se află la baza

societății, acea voință a unoroameni de a trăi împreună șicare se află la baza societății. Înfapt, în termeni mai aproape desocietatea modernă, este vorbade dreptul oamenilor de pe unanumit teritoriu, de dreptul unuipopor de a dispune de el însuși.Încet-încet, prin revoluții șievoluții, regii sunt recunoscuțimai mult ca delegați și man-datari ai națiunilor, și mai puținca proprietari și stăpâni ai aces-tora (cum erau prinții în trecut).Mai mulți dintre suveranii carenu se vor schimba, care nu vorproceda astfel vor pieri demâna călăului, o mână mânuindsecurea, ghilotina, glonțul, etc.Ceea ce contează, a fost șieste, până la urmă, voința oa-menilor. Tot M. Winocksubliniază că avem de-a-faceastfel cu o definiție nu doarrevoluționară ci relativsubversivă pentru regatele, im-periile, entitățile multinaționale.

Tocmai de aceea apreciemcă definiția amintită ar trebuicompletată cu o alta, aceea a„națiunii obiective”. În acestsens, națiunea, în spețănaționalitatea nu ar maireprezenta doar un act voluntar,ci și un produs istoric al unorforțe colective care formeazăgeniul popoarelor. Un geniu alpopoarelor pe care-l aflăm încântece, în legende populare,în epopei, dar deloc în ultimulrând în limba cea mai multvorbită, și, mai ales, în solidari-tate, în configurarea și a unorrelații economice direcționate,mai mult sau mai puțin lasuprafață, spre o piață unică.Se conturează astfel chiar unfenomen de ereditate culturală,socială, economică, dar și – dece nu? – chiar dacă relativ,foarte relativ, biologică. O „starede sănătate” a unei națiuni,care, stare pozitivă îi poateasigura progresul. Fiind însăvalabil și cazul invers...

Desigur, este mai dificil derelevat dacă conștiințanațională – plămădită din maitoate aceste direcții, dineducație, din cutume – a gen-erat națiunea sau aceasta agenerat conștiința națională.Am sentimentul că elementele,factorii, direcțiile s-auîntrepătruns, se întrepătrund.Deși, într-o anume logică,conștiința națională, sau, altfelspus, naționalismul a generatnațiunea. Naționalismul, acel

principiu politic care afirmă căunitatea politică și unitateanațională „trebuie să fie congru-ente”. Într-o asemenea cheiecomplexă de evoluție, națiunilenu sunt atât creații naturale ci,în bună măsură, categorii evo-lutive. Mișcările naționale, co-agulate de invocarea unoridealuri comune izvorâte din tre-cut, din istorie, au născut saudezvoltat conștiința națională,conștiință care, la rândul ei, aconfigurat națiunea. Este greude negat că un rol importantastfel l-au avut și îl au eliteleculturale, sociale, economice,politice, și, am mai amintit, leg-endarul și literatura de un tipsau altul, animând masele șifiind urmate de mase.

... Este practic imposibil deprezentat în rândurile de față,dincolo de asemenea succinteschițe, însemnări, definiții, pro-cesul de apariție și dezvoltare anațiunilor. De altfel, nici nu stăîn intenția noastră o asemeneaprezentare. Poate, într-oanumită perspectivă, și cuprecădere economic, un volumar putea fi astfel o soluție maibună. Oricum, însă, nu se poatenega că, cu precădere în de-cursul secolului XIX s-a impusprincipiul statului-națiune. Ex-emplul americanilor – națiunede frunte a lumii –, al Revoluțieiamericane, al Războiului amer-ican împotriva coloniștilor en-glezi este semnificativ. Chiardacă, aceiași oameni care auluptat pentru libertatea lor auexterminat indieni. Ceva maitârziu au privit ca „primitivi” pedescendenții sclavilor de cu-loare de mai de mult. Au dis-creditat populații asiatice. Ei,anglo-saxoni și protestanți aumarginalizat, o perioadă, pecatolici și pe evrei, în faptansamblul emigranților din Eu-ropa Centrală și Meridională,etc. Oricum, calitatea nu sedobândește de la început, ci dincumulul efectelor unor situațiisuccesive... Dar să revenim.

Mai departe, profesorulfrancez amintit – și nu doar el –scrie foarte bine că războaielegenerate de Revoluția francezădin 1789 și de imperiulnapoleonian care i-a urmat audeterminat o mișcare anaționalităților într-un dublusens. „În primul rând, armatelefranceze au exportat în Europaideile Revoluției”, din faimosul șifrumosul triptic „Liberté, Egalité,

Fraternité”, zdruncinând, chiardincolo de Franța, vechile struc-turi feudale, generând un senti-ment colectiv, puternicîmpotriva vechilor regimuri. În aldoilea rând, au provocat la ceiinvadați reacții naționale îm-potriva invadatorului străin, co-agulând, iată, sentimentenaționale, națiuni. Congresul dela Viena, din 1815, n-a constatdoar în zaiafeturi și în dansuri,în scene de alcov, ci a încercatsă reconstituie o lume așa cumera ea înainte de Napoleon, cuimperiile englez, austriac și rus-esc, cu Prusia în primul plan.Nu a reușit, însă, „pragurile”fuseseră înlăturate, ideilenaționale acționau cu o forță înfața căreia cu greu puteaurezista demersurile, chiar mil-itare, antinațiune.În fapt, în1815, nu puține națiuni erau in-tegrate în imperii. De exemplu,cel austriac habsburgic se com-punea din numeroase națiuni,după cum existau națiuni careerau împărțite de imperii – vezipolonezii, între ruși și austrieci,dar și o parte din națiunearomână, cea din Transilvania, s-a aflat mai multă vreme substăpânire austriacă și mai apoiaustro-ungară, românii, majori-tari, urmărind efectiv să revinăla „patria mamă”. În raport cu oasemenea situație, cu forțareadobândirii unei alte naționalități,„imperiale”, națiunile se voiauseparate și regrupate apoi, pecât posibil, intervenind, desigur,o serie de elemente după cri-teriile naționale.

... Imperiul Otoman „omulbolnav al Europei”, cum a fostintitulat ceva mai târziu, sedezmembrează rapid, sârbiismulg deja, în 1815, un „debutde autonomie”. Apoi, mai binespus, aproape în același timp,emanciparea națională esteilustrată de greci, care își vorcuceri independența,recunoscută de marile puteri în1830... Nu mult timp dupăaceea, în 1861 și sub influența„Primăverii popoarelor” din1848, care a stimulat mișcărileindependentiste din Europa,este proclamat Regatul Italiei,în pofida eforturilor austriace dea-l anula. În 1871, la Versailles,în urma câștigării războiului cufrancezii lui Napoleon al III-lea,Wilhelm I este proclamatîmpăratul unei Germanii unifi-cate. În 1877, Principateleromâne unite încă din 1859,

practic România, își vordobândi independența politicăînlăturând nu fără grele vărsăride sânge pe câmpul de luptă,suzeranitatea otomană.Independența, sprijinită defrancezi, va fi însă negociată cuenglezii și mai ales cu germaniicare condiționau recunoaștereaei de renunțarea de către statulromân la despăgubirile pe careacesta le pretindea de la soci-etatea escrocului Strousberg...Războaiele balcanice din 1912– 1913 sunt și o expresieimportantă a emancipării desub dominația turcă apopoarelor creștine din ImperiulOtoman, imperiu încă reunindpopulații de „limbă vie” încă în-cadrate în ceea ce se numea„Turcia Europei”. Însuși PrimulRăzboi Mondial, din 1914 –1918, va exprima, deloc în ul-timul rând, aspirațiile naționaleale unor popoare din Balcani. ÎnEuropa va triumfa efectiv prin-cipiul statelor-națiune, Româniareîntregită fiind o expresiesemnificativă. Practic, fiecare națiune, evi-dent, majoritară în spațiulnațional respectiv, își afirmaputernic identitatea în numeleistoriei ei, limbii ei, religiei ei,imaginarului ei, ș.a. Principiulacesta al statului-națiune se vaimpune prin el însuși o bunăparte din secolul XX, practic înlumea întreagă, odată cu „de-colonizarea”. Așadar, dupăharta Europei se va modificaharta lumii. Dar în cea mai mareparte a lor, coloniile nu aureprezentat entități naționale, cimai mult posibilități valorificatede cucerire de cătremetropolele coloniale.Chestiunea este valabilă cuprecădere pentru Africa, pentrufostele colonii, dominioane, pro-tectorate, teritorii sub tutelă depe continentul african,înmulțindu-se consistentnumărul țărilor de aici. Ea esteînsă valabilă – chiar dacă într-omai mică măsură – și pentruAsia, vezi, de exemplu, în timp,raporturile indo-pakistaneze,ș.a. America de Sud, AmericaLatină se vădesc însă într-o altăcategorie: foștii coloniști șiurmașii lor, deveniți burghezienațională, populație națională,au luptat vitejește pentrucucerirea independenței de lacei cu care, practic, s-au con-fundat, se confundau cu câtevazeci sau sute de ani în urmă.

napoleon, 1812. Retragerea - fuga din Rusia

continuare în pagina 8

Prof. Dan PoPescu

Facultatea de şt. ec. a ulbs - excelenţa internaţională şi a cercetării JOI 14 MAI 20154

urmare din pagina 1

Lumea a suferit o crizăeconomică, cu tot spectrulsău de consecințe. Am tra-versat perioade cu greutățice păreau depășite, și pe-rioade de recesiuneeconomică, iar lucrurilepăreau să fie din nou înechilibru. Fiecare etapă, cubune și rele a fost observatăprin consecințe în toatemediile, de toate categoriilede organizații.Poate niciodată teoreticieniși practicieni din toatespecialitățile, nu doar eco-nomice, ci și de alte profesii,care se confruntă cuprovocări complexe precumcele generate de criză, nuau fost chemați să ia în con-siderare strategiile de ieșiredin criză, dar și să-și recon-figureze relațiile de"convalescență economicăpost-criză." Vrem ca aceastăconferință desfășurată laSibiu să fie în măsură săofere aceste soluții, sau in-strumente care permit maiîntâi un schimb intercultural,iar apoi să le aplice în pro-cesul educațional pentrucrearea de cunoștințe și apoide bunăstare. Ne așteptămla o interacțiune reală, cuimplicare eficientă și

prolifică a tuturor celor careau ales să lucreze în dome-niul economic, pentru a con-strui o carieră în afaceri sauîn educație. Fiecare cate-gorie: teoreticieni și practi-cieni vor găsi și calea de aprelua resurse de studiu, înînvățământul de bază sauprin învățarea pe tot parcur-sul vieții. Adică în școală,universități, academii. Și dinacest motiv, ne dorim și neasteptăm la o ofertă deeducație de calitate. Noiavem oportunitatea de aaprecia educația de calitatede astăzi în diferite culori,conferind sensuri, și diferiteperspective în contextulglobalizării. Dar o educațiede calitate presupune șiinteracțiunile internaționaleîn domeniul educației eco-nomice. Dorim de fapt de laconferința pe care oorganizăm anual, de la toțiparticipanții, să se constituieîmpreună într-un motor aldezvoltării economiei ac-tuale. Cu toate acestea, tre-buie remarcat faptul cădimensiunea internaționalăa învățământului superior nueste doar o anumită partedin timpul nostru. Astfel, oscurtă descriere a istorieiuniversității va arăta căaceastă instituție - universi-tatea – s-a născut în urmăcu 920 ani în Bologna, șiapoi s-a extins în alte oraședin întreaga lume (Paris, Ox-

ford, Cambridge etc.), ca unspațiu cultural care îmbracăacum caracter științific, încare elevii, studenții și pro-fesorii dornici de căutare acunoașterii provin dindiferite părți ale Europei.Ce este specific timpul nos-tru,şi face obiectuli n t e r n a ț i o n a l i z ă r i iînvățământului superior,este un aspect nou, cu onouă dinamică a fațetelorsale. Dorim în acest sens caFSE să se constituie încatalizatorul acestuiprocess deinternaționalizare. Deoareceregiunea Sibiului are o isto-rie culturală și educativă delungă durată, ca o contin-uare a acestui patrimoniu,Universitatea “Lucian Blaga”din Sibiu creează un echili-bru adecvat între vechiulspirit cultural și cerințeleeducaționale ale societățiiprezente, postmoderne. Înacest sens, tema conferințeidin acest an “EconomicProspects in the Context ofGrowing Global and Re-gional Interdependencies”reprezintă o punte delegătură între diferite culturiși medii educaționale, pe deo parte, și o oportunitatepentru promovareacunoștințelor cadrelor didac-tice, a studenților și aelevilor pe diferite teme eco-nomice, pe de altăparte.Doresc să precizez ca

proiectul “InternationalWeek” a luat naștere în anul2014, când prin primul grupde profesori internaționali aajuns la FSE. Aceștiapredau la universitățipartenere ale ULBS, în-deosebi cele în cadrulcărora studenții FSE au ben-eficiat de mobilități Erasmus.Experiența ne-a dovedit căstudenții români au absolvitcu laude perioada mobilitățiiErasmus și că sunt apreciațide către cadrele didacticepentru cunoștințele, pentruatitudinea și pentru entuzi-asmul lor. De remarcat căexistă chiar profesori care s-au arătat încântați să predeapentru încă o săptămână laFacultatea de Științe Eco-nomice din ULBS. Aceștiaparticipă pentru a doua oarăla această manifestare. Peparcursul iWeek 2015,invitații noștri se vor întâlnicu membri conduceriiuniversității, vor purtadiscuții la nivelul facultățilorîn vederea dezvoltăriicooperării inter-universitare,vor susține prelegeri pentrustudenții români și vorcunoaște aspecte ale culturiiși tradițiilor românești. Deasemenea, tot în cursulacestei săptămâni, Facul-tatea de Științe Economiceorganizează sub egida Dia-logurile ULBS, marți 12 mai2015, între orele 1200 –1400, în Aula Avram Iancu

prezentarea de către dl. dr.Lucian Croitoru a unei in-teresante teme intitulate:"Stagnarea seculară, bulelesalvatoare și creștereaeconomică în România". Dl.Lucian Croitoru, economistde prestigiu, este ConsilierPrincipal pe Probleme dePolitică Monetară al Guvernatorului BănciiNaționale a României.Sperăm ca toate eveni-mentele trecute aici înrevistă și organizate de FSEîn cursul săptămânii 11-17mai 2015: actuala ConferințăIECS 2015, SăptămânaInternațională iWeek 2015,Sesiunea de Comunicărieconomice a studenților,Concursul de postere peteme economice ale elevilorși Dialogurile ULBS își voratinge scopurile și neașteptăm la o experiențăacademică fructuoasă.

* * *

În final, o remarcă deosebităpentru mai tinerii noştriicolegi, cu contribuţieesenţială la organizarea şiderularea săptămâniiinternaţionale şi aconferinţei, respectiv lectoruniv. dr. Eduard Stoica,asist. univ. dr. MihaiŢichindelean, student MihaiCristian, student LeonardŞerban şi masterandă Mon-ica Beca.

Prof. Univ. Dr. DecanLiviu Mihăescu , ulbs

prorector prof. univ. dr. livia ilie

prodecanconf. univ. dr. Răzvan Şerbu

prodecanconf. univ. dr. bogdan Mârza

prodecanconf. univ. dr. nicolae Petria

prodecanprof. univ. dr.

emanoil Muscalu

director Departamentprof. univ. dr.

claudia ogrean

director Departamentprof. univ. dr.

Mihaela herciu

JOI 14 MAI 2015 5miza sino-asiatică

urmare din pagina 1

La începutul lunii martie, prinţulWilliam vizita China, pentru amarca o nouă etapă a relaţiilorapropiate dintre cele douăstate: „2015 – Anul Schim-burilor Culturale China-RegatulUnit”, menit a-i familiariza pecei doi parteneri cu valorileceleilalte naţii. Vizita ducelui deCambridge, al doilea pe linia desuccesiune la tron, este şiprima vizită a unui membrusenior al familiei regale, dupămai bine de 30 de ani de laturneul diplomatic al MajestăţiiSale, regina Elizabeta a II-a, înanul 1986. Rolul proeminent şideterminant pe care colosulasiatic îl poate juca înurmătoarea decadă devine dince în ce mai evident pentru toţi,constituind o provocaredeopotrivă pentru diplomaţiachineză: responsabilitateglobală în gestiunea crizelor şirespect reciproc în cadrul ra-porturilor dintre state, de di-mensiuni şi cu sisteme socialediferite, sunt cele două coordo-nate majore în funcţie de caretrebuie să evolueze scenarelaţiilor internaţionale 2, pentrua conserva armonia şi stabili-tatea în lume. Simple cuvinte? Istoria ne aratăcă realităţile la nivel regionaltrebuie percepute prin ochiirivalităţilor din plan global.Dorinţa Chinei de a contradominaţia mondială a Occiden-tului, dar şi ambiţia necontrolatăa acesteia de a egala şi chiarde a întrece Statele Unite, într-o cursă à deux pentru premiulcel mare, în paralel cu voinţapersistentă a americanilor de a-şi conserva poziţia hegemonicăcu orice preţ, propulsează dis-putele zonale pe tabla de şah aconfruntării dintre marile put-eri3. Nimic nou sub soare, amputea adăuga. Americaniipăstrează supremaţiageopolitică, continuând să fiesingurul stat capabil de reacţiişi acţiuni rapide la distanţă, într-o situaţie de criză majoră. Auun buget militar de patru ori maimare ca al Chinei (peste 600de miliarde dolari) şi,deocamdată, niciun stat nueste în măsură de a pune înpericol politica acestora în ma-terie de securitate naţionalăsau internaţională. Dar Chinaîşi îmbunătăţeşte constantstatutul, ascensiunea sa la ran-gul de mare putere luând în cal-cul atât factori de naturăregională (hard power, imaginedominantă în cadrul unorinstituţii cu rol politic şi eco-nomic), cât şi o abordareglobală (soft power, cooperarewin-win, combinând ajutorulpentru dezvoltare cu investiţiilestrategice, deţinătoare deimense rezerve delichidităţi/valută). Izolarea Ves-tului sau îndepărtarea parţială aStatelor Unite de la pupitrul debord va conduce însă la o sta-bilizare a politicii internaţionale,sau va accentua tensiunile, înlipsa unei capacităţi reale deleadership mondial al celorlaltes t a t e ?Rusia nu este identificată înAsia drept un factor de autori-tate decisiv. În mod cert ocupăo poziţie privilegiată în raport cualte state, însă tentaculele salese întind cu precădere spre Eu-

ropa. În ultimii ani, Rusia faceun pas decisiv către cooper-area cu statele asiatice, fiind operioadă extrem de prolifică dinperspectiva contractelor pecare le semnează, în special cuChina, în sectoare variate aleeconomiei. Criza ucrainiană aaccelerat dinamica diplomaţieiruse, Kremlinul încercândparcă să se asigure (şi săliniştească deopotriva opiniapublică) că stăpâneşte situaţiamăcar într-una dintre direcţii, cao contrapondere la sancţiunileVestului, de care rămâne încontinuare ataşată printr-oserie de înţelegeri şi acorduripolitico-economice 4. Deşi in-teresul central al Rusiei pare afi legat tot de Europa, dintr-unreflex istoric, aceasta este pri-zoniera propriei saleconfiguraţii geopolitice: trebuiesă-şi apere în egală măsurăambele flancuri, încercând să-şi demonstreze atuurile înrelaţia cu celelalte superputerivecine. O poziţie delocconfortabilă. Forţează nota înEuropa şi curtează în paralelAsia, contând pe slăbiciunileUniunii Europene în materie depolitică externă, dar şi pe car-acterul anti-occidental al politiciiinternaţionale a Chinei 5. Strate-gia Rusiei nu mizează atât pearmele sale de negociere, câtpe ecartul care se creează înurma disputei dintre cei doi greiplanetari: Statele Unite şiChina, ambele punând Rusiaîntr-o poziţie de inferioritate,atât din punct de vedere eco-nomic, cât şi militar. Încadratăîntr-un registru secundar, încondiţiile în care imaginea saiese şifonată după agresiuneadesfăşurată în Ucraina şidovedeşte o incapacitatecronică în a-şi rezolva prob-lemele interne, Rusia întreţinejocul echilibrului, pendulând,oarecum obligată, între Orientşi Occident şi evitând margin-a l i z a r e a .China domină peisajul acestuiînceput de secol, fără a creaimpresia că va ceda prea uşor,de acum înainte, locul său detrend-setter. Ceea ce a realizatîn ultimii 30 de ani, devenind adoua mare putere a lumii, nupoate trezi decât reacţii degelozie sau... de admiraţie.Dacă ar fi să luăm doar un ex-emplu, numai în ultima decadăa reuşit să-şi dubleze PIB-ul,ceea ce denotă un ritm de dez-voltare impresionant, cuimplicaţii sociale şi politice ma-jore. Statele din eşalonul doi şitrei mondial o urmează fidele,sperând la un nou start în dez-voltarea lor economică. N-auprea avut niciodată de alescând a venit vorba de im-punerea unui protectorat, încondiţiile în care conceptul debunăstare, calitatea vieţii saunormalitatea socială se traducprintr-o luptă perpetuă pentrusupravieţuire, în multe părţi aleglobului. Valorile universale oc-cidentale sunt pentru oamenieducaţi, care nu au grija zilei demâine... Iar amintirea colonial-ismului european rămâne acearană veşnic deschisă în memo-ria umanităţii. Un teren fertilpentru clădirea unor noi rapor-turi de forţă. Investiţiile masiveîn infrastructură şi asistenţasporită pentru dezvoltaredenotă interesul Chinei în a-şiforma o reţea extinsă de state-partenere (clientelare?), ceeace exercită constant presiune

economică şi determină noicomportamente politice înspaţiul acţiunii internaţionale.Spre beneficiul acelei sauacelor puteri cu rol regulator. Cum o arată şi numele său, întraducere ad litteram Regatulde Mijloc, China sepoziţionează strategic între Estşi Vest, dar şi pe axa Nord-Sud,încercând să-şi asigure o câtmai bună influenţă pe toatăaceastă suprafaţă geograficămediană. Modelul chinez esteunul unic, construit pe bazaunor realităţi naţionale precise(întindere, demografie, condiţiiistorice şi culturale). Indiaaccelerează puternic din spate,în timp ce o multitudine de ac-tori şi grupări de actori sunt im-plicate într-un amplu proces deintegrare economică regională(The Association of SoutheastAsian Nations/ASEAN, The Re-gional Comprehensive Eco-nomic Partnership/RCEP, TheShanghai Cooperation Organi-sation/SCO, Asia Pacific Eco-nomic Cooperation/APEC, TheT r a n s - P a c i f i cPartnership/TPP). Competiţiaînseamnă progres, în limiteleunor reguli universale, iarcoabitarea sau concilierea din-tre cele două lumi, ceaemergentă, în fruntea plutonu-lui aflându-se China, şi ceavestică, dominată de figuraAmericii, trebuie vazută ca ocale comună de menţinere aavantajelor, dar şi de controlreciproc. Creşterea economicăvine la pachet cu riscuri şi sac-rificii: după trei decade deevoluţie spectaculoasă, Chinaeste, astăzi, una dintre cele maipoluate ţări ale lumii şi, deasemenea, unul dintre cei maimari emiţători de CO2,reprezentând un imens pericolatât pentru populaţia locală 6,cât şi pentru securitatea medi-ului înconjurător la nivel plane-tar. O dovadă a faptului că,orice criză zonală poate afectaşi deregla balanţa globală, şi nunumai pe considerente ecolog-i c e .Modernizarea s-a produs înparalel cu „revolta împotrivaVestului” 7, împotrivafenomenului de westernization,impus pe fondul acumulărilorsuccesive de frustrări. Astăzi,asistăm la renaşterea Lumii aTreia, care trezeşte din nou in-teresul, după expunerea vremede secole la valorile, elitele şiinstituţiile occidentale. O Lumea Treia în căutarea recâştigăriirespectului de sine, trasându-şipropriul drum, bazat pe tradiţiifilozofice şi realităţi teritorialeprecise („traditional patterns oflife”). Modernizarea, revoluţiaindustrială, dar şi valorile careau acompaniat-o de-a lungultimpului au încetat să mai fieproprietatea exclusivă a Vestu-lui. Este adevărat, ţările occi-dentale au fost primele care aubeneficiat de pe urmadezvoltării, dar nu au deţinut şinu deţin monopolul; au fost cu osumă de paşi înainte, atât caviziune, cât şi ca abordare, daristoria a înregistrat numeroaseabuzuri (logica expansionistă şifazele colonialismului & neo-colonialismului). Astăzi, avântulAsiei, construit pe reţetaprosperităţii prin cooperareregională, poate fi socotit drepto recuperare a avantajelorcompetitive, o primă etapă într-un nou ciclu al lumii. Proiecteletransnaţionale iniţiate de China

nu fac decât să confirmepotenţialul economic şi mizapolitică din spatele deplasăriicentrului de greutate al planeteicătre Asia. Dificultăţile sunt nu-meroase şi se dovedeşte căprogresul economic este mairapid ca evoluţia practicilor şimentalităţilor, ameliorareanivelului de trai neregăsindu-sedeseori în gesturi şi reacţii coti-diene, în reflexele societăţii.Drumul către prosperitate estelung şi anevoios. Europa, înschimb, a atins acel prag supe-rior al calităţii vieţii, al bunăstăriiindividuale, fără ca economiasă mai poată să ţină pasul, fărăsă reuşească să urmăreascăde pe poziţia de jucătortransformările din mediulglobal, fundamentat pe principi-ile concurenţei şi ale liberuluischimb, pe care ea însăşi le-ag e n e r a t . cu China. Singura şansă a statelor eu-ropene de a mai rămâne com-petitive pe piaţa globală poatefi dată de efortul colectiv, destrategiile conjugate şi de politi-cile de natură să revitalizeze înmod armonios întreg teritoriulpolitic şi spaţiul economic alUniunii Europene. Europa nu acăzut încă într-un plan mondialsecundar, însă deteriorareaacută a pieţei interne a muncii,precum şi o incapacitatestructurală de a se mobilizaspre obiective comune, nu doarnaţionale, accentuează de-sprinderea ei accentuată dezona superputerilor. StateleUnite şi China pare că sunt,astăzi, singurele entităţi capa-bile să traseze noile direcţii aleapropierii dintre economii şicivilizaţii, în interiorul platformeide lideri planetari, mărită pro-gresiv la 20 (G-20). Europa sepoate menţine în imediata lorvecinătate doar înţelegând rolulpe care-l mai poate juca şi in-terpretând istoria dintr-operspectivă orientată

substanţial către viitor, nuconstruită pe baza himerelortrecutului (eurocentrismul).Nu alimentând în mod unilat-eral nevoile statelor, cifolosindu-se de vocaţia eicomună, de proaspăta identi-tate conferită de cei 60+ de anide integrare europeană curezultate pozitive. Mizând pedebirocratizare, comunicare şicoordonare eficientă între eco-nomic şi politic, între factorulprivat cu interese specifice şiautoritatea publică, oarecumdetaşată de funcţia sa iniţială,cea de reprezentare acetăţenilor. De adaptarea şiadoptarea unei noi atitudini re-aliste, în funcţie de capacităţi şioportunităţi, va depindefuncţionarea şi forţa acestui altreilea pol, extrem de util înechilibrarea mecanismului dedecizie şi în configuraţia politiciiinternaţionale, prin prisma sis-temului său de valori receptateuniversal (democraţia şi drep-turile omului, libertăţi funda-mentale, statul de drept,m u l t i l a t e r a l i s m ) .Ordinea mondială serearanjează în scenă într-unritm alert, zona Asia-Pacificavând şansa să devină, dacănu cumva a devenit, primazonă economică a lumii. Peacest fundal extrem deschimbător, Statele Unite şiChina îşi dispută imensa piaţăa Orientului îndepărtat, ambelestate încercând să-şidefinească cât mai bine poziţiade lider, în cadrul sumei dejucători regionali şi a rivalităţilorteritoriale. În interiorul sistemu-lui de alianţe care se formează,afinităţile de ordin ideologic numai sunt definitorii, precum însecolul trecut (demarcaţia fiinduna convenţională), parteneri-atele proaspăt create scoţândîn evidenţă mai degrabă viziunipragmatice asupra evoluţiei vi-i t o r u l u i .

continuare în pagina 6

Dan Alexandru PoPescu

urmare din pagina 5

Sustenabilitatea dezvoltării pebaze exclusiv de creştereeconomică, precum şi formareaunui nou mecanism deguvernanţă globală, în paralelcu modelul promovat de Occi-dent (care are nevoie urgent deo recalibrare a acţiunii sale şi dedetaşarea de trecutul „glorios”)se va demonstra în următoriiani. Vom asista, fără îndoială, laun joc al intrigilor şi al loviturilornepermise, dialogul de culiseprimând asupra discuţiilor ofi-ciale. Într-o lume în care lumilecomunică, se confruntă,relaţionează şi se întrepătrund,cunoaşterea celuilalt şi disponi-bilitatea de deschidere sunt in-dispensabile. Adevărataprovocare rezidă în capacitateastatelor cu poziţie dominantă dea evita greşelile istoriei şi de acolabora pentru interese gen-erale 8. În situaţia actuală arăbufnirilor teroriste şi extrem-iste, resursele, tehnologia şiputerea militară trebuie puse ladispoziţia unui proiect comun şiprioritar, care să permităevitarea dezechilibrelor majoreşi a transformării problemelorregionale în tensiuni globale.Un război al nervilor de urmăritcu maximă atenţie, care predis-pune la învăţăminte şi corelaţiiu n i v e r s a l e .

1.Huang Chen, „Les bases dela politique extérieure de la

Chine populaire: coexistencepacifique, internationalisme pro-létarien, soutien des nations op-primées”, nov. 1964, în Manièrede voir. Le Monde diplomatique,op. cit., p. 32.2. Kerry Brown, „A divers rangeof global issues puts Chinesediplomacy to the test”, în BeijingReview, Vol. 58, No. 12, March19, 2015, pp. 18-19. 3. Vince Scappatura, „L’Aus-tralie, pièce centrale du pivotaméricain”, în Manière de voir.Le Monde diplomatique, op. cit.,p. 63.4. „Russia is a critical supplierof energy to Europe, currentlyproviding about 29 percent and37 percent of Europe's naturalgas and oil needs, respec-tively”, Reva Bhalla, „RussiaNervously Eyes the U.S.-IranDeal”, Stratfor, April 7, 2015,sursa online, consultare 7aprilie 2015. https://www.strat-for.com/weekly/russia-ner-vously-eyes-us-iran-deal?utm_s o u r c e = f r e e l i s t -f&utm_medium=email&utm_term=Gweekly&utm_campaign=20 1 5 0 4 0 7 . 5. Ingerinţele occidentale înafacerile interne ale statelor dinAsia de Sud-Est deranjeazăChina, care vede în StateleUnite un permanent adversar înmaterie de acaparare de zonede influenţă în imediata saapropiere (vezi problematicaTaiwanului, un subiect fierbintepentru diplomaţiacontemporană chineză).6. Vezi şi documentarul realizat

de jurnalista Chai Jing, intitulat„Under the Dome – Investigat-ing China’s Smog” (CCTV, 28februarie 2015), despre nivelulextrem de ridicat al poluării înChina şi efectele sale nocivedevastatoare asupra populaţiei,sursa online, consultare 29

martie 2015,https://www.youtube.com/watch? v = T 6 X 2 u w l Q G Q M .7. Hedley Bull, „The Revoltagains the West”, în GreatPower Relations, World Orderand the Third World. Essays inMemory of Sisir Gupta, edited

by MS Rajan and Shivaji Gan-guly, Vikas Publishing HousePVT-LTD, New Delhi, 1981, pp.2 0 0 - 2 0 8 . 8. Vezi şi Wang Hui, „Les Asia-tiques réinventent l’Asie”, înManière de voir. Le Mondediplomatique, op. cit., p. 82.

miza sino-asiatică JOI 14 MAI 20156

Dan Alexandru PoPescu

un hotel original, hotelul peşteră

sibiu, Piaţa MaRe

turismJOI 14 MAI 2015 7

urmare din pagina 1

HGR nr. 852/2008reglementează normele şi cri-teriile de atestare a staţiunilorturistice în scopul protejării,conservării şi valorificăriiresurselor turistice. Atestareastaţiunilor turistice se face decătre Ministerul Economiei, lasolicitarea autorităţiloradministraţiei publice locale, şise aprobă prin hotărâre de gu-vern. Pe lângă elementele strictadministrative legate de proce-dura de atestare, actul normativinclude prevederi menite saasigure creşterea vizibilităţii re-spectivelor localităţi pentruturişti şi potenţialii turişti.HGR nr. 77/2010reglementează conţinutul şiprocedura de aprobare a Pro-gramului anual de marketing şipromovare şi a Programuluianual de dezvoltare adestinaţiilor şi a produselor tur-istice, în limita fondurilor apro-bate cu această destinaţie.Programul anual de marketingşi promovare urmăreşte pro-movarea celor mai importantedestinaţii şi forme de turism dinRomania pe piaţa internă şi peprincipalele pieţe turistice dins t r ă i n ă t a t e . Prin HGR nr. 120/2010 s-aaprobat Lista cuprinzând pro-gramele şi proiectele deinvestiţii în turism şi a surselorde finanţare a documentaţiilortehnice şi a lucrărilor deexecuţie a programelor şi obiec-tivelor de investiţii în turism.Finanţarea realizăriidocumentaţiilor tehnice şi alucrărilor de execuţie a pro-gramelor şi obiectivelor deinvestiţii în turism, ai căror ben-eficiari sunt autorităţileadministraţiei publice locale, seasigură de la bugetul de stat şidin bugetele locale, prinbugetele unităţilor administrativ-t e r i t o r i a l e .HGR nr. 120/2010 pune înevidenţă localităţile cu potenţialturistic de dezvoltare, respectivdestinaţiile turistice care şi-aupropus să îmbunătăţească in-frastructura de primire aturiştilor prin proiectele deinvestiţii finanţate din fonduribugetare. Aceasta a fost emisăpentru modificarea Listeicuprinzând programele şiproiectele de investiţii în turismşi a surselor de finanţare adocumentaţiilor tehnice şi alucrărilor de execuţie a pro-gramelor şi obiectivelor deinvestiţii în turism, fiind OrdinulPreşedintelui ANT nr.65/2013pentru aprobarea Normelormetodologice privind clasifi-carea structurilor de primireturistică completată șimodificată prin HG nr.320/2011 privind criteriile de el-igibilitate a programelor şiproiectelor de investiţii în tur-i s m .De o deosebită importanță pen-tru dezvoltarea sustenabilă aturismului românesc au fost:elaborarea Master Planuluiprivind turismul național în pe-rioada 2007-2026, a Strategieide dezvoltare a turismului baln-ear și Strategia de dezvoltare aecoturismului în România (fazaI și faza a II-a).Pe lângă responsabilitățile stip-ulate în Ordonanța nr. 58/1998,

conform Master Planului pentruDezvoltarea Turismului Național2007-2026, administrațiile lo-cale trebuie să îndeplineascăurmătoarele funcții: identifi-carea, păstrarea, protecția sidezvoltarea activelor siresurselor turistice în cadruljudețului sau zonei respective;promovarea si marketinguljudețului sau zonei respectiveca destinație turistică pe plan in-tern si, acolo unde este cazul,pe piețele regionale; furnizareaserviciilor de informare a vizita-torilor si rezidenților; generareaunor atitudini pozitive față deturism, popularizând avantajeleactivităților de turism bine ad-m i n i s t r a t e .De menționat că acţiunile cucaracter turistic, iniţiate la nivelteritorial de către autorităţileadministraţiei publice locale,trebuie să se înscrie în strategiade dezvoltare a turismului petermen mediu şi lung şi să re-specte reglementările specificepentru toate formele de turismpracticate în România.Rolul guvernului și al minis-terului de resort în dezvoltareași promovarea industriei turis-mului este învederat prinadoptarea Hotărâri de Guvernnr.20/2012 privind aproparea”Programului multianual demarketing și promovaret u r i s t i c ă ” .Printre cele mai importanteprograme de dezvoltare și pro-movare a turismului se numără:Proiectele EDEN ”Destinații eu-ropene de excelență” și CA-LYPSO inițiate de ComisiaEuropeană; Programul Sud –Estul Europei prin derulareaproiectelor: Sagittarius(lansarea antreprenoriatului depatrimoniu la nivel local/global:strategii şi instrumente pentruunificarea forţelor, conservarealocurilor, mobilizarea valorilorculturale, facilitarea schimbuluide experienţă); Transdanube(Mobilitate şi transport durabil înregiunile turistice de-a lungulDunării); Programul Steagul Al-bastru (Blue Flag) - carecunoaștere internațională acalității plajelor litoralului româ-nesc; atribuirea simbolului seface de către Fundația deEducație pentru Mediu înfuncție de îndeplinirea a 27 decriterii referitoare la calitateaapei și a plajei, informarea pub-licului etc.; Programul de coop-erare transfrontalierăRomânia-Bulgaria (derulareaproiectului ”Strategie comunăpentru dezvoltarea teritorialădurabilă a zonei transfrontaliereR o m â n i a - B u l g a r i a ” )HGR nr. 852/2008reglementează normele şi cri-teriile de atestare a staţiunilorturistice în scopul protejării,conservării şi valorificăriiresurselor turistice. Atestareastaţiunilor turistice se face decătre Ministerul Economiei, lasolicitarea autorităţiloradministraţiei publice locale, şise aprobă prin hotărâre de gu-vern. Pe lângă elementele strictadministrative legate de proce-dura de atestare, actul normativinclude prevederi menite saasigure creşterea vizibilităţii re-spectivelor localităţi pentruturişti şi potenţialii turişti.HGR nr. 77/2010reglementează conţinutul şiprocedura de aprobare a Pro-gramului anual de marketing şipromovare şi a Programului

anual de dezvoltare adestinaţiilor şi a produselor tur-istice, în limita fondurilor apro-bate cu această destinaţie.Programul anual de marketingşi promovare urmăreşte pro-movarea celor mai importantedestinaţii şi forme de turism dinRomania pe piaţa internă şi peprincipalele pieţe turistice dins t r ă i n ă t a t e . Prin HGR nr. 120/2010 s-aaprobat Lista cuprinzând pro-gramele şi proiectele deinvestiţii în turism şi a surselorde finanţare a documentaţiilortehnice şi a lucrărilor deexecuţie a programelor şi obiec-tivelor de investiţii în turism.Finanţarea realizăriidocumentaţiilor tehnice şi alucrărilor de execuţie a pro-gramelor şi obiectivelor deinvestiţii în turism, ai căror ben-eficiari sunt autorităţileadministraţiei publice locale, seasigură de la bugetul de stat şidin bugetele locale, prinbugetele unităţilor administrativ-t e r i t o r i a l e . HGR nr. 120/2010 pune înevidenţă localităţile cu potenţialturistic de dezvoltare, respectivdestinaţiile turistice care şi-aupropus să îmbunătăţească in-frastructura de primire aturiştilor prin proiectele deinvestiţii finanţate din fonduribugetare. Aceasta a fost emisăpentru modificarea Listeicuprinzând programele şiproiectele de investiţii în turismşi a surselor de finanţare adocumentaţiilor tehnice şi alucrărilor de execuţie a pro-gramelor şi obiectivelor deinvestiţii în turism, anexate laHG nr. 120/2010. HG nr.320/2011 completează şimodifică HG nr. 120/2010, in-troducând o nouă anexă,Anexa nr. 2 privind criteriile deeligibilitate a programelor şiproiectelor de investiţii în tur-i s m .Oferta turistică este complexă şieterogenă prin structură(resurse turistice, echipamenteşi servicii turistice etc.), diversi-tate de suboferte, produse tur-istice (de vacanţă, de sănătate,de afaceri şi reuniuni, de agre-ment etc.) ca şi de ofertanţi(producători) de produse şi ser-vicii turistice (de cazare şialimentaţie, transport turistic,tratament balnear, animaţie, in-formare şi comercializare etc.).

De aici rezidă şi naturacomplexă a turismului, mareavarietate a produselor şi servici-ilor turistice oferite de o multitu-dine de operatori în turism îndiferitele stadii ale călătoriei tur-istice sau sejurului vacanţier.Unii dintre aceşti operatori înturism, numiţi agenţi economiciîn turism sunt implicaţi direct înactivităţile specifice de turism,alţii concură şi asigură dez-voltarea acestuia(infrastructură, servicii nespeci-fice turismului), sauinfluenţează şi monitorizeazămediul de afaceri şi turismul (or-ganisme naţionale şii n t e r n a ţ i o n a l e ) .În organizarea activităţii de tur-ism participă o mare varietatede agenţi economici, cu statutediferite ca: persoane juridice,proprietari de societăţi comer-ciale cu capital de stat, privat,străin, cooperatist, mixt,asociaţii familiale şi persoanefizice care prestează serviciispecifice din turism: hoteliere,servirea mesei, transport, agre-ment-divertisment, tratamentbalnear, precum şi alte serviciis i m i l a r e .Legislaţia românească în turism(OG nr. 58/1998 şi altele ulte-rioare), aliniindu-sereglementărilor europeneprevede că, în scopul protecţieituriştilor, oferirea, comer-cializarea, vânzarea serviciilorşi a pachetelor de servicii turis-tice, precum şi crearea de pro-duse turistice pe teritoriulRomâniei pot fi realizate numaide către agenţii de turismautorizaţi de autoritateacentrală de turism (ANT, MT)posesori de licenţă în turismsau de certificat de clasificare,în cazul structurilor de primireturistică, a autocarelor de turismetc. (HG Nr. 238/2001, OMT nr.170/2001, Ordinul PreşedinteluiANT nr.65/2013).În temeiul aceloraşireglementări, persoanele fizicecare asigură conducereaoperativă a societăţii comer-ciale de turism şi a unei agenţiide turism sau a unei structuri deprimire turistică (hotel, restau-rant, cabană) trebuie să deţinăbrevet de turism, prin care i seatestă capacitatea profesională(HG Nr. 238/2001, OMT nr.170/2001, modificate ulteriorprin Ordinul Preşedintelui ANTn r . 6 5 / 2 0 1 3 ) .

Aceeaşi legislaţiereglementează şi activitatea depregătire profesională aagenţilor economici din turism şianume că, profesiunile speci-fice activităţilor de turism suntcuprinse în ClasificareaOcupaţiilor din România şi, re-spectiv, în nomenclatorul decalificare pentru meseriile şifuncţiile din activităţile hoteliereşi de turism din România, iarformarea profesională serealizează în unităţile deînvăţământ private sau de stat,autorizate de MinisterulEducaţiei şi de AutoritateaNaţională de Turism.De asemenea, legislaţia obligăagenţii economici să foloseascăpentru serviciile care presupunrăspundere pentru protecţia tur-istului numai personal special-izat (agenţi şi ghizi de turism,ospătari, recepţioneri, bucătarie t c . ) .Asociațiile profesionaleromânești stimulează șipromovează turismul în țară șistrăinătate. În cadrul turismuluinaţional un rol important revineasociaţiilor şi organizaţiilor deturism. Printre cele mai impor-tante se numără: AsociaţiaNaţională a Agenţiilor de Turism– ANAT este o organizaţieprofesională-patronală, cu scopnelucrativ, constituită în bazaLegii nr. 21/1924, care şi-adobândit personalitatea juridicăîn anul 1990; AsociaţiaNaţională de Turism Rural, Eco-logic şi Cultural – ANTREC,care este o organizaţieneguvernamentală, membră aFederaţiei Europene de TurismRural – EuroGîtes, constituită inaprilie 1997; Asociaţia de Eco-turism din România (AER)reprezintă un parteneriat întretouroperatori, organizaţii negu-vernamentale de dezvoltarelocală şi conservarea naturiisau asociaţii de turism, cu misi-unea de a promova conceptulde ecoturism şi dezvoltareaecoturismului; AsociaţiaRomână pentru Cazare şi Tur-ism Ecologic "BED & BREAK-FAST" (ARCTE B&B)promovează sistemul de cazare"bed and breakfast" (cazare şimic dejun), ce se adreseazăatât cetăţenilor români, cât şistrăini, rezidenţi sau în tranzit,ce călătoresc în scopuri diverse(afaceri, relaxare, tratamentebalneare etc.);

Conf. Univ. Dr. Virgil nicula, ULBS

- va urma -

naţiune, comunitate, globalism JOI 14 MAI 20158

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

urmare din pagina 3

Tot aici, inițial, a avut locdoar o foarte timidă, doar ominimă integrare apopulațiilor băștinașe, dese-ori cu un preț greu, derecunoaștere de populații in-ferioare, în spațiul naționalrespectiv. Din toate acestea,mai apoi, după înlăturareadominației politice a fostelormetropole, mai ales înAfrica, o puzderie de con-flicte etnice și naționale, celemai multe sângeroase,sălbatice, dureroase. ... Încotro a mers și merge,totuși, lumea? Răspuns difi-cil de dat chiar dacă unanume sens de evoluțiegenerală ne poate indicaperspectiva probabilă. Iată,a fost întâi individul, darcare, ținând seama de prim-itivismul său, nu a rezistatseparat ci a trăit în cete, el,alături de alți indivizi. Ulte-rior, din acest cadru, pemăsură ce lucrurile auevoluat, s-au desprins famili-ile. Grupate, acestea, maiales din unghiul unor criteriieconomice, sociale, chiar alunei solidarități incipiente, s-au conturat localitățile, apoiregiunile, provinciile și, înce-tul cu încetul, țările, unite înjurul unui suveran ce încarnamai multe aspirații de grup.Evident, este cadrul general,puteau și pot fi și excepții.Pe un astfel de cadru s-auconstituit – și am văzut cum– națiunile, structuri ce s-auadâncit și consolidat în timp.Din nou au acționat apoi cri-terii economice, decompetiție, sociale, cultur-ale, de prevenire a unor con-flicte grave, dar și alte criteriide un tip sau altul, și auapărut comunitățile, decise,în timp, să formeze și săconsolideze națiuni cu obază mai largă decât bazeleaferente națiunilor inițiale.Mai departe, odată cu acuti-zarea problemelor globale înlume, cu exclusivul orizontcomplex din care asemeneaprobleme s-ar putea cât decât rezolva, am putut șiputem realmente discuta deglobalism. În fapt, piețele fi-nanciare, piața capitalului,piața muncii, piața monetară– determinat de interese, deun fel sau altul, greu de

stăvilit – au devenit globale.Poluarea este și ea oproblemă globală – și cât dedureroasă. La fel,supraîncălzirea sau modifi-carea climatului pe Terra, ovedem cu ochii, în fiecare zi.Totodată, chestiunea acută aresurselor neregenerabile șiacutizarea problemelor deutilizare – implementare,tehnici, oportunități, costuri –a acestora. Pe urmă, crizelealimentare soldate cu dece-sul nemijlocit sau mijlocit azeci și zeci de milioane deoameni. Terorismul, prinsubvenţiile şi ţintele sale adevenit şi el o problemăglobală. În sfârșit, dar nu înultimul rând, dezastrele nat-urale care par legate unelede altele de un lanț mai multsau mai puțin vizibil și careafectează peste tot, etc.Putem, dar, discuta de glob-alism, de globalizare, dar oglobalizare spre bineleuman, cu respect față defiecare țară sau comunitateintegrate astfel, cu respectfață de orice individ.Dar nu o globalizare dictatădur de „capitalulinternațional”, de metropoleinternaționale, cu foameadâncă de mari profituri înfavoarea strictă a unei păturii n t e r n a ț i o n a l e ,s u p r a n a ț i o n a l e ,transnaționale. Globalizareaîn acest ultim sens esteperdantă pentru miliardele șimiliardele de oameni, care,în general s-au enclavizat,suferă de foame, de sete, defrig, fiind lipsite aproape deorice perspectivă. Ce fel demodel global de dezvoltare aPlanetei se vădește încondițiile în care cu multpeste jumătatea celor peste7 mld. de oameni de peTerra trăiește considerabilsub limita sărăciei sau lalimita ei? Habitatul respectiveste de regulă mizer, lipsitde funcționalități, neștiințade carte este covârșitoare, lafel ignoranța; în general, bo-lile grave și aproape fărătratament produc ravagiicumplite. Tabloul dezolant allumii încă cu „metropole” și„colonii”, cu o mână desuperbogați, cu o mică clasăde mijloc și cu o imensăbază de „supersărăcie”,bază generalizată pe spațiiîntinse sau în enclave. Unastfel de tablou s-a schimbat

destul de puțin față desituația prezentată acum maibine de 60 de ani de C. LeviStraus, în celebra sa lucrare„Tropice triste”. Mai multchiar, cu diferențierile derigoare, „tropicele” s-au ex-tins consistent, ele sunt înbună măsură cam peste tot.Este drept, și săracii trebuiesă dovedească propensiunefață de muncă, inițiativă, sănu aștepte doar de la alții,dar trebuie educați șistimulați astfel... Efectivavem de-a-face cu un modelde evoluție eronat. Oasemenea „globalizare”neavenită va genera, chiarpe termen scurt, va deter-mina ample conflicte socialesoldate cu imense pagube,practic irecuperabile, pentruumanitate. O umanitateprivită ca gen, dar și ca indi-vizi.În condițiile în care o aseme-nea ipostază menționată aglobalizării se vădește maiputernică în confruntarea cucea a unei anume echități,solidarități, bazate și acesteape criterii economice maiales pe termen lung, înperspectivă, ce se poate pe-trece oare? Lumea se va în-toarce la statul-națiune?Argumente, deloc lipsite desubstanță, cu atât mai multîn condiții de crizăeconomică mondială cândreplierea generală sprenațional devine mai multdecât evidentă, atât pentrustatele puternice cât și pen-tru cele mai puțin puternice,mai slabe, par să se con-tureze, să confirme un astfelde tablou. În extrem, doc-trinele, mai ales economiceale unor partide supernaționaliste, din țări din Uni-unea Europeană, de exem-plu, dar nu numai, câștigă –și aceasta real – sufragii dince în ce mai numeroase.Ce fel de argumente? Iată:este vorba, mai ales, cumarată Marine Le Pen, de oașa-numită „apărare a valo-rilor și intereselor naționale”.Aceasta în numele„protecției identitare”. În fațaunei „triple invazii” la care oțară cu o economieputernică trebuie să facăfață, devine „victimă”. Iată,„o invazie” a capitalurilorfinanțelor vagabonde, carear destabiliza structura piețeide capital a economiei, a

statului respectiv. Pe urmă, oinvazie a produselor deconsumație fabricate laprețuri „josnice” („vil prix”) înafara frontierelor țării re-spective, ceea ce opauperizează. În sfârșit, o in-vazie demografică caremodifică profund fața țării șio „tiers-mondise”-ează... Ar-gumentele, în acest sens,ale politicianului amintit suntdestul de subțiri, populiste,cu atât mai mult în condițiileFranței care, mare putere,are din plin avantaje însem-nate cu globalizarea. Și ni-cidecum „pierderi”. Autoareamenționată mai subliniază,deasemenea, necesitateade a proteja Hexagonul fațăde „amenințări interioare”,cum au fost și sunt imigrațiamaghrebină dar și islamistă,mai ales, după 2010. Suntamintite și „amenințări exte-rioare”, invocându-se dinnou „invaziile” la care ne-amreferit, mai ales de-mografice, cadru în care seare în vedere o parte a Eu-ropei – cea de Est, cuprecădere – care secaracterizează prin cohortede emigranți, dar și mondi-alizarea care „favorizează șichiar amplifică” același tip deemigrație. Oameni mizeri încăutare disperată a uneisituații materiale mai bune.Sub pavăza unor cuvinte pecare este greu să le contești,anume „națiunea ca o reali-tate binefăcătoare, de neîn-locuit”, iată, dar, „pene” carelărgesc breșele împotrivamondializării ca atare.Dorindu-se în fapt – ce? –izolarea într-o lume cedevine tot maiinterdependentă? Așadar,„naționalii” împotriva„mondialiștilor”? În termenijudicioși, corecți, este dificilde admis o asemenea ad-versitate, deși ea se

vădește, cum spuneam, înFranța, dar și în Italia, și înGrecia, ș.a. Argumentelesunt respinse cu atât maimult când se militează pen-tru o globalizare, pentru omondializare din care toatălumea să aibe de câștigat.Consider că trebuie pre-cizate lucrurile: anumiteerori, poate, anumiterestricționări vădite la nivelulUE sau la nivelul instituțiilorcare promovează glob-alizarea, favorizând, uneori,pe cei puternici, o anumedominație „autocrată” a cap-italului internațional, nu credcă trebuie să transforme atâtcomunitățile internaționalede tipul UE dar și glob-alizarea ca atare în sinonimecu lipsa patriotismului, adragostei de țară, față denațiune. Chiar dacă țările,națiunile ca atare se află șiele într-un proces evolutivașa cum s-a vădit și sevădește. Mai trebuie ținutseama că o Europă unită,strălucitoare construcțiepașnică, dar și o lume cu in-terese și politici acceptate,comune, nu pot satisfacetoate interesele dintrodată șideodată. Că avem de-a-facecu un proces dinamic, care,însă, ne indică sensul încare merge lumea. Totodată,este, cred, necesară delim-itarea „profeților nefericirii”de naționaliștii de bunăcredință, care, încet-încet,și-au amplificat orizontul,privirea, la nivelul Europei șila nivelul lumii, fiind, încă,imens de multe lucruri defăcut...

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

NICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

prof. Dan PoPescu

burundi - conflictul între două etnii: hutus şi Tutsis