N. IORGA PAGINI DESPRE BASARABIA DE ASTĂzi

������ I

EDITURA TIPOGRAFIEI NEAMUL ROMA­NESC DIN VĂLE�Iî-DKMUNTE - 1912.

PRETUL _LEi '1.50 I

PAGINI DESPRE

BASARABIA DE ASTAZI

DE N. IORGA

VALENILDE -MUNTE

EDITURA SOCIETAlli INEAMOL ROMANESCI

4912

71-

BASARABENII IN RAZBOIUL RUSIEL

De mai bine de junaltate de an, un strapiemace' se faptuieste in locuri foarte Indepartate§i despre care cel mai multi dintre Europeni n'a-veaa pana, acum hid idel lAmurite, pe apele caldeale Mali lor Asiei rasaritene, in voile Coreil mun-toase, in muntii ManciurieT fierbing sail !line-can, in ploT mocirloase, pe cimpiile de orez, umedeacum de singe, pe stincile blAstamate, unde pu-trezesc neingropati miile de mortT, la Port-Arthurucigatorul. Corabir uriase se inghit de valurT, cutoate vietile tinere ce cuprindeall in ele, trupthiomene§ti imbucatite sar In vtizduh impinse denail neobisnuite, pamintul se rupe zvicnindsupt pasii regimentelor cell intrerup asaltul pre-facindu-se intfun praf singeros, tunuri arunca ne-precurmat noartea din miT de gull grozave, zi§i noapte; oameni se gAuresc cu gloantele, setaie cu sabiile, 1§I rup oasele in nebune incles-tail de moarte; daunazi, pe end stg,team ell §i

1

2

tu, cetitorule, in liniste la lucrul nostru sailpoate la petrecerile noastre, s'a intetit in aceliad mai strasnic decit once inchipuirT ale noastredespre un iad razbunator jos, supt coaja pArnin-tultuT sail supt toate trupurile luminoase ale stalelor, in locul de peire ce se zice Liao-Iang si careva fi vestit pentru aceasta in veci de vec!, s'aIntetit o incaierare inspaimint6Aoare intre pestejumatate de milion de oamenT, can nu se uriseraniciodata, o asa de spAinaintatoare incaierare incit60.000, seTzecT de mil de suflete s'ad desfacut,sail rupt In chinurl din trupurile for spircuite,ciuntite, arse, adeca, atitia oamenl citI Mai segasesc de totT supt steagurl in Cara noastra, citiar face a patra parte din populatia Bucurestilor.

Si acestea toate se petrec, nu doar pentru caun neam fara de mill s'ar abate nAprasnic asupraterilor luminate ale lumiT, care ar fi datoare sa-s1apere, cu mice jertfe, neatirnarea, munca, infl o-rirea, pentru vremea de astazT si pentru toate vre-mile. Nu, barbarl de aceia nu mai sint, sal, dac5,se afla undeva, et lucreaza din gred pentru ne-gustoril lenesi, putrezi de vicii si turbatT dupl,petrecerT, a! Europe! noastre si al Americe!, sta-pin! a! timpurilor de astazi. Omorurile uriase sefac pe acele ape, pe acele cimpii, pe ace! munt!nenorociti numal pentru c, o mare Putere cres-tinl a continentulul nostru, un mare Stat raspin-ditor de civilisatie vrea sl tie in lanturile sale

3

citeva milioane de Chines' din Manciuria, citevamilioane de Coreeni din Corea, oamenl galbeni,fricosT si innapoiag pe cari nu vreail sa-I laseIn mina strainului om alb, ci sa-I alipeasca ma'bine de dinsiT, Iaponesil, oamenl galbenT, carisi-au insusit prin pricepere si munca toate des-coperirile si puterile noastre si nu int,eleg sa, fie-despoiaV si umilitj de nimeni.

De aceia aceasta nimicire de vie.V care va-urma si. alto luni si poate si a141 ani, fiindcaRusia e mare, puternica si minds si fiindca panO,acum ea a fost pretutindeni si rusinos invinsa.Sute de mil de oamenl, de nal, cu neveste,copii si mame, vor trebui s piara pentru aceasta,ca si cum ar fi vinovati de cea mai mare ne-legiuire.

Si iata c acum, intre atitea vesti zguduitoarecare napadesc in fiecare zi, ca bombele si gloan-tele cade si aceia ca, un ucaz imparatesca chemat supt steag pentru trimete pe cimpulde lupta, ostenii din guberniile Basarabiel, .Cher-sonului si partilor vecine.

Gubernia Basarabiel ? NoT cunoastem aceastagubernie", si ca o perdea neagra ni cade in-naintea ochilor la aceasta veste, intro atitea,despre razboit.

In aceasta gubemie, care se intinde de la Prutpapa la Nistru, ape cintate in doinele noastre,

a1t1

a-I

4

de la Hotinul in cetatea chruia pietrele nu sintlegate cu alta decit cu cel mal bun singe alnostru care, uscindu-se de veacurl, s'a fAcut tareca bronzul, pang, in Dunhrea-mama, In aceasta.lath, roditoare, laminoasa gubernie, gilt tIrgurlde Evrel si de RusI si de Bulgarl si de LipovenIsi de Grecl si de NerntI si de atitea neamurTstraine. Dar toate aceste tirgurl nu grit nimic,ca frumuseth, ca pret, ca munch si vechimestraduitoare si chinuith, pe ling& sutele de satealbe, cu care sint inflorite toate sesurite, toatemiristile de aur, toate pajistile verzl, toate po-puriurile arse de seceth, toate livezile pline deroada. CeI ce locuiesc in aceste sate sint nisteoamenl nalti, chipesl, blinzi la fath si duld la.graid, niste oamenl milosl, compatimitori pentruorTce durere, simtitorI pentru once suferinta, su-pusl Ctrmuiril pe care o socot trimeash de laDumnezed care incearca pe alesii sal. Rusil in-teleg ce bunhtate zace In sufletele for si-I nu-mese, oi, asamanindu-I cu faptura aceia farhgraid, asa de nevinovata Inca s'a facut vrednich,de a fi nume si icoanh pentru Mintuitorul nostru.Au vesminte albe invoalte si poarta caciuli devitejl pe lungile for plete, Intocmal ca teranil Ro-mhniel si aI atitor terl de robie. Si graiul fore graiul acelor teranI liberl sad rob!, graiul Incare sint scrise aceste rindur!, graiul In care ti-avorbit Intaid. mama, cetitorule, graiul In care ti-al

5

marturisit dragostea, graiul in care te-at indreptatca,tre mintea frageda a copiilor tat.

Acel oament sint Romint si, on toate cd, deaproape o suta de ant et sint smulsr de ling&not, cu toate cd gran4ile care ne despart sintzidite din 031 nemilos si nu se pot deschidepentru gindurile unora si ale altora, cu toate cäet nu mat pot sti nimic deplin si adevaxat des-pre oft am lucrat si am suferit si am luptat siam izbindit de atunci, el nu se leap Ada, cum-nu s'ar leplda de Dumnezeul legit crestine, delimbs noastra, si de neamul nostru, cele sfinte.Cind II intrebl ce sint, et se mdrturisesc Moldo-vent si, intinzind mina lor zgiriata de fierulmuncil si arAtind toata zarea, si la Apus si laBAsarit, el zic: Vezi, toata asta e tarp, moldove-neasca"!

§i acuma o poruncA fatd de care nu poate fiicto mintuire, it chiarna la razboid, la razboiul

Manciuria; . tntelegeV, nearnuri luranate similoase ale luinii: din Manciuria. §i vor porni

albt la fa0, de jale, se vor smulge de la ad.-sutele lor, de la pa.rintit si nevestele si copallor, se vor smulge de la dulcea lor tar& mol-doveneasa"; et vor merge gramaditt ca vitelein vagoanele fierbintf, vor merge zile si sptd-=int, cit Irebuie ca s strlbati jumMate din Eu.,ropa si Asia toata., in lat, si, vor ajunge la Car-bin, la Port- Arthur sad unde va fi atuncl no-

Sin_

Medd

6

mernica jertf6, de oamenT. Se vor lupta credin-cios, drept, frumos, cum din neam in nea,m afost deprinderea poporulul for si vor pen finduriIntregi, intregi regimente, sute- si mii, arse, Ina-puscate, thate cu sabiile, sfarimate in bucati.Si acasa, nu vor mai vedea niciodata, pe Ion satpe Vasile plecat cu pura pe un-ar pentru a purtara,zboaiele Muscalului si a peri de moarte gro-zava ca sa nu aiba Iaponesii Manciuria. Iar, dacg,Basarabia va ramInea saraca, de flacal, ce pa-guba e despre. aceasta! Rusia e mare §i puter-nica, si se vor aduce in aceasta gubernietoril din alta gubernie pe care o va fi crutat.razboiul.

Dar tine ni va da noug, acestuT mic, sarac side o mie de on nenorocit neam romamesc pe alnostri pierduti pentru astfel de scopuri ?

Fiindca, sintem putini §i slab!, noT vom plecadoar fruntea vom plinge, cum am facut de-atitea orl §i p5,n5, acuma. Ba inch, pentru a In-trece caragliioasa groza,vie a Imprejuraxilor, nolnu vom §ti anume unde se lupta cu moarteasi cad al no§tri si, clnd vom afla, peste cltevasAptkaini, ca intr'o Incaierare uriasg, cazutmai multi Ru§1 decit Iaponesi si ca, biruinta arams astfel acestora din urml, nol ne von;gindi cu oarecare multamire In cuget ca drep-tatea are si ea zilele el. Si cuvintele cu carevom marturisi acest gind vor fi singura noastr5

locui:

§i.

all

7

pomenire pentru fratii no§tri drepti si bunl, pentrufratit nostri nevinovatt si blinzI, mortl pentrucinstea aceluT steag strain!

In razboiul fail folos, in razboiul fara drep-tate, in razboiul altora pentru care ssinteti che-mati sa luptatl si sa suferitY, Dumnezell, carenu va, va da biruinta, sa, va crute, fratl rominIdin Basarabia Ingenunchiatal

(Sknanatorul", anul al III -lea, n-I 37.)

VESTI DIN BASARABIA.

Rominii can cunosc a§a, de putin Romaniaparca to poti lauda ca o cuno§ti qi ca al chel-

tuit atita §i atita, pentru aceasta ? , nu cunoscmai de loc teritoriile romane§ti de care Romaniaeste incunjurata, precum o piatra scumpa esteprinsa in aurul scump. Ardealul, Crilana, Ba-natul slut drumul la Pesta, care duce la Viena§i aceasta la Paris sad la statiile de bal. Brasov,Feldioara, qi se face noapte; a doua zi frumoasagara a Capitals! ungure§ti girlie de trenurlfurnica de lume grabita, in racoarea neguroasaa dimin01. Arad: atitea minute oprire pentrutrenul de Virciorova. Bucovina, un petec de pa-mint austriac, pe vechea linie Lemberg-Czerno-witz-Jassy", qi dintre calatoril nostri nu vorfi trecind Para niclun interes, nicTo curiositate,nicTo simVre ling& acel Czernowitz", cu EvreiTsal primitivT incadrag in vitrina uncle semintuie a! nostri, undo incep neamur! strain°,

citT

garil:

si

9

cine ar putea sa spuie! Iar, cit despre cel maide curind smuls pamint al RomanieT, Basarabia,in care pana la 1878 era Inca un colt, al nostru,el e cu totul necunoscut, mai rad. decit China,Iaponia, Sumatra gi ostroavele oceanice ale min-catorilor de came, despre care mai vorbeste, cuilustratil, cite un Ziar al calatoriilor". Prutul, in-gustul rid milos, lutos, ripos, nu mai e o app,clund,reana, ci o prapastie uria§d, prin care se des-part cloud, lumi ce nu pot avea nick) legatura intreele. Cutare pe care imprejurarile fl aduc in ju-detele marginase priveste in lini§tea amurgitululspre malul rusesc de pe care se ridica fumul ve-trelor §i chiotele pastorilor cell string vitele, pri--veqte, zic, cu acelea§i nellmurite sentimente demelancolie, fart, dorinta de a §ti, cu care va privipeste o clips la pavaza de our §ters a lunii, unclese zice cd, ar fi rnunti qi lacurl qi rama§ite vechTde fiinte care ad fost vii.

Dacd, vorbe§ti despre Basarabia cu un om lu-minat, cu unul in adevar luminat, care ceteqte,ginde§te gi spune ce trebuie, iar nu cu obisnuitadirdald in mintea ward, a canna joaca tot felulde dracovenil nefolositoare §i neintRlese, el vaface cu mina un semn desnadajduit end se vapomeni de dinsa. Aceia e .ara Muscalulul, careiea oricind qi nu tla niclodata indarat; pe malulsting al PrutuluX nu se va Infige In vecil vecilorsteagul cu sterna in care s'a cuprins zimbrul

10

luT Stefan-cel-Mare! Mostenire pierdutg pentru tot-deauna! Frinturg, de trup vii aruncatg. In guralupilor nemilostivl! Si ce aT putea sg stiT macardespre pamintul pe care-1 pgzeste, it apgra deonce atingere a spirituluT, de orlce flacara a ini-milor, straja asprg a Cazacilor biciuitorl ? Iar,daca aT razbate chiar ca afli, care ar fi folosul ?Teranul nostru de aid din tarn chiar, ascultgprea bucuros vorbele de momeala ale ngimitdlorcari pomenesc de fericirile ce cad asupra satelorsi sgrAcimil In stApInirea larga si bogata a !mpg-ratuluT de aceiasT lege; ce poate sa mai fi ramaspentru noT in inima teranilor basarabenT, maT bo-gag se zice decit aT nostri ? Preotimea n'arede ce sa, se plinga; ba din potriva rostul eT e

maT mare intro tarp, undo icoana std, alaturl cuarmele impgratestl. In sfirsit pe patriotismul ne-gustoresc si al uneT boieriml ruinate, crescuteIn scoli straine, cine s'ar putea razima ?

Socoteala e bung pentru cine nu Intelege alts.viata romaneasca decit aceia ce se poate capata.prin unirea cu Romania. La aceasta ins, n'avemdreptul sg ne gindim astazl, fatA de BasarabiamaT putin Inca 'decit fat& de orlce alt pamint pecare 1-am pierdut politiceste. Cu totul altfel sainfatiseazg lucrurile cind pornim de la fap'tul ca,materialiceste, noT avem Inca, prin mUnca Ora-nimilmoastre, west pgmlnt, el legatura cea maitare !litre dinsul si neamul nostru nu e rupta,

sa

11

si ni punem ca intaie intrebare data acolo undee acelasi trup n'ar putea invia acelasi suflat,data nu s'ar putea chema viata in membrulamortit numal.

Descrierea de edlatorie a profesorului Weigand,cercetatorul cu staruinta al limbil noastre, si ci-lava serisori pe care le-a suflat catre mine umvint norocos ma ajuta sä spun ca Basarabia nue asa de inchisa, asa de adormitd, asa de pier-duta din punct de vedere national si cultural,zic, nu iredentist , cum s'ar crede.

Cei ce stateaU in fruntea lucrurilor la 1812joaca astazi mai mult un rol de parada zadar-nica. Daca ar fi fost boieri mart In numar mare,pastrind legaturile de familie si de interese cuMoldova, ar fi iesit, de sigur, altfel. Dar asa, cucitIva velici desradacinati si cu o multime de ra-zes saraci, rusificarea, Instrainarea a putut mergerapede. Una din boieri stall la Chisinad, altii pela tarn, unde nu vet fi primit bine, ca In Ardeal,ca In Bucovina, numai pentru ca esti Romin deaiurea. Altif au zburatacit in vasty lume ciudata,a Rusiei tuturor neamurilor, America de Nord a,despotismtilur.

Negustoril sint mai ales Evrei si Greci, in al'doilea rind- Bulgari, Rusi. Evreil nu sint nicairlmai parasiti in voia murdariel si Intunecimil:Orheiul nostru strabun, Baltile sint adevarat

12

cloace, care s'ar putea as ,mina doar cu gunoaielemahalalelor din China. Grecir, cari in 1812 aillost maT bucurosT de Basarabia decit de Moldova,sint capeteniile Evreilor; el sint marl! negustorTsi arendasif cel marl: Grecul Sinadinos e cea maT_puternica punga din Basarabia. Specula pamin-tulul se face in cel maT nerusinat chip de to-warasiile greco-ebraice.

In fruntea satelor stall pristavit teranT si preotiT.TreotilBasarabiel sint MoldovenT", bucuro0 daca.pot ceti la slujba, din cartl moldovenestl" cubuchT (cacl multi nu still cartes latineasca in carescriem noT). Ar fi bucurosT si de alte cartf, daca.,ar ft de acelea pe intelesul for si daca s'ar gasi-eine sa be trimeata. Sint oamen! bunT, pe cari nutrebuie sa-T uitam.

Teranul nostru, pentru care o suta de anT nuinseamna nimic, e asa cum a iesit de supt friulIuT Constantin-Voda Ipsilanti pentru a trece laImparatul pravoslavnic. Carte ruseasca nu stie,fiindca scoala de sat tine trel anT de zile numaT,i In fiecare an numaT cincT lunT. Daca ramine

In sat si 'Amine maT totdeauna, cacT acolo setraieste In caste , el va uita patina ruseascace deprinsese. El stie ca aceasta limbs IT folo-

dar, neavind consatenT rusT in numar mare(cum e in Bucovina), n'o poate insusi In adevargi 'Astra. CeT ce se fac preetT, nu uita ca s'adnascut intr'un sat romanesc si cauta 0, se in-

lseste,

13

toarcg acolo sad in altul. Citiva, in sfirsit, treela Universitati, dar nici aceia nu pierd legatur&cu neamul din care ad pornit. Prin orase depar-tate, prin strasnice locuri de osindg, undo i -anaruncat avinturile for liberale, ei scrid romg-neste, cerind carV, si anume .,c 4T de cultura,si istoria neamulub nostru", zice unul, maT se-rioase si documentate". Foarte as vrea", spuneun altul, sa, aib carte postalg cii chipul Univer-sitAil din Iasi: am auzit ca zidirea e foarte fru-moasg!" Si un al treilea se bucurg astfel dereinstalarea limbib noastre in Chisinad, singurutoral in aceasta mare salbatgcie fart drumurir

luminat, fares strade: Citiva ani innapoi erao mirare daces auziai limba moldoveneasca pestrada nimenT n'o vorbia afarg de.eraniT veniti de la sate. Iar acuma in toate zi-lele and inteligenri vorbind moldoveneste". Pangdeparte peste Nistru, dulcea noastra moldove--neascg triumfa, sung biruitoare intro neamurT.

Acestea se intimpla far& nicTun amestec ainostru, cad noT dam Basarabiel numai... deser--tort' In locul acestor fib ratacitl cari plead bat-jocurind tam., ar trebui sa ne descoperim Basa-rabenilor prin cArtI. Si parca-mi sung la urechiacele cuvinte simple si grave: cart! de culturessi istoria neamuluT, serioase, documentate"... Sipe hAelesul tuturora. Carturarl infumura41 ab unur_

fora

ChisinguluT:

14

popor de %eranT fara invatatura,, spunetl cite attscris de acestea, cu cite aV putea rticori seteacelor can le cer In Basarabia uitata p

(,,SArnd.natorul", anul al III-lea, n-I 52.)

CU PRILEJUL DISOLVARII DUMEI RUSESTI.

Duma a fost disolvata. 0 noun Duma se vaaduna abia peste noun luni, la 5 Mart st. n. 1907._Niel conditAile In care se vor face alegerile nu sintaratate.

E o lovitura de Stat ca aceia pe care a facut-oCarol al X-lea. Regele FrancieT a platit-o cu tronul.Vom vedea cit e de tare partidul revolutionarlovit. drept Intro ()chi de ucazul lui Nicolae al II-lea.

Palatul §edintelor e inchis §i pus supt paza.Petersburgul e deocamdata In stare de asediu,

supt regim militar. UniT din deputati au t,inut oconsfatuire In Finlanda, unde este un regim specialcare ingaduie aceasta.

Ziva de Dumineca, 9 Iulie, maT are un Invins:pe neghiobul de Goremichin, invinuit ca prin ne-priceperea luT, Duma a putut ajunge ap, departe.

El e destituit fora a se pomeni vre-o demisie.In locul lul vine tot unul ca dinsul: Stolipin. Diz-gratia irnparateasca are dour, usI prin care pote§i de-o potriva cele dour, tabere invrajbite.

16

Cine va scrie istoria celor &ma luni de foartelung' §i aprinse discutif ale DumeT va trebui säconstate urmatoarele lucrurT:

Dorinta de a imita ceia ce au facut Francesilla 1789, de a schimba o tarn prin discutiiledintr'o adunare modesta, care se ridica de la sinela innaltimi revolutionare §i stapinitoare.

Credinta ca oarnenii sint unul ca §i altul, nu-mirl abstracte, §i ca eI slat miscatI, Intr'un chipce se poate prevedea §i pregti, de idel, de teoriT.

Siguranta deplina in aceste teoril care ar cu-prinde ca o destainuire venica a sfintel si marilzeite Ratiunea.

Si, in sfirsit, multajoarte multi, vanitate ome-neasca, in dorinta de a iesi la iveala prin lung'desfa§urarI de judecatY, vanitate care cuprindeape once vorbitor, de la focosul Tatar Aladin, do-ritor de razboaie marl, pana la cel din urma biet&gay care putea lega dour, vorbe.

Neizbinda au adus-o mai multe imprejurarY:Neintelegerea in Duma, mult mai puternica

decit aceia din Adunarea National, de la 1789.In aceasta, eraA oameni din acelasi neam si dindoua clase, care, macar mai tfrzill, se puteail in-frati ; in Duma erau slug' ale Cirmuirif erau oamenYfara niclun fel de indrePtare, eraU nobilioferiat jertfa, erau -cugetatorl socialist' at faptelqi erau anarhi§t1 salbatect Si, mal ales; erall toate

pelt

17

neamurile, tot furnicarul de rase al maril Impa-ratiT barb are.

Adunarea National& s'a razimat de la inceputpe plebea Parisului, cea mai razboinica din toate,crud& gi neinduplecata. Duma a pierdut din cein ce mai mult legatura cu muncitorimea Capi-talei, slabita de ultimele lupte §i alcatuita, dealminterea, din oameni blajini, deprinsi de veacurlcu supunerea. Iar nesfir§it de multi teranT, Incamai blajinT, sint departe...

in stirsit, cultura, chiagul miscarilor de pre-facere moderne lipsia, lipsia de multe on sispecialistilor in discutii cari vorbiai de pe tribunaDumel.

,,Neamul RomAnesc", anul n-1 19.

2

Liu,

CATRE FRAT11 DIN BASARABIA

I.

Foaia romAneasc5, din Basarabia care poart5eIn litere latine de-asupra until cuprins in sioverusesti numele teril pierdute de nor, da in su-pliment actele oficiale privitoare la disolv4reaDumel si la intemeiarea din nou cine stie pecit timp ? a tiranier in Rusia.

Regimul Trepov, care se ascunde supt un Mi-nisterid alatuit din oamenl de paie, bieg biu-rocral miluiV pe rind cu dregAtorli pi na all ajunsla cea mar de sus, a luat masuri impotriva tipa-rulul. Cele mar multe ziare din Capitala ruseasclall fost oprite; pe celelalte le-a incoltit censura,vechiul mestesug dobitoc al foarfecelor crudepurtate de mina fricoas5, a cinovniculul. Cinestie data;,, printre foile .ce vor fi lovite, nil se vaafla si Basarabia" batrinulur Gavrilit5, din Chi-sinail si a tinerilor cu sentimente si democratice

19

Si nationale, mal ales democratice, dar si natio-nals, cari-1 Incunjura. Dace, n-1. 14, cel cu pro-clamatiile autocratulul" care nu se Invoieste

jertfi de hatirul nimanuia autocratia" stra-juita de sfatul de familie al Marilor-DucI, de In-telepciunea lul Trepov si de evlavia lu! Pobiedo-nosev oracolul, daca acest n-r cu jalnic suplimentnu va fi cel din urma, foaia mmoldoveneascPpoate strice ulciorul mergind. alts ort laapp,. De sigur ca ea nu mal are astazi sigurantape care a avea la inceput si in urmarea eI, panain ziva lovituri! de Stat.

No! am iubit aceasta foita sfioasa si saraca,nesigura de drumul el, de alcatuirea, de limba,de" ortografia eT, fiindca ea ni se. parea ca unglas de frate pierdut de multi, vreme care seaude din ma, departat, ingaimat, stins, nu cerIndun ajutor cad nici el nu cuteaza, nicI noI nu-1putem da ci Incercind citeva vorbe in graiulpe care-1 vorbia acasa, cind se afla in jurul ye-ire! sarmane, innainte de a fi prins si dus in-tr'una din multele IncaperI de robie ale Impara-tuluI celu! mare. Basarabia a trimes deputa:tI. laDumb,, dar glasul acelora nu s'a auzit, fiindoament far& Incredere In el si Para mijloace. AliRominI basarabenl, ca tnvatatul jurist Gardescul,veniail de la 'Universitatea ruseasca, uncle erasprofesorl si eI se amestecan in haosul de ceartapentru a vorbi de adevarurI vepice si de In-

alesiI

20

dreptarT folositoare orIcaruT neam. Asa incit numalprin rindurile acelea ale Basarabiel", pe care lebucheriam incet, ca uniT ce sintem putin cunos-catorT al cirilicel degenerate si amestecate caree alfabetul rusesc, numaT prin ele ni venia asao stire slaba, nedeslusita despre gindul, despresuferinta si dorul acelor doua milioane de Romintce se afla peste apa blestemelor,

cita vreme a fost dincolo de Prut oarecare,siguranta, city vreme se putea urrna o tacticde oldov:enif" din Imparatia tuturor nedrep-tatilor, atita vreme am crezut' si noT ca se cuvinea nu li turbura rosturile, a-T lasa sa tumble cum_cred pe drumurl ce li sint for maT bine cunoscutedecit noua si s asteptam pentru a. vorbi ceasuluneT crise.

Acest ceas se infatieaza astazI, de si nu Inchipul ce puteam sa-1 asteptam.

Putem vorbi decT.

II.

Basarabia are innainte de toate un mare numarde sateni din neamul nostru, lucratorl de ogoara-tot asa de bunT cum sint de burl! eel de la nol._UniT au pamint, razesiT, de si nu in cele maT bune-imprejurarT pentru a-1 lucra. Altii lucreaza din.grew pe rnosia Grecului, foarte puternic In aces.

§i,

.

21.

Aar& a. ArmeanuluT, a Polonulul, a Muscalulut, a.MoldoVeaffulul" de acela:§1 singe chiar.

To acesti fir instrlinag, dar cu totul ne-zschimbati, aT neamuluT nostru doresc innainte deCoate injghebe maT bine rostul vietiT, ca-patinduli sad latindulT, liberindu-si de sarcinecimpiile. Vrem pamint" se aude §i acolo cu oputere desnadajduita, cu toate teranul dinBasarabia nu e, f r indoiala, mai nenorocit decital nostru (in aceasta privint,a, Romania intrecetoate celelalte Tinuturi romane§ti). Din nenorocire,in afar, de aceasta calduroasa dorinta, impusade nevoile fire§ti ale vietii, teranul de peste Prutnu mai are decit un simt al inimil cure acescan pe aiurea, oriunde, in locurT necunoscute,'Inimprejurarl pe care nimeni nu vine sa le Aes-'lipase& in fata lor, se impartasesc de acelasugraid, care li lumineaza mintea, li incalzeste inima,li aduce lacrime in virful genelor qi ii mingiieurechea jignita de asprimea poruncil sad momelelstraine, a Muscalulul si Jidovulul. Fara qcoala ro-maneasca, fart, limbs for in biserica, de multeorl fara, preot romin, el nu se pot innalta pang,la ginduri de mindrie romaneasca, de Intelegereiubitoare a legaturilor ce in la un loc, pestetoate hotarele, neamul.

Ar fi trebuit, credem, sl, se tie sama de acestlucru hotaritor. Foaia romaneasca incepatoare sl,nu se inspire de la °rage, unde in acela..1T vazduh

sa-ef

Cl.

22

de visurl albastre,sat dH.negurl singeroase traiessuileteste ca fratil,. ca tevarasil cel bunT si ne-deslipitl al aceluiasT rkzboiu, tineril MoldovenT"ce invatat in scolile mid si marl ale Rusiel,ce pregatit prin cetireatliteraturil rusestl re-volutionare, alAturi cu MuscalI can au aceleasTplete marl, aceiasl ochi focosf, aceleasT amintirlde suferinte si acelasl avint de a rasturna vecheacapiSte a tiraniel, pestera apAratorilor, schingiui-torilor si ucigAtorilor de oameni, si, In sfirsit,alAturT cu amasitul EvreU, inveninat din neaniIn neam de injosirea si prigonirea rasel sale pri-bege orlunde si orlunde rau vAzute, care ridicAsus glasul pentru a pune in miscare, lingA minaluT rare orl voinicA, mina crestinulul de isprava_SA se fi lasat vestile despre ostenil ce se rascoala,despre satele de pe stepa ruseascA ce se plingsi ele despre aceleasT durerl, sa nu se fi vorbitde o potrivA de toate fApturile luT Dumnezeu caresufar de mult, si nu maT pot rabda.

Ci sa fi pornit incet o propovedanie catre alnostri despre ale noastre. RabdAtor, in graiul cutotul inteles, sA. se fi vorbit teranuluT, nu numalde pamintul ce dupe, dreptate trebuie sa i sedea si pe care, me la urma, dacA, si cind it vorcapata semeniT sal de muncA, it va avea si el,ci mai ales despre sufietul sau si toate nevoile lui.SA nu i se fi vorbit ca de un dusman despreboierul saU, cind e de acelasl singe, ci maT bine

au

plan

23

sa se fi cautat a se cistiga cu oarecare blindeta,In numele fratiet neamului, acest boier el insusT.SA nu se fi lAsat la o parte rostul cel mare pecare-1 poate avea preotul si prin care am cistigatIn Ardeal maT tot ce avem astazi. Sa nu se filucrat cu o clasa din once neam Impotriva altorclase, iarast din toate neamurile, ci sa se fi in-cercat, prin puterea scrisulul bun in grail roma-nese, unirea tuturor claselor din acelast neamImpotriva primejdiel ce, neaparat, ni vine de laalte neamurl.

Si, staruitor, necontenit, de si in chip pazit,aSa IncIt sa nu poata da de banuit nimanuia, sa,so fi invatat sateanul. Basarabiei, si nu numaT el,cu gixdul ca maT sint Romini si aiurea si sa ise fi lamurit ce fel de viata in toate ramuriledue aceT frati pe cari i-a razletit nenorocirea.

AtuncT Basarabia" ar fi putut peri de urgiaprigonirii, dar in suflete ar fi lntrat o samintape care nimenT n'ar mal fi putut-o desgropa sidin care la vremea ef s'ar fi innaltat samanaturTfalnice.

Si, dacA, lucre ce nu-1 pot crede, aceste lucrurTs'ar fi putut spune mat putin decit foarte indraz-netele lucruri revolutionare ce spus, atuncimaT bine sa fi asteptat Inca o bucata de vremeceasul, oricit de tirziU, dar nelipsit si sigur, aldrept

Nearnul Romane9.0, anul n-I 23.

s'au

MO,

PAVILIONUL BASARABIEfLa Expositta Jubilari dift 1906

Easarabenilor li s'a dat o aripa, din Pavilionuletnografic no. 1". Nu vread s ltiu tine a orga-nisat odaita. Void arlta numaT ce se afla, gi cear fi trebuit sa se ale.

Ce se afiei. 0 Rusoaicd cu picioarele goale, adusldin pArtile rutertegti ale HotinuluT, de o domniaoar de peste Nistru ; abia §tie romane§te ! ApoT

destule tesaturl bune, cele mat multe au inscriptiirusesti (nice macar traduse!). Citeva fotografil mid4i rele (unele tiganeqti); proaste picturTnou4 isalite de un nume muscAlescVreotreT icoane de tot noua. ApoT cizme, curele...

Ce ar fi trebuit sd fie. Poi tui rinduit dup. T-nuturT. ArtX teraneascA (sapaturl, tesaturl de gd-teal6., impestrite). Tabele statistice. Fotografilale m6reOlor noastre cetAT: Hotinul, Soroca, Ti-ghinea, Cetatea-AllA, Chilia ; reproducerea chiarin relief a unora din ele. Putinp, literature basa-

doua-

out;,

slut...

25

rabeana. Chipurile celor mal meritosT Rom !ill ba-sarabenT.

Asa cum e, acest pavilion este: o rusine r.Neamul Romanesc', anul n-1 22.

Cronica: ba.nca populara la ChitcanI, biroul de avoca--tura fara plata al batrInului Gavrilita, confiscarea n-lui40 din Basarabia", pradarea manastiril Noul-Neamt. Adu-narea Basarabiel raspinge propunerea de a se da satelordascall de moldoveneste" (teraniI din adunare arata can'ad Trite les propunerea, boierii Dicescu, Suruceanu, Razu,Leonard si Purcel sint pentru propunere): la deschidereatipografiei se cInta rornaneste Imnul imperial ; foaia Ba-

.sarabia" deschide o rubrics permanents despre viat.a Ro-rninilor din alte partI (Cronica romaneasca").

1.1a,

PENTRU ,,BASARABIA. .

Basarabia" din 9 August raspunde la obser-vatifie noastre cari spuneam ca, lucrul eel maTbun ar fi o lupta a tuturor elementelor romanestifara deosebire de clasa si ca, ar trebui mai putinadragoste pentru idealele rusesti, de fericire a tu-turor oamenilor ce sufar". Dupa, ziarul din Chi-

boieriT au fost si sint netrebnicT: cu el nuse poate .sta de vorba. Aceasta o spun prietenilde acolo, cari sint doar 1a NO, loculuT.

Raspunsul e acesta. Nu totT recunoaste siBasarabia" .sint asa. Si apol ramine bunapentru toate locurile si toate timpurile invata-tura Evangheliei: Nu vreail moartea pacatosuluT,ci sa se ifitoarca si sä fie, De ce nu s'ar1ncerca, cu toafa, staruinta si iubirea, intoarcerearatacitilor ? De pilda, cum facem noT Si nufara, folos. NumaT pacatosii ce nu se pot cal sischimba, aceia trebuie nirnicitT, ca oamenT insa,

§inat,

via".

aicl.

27

si nu ca o clasA. Ch'ci, putini cum sintem, nuputem arunca nicio aschie din lemnul care totse mai poate aprinde, incalzind si luminind.

Neamul Ronianesc", anul I-iu, n-I 29.

0 VESTE BUNA DIN BASARABIA.

PrefAimea romaneasca din Basarabia deschis4e SE Dumitru tipografia de limba moldove-neasca. Inaugurarea el a lost o zi care va ra-mitea Inscrisa in analele culturil noastre, iarpentru Basarabenil Insii o data din cele mal fe-ricite. S'a sl vorbit romaneste la serbare.

Prieteneste pentru nol s'a aratat si Mitropoli-tul, de si e Rus, si chiar guvematorul, care nu s'asfiit a recunoaste fiin0 celor un milion si juma-tate de MoldovenI" In Basarabia si nevoia ceeste de a li se da cetire pe limba lor.

Din Bucuresff era de fats tinarul Sergiu Cujba,un Basarabean si el, care a vorbit raspicat sifrumos despre foloasele culturil, adaogind ca eanu inteteste rascoale si nu arunca, In aier sta--pinirile, are adaugim drumurile si me--todele si izbinzile el (o ce izbinzl minunate,-trainice, vesnice !)

si-a

ci-11

29

Oficialil vorbiati rusWe, de si nu cu trufierctar cinstitilor preoV cari facut tiparnitaromane§te, nu li s'a t,,inut de Arad ca ati facut sa.auda. si of ca qi oaspetele de la nol aces limIAal caril sunet se va desface din calatoriile harniceale slovelor pentru cartile biserice§ti pe

Inceputul acesta cultural nu e stralucitor, nicipretenOos. Se Incepe acolo in plin veac al XX-leaa§a cum s'a Inc,eput aiurea cu mult timp in urmarsi de sigur nu WA folos. Si In alto da.V, pe altoplaiurl, din cartea bisericeasca pe romaneste §i-adluat zborul scrisul, si apol §i gindul, romanesq

Erato de fa0, §i redactorl al ziarulul Basa-rabia". Aceqti tined crescuti In qcoll Innalte ru-se§ti, stap1n4I de cetirea literaturii ruse§ti rev o-luOonare, InriuriV de prieteni rusi revolutionarl,*nu putead sa vada odata In ochl pe preotii In-napoiatl" al uneT -legi de care vremile noun n'armai avea nevoie. Prin popor, scriad el, §i numalprin popor se poate face mintuirea poporulul, pe.linga care grija pentru neam 10 are un rost ceva,mai mic. CInd li s'a dat aici sfatul de a unit,Intr'un manunchid pe tog Rominil din toate clasele,s'a sculat cutare Basarabean, medic In Romania,§i s'a rastit la mine cazacefte, cu nagaica.

Acum iata, ca si bietul popa folose§te la ceva.Si dintre ace§tl popi s'a ridicat chiar o urare,din inima, pentru eel d'intaid ziar roinanesc ceiese intro Prut §i Nistru. S'a multAmit de re-

aif

Inte les.

!

30

dactorT, si Basarabia" lauc15. acum neobosit faptapreotilor.

.21. sa e bine 1.

,Nearnul Romanese, anul I-}u, n-1 52.

1 S'a Inceput lucrul Psaltiril.

DURERI SI SPERANTE DIN BASARABIA.

Dintr'o scrisoare a unuT Basarabean:Aici pe la nol in Basarabia e liniste, dar ca

balaurul cel ingrozitor din povestI se tiraste oreactie care este rnal ales pentru aceia amenin--tatoare, pentru ca vine, nu din partea Guver-nulul, ci din partea societatiT si poporuluT. La ul-timele adunarT din Chisinaa unul din cele maIonoldovenesti" Tinuturl ale BasarabieT chidera vorba despre invatamintul pe limba roma-neasca in scolile satestI ale zentstvo-lul, totT re-presintant,iT, in nurnat de doisprezece, aT tera-nimii au fost contra, si propunerea a fost rss-pinss. D. Dicescu, maresalul nobilimil, presedin--tele adunariT, a fost indignat, si, dup . incheiere,nu gasia destule cuvinte pentru a explica Ora-nilor ce nedemna, a fost purtarea for chestienationals. Alianta Poporulul Rusesc" o socie-tate extrema, cu scopul propagaril ideilor natio-nalists rusestI si cu tendinta pan-rusificatoare,

trite()

32

raspIndeste ideile sale prin popor si a deschispana acum o multirne de sectiuni prin toata Ba-sarabia.

Teranil nostri se inscria in Alianta".,Neamul RomAnes_c", anul n-1 57.

** *

Basarabia" anunta solemn ca, n'are nevoiede sfaturile noastre.

Nol, mai modesti, avem nevoie de larnuririlesi sfatfirile oricul In anume privinta stie mai miltdecit nor si scrie pentru binele nostru.

Cu riscul de a supara si alta data pe tinerilluptatorl de la Basarabia", li vom spune oricindca et nu trebuie sa aiba nick) legatura cu vre-unpartid rusesc, ci sa lucreze pe cale culturala

mai ales si cu ajutorul Rominilor buni dinorice claw la formarea unel constiinte romanestiacolo.

De alminterea sint foarte bucuros ca prin dis-cutia cu mine, necunoscatorul profesor din Bu-caesti, foaia moldoveneasca" din Chisinaa a,ajuns a spune lamurit cä e nnational-poporana",si nu poporanista-nationals ", cum parea pang,acum si cum dorim sa nu mai par& de acurnInnainte.

Si dati-mI voie o Intrebare: vg placsad macar unii dintre Jidanl ? Ar fi Inca o bu-curie sä aflam ca nu va place niciunul.

JidaniT,

33

Inca, o Intrebare pentru Basarabia", cu pri-lejul anunciulul de banca din fruntea n-lul 51.

Banca de la Popovca, in Tinutul Cetatil-Albe,zisg turco-ruseste Acherman, e o bancg tera-neasca oarecare sail o banca, de teranI rominI ?VezI di, unuia dintre democrag" II zice Naia-cevschi si altuia Nimerenco, si numal la urmacite Si un Paduret al nostru!

*

Un interesant studiu despre datinele de nuntala RominiI basarabeni se incepe in n-1 51 al Ba-sarabier.

*

Dr. Radovicl 0-a dat osteneala de a conduceinsusr pe la mezamintele de culturg din Bucu-re01 pe studentil basarabenl venitl la Expos4ie.

Neamul RomAnesc", anul I-iii, n-1 58.*

* *

Si la Constants ail mers studentil basarabeni.*

IarkI ca un eveniment cultural se poateprivi cea d'intaiil predica, romaneascg -inuta laChiginn In biserica cimitiruluI. Vorbitorul, unUna; D. Niculet, a vorbit limpede, amintind pePetru Movila §i atribuind opriril limbil romane§tidecaderea Moldovenilor" In Basarabia.

*3

34

In seminariul din Chisinau s'a facut o Ca-tedra de moldoveneste": titularul e un fost se-minarist iesean, Constantinescu, fiul unul preotde la Sf. Nicolae eel Sarac.

Neamul Romanesc", anul n-1 59.

** .*

Un preot indeamna in Basarabia" pe clericilde la Fratimea NasteriT lul Hristos", cari tipa-resc de un timp in Chisinn cartuliT traduse dinruseste, sa-sT Inna lte scopul si sa-0 Intinda, cerculde activitate culturala.

** Basarabia" implineste sese lunT de lupta

Cu acest prilej, ea-sl aminteste greutatileferintile si fagaduieste a lupta aprig pentru oviata cetateneasca si culturala pe temeiurl na-tionale".

Neamul Romanesc", anul Liu, n-1 60.*

* *

La 3 Decembre 1906 a fost in Chisinau o fru-moasa serbare romaneasca. Cinta corul moIdo-venesc", din care fac parte si terani. TinarulCujba, din Bucuresti, a tinut o cuvintare despremusica poporulul. Pe linga vechT cintece din Mol-dova lul Alecsandri, cintat si cele doua ro-ma* ale luT Eminescu: Ce to legenl, codrule"si Somnoroase pasarele". 0 domnisoara Costi-

s'al1

I-51,

si su,

35

nescu a cintat din gura, intre altele Amintirea,BasarabieT", d. Gh. Madan, venit de puOn timptot de la noT din BucurestI, unde a urmat Con-servatoriul si a fost ciomagit la 13 Mart, a de-clamat din Cosbuc. N'a lipsit Mu lt e dulce sifrumoasa" a batrinuluI Sion, nicT HaT Deana lapoiana" a luT Gavril Musicescu, nici FiiI Roma-niel", pe care o cintati la noT copiil in anul pro-clamariT Regatulul romin, nici gloriosul imn Des-teapta-te Romine", pe care-I ingaduie pomojniciITaruluT, dar nu ciocoil si boieril Romaniel libere.S'aU varsat lacrimT de bucurie, s'au purtat peumerl ca niste invingatorI cintare0.

Pare ca-ti vine, aflind acestea, o veste dinalta lume... Odata ce 'nvie, sufletul nu se poateopri: el se hraneste din irises' nadejdile sale.Praf se fac innaintea lul toate alcatuirile, cit deuriase, ale lumii.

Uitati-va, numaT la ce se petrece in Basarabia'.,Neamul R9mAnesc", anul n-1 64

Ziaristul basarabean Alexe Nour s'a hotarit a publicd,In Adevtirul" stiri si pdreri despre viata romdneascddin Basarabia. Nu de alta, dar pentru cd ,sentitnentele,A.devarului" pentru sfinta causa. a rominismului ni sintcunoscute". C chiar! D. Nour nu e totusi mai Evreii decltArdeleanul Adevdrului", d. dr. Dionisie Stoica.

* La Universitatea din Iasi s'au inscris in toamna aceasta

Ill,

36

Primim n-1 1 al gazetei nationals indepen-dente" Moldoveanul" din Cnisinail, a d-lut Gh.Madan. Articolul-prim fagaduie§te lupta pentrucultura §i gospodarie in margenile formelor po-litice actuale. Foaia nu va ataca guvernul ru-sesc, precum cealalta foaie, impotriva, careiapleaca cu du§manie, Basarabia", nu ataca §i nuva ataca riia basarabeana a jidovismulul. Formaliterara e mat buna. Se face un Joe amintiriloristorice ale MoldoveT, pe care Basarabia" le ig-noreaza. Se predica unirea crestina a tuturorMoldovenilor" pentru scopuri moldovene§ti".

Totu§I chestia cu colonelul de jandarmerie dinar trebui s'o lamureasca d. Madan. MI

se pare ca nol n'avem, in bine sau in rail, nimica face cu jandarmeria de acolo. Si partea incare not, astia din Romania, sintem pocniV infrunte cu vorba straini", pune pe gindurl. Sanu fi scris aid colonelul fara stirea d-lui Madan,care voia sa, se lupte cu tinarul Cujba 1 ?

,Neamul Rominesc", anul n-I 75.

mai multi student i basarabeni, anume 6 la drept, 4 lastiir41 $i 5 la medicini.

* La Universitatea din Iasi au fost scutiti de taxi cincistudenti romini din Basarabia.

* Universului" i se telegrafiazi ca d. Sergiu CujbA a fostexpulsat din Basarabia, ca pedeapsi ca a luat parte laultimele manifestatil rominesti din Chisiniii.

I D. Alexe Nour din Chisinia ne asigurA ci foaia sa

Chisinat

§i

ZIARE BASARABENE.

Inca o foaie romaneasca ni trimete Basarabia.Via0, basarabeana", care iese intr'o editie cu

Viata basarabeana", care va iesi in chirilice pentru Ro-minii de peste Prut si in litere latine pentru cei din altoparti, intre cari va cauta sa stringy mai mult relatiile,nu va fi iudeofila si ca d-sa a colaborat la Adevarul"numai pentru ca. aceasta foaie (adaugim: ca si contra-bandistil evrei) trece Prutul.

Cursul de limba romaneasca. de la seminariul din Chi-sinail a fost oprit, apoi Ing.aduit iarasi, dupa cererea se-minaristilor, de ierarhul basarabean.

* Era sa fie batut la Petersburg, de multime, in zivadeschiderii Dumei, antisemitul Crusevan din Chisinati, de-putat al Basarabiel. Nu ni:ar fi parut rail: In Basarabiaca si in Bucovina, in Ardeal, in Banat, in Ungaria, strainiini sint de o potriva cind ei nu inteleg a face o politicafilo-romaneasca. Si Armeamil Crusevan, cu ideale rusestireactionare, sprijinit de nu stiff ce soiuz" de Muscali,n'are niciun pret pentru noi, de si pe alocurea teranilnostri vor fi folosind din campania sa economica impo-triva Evreilor, lepra Basarabiei romanesti.

* Represintatil si concerte cu parte romaneasca la Semi-pariul din Chisinati.

38

bucht si in una cu litere latine, pentru nor, arescopul de a lucra pe terenul cultural pentru bi-nele Moldovenilor" din tara de peste Prut. Incel d'intain articol ea spune adevarul acesta, ele-mentar pentru not: E absurd, dupa parerea,noastra, ca Basarabia ar putea sust,inea revolutiaruseasca". Gazeta cea noun fagaduieste a luptiipentru infratirea claselor romanestr din Basara-bia. Infratirea intro not si Rust" i-o lasam pesuflet (sat mistuie data nu-t cad. greil!). Darpoate 'ea e a nevoie de tactica locals, siatunctse poate admite. D. Al. `'our, redactorul ras-pinge polemica de harateala. D-sa a scris cindvala Adevarul"; dar nu stia cu tine are onoarea,

si i-a parut rail.Editia chirilica are deosebirt. Si in ea se spune

lamurit ca Moldovenii" nu vor hotari solidi deizbinda at Revolutiet rusesti. Iubirea pentru cul-tura, pentru neam, fara deosebire de clasa, pentrulumina prin natIonalitate va hotari si soartaacestel fol. Dorim mat mult interes pentru lu-crurile romanesti de un caracter general.

In ceia ce priveste deosebirea dintre tole douitar trebui ca editia in litere latine, find

mat mult pentru not, sa dea, pe un spatiu matmic, un buletin al vietif basarabene in toate for-mele et, lasindu-se articolele de indrumare, sfa-turile, vestile rusestI pentru ziarul cu bucht.

foil,

editil,

39

Moldoveanul", foaia d-lui Gh. Madan, iese simai departe, dind cetitorilor din Basarabia o ce-tire literary folositoare si ferindu-se de °riceciocnire cu Cirmuirea. Vesti din Romania si alteteri romine nu da. Va trai mult si va folosi ceva.

Tar Basarabia" democratica si cam revolu-tionara si aplecata spre socialism pare a se fistins fart, instiintare si fare prohod. Nu vom uitaca a fost cea d'intain foaie ce a indraznit a iesiromaneste in acea tarn pecetluita cu septe pe-cetI. Si de aceia ni pare ran de sfirsitul ell.

,Neamul Romanesc", anul n-I 103.

Cronicl: Boierul basarabean Crupenschi a fost facutcamardiner al Tarulut NumArul teranilor romini ce pima,In Asia creste tot mai mult. tntaia coala din Psaltire setrage cu pompg, entindu-se vechi cintAri e-nesti".Lautari din Bucuresti cInta la restaurantul Ar-meanului Cap-Mare in Chisinati.

moldoN

I-it,

0 CARTE DESPRE BASARABIA.

SI IMPREJURARILE NOUA DIN RUSIA1

Acum doT anT, scriind &neva paginT de infoi-matie despre razboiul din Extremul Orient sicausele luT, 1ml aratam credinta ca a venit sipentru noT vremea sa cunoastem potrivit cu firea,nevoile si interesele noastre lucrurile si prefa-cerile marl care se petrec pe lume, desrobin-du-ne si astfel de stapinirea tiranica a straina-tatiT, care ni nimiceste sufletul, furisindu-ne zide zi elemente, materiale si sufletestI, de cuce-rire. Credinta aceasta a putut sa para Inc a nein-dreptatita si pornita dintr'un patriotism, dintr'unnationalism prea indraznet. In adevar, biata car-ticica in care, pusesem rodul multor cetirl, nouasi vechT, si o parte din sufletul mien, pe carenu pot sa nu mi-1 cobor in tot ce stria, spun

' Prefata la Ru§ii §i Rorninii" de D. C. Moruzi, Bucu-re§ti, ,,Minerva ", 1906.

41

sail fac, biata carticica n'a fost de loc tinuta insama. Alte scrierl romanesti despre acele groaz-nice framintari singeroase pe termul si pe luciulmarilor departate n'ail avut nicl atita noroc, siele zac in cimitirele librariilor. In schimb, sailcetit cu patima lucrari injghebate in pripa,ZIA stiinta si fara simt de raspundere, de tinestie ce scriitoras sail gazetaras din Parisul ado-ratiel noastre.

In _ultimele timpurl s'a hotarit insa, tot maimult o schimbare in bine. Parca intelegem dince In ce mai deslusit el avem si menirea noastrasi traditiile noastre si puterile noastre, oamenibnostri, pe cari ne deprinsesem a-1 pretui putinnumal dupa ce strainatatea incepuse a-1 pretuiInuit. Intelegem astazi pretul informatiei noastreasupra noastra si chiar al informatiei pe carescriitorl si cugetatori rominl o pot da cu privirela viata -de pe alte tarlinuri, apropiate sail de-partate.

De aceia, cind am cetit intr'un ziar bucures-tean care nu merita aceasta cinste, intr'un bietziar de specuIatie putin cetit si lipsit de oriceprestigiu, frumoasele pagine, gindite si simtite,pe care le tiparia cu privire la miscarile dinRusia si la felul cum se cuvine sa le judecam,d. D. C. Moruzi, cunoscut mie prin calda-I scrieremica despre Basarabia, 1 -am indemnat sa nu le

42

lase in uitarea ce cuprinde neaparat vechile co-lectii de ziare si sa, le adune in volumul careeste astazi in pinta.

Poate ca aceasta, incercare noun, de a ne lu-mina intro not despre tot ce trebuie sa ceara, in-teresul nostru, sa aiba maT multi, izbinda decitcelelalte.

D. Moruzi e un om in vrista, cu multe nacazurlsi cu putinT prietenl, isolat prin boala batri-net,,ele sale de aproape once inriuriri si sfaturT,asa incit sufletul sau se poate intoarce asupraluT InsusT, pentru a intelege mai adinc si a simtimaT tare, pentru a gasi cuvinte duioase si a.

prinde icl si colo cite un margaritarel de poesie.Astfel, adunindu-s1 puterile, care nu se cheltuiescin valmasagul si zbuciumul lumiT din afara, ela fost in stare a da o carte scriind articole deziar, pe cind destul altiT dau numal articole deziar in ceia ce se chiama ca este o carte.

Dintr'un neam care a dat Domni Moldoveidoi Domni, dintre cari unul, Alexandru-Voda,vrednic de cele maT mail laude, d. Moruzi acopilarit in Basarabia, unde a si trait o bungparte din tinereta sa, pang dupa razboiu. Astfel,imprejurarile basarabene si chiar viata ruseascaintreaga, In principiile, apucaturile si moravurileel, IT sint foarte bine cunoscute. Daca n'a avuta face cu generatia cea maT noun, tot el o poate

si

43

1ntelege mat bine decit nor, fiindca stie supt ceInriuriri a fost ea formate si in ce mediu trebuiesa traiasca.

Vorbind numal despre lucruri si oamenl a carorcunostinta o are pe deplin, autorul acestul vo-lum un autor fara nitro alta pretentie, de al-minterea, decit aceia de a spune adevarurl fo-lositoare nu e, ca atitia alti batrini, un insi-ruitor saa mar bine un raspinditor de amintirl,mar mult saa mat putin bine pastrate. Pe de oparte, e un spirit rinduit, care stie sa cladeascaacolo unde altit ar fl rasturnat numat, claie pestegramada, piatra, caramida si lemnaria lor. E unuidintre oamenit cari-st vad subiectul intreg, cari-sfpot clescoperi cel mat bun punct de vedere alfor fata de dinsul si cari stia sa-1 infatiseze incategoril flrestI, cu legatura strinsa. Fund apoiun suflet simtitor si delicat, cu intelegere pentruliterature, pentru musica s'a incercat si in corn-positii, in teatru , el stie, NIA sa caute si sapotriveasca, a nu in.tuneca priceperea si since-ritatea sa prin greselile constructiet stilistice. Desi n'a facut scoala romaneasca, de si are culturaunui autodidact si trebuie salt caute lamuririleistorice pentru anume capitole, care ar putea sasi lipseasca, in cite o carticica ruseasca a d-lufZamfir Arbure, d. Moruzi are un scris sigur,

un rost convingator si gaseste chiar dinlirn-

pede,

44

end in cind comparatia aleasa, adiectivul carescinteie, intorsatura care induioseaza.

Cartea sa so desface in doua parti.Cea vorbeste despre Rusia de astazi

privita fata de revolutia care ardea daunazi asade puternic si care mai pufaie Inca printre mine.D. Moruzi isi permite se vor gasi oameni, fa-natici sail de rea credinta can sa,-1 critice pentruaceasta permite a nu crede In putinta in-noirii unei Rusii unitare prin. sfinta Constitutiesate venerabilul Parlament. Lul i se pare ca, nevoiorganice despart si vor desparti totdeauna acestciudat conglomerat urias al Imparatiei tuturorRusiilor" care in cea mai mare parte nu sint deloc si nu pot fi Rusii, in fiintele nationals ce nuse pot sfarlma, nici prin puterea de ieri, nici printeoria de astazi. Niel ratiunea pura, nici tiraniabrutala, nu sint in stare a stinge flacara, vechesi vesnica, a sufletelor atitor neamuri care nupot uita. Tot ce se face, de Rusul vechiU, razi-mat pe stilpul de arama al T, arismului, sail deRusul not, care flutura steguletul reformei libe-rale sari utopiei socialiste, nu poate aduce con-topirea sufletelor, menite sa, traiasca, deosebi, cipregateste mai curind avintul biruitor al sufle-telor acestora, rasarirea noilor ramuri infloritesi roditoare din vechiul trunchia ramas vii inadincimile sale.

d'intaia

1st

45

Pentru aceasta, via) totdeaunaca unumorist dese orr, chiar spiritual mai mult decitodata, d. Moruzi cerceteaza, deosebitele clase so-dale, politice si nationale din Rusia, intruchipinddin fiecare o fiinta inteadevar vie, botezata cuun nume caracteristic.

Urmeaza, ca parte a doua, acel studiu asupraimprejurarilor vietii romanesti In Rusia pe care1-am analisat in cartea mea Neamul romanescIn Basarabia".

Si una si alta, cu toate greselile de istorie siatitea lipsuri, formeaza totusi cea mai buna lu-crare pe care a dat-o 'Dana astazi un Romindespre Imparatia vecina, si mai mult decit o pa-gina va trai in literatura noastra chiar 1.

0 scrisoare din Basarabia.

Seumpe domnuleA ales biata Basarabie represintantil ski la Duma im-

p&rateasca. Nu cred ca dumneata, esti un om. naiv, darIn chestia aceasta n'as fi fost de fel mirat de intrebarea:tits Romini Sint intre deputati ?". Cu durere nemarge-nita si cu rusine, bine inteles, trebuie sA raspund: niciunul.

Intre deputatil nostri sint fel de fel de natii, si numaiRominul, vechiu stapIn al teril, nu figureazl. Sint alesi:

1. D. P. Crupenschi, fost ofiter de cavalerie in armataruseasc. Crupenschestii sint de origine polona, dar ac-tualul deputat este adevd.rat Rus".

tInAr,

i

largo,

BASARABIA DE AZ1, At$A CUM 0 iNFATI-

SEAZA. UN GUVERNATOR AL Ei.

Putine le maT putem sti despre Rom 'Mit dinBasarabia §i despre tara for tinuta in salbatacie,In cel mai adinc Intunerec al mintiI §i cu gindrad Impestritat5, prin aducerea ii, once fel de

2. D. P. Sinadino. medic. Grec din Chios, mow-sail arefit in Basarabia Mr& niciun gologan in buzunar. Ne-potul este primarul ChisinauluI si om foarte bogat. Acumae un adevArat Rus".

3. D. Demianovici, negustor si mare proprietar, din Ar-meni austuiaci. A cules" avere bunA. Om putin inteli-gent. Adevarat Rus".

4. D. Smitov, advocat. inteadevar adevArat Rus".Membru al aliantei poporului rusesc". ITortete mutt.(Acuma tace, fiindca a murit. N. R.)

5. D. D. Caravasili (gAsesc scris ca el a fost deputat,ba chiar radical, in Camera romln6.). Se intelege cA -IGrec. E din Sudul Basarabiel, Tinutul Ismailului. Mareprieten cu Jidanii si om putin inteligent.

47

neamuri in locul bietilor MoldovenT momiti cuagaduieli de paminturi vesnica for dorintalpe malurile red ale apelor siberiene.

ET insiT nu scrig, nu mai sent: n'am vazut,de un timp, nici Moldoveanul" d-lur Madan; sevede ca loviturile distrugAtoare cad acum siasupra foilor de literature si culture a poporului,caruia-T impartasesc in acelasi timp si, cu totrespectul, stirile despre Cirmuire si masurile bi-nevoitoare luate de dinsa. De aceia ni face undar neasteptat fostul guvernator basarabean dupe

6. D. V. Purischevicl, vice-presedinte al Consiliului ge-neral al aliantei poporului rusesc. Pururea spune ca esteun adevrat Rus", dar poarta un pume cam suspect (in-ceputul numelui cam moldovenesc: purice", iar sfirsitul,lesesc). Orator si poet furios.

7. Fretiacenco, Malorus. \'eterinar, din Ismail.8. D Gulichin, om de credinta veche ruseascA (staro-

obreadet). Rus si om de nimica. Pe Gulichin 1-a ales cadeputat teranimea Tinutului Orheit (naprasnicil Or-heieni!) centrul Basarabiel. Cite amintiri istorice sintlegate cu numele Tinutului acestui al Orheiului Moldovei...

Gulichin e un mic negiistor de porci, de prune, etc., dinTelinesti (Orheia), stie r iz romaneste (slave Doninului camAcar el stie, de si nu prea bine!), dar nu stie nimic dintrecutul %erii. N'a sfirsit cursul nici la scoala primarA.Abia scrie. Este om de tot incult si represintantul deforma al teranimii basarabene.

9. Cel din urma deputat este parintele Nicolae Ghe-petchi, adevArat Rus.

totusi, in Basarabia avem o multime de preoti

48

pogronwrile ucigatoare de Evrel, din Chisinad,print,h1 Urusov, cind tipareste memoriile sale re-lative la aceasta trecere a sa prinAparute in ruseste, traduse in Universul" in cepriveste visita lul Urusov la Iasi intru intimpi-narea regelul Carol si potolirea uneI miscall derazes! nemultamiti cu hotare inculcate, eleapar acum in intregime supt forma francesa pecare li-o da, impreuna cu o prefata de obis-nuite tinguiri asupra nedreptatilor ce sufere prie-

romini, si Inca, preoti bunt si inteleptl. 0 comedie dealegerl si mai ales resultatul e curata batjccura! Si sanu Oldest! d-ta niciun moment ca astfel a vrut Guver-nul rusesc... Alegerile noastre erati lipsite de orice in-fluen.are din partea Guvernulul (in Romania stia ca nu-Iasa). No!, RomIniI, avem drepturi politice egale cu celeale altor natil. Cind, intaiasl data, se fticura alegerile inRusia, poporul romanesc din Basarabia a ales pe Si-tinschi, Ianovschi, etc., si Inca pe cItIva radical! si Ii-teratori (nu ceti, ma rog, cumva liberal!): Les!, Greci,Armen!, cari nu stiati romaneste, si nu cunosteati tre-bile noastre. Doarme si poporul... Avem numai doua par-tide generale: conservatori(!) si radical!(!), dar partidulromanesc pana acuma nu-I afli. Trista si umilita prive-liste sa veal pe vechil dusmanI a! Neamulul Romanesc,ca Grecil, Lesil, etc. In rolul de represintantI a! terii!"

X.* fn iarna anulul 1907 se alege si un deputat romin,

Mihai Soltuzu.* Se intemeiaza o sectie romaneasca la biblioteca pu-

blica din Balt!.

ChisinAd.

49

tenosul si desinteresatul neam al luT Israel,un domn Perschi, pe care-1 banuim ca a fost fe-ricit de Dumnezeul parintilor silr cu o cohoriredin chiar acest neam ales, si nu cules.

Ce e Urusov, se poate spune usor. omharnic si modest, urind uniforma, despretuindonce alto discursurT decit ale sale, si chiar peacestea innainte de a le tinea, asa-I judecaboierimea si inteligenta" din Chisintai, eel putindupa asigurarea printuluT Insusi. Bun prieten alJidanilor", i-ar fl zis opinia publica, prea expert&acolo in chestiT jidovestI ca sä se poata insela.Ce crede insW Escelenta Sa, despre sine, sevede usor: ca e un om superior, care stie sl,razbata 'n sufletul suveranulul sal, care se pri-cepe a pune la locul luT pe ministri, care-sT da,seama de datoria sa omeneasca de a iubi pe totToamenif si de datoria sa oflcialh de a ocroti deo potriva, pe tog supusiT AltirieT Sale Imparatesti.Atita si nimic maT mult. Poate i se pare ca eputdn.

De fapt, sint azl in Rusia oamenT pentru cariveacul al XIX-lea n'a trecut asupra ideilor sisentimentelor in legatura cu politica. .ET sint, desi calatoresc de la Caluga la Chisinail si de aidla Tver, nobilT francesT din Parisul veaculuT alXVIII-lea, ucenicT aT luT Voltaire in stil, at lulRousseau in ideT, contemporanl at enciclope-

4

Un

50

distilor". In cer poate ca nu e nimeni, pe parnintsint oameni pe cari trebuie sa-I privesti cu onepartenire care se poate numi mai bine indi-ferenta si cu un zimbet in care scapara ironia.Evreg sau crestin, Rus, Moldovean, Armean, Jidan,nobil, preot, om do rind , tots sint represintantii,asemenea intre ei, ai speciel umane, framintatade patimi si inselata de gincluri pentru care fi-losoful are un usor zimbet de boier mare, binecrescut. Si acum, asupra tuturor acestor supusi,cari chiama luarea aminte grin birul pe care-1dad si slujba military pe care o fac, este Gu-vernul, care nu e tinut si n'ar putea fi tinut sainfatiseze un principiu, sa apere o traditie isto-rica, sa serveasca un ideal, ci e dator numai sado linistea intre miile de oameni margeniti, carialtfel, in prostia lor, s'ar incaiera.

Unui asffel de om nu.-1 pog aduce critice inte-*meiate pe constiinta ca el e in adevar raspun-zator. E interesant insa a-I merge pe urma.

Ceia ce facem aici.

Urusov se crede chemat la apararea Evreilorbasarabeni, si ca filosof" si ca guvernator. Cindajunge la Ghisinaa, primeste o deputatie a prigo-

raspuncle cam asa: ei sint o rasabogat inzestrata", cari neaparat biruiesc suptraportul economic pe Aloldoveni si Rusi, blajinisi fara rautate", lipsiti de mobilitate" si cari

nitilor, pi-I

51

tendinta de a stringe bogatii, nici capaci--tatea ce trebuie pentil aceasta"; de si intaliproducatori ai bogatiilor, producatorii for imediati,4Damenii de taxa nu stia sa, le .pastreze nici sale schimbe; II yeti Intrece totdeauna in aceasta-privintb," ; EvreiI sint rugatI apoi sa se poartecuviincios" cu acesti nevristnici, crute ne-destoinicia si slabiciunea lor. In schimb, li seingaduie a merge cu alai i solemn de 30.000 de4Dameni pentru a ingropa la cimitir farimele car-tilor stinte pe care le xupsesera, rbsculatil. Aceastase petrece fara zgomot si fara bataie, si flresteca meritul it au EvreiI, can, dupbt sfatul ce lise dttduse, au crutat; de atunci, scrie Urusov,s'a nascut in sufletul sate iubirea pentru ascul-

-tatorul neam evreiesc.Dar acest mare iubitor de Jidovime e silit

totusi a o zugravi, ici si colo, in lira si schitecare fac, fara voia 1u1, un tablot, asa cum o.stim not in tara si cum o stiu tots aceia Bari,apriunde si oricind, ate avut a face cu

La Bender in garb, lume de toate treptele side toate insole e adunata pentru a primi pe noulguvunator. Acesta recunoaste pREvreii can erau

cistige apoI asa de, mult: ei 11 arata cudegetul" si vorbesc tare dbspre dinsul. Cuviintb,si modestie, si mai ales dovada de prigonire. Laehisinat, undo Evreii sint 70.000 la o poporatiede 140.000 de oameni crest si se inmultesc

.n'au

sa

dinsa.

sa*

52

In suferinta eT isT razbuna pentru pogrom!purtind doliu public, inchizind pravaliile, si maTales died druntul litcreitorilor crestini. DecI lips,desavirsita a exclusivismuluT de rasa. Dupa dis-cursul eel mare al Escelentei Sale, se putea vedea,.la primblare, Simbata o rnultime compacta deEvrei si Evreice gatitT" : siiosi si fricosT cumsint, scot de acolo pe crestinT, cari, eT, an pros-tia de a se crede stapinii teriT din mosT si stra-mosi. La audiente, guvernatorul abia poate scapade gura Evreilor, cari exagereaza faptele" siclan amanunte prea din tale -afara ca sa lepoata crede cineva in totul". Cea maT mica, fa-gaduiala-I face sa navaleasca a doua zi chiardupLt raspunsul definitiv.

In viata de toate zilele, e de necrezut usorsa, prazi pe Moldovean, care merge de la sineinnaintea jafuluT". Cine foloseste si tine 1-a adusin acest hal, pe lingo, buna administratie mus-caleasca, despre care va fi vorba indata, intelegetT:impotriva legit de la 1882, care opreste pe EvreTde a Linea mosiT in arenda, bietii oamenT pri-goniti le in maT pe toate, conrupind adminis-tratia cu 50 de copeice, taxa de mita, la hec-tar. Alta lege opreste asezarea Evreilor in sate..Tinutul Hotinulul are ins, nu maT putin de8.000 in mijlocul satenilor. EvreiI sint opritide a sta la hotare; la Noua-Sulita ins,, unclese neguteaza cu pasaportul eel ieftin si ilegal

!

53

de 3 ruble, un Evreu face venit de 15.000 deruble pe an; un bon cu iscalitura acestui stapinal Stapinirii hotareste tot, si, in schimb, el tinepe totI tunctionarii, cu casa, mincarea, bautura,si toate vitiile. Innaintea oraselor precupetiafind oprita si, in once cas, foarte daunatoarepentru teran stall precupeti cu gramada, siUrusov 1sT bate joc de un oflOr care obisnuiasa imprastie cn biciusca pe acesti exploatatorlfara mill si fara rusine. Para si in biserica Mi-tropolieT se iticumeta, sa intro Evreil, si acelasIoflter e luat in ris pentru ca a impiedecat pedo' din ei sa calce in lacasul sfint. De altfel,Evreul basarabean n'are frica de oaste: alt 'Ater,care lovise pe un negustor jidan pentru ca-1 in-.sultase, e batut, impreuna cu un coleg, de calfelepravaliilor jidovesti, care tirasc prin praf sapcaimpodobita cu cifra Tarulul.

Inca, o apreciare: Evreul are o desavirsita in-iferenta pentru laturea idealists a oricarui felde politica", si eel maT strasnic revolutionar seface aparator al ordinil cind rublele-I suns intejghea.

Al doilea flagel pentru prostii" din Basarabiaslut administratoril rust, pe cari tot Urusov arebunatatea sa-I descrie. urmam

Tarul stie ca, limba moldoveneasca e de obirsieLatins si se terne de inriurirea pe care Romania

Sa-1 iarasi.

54

o poate avea in Basarabia. Ministrul de Internvrea sa smulga Tinutului Ismail legile roma,nest11ramase dupa 1878. Urusov se gindeste chiar caacest Tinut, cu toata Basarabia-de-jos, s'ar puteaintoarce la Romania, care-I intinde bratele de,peste Prut". Pana, atuncT insa, jaful in perma-nenta va domni.

OstasiT imparatesti fury de zvinta: Guvernato-rul insusT o spune, de hatirul Evreilor sal macar.Politia din Chisinaa fury pe an, din partea et.un milion de ruble, si acelasi guvernator asiguraca, politia din Petersburg nu se satura taxa 15.milioane. ComisariT de sate merg in trasura cupatru cat, ieaa clasa Liu in tren si pot pierdela jocul de cartI mil de ruble. El ingaduie pe-trecerea Evreilor la sate si arenzile jidovesti_Unit, pe linga taxa de 50 de copeice la hectar,sail fie si in locul el, capita de la Evrel pamintsi vite. Calatoresc, cu drept si mat ales fara, peseama satenilor, cari daU pe an 360.000 de ruble.pentru carutele si trasurile innaltet Cirmuiri.

Al treilea flagel: boieril neam si aproapen'aU loge. Pe moil culeg dijma tirguluT; eel Be-la Unghenl stringe 10.000 de ruble pe an. Nudau chitanta pentru acest venit medieval,data vre unul o cere, administratia-1 iea in pri-mire. La Chisinila, musica e vesnic la clubulnobililor, si7 la 8 ceasurT de dimineata, cind oa-

n'aU

§i,,

55

menu! ceilalti si-ad inceput munca, ea cinta, instrada pentru plecarea triumfala a celor ce ascistigat si a celor ce ad pierdut la jocul de cart,T.Fac planurT si cheltuieli nebunesti, Ca acel Ada-post at nobleteT", cladit de B9. Is, care a vazut laurma ca niclun decavat" nu se injoseste a venisa locuiasca in el. Fura la asezaminte de bine-facere, si capata clecoratiI imparatesti in schimb!

sa credem pe d. Guvernator! D -lui stie ce spunet

Intr'un colt, Escelenta Sa a vazut si pe pros-tul teran care plateste si ingaduie toate acestea.L-a vazut in genunchT, cu jalba pe cap, I -a vazutdormind linga carul cu marfaJklanuluT, I-a vazutluat in ris, inselat si, totusi, senin. Si a socotitatuncl ca, are innaintea sa un dobitoc nesimtitor,cu fata singura de om. Nefiind crestin si neavindpe umerT o mie de ant de apasare si suferinta,n'a inteles ce zace in inima aces'ut biet omnacajit, despre care spune totusT doua lucrurT:ca nu poarta ura, nimanul semn de stupidi-tate si ca s'ad ridicat cu totiT in ultimul raz-boid cu dorinta patimasa de all sluji Imparatulpe cimpul de razboid, strain de el, at Asiet de-partate, semn de laudarosie", scrie tovarasulde neam si de clasa al celor cari de o mie deorl as rupt-o do fuga supt Port-Arthur si in totlargul ManciurieT.

Acuma facetT ce voitT, Eyre' rapareti, functio-

56

narT mitarnici, boierT chiulangiT si petrecatorT,guvernatorl filosaficI cu ironic pe buze. Dar, cindse va ridica acesta, prostul de azl, cu army inmina, sate cu lumina culturil in minte, atunci,atuncI o sa, vedetl vol'!

Neamul Romanesc", anul al III-lea, n-1 95.

Prinihn cele (Icua numere din revista basa-sabeana Luminatorul", care se Intituleaza jurnal bise-ricesc" $i editia sfatulul Fratimil NasteriI lul Hristos din

Are un bun program, care prevede tiparirea de pre-voroave, traduse din ruse*, articole privitoare in

dogma, combaterea superstitiilor credintelor desarte",raspIndirea in norodul moldovenesc a documentelor (hri-soavelor) atingatoare de istoria vietiI obstestl crestinestidin eparhia Chisinaului", poesil morale si bisericesti, im-partasirea orinduielilor bisericesti.

Limba e Luna, tiparul cirilic, de toata frumuseta.Ni se spune ca episcopul Vladimir a scris ca Impar-

taseste pe deplin dorinta preotimii dts- a avea jurnal inlimba moldoveneasca" si ea a daruit 300 de ruble pentrudarea la lumina a revistei.

Gasim versuri frumoase de d. I. Radulescu, care stiesa aminteasca de stramosil. pluptatorI":

Din Prut Nipru pan' la Mare;Documentele, le asteptam Inca.N-I 1 a iesit in Ianuar; al doilea poarta data de Sep-

teinbre.* In toamna anulul 1903 trupa de opereta Grigoriu dA

represintatil la Chisinail.

d'itttaiir

Chisina0".

si

si

si

dial,

SUFLETUL ROMANESC IN BASARABIADUPA ANEXARE.

Irler dintr'o conferinta tinutc1 la Hug, in zivade 29 Novenibre 1909

I.

Se vor implini in curind o surd de ant de laluarea Basarabiet de care Rust. Adeca acurn osuta, de ant, prin pacea de la Bucurestt, din Maid

* Noti episcop basaraLean rusificator, Serafim Ciceagov.* Lumindtorul" cintA Rusia" si Imperiul falnic, puiu

de led".* basarabeni se declarl pentru rusificare.* Moldovanul" din Chisinaii incepe st apart iarAsi.A fost intrerupt de lipsa din tart a redactorului Gh. V.

Madan.Are cuvinte frumoase intr'un articol-prim, din care re-

producem:Am zabovit prea mult prin Seri straine. Dar acum

lint iarasi in Cara mea, pe pArnintul strAmosesc; and din

Socialistil

58

1812, el ate luat partea de Rasarit a Moldovei, iiianume partea cea mai bunt], mai manoasA, maipotrivita pentru cresterea vitelor , cum ziceml.plingind boierii de atunci, intr'o vreme cind frun-tasii terii nu mai stiail sA se lupte. Aceste in-

nod rasunind imprejurul mica dulcea si frunioasa noastrglimba moldoveneasca.

Din nod ma void starui, pe cit este ingaduit cu pu-tinta, sa luminez norodul moldoyenesc in graiul parin-tesc. Void indemna, void poy4iii, void imbarldta a,ttipracelor de folos sufletului si gospodariei Moldoyenilor.

Tin sä marturisesc ca nol, isti de la gazeta Moldova-nul", V0111 urina aceiasi cale ca si pand acunia. Nu ne-vont stradanui cu soarta intregii omeninii, caci nu ne vontface de Os mccosindu-ne sa punem terile la cale, sa damsfaturi sad sa cerem socoteala ministrilor si imparatilor.,

Casa noastra va fi tot la margene de sat.Ni vom canto, de nevoile si nacazurile noastre, pe care-

nurnal nol, Moldovenii, le Indurdm si pe care mai intaiiisi mai virtos noi be putein usura.

Ne vom sfatui unit cu Iii la lumina zilei; vow sta deYorba in graiul nostril moldoyenesc, dupd care atita ainarde vreme cu jale au oftat parintii nostri. Acest dor alfor si al nostru s'a implinit; de vom ti yrednici si cu-rnin;i, se vor implini si celelalte.

Dacd vont putea pe lingd gazeta sa mai tiparim si nis-calva carticele placute si folositoare MoldoN enilor, vomface-o bucuros; de nu, ni vom margeni truda la aceastlgazeta.

Tovarasie cu eel cari vor sa facd din curmeid scara la,cer si sa culeaga stele, nu VOID lega; cad' ni cunoasteraputerile si ni stim Jocul nostru.

Noroadele marl, bogate si puternice pot sa -si croiasca

si

59

tinse si frumoase Tinuturi n'aveati pe atune unnume osebitor, ca si Moldova-de-sus cind ni-a luat-oAustria: rapitoriT se grabesc sa acopere cu unnume fall, crezind call pot ascunde astfel fapta.rea, ceia ce au rapit.

La pacea din Bucuresti dect, Rusia, care nupurta razboiii cu noT, Rusia at cant ostasi fuse-sera primitt totdeauna bine la noT, in tare, ospi-taliera, primitt cu crucea si evanglielia de cle-ric'', poate si pentru a se aminti astfel acestorvinatort de pamint strain dreptatea si crutareacrestineasca, ni-a luat Basarabia pentru ca avuseo socoteala cu Turcia. Crezuse ca poate opriamindoua terile romanesti intregT, cu binecuvin-tarea lul Napoleon I-ill, care numaT Dumnezegstie de cite orT ne-a dat si unora si altora: aiPost citiva ant cind numele ImparatuluT Alexan-

soarta zi cu zi, ceas cu ceas cum voiesc si li place, cadnimeni nu Indrazneste sa li sutie in bors, sa li faca im-potrivire. Iar noroadele mici, sarmanele, trebuie sa as-tepte cu zecile si sutele de ani la raspIntia vreniurilotrnomentul prielnic, de obiceifi de scurta durere. Dar,data ad Melillo aprinse, apoi pot zice cu temeift si do-bindd:

Acum sau niciodatA croieste-tI altA soarta!"reel sloboz1 slut sa ne liarnaiascA din nou Jidanil de

aid si sa ne ccarasca. Rominii de peste Prut (? N. ./..)-Not tot numai cugetul nostru arnorodulul nostru mol-dovenesc de aid vom area de judecator al faptelorpurtarlior noastre".

svi

of

60

dru PavlovicT, si nu al unor VoevozT rominT, afost pomenit la liturghie si scris de-asupra usiIbisericilor ce se ridicaa. Francesil patrunsera insain Rusia, si atuncl veciniT se multamira si cu oprada maT mica. Tradarea Fanariotulul Moruzi,din nearn de Damn romin,i-a ajutat la aceastat.

Rusil vor serba ca o zi de bucurie centenariulanexariT. NoT va trebui sa o comemoram ca ozi de durere si ca o zi de trezire a sperantelorpe care le da totdeauna dreptul vesnic, care nupoate fi invins, nicT cucerit.

Cine va putea face aceasta comemoratie ? Sta-tul ? Dar el are datoriT internationale de care nuse va putea departa. Cel mult data nu va tri-mete din spirit de buna vecinatate o telegramsde felicitarT la Chisinaa. Alta data Statul romin,care-s1 amintia Inca bine de unde a venit, din-tr'o miscare a sufletelor, fiind maT putin desa-virsit in corectitudine, maT putin aplaudat deEuropa, avea unele indrazneli pe care nicT nucutezam a i le cere acuma. Cind s'aa implinit osuta de an' de la rapirea BucovineT, Austriecilas serbat acea zi de bucurie, Austriecil, repre-sintantii culturiT", aT spiritulaT german", alcredinteT germane", adeca, fireste, Rusnecil va-gabonzl si cersitorT, aventurieriT poloni, cola si

1 Cercetarl ulterioare dovedit a el n'avea inte-resul puterea ce ar fi trebuit pentru aceasta.gi

naaau

61

de alte neamurr, si maT ales AustrieciT" pe cari -Tvedetr rabdati aid linga d-voastra, EuropeniTde rash asiatica. Au intemeiat in numele cultu-rir o Universitate provocatoare, insultatoare, pen-tru a raspindi lumina intre barbari: s'a intim-plat, ce e dreptul, ca, razele acelel lumina n'auajuns pana la not, dar din Universitatea noastra,cea barbara, de la Iasi, intarita ca spirit, por-nesc tot mar multe raze, care descopar Romini-lor din Bucovina un trecut fac sa, intrevada,un viitor. Si s'a mar intimplat un lucru: Cu, ne-venind la Cernauta barbarii Aloldovei, barbariiromini din Bucovina se gramadesc tot mar multiin Universitatea feciorilor de Evrei, nu pentru asorbi spiritul strain, ci pentru a introduce peeel romanesc. energice de finer' lucreaza.pe frontonul Universitatii jubilare, scriind pedin'sa Universitate romaneasca," si incepind ainsemna in locul dater de anexare o alta data,pe care o asteapta ef si o asteptam si nor.

Cind discursurile triumfatoare rasunaa la Cer-nauti, lumea se aduna la Iasi, cu autoritatea co-munala in frunte, pentru a inaugura intr'un colt,napadit de Jidovime bustul de marmura al lulGrigore Alexandru-Voda Ghica. Ghica a fost, entot singele romanesc revarsat in neamul sau, unGrec; moartea lul, dot ant dupa, luarea Bucovi-nei, nu se datoreste acestut eveniment. Il piri-sera boierii la Turd pentru simpatil fata de Ru-

si-I

InI

62

sia si pentru biruri luate pe nedrept de la tars,si Turcul trimes sa-1 prinda a crezut c5, e maiusor sa duel la Tarigrad un cap taiat decit unom via. Dar popoarele as nevoie de oameni sim-bond, cari sa intrupeze o lupta, o biruinta, o.Infringere, o tragedie. Cind nu-i are, IT creaza, siastfel durerea noastra a infaptuit pe acestalaltGrigore Ghica, deosebit de cel istoric, fals dinpunct de vedere- al adevaruluT, dar care va traitotusi atita timp cit si durerea noastra.

Rusia nu obisnuieste a face Universitati de ru-,sificare, pentru Rominil eT si mai stir .= pen-tru DDT; nu indrazneste a le face. Cu cc cladireva comemora ea rapirea Basarabiei ? Ar h maipotrivit: cu o temnita mare. Cu. una in care sa,Intro totl Rominii de acolo cari vreafl sa He Ro-mini si indiaznesc a o spune. Daca o astfel detemnita s'ar face pentru Ardeleni, la Alba-Iulia,rapede n'ar mai Incapea oaspetii intr'insa. Ceadin Chisinaa ar raminea goala: menirea noastrae sa pregatim locuitor!, cit mai multi, pentrudinsa. Cact fara vama de suferinV, f5.ra lacrimidin prisosul dureriT, fara, singe din prisosulnu se mintuie din robie un neam.

Statul romin nu va cuteza poate nici macarsa orinduiasca in Mail). 1912 publicarea unel cartidespre Basarabia romaneasca, despre col o miede an! cit as fost ale noastre aceste Tinuturi, caun r5spuns la cartea in care Rusii ar vorbi des-

vietii

G3

pre cel o suta, de anT de cind au aceasta tara.sa comemoreze macar opinia publica; s'o desveteLiga Culturala de obiceiul ce are de a intrebala le partiduluT respectiv ce trebuie sa facaIn asemenea chestilr care adniit pentru politi-ciani aceiasT solutie negative. Sa, se faca orTundecomemoratia, dar maT ales in orase ca acesta,care trebuie sa fie turnurl de straja, pentru avedea peste hotar, pentru a pindi ceasul cel bun,pentru a da lovitura cea cu izbinda.

H.

Cind RUsia a luat Basarabia, ea a avut grip,sa, pastreze un timp infatisarea romaneasca a

sa eistige prin recunoasteri si adaugirT dedrepturl toate clasele, maT toate macar.

GuVernator a fost numit u7i Sturdza asezat InRusia si aT caruT urmasT emu sa fie cu totul in-strainatl, in sens frantuzesc si rusesc. Exarh alSinoduluT rusesc, Vladica in Chisinau a fost ase-zat un razes bucovinean, Gavriil Banulescu, carea tiparit carts romanesti.

Boierilor li s'a cerut sa se aseze cu totul pestePrut on sa-sT vinda, in termin scurt mosiile. CeTmaT multi au ramas in Iasi si au pierdut mo-siile, cu totul on aproape. Si la not in casa eraun sipet mare de fier in care se cuprindeailmulte petitiT rusestI timbrate pentru o lungacheltuiala si o mare paguba, din care am ramas

Aeril,

64

oamenT saraci. Celor ce gasira insa ca, e maibine sa primeasd, obladuirea imparateasca, cenu li s'a dat ? Drepturi ca ale nobililor rusi, cinurl de functionary, cordoane de cavaler juvete prinse de giturT plecate.

Clerul, in tara unde pretutindenT arde lumina.la icoane, in tara unde Statul sprijine Biserica,sprijinindu-se pe dinsa, in care totY se plead,innaintea clericuluT, n'avea de ce sa fie nemultamit.

Si, in sfirsit, teranif neliberl, cari avead Inna-intea for exemplul eroicilor razes' aT Orheiulul siSorocaT, au prins ceasul prielnic al vinzariT

pe nimic si s'au improprietarit pe brazda lor._

III.

Fericit ar fi fost ueamul nostru, cu toate clasole lui, in Moldova Imparatulul crestin, data unpopor ar trai, cum cred socialistiy, numal dinviata trupulul, data el s'ar simti bine numal inoasele si carnea luT. Dar un suflet dumnezeiescse zbate in acest trecator invelis al nostru, unsuflet pe care alts, vointa decit a noastra it ducepe caT ce cuprind rtbdare si suferinta, dar depe care toate chemarile carnii ce tinde spre multamire nu-1 pot Indeparta.

§i sufletul acesta 'nu putea trai, adeca nu se.putea desvolta si nu putea stapini in Basarabia..Aceasta se vazu indata. Noua gubernie n'a dat

mo-Oiler

65

niciun scriitor rusesc si n'a putut 'Astra niciunscriitor romin, dealt ricer innabusindu-1.

Unii au pribegit, indata dupa inceperea ereirusesti. Cel d'intaiil fabulist al nostru, Alecu Da-niel, e un Basarabean, nascut si crescut pastePrut. Toata viata si-a adus aminte de malurileRautului, de sesurile bogate, de cimpiile infloriteale Basarabiei sale. Fiti de boier, a intrat inscoala military a stapinilor, a purtat uniformaTarului. Dar de-odata 1-a furat dorul. Do Kul celmai ciudat si cel mai strasnic; nu acela carechiama pe cineva spre tara lui, locuita de eelmar aproape din neamul lui, ci dorul care smulgedintre eel mai de aproape si instraineaza detarina cea mai iubita pentru a gasi aiurea, inlibertate, sufletul neamului sail. Asa a facut Da-niel, si viata lui intreaga s'a desfasurat apoi la nor,

Un altul, inrudit cu aceasta familie, Alecu Rusu,s'a adaus la rindul lui scriitorilor romini dinMoldova. Si lui it rasaria innainte vedenia satu-lui basarabean unde vazuse intaill lumina zilersi frurnusetile naturil. Dar nicl spiritul lul libernu i-ar fi ingaduit, dupa studii facute in depar-tatul Apus, sa traiasca in partile romanesti undeRominilor Ii era ingaduit once alta dealt sa alba.un suflet.

In Basarabia si-a petrecut toata viata cavale-.

rul un cavaler de Ordin rusesc C. Stamati5

66

Era nepotul de frate al marelul Mitropolit mol-dovean Iacov, mai Intaiu episcop al Husilor; tatalsay ramasese peste Prut si acolo avut aces-Walt scriitor pamintul, functia, decoratia. Dar sipe dinsul in Moldova it chema dorul; a straba-tut-o, nu ca un strain doritor de a vedea si afla,ci ca un evlavios pelerin, culegind la Iasi, la Su-ceava amintirl din trecutul romanesc comun, in-spiratii neuitate pentru scrisul lul. Cind MihalKogalniceanu, intors din Apus, incepu sa tipa-reasca o revista literara pentru top Rominii,Dada literal* cind el ceru ajutorul tuturor scri-itorilor neamului fara deosebire de granita, Sta-mati-I trimese duioasa idila rurala, teraneasca, aGafltei blestemate de parinp". Din cronicileMoldovel, din viata razaseasca si vitejeasca aMoldovel, din superstitiile poporale ale Moldovels'a inspirat el pentru a, scrie poemele sale, siistetia sateanulul nostru d viata fabulelor lul,scrise intr'o limba romaneasca asa de bung,. LaIasi a aparut catre sfirsitul vietii luT culegereaoperelor poetice ale unel linistite si indelungateactivitati, stapinite de spiritul romanesc.

In acelasi spirit de glumg, si Intelepciune aneamulul scrie, tiparind la Rusil din ChisingdA,Ion Sirbu, care nu stia gramatica noua, dar pastracu evlavie si mladia cu pricepere limba ceaveche. Poesil lirice stall alaturi cu fabulele luT,poesil slabe: nu din ele aflam ce se putea pe-'

67

trece in sufletul sail, ci din scurta fabula, a en-nuluT pe care nicT ploaia nu-1 hraneste, nicT soa-rele nu-1 bucura, cacT e In strainatate".

Si ca dinsil simtia o generatie Intreaga. Scri-sorile eT ni-o spun. Si dannazT cetiam un ravasprin care cutare bata care-sT simtia batrinetacerea de-acasa, din Moldova, o suba bunk, casail Incalzeasca trupul si poate, pe linga aceasta,sa-sI incalzeasca de amintirl sufletul.

IV.

Cel din urma pribeag ce ni-a venit de pesterut a fost si cel din urma represintant al in-

teligenteT romanesti din Basarabia. Bogdan Pe-triceicu Hasdea, adevarat urmas al neamuluT cea dat pe Voda, Petriceicu, era fiul si nepotulunor oamenT de talent cari scrisesera, in ruseste.si leseste. Nu doar ca eT s'ar fl instrainat dupa,1812, ci pribegi vechi, d'innaintea anuluT 1700,el pastrasera din spiritul romanesc doar mIndrianeamuluT for si, in legatura cu aceasta, aminti-rea trecutuluT moldovenesc. Mediul basarabeanroil a inviat pentru Romini pe Hajdat, tatal siflul, can aveaa mosie la Cirstinest linga Hotin.De la rioI a avut B. P. Hasdea insusirile bunsale sufletulul sad; cele role, de sarcasm, de ima-ginatie fara frill, de lipsa a iubiriT de oamenT sia simtulul de datorie le capatase, la Universita-tea din Harcov si intre colegil sal ofiten, de la

68

strains. Parasindu-I, la not si-a facut el toataviata.

Cind sirul scriitorilor basarabenl a incetat,limba noastra, mat traia Inca in bisericile de sate.Romaneste rasunail cintarile, romaneste se cetiaCuvintul lul Dumnezeil, romaneste se savir§iailtainele cele marl, romaneste vorbia predica dinvechile Cazanil

ApoT, supt Vladicl rusificatI saU ru§T, opreli§teagraiuluT moldovenesc s'a hotarit, §i intunerecadinc s'a intins peste suflete. Strainif can 'ne.apucasera de git cu desmierdarl pentru a ne.zugruma, eT cari ne coborisera adinc in mormint,cari presarasera multi, tern& asupra noastra, §iinfipsesera inteinsa o truce pravoslavnica pur-tind InsemnarT muscalestl, el nu se gIndiaa camortul cel jertfit de eT ar putea sa Invie vre-odata. El a inviat Insa, fora ca macar glasulnostru de frate, patrunzind pana In laca§ul luTde Intunerec, sa.-1 fi chemat.

V.

DaunazT, Ru§iI facura revolutie ImpotrivaRuOT, si maT ales EvreiT, si uniT si altiT

sociali§tT, internationa4tY, nu se puteaa gindi lamormintul sufletesc al bietuluT Moldovean. Rusia

I La 1867 foaia oficiala a eparhiel aparea §i in rom5.-neste in fall cu textul rusesc.

Ta-mint.

69

noun, libera, democratic., parlamentara, Rusiarosie a viitorulul trebuia sa fie o Rusie ruseasca.

Dar, cind se vorbeste de viata in cimitire, nuinvie mortii can si-au ispravit traiul pe dreptatesi nu grind viata staffile nebune ale gindululbolnav, ci se ridica, cerindu-sr dreptate, eel ucisitallareste. Rusia cea noun n'au unde o gasi as-tazi, cind revolutia a fost innabusita, dar vecheaMoldova basarabeana, pe care o credeaU moarta,traieste.

AA inceput intahl boieriT. FamiliT unde abia se.stie romp neste au dorit represintatil romanestIin Chisinau. Si s'aU dat. A fost ca o bunk, ves-tire. Cine ar crede ca, gluma usoara a lul Alec-sandri a putut fi intimpinata cu ochl in care sedeslusia o durere tragica, cine ar putea credeca lacrimT rasariail intr'insiT? Si asa a fost. Fi-indca nu era? vorba de gluma sail de patima, decomedie sail de tragedie, ci de sufletul nostru.ce invia si vorbia si chema In graiul nostru. Silacrima aceia s'a uscat, dar ochiul atins de dinsaa vazut, si prihana vechil orbirl s'a curatit depe dinsul. Pe teran nu-1 intrebase nimenl. Doar,si acolo, boierul nu vede in jos! Dar iata ca, dinadincul satelor intunecate, s'a ridicat un singurglas de plingere, de cerere, de vointa: datd-nigraiul romanesc in biserica! Si s'ar'i chibzuit multstrainii si, fiindca legea cresting, nu poate fi farcuvint inteles altceva decit o biiguiala paging,

70

au trebuit s5. se Invoiasca, si eT. 0 comisiune alucrat si lucreaza: ea a dat o Psaltire, RugAciunT,si, de curind, eel d'intaiu volum din Vietile Sfln-tilor a aparut la Chisinn. Intoarcerea 14 romi-nism a bisericiT satelor a inceput si, prin ea,Ins AsT Basarabia romaneascUIT libereazA, sufletul,

E acum rindul nostru de a lucra '.Neamul Romlnesc", anul al Mea, n-1 138.

I Din vechea Basarabie romAneascA, pierdutA in 1878:Cred ca-mi fac o datorie a arata viata fratilor rAzleg,

despre a cdror soartA stim atit de puOn, si cari de 32de anI bead veninul suferintllor amare, nestiind ce-1 bucuria, pe ale cAror frur41 durerea a sApat urme adincI siale clror cugete gasesc dulcea alinare in divina speranta.Sutletele for atit de chinuite ail avut o clip, in care fe-ricirea le-a cuprins, in care entusiasmul li desteptase ovia trecuta, a earn dulce amintire se sterge numai tre-eind in noaptea eternA...

In asprimea vietiI for amare, rare on inima, nobilainimA romaneasca, a tresaltat cu atita bucurie, ca atunddud din coardele scripcei tine! orhestre romAnestI dinHusl, stability la Cahul, curgea in unde duioase doina,frumoasa doing, in a aril melodie suferir4a varsA la-crimi de alinare. Linistea era profundd parea ca Domnulsi-a revArsat divina -I mIngliere...

Nu voiu uita usor aceastA scent', ce a stapInit un mo-ment sute de suflete, care in acest izvor InnecaserA. arna,ml. Nu trecu mull, si, dupy citeva melodil romanesti cuacelasI farmec aproape, vent rindul maiestosului Des-ieaptA-te Romine", care cazu ca scinteia tmul fulger asu-

UN MARE BINEFACATOR AL CULTURIl

ROM.ANESTI : VASILE STROIESCU.

Chid, acum citeva saptaminT, s'a auzit c. d.Vasile Stroiescu Vasile de Stroesco, cum sesorie d-sa, ca nobil basarabean, coboritor al ve-chilor nostri raze§T §i boierT a Mout o' danie de

pra acelei duiosli; o InflAcArare cuprinse inimile, o ade-ratA betie de entusiasm.

Dacl in mijlocul acestor suflete zbuciumate dorul depatrie ar fi mai puternic sadit, prin o miscare nationals;mai vie, nu asa lentA ca pAng, in .present, poate cl, in-tr'un viitor mai apropiat sati putin depArtat, s'ar puteaavea o tale deschisA spre a lupth, pentru redesteptareanationalA. P. M."

* SA fie adevarat ce spune o foaie de dincolo" ca inBasarabia catehismul se va preda romAneste copiilor dinscoala prirnari?

* LuminAtoriul", foaie bisericeascA pe limba noastrA,apare regulat §i supt noul Mitropolit, despre care s'a duszvonul ca vine cu scopuri de rusificare.

72

100.000 de coroane fondului cultural din Blaj,menit sa sprijine, impotriva oricui, scoala roma-neasca, a fost o uimire. Se poate ca un Rominbogat sa fack un astfel de lucru ? Dar aceastaInseamna calcarea in picioare a celor mai fru-moase datinl nationals! Cind cineva din neamulnostru are bani de prises, mai cumparacladeste vre-un palat aurit, calatoreste pe undeDracul 'ntercat copiil sag face pe boierulvalah" in lumea cintareelor si dantuitoarelordin Paris, on de-1 ajuta vrista on nu. Asa secuvine: asa s'a facut si asa o sa se face. Un.Grec, un Bulgar pot dispune altfel de banul lor,fiindca doar unul e numal o capra," de Grec,iar cellalt un tucanaglava" prost de Bulgar, daro naVe nobila trebuie sa aiba alte apucaturi.

Multi se mirail de ce d. Stroiescu, Romin or-todox din Basarabia pravoslavnica, s'a gasit säface darul sag de rege Bisericil unite, cu care nue legat prin nimic. Vre-un Romin prea roman dedincolo s'o fi gindit poate la vre-o convertire inperspective, caci sint si rataciti de aceiapierd vremea cu astfel de lucrurl. D. Stroiescua raspuns, asa cum se cuvine sa raspunda onceRomin la certele confesionale: ea, adeca, d-sa nustie decit Biserica de limba sa, romaneasca. Ara-tindu-i-se ca si la Sibiig se string banl pentruscoli, tot romanesti, si ca acestea sint mai multe,a facut se zice, un nog dar, de 300.000 de lei.

mosil,

si-a

sari -si

73

Pe noT nu ne-a mirat fapta d-lui Stroiescu.D-sa e cunoscut de mult ca un mare prieten alneamulul sag, ca un raspinditor darnic al boga.-tiei sale pentru scopurT nobile. A imbatrinit fa-cind binele si era firesc ca, astazl, sa se intreacape sine.

Darul d -lul Stroiescu mai are Insa un inteles,unul mingiietor si plin de fagaduieli. La 1912Rusil serbeaza o suta de anT de la furtul Basa-sabiel. Cu acest prilej iese innainte si o sumade fosti Moldoveni" cari vor cinta si el osanalearatind ca stapinirea ruseasca peste Prut se da-toreste si tradaril innaintasilor lor. ET vor strigasus si tare ca, din mila imparatului", Basarabiae fericita in cultura ruseasca. infatisata prin.§coala si Biserica.

innaintind cu doT anT asupra serbarilor pro-fane ce se vor desRisura pe mormintul vechiTnoastre glorii de nestearsa amintire, d. Stroiescudeschide mina larg si d o jumatate de milionculturil romanestT, afirmind astfel legatura nea-parata si vesnica a Basarabiel sale de viata,de lupta, de triumful firesc al acestei culturI.

Ce e mai curat si mai bun in Rominimea ba-sarabeana a vorbit prin grain] acestul nobil ba-trin in clipa binefaceriT memorabile. Aratind ca-siaduce aminte si ca pretuieste mai presus deorice comunitatea noastra. sufleteasca, pe caretoata puterea RusieT n'o poate sfarma, Basarabia

74

ni-a dat prin d. Vasile Stroiescu acea cheza§iepentru viitor pe care stim astazT cl ne putemrazima 1.

Neamul Romanesc", anul a1 V-lea, n-1 47.

D. Halipa, care a publicat acte romaneatt privitoarela trecutul Basarabiei, e Inlocuit, pentru cA a fAcut In-cercarea de a introduce limba romAneasca in InvAta-mintul rimar.

t

VISITA OF1TERILOR ROAM IN RUSIA.

Pe cind Regele Carol trimetea o cununa pentrumonumentul din Sofia al TaruluT Liberator"pentru Bulgarl, si al Tarulul aliat pentru noT, In-nainte de a fi Tarul crud si lacom al celel de-adoua rApirl a BasarabieT un grup de ofiterl alnostri, tinerT si maT ales bgtrInT, porniail spregranit,A, orlcum de sigur prea mult si prea ho-tarItor Inchisa a Rusiel.

In zilele cind ne cutremuram cu totiT de ves-tile rele ale infringerilor suferite, in alegerT, defrail nostri din Ungaria, de pe urma ticaloaselorabusurl ale oficialitMiT maghiare, neapAratdrumul la Petersburg e maT firesc pentru noTdecit drumul la Viena, care trece, cum se stie,prin Pesta. Cu sail fail, inten#e, visita ofiterilorromini In Rusia apare astfel ca o dernonstraVe,venita la vremea el si salutata simpatic de tot,T.

NoT nu ni putem uita, ce e dreptul, pierderile

,

C.

76

0 nu ni putem Innabusi durerea pe care o sim-tim pentru el. Dar vecinul cellalt a fost oare maiputin raparet fata de ingustul nostru pamint ?De Ru§i ne leaga macar ceasul unel camara-deril de arme victorioase.

Aceasta camaraderie sintem datorT a ni-oaminti si a li-o aminti. E dreptul nostru fata, dedInsii, pe care 1-am cIstigat prea stump ca sa-1putem parasi vre-odata. §i, astfel, bine s'a facutcind s'a trimes Innaintea luT Nicolae al II-lea ba-trinul ofiter de marina NO, de care, unul din in-draznetdi biruintelor din 1877, era de reparat opuitare" a lul Alexandru al II-lea.

Cercurile oficiale rusesti vor fi putut sa vadaca Romania are o armata numeroasa Si bine or-ganisata, in fruntea careia stall ofiteri culti, demni,crescuti in traditiile victorieT, §i vor fi §tiut, cre-dem, a trage incheierile cuvenite. Ele nu pot fiIn paguba noastra I.

Neamul Romanesc", anul al V-lea, n-I 64.

1 In Maiii. 1912 directorul administrativ al Guberniei, re-negatul Iugan, aduna pe fruntasil oficiali basarabeni invederea unel visite a Tarului, care a lipsit, $i a organi.sarii festivitatil de la 16 Maia. Se voteaa. 9.000 de ru-ble pentru ilumfnatit

UN CENTENARIC.

In aceasta clip, strabat ulitile Chisinaului custrade largi si innalte cladiri oficiale, pop inve§minte straine cintind tropare slavone, si dinturnurile bisericilor ciudate cu coperisurl verzlse revarsa, spre marirea aniversarii de o suta deanT a unel cucerirT, sunetul clopotelor. In formareligioasa macar, oficialitatea stapinilor prin sa-bie se bucura ca a rapit atunci si domnesteacuma peste aceasta a suta parte din vasta Rusie.

Cucer 4ii, stapinitil, supusit sint doll& milioanede MoldovenT. §i intre dinsir nu sint macar douamil cari sa inteleaga nedreptatea, jignirea, umi-linta ce se ascunde pentru et in aceasta defilarea odajdiilor de aur, a uniformelor, a hainelor degala in sunetul greoi1 de proslavire al arameldin care se varsa si tunurile.

E armonia intre sila nerusinata si inconstientasupusa.

78

De aicT, uncle muncim spre intemeierea altuTviitor, pentru Rominii din once colt al moste-nirii lor, raspundem la' aceastg serbare", nuprin gematul" de care vorbeste prosa necuvi-incioasa, si atitatoare a d -ruluI Racovschi, ciprintr'o afirmare de constiinta si printr'o aga-duialg solemng.

Stim cg Romini locuiesc intre Prut si Nistru.Stim cg nimenl nu i-a putut abate de la datinilefor stravechT si nu-T va putea abate nimenT. Stimcl de lx un capat la altul al oblastier basara-bene in piatra vesnicg e scrisg gloria Moldovel.

Si fagaduim ca vom da tot ce e maT bun in noT,credintg si munch,, noT insine si urmasil nostri,pentru ca vechea nedreptate sa, se stearga, siviata nationala liberg sa domneascg si pesteacele plaiurl ale Intunereculul si robiel, undedreptul nostru vesnic ne chiama.

Neamul Romanesc", anul VII-lea, n-1 53.

COMEMORAREA PILRDERIf BASARABIEI.

(Cuvintare rinutit in Bucure0i la 16 111aiii 1912).

Nu pentru a ofta", cum spune pe hirtie ro§ie,cu obraznicie, un manifest revolutionar, nu pen-tru a plinge, precum nicl pentru a enunta sen-timente de ura, fagaduinte de razbunare, ne-amadunat aid. Ofteaza" aceia cari urmaresc lu-crurl ce nu le-at avut §i nu pot sä le aiba, caacer tulburatori cari nu vor vedea nidodata,neam de neamul lor, o societate socialists incare, in locul sufletulul care tiraste un trup, safie armonia trupurilor satule, hotaritoare §1 pen-tru sufletul despretuit. NOT vorbim aid de lu-crurl pe care le-am avut §i pe care avem dreptuide a le avea, §i aid nu incape niclo oftare".

Si vorbim de lucruri pe care le avem. Daca aavea o tarn inseamna a-ti trimete intr'insa sol-datl de granita, politie, functionarT cartoforT si

80

betivi, Basarabia nu e a noastra. Daca Inaaceasta inseamna a-T lucra toate ogoarele, a-Iinfatisa toatg munca, a-T da totl aparatoril,atunci e a noastrg, si nu a celorlaltT, Basarabia.

Nu void face sa se audg nicl plingerea obis-nuita ca sintem putinT, slabi, saracl, nenorocosl.Am gasit drumul noroculuT, si cel d'intaill pasfacut pe dinsul e o singurg innaintare spre bi-

e drumul muncil solidare si disciplinate.Acum o sutg de and tocmaT, la 16 Mai 11 1812,

prin tratatul de la BucurestY, Intro Rusia si Turdcia, am pierdut pamintul pe care numaT cu greaIt pot numi, impotriva adevarulul istoric: Basa-rabia, cad Basarabia era numaT partea de lagurile Dunaril. E oare o umilinta in aceasta ?Am stat not la luptg, am, fost biruitT, ni s'a smutso parte de taxa printr'un tratat pe care noT sa-1fi incheiat, iscalit si jurat ?

Sint popoare carom asa ceva li s'a intimplatsi care, cercetind Imprejur6zile pierderil dure-roase, ajung la incheierea ca nu e motiv sa, simtaumilinta pentru biruirea lor. La 1871 s'all luatFranciel doua marl si frumoase provincil: Alsa-cia si Lotaringia. A fost o armata francesa carea pierdut lupte, un Guvern frances care a pier-dut lupte, un Guvern frances care a iscalit opace neprielnica. Si totusi fara umilintg se gin-desc Francesil la acel an grozav", ale carultriste urmarT si pang astazT nadajduiesc sa, le

ruin*

81

poata Indrepta, vorbind sati ba de visul pe carese simt datorT a-1 urmari. Atuncl a fost infrintImperiul, razimat pe ostirea ce exista In partenumal in cadre si era inarmata numal pe pagi-nile condicelor de socotelT, Imperiul batrinuluT,bolnavulul Napoleon al III-lea, Imperiul unel Curticonrupte, risipitoare si fara, grija viitorulul. C.acest Imperiu se intemeiase pe consimtimintulnational al plebiscituluT, ca el fusese aclamatfrenetic a doua zi dupa biruintile din Crimeiasi din Italia, ea natiunea francesa salutase in elgloria inviata a zilelor lul Napoleon cel genial,ce are-a face! Francesil simt c nu

. el, libertatea lor, energia for nationals, raspun-derea for au fost strivite de German!. §i astfelanul de jale nu e pentru dinsil un an de rusine.

Cu atit mai putin trebuie sa plecam noT frun-tea la amintirea sf4sieril din 1812. No!, Roma-nia, no!, neamul somanesc. Romania nu exista,si In acea jumatate de Romanic care era Mol-dova, nu se gindia nimen! ca o Romanie ar ficu putinta, ca ea ar fi un bine pentru cel carisuferiau de muite apasari si stoarcer!. Domnuld'innaintea navaliril era un Grec si boieril greco-romini, cu doll& graiurl, erad impartig primaceasta chiar intro doua suflete nationale. §iatita traia in toata tara: aceasta boierime far5,ideal si fara alt simt pentru tart, si pentru neam.decit acel instinct elementar pe care nimic nu-1

6

simtiad §i

82

poate desradacina din suflete. Li-a paint rat citau pierdut partea cea mai largg a Moldovei,bo-gata, in ogoare, in pasune pentru vite. pg-rut rail mai ales ca mosieri, ale cgror comuni-catii eraa sa fie taiate de acum innainte prin-tr'un hotar. NicTun suflet nu s'a sprijinit pcamintirl, nu s'a deschis catre sperante pentru ada o lupta, desperate spre care s'ar putea in-drepta astazi recunostinta noastra pioasa. Segindiaa doar cu frica la primejdia ca Moldovamicsurata dupe sfasiere sa nu poata raspundetributul catre Poarta, si cereaa ca ea sa fie in-tregita cu judeto muntene pang la Ialomita! Siastfel azi, end am avea nevoie macar de unsingur eroa, in numele carula sa facem praz-nuirea, nu-1 gasim, si e nespus de dnreroasaaceasta lipsa. La parastasul facut azi de citivaoameni piosi nu s'a putut rosti un singur numede la 1812, si a trebuit sa se gindeasca organi-satoril la acet bieti flacai basarabeni, chematlfn ultimul teas pe cimpiile Manciuriet nesfirsitde departate, ca sa ridice din noroia si singeca si fratii for din Romania in 1877 steagulimparatesc al Rusiel pe care fiii el eel adeva.-rati I1 lasasera sa li lunece din mini. Precum sicellalti can aU fost despoiati la 1812, Suedesii,asemenea noun prin situatia grea, cu acelasi dus-man urias in fats, dar superiori noun prin valo-rificarea politica a elementului teranesc si prin

Li -a

83

puterea moral, ce results, dintr'o conlucrarepasnica si legala a unul intreg popor, si Suedesil,zic, nu pot gasi, dincolo de tradarea regelul lor,de lasitatea clasel for dominante, niciun eroa alimpotriviril si rasbunarii, de care in vecl ra-rniie glorios legatt pierderea Finlandei.

Fara constiinta era clasa boiereasca a Moldo-Nei din anul 1812, calcind astfel datoria oricarilclase dominante de a cuprinde §i exprima toateamintirile, toate sperantele, tot dreptul, toatamindria si onoarea unul popor. Multi din mem-bril el, si boieri marl, aU trecut Prutul pentru

se aseza supt obladuirea Imparatului crestinlaza, a-si da seamL c1 rosturile de capetenie aleunul Stat, paza linistii si a dreptatii, n'ail a facecu crestinatatea sa>1 paginatatea, ci numai cu-valoarea etnica a unul popor.

Un steag nu filiiia in aier si o oaste nu stateasupt arme. Moldovenil, de multi, vreme Inca, numai aveaIl voie sa se lupte, awl terii for nu-I-trebuia alta aparare decit a stapinilor cari eradsä o vinda,. Citi din urmasil mindrilor ostasi deodinioara mai doriaa sa guste emotiile razboa-ielor, aceia nu nemerisera in tabara turceasca,unde Rominil nu s'aa imbulzit niciodata, ci else gasiail in rindurile ostasilor Tarulul.

Era o greseala, o mare greseala, mai mare sidecit a boierilor setost de stapinirea straina. Unpopor se poate ridica ins, totdeauna peste gre-

sa

a

84

selile sale, atunci cind ele n'aa produs viciilecare strgbat adinc in fiinta luT distrug.

Pesto greseli ca aceia de atunci, sa cautgniindreptarea unel pierderl care nu poate sa fievesnicg.

Nu folosesc si nu trebuie tinute in seams fa-ggduintile unor Rusi de omenie ca publicistu]Durnovo. Am doh sa vie cindva aid la noT ca

dea seam, ca, este nu numal un drept, darsi un popor in stare sg cearg. §i am dons-1 vedem si noT, tocmal pentru ca sat:clang asa,de putin cu eel de acelasi grain si de acelasi.singe cu dinsul. Dar, chip& experiente ca aceia,din 1878, cind ajutorul nostru a fost rasplgtitprintr'o noun smulgere a partiT din Basarabia pacare altil ni-o daduserg innapoi, sa, nu se supers:ca nu-1 putem crede. §i decl nu rgspundemoferta unel Basarabil corectate ca hotar si a,unor Tinuturl care se gasesc Inca, in padure, pertrupul ursulul austro-unguresc.

Nu folosesc nicl apelurl ca acela care a pornit azl de la Bucuresti, de la persoane de sigurfoarte bine intentionate, catre un numar de RustliberalT, final", a carora adresa li-a fost datade un cunoscgtor. NoT n'avem de cerut nimic dela nimeni si nu ne indesam la nicTo pomang..Prin astfel de cererl, demnitatea noastra national, se atinge. Si nu vad tocmal asa de limpededeosebirea dintre Rusul ,136,trin" si cel

§i-1

§i-1

la

tinar"-

85

cari, cu toata deosebirea for de vrist5 mi se para fi Innainte- de toate Ruqi, a§a cum i-a facutacel lung §ir de an! In care s'a savir§it alc.tu-irea sufleteasca a poporulul rusesc.

i revolutia ruseasca liberatoare, aceia n'area face cu noi. Ar fi facuta pentru oamenil in ge-nere, pentru cel supu§1 qi apasati, fora deosebite.Si noua. ni trebuie ceva anume pentru neamulnostru, care e deosebit de celelalte §i cere ma-surl deosebite pentru dinsul.

Sintem noi oare prea slab! pentru a lua asu-pra noastra sarcina de a ne restitui in dreptu-rile noastre ?

vedem. Astazi o mare parte dintr9 Rominlnu ieatl parte cu sufletul la ,viata neamulul, pecind trupul for foloseste altora cari-I stapinesc.in mule tle carturari a! Basarabiei s'ar gasi oareo suta de oameni cari sa:4I dea seam pe deplinde ce Sint, de ce valoreaza natia lor, aceasta,liomanie libera, aceasta cultura a el, mai sana-toasa decit a Rusiel ? Si in sutele de sate roma-neqt1 ale Basarabie!, e oare in aceasta unulsingur In care tot': preot, invatator, oamenl dinpopor, sa se adune pentru ca, in genunchi Irma-intea altarulul, sa faca, pomenirea trecutului ne-uitat gi juruintl pentru viitorul care nu poateIntarzia ? Si in altele din provinciile nelibere,adesea nu e mult mai bine.

Aid la no!, cel cari am inteles ne-am in-

S

clip,

qi

86

thr,it In hotarirea de a fi ce trebuie sa fim, sin-ter citeva mil. Ne-am strins azi in9a, mat mult_Ati simtit-o cu totit. Zica ()rice vor voi sama,-natorii de ura, sprijiniti in lupta dint1e partide-care nu se sfieste sa atite razboiul civil, azl atreout peste suflete ceva mai mare decit inte-resele si rivalitatile de clasa. Ne-am simtit unpopor, un singur popor Si furia urgiei din urmane mina pe toti iute catre limanul dreptulul in-deplinit, al dreptatii savirsite.

Lucram catre neintarziata trezire a neamulurintreg. Neintelegerea de sus si neputinta incul-turii, saraciei de jos vor trebui sa inceteze. Nuvom cruta niclo silint pentru ca sa ajungemacolo, Si atunci cind, de la un capat al terito-hula national Ora la celalt, va fi in milioane-de oarneni acelasi simt, aceiasi constiinta, aceiastmindrie, ne vom intreba pe ce drum a peritstrainul care fusese cindva stapin in mostenireanoastra! 1

1 La 14' August, adunare de 22 de renegati (Crtipenschi,Cira- Vasile, un Grec un preot):. se propune.monumen-tul de la Chisinati al Taruldi Anexaril (cheltuiala asuprateriI de 75.000 de ruble) si o scoal5. de agricultura pedealul Riscanulul ling, Capita la, precum sertiarl dedoug luni in toamna anului 1912.

La 26 August se deschide, pusa la cale tot de Cru-lenschi, expositia regionals comemorativa. din Hoti,n.

gi

gi

JALEA PENTRU BASARABIA PIERDUTA

Am stiut not tot1, eel de sus ca si eel de josafara. de citeva uscaturt trindave, care se

lauda cu stearpa for marire, eel bogat ca sicel slrac, cel cu Inv Aatura din carte si cel en114elepciune din viata, am stiut sa ni aratam,cuviincios si linistit, dar hotarit si puternic, ja-lea pentru ea, acuma o suta de ant. Rusul, bi-ruitor asupra Turculut, a rupt si a tras la dinsuljumatate din vechea noastra Moldova.

La Chisinaa, unde sta, guvernatorul Basarabietsi Vladica rusesc care blastama, vorba si cartearomaneasca, s'at tras clopotele, purtat pra-purele pe strada, si s'at. intins rriese pentru min -care si bautura fara, platk ca la pomana morOlor.

Slobort slut dumnealor, Muscalit, sa,-st tragaclopotele, sa-st primble prapurele si sa-st faca. sipomana innainte de all da obstescul sfirsit. Vorusura Rominilor Inmormintarea strainulut carei-a biciuit, i-a stors si i-a umilit.

Not, din partea noastra, am IrAeles altfel. Sailfacut slujbe pe la biSthicr 'pentru tbill at nostri

sail

88

cari, pe parnintul furat, all muncit si all adusjertfe fart, sa, Ii se tie In seams. S'a strIns lu-mea, ea sa auda cam, .de (100, ori, la 1812 sila 1878, crestinul* a luat de la crestin, prietenufde la prieten, eel indatorit de la cel care-1 In-datorise si eel bogat de la cel sarman. Si pestrazile oraselor color marI fiecare trecator a fostrugat sa dea cite ceva, cit 11 lass puterea sitragerea de inima, pentru ca sä se poata alcatuila Iasi o casa in Care sa, stea si afle brandfeciorii de Romini din Basarabia, cari n'ar ureasä se adape de tulburea invAatura muscaleasca,'ci de limpedea invatatura in graiul lor, la scoalaInnalta din last.

S'ad stens, credem, vre-o 10-15.000 de 101'. Sio sa mergem si pin, la 50.000. Si foaia noastraa inceput s primeasca bans pentru casa roma-neasca a Basarabenilor.

Si nu credem ca e departe ziva cind, in fatafacatorilor de Intunerec, vom ridica, pe temelilde drept si de jertfa, lams de lumina!

Neamal RomAnesc pentru popar", anul al III-lea, n-le.21-22.

In adevar deocamclotd atita s'a string.

s

INSEMNATATEA TINUTURILOR DE PESTEPRUT.

.(comunicare cetita fn gedinta Academiet de la 12Haig 1912).

Situatik politick deosebitl_ a deosebitelor Ti-muturi locuite de Romini si Wind parte dininostenirea for istoric5, li da, supt multe rapor-turf cum am afirmat-o si cu alt prilej totaic1, o fisionomie deosebita, facIndu-le astfels5, se poata ajuta intre sine pentru a da im-preuna icoana deplin5, a vietil noastre in trecut.si a insusirilor caracteristice ale poporulul nostruin stratele Jul adincl, de o veche =Hurl proprie.

Acesta e si casul pentru Tinuturile romanesti,,,moldovenesti", de peste Prut, care ad capAtat,chip& anexarea la Rusia in 1812, numele nein-dreptItit si tendentios de: Basarabia, aplicabilnumal foastel stApinirl basarabesti", muntene,de la gurile Dun&ril, mal tarzill salas de Tatarl,apol pustid deschis tuturor imigrarilor si coloni-

90

sarilor de Stat. Monumente rom6nesti, amintirTromanestI, ogoare romanestr, drepturt romanestlse intilnesc la tot pasul, natiile conlocuitoare,Rusneci din partile Hotinulul, Rust venitt de pesteNistru, Bulgari fugiti de peste Dunare, de groaza,Turcilor pedepsitort, Lipoveni exilati cit mat de-parte de pravoslavia oficiala, Nemtt in cautarede privilegiT Cu imbogatife reperle, nearvindinmat toate casurile decit vechimea celor o sutade ant strecuratl de la tratatul din 16/ Main1812 si insemnatatea, dreptul istoric, rostur mc-ral ce pot sa derive din presenta a eel mult trelgenerata pe acelasi pArnint. Douit milioane delocuitort at provinciet imparatesti, a calif rela-tiva autonomie pe vechile base traditionale a.fost de multa vreme cu totul. desfiintata, pana.la scoaterea limbit bastinasilor din biserica siscoala de sat, se recunosc si azi Moldoveni" siprivesc ca find si al for tot ce e in legaturadesvoltarea, de lupte si silinti culturale, timp deaproape cinct sute de ant, a terit Moldova Introteranul din, voile Nistrulut, Rautula Biculut, do-pe malul sting al Prutulut, Si Acela de pe maluldrept, din voile Siretulut, Moldovei, Bistritei, nue in nicTo altt, privinta decit a formelor de Stat,si de cultura superioara, vre-o deosebirat Romi-nitatea for etnica, primordiala. si moldovenia"for istorica .sint irx tocmal aceleasi, Pe cind inArdeal si lingaria adroinistratia patrunde pans,

cu

91

Si in cea maT departata comuna rurala, urmarindcu staruinta scopurT cunoscute, pe cind fiecarecolt de pamint din Bucovina e supus celel maistrabatatoare inriuriti oficiale, viata ,patriarhalaruseasca a atins neasamanat mai putin strave-chiul fond primitiv. Pana $i in tirgurT impreju-raffle si starile de spirit ale vechiuluT regim"moldovenesc se intilnesc apro.ape neatinse, Inc&$i astazi, printr'un oiudat fenomen de imobili-sare, de incremenire a conditiilor ele viata pen-tru o parte a unuT popor, pe cind alte parti,supt IndemnurT si influent° care nu se intilnescaid, ail mess mai departe, mult mai departe,intr'o desvoltare grabnica, pripita chiar, nervoasa,permitInd astfel contrastele cele maT Aline deinvataturi cu cea

Dar nu numal supt raportul aratat, aceasta,regiune a vietii noastre nationale intereseaza ineel mai malt grad pe simplul curios, ca si pecugetAtor, pe cercetatorul $tiintific. Si In trecut,aceste locurT, contribuind puternic la viatadoveneasca deplina, la viata romaneasta intreaga,pot alcatul un capitol special din procesul nos-tru politic, data nu si cultural.

I.

Din Apus a plecat vieata noastra. toata, tin-zind sa cucereasca Rasaritul, uncle fusese tot-

d'intahl.

mol-

92

deauna basa noastra etnica, a Tracilor geti nidac1, aborigenT, pentru .idol si forme apusene.Din Apus a plecat, prin anume momente in re-gatul Ungariel mai ales, intemeiarea, fara des-.calecatori4, a principatulul muntean; din Apus avenit, printr'o descalecare, In clipa cind se stabilianoua legatura de comert intro Caffa genovesaSi orasele germane ale Ga litiei, injghebarea teril_Moldova' ca principat romanesc deosebit, in stare

opreasca rapedea inaintare cuceritoare a Dom-nilor din Arges, mare paguba in ceia ce pri-Taste unitatea, asa de necesara, a vietii politicoTomanesti, mare folos data se consider, vigoareamai mare a apararii in alcatuirl de Stat cu ca-racterul local mai bine rostit, cu hotare naturalemai sigure. Numal pe incetul Capitalele color4300, ten s'aa mutat catre Rasarit: la Muntentde la Arges la Tirgoviste, de la Tirgoviste la Bu-.curesti; la Moldovenl de la Baia la Suceava siSiretia, iar apol de aid la Iasi.

Deci Voevodatul, indata, autonom, neatirnat, alWI Bogdan pribeagul, ridicat pe ruinele provincial-unguresti voevodale a lul Sas fiul luT Dragon,stapinitor in calea Tatarilor a caror vasty Iowa-Tatie se desfacea,, a cuprins pe rind cursul riululMoldova, de uncle i-a venit si numele asa.cum, dincoace, de la Jiiil si Olt, de la Arges,Dimbovita si Ialomita ad venit numele judetelor,unele din ele voevodale, ce contopit in Tara-

sfi

s'ad

93

Romaneasca apol al Sucevei si Siretiulul, iaral Prutulul, atins la Cernauti si trecut chiar Incasupt Alexandru-cel-Bun, numal ceva mai tarzit,Daca Vasluiul, Birladul si Tecuciul, in insula"dintre Siret si Prut, shit vechi, in legatura desigur cu vamile tataresti din vremurile lui NogaT,Domnul imparatesc al Dunarii in a doua juma,tate a veaculul al XIII-lea, toate celelalte asezarior4enesti sint ceva mai noun: Stefanestil, poatedin vremea lul Stefan -cel-Mare, cind se ridicaprin Curti domnesti de vinatoare, judecata sipetrecerl, Hirlaul si Botosanii (Botasanii),simplu popas de negustorl inckla inceputul yea-cului al XV-lea, tirgul Saratei, mai vechia decit-Husul care nu poate avea niclo legatura cuHusitil, si Falciiul tot din timpul crisel celelmart a luptel cu Tataril (Galatul ajungind laoarecare Insemnatate numal dupa 1500).

Cetati lipsesc in aceasta parte, pe cind, de laTetina, prin Suceava, Roman, Bacall, Craciuna,Siretiul intreg era Intarit pentru impotrivirea tap.de UngurI. La Prut nu se intilniail ins& dusmanT,innaintea carora sa trebuiasca a se trage unzagaz. Dincolo de aceasta app, DomniT cari injumatate de veac putura face dintr'o straja sa-raca si amenintata o Cara mare si sigura, aproapecu totul gata in margenile eT naturale Inca In-nainte de Stefan-cel-Mare, gasira o alts, lumedecit aceia de pana Intre munte si taietura

1417

aids.

94

adinca a Siretiulul erail orasele Nemtilor trecutidin Galitia si Polonia (Siretitl, Suceava) ale Sa:ilor (Baia sail Baia MoldoveT, cu anel:ele sale

Sasca s. a.), stinele Mocanilor din Nearrit,inchipuita cetate teutonica a Nemtilor", carinu erai Nernti pentru popor, ci cruciati, cri-jaci" ocnele regale din tirgul de salgai sailceangai care-sI pastreaza Inca numele, sentinelelede propaganda ale Franciscanilor din Ciuc si te-ranii de limbO, maghiara din Agiud si Sascut(in ungureste: Fintina SasuluT). Intro SiTetia siPrut,vechile sate rutene, care se pot recunoasteprin finala Mitt (v. si Rada.uti), ce-I dreptulintrebuintata maT tarziu, prin obiceiu, si in lega-tura cu radicale romanesti eran de mult sitotul desnationalisate, du; amintirl si, intImp10.--tor, pretentii litvano-rusesti, din care a iesit apolusurparea fara viitor a lul Iurg Coriatovicl, maTdainuiail Inca, si din partile Brailel muntenevenia un curent politic de alipire la principatulmaT vechiOi, si Inca mai tare, al Domnilor dinArges. Peste Prut pana la apa larga a Nistrululcurgind linistitaintre stifle! goale si codri ce

o viata primejdioasa pentru strainulfurisa piciorul intr'insiT, era, fara vre-o Inriuriresail incalcare, viarci de (erani liberi. Tirgurile, le-gate totdeauna in originea for cu o colonisarestrains; sint or! crescute pe urma, in umbra ce-tatilor, orT desvoltate pe incetul, Inca mai tarzid,

/6?-4

tai-nuiaa ce-gI

95

din sate de plugari, afara doar de cele douaporturl: unul in gurile Dunaril, celalt de-asupralimanulut Nistrului, cu larga dominatie asupra,liarii, care ni-au fost o pretioasa mostenire dela Bizantinl si colonistii italienl, genovesl, cari-TInlocuira dupa intemeiarea Cafrei si stabilireaasupra Maril Negre a hegemoniel steagulul denegot al SfintuluT Gheorghe: Chilia-Licostomo siCetatea-Alba-Moncastro. In colo, innaintea ceta-tilor puternice, traitoare si astrazi, maT sus deruine maT noun, ale apararil moldovenesti, nuerail decit cele data, vadurt ale comertului dintreGalitia, depositara de marfuri germane si Canaducatoare de produse naturale si industriale ra-saritene, tataresti, saracine" sate ultramarine",,;indiene": Hotinul si Tighinea, care se pare a filost numita intait, cum if ziceau Polonil maT-tarzhi, Tehin, doua nume asamanatoare, care-trebuie puse in legatura cu Sniatyn, Rohatin,Bendzin si alte nume galitiene si polone. Vamilitvane, vami tatarestl, cu poporatie fireste ames-tecata, li dadusera, nastere. Podgradurile" cuposade" sail circiume, cu pravaliI, zise maT tar-

turceste, dughenT, cu cite o curte de boieriavind sate in apropiere, ca si nevoile fireste alevamilor si trecatorilor alcatuira apol tirgurile,la Hotin ca si la Tighinea, dar si la Soroca (cf.Holboca, etc.) maT noun, si la Orheiti (tirgul luiOrheiti intemeietorul), ca si la asezarile, in mare

zit

96

parte locuite tot de Moldovenl, de pe celalt mal,podolic: Otacul, Mohilaul, DubAsaril (dupa aceiacan treceatl Nistrul pe dubasele vechl cit lumea)-Bilciuri, iarmaroace se tineail si in toate acestelocuri ; altele Insa creara tirgurile din veacul alXVII-lea si al XVIII-lea, Chisinaul, Troianul, Te-linestir, Craulenir, CausaniI, ButcaniI, precum ros-turl militare turcesti facura Ismailul (Smil pentru_Moldovenl), Cartalal, si vecinatatea, de la 160Innainte, a Nogailor chema la viata Cahulul siHan-Cisla, iar rosturl pescarestI ridicara la oare-care insemnatate Renif, zis de Turd Tomarova,,pe care Despot-Voda it cerceta dupa 1560, siIntr'un tarzia si Vilcovul.

Prin ele Insele, aceste orase, tIrgurl, tirgusoare,noun, si numal in parte romanestl, nu dati nicepe departe caracterul eT acestel partI a Romi-nimil. El izvoreste intreg din viata muncitoare,energica, viteaza si voioasa a teranimiI, care se-pare a nu fi cunoscut vre-odata nicl macar obla-duirea crutatoare a Voevozilor si juzilor traditio-nail cari In general lipsesc In Moldova cu pu-terea pe care o ai in partile muntene si ungu-rene avind in fruntea for pe batrini si capi-tanI de lupta, calauzi de razboil

Afar, de pustiil", pe care trebuie sä-1 Intele-gem si aid numal relativ, asezindu-1 In regiunearbine margenita geografic, a stepeI,'Domnia n's,

97

daruit, n'a Indraznit si n'a putut sa daruiascaaice. Nu i s'a cerut macar o intarire, dupa careumblaa totdeauna boierif sail eel ridicatl la bo-ierie, cu cumparaturl sail schimburT mai noun,dar care sAtenilor, putin bucurosi de a plati su-mele indatinate diecilor de la Curte, li era maimult sail mai putin indiferenta, data nu chiarcu totul straina. Numarul actelor de danie dom-neasca, pentru locul intre Prut si Nistru e foartemic : o pot spune dupa, strabaterea intreguluimaterial tiparit aproape, in vederea cartii Ba-sarabia noastra", menita a fixa pe sigure dovezidocumentare toate drepturile noastre nationalssi istorice In anul centenariulul anexaril, cInd_publicatil rusesti apar pentru a le tAgadui sailmicsora. Aid, in aceasta lume patriarhala, fie-care rantinea cunt fusese, si nimenT nu venia saschimbe vechile ImprejurarT, intre altele si pen-tru ca primejdia razboaielor pradalnice, mat alesdin partea Polonilor, era asa de mare si pentru capadurea trebuia sa fie data jos innainte de a setrezi pofta bogatului, a puternicului, a nobilului dea stapini locul lazuit prin munca Brea a saracului.Si padurl ca ale Rezinel, vestite odata, ca aleOrheiulul si Sorocel pana azi, ni spun in de ajunsce a putut sa, fie pe aicl! Sa nu uitam nicl aceia,ca pe atuncl pasunea era din punct de vedereeconomic importanta, lanurile acoperind in fie-care an numaT o foarte mica parte a terii, si

7

98

aceasta in Moldova cu mult mu mult decit inpartile, vecine cu stapinirea turceasca si marge-nite curind de cetati imparatestI, ale principa-tuluT muntean.

De acesti teranl. fara stapin* Domnia avea ne-voie. Dincolo de Prut boierul cu oameniT luT nuputea sa alerge in ajutorul cetatii, intru apara-rea vaduluT. Locuitorii 'satelor si-ad urmat astfelsi dupa ce se intarira, pe rind, supt Alexandru-cel-Bun si supt Stefan-cel-Mare, vadurile, apol,ca la Orhein, si cite un loc de a doua linie indosul lor, stravechea datina ostaseasca. Mai tar-zia, in alcatuirea for a intrat ceva si din obi-ceiurile luptatoare maT noun ale Cazacilor, cari,de alminterea, atuncT cind se ziceau, in veaculal XVI-lea, Nizovii si aveau in frunte pe un Di-mitrie Visnievietchi, coboritor din fata luT Stefan

innainte de a fi Zaporojenil de la pra-supt capeteniT populare rusestT, nu erau

numai Rusi, ci pribegT, vagabonzT, aventurierTdin toate tarile vecine si adesea o spun do-cumentele MoldovenT, cum MoldovenT au fostdomnisoriT", un lung sir de la voinicul Nicoara,zis Potcoava, pana, la Loboda, ajutatorul luT Aron-Voda, pe can CazaciT IT ajutail sa-sT iea in stapinireScaunul parintesc' mar mult saa maT putin in-doielnic. S'ar putea zice chiar fara primejdie dea gresi ca multi din acesti Cazaci moldovenT nu

1nsus1,guri",

99

erail decit terani de la. Nistru, cafi, de cind Chi-lia si Cetatea-Alba erail pierdute (1484), de cindIeniceriT se asezasera in Tighinea ajunsa Ben-derul luT Soliman-cel-Maret, ;,(1538), de cind ur-masa luT Stefan nu maT aveatl voie sa poarteTazboaie, trebuiall sa-s1 cheltuiasca aiurea ener-gia prin care supt marele Domn, supt flit saTBogdan si Petru Rams, supt nepotii saT de fill4tefanit si Ioan-cel-Cumplit, daca nu si suptAlexandru care fu poreclit Lapusueanul fiindcaera fiul AnastasieT din Lapusna, ingropata laRicca, si al luT Bogdan, eT isT facusera datoriaprevazuta printr'o veche danie din vremea lulGangur parcalabul de Orheiil si a GanguroaiTceleT batrine" : apararea teriT de TatariT Horde!de Aur si de Tataril

Apol, cind si zilele de plean si glorie ale Ca-zacilor trecura, acesti capitanT si stegarT, acestIterani innarmatI, din stravechT neamurT cu numeciudate si neintelese, unele de o superba, spon-taneitate de litnba, se facura opositda, totdeaunanemultamita, adesea indirjita, pornitg pe ras-coala, ridicata in oaste revolutionary, impotrivaDomnuluT. LapusneniT, OrheieniT, SoroceniT, mattyrzill Codrenil de la Prut, se ridicara astfel im-potriva celor din iirma MovilestI, impotriva luTGaspar Gratiani, a luT Radu Mihnea si, la capat,impotriva luT Duca-Voda, supt acel Hincul carea dat Inca un proverb politic, de o deasti, intre-

100

buintare, intelepciunii populare: Voda vra siHincul ba".

Hotinenii pastreaza in schimb linistea. De fapteT se gasiau mai aproape de Suceava, alcatuindcu acest vechiit Scaun de Domnie si cu ace/nou al Iasilor un triunghii perfect, in care secuprind mosiile, cumparate cu pre mare, aleboierilor cari avead nevoie de Curtea Mariei Sale,ptina la acel Stroicesti cari ar fi putut fi Domni,pana. la Movilestif can purtarti schiptrul Voevozilor si la asa de bogata for ruda, Isac Balica,frate dupa mama al lui Voda Ieremia si VodaSimion, mostenitor al unel part1 largT din averea,acestei doamne" Maria, inrudita cu AlexandraLpusneanu. Prin Bcioc, a carui fata Tudosca,lua pe Vornicul Lupu, menit sa fie Vasile-Vodg,si aceasta noun dinastie ajunse a se razima cudeosebire pe moll basarabene.

Dupa caderea eT vin altl stapini de pamint,Grecil cu bani multi, incepind cu Cantacuzinii.Incetul cu incetul, si inch eind cu avereauriasa pe care un Costachi Ghica si-o facu pestePrut, eT distrusera vieAa teraneasca neatirnata,gramadind pe cal din urma razesi, totusi multi,In eel din urma marl codri: al ChigheciuluT laApus, al OrheiuluT la Rasatit. Neamurile Galevechi, cari capataserl odata, cu pamint mosne-nese si datinile de lupta ale calor sta

imobi,11

d'intaia

101

pinitorl, emigrara pentru putea intrebuintaarmele, maT ales impotriva vechiuluT dusman,Tatarul, Turcul. Astfel familiile Hajdau, inruditaprin femeT cu Voda Stefan Petriceicu, Murgulet,s. a. trecura in ostile lul Sobieski, ale luT Petru-cel-Mare (Apostol Chighecig), maT tarziu in ()s-tile navalitoare conduse de generali! Imparate--selor liberatoare" Ana si Ecaterina. PartidulTazboinic deschise in fiecare data portile Rusilor,fiindca eras' erestini si fiindca Inchipuiallca din crucea de binecuvintare a lul Hristos sepoate face o unealta de sfasiere si sila.

Hirtiile razesilor din Moldova, ale mosnenilordin Tara-Romaneasca se gasesc azi in parte prinarhivele 'grefelor, si ar fi o datorie pentru Aca,demie sa intervie pentru ca ele sa fie scoasedin aceste deposite intimplatoare, unde se potsi strica sau distruge si unde, orlcum, ele nu potfi decit exceptional intrebuintate, pentru a lereuni la colectdile eT. Foarte multe acte Sint pas--trate de bietiT oamenl cu o frica usoara de in-eles end se gindeste cineva la numarul asa de

mare de incalcari viclene saU brutale la care pa-mintul for de straveche mostenire si de sfintdrept, cistigat cu sabia si cu plugul, a fost supuspang, astazI 1. Ce poate iesi din cercetarea for

1 Si in Basarabia un Donici de pe la 1780 lua oame-nilor zapisele supt cuvint de hotarnicie; Studil psi docu-inente, XVI.

102

mai intinsa, pentru istoria unul Tinut o dove-deste in de ajuns §irul de lucrari pretioase alcraposatului tefulescu asupra Gorjului. In partilede peste Prut, n'a fost introducerea codurilorfrancese care sa ingaduie nesfir§ite desbaterl juL-decatore§ti asupra pamintului §i, se stie, judecata.costa, acolo ceva mai scump decit la not SintemIndreptatitI a crede ca, marile sate razese§ti,pline Inca de bogatie §i de o' mindra constiinta.de sine acum cit1va anT un baietel cu oile,pe care-1 intrebam a' cuT sint, imi raspundea cuun ton de mare siguranta : A' mele ! in ca-sutele de cea mai veche datina, cu 1nnalte cope-risuri de stuh, ochiurl marunte de fereastra §iprispe de sfat §i odihna, se pastreaza mil §i mitde acte moldovenesti", care ne-ar ajuta de sigura cunoaste mai bine neamurl bOtrine, schimbariteritoriale cu insemnatate si poate chiar, cuprinse-in tesatura vre unel hotariri de mo§ie, evenimente.istorice.

Adaug, in legatura cu aceasta informatie Inca.ascunsa, ca, dintre neamurile boiere§ti care al_ramas, la anexare, supt stapinirea ruseasca,

intro care, pe ling& razesiT ridicag in rangurlsad semintdi decazute, se afla si in numatdestul de insemnat de familil marl, nu toate

instrainat pamintul pentru a se pierde inlumea cinovnicilor sat cheltuitorilor de bani mo§-tenitl din imensa Imparatie. Intr'un frumos roman

§i-at

103

istoric, Pribegi in tar& rapita", venerabilul domnD. C. Moruzi din Iasi zugraveste, pe temeiul amin-tirilor sale, ca unul ce petrecut copilaria sio parte din tinereta. in Basarabia, viata la tarn,intre satenii de limba lor, a celor d'intaiA gene-rata despartite, printr'un hotar ce nu se putea,trece usor, de al lor ramasi in vechea Moldova,,turceasca", pe jertfa careia s'a cladit Romaniaunitara si neatirnata de astazi. Mai sint si azinobili de singe moldovenesc ca aceia, si de maTmulte oni am vazut venind de acolo doamne deo distinsa cultura, cu o cunostinta neasteptata,a istoriel Rominilor, batrini cari intatisau o spit&de neam glorioasa, tineri in cari parea ca incepea se misca o constiinta a datoriel nationale,pentru a vorbi cu noT, cei de aicT, despre tim-purile cind inaintasii nostri si aT lor ail traitimpreuna, luind parte la aceleasi sfaturi ale Dom-nilor din Iasi, la aceleasi afaceri de pace si raz-bohl ale vechii Moldove, patrie comuna. Still bineca multi ail colectii frumoase de documente, lacare in si din punctul de vedere, de altfel tot-deauna respectabil, ca o forma, nobila de solida-ritate omeneasca, al mindriel de familie. Cit maicurind trebuie sa, stim ce se cuprinde in acestearhive private, si °amen' cu stiinta si tact n'arputea fi opriti de nimeni in dercetarile lor, carefolosese supt toate raporturile si tuturora. Putemnadajdui chiar ca de acolo ni-ar veni arhive de

§i-a

104

familie corn plecte, ceia ce se afla foarte rar aict,doar, intru citva, pentru Cantacuzini in Munteniasi, in Moldova, Fin arhivele, care mi s'a descrisca fiind asa de bogate, dela Stinca, pentru Ru-setesti.

E Inca vremea in care se pot urmari usor le-gaturl de familie cu strainit, care aa facut satreaca most' moldovenesti in mina Rusilor si altorneamurl conlocuitoare. Dace, s'ar face lucrul acestamai tirzitl, ar fi poate, in atitea casuri, zadarnic.

Acum multi ant, un membru al AcademieT Ro-mine, Gheorghe Sion, aducea din Basarabia vesteacomorit de *ill cu privire la Moldova intre 4niT1806 qi 1812 care se afla la Chisinail, in asa-numita Arhiva a Senatorilor, dupa titlul obladui-torilor civilt supremt at MoldoveT in acesti antde ocupatie, premergatoare anexariT pentru Ti-nuturile et rasaritene. De atunci un harnic Rominbasarabean, care scrie insa, si pentru ca e func-tionar, in ruseste, a dat stirt bogate, regeste ama-nuntite in acea opera a sa, Lucrari ale comi-siunii arheologice din Basarabia", care, dupa cefacuse cunoscut asa de interesantele acte ale

s'a oprit, din nenorocire, prea ra-pede. Pe basa acestor lamuriri d. Radu Rosettia scos cOpii si a redactat resumate, care, publi-blicate in volumul XXXII din Analele" noastre,arunca o asa de puternica lumina asupra regi-

Chisinaulul

105

InuluT rusesc in toata Moldova pe o vreme cindpu#ni ar fi crezut, dupe, anexarea, fornaala, aaminduror Principatele, recunoscuta si de Napo-leon, arbitru general al rapirilor, ca va fi cindvao Romanie si un viitor national pentru acestneam.

Ni trebuie 'Msg., nu numaT prelucrarT si indicatiT,ci culegerl integrale, care ar fi de cel maT marefolds pentru istoria cultural,, ca si pentru stu-diile de limba. In arhivele Basarabiei si in parteabasarabeana din Arhivele ImperiuluT s'ar gasi unimens material, nu numal pentru aceasta vreme,+Jar si pentru toata epoca urmatoare, destul deintinsa, in care afar& de un guvernator cu CurtealuT si de o armata de ocupatie plus citIva aven-turierT, totul ramasese curat romanesc, ca sufletsi grain, in Tinuturile anexate.

Se Vie ca, in Bucovina, no!, eel din Regat,n'am lucrat maT nimic, iar fratii nostri de acolo2,11 lasat pe Sasul Zieglauer sa cerceteze arhiveleteriT pentru vremea noun., pe Germanul Kaindlsa dea istoria ducatuluT si a CapitaleT sale Cer-nautml, pe Ruteanul Kozak, dusman hotarit alnostru, care cauta sa ne izgoneasca si din drop-turile istorice, sa, publice inscriptiile de pe mor-imintele luT Stefan-cel-Mare si ale neamuluTca si ale boierilor si negustorilor din vremurT,fara a mat pomeni desgroparea ruinelor SuceveTprin Romstorfor si studiarea cimpiilor de lupta,

-

sad,

106

a monedelor prim ofiterul de jar darmerie Fischer_Nu vom lasa, cred, azl, cind avem o scoala is-torica si cind avert marl at lost puse la dispo-sitda Academiei de oameni de bine, nu numarpentru bunk, pastrare si fructificare printr'o exce-lenta administratie birocratica, ci si pentru propa-sirea stiintifica, ca, dupe, rusificatul Nakko, dupaimigratii Batiuscov, Rus, si Zasciuc, Rutean, cars

deschis cal ea pentru al for in asemenea cercetarrstrainl sa, vie pentru a ni spune din tre-

cutul nostru ce-I intereseaza numal pece li foloseste numal tor.

Mal usoara si mai plink, de roade ar f. munca,folkloristului, adunator de cintece, de povesti, dezicale, de farmece, de datine, de arta, populara.in aceste locuri pe care niclun hotar nu le poatedesparti de iubirea noastra ca si de interesultnostru, tot mai vii.

Se stie ca, afar, de cite un Constantin StolniculCantacuzino, cautator in vechile balade ale unorlamuriii istorice precise, care de sigur ca nu pot.

ramiie acolo neatinse, afara de cite un Ira-carescu, a carui ureche se incinta de ritmul vitasad trist, de melodia saltareata sat plingatoare,a doinelor si horelor, in care gasia poate asa-manari cu acea poesie populara italiana care,

atsi alt1

II.

sä

dinsil si

107

dupa marele line sicilian dialectal Meli, nu maiputea fi ignorata, poesia popular& iomaneasca afost strinsa intahl de doT strains, S&rbul Vuc Ca-ragicl, care-sl incredinta culegerea lul Asachi, incasa din Iasi a caruia ea arse fara sa, fie pu-blicata, si cutare medic iesan, Laskaris, prieten alcercetatoruluT vietii sirbes,ti, Possart, prin care nis'a pastrat stirea. Numal peste citeva deceniferail sa vie la lucru, de dragul t erii, dar si deal originalitatil romantice, gata sa. forteze in re-producere si nota desniierdatoare si nota tragic,,Alecu Russo, un Basarabean, plin Inca de far-mecul .codrilor si sesurilor de peste Prut, si VasileA]ecsandri.

Macar ca un semn de multamita fats, de me-moria celul frumoasa minte, Indemnatade emotiT totdeauna sincere si nobile, s'ar fi cu-venit sa intrebam maI de curind, mal des si cumaT mult folos pe teranil romini din locul lul denastere. Viata razeseasea, aproape neatinsa pan&azi, cu serbatorile el traditeionale, cu obiceiurileel stravechi, trebuie sa fi pastrat mal bine decit,once alt strat popular romanese cintecul natio-nal, cu ariile fara de care numal carturaril, de-prinsi in abstractii, si-1 pot inchipui. Nu se poatesa fi pent de acolo lungile bocete tinguitoare,solemnele oratil de nunta din care dadeam.cutare, foarte frumoasa, dupa una din trecatoarelefoT romanestl basarabene aparute la inceputul

d'intain,

108

ereT constitutionals, in Floarea darurilor, I ,vioaiele urari de CrAciun si de Anul Nod, cinte-cele de iubire si de dor, istetele chiuiturl dehorA, sigure de lovitura lor. Pe teritoriul Codru-

unde se pradad si armele, calul Tatarului sioile Mocanulul in trecere pe sesuri, a infloritodata acel cintec de haiducie anonimA, innainteamarilor haiduci cu nume vestite, cintec pe care-1stie azi, pond in munte, unde 1-a cules invatktorul Vasiliu din Tatarusi, Moldova toata: acolotocmai sa se fi pierdut el in sdrAcie si instrAi-nare ? Ceva mai jos, unde a rasArit din inchi-puirea unuT popor viteaz icoana epicd a lul Gruebiruitorul Hanulul, acest ciclu de lupte sA se fidus el cu totul din amintirea poporului ? N'oputem crede.

Poesia popular, basarabeand n'a putut fi in-riuritA, cum a fost a noastrA de aid, si totmai mult, in fond si formA din nenorocire delimba stricatA cu frantuzeste a oficialitAtii jan-darmulul si perceptoruluT, de cunostintdle, decele mai multe on confuse, ale scolii, de legi siforme administrative apusene. Precum Hotinul e

cu tarabile de, lemn negru ce se prindsus in cirlige, ,cu strazile inguste si murdare, custralucita cetate rosie ca de singe de de-asupramAretului Nistru larg, un tirg din 1812, precumSoroca n'a piedrut o plata din imprejmuirea eTde piatrA, precum in toate colturile trecutul

lut,

i azi;

109

rasare intreg, ca o mingliere pentru starile de-dar si ca o prigonire dureroasa, astfel gind,.

simtire, ritm, rims, arie au ramas in cinteculbasarabean cu totul neschimbate si absolut au-tentice.

Si acest cintec s'a imbogatit prin expresia,miscata a doua sentimente: unul e, data nu du-rerea pentru viata politica pierduta, data nu.rivnirea dupa patria moldoveneasca desfiintata

macar jalea ruperiT de la frat,iI ceIlalt.Y, carea facut un blastamat", osindit sa sece capedeapsa, din cursul prapastuit al Prutulul. Esingurul hotar asupra caruia apasa si pentru po-por un blastam. Si, al doilea, pe urma ispiteT sisilei care a dus mil de satenI rominT sa moara,de foame, de frig, de bolile rele ale strainatatiT,de la Capcasul inghetat" pana la pustiul man-ciurian al Amurulul, s'a ridicat un alt plinset,de o tragica duiosie, de o suprema desnadejdefara pareche in exprimarea dureril unul poporfara norob.

Aceasta poesie a cules-o in treacat, pentru ob--servatii fonetice, d. Weigand din Leipzig si unRomin, unul singur, Gheorghe Madan, care, pen-tru a fi in nota cuvenita, s'a facut censor contra.literaturiT si cugetara romanestr la Chisinail.

Ca si trecutul romanesc, cintecul neamulul,alaturl cu el, tot ce alcatuieste cultura indatinataa poporulul, ne asteapta peste Prut. Sa nu za-

azT,

rig

pi,

110

bovim! Un popor care se intareste prin culturlde la toate izvoarele 1111 de viata moral, nupoate peri in vecT, si nicY pe imul din locurilepe care le-a fructificat munca sa si constiintasa le-a facut vit.

ACCIDENTUL VLADICM CICEAGOV.

Serbarea, la Chi§inaa, a anexarii Basarabiet.Zi de rugaciuni §i de praznice, de provocatie side betie; zi de imoralitate cinica fata de Dum-nezeti §i de imoralitate cinica fata de °amen'.

Totul e pus la cale de vrednicul ierarh ba-sarabean, pastorul tuturor sufletelor crestine,caresint mat toate suflete de Moldoveni". El §tiece a spus Sfintul Pavel despre graiul popoarelor,stint innaintea Domnulul, si a cetit de atitea orTEvanghelia Pogoririt Sfintului Duh asupra Apos-tolilor can prin voia cea de sus capata putereade a vorbi pe intelesul tuturor neamurilor. El Isl.(la seamy, ca, dace,, pentru vechiul Israel, limbilenationale erati blastamul trufiet de la turnul Va-vilonului, pentru Hristos Mintuitorul ele sint in-deplinirea unet poruncl din cerurr.

Dar Serafim Ciceagov e un Muscat, un nobilmuscat, un fost ofiter rus. El e din vechiul Is-rael, framintat din urn,, apa,sare si intolerant a.

112

Dumnezeul luI e cazon si nu stie decit ruseste;politia si jandarmeria lul de VladicI si preotrn'are alta menire decit de a tunde cazaceste na-tiile a le imbraca in mondirul imparatesc.

Azi a biruit iarasi. A facut sa se decreteze ofi-cial serbatoarea uriT, a amenintarii, a batjocuritSi el tine sa, fie acolo in dipole cind se va pro-clama, in auzul miilor de robT dorit1 de o pine=si un pahar de rachill, gloria armelor Tarulurcare cistigat o brazda de pamint de la nitbietI crestint cari nu s'ail luptat, ca la 1812, orT,ca la 1878, s'aU luptat cu dusmanii Tarulul.

Si iata-I cetind cuvintele binecuvintariT carecuprinde un blastam. Pare ca intinereste. E os-tasul ce a fost: aurul nu e al odajdiilor de ar-hiereil, ci al uniformel luptatoruluT; cirja-1 lucest&innaintea ochilor ca o baioneta; din cattia deargint fumega singe, si mirosul de tamiie se pre-face in greul reiros de dupa lupta: praf de pusca,sudoare, moarte. Si Vladica Serafim, cu numel&Ingeresc, se bucura.

Ziarele an spus ca atuncl a cazut. De sigur,de caldura... Era in Main si o zi cu soare. Dar,cind am cetit noT aicl, in cugetele fiecaruia au-zit-am un glas care spunea ca nu este Inca unDumnezeil pentru nedreptate si ca Dumnezeuleel drept raspinge si doboara pe ace. cari cu-teaza sa ridice catre dinsul prinosul crimelorveehi ca si, al crimelor noun.

Romanesc", anul al VII-lea, n-1 64.'

si

i-ail

,,1Sreimul

CUPRINSUL.

Pagina

Basarabenii in razboiul Rusiei 1

Vesti din Basarabia 8Cu prilejul disolvaril Dumel rusesti 15Care fratiI din Basarabia . 18Pavilionul Basarabiel 24Pentru ,Basarabia" 260 veste burin din Basarabia 28Dureri sperante din Basaxabia, 31.

Ziare basarabene . . . . 370 carte despre Basarabia Imprejtulrile noun din

Rusia 40Basarabia de azi, asa cum o Infatiseazn un guver-

nator al ei 46Sufletul romanesc in Basarabia dun. anexare . . 57Un mare bineflator al culturii romnnestI: Vasile

Stroiescu 71Visita ofiterilor romIni in Rusia 75Un centenariii 77Comemorarea pierderil Basarabiei 79Jalea pentru Basarabia pierduta 87Insemnntatea Tinuturilor de peste Prut 89.A.ccidentul V14dic i Ciceagov 111

,.

si,

si

.

.

. . . . .

. . . . . . .