n politicã în Camera Deputaþilor pentru tricolori - s-a ...Properties cea mai mare companie care...
1
GRAM AUR = 238,2808 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4992 RON EURO = 4,9250 RON DOLAR = 4,1340 RON 12 pagini n PLASAMENTE ALTERNATIVE / Preþuri pentru contemporanii contemporani PAGINA 11 n Cererea pentru facilitatea reverse repo a Fed explodeazã ºi se îndreaptã cãtre 1 trilion de dolari PAGINA 12 n EURO 2020 / Veste bunã pentru tricolori - s-a retras Pandev; veste proastã - Germania îºi revine PAGINA 10 5 lei n Vânzarea activelor statului, prilej de disputã politicã în Camera Deputaþilor PAGINA 3 n Sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate de 3 miliarde lei, în mai PAGINA 9 n INFLUENÞATà DE PERSPECTIVELE POLITICII MONETARE A SUA / Bursa japonezã, în cea mai mare scãdere din ultimele patru luni PAGINA 12 Marþi, 22 iunie 2021, nr. 117 (6897), anul XXX SOARTA MINERITULUI ROMÂNESC, ÎN ATENÞIA DEPUTAÞILOR Închiderea minelor - bãtutã în cuie la Bruxelles, alocarea de fonduri - insuficientã l Dumitru Fornea, secretar general CSN Meridian: “Dacã nu se acoperã pierderea de locuri de muncã prin realizarea de investiþii în infrastructura interconectatã cu alte zone, problemele sociale existente se vor acutiza” L ãmurirea viitorului mineritului de cãrbune ºi uraniu în România ºi apariþia de companii private în Planul Naþional de Rezilienþã ºi Redresare trimis Comisiei Europene sunt temele care ar urma sã fie discutate de parlamentari, astãzi, în plenul Came- rei Deputaþilor, cu Virgil Popescu, mini- strul Energiei, în cadrul dezbaterii din programul “Ora Guvernului”. Dezbate- rea a fost solicitatã de grupul deputaþilor din partea Alianþei pentru Unirea Rom- ânilor, imediat dupã publicarea PNRR-ului trimis Comisiei Europene ºi dupã decizia închiderii minei de uraniu de la Crucea, precum ºi a aprobãrii ordo- nanþei de urgenþã în urma cãreia aproape 8500 de mineri ºi angajaþi în domeniul energiei vor fi disponibilizaþi. În ceea ce priveºte PNNR-ul, în docu- mentul trimis de Guvern cãtre Comisia Europeanã se insistã pe reforma privind decarbonizarea sistemului energetic, dar acesta nu conþine o anvelopã bugetarã care sã se potriveascã cu nivelul de ambi- þie al autoritãþilor, care fac trecerea de la un model energetic la altul fãrã sã prevadã banii necesari pentru acest lucru. Dumitru Fornea, secretar general al Confederaþiei Sindicale Naþionale Meri- dian ºi raportor al Comitetului Economic ºi Social European (CESE) a declarat pentru ziarul BURSA: “Þara noastrã in- trã într-un program de închidere a mine- lor de cãrbune, ce se va finaliza în anul 2032. Nu ºtiu cât de pregãtite sunt autori- tãþile sã preia unda de ºoc, pentru cã, pe lângã acest program de închidere – nu de restructurare cum susþin unii reprezen- tanþi ai autoritãþilor -, vor trebui luate mã- suri complementare de sprijin ºi gãsite noi locuri de muncã pentru minerii di- sponibilizaþi. Pentru cei care se pensio- neazã sau intrã în programul de asistenþã socialã, statul nu va avea preocupãri le- gate de ce se va întâmpla dupã închiderea minelor. În schimb, pentru tinerii angajaþi din industria minierã trebuie gãsite noi oportunitãþi. GEORGE MARINESCU (continuare în pagina 3) “Consumatorii ar trebui sã accepte concesii, iar bãncile sã fie mai puþin rigide” (Interviu cu conciliatorii Nela Petriºor, avocat ºi fost judecãtor al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie ºi Septimiu Stoica, Preºedintele Bursei Române de Mãrfuri) Reporter: Ce îi sfãtuiþi pe consuma- tori, pe ce ar trebui sã punã accentul atun- ci când formuleazã cererea de intrare în negociere cu banca, pentru a avea ºanse cât mai mari ca cererea sã fie acceptatã? Nela Petriºor: Cererea pe care consu- matorul o trimite cãtre CSALB trebuie sã fie motivatã. Nu este suficient sã intre în aplicaþia de pe site-ul Centrului, sã com- pleteze un document ºi sã îl lanseze online fãrã o motivare, fãrã argumente. Þinând cont cã în cadrul negocierilor purtate la CSALB soluþia este una personalizatã, atunci ºi cazul are particularitãþi pe care pãrþile implicate în negociere trebuie sã le cunoascã. Doar în acest mod contractul poate fi adaptat la nevoile actuale ale con- sumatorului care a fãcut solicitarea. (continuare în pagina 4) Cât de bunã este capitalizarea sistemului nostru bancar? R eprezentanþii sectorului bancar susþin cã sistemul are o capitalizare deose- bit de ridicatã ºi o lichidi- tate bunã, la finalul anului 2020 având un sistem bancar stabil, cu o solvabilitate de peste 25% ºi cu o lichiditate mult îmbunãtãþitã. Conform datelor de la BNR, in- dicatorul de solvabilitate al siste- mului bancar a fost de 25,1%, în ultimul trimestru al anului trecut, ºi a înregistrat o uºoarã scãdere în T1 2021, pânã la 24,6% (vezi graficul 1). Chiar ºi aºa, nivelul este de peste trei ori mai mare decât 8%, pragul sub care nu poate sã coboare indicatorul con- form cerinþelor de reglementare pri- vind adecvarea capitalului. Valoarea minimã, de 11,9%, a fost înregistratã în T3 2008. La prima vedere, o valoare a indicato- rului de solvabilitate de peste trei ori mai mare decât minimul reglementat aratã o capitalizare deosebit de bunã, însã existã o serie de elemente “periculoase” dincolo de prima impresie. Unul dintre cele mai impor- tante este faptul cã rata de adec- vare a capitalului se calculeazã ca raport între capital ºi valoarea totalã a activelor ponderate la risc, iar reglementãrile interne ºi internaþionale oferã o pondere zero ex- punerilor faþã de datoria suveranã, re- spectiv obligaþiunile guvernamentale. Sã presupunem cã o bancã are un bi- lanþ de 100 de unitãþi monetare, format din credite (50 de unitãþi) ºi obligaþiuni guvernamentale (50 de unitãþi) pe partea de activ, iar la pasiv existã capitalul (10 unitãþi) ºi depozite ale clienþilor (90 de unitãþi). Dacã ponderea de risc pentru credite este de 50%, atunci valoarea totalã a acti- velor ponderate la risc este de 0,5x50+0x50, adicã 25 de unitãþi. În ace- ste condiþii, rata de adecvare a capitalului este 10/25, adicã 40%. Dacã se schimbã structura bilanþierã la credite de 40 de unitãþi ºi obligaþiuni de 60 de unitãþi, atunci activele pondera- te la risc vor fi de 0,5x40+0x60, adicã 20 de unitãþi, iar rata de adecvare a capitalu- lui va creºte pânã la 50%. O astfel de schimbare a structurii bi- lanþiere s-a observat pentru sistemul ban- car din þara noastrã, unde ponderea titlu- rilor de valoare negociabile (obligaþiuni) în total bilanþ a depãºit 22% de la începu- tului anului curent, dupã o creºtere puter- nicã în ultimul deceniu (vezi graficul 2). (continuare în pagina 4) Oferta publicã de vânzare a acþiunilor One United Properties începe astãzi l Compania þinteºte o evaluare bursierã de trei miliarde lei – cel mai mare emitent ce vrea sã vinã la BVB în ultimii patru ani l Pentru tranºa de retail cu alocare garantatã, subscrierea minimã este de 5.300 lei ºi cea maximã de 212.000 lei O ferta prin care dezvoltatorul imobiliar One United Properties (ONE) vrea sã vândã cel mult 130 milioane de acþiuni noi, echivalentul unei majorãri a capitalului de 10%, începe astãzi, operaþiune prin care compania fondatã de Victor Cãptia- nu ºi Andrei Diaconescu sperã sã strângã 274 milioane de lei de la investi- tori, conform datelor din prospectul de listare întocmit de BRK Financial Gtro- up (BRK). Compania þinteºte venirea în piaþã dupã ce, la finele lunii mai, Daniel Dineº, fondatorul producãtorului de roboþi sof- tware UiPath Inc., companie recent lista- tã la New York Stock Exchange, a achi- ziþionat, prin Icevulcan, 5% din acþiunile dezvoltatorului imobiliar. Pentru tranºa investitorilor instituþio- nali, cea care iniþial are alocatã 60% din ofertã, intervalul de subscriere este de si- tuat între 1,93 lei/acþiune ºi 2,12 lei/ac- þiune, echivalentul unei evaluãri între 2,76 miliarde lei ºi 3,03 miliarde lei, ceea ce este posibil sã facã din One United Properties cea mai mare companie care vine la BVB în ultimii patru ani, dupã Digi Communications. Nu este exclus ca, în final, retailului sã-i revinã o bucatã mai mare din ofertã decât instituþionalilor Pentru retail, care poate subscrie doar la preþul de 21 lei, existã douã tranºe: cu alocare garantatã a subscrierilor pe prin- cipiul primul venit-primul servit ºi cu alocare pro-rata - fiecare tranºã având alocate câte 26 milioane de acþiuni (20% din ofertã). Pentru tranºa cu alocare ga- rantatã, subscrierea minimã este de 2.500 de acþiuni, respectiv 5.300 de lei ºi maximã de 100.000 de acþiuni, echiva- lentul a 212.000 lei. În cazul tranºei cu alocare pro-rata, se va aplica o reducere de 3% la preþul ofertei, pentru subscrieri- le valabile din primele trei zile. În acest caz nu existã plafon maxim al subscrieri- lor, cea minimã fiind tot de 2.500 de ac- þiuni. ANDREI IACOMI (continuare în pagina 8) C onciliatorii sunt personajele cheie în negocierea dintre consumatori ºi bãnci, purtatã în ca- drul CSALB. Ei intermediazã gãsirea unei soluþii amiabile, iar la final propun o rezolvare pe care pãrþile o pot accepta sau o pot respinge. În 2021, peste 95% dintre soluþiile propuse de conciliatori sunt acceptate de pãrþi, mai ales cã acestea au puterea unor hotãrâri în instan- þã. Nela Petriºor, avocat ºi conciliator, fost judecãtor al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, ºi Septi- miu Stoica, Preºedintele Bursei Române de Mãrfuri, avocat, conciliator, arbitru ºi mediator, transmit sfaturi consumatorilor ºi recomandãri cãtre bãnci, pentru o derulare mai eficientã a negocierilor. CÃLIN RECHEA Colaj de MAKE
Transcript of n politicã în Camera Deputaþilor pentru tricolori - s-a ...Properties cea mai mare companie care...
GRAM AUR = 238,2808 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4992 RON EURO = 4,9250 RON DOLAR = 4,1340 RON
12 pagini
n PLASAMENTE ALTERNATIVE / Preþuri pentrucontemporanii contemporani
PAGINA 11
n Cererea pentru facilitatea reverse repo a Fedexplodeazã ºi se îndreaptã cãtre 1 trilion de dolari
PAGINA 12
n EURO 2020 / Veste bunãpentru tricolori - s-a retrasPandev; veste proastã -Germania îºi revine
PAGINA 10
5 lein Vânzarea activelor statului, prilej de disputã
politicã în Camera DeputaþilorPAGINA 3
n Sistemul bancar a înregistrat un surplus delichiditate de 3 miliarde lei, în mai
PAGINA 9
n INFLUENÞATÃ DE PERSPECTIVELEPOLITICII MONETARE A SUA /Bursa japonezã, în cea mai marescãdere din ultimele patru luni
PAGINA 12
Marþi, 22 iunie 2021, nr. 117 (6897), anul XXX
SOARTA MINERITULUIROMÂNESC, ÎNATENÞIA DEPUTAÞILOR
Închidereaminelor -bãtutã în cuie laBruxelles,alocarea defonduri -insuficientãlDumitru Fornea, secretargeneral CSN Meridian:“Dacã nu se acoperãpierderea de locuri demuncã prin realizarea deinvestiþii în infrastructurainterconectatã cu alte zone,problemele sociale existentese vor acutiza”
Lãmurirea viitorului mineritului decãrbune ºi uraniu în România ºiapariþia de companii private înPlanul Naþional de Rezilienþã ºi
Redresare trimis Comisiei Europenesunt temele care ar urma sã fie discutatede parlamentari, astãzi, în plenul Came-rei Deputaþilor, cu Virgil Popescu, mini-strul Energiei, în cadrul dezbaterii dinprogramul “Ora Guvernului”. Dezbate-rea a fost solicitatã de grupul deputaþilordin partea Alianþei pentru Unirea Rom-âni lor , imediat dupã publ icareaPNRR-ului trimis Comisiei Europene ºidupã decizia închiderii minei de uraniude la Crucea, precum ºi a aprobãrii ordo-nanþei de urgenþã în urma cãreia aproape8500 de mineri ºi angajaþi în domeniulenergiei vor fi disponibilizaþi.
În ceea ce priveºte PNNR-ul, în docu-mentul trimis de Guvern cãtre ComisiaEuropeanã se insistã pe reforma privinddecarbonizarea sistemului energetic, daracesta nu conþine o anvelopã bugetarãcare sã se potriveascã cu nivelul de ambi-þie al autoritãþilor, care fac trecerea de laun model energetic la altul fãrã sãprevadã banii necesari pentru acestlucru.
Dumitru Fornea, secretar general alConfederaþiei Sindicale Naþionale Meri-dian ºi raportor al Comitetului Economicºi Social European (CESE) a declaratpentru ziarul BURSA: “Þara noastrã in-trã într-un program de închidere a mine-lor de cãrbune, ce se va finaliza în anul2032. Nu ºtiu cât de pregãtite sunt autori-tãþile sã preia unda de ºoc, pentru cã, pelângã acest program de închidere – nu derestructurare cum susþin unii reprezen-tanþi ai autoritãþilor -, vor trebui luate mã-suri complementare de sprijin ºi gãsitenoi locuri de muncã pentru minerii di-sponibilizaþi. Pentru cei care se pensio-neazã sau intrã în programul de asistenþãsocialã, statul nu va avea preocupãri le-gate de ce se va întâmpla dupã închidereaminelor. În schimb, pentru tinerii angajaþidin industria minierã trebuie gãsite noioportunitãþi.
GEORGE MARINESCU(continuare în pagina 3)
“Consumatorii ar trebui sãaccepte concesii, iar bãncilesã fie mai puþin rigide”
(Interviu cu conciliatorii Nela Petriºor, avocat ºi fost judecãtor al Înaltei Curþi de Casaþieºi Justiþie ºi Septimiu Stoica, Preºedintele Bursei Române de Mãrfuri)
Reporter: Ce îi sfãtuiþi pe consuma-tori, pe ce ar trebui sã punã accentul atun-ci când formuleazã cererea de intrare înnegociere cu banca, pentru a avea ºansecât mai mari ca cererea sã fie acceptatã?
Nela Petriºor: Cererea pe care consu-matorul o trimite cãtre CSALB trebuie sãfie motivatã. Nu este suficient sã intre înaplicaþia de pe site-ul Centrului, sã com-pleteze un document ºi sã îl lanseze onlinefãrã o motivare, fãrã argumente. Þinândcont cã în cadrul negocierilor purtate laCSALB soluþia este una personalizatã,atunci ºi cazul are particularitãþi pe carepãrþile implicate în negociere trebuie sã lecunoascã. Doar în acest mod contractulpoate fi adaptat la nevoile actuale ale con-sumatorului care a fãcut solicitarea.
(continuare în pagina 4)
Cât de bunã estecapitalizarea sistemului
nostru bancar?
Reprezentanþii sectoruluibancar susþin cã sistemulare o capitalizare deose-bit de ridicatã ºi o lichidi-tate bunã, la finalul anului2020 având un sistembancar stabil, cu o
solvabilitate de peste 25% ºi cuo lichiditate mult îmbunãtãþitã.Conform datelor de la BNR, in-dicatorul de solvabilitate al siste-mului bancar a fost de 25,1%, înultimul trimestru al anului trecut,ºi a înregistrat o uºoarã scãdere înT1 2021, pânã la 24,6% (vezigraficul 1).
Chiar ºi aºa, nivelul este de peste treiori mai mare decât 8%, pragul sub carenu poate sã coboare indicatorul con-form cerinþelor de reglementare pri-
vind adecvarea capitalului. Valoareaminimã, de 11,9%, a fost înregistratã înT3 2008.
La prima vedere, o valoare a indicato-rului de solvabilitate de peste trei ori maimare decât minimul reglementat aratã o
capitalizare deosebit de bunã,însã existã o serie de elemente“periculoase” dincolo de primaimpresie.
Unul dintre cele mai impor-tante este faptul cã rata de adec-vare a capitalului se calculeazãca raport între capital ºi valoareatotalã a activelor ponderate larisc, iar reglementãrile interne ºi
internaþionale oferã o pondere zero ex-punerilor faþã de datoria suveranã, re-spectiv obligaþiunile guvernamentale.
Sã presupunem cã o bancã are un bi-
lanþ de 100 de unitãþi monetare, formatdin credite (50 de unitãþi) ºi obligaþiuniguvernamentale (50 de unitãþi) pe parteade activ, iar la pasiv existã capitalul (10unitãþi) ºi depozite ale clienþilor (90 deunitãþi).
Dacã ponderea de risc pentru crediteeste de 50%, atunci valoarea totalã a acti-velor ponderate la risc este de0,5x50+0x50, adicã 25 de unitãþi. În ace-ste condiþii, rata de adecvare a capitaluluieste 10/25, adicã 40%.
Dacã se schimbã structura bilanþierãla credite de 40 de unitãþi ºi obligaþiunide 60 de unitãþi, atunci activele pondera-te la risc vor fi de 0,5x40+0x60, adicã 20de unitãþi, iar rata de adecvare a capitalu-lui va creºte pânã la 50%.
O astfel de schimbare a structurii bi-lanþiere s-a observat pentru sistemul ban-
car din þara noastrã, unde ponderea titlu-rilor de valoare negociabile (obligaþiuni)în total bilanþ a depãºit 22% de la începu-
tului anului curent, dupã o creºtere puter-nicã în ultimul deceniu (vezi graficul 2).
(continuare în pagina 4)
Oferta publicã de vânzarea acþiunilor One UnitedProperties începe astãzil Compania þinteºte o evaluare bursierã de trei miliarde lei – cel mai mare emitent ce vreasã vinã la BVB în ultimii patru anil Pentru tranºa de retail cu alocare garantatã,subscrierea minimã este de 5.300 lei ºi cea maximã de 212.000 lei
Oferta prin care dezvoltatorulimobiliar One United Properties(ONE) vrea sã vândã cel mult130 milioane de acþiuni noi,
echivalentul unei majorãri a capitaluluide 10%, începe astãzi, operaþiune princare compania fondatã de Victor Cãptia-nu ºi Andrei Diaconescu sperã sãstrângã 274 milioane de lei de la investi-tori, conform datelor din prospectul delistare întocmit de BRK Financial Gtro-up (BRK).
Compania þinteºte venirea în piaþãdupã ce, la finele lunii mai, Daniel Dineº,fondatorul producãtorului de roboþi sof-tware UiPath Inc., companie recent lista-tã la New York Stock Exchange, a achi-ziþionat, prin Icevulcan, 5% din acþiunile
dezvoltatorului imobiliar.Pentru tranºa investitorilor instituþio-
nali, cea care iniþial are alocatã 60% dinofertã, intervalul de subscriere este de si-tuat între 1,93 lei/acþiune ºi 2,12 lei/ac-þiune, echivalentul unei evaluãri între2,76 miliarde lei ºi 3,03 miliarde lei, ceeace este posibil sã facã din One UnitedProperties cea mai mare companie carevine la BVB în ultimii patru ani, dupãDigi Communications.
Nu este exclus ca, în final,retailului sã-i revinã o bucatãmai mare din ofertã decâtinstituþionalilor
Pentru retail, care poate subscrie doarla preþul de 21 lei, existã douã tranºe: cu
alocare garantatã a subscrierilor pe prin-cipiul primul venit-primul servit ºi cualocare pro-rata - fiecare tranºã avândalocate câte 26 milioane de acþiuni (20%din ofertã). Pentru tranºa cu alocare ga-rantatã, subscrierea minimã este de2.500 de acþiuni, respectiv 5.300 de lei ºimaximã de 100.000 de acþiuni, echiva-lentul a 212.000 lei. În cazul tranºei cualocare pro-rata, se va aplica o reducerede 3% la preþul ofertei, pentru subscrieri-le valabile din primele trei zile. În acestcaz nu existã plafon maxim al subscrieri-lor, cea minimã fiind tot de 2.500 de ac-þiuni.
ANDREI IACOMI
(continuare în pagina 8)
Conciliatorii sunt personajele cheie în negocierea dintre consumatori ºi bãnci, purtatã în ca-drul CSALB. Ei intermediazã gãsirea unei soluþii amiabile, iar la final propun o rezolvare pecare pãrþile o pot accepta sau o pot respinge. În 2021, peste 95% dintre soluþiile propuse deconciliatori sunt acceptate de pãrþi, mai ales cã acestea au puterea unor hotãrâri în instan-
þã. Nela Petriºor, avocat ºi conciliator, fost judecãtor al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, ºi Septi-miu Stoica, Preºedintele Bursei Române de Mãrfuri, avocat, conciliator, arbitru ºi mediator, transmitsfaturi consumatorilor ºi recomandãri cãtre bãnci, pentru o derulare mai eficientã a negocierilor.
CÃLINRECHEA
Colaj de MAKE
