Publicaţie independentă de analiză economică şi politică locală

12 pagini * 1 LEU ISSN 1842-4473

Anul XII * Nr. 351 13-20 februarie 2012

Director: Tiberiu VINŢAN

în Valea Jiului

este o marcă înregistrată a

Publicaţia

Afaceri în Valea Jiului ISSN 1842-4473

SC EXCLUSIV MEDIA GROUP SRL CUI: RO-13603933; RC: J/20/736/2000

Contact: Vulcan, str. Coroeşti nr. 75 Telefon: 0254-513.406 Fax: 0354-814.018 E-mail:exclusivmediagroup@gmail.com Web: www.afacerivj.wordpress.com

Director-Redactor şef: Tiberiu VINŢAN Telefon mobil: 0722-554.809 Adresa e-mail: tiberiuvintan@yahoo.com Blog: www.tiberiuvintan.blogspot.com

Editor: Luminiţa ANDRONACHE Telefon mobil: 0724-020.474

Contabil şef: Gheorghiţa CAŢAN Grupul de presă Exclusiv este membru al:

Patronatului Presei din România (ROMEDIA)

Tiparul: TIPOGRAFIA PROD COM TG.JIU

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

Picătura de înţelepciune

Dreptatea aparţine acelora care cred în ceva. Desigur, a demonstra că am dreptate presupune că s-ar putea şi să mă înşel.

Charles Baudelaire

Urmăreşte emisiunea

MARŢI ŞI JOI, DE LA 18,30 PE KAPITAL TV ŞI KAPITAL FM

cu Tiberiu Vinţan

Mina Lonea a fost scena unui nou accident colectiv de muncă Din nefericire, riscul de accidente de muncă, clamat deja de mai bine de un an de către liderii sindicali din sec-torul minier al Văii Jiului, s-a transpus din nou în realitate, în cursul săptămânii trecute. Astfel, în data de 15 februarie, la ora 23:40, în subteranul Exploatării Mi-niere Lonea, sucursală a CNH-SA Pe-troşani, a avut loc un accident colectiv de muncă, soldat cu incapacitatea tem-porară de muncă a unui număr de trei persoane. Potrivit unui comunicat oficial transmis de biroul de presă al Compa-niei Naţionale a Huilei, accidentul a avut loc când, în timpul unei intervenţii la transformatorul care deserveşte insta-

laţia electrică a unui abataj cu banc sub-minat şi a lucrărilor de pregătire aferen-te, s-a produs un arc electric care i-a surprins pe cei trei electricieni, dintre care unul avea calitatea de şef de echipă. Accidentaţii au fost internaţi la Spitalul de Urgenţă Petroşani unde au primit îngrijiri medicale pentru arsuri de gradul I şi II la nivelul feţei şi mâinilor, fiind în prezent în afara oricărui pericol. Cauzele şi împrejurările producerii acci-dentului vor fi cercetate de către I.T.M. Hunedoara, prin Serviciul S.S.M. Pe-troşani.

Lucian ISPAS

Consiliul local şi Primăria oraşului Uricani A N U N Ţ

Consiliul local al orașului Uricani, cu sediul în Uricani, str. 1 Mai, nr. 6, judeţul Hunedoara, cod fiscal 4634647, număr de telefon 0254-511.121, număr de fax 0254-511.127, e-mail: primariauricani@gmail.com, invită persoanele fizice autorizate/atestate, asociaţiile, fundaţiile sau organizaţiile neguvernamen-tale fără scop lucrativ care iniţiază şi organizează acţiuni, programe sau proiecte culturale, sociale, educativ - ştiinţifice, sportive, cultură scrisă şi unităţi de cult din oraşul Uricani să depună cereri pentru selecţionare însoţite de propunerile de proiecte în vederea acordării de finanţări nerambursabile de la bugetul local al oraşului Uricani în limitele sumelor alocate pentru anul 2012. Formularele de cerere se găsesc la sediul Primăriei oraşului Uricani, Serviciul Buget, Finanţe, Contabilitate. Docu-mentaţiile de solicitare a finanţării ne-rambursabile împreună cu propunerile de proiecte se depun la Serviciul Buget, Finanţe, Contabilitate al Pri-măriei orașului Uricani, până la data de 05.04.2012. Persoana de contact: Şef serviciu Cherecheş Sorina Livia.

Primar, Buhăescu Dănuţ

CAR Petrila îşi extinde activitatea în toată Valea Jiului Intrat în cel de-al 60-lea an al existenţei sale, CAR Petrila IFN se pre-zintă astăzi drept o instituţie financiară respectabilă, atractivă, în plină expan-siune. Actualul preşedintele al CAR Petrila, ing. Gheorghe Bobar, este de părere că saltul calitativ pe care l-a fă-cut această instituţie, cu precădere în ultimii 10 ani, se datorează seriozităţii întregii echipe, managementului res-ponsabil şi încrederii manifestate de membrii activi. Toate aceste lucruri au condus la creşterea, an după an, a nu-mărului de membri şi implicit, a ofer-telor financiare practicate aici. Cu un început timid, în anul 1952, când CAR Petrila număra doar 100 de membrii, în totalitate angajaţi ai minei Petrila, instituţia a cunoscut un avânt deosebit de mare după anul 2000, odată cu preluarea conducerii sale de către Gheorghe Bobar, fost in-giner la EM Petrila şi, pentru o pe-rioadă scurtă de timp, fost viceprimar al oraşului Petrila. În tot acest timp, nu-mărul membrilor CAR Petrila a crescut în mod constant, iar sfera de activitate din care aceştia provin a depăşit bari-era sectorului minier, atrăgând - prin operativitatea şi calitatea serviciilor fi-

nanciare oferite - persoane din sfere de activitate extrem de diversificate. Astăzi, CAR Petrila reprezintă o emblemă a activităţii economice din oraşul Petrila, fiind una dintre cele mai active, cele mai sigure şi cele mai per-formante Case de Ajutor Reciproc din judeţul Hunedoara. Graţie acestor cali-tăţi, CAR Petrila IFN a câştigat încre-derea cetăţenilor nu doar din Petrila, ci din Petroşani, Vulcan, Lupeni, ba chiar şi din Aninoasa, Uricani sau Băniţa. Şi tot graţie acestui fapt, comitetul direc-tor al instituţiei analizează cu maximă responsabilitate necesitatea expansiu-nii serviciilor către zona de vest a Văii

Jiului, acolo unde, după cum ne spune preşedintele Gheorghe Bobar, CAR Petrila va căuta să deschidă, în cursul acestui an, noi filiale de lucru. Cu toate aceste argumente, CAR Petrila IFN vine în faţa comunităţii locale din Valea Jiului, în cel de-al 60-lea an al existenţei sale cu o “carte de vizită” demnă de interes, dar şi cu oferte financiare de acumulare şi de creditare a populaţiei (şi chiar a unor firme sau organizaţii neguvernamen-tale) deloc de neglijat. Despre toate aceste lucruri însă vom vorbi în nume-rele noastre viitoare.

Tiberiu VINŢAN

Sănătate şi iubire de la Dragobetele

doamnelor din Lupeni A devenit deja o frumoasă tradiţie pen-tru municipiul Lupeni aceea de a întâmpina sărbătoarea dragostei la români - Dragobe-tele - nu doar cu inima deschisă spre iubire, ci şi cu responsabilitatea unor acte sociale fă-cute cu dragoste. Respectând aceleaşi ca-racteristici, şi în acest an, pe 24 februarie, Asociaţia Femeilor din Lupeni (preşedinte Mi-haela Maxim), în parteneriat cu Subfiliala lo-cală de Cruce Roşie (director Simona Petro-nela Hîreiaşu) deschid sezonul balurilor de caritate în municipiul Lupeni. Evenimentul va avea loc în data de 24 februarie 2012, la restaurantul “Montana” din Lupeni, începând cu orele 17,00. “Am pregătit şi în acest an oaspeţilor noştri, un Dragobete special. În acelaşi timp, sperăm ca, în urma acestei manifestări, să avem posibilitatea de a împărţi dragostea noastră şi către cei mai trişti ca noi. În acest an, campania noastră se derulează în parteneriat cu subfiliala locală de Cruce Roşie”, ne spune Mihaela Maxim, pre-şedintele Asociaţiei Femeilor din Lupeni. Motto-ul sub genericul căruia se de-rulează acţiunea caritabilă din acest an a ce-lor două asociaţii neguvernamentale din mu-nicipiul Lupeni este: “Avem nevoie de sănă-tate pentru a oferi iubire !”

Luminiţa ANDRONACHE

“Suntem conştienţi că CAR Petrila IFN, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea într-o economie de piaţă în care primează principiile cererii şi a ofertei , trebuie să aibă între obiectivele sale prioritare şi accentuarea rolului său social, apropierea de membrii şi de problemele lor cotidiene. În ultimii ani, aceste lucruri au fost permanent în atenţia noastră şi astfel, în ciuda crizei economice pe care o străbatem, am reuşit nu doar să ne păstrăm pe linia de plutire, ci să ne extindem activitatea, atât din punct de vedere teritorial, cât şi al numărului de membrii şi al ofertei financiare. În perioada care urmează avem în vedere acelaşi mod de abordare a activităţii noastre, în acest sens nevoia de extindere urmând să se concretizeze în scurt timp prin deschiderea unui nou punct de lucru, probabil la Vulcan.”

ing. GHEORGHE BOBAR Preşedinte CAR Petrila IFN

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

Dincolo de faptul că foarte mulţi şi-au revendicat paternitatea acestei acţiuni, campania de donaţii având ca destinaţie ajutorarea persoanelor din satele izolate de căderile masive de zăpadă din Vrancea şi-a atins sco-pul. Pe de o parte, oamenii cu stare, cei cu dare de mâ-nă dar şi cei cu inima largă din toate oraşele Văii Jiului au pus mână de la mână şi au strâns câteva zeci de tone de alimente, apă minerală şi dulciuri, într-o campa-nie umanitară care a capacitat solidarizarea a câteva mii de persoane (printre care minerii Văii Jiului, care au re-nunţat pentru o zi la masa oferită la intrarea în şut, în contul acestei campanii umanitare) şi firme private din Valea Jiului, dar şi cea a administraţiilor publice locale şi mass-media. La convoiul umanitar organizat la Petroşani pen-tru a duce toate aceste ajutoare oamenilor din cătunele înzăpezite de la marginea judeţelor Vaslui şi Vrancea au subscris alţi 60 de oameni care, într-o coloană de 20 de maşini (de la jeep-uri la camioane) au pornit, la mijlocul săptămânii trecute, spre zonele cele mai izolate din Mol-dova, ducând cu ei roadele solidarităţii umane din Valea Jiului, dar şi mobilizatorul mesaj “Împreună topim zăpezile” ! Simbolic, în fruntea convoiului umanitar a fost aşezată o maşină de teren echipată cu o instalaţie de deszăpezire, iar întreaga misiune a fost însoţită de o echipă a Televiziunii Mondo TV, care a realizat un emo-ţionant reportaj de pe întregul traseu, care a prezentat nu doar realitatea de la faţa locului, ci şi “certificatul” privind finalitatea obiectivă a campaniei umanitare. Prin-tre cei care au decis să pornească la drum spre Moldo-va, în convoiul umanitar din Valea Jiului, s-au numărat şi primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, viceprimarul de la Petrila, Constantin Ramaşcanu sau omul de afa-ceri Emil Părău, dar şi alţi funcţionari publici, oameni de afaceri, consilieri locali, salvamontişti şi alţi oameni ini-moşi mânaţi de o singură dorinţă: solidaritatea cu cei aflaţi la ananghie. După un drum obositor, de o zi şi o noapte (cu un scurt popas de noapte la o cazarmă mili-tară din Focşani), convoiul a ajuns, brăzdând printre munţii de nămeţi, întâi la sătenii din comuna Homocea de lângă Adjud, mai apoi în comunele Dumitreşti, Bor-deşti, Cândeşti, Vintileşti, Jitea şi Vintileasca (din judeţul Vrancea), dar şi în satele vasluiene Dobrosloveni şi Nemţeni. “Tot ceea ce am făcut aici a pornit dintr-un im-puls profund uman. Nu am mai simţit nici oboseala de pe drum, nici efortul depus pentru a ajunge la aceşti oameni. Bucuria lor de a vedea că de la distanţă mare vin alţi oameni să le îndulcească aceste zile grele a fost cea mai mare răsplată pe care am putut-o trăi. Atmos-fera de campanie militară a fost comună în această ac-ţiune a noastră şi ne-am amintit, mulţi dintre noi, de vre-mea armatei când am avut ocazia să intervenim în aju-torarea semenilor noştri aflaţi în situaţii limită, de cala-mitate”, spune Gheorghe Ile, participant activ în acţiunea

umanitară. Misiunea umanitară a celor care au alcătuit convoiul de ajutoare din Valea Jiului s-a încheiat, cu voia lui Dumnezeu, într-un loc cu puternice conotaţii religioase. Mai exact la Mănăstirea Recea, acolo unde pachetele cu ajutoare pentru măicuţe au fost duşi de voluntarii din Valea Jiului cu spinarea, pentru că, sus în munte, la mănăstire, nici o maşină nu a mai avut pe unde să urce, drumul fiind acoperit de un strat gros de zăpadă. Cale de doi kilometri, prin zăpada mai mare de un metru, au făcut voluntarii pentru a ajunge la mănăstire. Dar toată truda nu a fost în zadar, mulţumirile smerite ale măicuţelor şi rugăciunile lor pentru toţi cei care au făcut posibilă campania “Împreună topim zăpezile” fiind cel mai frumos dar posibil de care au avut parte. Prin mâna întinsă din nou celor greu încercaţi de stihiile naturii, Valea Jiului a transmis încă un semnal de solidaritate umană, atât de caracteristică oamenilor de pe aceste meleaguri. Darul lor s-a întors firesc prin mul-ţumirile şi rugăciunile celor care, graţie acestei mâini în-tinse, vor trece mai uşor peste zilele grele de care încă vor mai avea parte până la topirea zăpezilor. Felicitări şi mulţumiri sincere tuturor celor care au subscris acestei campanii umanitare !

Tiberiu VINŢAN

“Am plecat, aşa cum ştiţi într-un convoi de 20 de maşini din toată Valea Jiului. Vulcanul a reuşit să strângă 5 tone de alimente şi le mulţumim tuturor celor ce au făcut acest gest de susţinere a nevoilor semenilor lor afectaţi de zăpezi şi viscol. Am ajuns în câteva dintre cele mai izolate locuri din România înzăpezită, iar accesul cu masina a fost posibil doar pe o porţiune din traseul nostru. Cred că Dumnezeu lucrează prin oameni şi atunci când reuşim să ne apropiem unii de ceilalţi în momente grele, putem învăţa că merită să fim la fel în toate zilele vieţilor noastre. Eu le mulţumesc tuturor vulcănenilor care s-au regăsit în această acţiune şi să le dea Dumnezeu putere să mai facă bine pentru semenii lor ! GHEORGHE ILE Primarul municipiului Vulcan

“Ne-am alăturat şi noi spiritului de solidaritate care a cuprins România în aceste zile pentru a veni în sprijinul românilor afectaţi de ninsorile abundente. Acţiunea de strângere de alimente pentru sinistraţii din Vrancea organizată la Primăria Municipiului Petroşani a fost susţinută de sute de persoane fizice şi firme din Petroşani, cărora doresc să le mulţumesc pentru contribuţia la această expresie a compasiunii colective, faţă de semeni ai noştri încercaţi de stihiile naturii. Această acţiune mie îmi mai spune ceva: faptul că avem disponibilitate sufletească la nivel de colectivitate, că putem să simţim suferinţele celorlalţi şi să ne implicăm pentru îndulcirea momentelor de tristeţe care s-au aşternut peste satele şi cătunele acoperite de zăpezi. Personal sper ca topirea zăpezilor să se facă fără alte drame colective. Să ne-ajute Dumnezeu tuturor să ieşim cu bine din iarnă ! Mai este puţin şi o să apară şi ghioceii, pentru că măcar la nivel de intenţie, primăvara este pe undeva pe-aproape.”

TIBERIU IACOB RIDZI Primarul municipiului Petroşani

Afaceri în Valea Jiului - EVENIMENT

De acum puteţi citi, în fiecare zi, cotidianul on line “Afaceri VJ”, la adresa de internet: Specialiştii INSEMEX cercetează cauzele

exploziei de la Sighetu Marmaţiei O echipă de cercetători din cadrul In-stitutului Naţional de Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INSEMEX) se află, de duminică la la Sighetu Marmaţiei, unde vor efectua, în aceste zile cercetări privind cauzele care au stat la baza producerea celor două explozii de metan, soldate cu 17 răniţi, dintr-un club de noapte din localitate. Echipa INSEMEX este formată din 3 cerce-tărori conduşi chiar de directorul institutului, dr.ing. Constantin Lupu. Deplasarea celor de la INSEMEX a fost solicitată de Inspecţia Naţională a Muncii Bucureşti, ca urmare a faptului că Institutul de cercetări de la Petro-şani este singurul institut naţional care efec-tuează astfel de expertize tehnice.

Directorul general al INSEMEX Petro-şani, dr.ing. Consatntin Lupu spune că „se vor efectua constatări la faţa locului şi se vor efectua măsurători pentru a se stabili

sursa de infiltrare a gazului în acea încă-pere iar dacă se va impune, vor fi recoltate probe edificatoare de la locul exploziilor, care vor fi aduse în laboratoarele INSE-MEX, pentru a fi expertizate tehnic, în ve-derea stabilirii cauzei celor două deflagraţii.“

Lucian ISPAS

Proiectul “Pro Urbis” de la Petroşani trece la etapa primelor decizii cu aplicabilitate practică

Lansat cu aproape o lună în urmă, pe 24 ianuarie 2012, proiectul de constituire a unui fo-rum comunitar de dezbatere şi acţiune în folosul comunităţii lo-cale din municipiul Petroşani a depăşit faza simplelor declaraţii de intenţie. Acest lucru s-a în-tâmplat vineri, 17 februarie a.c., când mai mult de 100 de oameni din cele mai variate domenii de activitate s-au reîntâlnit la sediul primăriei din Petroşani pentru a trece la etapa de implementare a proiectului “Pro Urbis”. Născut din dorinţa de a găsi cele mai simple şi eficiente modalităţi de comunicare şi ac-ţiune comună între membrii ac-tivi ai comunităţii locale din mu-nicipiul Petroşani, proiectul “Pro Urbis” a capacitat interesul mul-tor personalităţi locale. Deşi pro-gramat într-o zi şi la o oră con-siderate nepotrivite (vineri, după ora 14,00) forumul de lucru “pro Urbis” a reuşit să adune în sala de marmură a Primăriei munici-

piului Petroşani foarte mulţi adepţi. Semn că oamenii doresc să se implice în concretizarea acestui proiect care, aşa cum remarca primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi, “pentru prima dată în istoria de-mocratică a Petroşaniului reu-şeşte să coaguleze comunitatea locală într-un organism de largă reprezentare.” Cu acest prilej, au fost validate organele de conducere ale noii construcţii publice atât de sugetsiv intitulată “Pro Urbis”. Participanţii la şedinţa de lucru din 17 februarie au consimţit să devină membrii fondatori ai Con-siliului Consultativ al Forumului, acesta rămânând însă în conti-nuare deschis pentru toţi aceia care doresc să adere la acest proiect public de implicare socia-lă. “Vă mulţumesc tuturor celor care înţelegeţi că avem nevoie să comunicăm, să proiectăm, să creăm, să muncim şi să ne bu-curăm împreună de roadele

muncii noastre. Proiectul PRO URBIS Petroşani este o nouă cale de dialog şi de acţiune con-structivă, născută în jurul ideii: “PETROŞANI – ORAŞUL MEU, CASA MEA”. Forumul nostru es-te o platformă deschisă, ceea ce va permite oricui în orice mo-ment să adere la principiile noastre de dezbatere, de acţiu-ne şi de promovare a acţiunilor forumului”, a precizat primarul Tiberiu Iacob Ridzi. De altfel, într-un gest fi-resc de recunoaştere a rolului său în demararea acestui pro-iect, primarul municipiului Petro-şani, Tiberiu Iacob Ridzi a fost desemnat drept preşedinte ono-rific al Forumului Pro Urbis. De asemenea, cu acest prilej, a fost ales un secretariat al Forumului (care se va ocupa de centrali-zarea tuturor datelor membrilor şi elaborarea documentelor de lucru în vederea diseminării a-cestora în opinia publică). În urma consultării membrilor deja

activi, au fost constituite mai multe grupuri de lucru, în cadrul cărora vor fi organizate acţiunile viitoare, grupuri organizate pe diverse domenii de interes (eco-nomic, social, turism, învăţă-mânt, sănătate, culte, comuni-care etc.) şi au fost desemnaţi liderii fiecărui grup, al căror mandat iniţial a fost stabilit pen-tru o perioadă de 6 luni. Pe agenda primelor acti-vităţi, a fost validată propunerea părintelui Octavian Pătraşcu, lansată încă de la prima întâlnire a Forumului “Pro Urbis”. Astfel, la Petroşani urmează să fie in-stituită “Ziua Verde”, ca o încu-nunare a unei ample activităţi de voluntariat ce urmează să aibă drept scop derularea unor activităţi de ecologizare a par-curilor şi zonelor verzi din mu-nicipiul Petroşani, dar şi a pă-durilor existente în perimterul turistic al staţiunii Petroşani. De-legaţii la forumul de lucru au sta-bilit ca, în acest an, “Ziua Verde” să fie marcată în săptămâna

premergătoare Sărbătorii Învierii Domnului, mai exact pe 7 aprilie. Tot în preajma sărbătorii Paşte-lui a fost stabilită organizarea unui seminar ecumenic. Similar, în urma dezbate-rilor de la forumul de lucru “Pro Urbis” de săptămâna trecută a fost validată o altă propunere care consfinţeşte ideea marcării unei zile a familiei în municipiul Petroşani. Având în vedere fap-tul că în data de 15 mai este sărbătorită Ziua Internaţională a Familiei, aceasta este şi data la care comunitatea locală a Petro-şaniului va marca “Ziua Famili-ei”. Toate aceste activităţi vor fi prezentate pe larg opiniei pu-blice prin intermediului unui site particularizat al Forului “Pro Ur-bis”, prin mass-media care a a-derat la acest proiect, dar şi prin postările membrilor pe paginile siturilor de socializare sau al blo-gurilor personale.

Tiberiu VINŢAN

Noul preşedinte al Senatului Universităţii din Petroşani este Ilie Răscolean Noul Senat al Universităţii din Petroşani şi-a ales săptămâna trecută primul preşedinte în con-formitate cu actuala legislaţie. Pentru această funcţie, ale cărei prerogative sunt foarte largi în noua formă de organizare a con-ducerii Universităţii, au candidat prof.univ.dr. Wilhelm Kecs – şeful Catedrei de Matematică Informa-tică a Facultăţii de Ştiinţe şi conf. univ.dr.ec. Ilie Răscolean – unul dintre prorectorii actuali ai Uni-versităţii din Petroşani. În urma votului membrilor Senatului, din care fac parte 30 de cadre didactice şi 11 studenţi, conf.univ.dr.ec. Ilie Răscolean a fost ales preşedinte. Rezultatul a fost 27 – 14 în favoarea lui Ilie Răscolean. Noul preşedinte al Senatului Universităţii din Petroşani este li-cenţiat în economie din 1982, şi doctor în economie din anul 1999. Conf.univ.dr.ec. Ilie Răscolean a

fost, pe rând, analist programator, economist, contabil şef şi director de bugete în industria minieră, controlor financiar la Curtea de Conturi şi director al unei sucur-sale bancare din Petroşani. Lu-crează la Universitatea din Petro-şani din anul 2000, unde a înde-plinit succesiv, calitatea de lector şi mai apoi conferenţiar univer-sitar.

Tiberiu VINŢAN

Sâmbătă după-amiaza, 11 familii dintr-un bloc de Colonie din Aninoasa au fost evacuate de urgenţă, din cauza faptului că acoperişul blocului dădea semne că se va dărâma sub greutatea stratului de zăpadă. La solicitarea primarului oraşului Aninoasa, Ilie Botrgso, la faţa locului au intervenit mai multe echipaje de pompieri de la Detaşamentul de Pompieri Petroşani. În ciuda eforturilor făcute de militari pentru îndepărtarea zăpezii de pe blocul construit în 1901, acoperişul acestuia a cedat. Autorităţile au adoptat o soluţie de avarie, acoperind imobilul cu o folie din plastic până la remedierea situaţiei. Din fericire, prăbuşirera acoperişului nu a provocat victime. (L.I.)

Afaceri în Valea Jiului - EVENIMENT

Posibile 3 personalităţi de la Universitatea din Petroşani vor susţine pe 24 februarie

Calendarul electoral de la Univer-sitatea din Petroşani se încheie în cursul acestei săptămâni, odată cu alegerea, prin vot universal, liber şi secret al tuturor cadrelor didcatice, a celui care va ocupa funcţia de rector al prestigioasei instituţii academice din Valea Jiului, pentru un mandat de 4 ani. Alegerile vor avea loc în data de 24 februarie 2012, în intervalul orar 9,00-14,00 în Amfiteatrul A4 din corpul vechi al Universităţii. Cu toate că la ora la care scriem aceste rânduri (duminică, 19 februarie -n.r.) încă nu au fost anunţate candida-turile oficiale ale celor care intenţionează să concureze în această importană com-petiţie (înscrierile având ca termen limită data de 21 februarie, ora 9,00) informa-ţiile neoficiale, pe surse, dau ca sigură participarea în acest demers electoral in-tern a unui număr de trei distinse perso-nalităţi ale mediului academic de la Pe-troşani. Este vorba despre prof.univ.dr. ing. Aron Poantă, prof.univ.dr.ing. Radu Sorin şi prof.univ.dr.ing. Ioel Samuel Vereş. Dintre aceştia, doar profesorul uni-versitar Radu Sorin şi-a făcut deja pu-blică, de câteva săptămâni bune, intenţia de a candida pentru cea mai importantă funcţie în ierarhia de conducere a Uni-versităţii de la Petroşani. De altfel, Radu Sorin a mai cochetat cu obţinerea postu-lui de Rector al Universităţii din Petroşani şi în urmă cu 4 ani, alături de profesorul universitar Emil Pop. Personalitate mar-cantă a mediului academic de la Petro-şani, având şi experienţă de conducere în domeniul educaţiei la nivel înalt (in-spector general Şcolar al ISJ Hunedoa-ra), profesorul universitar Radu Sorin es-te în mod categoric cel mai cunoscut dintre candidaţii pentru fotoliul de rector dintre cei 3 potenţiali candidaţi. Desigur, acest lucru se datorează şi prezenţei sale constante în spaţiul public, atât ca profesor cât mai ales ca om politic (fost candidat pentru alegerile locale şi parla-mentare). Dincolo însă de aceste aspecte, Radu Sorin se prezintă în această cursă cu următoarele argumente care se des-prind din CV-ul său: are 54 de ani, este din Petroşani şi este unul dintre foştii absolvenţi ai învăţământului superior teh-nic de la Universitatea din Petroşani (fos-tul Institut de Mine Petroşani), unde a ab-solvit, în anul 1983 Facultatea de Maşini

şi Instalaţii Miniere. După un scurt stagiu de activitate în producţie la Intreprinde-rea de Utilaj Minier din Petroşani (între 1983-1985), este cooptat ca inginer cer-cetător la Institutul de Mine din Petro-şani, unde progresează sistematic de la calitatea de asistent universitar (1986-1991), şef lucrări (1991-1998), conferen-ţiar universitar (1999-2003) şi profesor universitar. Din 1998 este doctor în ştiin-ţe. În prezent, profesorul universitar Ra-du Sorin este prodecan al Facultăţii de Inginerie Mecanică şi Electrică. Figură proeminentă a mediului a-cademic de la Petroşani, profesorul uni-versitar Aron Poantă este o prezenţă ce-va mai discretă în spaţiul public. Născut în anul 1950, Aron Poantă este un alt produs de succes al Institutului de Mine din Petroşani, specializarea Automatizări şi Electrificări a Facultăţii de Electrome-canică Minieră, pe care a absolvit-o în 1974, ca şef de promoţie. Lucrează în cadrul Universităţii de la Petroşani din anul următor (1975), mai întâi ca şi cadru asociat (1975-1978), apoi ca şi asistent universitar la Catedra de Electrotehnică (1978-1983), şef lucrări (1983-1990), conferenţiar (1990-1998) şi profesor uni-versitar (din 1998 până în prezent) la Catedra de Automatică, Informatică Apli-cată şi Calculatoare a Facultăţii de Ingi-nerie Mecanică şi Electrică, în cadrul căreia deţine şi funcţia de decan (din 2004 până astăzi) după ce, în perioada anilor 1996-2004, a ocupat şi funcţia de prodecan. Din 1990, profesorul univer-sitar Aron Poantă este şi doctor în au-tomatică. În ceea ce priveşte cel de-al treilea potenţial candidat pentru ocuparea func-ţiei de rector al Universităţii din Petro-

şani, conferenţiarul universitar Ioel Sa-muel Vereş, acesta este cel mai tânăr dintre candidaţi. Însă, cu toate că are doar 45 de ani, Ioel Vereş beneficiază de o nu mai puţin redutabilă “carte de vi-zită”. Este, de asemenea, absolvent al Universităţii din Petroşani, promoţia 1991, specializarea Topografie Minieră din cadrul Facultăţii de Mine. În 1999 ob-ţine şi titlul de doctor în ştiinţe inginereşti, pe acelaşi domeniu al topografiei mini-ere. Cariera sa profesională începe în producţie, în anul 1991, ca inginer topo-graf în cadrul sucursalei E.M. Petrila a Companiei Naţionale a Huilei, unitate în cadrul căreia va lucra până în anul 1999. În acest an se transferă la Universitatea din Petroşani, ca şef lucrări în cadrul Fa-cultăţii de Mine (1999-2007) - Catedra de Topografie şi Construcţii subterane. Din anul 2007 este conferenţiar universitar, iar din anul 2008 deţine şi funcţia de prodecan al Facultăţii de Mine din cadrul Universităţii de la Petroşani. Potrivit regulamentului de desfă-şurare a alegerilor pentru funcţia de rector al Universităţii din Petroşani, cel târziu la data de 21 februarie 2012, ora 9,00 candidaţii trebuie să-şi depună do-sarul privind intenţia de a candida pentru acest post, candidatura urmând a fi vali-dată de Senatul Universităţii. Candidaţii mai au apoi la dispoziţie trei zile pentru a prezenta un program de management capabil să convingă majoritatea cadrelor didactice din cadrul Universităţii de la Petroşani de calităţile lor manageriale care îi recomandă pentru acest post de conducere, astfel încât să întrunească cel mai mare număr de voturi. Ceea ce se cunoaşte cu exactitate în acest mo-ment este numele celor care vor forma

Comisia de coordonare a alegerilor pen-tru funcţia de rector, aceasta fiind stabili-tă în urma primei şedinţe de lucru a nou-lui Senat universitar şi validată de noul Preşedinte al acestui for de conducere, conf.univ.dr.ec. Ilie Răscolean. Compo-nenţa comisia este următoarea: 1. Prof.univ.dr.ing.mat. Pop Emil – pre-şedinte 2. Conf.univ.dr.ec. Dura Codruţa – membru 3. Conf.univ.dr.ing. Goldan Tudor – membru 4. Şef lucr.dr.ing. Mangu Sorin-Iulian – membru 5. Conf.univ.dr.ing. Marcu Marius – membru 6. Conf.univ.dr.ing. Mihăilescu Sorin – membru 7. Lector univ.dr. Stelescu Ioan – mem-bru 8. Student Butnaru Aurelian Florin – membru 9. Student Chiţă Cosmin Vasile - mem-bru Desigur, rămâne de văzut dacă pronosticul privind depunerea candida-turilor de către personalităţile menţionate în acest articol se va adeveri. Oricum, in-diferent de numele potenţialilor compe-titori, ne exprimăm convingerea că noua echipă managerială aleasă va găsi cea mai bună cale spre a readuce Universi-tatea din Petroşani în rândul instituţiilor academice de elită din ţara noastră şi speranţa că deschiderea spre comunita-te şi ieşirea în spaţiul public a tuturor oa-menilor de valoare de care dispune a-ceastă universitate se va face cu mai mult aplomb.

Tiberiu VINŢAN

Prof.univ.dr.ing. ARON POANTĂ Prof.univ.dr.ing. RADU SORIN Conf.univ.dr.ing. IOEL VEREŞ

Afaceri în Valea Jiului - EVENIMENT

Ediţia a XII-a a deja binecunoscutei GALE A PREMIILOR EXCLUSIV este pregătită să-i primească, cu aplauzele cuvenite, pe oamenii care, în anul 2011, au cutezat să facă ceea ce trebuiau să facă şi chiar ceva mai mult decât atât. Pe coordonatele de contact ale Exclusiv Media Group au sosit, în săptămânile preceden-te, câteva sute de propuneri vizând tot atâtea nu-me de oameni care s-au remarcat, în diverse do-menii de activitate, pe tot parcursul anului trecut. Sintetizarea informaţiilor primite, punerea lor în balanţă şi întocmirea nominalizărilor pentru cate-goriile Premiilor Exclusiv pe care le vom acorda în acest an, a fost ea însăşi o adevărată provo-care pentru echipa noastră. Am muncit însă cu satisfacţia şi, dacă doriţi, cu liniştea faptului că, dacă aşa cum sună apocalipticele prevestiri ma-yaşe, anul 2012 va fi un an al valorilor sau nu va mai fi deloc, atunci Valea Jiului are toate şansele să-şi continue existenţa şi după acest nou ter-men limită. Vă propunem, în cele ce urmează, să tre-cem în revistă, nominalizările pentru diversele categorii ale “Premiilor Exclusiv” din acest an, aşa cum au fost ele alcătuite după analizarea propunerilor primite de la dumneavoastră în comparaţie cu elementul principal care stă la baza acordării acestor premii: comunicarea în spaţiul public.

Nominalizări la categoria “Cel mai bun om politic”:

COSTEL AVRAM (preşedintele PRM Hunedoara) ANGELA STOICA (preşedintele PD-L Vulcan) BĂNUŢ BUHĂESCU (Preşedintele PSD Uricani) ALINA CÂRSTOIU (Preşedintele PNL Vulcan) IOAN DOREL ŞCHIOPU (Preşedintele PRM Vulcan) IOSIF ANDRAŞ (Preşedintele UDMR Petroşani) MIHĂIŢĂ NISTOR (Preşedintele PNL Aninoasa)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun primar de municipiu”:

TIBERIU IACOB RIDZI (primarul municipiului Petroşani) GHEORGHE ILE (primarul municipiului Vulcan) CORNEL RESMERIŢĂ (primarul municipiului Lupeni)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun primar de oraş”:

DĂNUŢ BUHĂESCU (primarul oraşului Uricani) ILIE BOTGROS (primarul oraşului Aninoasa) ILIE PĂDUCEL (primarul oraşului Petrila)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun viceprimar de municipiu”:

CLAUDIU CORNEA (viceprimarul municipiului Petroşani) ANGELA STOICA (viceprimarul municipiului Vulcan)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun viceprimar de oraş”:

MIHĂIŢĂ NISTOR (viceprimarul oraşului Aninoasa) CONSTANTIN RAMAŞCANU (viceprimarul oraşului Petrila) CORNELIU BRAIA (viceprimarul oraşului Uricani)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun consilier local”:

ALINA CÂRSTOIU (Consiliul local Vulcan) DOINA POPESCU (Consiliul local Petroşani) VALERIU BUTULESCU (Consiliul local Petroşani) VASILE POP (Consiliul local Petroşani) PETRU HODOR (Consiliul local Vulcan) CONSTANTIN BRÂNDUŞE (Consiliul local Lupeni) GHEORGHE BOBAR (Consiliul local Petrila) POMPILIU BARBU (Consiliul local Vulcan) IOAN DOREL ŞCHIOPU (Consiliul local Vulcan) MARIN COLTESCU (Consiliul local Vulcan) IOAN RUS (Consiliul local Petroşani)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun consilier judeţean”:

ALIN SIMOTA COSTEL AVRAM FRANCISC GERSCHNER PETRICĂ ŞAUCĂ

Nominalizări la categoria “Cel mai bun parlamentar”:

MONICA IACOB RIDZI (deputat PD-L) COSMIN NICULA (senator PSD) CRISTIAN RESMERIŢĂ (deputat PSD)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun funcţionar public”:

VALENTIN PETRARU (director Administraţia Financiară Petroşani) GABRIEL LUNGU (city manager Lupeni) DORIN CURTEAN (city manager Petrila) ILEANA BODEA (ITM Petroşani) MARIAN POPESCU (director Primăria Petroşani) RODICA PETER (secretar Primăria Vulcan)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun reprezentant al Văii Jiului într-o

instituţie publică a statului”: ATTILA DEZSI (Prefectul judeţului Hunedoara) ALEXANDRU LĂUTARU (inspector şcolar general) DUMITRA ŞTEFAN (Director general DSP)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun manger”:

CONSTANTIN LUPU (Director general INSEMEX) DORU VIŞAN (Director SE Paroşeni) CONSTANTIN JUJAN (director general CNH)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun manger al unei instituţii de interes

public”: MARIUS DANCI (Director general Pregoterm Vulcan)

OVIDIU MUNTEANU (Director Termoficare Petroşani) CRISTIAN IONICĂ (director general Apa Serv Valea Jiului)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun om de afaceri”:

EMIL PĂRĂU TOADER TAMAŞ EMIL BERCEA REMUS BECUŞ GEORGEL LASCĂR CONSTANTIN BRÂNDUŞE CONSTANTIN FULGA

Nominalizări la categoria “Cel mai bun management al unei firme private”: CONSTANTIN FULGA EMIL PĂRĂU EMIL BERCEA GEORGEL LASCĂR

Nominalizări la categoria “Cel mai bun management al unei exploatări

miniere”: AURELIAN ENACHE (EM Vulcan) NICOLAE DRĂGOI (EM Paroşeni)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun management al unui

serviciu public”: LUCIAN DRAGOMIR (SPADPP Petroşani)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun management al unei instituţii de

învăţământ”: EMIL POP (Universitatea din Petroşani) ELENA GÂRJOB (Şcoala IG Duca Petroşani) ATENA VLĂDUCEANU (Colegiul Dimitrie Leonida Petroşani) GILBERT DANCO (Colegiul Naţional Mihai Eminescu Petroşani) MALVINE SOCACI (Colegiul Mihai Viteazu Vulcan)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun management al unei instituţii

medicale”: ALIN VASILESCU (Director Spitalul de Urgenţă Petroşani) PETRONELA ŞODOLESCU (Director Centrul de Dializă Petroşani) MARIANA MATEESCU (Director Spitalul Municipal Vulcan)

Nominalizări la categoria “Cel mai bun management al unei instituţii de

cultură”: NICOLETA BOLCĂ (Teatrul de Stat I.D. Sârbu) MIA ALBESCU (Casa de cultură Ion Dulămiţă) LAVINIA HULEA (Casa de cultură a studenţilor)

Afaceri în Valea Jiului - EVENIMENT

“Cel mai bun manager al unei instituţii bancare”: GHEORGHE ANA (CAR Unirea Petroşani) GHEORGHE BOBAR (CAR Petrila ) IONEL CHIRIGIU (Banc Post Petroşani)

“Cel mai bun manager al unui ONG de interes public”:

IMRE SZUCHANEK (Asociaţia Petro Aqua) SIMONEL BUCUR (Asociaţia Culturală Iosif Tellmann Lupeni) CONSTANTIN FULGA (Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere Valea Jiului) FELICIA NECŞA (Crucea Roşie Petroşani) GHEORGHE PAVEL (Asociaţia Pensionarilor APADAR Petroşani) ION HORTOPAN (Liga Sindicatului Pensionarilor Mineri Petroşani) MIHAELA MAXIM (Asociaţia Femeilor din Lupeni)

“Cel mai bun investitor”: EMIL PĂRĂU EMIL BERCEA SIMINEL IORDACHE TITI AVRAM ALIN SIMOTA

“Cel mai bun lider sindical”: ION HORTOPAN (Liga Sindicatului Pensionarilor Mineri din Petroşani) PETRE NICA (Confederaţia Meridian) ZOLTAN LACATAŞ (LSMVJ Petroşani) ADRIAN MISAROŞI (FSVJ) VALTER COJMAN (Federaţia Naţională a Muncii)

“Cel mai bun profesor”: VASILE POP (Şcoala generală nr. 7 Petroşani) DOINA BUGHE (Şcoala generală nr. 4 Vulcan) MARIANA BOBOC (Colegiul D. Leonida Petroşani) MAGDALENA SIMBOREAN (Şcoala gen. Lupeni) AURORA ONICĂ (Liceul Teoretic Lupeni) SIMONA CHIROŞCA (Şcoala gen. nr.3 Lupeni)

“Cel mai bun profesor universitar”: RADU SORIN IOSIF KOVACS IOSIF ANDRAŞ ILIE MITRAN IOAN DUMITRESCU ARON POANTĂ

“Cea mai bună şcoală”: ŞCOALA GENERALĂ “I.G. DUCA” Petroşani ŞCOALA GENERALĂ NR. 4 Vulcan ŞCOALA GENERALĂ NR. 7 Petroşani ŞCOALA GENERALĂ NR. 5 Vulcan ŞCOALA GENERALĂ NR. 3 Lupeni ŞCOALA GENERALĂ NR. 2 Uricani

“Cel mai bun poliţist”: DĂNUŢ MOCANU (Poliţia oraşului Uricani)

TITEL BRĂGARU (Poliţia municipiului Petroşani) MIHAI MEZAMBROVSCHI (Poliţia locală Vulcan) DOREL NEAG (Poliţia locală Petroşani) ROMEO AMURĂRIŢEI (Poliţia municipiului Lupeni)

“Cel mai bun medic”: ALIN VASILESCU CĂTĂLIN POPA PETRONELA ŞODOLESCU EDUARD IOSA MARIANA MATEESCU VICTORIA LUPAŞCU ADRIAN SORA DORU NEAMŢU GRIGORE CRIŞAN MARIA BERGHEAN

“Cel mai bun scriitor”: VALERIU BUTULESCU LUCIA MUNTEAN GENU TUŢU DUMITRU VELEA GHEORGHE NICULESCU ŞTEFAN NEMECSEK

“Cel mai bun om de cultură”: ROBERT HUMMEL NICOLAE NICOARĂ NICOLETA BOLCĂ EUGEN MUNTEANU SIMONEL BUCUR VALERIU BUTULESCU ION BARBU SERGIU CRISTIAN IANZA

“Cel mai bun artist”: FLORIN PAUL CAMEN SERGIU BOTEZATU FANE ABRĂDOAI FANE ABRĂDOAIE CĂTĂLIN STEPA MILENA PARASCHIV ALEXANDRA CACOVEAN

“Cel mai bun sportiv”: SORINA SANDU (enduro) TOMA COCONEA (parapantă) RĂZVAN MARCU (tir cu arcul) BIANCA BECZE (gimnastică) SIMONA BĂCNILĂ (tir cu arcul) LAURA GAVRILIUC (lupte libere)

“Cel mai bun antrenor sportiv”: VIOREL HABIAN (tir cu arcul) MARIA BECZE (gimnastică) MARIN TUDORACHE (fotbal) RADU POLIFRONIE (karate) GHEORGHE SCURHAN (şah)

“Cel mai bun susţinător al tradiţiilor locale”:

ANGELA STOICA NICOLAE STOI DUMITRU GĂLĂŢAN JIEŢ CORNEL TODEA IONUŢ DRĂGOTESC EMIL PĂRĂU

“Cel mai bun sindicat independent”: SINDICATUL LIBER EPCVJ VULCAN SINDICATUL MUNTELE SINDICATUL VULTURUL NEGRU SINDICATUL MUNCITORILOR ŞI TESA EM LUPENI SINDICATUL CADRELOR MILITARE

“Cea mai activă prezenţă în media”: ALINA CÂRSTOIU ANGELA STOICA DĂNUŢ BUHĂESCU IOAN DOREL ŞCHIOPU CONSTANTIN JUJAN ZOLTAN LACATAŞ IMRE SZUCHANEK

“Cel mai bună imagine publică”: TIBERIU IACOB RIDZI EDUARD WERSANSKI CONSTANTIN BRÂNDUŞE ATTILA DEZSI EMIL PĂRĂU

“Cea mai bună campanie de comunicare publică”:

MIHAELA MANOLEA (pentru campania privind implementarea descentralizării instituţionale) MARIUS DANCI (pentru campania “Şcoala ne învaţă să colectăm selectiv”)

“Cea mai bună implicare în viaţa comunităţii: VASILE POP FELICIA PORTASE IMRE SUCHANEK IONUŢ DRĂGOTESC OCTAVIAN PĂTRAŞCU “Premiile Exclusiv” vor viza şi anul acesta jurnaliştii din Valea Jiului. În acest sens, vom acorda o serie de premii atât pentru cel mai bun ziarist, cel mai bun purtător de cuvânt sau cel mai bun manager al unei instituţii mass-media, cât şi pentru cel mai bun ziar, cea mai bună emisiune TV, cel mai bun post de radio, cel mai bun post de TV net, sau pentru cel mai bun reporter, cel mai bun ştirist, cel mai bun redactor, cel mai bun autor de anchete de pres sau cel mai bun gazetar sportiv. În premieră, vom acorda un premiu pentru cel mai bun ziarist pe un blog personal. Potrivit tradiţiei, vor fi acordate şi câteva premii de excelenţă, precum şi titlul generic de OMUL ANULUI 2011 celei mai active persona-lităţi din spaţiul public al Văii Jiului în anul 2011.

Tiberiu VINŢAN

Afaceri în Valea Jiului - ADMINISTRATIE

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI VULCAN Scrisoarea anuală a primarului

Gheorghe Ile adresată cetăţenilor municipiului Vulcan Stimaţi cetăţeni, dragi vulcăneni, În fiecare an, aşa cum cunoaşteţi şi cum v-am obişnuit, urmăresc - ca ales al majorităţii dum-neavoastră pentru a conduce administraţia munici-piului Vulcan - să ţin legătura cu dumneavoastră atât prin mijloacele de comunicare, cât şi pe teren, atunci când ne întâlnim. Ca şi în anii anteriori îmi face o deosebită plăcere să vă trimit "SCRISOA-REA PRIMARULUI, cu sinteza activităţii mele pe 2011, scrisoare care doresc să ajungă la fiecare familie din municipiul Vulcan. V-am promis la începutul anului 2011 că împreună cu echipa pe care o conduc începând de la viceprimar, aparatul propriu al primăriei Vulcan, cât şi cu ajutorul unei părţi din consilierii locali ai Consiliului Local Vulcan - care au binevoit să apro-be proiecte majore pentru infrastructură, dezvolta-rea turismului, educaţie, reabilitare blocuri, sănăta-te, canalizare - vom continua ceea ce am început şi vom duce la bun sfârşit proiectele noastre. Astfel, pe parcursul acestui an am reuşit ca administraţie locală să realizăm cele mai mari lucrări şi investiţii postdecembriste din Vulcan. Permiteţi-mi să încep cu punerea în funcţiune a Telegondolei nr. 1, a teleschiului şi a pârtiei de schi amenajate în Pasul Vâlcan, inaugurate în luna februarie 2011. Aşa cum cunoaşteţi această te-legondolă a fost mult mediatizată pe anumite pos-turi tv naţionale şi deseori s-a făcut referire la inutili-tatea ei; că nu are eficacitate, anume că nu duce nicăieri, pentru că în Pasul Vâlcan nu este suficient de dezvoltată reţeaua de pensiuni, hoteluri, caba-ne, etc. Vreau să fac precizarea pentru informarea dumneavoastră corectă că acum este finalizat PUZ-ul (Planul de Urbanism Zonal), se vor stabili priorităţile iar, din multele discuţii cu cei din Minis-terul Dezvoltării şi reprezentanţii staţiunii Straja şi ai mu-nicipiului Lupeni, am hotărât împreună unirea domeniului schiabil Pasul Vâlcan - Straja, care va fi cel mai mare domeniu schiabil din ţară, cu multe posibilităţi de dezvoltare moderne şi atracţii turis-tice. O să enumăr o parte din investiţiile terminate sau care sunt aproape de finalizare şi mă refer în primul rând la cetăţenii din cele 3 colonii (Sohodol, Cocoşvar şi Colonia de Jos) care locuiesc la case şi care până de curând nu s-au bucurat de con-diţiile de trai ale secolului XXI; mai concret nu au beneficiat de reţeaua de canalizare aşa cum le-am promis că vom face, încă din primul meu mandat; am reuşit în 2011 acest lucru pentru că acum am fost sprijinit, am primit finanţare şi astfel am intro-dus reţeaua de alimentare cu apă, canalizare me-najeră şi pluvială în coloniile municipiului Vulcan, iar în Colonia de Jos s-a montat şi o staţie de epurare. Mulţumesc locatarilor de la blocul 18A de pe B-dul. Mihai Viteazu şi de la blocul 31 de pe str. Platoului pentru că au colaborat cu Primăria muni-cipiului Vulcan şi au beneficiat de fonduri pentru reabilitarea termică a celor două blocuri care au adus mai multă căldură în casele acestora şi eco-nomii de bani pe termen lung. La Spitalul municipal Vulcan am modernizat complet secţia de mater-nitate care a fost inaugurată anul trecut. Vă asigur că fac tot ce îmi stă în putinţă pentru a menţine funcţionarea Spitalului Vulcan; tot aici am pus în funcţie şi sistemul de alimentare cu apă caldă me-najeră prin panouri solare; aşa cum cunoaşteţi e-nergia verde duce la scăderea costurilor, ceea ce am reuşit astfel şi la spitalul din localitatea noastră.

Pe partea de educaţie am demarat din vara anului 2011 proiectul pentru modernizarea şcolilor generale nr. 3, 4, 5, 6 finalizat în ultima parte a anului; în cadrul aceluiaşi proiect ne ocupăm şi de cea mai veche scoală din Vulcan, "Teodora Luca-ciu" unde lucrările se derulează şi acum şi în cu-rând ne apropiem de final. La toate şcolile am avut în vedere reabilitarea sălilor de clasă, dotarea labo-ratoarelor cu aparatură specifică fiecărei discipline, am schimbat tâmplăria veche şi montarea de PVC, montarea unui ascensor în fiecare şcoală pentru persoanele cu probleme de sănătate, anveloparea exterioară şi zugrăvirea sălilor de clasă precum şi amenajarea terenurilor de sport aferente fiecărei şcoli şi reabilitarea termică, schimbând toată insta-laţia termică şi electrică. Dragii mei, Dacă mulţi dintre noi nu am beneficiat la vre-mea noastră de condiţii normale de învăţătură, copiii noştri din Vulcan se bucură de cele mai moderne condiţii de educaţie şi pregătire şcolară. Infrastructura rutieră - Am lucrat în cartierul Centrul Vechi unde din 1989 nu s-a mai tăcut nimic pentru reabilitarea aleilor; aceasta a fost o prioritate pentru lucrările de anul trecut. Astfel am finalizat tronsonul nr. 1 din proiectul Modernizare străzi centru vechi care are în vedere asfaltarea tuturor străduţelor, aleilor şi trotuarelor iar în 2012 vom finaliza şi celelalte 2 tronsoane . Am lărgit drumul de acces către Centrul Şan-sa prin lucrare de betonare şi am reabilitat trotua-rele pietonale. S-au făcut 30 parcări, s-au moder-nizat accesele pietonale la blocurile E1, E2, E3, C24, F8, F9 şi G4, amenajare alei bl. 1M, ame-najare alee bl. 1M-1A, bl. 9T-10T, s-au pietruit şi reparat majoritatea drumurilor: DJ 666 (Crividia, Dealu Babii, Valea Ungurului, Colonia Sohodol, Co-lonia Cocoşvar, V. Alecsandri, str. Pinului etc), am realizat şi iluminat public pe str. Valea Ungurului şi spre Telegondolă. S-a tubat canalul Mohora unde avem în vedere amenajarea de locuri de parcare pentru locuitorii din blocurile din apropiere. Această lucrare a avut şi rolul de ecologizare a zonei prin eliminarea mirosurilor neplăcute şi a insectelor pro-venite din canal. S-au realizat staţionare pentru maxi-taxi la Sohodol, C16, D55, Mina Paroşeni, zona Colegiul Tehnic, zona Profi, Dincă. Sunt mulţumit că în sfârşit se va face Modernizarea integrală la toate drumurile şi aleile pietonale din cartierul Micro 3B (Dallas)unde lucrările sunt în derulare, iar oamenii din acest cartier vor fi mulţumiţi la terminarea acestei lucrări care a fost aşteptată cu nerăbdare de mulţi ani, dar din lipsă de fonduri nu a fost executată. Am lăsat proiectul legat de Modernizarea Bulevardului Mihai Viteazul la sfârşit deoarece vreau să insist asupra unor detalii. Din discuţiile pe care le-am avut cu mulţi concitadini şi eu şi colegii mei din Primărie şi dumneavoastră, considerăm acest bulevard cartea noastră de vizită cu care ne mândrim în faţa tuturor celor ce tranzitează Vulca-nul datorită complexităţii, anvergurii investiţiei şi elementelor moderne pe care le conţine, unele în premieră pentru arhitectura urbană din judeţ şi din ţară (de altfel Primăria Vulcan a primit locul I pe ţară pentru utilizarea energiei verzi în cadrul acestui proiect). Elementele de noutate dumnea-voastră le-aţi văzut şi ştiu că vă plac: iluminatul cu energie verde (solară) respectiv panourile foto-voltaice montate pe fiecare stâlp de iluminat, care

înmagazinează energia electrică produsă în timpul zilei şi altă noutate este alimentarea cu energie verde (solară) a pompelor care acţionează apa din fântânile din scuarul despărţitor (aşa zisele cutii negre), avem pistă pentru biciclişti, parcări, trotuare moderne, trei sensuri giratorii dintre care cel de la Primărie şi zona Unic au în interiorul lor motive dacice (Calendarul dacic). Noaptea cred că aţi văzut acest peisaj multicolor pe bulevard când este pornit iluminatul. Trebuie să-l întreţinem şi să avem cu toţii grijă, deoarece această investiţie realizată cu fonduri europene şi cu o contribuţie de 2% din bugetul local, face parte din zestrea urbanistică a noastră a tuturor. În ceea ce priveşte gospodărirea şi cură-ţenia în municipiul Vulcan alături de cei de la SC Pregoterm am avut grijă ca oraşul nostru să fie exemplar. Pentru prima oară începând cu 2011 se stropeşte şi se spală carosabilul sistematic pe timp de vară, întreţinerea zonelor verzi şi măturatul se e-fectuează mecanizat. Se are în vedere menţinerea colectării selective a deşeurilor 7 zile din 7, totodată continuăm programul educativ de conştientizare a elevilor pentru colectarea selectivă. Toate aceste deşeuri sunt transportate în staţia de triere din Co-lonia de jos unde pe baza normelor europene fă-cându-se Recuperarea - Reciclarea - Refolosirea (RRR). S-a inaugurat noul sediu al SC PRE-GOTERM în punctul gospodăresc PT9 ca urmare a reorganizării din motive financiare a activităţii aces-tei societăţi, totodată s-a modernizat Cabana Că-prişoara care a fost înscrisă în circuitul turistic. Pe plan cultural, am organizat şi participat la Nedeia Vulcăneană, Nedeia din Dealu Babii, Ne-deia din Paroşeni, Ziua Femeii, Ziua Copilului, Ziua Educatorului, Ziua Persoanelor Vârstnice, serbările de Crăciun şi Revelion. Referitor la activitatea C.S. VULCAN s-au obţinut rezultate bune la secţia fotbal, unde până la finele anului 2011 s-au clasat pe locul 1 seniorii, iar juniorii pe locul 3. La secţia karate şi kempo au fost obţinute 18 medalii de aur, 16 argint, 19 bronz, re-zultate bune au avut şi sportivii din secţiile de şah şi atletism. Am susţinut şi în 2011 bisericile din Vulcan. Astfel am susţinut şi inaugurat un nou lăcaş de cult pe raza municipiului Vulcan Parohia Ortodoxă Centru Vechi. Totodată, financiar au fost sprijinite Biserica Catolică, Schitul Sfântul Nicolae, Biserica Ortodoxă nr. 2. Având în vedere că sunt de profesie inginer miner, am susţinut menţinerea mineritului în Valea Jiului precum şi crearea de noi locuri de muncă în minerit, în special angajarea tinerilor. Mulţumesc tuturor celor care şi-au adus con-tribuţia la dezvoltarea municipiului Vulcan, în spe-cial Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Guvernului României, ADR Vest Timişoara, Consi-liului Local Vulcan precum şi constructorilor, proiec-tanţilor, şi nu în ultimul rând vă mulţumesc dum-neavoastră, locuitorilor municipiului Vulcan că aţi fost şi sunteţi alături de mine şi de echipa mea !

Cu deosebit respect şi consideraţie,

primarul dumneavoastră, Ing. GHEORGHE ILE

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

Puţine sunt pe pământ locurile capabile să-ţi zdruncine sufletul şi să-ţi stârnească emoţiile aşa cum se întâmplă în inima străvechii civilizaţii a dacilor, la Sarmizegetusa Regia. La prima vedere, osteneala de a străbate mai bine de 16 kilometri, dincolo de platoul Costeşti din co-muna hunedoreană Orăştioara, pe un drum pietruit, deşi întreţinut, pe alocuri totuşi greu practicabil, doar pentru “nişte pietre”, pare o aventură fără sens. Acolo sus însă, între sanctuarele dacilor, pietrele “vor-besc” despre cultura unei civilizaţii despre care părintele istoriei, Hero-dot, spune că-i reprezintă pe “cei mai harnici, mai viteji şi mai drepţi dintre traci.” Or tocmai despre hărnicia şi înţelepciunea dacilor stau mărturie sanctuarele descoperite la Sarmize-getusa Regia, vechea Capitală a Daciei lui Burebista şi Decebal, con-ducătorii unui popor din ale cărui se-minţii ne tragem nu doar noi, româ-nii, ci din care se revendică a fi şi germanii, spaniolii, bulgarii şi alte naţii europene. Până la 1920, când au început săpăturile arheologice în arealul străvechilor cetăţi dacice, despre istoria acestora vorbeau doar vestigiile romane (Columna lui Tra-ian, Capitala Daciei Romane - Ulpia Traiana etc.). Încă mulţi dintre turiştii care vizitează ruinele de la Sarmise-getuza (lângă Haţeg) sunt convinşi că acestea sunt ruinele vechii Capi-tale a Daciei. Cu toate acestea, încă din cele mai vechi scrieri istorice se ştia că dacii aveau fortificaţii magistrale în Munţii Orăştiei. Istoricul Dio Cassius consemna despre daci că îşi zideau munţii. Multă vreme, acest lucru a fost considerat doar o metaforă. În anul 1920 însă, primele săpături ar-heologice în zona Munţilor Orăştiei, la Grădiştea Muncelului, scot la iveală şi primele vestigii ale adevă-ratei civilizaţii dacice, care confirmă scrierile lui Dio Cassius potrivit că-ruia “dacii îşi zideau munţii”. Nu doar descoperirea imenselor blocuri de piatră şi a ruinelor sanctuarelor de la Sarmizegetusa Regia, ci şi desco-perirea celorlalte 6 cetăţi dacice din

Munţii Orăştiei (Costeşti - capitala statului dac sub Burebista, Blidaru; Piatra Roşie, Băniţa, Feţele Albe, Căpâlna) confirmă că în jurul munte-lui Şureanu (considerat muntele sfânt al dacilor, aşa numitul Koga-ion) se găsea centrul unei civilizaţii fascinante. Specialiştii care le-au cercetat, compară urmele civilizaţiei dacice descoperite în Munţii Orăştiei cu cele ale altor străvechi civilizaţii antice şi preantice: egipteană, ma-yaşă ori greacă. Cum ar putea fi alt-fel din moment ce descoperirile fă-cute până în prezent în zona Sarmi-zegetusa Regia (mai puţin de 10% din suprafaţa pe care se estimează că ar fi fost construită Capitala Da-ciei !) atestă că aceştia dispuneau, la peste 1000 de metri altitudine, de drumuri bătute în piatră, de ziduri circulare de apărare formate din blo-curi de piatră de 3 tone, aduse din carierele de la Călan şi Uroi (adică de la câteva zeci de kilometri depăr-tare), de un sistem de canalizare construit din piatră cioplită, de un in-genios sistem de colectare a apei într-un imens bazin de argint şi de o aducţiune a acesteia în mijlocul ce-tăţii prin conducte de ceramică, de imense depozite de cereale şi ali-mente, precum şi de impresionante sanctuare, având nu doar un rol re-ligios, ci fiind totdată un centru ştiin-ţific extrem de bine dezvoltat. Ase-meni misterului construcţiei pirami-delor egiptene, este încă un mister modul în care au fost transportate uriaşele blocuri de piatră, sus în munte, pentru construcţia cetăţii de la Sarmizegetusa Regia. La Sarmizegetusa Regia, prin-cipalale vestigii ale surprinzătoarei civilizaţii dacice, descoperite şi res-taurate sunt, în prezent, sanctuare-le: 7 la număr (patru sanctuare rec-tangulare din calcar şi andezit, două sanctuare circulare şi un disc solar). Emblema centrală a acestora, poate cel mai cunoscut monument dacic din toate timpurile, este marele sanctuar circular. Considerat templu al marelui înţelept al dacilor, Dece-neu, despre care se spune că ar fi fost discipol al marilor matematicieni greci ai timpului, tempul sacru este,

în egală măsură, un impresionant calendar. El este construit din trei cercuri concentrice, având în mijloc o formaţiune în formă de potcoavă. Acest sanctuar a fost şi subiect al multor supoziţii, controverse şi mis-tere. Poveştile oamenilor locului spun că, în centrul sanctuarului, acolo unde, în urmă cu peste 2000 de ani era locul pe care stătea ma-rele înţelept al dacilor, pământul e sacru. Paznicii cetăţenii spun că ni-ciodată prin această “potcoavă” nu se încumetă să intre vreun animal şi nici deasupra acesteia, în văzduh, nu zboară vreo pasăre. Mulţi oa-meni vin aici să se roage, conside-rând locul drept unul sfânt. Marele Sanctuar este asemănat de specia-lişti cu un alt ansamblu monumental al începuturilor civilizaţiei omeneşti: Stonehange din Marea Britanie. De altfel, un alt obiect descoperit la Sar-

mizegetusa Regia, un vas cioplit în piatră (“oul din Delphi”), în care apa formează o oglindă a cerului, este similar astrolabului găsit la Stone-hange, în Marea Britanie. Pe de altă parte însă, există şi păreri care spun că Marele Sanctuar nu este decât o închipuire a regizorului Gheorghe Vi-tanidis care a turnat, în aceste lo-curi, celebra peliculă “Burebista”. Santuarele şi, mai ales, marele disc solar din andezit, dar şi o serie de alte “coincidenţe”, dovedesc însă cât se poate de clar că dacii stăpâ-neau tainele ştiinţelor, ale atronomiei şi geometriei, la fel de bine cum stă-pâneau arta războiului dar şi meşte-şugul agriculturii sau apicultura ori viticultura. Încet, dar sigur, adevărata is-torie a dacilor, adevărata civilizaţie a “celui mai harnic, viteaz şi înţelept popor dintre traci” se redescoperă cu fiecare nouă piatră scoasă la lumină la Sarmizegetusa Regia. Un loc inclus pe harta patrimoniului uni-versal UNESCO, un loc comparabil cu cel al piramidelor egiptene, al Pantheonului grecesc sau al ansam-blului de la Salisbury dar, cu toate acestea, încă prea puţin exploatat, din punct de vedere turistic, de Ro-mânia. Cu toate acestea, Sarmize-gestusa Regia rămâne un loc demn de atenţia fiecăruia dintre noi, atât prin frumuseţea naturală a locurilor, cât şi prin importanţa ansamblului arhitectornic descoperit până acum. Dar mai ales, rămâne un loc în care chemarea străbunilor este mai pu-ternică decât oriunde altundeva.

Tiberiu VINŢAN

Afaceri în Valea Jiului - AFACERI

29 februarie este termenul limită pentru depunerea fişelor fiscale

ale salariaţilor de către angajatori Angajatorii/plătitorii de veni-turi din salarii şi asimilate salariilor au obligaţia de a completa Fişa fis-cală privind impozitul pe veniturile din salarii (formular 210), pentru fiecare persoană care realizează venituri din salarii sau asimilate a-cestora, la funcţia de bază ori în afara funcţiei de bază. Formularul se completează, pentru fiecare lu-nă, cu sumele din statele de plată sau alte documente prevăzute de lege referitoare la angajatul res-pectiv, aferente perioadei impoza-bile şi plătite angajaţilor până la data limită de depunere a fişelor fiscale. Fişele fiscale se depun de către angajatori la unitatea fiscală în a cărei rază teritorială aceştia îşi au domiciliul fiscal sau sunt luaţi în evidenţă fiscală, după caz. În cazul fişelor fiscale întocmite pentru sa-lariaţii care îşi desfăşoară activita-tea în cadrul sediilor secundare, a-cestea se depun de către contribu-abilul care le-a înfiinţat, la organul fiscal competent pentru administra-rea acestuia. Fişele fiscale se depun în format electronic, pe suport mag-netic sau optic, însoţite de un bor-derou privind conţinutul acestora, semnat şi ştampilat conform legii. Formatul electronic al formularului se obţine prin folosirea programului

de asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice. Programul de asistenţă este distribuit contribua-bililor gratuit de unităţile fiscale te-ritoriale sau poate fi descărcat de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice la adresa: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsitentaContribuabili_r/programeutile/FF/2011.html Termenul de depunere a fi-şelor fiscale pentru anul 2011 este 29 februarie 2012, inclusiv. Menţio-năm că, angajatorii au obligaţia de a edita fişa fiscală în format hârtie, în două exemplare. Unul dintre a-cestea se păstrează de angajator, iar celălalt se înmânează angaja-tului, semnat şi ştampilat conform legii. Modelul şi conţinutul formu-larului 210, precum şi instrucţiunile de completare a acestuia sunt re-glementate prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr.2293/ 2007, publicat în Monitorul Oficial nr.866/18.12.2007. Informaţii deta-liate se pot obţine la birourile pen-tru asistenţa contribuabililor din ca-drul administraţiilor finanţelor publi-ce; telefonic, la Centrul de asisten-ţă a contribuabililor, la numărul 031-4039160 sau accesând pagi-na de Internet, www.anaf.ro.

Lucian ISPAS

Bilanţ de activitate la CAR Unirea Petroşani Niciodată nu a fost mai mare procentul de par-ticipare al delegaţilor la Conferinţa Casei de Ajutor Re-cipric Unirea din Petroşani decât la bilanţul de acti-vitate din acest an. Peste 90% din procentul delegaţilor a ţiniut să participe la Conferinţa de bilanţ, pentru a audia împreună raportul reputatului lor preşedinte, prof.ec. Gheorghe Ana. Acest fapt demonstrează, din start, creşterea gradului de încredere faţă de această instituţie financiară etalon din Valea Jiului. Alături de Gheorghe Ana, la masa prezidiului au mai luat loc, printre alţii, directorii EM Vulcan (ing. Aurel Enache), EM Paroşeni (ing. Sabin Drăghici) şi chiar primarul mu-nicipiului Petroşani (dr.ing. Tiberiu Iacob Ridzi). În raportul de activitate al Comitetului Director, prof. Gheorghe Ana a remarcat, încă de la bun început, faptul că CAR Unirea Petroşani IFN este o familie. O familie din ce în ce mai numeroasă, în care alături de cei peste 2000 de membri de la finele anului 2010, s-au alăturat, în anul precedent, alţi 242 de noi membrii. Din punct de vedere al analizei iondicatorilor financiari, activitatea CAR Unirea Petroşani IFN a fost şi în anul 2011, una absolut performantă. Pentru susţi-nerea acetei concluzii, vă supunem atenţiei doar câteva din cifrele prezentate, în cadrul conferinţei, de preşe-dintele acestei instituţii. Astfel, în anul 2011, datorită creşterii capitalului de încredere în această instituţie financiară şi alăturării unor noi membri, acumulările la fondul social au crescut cu peste 1 milion de lei. O creştere similară a cunoscut solvabilitatea şi lichiditatea Casei, valoarea împrumuturilor fiind, la rândul ei, în

creştere cu aproape 1,2 milioane de lei faţă de anul 2011, cifra totală a împrumuturilor fiind de peste 7,5 milioane de lei, ceea ce înseamnă o medie de 2655 lei/membru, una dintre cele mai mari din judeţul Hune-doara. În ceea ce priveşte capitalurile proprii, preşe-dintele CAR Unirea IFN Petroşani precizează că aces-tea depăşesc 1 milion de lei, plasaţi fie în fondul Aso-ciaţiei Judeţene a Caselor de Ajutor Reciproc, fie în de-pozite la termen şi depozite curente la diverse bănci comerciale. O analiză procentuală comparativă asupra prin-cipalilor indicatorilor de activitate ai CAR Unirea IFN Petroşani faţă de pregurile de referinţă stabilite prin statul şi legislaţia privind funcţionarea sistemului CAR, demonstrează o dată în plus stabilitatea, solvabilitatea şi lichiditatea acestei instituţii financiare. Spre exemplu, la capitolul solvabilitate, CAR Unirea IFN a înregistrat în 2011 un procent de 24,52% faţă de ţinta propusă de 11 % (ceea ce reprezintă mai mult decât dublu !). Similar, în ceea ce priveşte rezervele, CAR Unirea IFN a realizat un procent de 24,04% faţă de o ţintă de 10 %, iar în ceea ce priveşte licihiditatea, procentul realizat în 2011 este de 24,51% faţă de pragul antestabilit de 10%. Dincolo de aceşti indicatori favorabili, în deru-larea activităţii sale, Gheorghe Ana a arătat că CAR Unirea IFN nu a făcut risipă nici la capitolul cheltuielilor de funcţionare, care au înregistrat uin procent de 45,82% faţă de pragul de referinţă stabilit la 65%,

realizându-se asfel o economie de circa 20%. Toţi aceşti indicatori au făcut posibil ca, la finele exerciţiului financiar, fondul membrilor CAR să cunoscă o creştere semnficiativă, prin acordarea unei dobânzi al cărei cuantum s-a situat la de două ori peste rata de inflaţie, ceea ce arată că deponenţii au avut un foarte bun randament de plasare a monedei de pe piaţă. În cocluzie, activitatea CAR Unirea IFN Petroşani în anul 2011 a fost una de succes, dovedindu-se a fi, pentru membrii săi, una realmente de ajutor reciproc în vremuri de criză. Toate aceste considerente ne dau dreptul să afirmă, fără drept de tăgadă, că decizia luată, la începutul anului trecut, de grupul de media, publicitate şi relaţii publice Exclusiv de a-i conferi preşedintelui acestui CAR, d-lui.prof.ec. Gheorghe Ana, titlul de “bancher al anului” a fost nu doar una corectă, ci şi una de bun augur pentru întreaga activitate a acestei instituţii financiare din Valea Jiului. Şi nu avem niciun motiv de a crede că trendul ascendent nu va continua şi în cursul acestui an.

Tiberiu VINŢAN

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, potrivit dispoziţiilor art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulte-rioare, a căror cifră de afaceri, efectiv realizată la finele anului calendaristic, este inferioară sumei de 119.000 lei, au obligaţia să depună formularul 392A “De-claraţia informativă privind livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în anul 2011”. Termenul de depunere a acestor formulare pentru anul fiscal 2011 este până la data de 25 februarie 2012, inclusiv. Aceste declaraţii în format hârtie, insotite de formatul electronic se depun la registratura organului fiscal com-petent sau la poştă, prin scrisoare recomandată. (L.I.)

Afaceri în Valea Jiului - ACTUALITATE

ViziteazăVizitează--ne la URICANI, bd. Muncii nr. 11 A parterne la URICANI, bd. Muncii nr. 11 A parter

Garanţia unui comerţ Garanţia unui comerţ Garanţia unui comerţ

european la... Uricani !european la... Uricani !european la... Uricani !

Călătorii culinare în jurul lumii (V) O dreaptă judecată populară spune că

“fie pâine cât de rea, tot mai bună-i în ţara ta !” Aş adăuga aici, cu voia dumneavoastră, că pentru noi, oamenii acestor locuri, oricât de bune ar fi bucatele aştenute pe masă în fiece colţ din ţară sau din lume, nimic nu e mai gustos decât o autentică plăcintă de cartofi cu un pahar de zară scoasă de la rece. Aud că plăcintele noastre strămoşeşti au de-venit, de ceva vreme, cu sprijinul unei momârlance de-a noastră, un produs patentat în toată Europa. Asta înseamnă cu atât mai mult că merită să în-cercaţi şi dumneavoastră o astfel de gustare, uşoară dar, vă spun drept, foarte, foarte săţioasă şi să-nătoasă. Pentru o porţie generoasă de plăcinte de

cartofi aveţi nevoie de următoarele: un kilogram de cartofi albi, două ouă, patru linguri de făină, 200 grame de brânză telemea de oi veche, două linguri de smântână şi o linguriţă de unt şi puţină sare. Mai întâi se curăţă cartofii de coajă, apoi se dau pe răzătoarea fină. Se amestecă bine, în timp ce se adaugă, pe rând, ouăle, brânza, smântâna, făina şi sarea. Într-o tigaie (preferabil te tiuci), unsă cu unt ca pentru clătite, se pun la prăjit plăcintele, una câte una. Când sunt bine rumenite, şi pe o parte şi pe cealaltă, se scot pe o hârtie absorbantă şi se pun apoi într-un vas de pământ, smălţuit. Plăcintele de cartofi se servesc fierbinţi, însoţite de o cană de de zară (lapte bătut) sau iaurt de băut. Garantat veţi avea o... poftă bună !

ÎN DATA DE 26.02.2012 VA AVEA LOC ADUNAREA GENERALĂ A

COMPOSESORATULUI ISCRONI 2000 AVÂND URMĂTOAREA ORDINE DE ZI:

1. Raportul de activitate al Consiliului de adminis-traţie; 2. Prezentarea bilanţului contabil pentru anul 2011; 3. Prezentarea raportului Comisiei de cenzori; 4. Aprobarea repartizării excedentului bugetar pentru anul 2011; 5. Punerea în exploatare a diferenţei de masă lem-noasă exploatabilă în anul 2011 conform amenaja-mentului silvic; 6. Prezentarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru 2012. 7. Diverse. Adunarea Generală va avea loc la Şcoala Generala din Iscroni, la ora 12. În cazul în care nu se va întruni cvorumul necesar, Adunarea Generală va avea loc în data de 04.03.2011, indiferent de numărul de membri prezenţi.

COMPOSESORAT ISCRONI 2000 Preşedinte,

ADRIAN ALBESCU

COMPOSESORATUL ISCRONI 2000

O fetiţă o întreabă pe mamă-sa: - Mamă, de ce tata e aşa de chel ? - Deoarece are multă minte şi i-a căzut părul. - Dar tu de ce ai aşa de mult păr în cap ? - Mănâncă şi taci ! *** Un bărbat merge la psihiatru: - Doctore, soţia mea e infidelă. În fiecare seară, merge la barul pescarilor şi agaţă bărbaţi. Chiar mai rău, se culcă cu oricine o întreabă ! Înnebunesc ! Ce crezi că ar trebui să fac ? Doctorul răspunde: - Relaxează-te, respiră adânc şi încearcă să te calmezi. Acum, spune-mi, te rog, unde, mai precis, e barul acesta ? *** O doamnă distinsă intră într-un magazin elegant de pălării. - Cu ce vă putem servi ? - Mi-aş dori o pălărie mare, cu ceva romantic, poate cu o tentă bleu sau verde, poate cu flori sau cu fructe stilizate... - Concret, la ce vă gândiţi ? - Concret, la o partidă de sex. Dar, ar fi bună şi o pălărie frumoasă.... *** La un salon de înfrumuseţare, două doamne discută: - Câţi ani crezi că am ? - Nu ştiu, dar în orice caz, arăţi mult mai tânără. *** - Tăticule, de ce se spune limba maternă ? Doar ambii părinţi vorbesc aceeaşi limbă. - Da, băiete, aşa este. Dar se spune aşa, după cel care o vorbeşte mai mult. *** O doamnă între două vârste de conferesează alteia: - Am fost la psihiatru şi mi-a zis pe şleau că sunt nebună. I-am spus că am nevoie şi de o altă opinie ca să cred aşa ceva. - Şi ce-a spus ? - Mi-a zis că sunt şi urâtă. *** - Cred că soţul meu mă înşeală ! - Cum aşa ? - Păi am 4 copii şi nici unul nu seamănă cu el...

Sunt din ce în ce mai mulţi specialişti în observarea compor-tamenului uman, care vorbesc despre răspândirea alarmantă a unor patologii psiho-emoţionale colective. Paranoia şi schizofrenia, ago-rafobia şi depresia, demenţa şi comportamentul isteric, violent, obse-siv, sunt doar câteva dintre acestea, cu impact sever la nivel de co-lectivităţi umane. Prin viteza cu care ele cuprind din ce în ce mai mulţi indivizi se poate vorbi despre o anumită formă de epidemie, care se resoarbe cu mult mai dificil decât una de tip viral. Între o gripă sau o viroză pulmonară şi o atitudine pe termen lung de tip paranoid sau schizoid, primele sunt aproape neinvazive. Nu este nici o ruşine să ne dăm seama că avem astfel de comportament. Deşi se spune că în general nebunii nu recunosc că sunt nebuni, există şi dintre aceia care, printr-un miracol divin, au ajuns să-şi dea seama că ceva nu este în ordine cu ei. Dacă mai sunt şi apropiaţii care să-i repete unui astfel de individ că are probleme comportamentale şi pe care acesta să-i asculte, are şanse să-şi revină… gradat. Cu mult efort şi cu mult sacrificiu.

Dacă însă mai mulţi indivizi cu aceleaşi patologii se reunesc frecvent în acelaşi spaţiu de muncă, de viaţă, reflectarea unuia în ceilalţi le dă sentimentul că aşa cum se comportă ei este normal şi că ceilalţi au probleme. Aşa ceva se petrece din păcate, din ce în ce mai frecvent în societatea românească, pe toate palierele sociale. Utiliza-rea repetată a aceloraşi clişee informaţionale agresive, panicarde, dra-matice, tragice, separatiste, induse în mentalul colectiv chiar de către organisme formatoare de opinie, produce efecte nocive la nivelul unui număr mare de indivizi. În condiţiile în care nivelul stressului cotidian este oricum foarte ridicat, nu mai trebuie decât o picătură zilnică de otravă în mintea omului stressat ca să i se devieze comportamentul către unul patologic. Inducerea frecventă pe mai multe canale (inclusiv mediatice) a stării de frică, de instabilitate, de tendinţă de agresiune faţă de un grup care are idei contrare, inducerea ideii că lumea este în pragul unor repetate acopalipse, a unor repetate drame sociale colec-tive, a ideii că viaţa este lipsită de orizont, că nimeni nu mai are soluţii pentru agenda noastră cotidiană, sunt arme psihologice care dege-nerează societatea. Cine câştigă dintr-o astfel de strategie ? Greu de spus dacă într-adevăr (şi în final) câştigă cineva.

Poate că o vreme cabinetele de terapii psiho-somatice vor fi intens căutate. Poate că farmaciile vor avea cifre de afaceri foarte bune datorită consumului din ce în ce mai ridicat de medicamente pentru sistemul nervos. Poate că preoţii pricepuţi sau şamanii vor avea mult mai multe cazuri de exorcizare. Poate că institutele de statistică şi sondare a opiniei publice vor avea succes spunându-ne periodic cum anume arată societatea. Poate că numărul sinuciderilor, al drogaţilor, al violurilor, crimelor va creşte. Poate că planeta se va degenera gradat datorită acestor patologii. Nici măcar acesta nu este un cost suficient de mare faţă de cel care în aceste momente de amorţire comportamentală, este sesizat de foarte puţină lume. Acela de a pune în pericol – prin perpetuarea şi proliferarea comportamen-telor deviante - chiar specia umană. Este posibil să se nască în continuare copii pe această planetă. Dar dacă zestrea lor genetică este aceea dată de părinţi paranoici, schizoizi, depresivi, maniaci, obsesivi, isterici, demenţi atunci nici ceea ce se va naşte din ei nu poate fi altfel.

Orice inteferenţă care alterează atitudinea noastră firească păstrată vreme îndelungată sau repetată zilnic, va ajunge la un moment dat să facă să iasă din noi URÂTUL pe care Beaudelaire în Fleurs de mal l-a definit foarte complex. L-a pus mai prejos de orice arătare, de orice lighioană, mai prejos de şacali, hiene. Mai prejos de chiar Răul biblic. Această sămânţă există în fiecare dintre noi. Dacă o şi cultivăm, o hrănim şi o adăpăm este o problemă de alegere perso-nală şi apoi colectivă. Paranoia aşteaptă cuminte după colţ sau în cele mai neaşteptate locuri de pe această planetă. Are nevoie de multă, multă hrană. Hrana ei este frica. Este mintea negativă. Este emoţia tulburată. Este somnul raţiunii.

Epidemie de demenţă colectivă O opinie exprimată de FELICIA GABRIELA PORTSE

Afaceri în Valea Jiului - EDITORIAL *)

Preţu

ri fă

ră T

VA

Comenzi la 0737-049.989

Ouă de ciocolată, cu surpriză Kio, 23 gr./buc.

Biscuiţi cu cremă Funny face, 60 gr./pachet

Biscuiţi Berna, diverse sortimente 15 grame/pachet

Săpun Diana0 diverse sortimente, 150 gr./pachet

De 12 ani încoace, ne străduim să arătăm celor care vor să vadă acest lucru, că Valea Jiului nu este doar o ţară a negurei, că nu tot ce se întâmplă pe-aici, pe la noi, e tăciune şi că nu toţi oamenii sunt doar simpli purtători de lămpaşe şi fur-tune cu aspect coercitiv, aşa cum ne zugrăvesc alţii cu ră-utate şi patimă. Şi tot de 12 ani încoace, reuşim să de-monstrăm că orice domeniu de activitate de pe la noi îşi poate avea premianţii lui. Nu e puţin lucru să poţi aduce, chiar şi preţ de nu-mai câteva ore, mare parte a valorilor Văii Jiului, sub a-celaşi acoperiş. Cum nu e puţin lucru să poţi convinge nişte oameni remarcabili, fi-ecare în domeniul său de ac-tivitate, că nu este suficient să faci ceea ce trebuie să faci, să acţionezi aşa cum trebuie să acţionezi, dacă faptele şi acţiunile tale nu sunt cunoscute de ceilalţi, de întreaga comunitate. Noi am reuşit însă acest lucru ! Într-o vreme în care minciuna, hoţia, răutatea, invidia, ura, făţărnicia, răz-bunarea, sunt atât de agre-siv prezente în jurul nostru, nu e puţin lucru ca, uitându-te în jurul tău, să descoperi valoarea, virtutea, umanita-tea, dăruirea, hărnicia, aju-torul sau corectitudinea. Noi am reuşit însă şi acest lucru ! Într-un timp în care presa este, la rândul ei, con-strânsă să “vândă” senza-ţionalul tâlhăriilor, crimelor,

violurilor, hoţiilor sau corup-ţiei ori dramele sau poveştile imorale ale oamenilor, nu e puţin lucru să reuşeşti să le oferi cititorilor pagini curate despre oameni şi realizări remarcabile, despre talentul şi succesul unora sau altora dintre membri comunităţii, despre frumuseţile cu care Dumnezeu a binecuvântat a-ceste meleaguri. Noi am reuşit însă şi acest lucru ! Iar toate aceste lucruri le-am reuşit împreună cu dumneavoastră. Pentru că reuşita noastră depinde de reuşita dumneavoastră, a celor care ne sunteţi nu doar fideli cititori, ci şi inimoşi parteneri şi deseori onorabili subiecţi ai articolelor noas-tre. De aceea, astăzi, fie-care dintre noi, suntem, într-un fel sau altul, într-o mai mică sau mai mare măsură, premianţi. Iar premiul cel mare este încrederea pe care o avem unii în ceilalţi, respectul reciproc şi puterea de a vedea, în fiecare dintre noi un om de valoare al co-munităţii. Un premiant ! Pentru toate acestea, vă rog să primiţi, cu sinceri-tate şi emoţie, aplauzele noastre.

Pe cuvânt !

Premianţii

Relaţii la telefon 0722-807.221