RO

ROMÂNIA

ROMÂNIAÎn prim-plan Educația și Formarea Profesională în

2019

În prim-plan Educația și Formarea Profesională în

Învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) este furnizat la nivelul învăţământului secundar superior şi la nivelul post-secundar.

Primii doi ani de învăţământ secundar superior sunt obligatorii pentru toţi elevii. Pentru înscrierea în învăţământul secundar superior, inclusiv în învăţământul profesional şi tehnic (clasa a 9-a), este necesară media notelor obţinute la matematică şi limba română din cadrul Evaluării Naţionale, la sfârşitul clasei a 8-a, diploma de absolvire a gimnaziului şi foaia matricolă cu mediile la toate materiile. Unele unităţi de învăţământ profesional pot organiza şi examene de admitere. Pentru înscrierea în învăţământul terţiar universitar, absolvenţii de învăţământ secundar superior trebuie să promoveze examenul de bacalaureat.

Învăţământul profesional şi tehnic se află sub responsabilitatea Ministerului Educaţiei Naţionale. Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic coordonează crearea standardelor de formare profesională pentru calificări, acestea fiind validate de comisiile sectoriale (coordonate de Autoritatea Naţională pentru Calificări) şi aprobate de minister. Partenerii sociali participă în comisii şi sprijină implementarea educaţiei şi formării profesionale şi implicit a învăţământului profesional şi tehnic. Dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale continue (EFPC) se află în responsabilitatea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Educaţia şi formarea profesională iniţială La nivelul învăţământului secundar superior există:• învăţământ profesional cu durata de trei ani

(ISCED-P 352), care asigură absolvenţilor o calificare profesională de nivel 3 EQF (cum ar fi bucătar). Învăţământul profesional este furnizat de „şcoli profesionale” în cooperare cu angajatori, care asigură pregătire practică obligatorie pentru elevi, ca parte a formării profesionale la locul de muncă. Pregătirea practică este oferită şi în şcoli, media timpului alocat pregătirii practice (atât în şcoală cât şi la angajator) pe parcursul celor trei ani de studiu reprezentând aproximativ 50% din totalul orelor alocate. Tinerii care au întrerupt studiile după absolvirea învăţământului secundar

inferior se pot înscrie în acest program până la vârsta de 26 de ani, gratuit. Începând cu anul 2017/18, este disponibil şi învăţământul dual, acesta fiind o formă de organizare a învăţământului profesional, furnizată la cererea companiilor implicate în asigurarea şi furnizarea pregătirii practice. Procentul elevilor în cadrul învăţământului dual este de 1,5% din populaţia totală din învăţământul profesional şi tehnic. Învăţământul profesional asigură acces pe piaţa muncii. Absolvenţii se pot înscrie, de asemenea, în anul trei din învăţământul tehnologic, de nivel 4 EQF;

• filiera tehnologică, învăţământ liceal cu durata de patru ani (ISCED-P 354), care oferă absolvenţilor o diplomă de absolvire a unei şcoli de învăţământ secundar superior şi o calificare de „tehnician”, de nivel 4 EQF, în unul din următoarele domenii: profil servicii, resurse naturale, protecţia mediului sau tehnic (cum ar fi tehnician în gastronomie). Programele de studiu sunt furnizate de licee tehnologice şi uneori de colegii. Pregătirea practică este 25%. După absolvirea învăţământului obligatoriu, elevii pot opta să renunţe şi să se înscrie într-un stagiu de pregătire practică (ISCED-P 352), care oferă doar o calificare profesională;

• Stagiu de pregătire practică (ISCED-P 352), care oferă elevilor care au finalizat primii doi ani de liceu (au absolvit clasa a 10-a) o calificare profesională de nivel 3 EQF (cum ar fi bucătar), prin intermediul a 720 de ore de formare la locul de muncă. Programele sunt coordonate de şcolile din învăţământul profesional şi tehnic şi sunt furnizate în principal de angajatori. Tinerii şi adulţii care părăsesc timpuriu şcoala pot accesa, de asemenea, aceste programe, după absolvirea unui program denumit „A doua şansă”;

• filiera vocaţională, învăţământ liceal cu durata de patru ani (ISCED-P 354, EQF nivel 4), care oferă absolvenţilor o calificare profesională în unul din domeniile: militar, teologic, sportiv, arte şi pedagogie, precum şi o diplomă de absolvire a unei şcoli de învăţământ secundar superior. Aceste programe sunt furnizate de colegii şi au medie de pregătire practică de circa 15%.

Învăţământul postliceal oferă programe de studiu cu durata de unu până la trei ani (ISCED-P 453), în urma cărora se obţine o

Educaţia şi formarea profesională iniţială prin învăţământ profesional şi tehnic în România

calificare profesională de nivel 5 EQF (cum ar fi optician); acestea sunt organizate şcoli tehnologice sau de colegii/universităţi, la cererea operatorilor economici sau pe baza intereselor cursanţilor. Ele oferă absolvenţilor de învăţământ secundar oportunitatea de a avansa în calificările profesionale pe care le au (cum ar fi îngrijire şi tehnician farmacist).

Educaţie şi formare profesională continuăFormarea profesională pentru adulţi este oferită de furnizori autorizaţi publici şi privaţi, luând în considerare nevoile angajatorilor şi nevoile adulţilor în ce priveşte competenţele de bază.

Încă din anul 2015, serviciul public de ocupare a forţei de muncă a gestionat programe de „ucenicie continuă la locul de muncă”, cu durata de unu până la trei ani. Acestea oferă adulţilor (cu vârsta 16+) care nu au parcurs anterior o formă de învăţământ profesional şi tehnic (IPT) şansa de a obţine o calificare profesională de nivel 1 - maxim 4 EQF, având ca rezultat obţinerea unui certificat de calificare profesională, recunoscut la nivel naţional, care are o valoare similară cu cea a unui certificat obţinut prin IPT. Formarea teoretică şi practică (învăţare la locul de muncă de cel puţin 70%) este furnizată în principal de companii, în cooperare cu furnizori autorizaţi de formare profesională.

Educaţia şi formarea profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în România

NB: ISCED-P 2011.Source: Cedefop and ReferNet Romania.

Trasee posibile de progresie

Finalul clasei a 10-a marchează finalul învățământului obligatoriu la nivel 2 EQF

învățământ dual ca formă de organizare a învățământului profesional

Formare profesională fie la locul de muncă, fie la o instituție de învățământ

WBL

Învățământ liceal, filiera teoretică, profil umanist și real

Stagiu de pregătire practică

Învățământ liceal ce combină curriculum trunchi comun si specific pentru filierele vocațional , tehnologic sau învățământ profesional

Disponibil și pentru adulți

Calificări profesionale recunoscute oficial

Calificări ce permit accesul la nivelul următor de învățământ

Oferă acces la învățământul terțiar

NIVEL SECUNDAR

NIVEL POST-SECUNDAR

NIVEL TERȚIAR UNIVERSITAR FORMARE PENTRU ADULȚI

ANI de Educație și FormareVÂRSTĂ

511

612

713

814

915

1016

1117

1218

18+ 12+

Formare pentru angajați

Formare pentru șomeri și alte

grupuri vulnerabile

Ucenicie la locul de muncă pentru adulți (16+),

pregătire practică >70%

ISCED 844, 854

ISCED 747, 757

ISCED 645, 655

ISCED 244

ISCED 453

Programe doctorale și post-doctorale, 3-4 ani

Filiera teoretică, 4 ani

Programe de master, 1-3 ani

Programe de licență, 3-4 ani

Învățământ secundar inferior

Învățământ postliceal, (pregătirea practică variază), 1-3 ani

ISCED 344

EQF 8

EQF 7

EQF 6

EQF 4 EQF 4

ISCED 354

EQF 4

Filiera tehnologică, (Pregptire

practică 25%), 4 ani

EQF 5

EQF 1-4EQF 1-4EQF 1-4

EQF 3

Învățământ profesional (pregătire practică ) 50% 3 ani

ISCED 352

Filiera vocațională, (pregătire practică până la 15%),4 ani

ISCED 354

VET in Romania's education and training system

EQF 3Stagiu de pregătire practică,100% (720 ore) ISCED 352

(•)

(•)

NB: ISCED-P 2011. Sursa: Cedefop şi ReferNet Romania.

ROMÂNIA

Caracteristici distinctive ale EFPCaracteristicile distinctive ale EFP iniţiale sunt caracterul său incluziv, care oferă opţiuni şi profiluri pentru diferite niveluri de învăţare, filiere variate: fie teoretică, fie vocaţională ,tehnologică sau învățământ profesional, precum şi accentul pus pe facilitarea progresiei şi evitarea rutelor educaţionale închise. Reflectând dublul rol al educaţiei şi formării profesionale în promovarea dezvoltării economice şi sociale, obiectivele principale ale învăţământului profesional şi tehnic sunt de a asigura:• dezvoltarea personală şi profesională a elevilor;• oportunităţi egale de acces la educaţie şi formare profesională;• furnizare, organizare şi dezvoltare profesională de înaltă calitate.

Calificările profesionale oferite prin învăţământ profesional şi tehnic (ÎPT) au ca bază de formare Standardele de Pregătire Profesională, care descriu procesul de pregătire în unităţi de învăţare şi rezultate ale învăţării, şi includ, pentru fiecare unitate, un standard de evaluare. Standardele au fost revizuite în anul 2016, pentru a sprijini creşterea relevanţei calificărilor dobândite prin ÎPT pe piaţa muncii, prin asigurarea unei mai bune corespondenţe între calificările profesionale şi realitatea la locul de muncă, după absolvire.

Crearea Comitetelor sectoriale, care reprezintă diferite sectoare ale economiei, a făcut ca implicarea partenerilor sociali în proiectarea şi evaluarea calificărilor profesionale să fie mai sistemică. Pentru a uşura planificarea educaţională, partenerii sociali participă de asemenea şi în cadrul unor parteneriate la nivel regional (Consorţii Regionale) şi local (Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social cu atribuţii în domeniul învăţământului profesional şi tehnic).

În ultima decadă, România a dezvoltat un sistem pentru validarea aptitudinilor şi competenţelor dobândite în mod non-formal sau informal. Conform recomandărilor orientative adoptate de Autoritatea Naţională pentru Calificări, au fost implementate dispoziţii procedurale pentru crearea unei reţele de furnizori care acţionează ca centre de validare/evaluare. Aceste centre sunt active în mai mult de jumătate din judeţele ţării.

Provocări şi răspunsuri prin intermediul politicilor în domeniuInvestiţiile în sprijinirea dezvoltării instituţionale a educaţiei şi formării profesionale sunt încă reduse. Principalele provocări sunt accesul inegal la educaţie şi formare şi rata mare de abandon; aceasta îi afectează în principal pe copiii din zonele rurale, din comunităţile sărace şi pe cei de etnie romă. Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii, pentru perioada 2015-20, a fost elaborată pentru a răspunde acestor provocări şi se va implementa un mecanism de avertizare timpurie şi intervenţie care va ajuta la identificarea tinerilor şcolari cu risc de abandon şcolar.

O altă provocare este aceea de a reduce şomajul în rândul tinerilor prin sprijinirea dobândirii de competenţe profesionale şi asigurarea unor tranziţii line şi sustenabile din sistemul de educaţie şi formare profesională către piaţa muncii. Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) a introdus învăţământul dual ca o formă de organizare a învăţământului profesional, ducând la obţinerea unei calificări profesionale de nivel 3 EQF; acesta se va extinde la nivelurile 4 şi 5 EQF. Strategia Educaţiei şi Formării Profesionale din România, 2016-20, are ca obiectiv o mai bună corelare a ofertei educaţionale din ÎPT cu cerinţele pieţei muncii. În acest sens, CNDIPT va lansa în 2019 un proiect finanţat prin FSE, care, printre altele, va elabora:• un mecanism de asigurare a calităţii pentru învăţarea la locul de muncă şi certificarea rezultatelor învăţării;• un mecanism de ajustare a ofertei educaţionale la cererea de pe piaţa muncii;• un sistem de monitorizare a absolvenţilor din învăţământul profesional şi tehnic;• un mecanism pentru identificarea, recompensarea şi promovarea excelenţei.

Formarea profesională continuă răspunde, de asemenea, provocării reprezentate de şomaj prin programe de formare profesională corelate cu cerinţele de pe piaţa muncii; în funcţie de nivelul de calificare profesională EQF care urmează să fie dobândit, acestea pot varia de la 180 de ore pentru nivelul 1EQF până la 1 080 de ore pentru nivelul 4 EQF.

Participarea la învăţare pe tot parcursul vieţii este cea mai redusă din UE şi a înregistrat o scădere uşoară din 2013. Atractivitatea formării profesionale continue, precum şi participarea adulţilor în formare profesională continuă sunt de asemenea aspecte care constituie o îngrijorare reală. Strategia naţională de învăţare pe tot parcursul vieţii, 2015-20, vine să răspundă acestor provocări printr-un număr de acţiuni pentru creşterea participării la formare, îmbunătăţirea recunoaşterii rezultatelor învăţării anterioare (inclusiv cele dobândite în contexte non-formale şi informale), creşterea calităţii şi relevanţei formării prin intermediul unei noi legi privind asigurarea calităţii în domeniul formării profesionale a adulţilor şi coordonarea acţiunilor părţilor interesate.

În noiembrie 2018, Ministerul Muncii a elaborat o listă cu ocupaţii elementare, care oferă adulţilor necalificaţi acces la programe de formare profesională în urma cărora pot obţine calificări de nivel 1 EQF, cum ar fi programele de ucenicie cu durata de şase luni.

ROMÂNIA

Educaţia şi formarea profesională în cifre

Sursa: Calculele Cedefop, pe baza Eurostat, colectare de date UOE privind sistemele de învăţământ, data culegerii: 11.12.2018.

Sursa: Eurostat, ancheta privind forţa de muncă în UE, data culegerii 11.12.2018.

Învățământ superior profesional secundar și post-secundar non-terțiar (nivelurile 3 și 4) Învățământ general profesional secundar și post-secundar non-terțiar (nivelurile 3 și 4) Mai puțin decât învățământ primar, primar și secundar inferior (nivelurile 0-2)

Sursa: Eurostat, ancheta privind forţa de muncă în UE, data culegerii 11.12.2018.

Sursa: Eurostat, ancheta privind forţa de muncă în UE, data culegerii: 11.12.2018.

Elevii din cadrul învăţământului secundar

superior (ISCED 2011 nivel 3) înscrişi în

învăţământul general şi profesional şi tehnic

% din toţi elevii din învăţământul secundar

superior, 2016

Învăţarea pe tot parcursul vieţii

% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64

de ani, care participă la programe de educaţie

şi formare profesională, în perioada de patru săptămâni înainte de

anchetă, 2017

Persoane care abandonează timpuriu sistemul de educaţie şi formare

profesională% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de

ani care au cel mult nivel de învăţământ secundar inferior şi care nu au continuat educaţia

şi formarea profesională în perioada de patru săptămâni

înainte de anchetă, 2017

Ratele de ocupare în rândul absolvenţilor tineri

% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani care nu se mai află în programe de educaţie şi

formare profesională, 2017

0

0

0

20

12

60

8

40

4

20

40

16

80

60

20

100

80

100

27.1

72.9

CZ

30.0

70.0

HR SK

31.1

68.9

RO

43.7

56.2

BG

48.7

51.3

EU-28

50.7

49.3

EUROPE 2020=10

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC

2017

GENERAL

2020 ȚINTA NAȚIONALĂ

IS

96.8

94.4

83.2

HU

84.5

78.9

53.8

BG

83.0

75.7

42.9

SK

79.8

73.9

38.9

EU-28

79.5

73.0

56.4

RO

78.1

71.9

60.4

HR

74.6

67.4

36.5

EL

60.4

61.1

53.0

4.0

83.3

16.7

CY

78.6

21.4

HU

10.06.010.0 11.0

11.3 15.0

30.4

SE

HR

0

5

10

15

25

20

30

35

10.9

EU-28

SK

6.2

HU

EU-28

3.4

SK

HU

2.3

BG

BG

2.3

HR

RO

RO

ES

1.1

E&T 2020=15

10.63.1 9.3 12.5 12.7 18.1 18.3

RO

În prim-plan Educația și Formarea Profesională în ROMÂNIA

Informaţii suplimentare Cedefop (2019). Vocational education and training in Romania: short description (Educaţia şi

formarea profesională în România: descriere succintă).. http://www.cedefop.europa.eu/en/publications-and-resources/publications/4171

Skills Panorama (2018). Skills anticipation in Romania. (Anticiparea competenţelor în România. Repere analitice). http://skillspanorama.cedefop.europa.eu/en/analytical_highligths/skills-anticipation-romania

European Commission (2018). Education and training monitor 2018 – country analysis: Romania. (Monitorul educaţiei şi formării 2018 – analiză de ţară: România). https://ec.europa.eu/education/resources-and-tools/document-library/education-and-training-monitor-2018-romania-report_en

www.refernet.ro ReferNet Romaniawww.edu.ro Ministerul Educaţiei Naţionale

www.tvet.roCentrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

www.mmuncii.ro Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale

www.incsmps.roInstitutul Naţional de Cercetare Știinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale

http://site.anc.edu.ro Autoritatea Naţională pentru Calificăriwww.anofm.ro Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Această broşură este elaborată pe baza informaţiilor furnizate de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (ReferNet Romania).

Europe 123, 570 01 Salonic (Pylaia), GRECIAPostal: Cedefop, Service Post, 570 01 Thermi, GREECETel. +30 2310490111, Fax +30 2310490020, E-mail: info@cedefop.europa.eu

Drepturi de autor © Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), 2019Toate drepturile rezervate.

visit our portal www.cedefop.europa.eu

8128 RO

– TI‐01‐19‐166‐RO

‐N – doi: 10.2801/38838