În conformitate cu prevederile Legii 137/1995 ...

2

CUPRINS

A. BILANŢ DE MEDIU DE NIVEL I INTRODUCERE ...................................................................................................................................................................................... 4 2. UTILIZAREA TERENULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI ŞI ÎN VECINĂTATEA ACESTUIA ........................... 6 3. ISTORICUL ZONEI ............................................................................................................................................................................. 7 4. POSIBILITATEA POLUĂRII SOLULUI .............................................................................................................................................. 7 5. DEPOZITAREA DEŞEURILOR ............................................................................ EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. 6. CONDENSATORI / TRANSFORMATORI ELECTRICI .................................................................................................................... 18 7. SECURITATEA ZONEI ..................................................................................................................................................................... 19 8. MĂSURI DE PAZĂ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR .............................................................................................................................. 20 9. PROTECŢIA MUNCII ŞI IGIENA LOCULUI DE MUNCĂ ................................................................................................................. 23 10 EVACUAREA APELOR UZATE ...................................................................................................................................................... 24 11. EMISII ATMOSFERICE .................................................................................................................................................................. 41 12. IMPACTUL ZGOMOTULUI ............................................................................................................................................................. 45 13. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE ........................................................................................................................... 46 14. SURSE DE INFORMARE ............................................................................................................................................................... 49 B. RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU NIVEL I ................................................................................................................................. 50 INTRODUCERE .................................................................................................................................................................................... 50 II. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI ŞI LOCALIZARE ............................................................................................................. 51

II.1. LOCALIZARE ŞI TOPOGRAFIE .......................................................................................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. II.2. GEOLOGIE ŞI HIDROLOGIE ........................................................................................................................................................... 53 II.3. CLIMA ŞI MICROCLIMATUL ZONEI .................................................................................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

III. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI ŞI DEZVOLTĂRI VIITOARE .................................................................................................. 61 IV. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI .......................................................................................................... 63

IV.1. GENERALITĂŢI - ANGAJAŢI / SCHIMB; PROCES TEHNOLOGIC ......................................................................................................... 63 IV.2. MATERIALE DE CONSTRUCŢIE ..................................................................................................................................................... 67 IV.3. STOCAREA MATERIALELOR ......................................................................................................................................................... 67 IV.4. EMISII ÎN ATMOSFERĂ................................................................................................................................................................. 67 IV.5. ALIMENTAREA CU APĂ, EFLUENŢI TEHNOLOGICI ŞI MENAJERI, SISTEMUL DE CANALIZARE AL APELOR PLUVIALE ................................. 68 IV.6. PRODUCEREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR .................................................................................................................................. 68 IV.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ ........................................................................................................................................ 75 IV.8. PROTECŢIA ŞI IGIENA MUNCII ...................................................................................................................................................... 76 IV.9. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR ..................................................................................................................................... 77 IV.10. ZGOMOTUL ŞI VIBRAŢIILE ........................................................................................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT. IV.11. SECURITATEA ZONEI ................................................................................................................................................................ 78 IV.12. ADMINISTRAŢIE ....................................................................................................................................................................... 78

V. CALITATEA SOLULUI - EFECTE POTENŢIALE ALE ACTIVITĂŢII .............................................................................................. 79 C. BILANŢ DE MEDIU DE NIVEL II .................................................................................................................................................... 81 INTRODUCERE .................................................................................................................................................................................... 81 II. RECOMANDĂRI PRIVIND PRELEVAREA PROBELOR..................................... EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.

II.1. PRELEVAREA PROBELOR DE SOL .................................................................................................................................................. 81 II.2. PRELEVAREA PROBELOR DIN APELE SUBTERANE ........................................................................................................................... 81 II.3. PRELEVAREA PROBELOR DIN APELE REZIDUALE ............................................................................................................................ 81 II.4. PRELEVAREA PROBELOR DIN APELE DE SUPRAFAŢĂ ...................................................................................................................... 82 II.5. STUDIUL GAZELOR ŞI VAPORILOR DIN SOL ..................................................................................................................................... 82 II.6. MATERIALE DE CONSTRUCŢIE ...................................................................................................................................................... 83 II.7. POLUAREA ATMOSFERICĂ ............................................................................................................................................................ 83

III. LABORATOARE DE ANALIZĂ ....................................................................................................................................................... 83 D. RAPORT LA BILANŢUL DE MEDIU DE NIVEL II .......................................................................................................................... 85 I. METODOLOGIE DE EVALUARE ...................................................................................................................................................... 85 II. DESCRIEREA ŞI REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR ................................................................................................................... 88

II.1. PROBE DE SOL............................................................................................................................................................................ 88 II.2. PROBE DE APE SUBTERANE ......................................................................................................................................................... 88 II.3. PROBE DE APE REZIDUALE ........................................................................................................................................................... 88 II.4. PROBE DE AER ATMOSFERIC ...................................................................................................................................................... 105

3

E. EVALUAREA HAZARDULUI ŞI RISCULUI .................................................................................................................................. 129 E.1. RISCURI CALITATIVE (SURSĂ - CALE - RECEPTOR) ....................................................................................................................... 130

E.1.1. Riscul poluării solului şi subsolului local ........................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit. E.1.2. Riscul poluării apei subterane .....................................................................................................................131 E.1.3. Riscul poluării apelor de suprafaţă ..............................................................................................................131 E.1.4. Riscul poluării aerului atmosferic .................................................................................................................131 E.1.5. Riscul epidemiologic şi al transmiterii unor zoonoze ........................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

F. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ................................................................................................................................................... 133

F.1. REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE ŞI CUANTIFICAREA ACESTORA .............................................................................. 133 F.2. REZUMATUL OBLIGAŢIILOR CONDIŢIONATE DE UN EVENIMENT VIITOR ŞI INCERT ............................................................................. 133

F.3. Recomandări pentru studii următoare

...................................................................................................................................................................................................... 133

4

A . B I L A N Ţ D E M E D I U D E N I V E L I

I N T R O D U C E R E

B E N E F I C I A R B I A N T D E M E D I U :

S . C . A L P R O M S . A

S T R . D O B R O G E A N U G H E R E A N R . 2 - 4 , P I T E S T I – J U D . A R G E S

tel./fax 0248282500

PROIECTANT:

S.C. ARTOPROD S.R.L. Ramnicu Valcea,

str. Regina Maria,nr.17°

tel.0250736527

judetul Valcea

Platforma SC ALPROM SA are o suprafata de 13.8 ha, din care 9.3 ha -

constructii, 0.4ha – drumuri, 1.6 ha – zone verzi si este situata in zona

industriala nord a municipiului Pitesti, intre calea ferata Pitesti-Curtea de

Arges, paraul Bascov si SC Nova Textile Bumbac SRL, la cca. 500m E-NE

de DN 7C Pitesti-Curtea de Arges si la cca. 800 m V de albia raului Arges .

Vecinatatile Amplasamentului:

- nord – str. Dobrogeanu Gherea

- sud –str. George Cosbuc,S.C NOVATEX S.A

- vest –calea ferata Pitesti-Curtea de Arges

- est -proprietati particulare

5

Prezentul bilanţ va identifica şi cuantifica răspunderea civilă pentru starea

mediului în zona de impact a activităţilor analizate, pentru a stabili asumarea unor

obligaţii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calităţii mediului prin acţiuni de

reconstrucţie ecologică dirijate sau naturale.

6

2 . U T I L I Z A R E A T E R E N U L U I Î N Z O N A A M P L A S A M E N T U L U I O B I E C T I V U L U I Ş I Î N

V E C I N Ă T A T E A A C E S T U I A

Platforma SC ALPROM SA are o suprafata de 13.8 ha, din care 9.3 ha -

constructii, 0.4ha – drumuri, 1.6 ha – zone verzi si este situata in zona

industriala nord a municipiului Pitesti, intre calea ferata Pitesti-Curtea de

Arges, paraul Bascov si SC Nova Textile Bumbac SRL, la cca. 500m E-NE

de DN 7C Pitesti-Curtea de Arges si la cca. 800 m V de albia raului Arges .

Vecinatatile Amplasamentului:





Constructiile propuse spre realizare sunt amplasate conform planului de

situatie si de incadrare in zona, anexa la CU, vizate spre neschimbare.

Bazin hidrografic: Arges

Cursul de apa: pr. Bascov , mal drept , cod curs apa X- 1.016.00.00.00.0

Incadrarea in zona a obiectelor componente se realizeaza conform

planselor anexate documentatiei.

Accesul in societate se realizeaza din str. Dobrogeanu Gherea, nr. 2-4.

7

3 . I S T O R I C U L Z O N E I

Unitatea functioneaza cu profilul actual din anul 2000 si este amplasata pe un fost teren viran. Nu exista indicii

ale unei poluari anterioare a amplasamentului . In cei peste 40 ani de experienta in domeniul prelucrarii lemnului SC

ALPROM SA a cunoscut o continua dezvoltare fiind recunoscuta drept furnizor traditional de mobilier pentru piata

vest europeana.

1965 - este proiectat si pus in functiune Combinatul de Prelucrare a Lemnului Pitesti avand ca obiect de

activitate industrializarea lemnului cu cel mai inalt grad de valorificare . La infiintare avea in componenta sa fabrica de

cherestele , fabrica de placaj si o fabrica de mobila.

1974 - Este pusa in functiune ultima fabrica de pe platforma industriala.

1992- Combinatul de Prelucrare a Lemnului devine societatea comerciala sub numele ALPROM PITESTI

1995 -Incepe procesul de privatizare a societatii . Sectia de placaj se transforma in societate de sine statatoare

in cadrul grupului cu capital mixt romano-german sub numele Forest Product.

1997- Se infiinteaza MOBALP FURNITURE specializata in productia de scaune si bucatarii si compania de

exploatare forestiera ALPEX .

2000- Sunt infiintate societatile MOBTAP ALPROM ,ALP INVEST CONSTRUCT, ALP FIV, ALP MARKET

COMPLEX.

2003- Compania a fost certificate conform standardului ISO 9001/2001

8

2005- Este finalizat procesul de privatizare a SC ALPROM SA PITESTI

2006- Se continua consolidarea grupului Alprom prin infiintarea Timber Product Alprom , Furniprod Alprom ,

Alpstrat Alprom,

2007- se infiinteaza SC MCS EXIM ALPROM SRL cu profil de vanzari de produse din lemn.

2009- Activitatea pe platforma SC ALPROM SA cat si in cadrul sectiilor de mobila se reduce prin inchiderea

sectiei mobile 3 si intrarea in conservare a unor sectii (societati independente care functionau pe platforma ALPROM)

2012- Activitatea pe platforma SC ALPROM SA se reduce, toate societatile de pe platforma si-au incetat

activitatea.

In prezent nu sunt avute in vedere dezvoltari viitoare ale activitatii . Modificarile pot aparea ca urmare a cerintelor

pietii produselor de lemn , in general modificari de ponderi de productie sau tipuri de mobila. Se apreciaza in general

ca aceste tendinte nu vor schimba prea mult problemele de mediu ale acestei platforme . Se fac eforturi investitionale

pentru conformarea la cerintele de protectia mediului.

DESCRIEREA ACTIVITATILOR

Activitatea desfasurata de S.C. ALPROM S.A. este structurata astfel:

1.DIRECTIA PRODUCTIE:

9

Fabrica de Mobila, cu sectoarele: Semifabricate, Prefabricate, Rigle imbinate, Uscatare, croit PAL-zetuit-presa,

Furnire, Pregatire, Finisaj, Montaj, Ambalaj, Prototipuri

Atelier Tapiterie

Sectia Mobila 3 – in conservare

Cantina

2.DIRECTIA MECANO-ENERGETICA:

Atelier termomecanic

Atelier energomecanic

S.C.ALPROM S.A. este o unitate de industrializare a lemnului avand ca obiect de activitate productia de mobila de

diverse tipuri, inclusiv prototipuri, semifabricate, prefabricate si activitati anexe ( atelier mecanic, centrala termica,

atelier electric, coloana auto, atelier SDV-uri.

Sectia Semifabricate este sectia ce prelucreaza lemnul in scopul producerii mobilei.

Semifabricatele sunt piese din lemn, componente ale mobilei din lemn masiv, piese realizate din prelucrarea

cherestelei, imbinare si pregatire a unor parti de piese (ex: rame pentru sertare , picioare de mobilier ).

Functie de reperele comandate de sectiile utilizatoare se aleg cele de dimensiuni acoperitoare, se prelucreaza prin

retezare, spintecare, tivire, etc. si se paletizeaza pentru expeditie. Productia sectiei asigura necesarul intern si pentru

terti contra cost .

Sectia Prefabricate este sectia ce aplica lemnului o prelucrare mai complexa, adancita si de mai mare precizie.

10

Piesele de lemn prelucrate sunt pregatite la forma, dimensiunea si finisajul care le permite sa fie inglobate ca atare in

piesele de mobilier ale unei garnituri. Sectia asigura necesarul intern si pentru terti.

Sectiile de mobila sunt sectii unde din diverse piese lemnoase si materiale auxiliare se produc piese de mobilier de

diverse tipuri: mobilier din lemn masiv, mobilier furniruit si piese de mobilier de serie mica (prototipuri). In functie de

tipul de mobilier, materialele de baza, modul de finisare si expediere, mobila se face in sectii distincte (hale) deoarece

diversitatea operatiilor si a utilajelor necesare este extrem de mare. Produsele finite se ambaleaza in cutii de carton,

piesele fiind protejate deasemenea cu folii de plastic si hartie.

2.Dotari specifice:

2.1CLADIRI SI SPATII DE PRODUCTIE

-Masina de rindeluit pe patru fete IP 4

-Presa CIF

-Masina de rindeluit la grosime MRG

-Masina de indreptat MI

-Ferastrau circular de retezat FCR

-Ferastrau panglica FP

-Masina normala de frezat MNF

-Masina simpla de cepuit MSC

-Masina de gaurit verticala MGV

-Masina de gaurit orizontala MGO

-Masina de calibrat MC

-Freza cu ax superior FAS

11

-Masina de gaurit multipla MGM

-Masina de slefuit canturi MSC

-Masina de slefuit cu banda orizontala MSBO

-Masina dubla de slefuit MSD

-Disc pentru slefuit DS

-Prese manuale

-Masina cu comanda program

-Circular multiplu de spintecat CTAM

-Pendule de retezat cu actionare pneumatica

-Pendula hidraulica de retezat PAH

-Circular de spintecat COSMEC SM 320

-Linie de retezat cu potimizarea croirii

-Circular simplu de spintecat

-Circular pendula de retezat deseuri lungi

-Tocator deseuri

Sector croit PAL-zetuit-presa

-Foarfeca ghilotina pentru taiere pe lungime – 4buc.

-Foarfeca ghilotina pentru taiere transversala – 2buc

-Circular formatat panouri – 1 buc.

-Masina de calibrat – 1buc.

-Presa hidraulica – 1buc.

-Ferastrau circular dublu formatizare – 2 buc.

-Ferastrau CIRCFCT – 1 buc

12

-Masina normala de frezat – 1 buc

-Masina aplicat adeziv – 1 buc.

-Masina de imbinat fir fuzibil KUPER - 6 buc.

Sector finisaj

-Cabine de pulverizat, masina de aplicat lac UV, tunel uscare UV, masina slefuit

Sector Pregatire

-Masina de slefuit MSBO – 10buc.

-Masina de slefuit Hesseman – 4buc

-Masina de slefuit Viet – 1buc

-Masina de periat – 2buc

- Masina cu disc abraziv orizontal – 2buc

- Masina cu disc abraziv vertical – 1buc

-Masina de slefuit cu tambur – 1buc

- Masina de slefuit doua benzi – 1 buc.

- Masina de slefuit MICRO – 1 buc.

-Presa pneumatica –3 buc.

-Presa asambalare corpuri – 1 buc

-Circular simplu – 1 buc.

Sector Montaj

-Masina de indreptat – 3 buc.

-Circular – 3 buc

-Disc pentru slefuit – 3 buc.

Regimul de functionare –

13

Fabrica de Mobila, pavilion Administrtiv si Sectia mecanica : 8ore/zi, 260zile/an; C.T., retele utilitati, pompieri, ,paza : 24ore/zi,

365 zile/an; Atelier Electric: 8ore/zi, 365zile/an.

4.1 MATERIALE DE CONSTRUCTII

Fabrica de Mobila este o constructie monobloc (cu dimensiunile in plan de 90x290.5m) avand urmatoarele

caracteristici: suprafata construita Sc=28.205mp, suprfata desfasurata Sd=30.443mp, volum V=186.153mc, regim

inaltime P si partial P+1. Constructia are structura de rezistenta alcatuita din: stalpi din beton armat, planseu din

beton armat, ferme de beton armat comprimat (cu placi din b.c.a si izolatie hidrofuga), pardoseli din mozaic turnat sau

ciment sclivisit, finisajele din zugraveli simple sau vopsitorii in ulei. Tamplaria este realizata din beton (glasswanduri si

luminitoare din beton), metal (ferestre, luminatoare, usi, glasswand), lemn (ferestre, usi, glasswand), poliester

(luminator)

4.2 STOCAREA MATERIALELOR

Existe platforme pentru depozitarea materiei prime (busteni, cherestea); platforme betonate pentru depozitarea: deseurilor de

lemn, deseurilor metalice, deseurilor de ambalaje, hartie si carton, sopron cu structura de beton pentru depozitare cherestea;

baraca metalica pentru depozitare semifabricate; magazii pentru depozitarea materiilor prime auxiliare (feronerie, materiale de

finisare), depozite pentru depozitarea produselor finite, alei asfaltate.

15

4 . P O S I B I L I T A T E A P O L U Ă R I I S O L U L U I

CALITATEA SOLULUI

Solul poate fi afectat de activitatea desfasurata direct sau indirect .

Poluarea indirecta se poate face cand substantele toxice din atmosfera cad pe sol si patrund in acesta

direct sau odata cu precipitatiile avand ca effect poluarea solului , reducerea productiei de biomasa, contaminarea

produselor agricole sau chiar distrugerea ecosistemelor .

In zona fabricii de mobila ALPROM cantitatile de poluanti din aer nu sunt de natura insa sa produca astfel

de fenomene descries. Aceasta datorita faptului ca emisiile de poluanti rezultati in urma arderii combustibilului solid

sunt in concentratii mici asa cum am aratat la capitolul tratat anterior. Din punct de vedere al surselor de poluare care

pot afecta terenul pe care este amplasata fabrica de mobile , acestea se pot manifesta doar accidental scurgeri de

produse petroliere de la utilajele care deservesc obiectivul . In ceea ce priveste scurgerile de produse petroliere ,

acestea nu constituie totusi o sursa de poluare deoarece capacitatae de epurare naturala a solului fata de infiltratii

partial poluate provenite din apele pluviale care spala zonele necurate depasesc cu mult necesitatile.

Particulele de hidrocarburi dispersate in apa de infiltratie in sol , migreaza spre stratele de baza ale

solului fixandu-se pe fractiuni de argila. In timp, ca urmare a infiltratiilor din precipitatii fractiunile de argila sunt spalate

, cedand treptat din particulele de hidrocarburi care se disperseaza pe sol.

Pierderile accidentale de la transportul si manipularea substantelor periculoase ar putea produce o

poluare a solului cu probabilitate mica date fiind modul de depozitare si spatiile de lucru si depozitare betonate.

16

Eventualele defectiuni ale mijloacelor de transport , pentru evitarea lor se verifica starea tehnica a

mijloacelor auto folosite. Deseurile ce provin din activitatea personalului , acestea sunt colectate in europubele si

colectate periodic de catre SC SALUBRITATE 2000.

Deseurile din lemn se depoziteaza pe platforma betonata si sunt folosite ca materie prima pentru centrala

termica proprie.

Mentionam ca , efectele amintite nu se refera in mod specific la activitatea de productie mobile ci iau in

considerare si activitatile care se desfasoara pe platforma ALPROM de catre unitatile desprinse din structura initiala

de productie.

Desfasurarea activitatii in conditii normale de exploatare cu respecatarea proceselor tehnologice , a

normelor de protectia muncii si PSI, respectarea managementului deseurilor si al substantelor periculoase si

urmarirea in general, ca activitatea SC ALPROM SA sa nu afecteze calitatea solului in zona.

Conform Ordinului 756/06.11.1996 (ordin al mistrului apelor, pădurilor si protectiei mediului pentru aprobarea

Reglementarii privind evaluarea poluării mediului), relevanta pragurilor de alerta si de interventie determina

urmatoarele masuri:

• in situatia in care concentraţiile de poluanţi in sol se situeaza sub valorile de alerta pentru folosinţa sensibila a

terenurilor, nu se vor stabili masuri speciale;

• cand concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi din soluri depasesc pragurile de alerta, dar se situeaza sub

pragurile de interventie pentru folosinţa corespunzătoare a terenurilor, se considera ca exista impact potential

asupra solului;

• cand concentraţiile unuia sau mai multor poluanţi din soiuri depasesc pragurile de interventie pentru folosinţa

curenta a terenului, se considera ca exista impact asupra solului.

17

In conformitate cu cele prezentate anterior, se poate concluziona ca activitatea desfasurata in cadrul societatii

nu are efecte semnificative asupra mediului

18

6 . C O N D E N S A T O R I / T R A N S F O R M A T O R I E L E C T R I C I

Pe amplasamentul studiat exista transformatori electrici, 17 tranformatori, din care 6 functionali, 2 transformatori cu continut

de PCB in concentratie mai mare de 50ppm. 11 transformatori in conservare.

Importanţa menţionării prezenţei pe un amplasament a unui asemenea post de transformare sau a unor baterii de

condensatori electrici este legată de faptul că, în cazul unui incendiu, arderea uleiului de transformator cu conţinut de bifenili

policloruraţi conduce la riscul apariţie unor substanţe cancerigene ca cele din grupele dioxinelor şi furanelor.

Acest lucru se poate întâmpla atunci când în uleiul de transformator sunt prezenţi bifenili policloruraţi (PCB) care prin ardere la

temperaturi scăzute produc asemenea substanţe dăunătoare sănătăţii.

În general, după 1980, aceşti compuşi (PCB) au fost eliminaţi din uleiurile de transformator produse.

19

7 . S E C U R I T A T E A Z O N E I

Sistemul de pază şi supraveghere în cadrul obiectivului se stabilesc pentru condiţiile specifice ale fiecărui amplasament, astfel

încât masurile trebuie luate pentru protecţia obiectivului:

Amplasamentul este îngrădit şi prevăzut cu mecanisme sigure de închidere.

Este prevăzut un sistem de iluminare de siguranţă.

Activitatea in cadrul fabricii de mobile ALPROM se desfasoara in conditii de siguranta cu respectarea

perimetrului de activitate.

Sc ALPROM SA are servicii cu programe non stop de paza, intretinere utilitati si centrala termica. Personalul

printre obligatiile de serviciu are si aceea ca in caz de sesizare a unor situatii deosebite sa anunte personalul de paza

pe unitate , care are posibilitatea de a lua primele masuri pentru limitarea sau combaterea avariei si de a alarma

totodata personalul din conducerea unitatii.

Se mentioneaza ca pentru usurarea sarcinilor de control a unitatii exista iluminat de lucru in depozite , iluminat

perimetral de paza si imprejmuire gard.

Integritateta gardului si a iluminatului perimetral fac parte din sarcinile care revin personalului de paza.

ADMINISTRATIA –

Societatea este organizata din punct de vedere managerial astfel incat sa acopere cu specialisti toate

sectoarele de activitate. Pentru probleme de protectia mediului exista persoana desemnata ca responsabil cu

probleme de protectia mediului.

20

8 . M Ă S U R I D E P A Z Ă Î M P O T R I V A I N C E N D I I L O R

Prevenirea si stingerea incendiilor.Riscul major in cadrul activitatii de productie este incendiul. Din acest

motiv, masurile PSI sunt ample si foarte stricte, urmand a fi respectate. Societatea este dotata cu stingatoare cu praf

si CO2 si stingatoare cu spuma chimica.Unitatea este protejata contra fulgerelor prin paratrasnetele montate.

a) pentru eventualele interventii in caz de incendiu, unitatea dispune de hidranti montati pe reteaua de distributie,

iar pentru sectiile cu grad ridicat de periculozitate exista instalatii de sprinkletre alimentate din aceeasi retea . La

sectia Mobila 3 exista o gospodarie independenta de apa pentru incendiu.

b) gospodaria de apa pentru combaterea incendiilor cu instalatie de sprinklere la Sectia Mobila 3 are in

componenta :

- un rezervor pentru stocarea rezervei de incendiu (V = 200 mc);

- instalatia de sprinklere

- o statie de pompare echipata cu 2 + 1 pompe LOTRU 125 (Qp = 100 mc/h, Hp = 50 mCA);

- conducta de legatura de la instalatia de sprinklere ;

Debitul necesar Q = 2.3 l/s (pentru refacerea rezervei de incendiu este aseigurat printr-un racord la reteaua de

distributie multiinelara a platformei).

c) volumul intangibil necesar este de 1000 mc, iar debitul necesar pentru refacerea rezervei de incendiu este de

110 l/s timp de 3 ore

Este necesara respectarea prevederilor normelor departamentale de prevenire si stingere a incendiilor specifice

domeniului de activitate si sunt asigurate dotarile cu mijloace de stingere precum si instruirea intregului personal. De

organizarea activitatii de prevenire si stingerea incendiilor raspunde conducerea unitatii. Activitatea este autorizata

PSI nr 1396/05.12.1998. Unitatea dispune pentru intreaga incinta de instalatii de stinmgere cu apa a incendiilor la

21

debitele si presiunile cerute de normele in vigoare in domeniu.Pentru prevenirea si stingerea incendiilor , fabricile sunt

dotate cu instalatii de semnalizare incendiu automate si manuale. Acestea dau semnal sonor si optic pe o centrala de

semnalizare incendiu aflata in remiza PSI. In interiorul halelor de productie caile de evacuare in caz de incendiu sunt

marcate.

Unitatea dispune de formatie de pompieri voluntari din randul salariatilor cu utilaje mobile de stins incendiu cu

resedinta intr-o cladire proprie. In incinta ca si in constructii sunt mijloace de prima interventie in caz de incendiu

(panouri PSI, stingatoare portabile si carosabile cu spuma CO2 sau spuma si CO2, lazi cu nisip ).

Instalatiile , dispozitivele de semnalizare , alarmare si alertare in caz de incendiu precum si a celor de stingere:

-statie de semnalizare si avertizare SESAM compusa din 36 linii cu butoane de incendiu

-instalatii sprinkler amplasate in sectiiile de productie si depozite

-Autospeciala pentru stins incendii APCAT 12-215 DF echipata conform normelor in vigoare si incadrata cu 4

cond auto si un sevant din randul pompierilor voluntare !!!!!!calificati.

-statia de apa pentru stins incendii amplasata langa fabrica Mobila 3 este echipata cu electropompa cu debit 240

mc/h , rezervor de apa de 200 mc

-hidranti exteriori , interiori, si stingatoare de incendiu

Este necesara respectarea prevederilor normelor departamentale de prevenire si stingere a incendiilor specifice

domeniului de activitate si sunt asigurate dotarile cu mijloace de stingere precum si instruirea intregului personal. De

organizarea activitatii de prevenire si stingerea incendiilor raspunde conducerea unitatii. Activitatea este autorizata

PSI nr 1396/05.12.1998. Unitatea dispune pentru intreaga incinta de instalatii de stinmgere cu apa a incendiilor la

debitele si presiunile cerute de normele in vigoare in domeniu.Pentru prevenirea si stingerea incendiilor , fabricile sunt

dotate cu instalatii de semnalizare incendiu automate si manuale. Acestea dau semnal sonor si optic pe o centrala de

semnalizare incendiu aflata in remiza PSI. In interiorul halelor de productie caile de evacuare in caz de incendiu sunt

marcate avand si iluminat de siguranta inclusive la hidrantii interiori de incendiu si la usile de evacuare.

23

9 . P R O T E C Ţ I A M U N C I I Ş I I G I E N A L O C U L U I D E M U N C Ă

S.C. ALPROM S.A. este alimentata cu energie electrica din statia de 110/6 KV Textila prin 3 fideri de alimentare

de 6 KV montati ingropat.

Pentru S.C. ALPROM S.A. energia electrica este asigurata de 6 posturi de transformare (PT1A SI PT1B pentru

fabrica de mobila : PT2A, PT2B, PT5 – in conservare. Cele 6 posturi contin 12 unitati de transformare in ulei. In sala

tablourile de 0,4 KV ale posturilor de transformare sunt amplasate instalatiile de compensare a energiei reactive.

Instalatiile sunt compuse din condenstatoare de 10,15 si 20 KVAr / 0,4 KV si 6 KV.

Unitatea are o statie de incarcare acumulatori cu 16 posturi de incarcare.

Cantitatea de energie electrica consumata pe toata platforma este de cca. 3000 MWh/an.

24

1 0 E V A C U A R E A A P E L O R U Z A T E

ALIMENTAREA CU APA, EFLUENTI TEHNOLOGICI SI MENAJERI, SISTEMUL DE CANALIZARE

Surse de alimentare Necesarul de apa al platformei S.C. Alprom S.A. – Pitesti este asigurat din 2 surse si anume:

a) reteau de alimentare cu apa potabila a municipiului Pitesti, punctul de racord fiind amplasat la poarta 4 a S.C. ALPROM S.A. unde se gaseste si statia de pompare ZIN (in prezent este sursa de rezerva)

b) subteranul de adancime exploatat prin intermediul unui foraj amplasat in incinta, in vecinatatea centralei termice (coordoonate STEREO 70 X = 375981,2 ; Y = 487506,7)

Caracteristicile tehnice si constructive ale forajului:

-adancime forata: 150m

-diametru coloana: 240mm

-grosime totala straturui de apa captata: 18m intre intervalele 64,0-67,0; 72,5-74,5; 86,0-88,0; 111,o-113,3;

126,0-131; 137,0-141,0;

-ciment exterior coloana pe intervalul 2,0-55,0 si dop de argila pe intervalul 50,0-52,0;

-nivel hidrostatic: artezian +0,4m;

-nivel hidrodinamic: -10,2 m;

-debit max. explotabil: 5,6 l/s

-debit optim de exploatare: 5,4 l/s

25

Instalatii de captare

a) doua bransamente ( Dn = 400 mm ) Pe unul din brasamente se asigura necesarul de apa pentru consum curent menajer, tehnologic, alimentarea

hidrantilor pentru combatera incendiului din interior si gospodarirea de apa pentru combaterea incendiilor cu instalatia

de sprinklere.

Cel de al doilea bransament se deschide numai in caz de incendiu, asigurand impreuna cu primul debitul si presiunea

pentru instalatiile de sprinklere de la toate halele din incinta.

b) un foraj echipat cu pompa submersibila -Qp = 5.4 l/s ,Hp = 40 mCA

Apa prelevata din subteran incepand cu 15.02.2010, este utilizata in scop potabil si industrial, aductiunea apei in

reteaua fabricii realizandu-se prin conducta PEHD (Dn = 50 mm, L = 20m )

Timp de functionare a folosintei de apa : in medie 16 ore/zi, 250 zile/an

Localizare bransament

Bransamentul societatii S.C.ALPROM S.A. la reteaua oraseneasca de alimentare cu apa este proprietate

S.C.APA CANAL 2000 S.A. si este compus din: conducta de bransament, contor si robinet (vana ) inainte de contor.

Amplasarea sa este la poarta 4 a S.C. ALPROM S.A.(poarta de langa S.C.NOVATEX S.A.), unde se gaseste si

statia de pompe ZIN.

Forajul este amplasat in incinta ALPROM in apropiere de Sectia Mobila in partea de V, in fata Centralei

Termice.

26

Aparate de masura

a) pentru captare

- debitmetru MOM D 200 montat pe firul 1- bransament la reteaua oraseneasca;

- debitmetru cu diafragma montat pe frul 2 – bransament la reteaua oraseneasca

- debitmetru Woltman WP – MNFD, Dn 50 mm, Qn 15 mc/h seria 36468844 montat pe conducta de refulare a

forajului.

Apa pentru stingerea incendiilor

a) pentru eventualele interventii in caz de incendiu, unitatea dispune de hidranti montati pe reteaua de

distributie, iar pentru sectiile cu grad ridicat de periculozitate exista instalatii de sprinkletre alimentate din aceeasi

retea . La sectia Mobila 3 exista o gospodarie independenta de apa pentru incendiu.


componenta :








110 l/s timp de 3 ore.

Scopul in care este folosita apa

Reteaua de distributie a apei preluata din forajul din fata Centralei Termice asigura necesarul de apa pentru :

27

- consum menajer – grupurile sanitare,

- consum tehnologic-perdea apa sector finisaj, spalat sector finisaj, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia

finisaj si lacuit mobila

- apa necesara producerii agentului termic ( apa fierbinte )

- apa necesara combaterii incendiilor prin hidranti interiori , hidranti subterani si sprinklere

SC ALPROM SA asigura necesarul de apa, din forajul propriu si pentru ALPFIV INTERNATIONAL S.A.

Evacuare ape uzate.

S.C. ALPROM S.A. dispune de trei retele de canalizare , in sistem divizor .

-reteaua de canalizare ape menajere si tehnologice slab impurificate – S2 preia apele uzate menajere

de la grupurile sanitare si vestiare si apele tehnologice slab impurificate preepurate local si le descarca printr-un

colector general in reteaua oraseneasca.

-reteaua de canalizare ape tehnologice impurificate – S1 (lipsa debite)

-reteaua de canalizare pluviala preia apele meteorice de pe platforma si le evacueaza in paraul

Bascov.

Lungimi si diametre de canalizare:

-canalizare ape menajere si tehnologice slab impurificate - 3,15 Km (pe teritoriul ALPROM )cu

diametre circulare 20-40 cm

-canalizare ape tehnologice impurificate - 0,77 Km pe teritoriul ALPROM si cca. 0,8 km pe strada

Depozitelor , cu diametre circulare 20-40 cm.

28

-canalizare ape pluviale – 2,79 km pe teritoriul ALPROM cu diametre cuprinse intre 30 si 120 cm,

colecteaza apele pluviale de pe intreaga platforma si le descarca in pr. Bascov la cca. 250m amonte de confluenta cu

r. Arges, printr-un canal de evacuare cu sectiune ovoidala 110 / 160cm pe teritoriul Alprom, canal deschis pana la colt

nord-estic al incintei S.C. Nova Textile Bumbac S.R.L. si tuburi circulare Dn = 100 cm pana la varsarea in pr. Bascov.

6.3. Verificare indicatorilor de calitate

Probele se preleveaza din ultimele camine de vizitare inainte de evacuarea in canalizarea

oraseneasca.Indicatorii de calitate se vor incadra in NTPA002/2005.

Racorduri la reteaua de canalizare

Canalizarea menajera preia apele uzate menajere de pe intreaga platforma ALPROM, iese pe la poarta 4 a

societatii, iar la cca 0,5 km de platforma se racordeaza la canalizarea oraseneasca intr-un camin pe str.Depozitelor,

in dreptul Fabricii de Componente Auto .

Canalizarea pluviala preia apele meteorice de pe intreaga platforma si se racordeaza, dincolo de gardul

societatii, la canalul deschis de pe teritoriul REMAT.Toate apele pluviale colectate pe acest traseu sunt deversate in

paraul Bascov.

Instalatii de preepurare

Pe platforma S.C.ALPROM S.A. se afla urmatoarele instalatii de preepurare locala :-separator suspensii lacuri

-decantor clei

-separator de grasimi si ulei

-statie de neutralizare ape uzate impure

Instalatii de preepurare :

29

-4 separatoare de suspensii lacuri (Q=12 mc/zi)- care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele

de pulverizat sector finisaj 1, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia finisaj si lacuit mobila

-2 decantoare de clei (Q=4,3 mc/zi)-epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi –

in conservare

-1 decantoare de adezivi (Q=2 mc/zi)- epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi

– in conservare

-3 separatoare de suspensii lacuri(Q=10 mc/zi)- care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele de

pulverizat sector finisaj 2, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia finisaj si lacuit mobila

-1 separatoare de clei (Q=2,1 mc/zi)-epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi

- 1 decantor adezivi (Q=3 mc/zi)-epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi

- 1 separator de suspensii lacuri (Q=1 mc/zi)-care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele de

pulverizat, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia finisaj si lacuit mobila – in conservare

La Mobila 3

-1 separator de suspensii lacuri (Q=3 mc/zi)-care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele de


La cantina

-1 separator de grasimi –retine uleiul si grasimile din apele uzate rezultate la cantina

DESCRIERE-statie de preepurare mecano-chimica AMINODAN - schema tehnologica si functionala a statiei

se bazeaza pe epurarea mecano-chimica cu sistemul AMINODAN – DAC (concentrare cu Aer Dizolvat ) urmata de

epurarea biologica cu membrana Biokube.

-statie de neutralizare ( Q=12,04 l/s) pentru decantare si corectia pH-lui apelor puternic impurificate – in

conservare

30

Separatorul suspensii lacuri are rolul de preepurare locala a apelor uzate provenite de la cabinele de pulverizare

si de la spalarea pardoselilor din sectiile de finisaj si lacuit mobila. Separatorul de suspensii lacuri se curata

saptamanal. Depunerile de particule de lac si nisip se curata cu o lopata de lemn si se transporta la un loc dinainte

stabilit pentru reziduuri. Exploatarea separatorului se face de catre personalul instruit in acest scop .

Separatorul de clei se utilizeaza la preepurarea apelor uzate provenite de la sectorul de preparat adeziv

(rezultate in urma spalarii instalatiilor) din cadrul fabriciilor de mobila 1 si 2, care folosesc ca adeziv clei compus din

urelit (rasina ureoformaldehidica) si intaritor .

Separatorul de grasimi si ulei peepureaza local apa uzata cu continut de grasimi. Semestrial, sau mai des functie

de cantitatile de materiale in suspensie depuse in separator, se indeparteaza stratul de grasimi si ulei strans la

suprafata apei prin vidanjarea intregii cantitati de apa din separator, indepartarea stratului de grasimi depus pe peretii

separatorului si de pe conducta de intrare si evacuare a apei, dupa care se va proceda la punerea in stare de

functionare .

STATIA DE EPURARE AMINODAN ARE IN COMPONENTA URMATOARELE INSTALATII TEHNOLOGICE:

IN CONSERVARE

I.TREAPTA DE EPURARE MECANICA PRIMARA :

-bazin de acumulare debite si omogenizare (V = 200mc)

-gratar (site cu ochiuri de max 2mm)

-1+1 pompe (Q=7.5m/h, H=10Mca ) pentru transvazarea apelor uzate in rezervorul de amestec cu agentul de

floculare al intalatiei de epurare mecano-chimice

II.INSTALATIA DE EPURARE MECANICO-CHIMICA AMINODAN-DAC care are in componenta urmatoarele

constructii si instalatii :

Debitmetru pentru contorizarea apei intrate in proces;

31

Bazin de amestec cu agentul de floculare echipat cu mixer submersibil pentru omogenizarea apelor uzate;

Concentrator secundar;

Bazin de nivel pentru concentratorul secundar;

Sistem apa DAC compus din : - bazin ape preluate din concentratorul secundar sau din reteaua de apa potabila ;

- 1+1 pompe de inalta presiune (Q = 7,5 m/h, H= 85 mCA);

- compresor si ejector pentru asigurarea aerului necesar precipitatrii flacoanelor la suprafata apei in

concentratorul secundar;

- hidrofor (V = 0,5 mc);

- sistem pentru prepararea si dozare clorura ferica ;

- sistem pentru dozarea agentului de floculant (polielectrolit);

- sistem pentru prepararea si dozarea hidroxidului de sodiu:

- sistem automat pentru indepartarea namolului din concentratorul secundar ;

- container pentru colectarea namolului deshidratat (va fi transportat la depozitul de deseuri Albota).

III.TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICA este o instalatie de epurare biologica tip Biokube AWTS format dintr-

un bioreactor cu biofiltru submersibil, sistem de aerare si decantor. Intregul proces de epurare este comandat de

calculator, inclusiv intrarea unui volum de apa ce urmeaza a fi epurarata la intervale stricte de timp (patent Biokube).

Namolul in exces rezultat din camerele de sedimentare este transvazat in bazinul de egalizare al treptei de epurare

mecanica . Apele epurate sunt evacuate in reteaua de canalizare ape uzate industriale existenta in incinta.

Calitatea apelor evacuate din statia de preepurare, se incadreaza in limitele maxime admise stabilite de SC

APA CANAL 2000 SA PITESTI conform NTPA 002 aprobat cu HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare

.

32

Instalatii de recirculare a apei

Instalatiile de recirculare si reutilizare a apei sunt compuse din :

a) –instalatii de recirculare locala Asemenea instalatii se gasesc la toate cabinele de pulverizat din sectiile de mobila. Bazinul cabinei de pulverizat

este dotat cu o pompa care aspira apa din bazin si o refuleaza intr-o conducta gaurita prin intermediul careia se

realizeaza o perdea de apa necesara retinerii particulelor de lacuri, eventual absorbite de instalatia de exhaustare cu

care este echipata cabina, pentru ca aceste particule sa nu ajunga in mediul inconjurator. Debitul pompei este de 12-

18 mc/h. Pompele functioneaza pe toata durata de utilizare a cabinei de pulverizat (6,12 sau 18 ore/ zi ), functie de

numarul de schimburi prevazut in sectorul respectiv. Apa cu particule de lac este recuperata intr-un bazin, filtrata si

apoi repompata in instalatie. La fiecare cabina in parte, apa utilizata se recircula 100 % si se evacueaza la canalizare

12 ori pe luna functie de materialul de acoperire utilizat ( lac, grund, bait, solutii de colorare, etc.) si de capacitatea

rezervorului cabinei.

Sectia Nr.cabine Capacitate

rezervor

Fabrica de Mobila

2

1

2

1

1

2x0.312 mc

0.66 mc

(in conservare)

4.04 mc

(in conservare)

2.35 mc

(in conservare)

2.68 mc

(in conservare)

33

1 2.385 mc

3

1

2

3x1.15 mc

(1 in conservare)

2.5 mc

(in consevare)

2x1.6 mc

Ultimul camin de vizitare al retelei interioare de canalizare (pluviala, menajera , tehnologica )

Ultimul camin de vizitare pe reteaua de canalizare ape menajere si tehnologice slab impurificate – S2 este

amplasat in incinta societatii, la aproximativ 20 metri de poarta 4 a societatii.

Ultimul camin de vizitare pe reteaua de canalizare ape tehnologice impurificate – S1 este amplasat in incinta

societatii, la aproximativ 20 metri de poarta 4 a societatii.

Ultimul camin de vizitare pe reteaua de canalizare ape pluviale este la 30 de metri de gardul societatii, in

interiorul incintei. Canalizarea intra apoi pe teritoriul REMAT si colecteaza apele pluviale de la REMAT si NOVATEX.

Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 340 din 29.11.2013,emis de SGA Arges-Vedea.

II.ALIMENTAREA CU APA

2.1 Surse de apa

Debite si volume de apa captate

34

Categoria

apelor

Receptor autorizat

Menajere si

tehnologice slab

impurificate

Retea oras

Conv. curate

(imbunatatire conditii

climatice)

Pr. Bascov

Pluviale -Qc Pr. Bascov

Consumul de apa este contorizat .

Breviar de calcul consum si restitutie ape

A- FABRICA MOBILA

-functionare 260 zile/an

-Van = 8748 mc

1. Consum menajer

35

N= 289 muncitori + 15 TESA

Debite specifice -50 l/om/zi

-20 l/om/zi

Qnec.zi= N pers.*qspecific/pers. =14450 +300 litri = 14.75 mc/zi = 0.17 l/s

Qs zi med.= Kp*Qn = 1.1*14.75 = 16.23 mc/zi = 0.19 l/s

Kp-coef de pierderi in retea=1.1

Qs zi max= Kzi*Qs zi med= 1.2*16.223 = 19.48 mc/zi = 0.23 l/s

Kzi- coef neuniformitate =1.2

Van med = 4220 mc

2.Restitutie apa uzata menajera

Qzi med= 12,98 mc/zi = 0.15 l/s

Qzi max= 15,58 mc/zi= 0.18 l/s

Van med = 3375 mc

3.Consum tehnologic

Qzi med= 17.36 mc/zi = 0.200 l/s

Qzi max= 20.76 mc/zi = 0.240 l/s

Van med = 4514 mc

4.Restitutie ape uzate tehnologice

Qzi med= 13,88 mc/zi = 0.160 l/s

Qzi max= 16,60 mc/zi = 0.190 l/s

Van med = 3608 mc

5.Consum in scopul imbunatatirii conditiilor climatice de lucru si curatirii spatiilor de productie de praf

Qzi med= 5.61 mc/zi = 0.065 l/s

36

Qzi max= 6.73 mc/zi = 0.078 l/s

Van med = 1460 mc

6.Restitutie apa in canalizarea conventional curata

Van med = 14 mc

B-ADMINISTRATIV

-functionare 260 zile/an

-Van = 4805 mc

Qzi med.=18.48 mc/zi = 0.21 l/s

1. Consum menajer

N= 84 tesa

Debite specifice -50 l/om/zi

-20 l/om/zi

Qnec.zi= N pers.*qspecific/pers. =1680 = 16.80 mc/zi = 0.19 l/s

Qs zi med.= Kp*Qn = 1.1*16.80 = 18.48 mc/zi = 0.21 l/s

Kp-coef de pierderi in retea=1.1

Qs zi max= Kzi*Qs zi med= 1.2*16.80 = 20.16 mc/zi = 0.25 l/s

Kzi- coef neuniformitate =1.2

Van med = 4805 mc

2. Restitutie apa uzata menajera

Qzi med= 14,78 mc/zi = 0.17 l/s

Qzi max= 16,12 mc/zi = 0.18 l/s

Van med = 3843 mc

Reteaua de aductiune-din reteaua oraseneasca si din sursa propriE

37

Reteaua de distributie :

Distributia apei se realizeaza printr-o retea de distributie multiinelara (L:7,2t<rn) executata din conductaOL (O:

100-400 mm) .

Conductele sunt pozate sub adancimea de inghet 1,0 m, pe un strat de nisip cu grosimea de 0,15 m, iar lateral si

deasupra 0,20 m.

Rezervoare de inmagazinare-- un rezervor pentru stocarea rezervei de incendiu (V = 200 mc);

Instalatii de aductiune, inmagazinare si distributie a apei:

Statie de pompare-

Un foraj echipat cu pompa submersibila -Qp = 5.4 l/s ,Hp = 40 mCA .Apa prelevata din subteran incepand cu

15.02.2010, este utilizata in scop potabil si industrial, aductiunea apei in reteaua fabricii realizandu-se prin

conducta PEHD (Dn = 50 mm, L = 20m )

Instalatii de tratare: -

In cadrul societatii exista instalatie de tratare apa , respectiv dedurizarea apei prin schimb ionic,o statie de

dedurizare (Q = 30 mc/h) a apei folosita la centrala termica, compusa din 2 filtre Na-cationice si un degazor .

Rezerva de incendiu-





componenta :


38




c) volumul intangibil necesar este de 1000 mc,

Necesarul si cerinta de apa

Necesarul total de apa -

Q maxim = 82,71 mc/zi=0,95 l/s

Q mediu = 70,66 mc/zi=0,81 l/s

Q minim = 56,52 mc/zi=0,65 l/s

Cerinta totala de apa -

Q maxim = 82,71 mc/zi=0,95 l/s

Q mediu = 70,66 mc/zi=0,81 l/s

Q minim = 56,52 mc/zi=0,65 l/s

Gradul de recirculare interna a apei:

Se recircula apa de la urmatoarele activitati :

- lacuirea suprafetelor de lemn (cabinele de pulverizare din sectiile de mobila)-sunt 15 cabine de

pulverjZat prevazute cu cate un bazin de r."up".ui, a apei (V = intre 0,3 si 4,04 mc fiecare), sistem de

hltrarJsi eiectropompa (Q : 12-18 mc/h) pentru pulverizarea apei ; -

Gradul de recircul are realizat este 98'oZ in cadrul cabinelor de pulverizare si de 33 Yo


39

b) –instalatii de recirculare locala Asemenea instalatii se gasesc la toate cabinele de pulverizat din sectiile de mobila. Bazinul cabinei de pulverizat









Sectia Nr.cabine Capacitate rezervor

Fabrica Mobila 2

1

2

1

1

1

2x0.312 mc

0.66 mc

4.04 mc

2.35 mc

2.68 mc

2.385 mc

3

1

2

3x1.15 mc

2.5 mc

2x1.6 mc

41

1 1 . E M I S I I A T M O S F E R I C E

11.1. Surse de emisie fixe

Centrale termice

Procesul tehnologic de producere a mobilei

Rezervorul de carburanti - in consevare

Poluantii principali A.Centrala termica : NOx , SO2; CO,particule in suspensie. B.Procesul tehnologic de producere a mobile :particule de lemn de diferite dimensiuni si compusi organici volatili naturali si de sinteza.

C. Rezervor carburanti :COV – IN CONSERVARE Caracteristicile emisiilor de poluanti (debite masice si concentratii)s-au determinat pe baza bilanturilor de material , fluxurilor tehnologice, caracteristicilor sistemelor de colectare –epurare –exhaustare a aerului impurificat ,factorilor de emisie AP-42 pentru COV din activitatile industriale si pentru poluantii de la centrala termica .

A. Centrale termice

Cazan de apa calda pe deseuri de lemn, model MTN, tipul C300.

Cazan din otel pe deseuri de lemn, tip FSB, putere 166 kw.

Energie termica necesara proceselor tehnologice de incalzirea a platformei este asigurata de cazan de apa calda, model

MTN, tip C300 cu functionare pe deseuri lemn (solid si rumegus), debit caloric 3225kw, presiune 2bar, temperatura apa calda

90°C, continut apa 8756 l, randament cca 90% – functional in lunile de iarna, cand exista activitate (noiembrie – februarie).

Energia termica necesara proceselor tehnologice de uscare este asigurata de cazan tip FSB, model 200, putere max. 166

kW, cu functionare pe deseuri lemn, , temperatura min. pe retur 60°C, continut apa 320 l, randament 75 % , inaltime minima

42

cos 11-12m, diametru cos 350mm- functionare discontinuua (functioneaza numai cand functioneaza camerele de uscare

cherestea).

Dispersia poluantilor in atmosfera Dispersia poluantilor in atmosfera depinde de o serie de factori ce actioneaza simultan:

Factorii meteorogici care caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia si care determina imprastierea pe

orizontala si pe verticala a poluantilor.

Orografia si rugozitatea

Factori ce caracterizeaza sursa (inaltimea fizica a cosului de evacuare a gazelor ,cantitatea de poluant evacuat

in unitatea de timp si proprietatile fizico-chimice ale poluantului)

B.Procesul de producere a mobile Poluantii principali proveniti din activitatile industriale sunt : Particulele de lemn rezulta din urmatoarele operatii: taieri si fasonari materie prima ,maruntire , macinare , tocare , sortare ,prelucrari mecanice , slefuiri, transport pneumatic. Activitatile generatoare de particule de lemn, cu exceptia transportului pneumatic exterior al rumegusului si prafului de lemn ,se desfasoara in incinte inchise. Zonele si utilajele cu care se realizeaza aceste activitati sunt prevazute cu sisteme de colectare , transport , epurare si exhaustare a aerului impurificat cu particule de lemn . Mai departe praful de lemn si rumegusul ajung in silozul de rumegus si de aici la centrala termica , unde este folosit pentru producerea agentului termic. Transportul prafului si rumegusului prin instalatia de exhaustare si mai departe in silozul de rumegus si in final in centrala termica , se desfasoara intr-un sistem inchis , fara pierderi.

43

Unitatea este dotata cu un sistem avansat de control al emisiilor de pulberi din procesul de productie ,produs de firma FIDA –Italia (la sectiile mobile 3 si protoripuri din 15.10.2009 fara activitate) si de firma TERMOVENTILTEHNICA –Italia (la Fabrica de mobila). Sistemul de colectare a pulberilor functioneaza cu ventilatoare de exhaustare tipTRc801,1001,1121,cu un debit total de exhaustare de 250 .400 mc/h ( Sectia 2-158.300 mc/h si Sectia 1 -28.500mc/h) si cu evacuare la 10m inaltime. Instalatia de control functioneaza cu sisteme automate antiincendiu ,sisteme de purificare cu saci textile tip PF/JET separatoare centrifugare si scrubbere Venturi,cu o eficienta de retinere a pulberilor in suspensie de peste 99,9%. Compozitia granulometrica a particulelor de lemn evacuate in atmosfera este: -particule respirabile ,cu diametre mai mici sau egale cu 5 µm: 99%, dintre care o fractie variabila cu diametre peste 20µm.

C.Rezervor carburanti - IN CONSERVARE

Poluanti: Compusii organici volatili (COV) sunt in majoritatea hidrocarburi din grupa benzinelor (hidrocarburi aciclice

saturate ,ciclice saturate ,olefin si aromate ). Dintre hidrocarburile sunt prezente benzenul ,toluenul ,xilenul .Din punct de

vedere toxicologic benzenul este o substanta cancerigena ,iar toluenul este toxic.

Valorile concentratiilor maxime admise pentru zona locurilor de munca sunt :

Benzen CMA momentan =30 mg/mc

CMA mediu =15 mg/mc

Toluen CMA momentan = 200mg/mc

CMA mediu =100 mg/mc

Emisiile specifice activitatilor desfasurate in punctele de distributie a carburantilor se incadreaza in tipul “Emisii prin

evaporare “ care sunt permanente si temporare.

44

a.Sursele de emisii permanente sunt reprezentate prin :

-gurile de aerisire vertical ale rezervoarelor subterane

-stuturile conductelor de aerisire

Prin acestea se produce evaporarea datorita variatiilor zilnice de temperatura (regimnoapte /zi) ,variatii care creeaza

suparpresiune sau vacuum in rezervoare (mica respiratie ).

b.Sursele de emisie temporare sunt constituite din :

-gura de alimentare a rezervorului

-pompele de alimetare auto

-golirea in vederea curatarii rezervoarelor

Concluzii:

Pentru central termica care functioneaza in cadrul S.C. ALPROM S.A concentratiile poluantilor NOx, SOx,CO,pulberi in

atmosfera sunt nesemnificative in comparative cu limita admisa de Normele de limitare a emisiilor de polunati pentru

instalatii de ardere,norme prevazute in Ord.462/1993 al MAPPM .Nu s-au determinat depasiri ale valorilor limita penrtru

protectia sanatatii umane la arderea deseurilor de lemn si rumegusului si nici la arderea gazului metan.

45

1 2 . I M P A C T U L Z G O M O T U L U I

Sursele de zgomot sunt:

-ventilatoarele instalatiilor de transport pneumatic cu debit peste 5000 mc/h

-ventilatoarele de gaze arse de la centrala termica

-circulare

-masini de frezat

-masini de ascutit.

Utilajele si instalatiile sunt executate de firme specializate DUPA PROIECTE OMOLOGATE . Montarea acestora

se face conform proiectelor de montaj cu materiale si dimensiuni corespunzatoare respectandu-se normele NTS si

PSI in vigoare. Astfel nivelul de zgomot si de vibratii produs se situeaza la functionarea normala a utilajelor si

intsalatiilor in fluxul tehnologic.

46

1 3 . P R O X I M I T A T E A C A B L U R I L O R D E T E N S I U N E

Cablurile electrice de înaltă tensiune sunt generatoare de câmp electromagnetic, câmp ce ar putea influenţa sau produce

dereglări fiziologice asupra personalului deservent.

Valorile maxime admise pentru expunerea la câmpuri magnetice exprimate prin densitatea de flux magnetic (mT) sunt cele

prezentate în tabelul de mai jos:

CÂMPURI MAGNETICE

VALORILE MAXIME ADMISE ALE DENSITĂŢII FLUXULUI MAGNETIC B (mT) PENTRU CÂMPURI MAGNETICE STATICE, VARIABILE ÎN TIMP ŞI LA FRECVENŢA

REŢELEI DE 50 - 60 Hz*)

Tipul câmpului magnetic Densitatea de flux magnetic (mT)

Pentru întregul corp

Pentru extremităţi

Pentru purtători de pacemaker

Valoarea maximă admisă indiferent de durata expunerii sau zona expusă

0 1 2 3 4

Câmp magnetic static 60 mT 600 mT 1 mT 2 mT

Câm

p

mag

netic

varia

bil î

n tim

p

frecvenţa < 1Hz 60 mT

1 mT Se calculează după formula: Blim=60/f unde: B = inducţia magnetică (mT); f = frecvenţa în Hz

1Hz - 30kHz 0,002 mT 0,0002 mT

47

CÂMPURI ELECTRICE

VALORI MAXIME ADMISE ALE INTENSITĂŢII EFICACE A CÂMPULUI ELECTRIC [V/m] PENTRU CÂMPUL ELECTRIC STATIC, DE FOARTE JOASĂ FRECVENŢĂ ŞI LA FRECVENŢA REŢELEI DE 50 - 60 Hz*)

Tipul câmpului electric Intensitatea eficace a câmpului

electric [V/m] Observaţii

Câmp electric static < 25.000 V/m

Câm

p el

ectr

ic d

e

foar

te jo

asă

frec

venţ

ă

0 - 100 Hz 25.000 V/m

100 - 4.000 Hz

Elim = 2,5 x 106 /f unde: E = intensitatea eficace în V/m f = frecvenţa în Hz

4.000 - 30.000 Hz 625 V/m

Câmp electric la frecvenţa reţelei de 50 - 60 Hz

10.000 V/m/schimb de lucru 30.000 V/m pentru durate scurte

Pentru: 10.000<E<30.000 V/m, timpul maxim (t) permis se calculează după formula: t(h) < 80/[E(V/m)]

48

*Aceste valori pot fi folosite ca valori orientative pentru evaluarea expunerii organismului uman la câmpuri electrice

49

1 4 . S U R S E D E I N F O R M A R E

Pentru documentarea în vederea întocmirii Bilanţului de Mediu, s-au utilizat atât documentări practice în teren, consultarea

unor persoane care au putut furniza informaţii relevante asupra istoricului rampei, dar şi situaţiei actuale, documentare arhivistică,

documentare teoretică din literatura de specialitate referitoare la gospodărirea deşeurilor etc.

Astfel dintre sursele de documentare utilizate amintim concret:

o Examinarea directă în teren a depozitului de deşeuri.

o Prelevarea de probe din factorii de mediu, fapt care ne-a dat o imagine clară şi precisă asupra situaţiei actuale.

o Consultarea unor materiale arhivistice şi documentaţii puse la dispoziţie de către beneficiar

o Discuţii cu personalul care deserveşte exploatarea rampei.

50

B . R A P O R T L A B I L A N Ţ U L D E M E D I U N I V E L I


Prezentul Bilanţ de Mediu de Nivel I şi II s-a întocmit pentru S.C.ALPROM S.A

Prezentul bilanţ va identifica şi cuantifica răspunderea civilă pentru starea mediului în zona de impact a activităţilor analizate,

pentru a stabili asumarea unor obligaţii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calităţii mediului prin acţiuni de reconstrucţie

ecologică dirijate sau naturale.

51

I I . I D E N T I F I C A R E A A M P L A S A M E N T U L U I Ş I L O C A L I Z A R E

52

S . C . A L P R O M S . A

53

S T R . D O B R O G E A N U G H E R E A N R . 2 - 4 , P I T E S T I – J U D . A R G E S

tel./fax 0248282500

Platforma SC ALPROM SA are o suprafata de 13.8 ha, din care 9.3 ha - constructii, 0.4ha – drumuri, 1.6 ha – zone verzi si este situata in zona industriala nord a municipiului Pitesti, intre calea ferata Pitesti-Curtea de Arges, paraul Bascov si SC Nova Textile Bumbac SRL, la cca. 500m E-NE de DN 7C Pitesti-Curtea de Arges si la cca. 800 m V de albia raului Arges . Vecinatatile Amplasamentului:





II.2. GEOLOGIE ŞI HIDROLOGIE

Obiectivul luat in studio este amplasat in Lunca Argesului, amonte de confluenta raului Arges cu raul Bascov

pe malul drept al raului Bascov. Din punct de vedere morphologic , perimetrul studiat este situat in zona de

terasa a raului Arges de 15 -17 m , care se formeaza in apropierea comunei Dobrogostea , acolo unde in talvegul

raului se constata o rupture de panta , terminandu-se dupa 15 km fiind erodata de rau in apropiere de podul de cale

ferata Bananai. Ea domina lunca raului Arges la Bascov cu 3-4 m . Podul terasei are o latime de 700 m . Pe acesta

este instalat centrul orasului Pitesti iar fruntea terasei este intretaiata de Calea Bucuresti str. Sf Vineri ,Teiuleanu,.

La Nord paraul Bascov fragmenteaza podul acestei terase. Inaltimea absoluta a zonei este de 265 270 m

fata de nivelul raului Arges.

54

Structural perimetrul este situate in extremitatea estica a Piemontului Getic , respective regiunea piemontana

inalta , deluroasa in care se include dealurile Cotmenei si Argesului (dealurile Candesti).

Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat apartine unitatii majore Depresiunea Getica . Formatiunile

cristaline ale Carpatilor Meridionali trec in partea sudica de la dispunerea monoclinala la o structura cutata in

avanfosa , structura marcata de depozitele Pliocene orizontal dispuse . Formatiunile de molasa se instaleaza in

aceasta zona incepand cu Albianul si se continua in tot sistemul tertiar . Geologic, dealurile de tip Candesti

reprezinta orizonturile inferioare al Villafranchianului. Umplutura detritica a Depresiunii Getice ce se depune in special

in Pleistocen are grosimi mari si se continua la partea superioara cu depozite fluvio lacustre de Candesti de varsta

pleistocena , este legata de marile contacte morfotectocnice , cum ar fi cele dintre Subcarpati si Campia Romana.

Straturile de Candesti au o structura torentiala si sunt constituite dintr-o alternanta de argile si nisipuri cu o mare

varietate de facies at ape verticala cat sip e orizontala . Acest prim etaj al Cuaternarului inferior este constituit din

doua orizonturi :

- orizontul inferior psamo-pelitic alcatuit din argile in alternanta cu pachete groase de nisipuri ce contin lentile de pietrisuri marunte (interceptat in forajele de la Micesti si ferma de miei Bascov la 150-350 m adancime).

- Orizontul superior psamo-psefitic constituit din nisipuri (fine, pana la grosiere) pietrisuri si bolovanisuri cu intercalatii argiloase. Straturile permeabile purtatoare de apa sunt constituite din nisipuri fine , micacee pana la nisipuri grosiere si pietrisuri. Ele au o dispozitie monoclinala cu cadere usoara spre sud. In ceea ce priveste conditiile de depunere a sedimentelor Cuaternarul in Pleistocenul inferior se instaleaza un regim fluviatil in care se depun straturile de Candesti.

Urmeaza in Pleistocenul mediu un regim lacustru , care a generat complexul marnos.In timpul Pleistocenului

superior se formeaza depozitele fluviatile ale teraselor (raul Arges si raul Doamnei). Acestea sunt acoperite de

depozitele cele mai noi , apartinand Holocenului unde predomina acumularile de origine fluviatila , care alcatuiesc

depozitele de lunca (raul Arges) . Holocenul reprezinta ultimul interval in care au loc modificari pe care le au suferit

teritoriul pentru a ajunge la infatisarea actuala.

55

SOLUL

In zona obiectivului studiat intalnim urmatoarele tipuri de soluri: soluri aluviale , aluviuni, rogosoluri si soluri

erodate (soluri slab dezvoltate si de lunca). Solurile aluviale sunt soluri care corespund stadiului incipient de

solificare a depozitelor aluviale sau aluvio –proluviale. Se caracterizeaza printr-un orizont superior de 20-35 mcm

grosime , brun galbui inchis, brun cu pete mai galbui sau chiar brun cenusiu inchis cu structura grauntoasa moderat

slab dezvoltata , instabila. Urmneaza un orizont de tranzitie de 10-20 cm grosime neuniform colorat , brun galbui

inchis. La diferite adancimi se pot intalni soluri aluviale ingropate cu grad de solificare diferit, fapt care subliniaza

instabilitatea reliefului respectiv. Continutul de humus al solurilor aluviale depinde in general de textura si este cuprins

intre 1,3 si 7 %.

Rogosolurile denumite si soluri crude sau tinere sau neevoluate genetic sunt formate pe depozite afanate sau

slab consolidate.

Apar predominant pe versanti cu inclinare puternica , coaste cu alunecari ,rupture de panta , in general in locuri

unde eroziunea prin apa este destul de active , incat ritmul proceselor de denudatie este mai intens sau egal cu cel al

procesului de solificare.

Au un profil foarte slab dezvoltat incat in el nu se pot distinge caractere morfologice specifice unui anumit tip

genetic. Se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala in general foarte scazuta.

CLIMA

Clima este de tip continental moderat de deal/padure caracterizata de temperature medii anuale de 9,7 si cu

precipiotatii medii anuale de 600-700 mm .

56

Datele meteorologice au fost inregistrate la statia Pitesti.

REGIMUL TERMIC

Datele au fost inregistrate la statia meteorological Pitesti (1896-1955, 1975-1992)

L

una

I I

I

I

II

I

V

V V

I

V

II

V

III

I

X

X X

I

X

II

A

N

T

emp

m

edie

lunara

-

1,6

-

0,2

3

,6

9

,9

1

5,1

1

8,6

2

0,3

1

9,6

1

5,9

1

0,0

4

,8

0

,3

9

,7

Temperatura medie anuala cea mai mare: 10,9 gr C (1990)

Temperatura medie anuala cea mai scazuta :8,9 gr C (1955)

Durata medie a zilelor cu temperaturi peste 30 gr C este de 32 zile

Cele mai mici temperature medii lunare se inregistreaza in lunile ianuarie si februarie

Maxima absoluta: 39,2 gr C (1947)

Minima absoluta: -27 gr C (1907).

REGIMUL PRECIPITATIILOR (1939-1992)

Cantitatea de precipitatii medii lunare si anuale (1939-1992)

57

I I

I

I

II

I

V

V V

I

V

II

V

III

I

X

X X

I

X

II

A

N

4

0,8

3

8,3

3

5,1

5

2,9

8

3,2

9

5,8

8

1,4

5

6,1

4

2,5

4

5,1

5

1,2

4

6,5

6

69,4

Cea mai mare si cea mai mica din cantitatile medii anuale si lunare (mm).

I I

I

I

II

I

V

V V

I

V

II

V

III

I

X

X X

I

X

II

A

N

M 1

18,5

9

3,7

1

63,4

1

00,6

2

61,8

2

52,4

2

49

1

66,3

1

87,6

1

59,9

1

44,5

1

24,2

1

099

A

n

1

942

1

954

1

939

1

955

1

897

1

897

1

941

1

899

1

912

1

922

1

912

1

938

1

897

M 0

,0

1

,3

4

,1

6

,7

7

,5

1

9,3

0

,4

2

,4

0

,0

0

,0

1

,0

2

,2

3

76,5

a

n

1

896

1

949

1

943

1

949

1

907

1

950

1

953

1

945

1

923

1

913

1

898

1

942

1

945

CANTITATEA MAXIMA IN 24 ORE

I I I I V V V V I X X X M

58

I II V I II III X I II AX SI

DATA

5

7,4

4

0,2

3

3,9

4

2,5

5

4,9

1

11,0

1

33,4

7

0,0

8

5,0

6

9,3

5

8,2

4

0,2

1

33,4

1

941

1

928

1

955

1

930

1

897

1

915

1

941

1

936

1

911

1

905

1

952

1

911

1

941

Precipitatiile medii anuale: 669,4 mm

Precipitatiile medii lunare multianuale cele mai mari : 95,8 mm

Cea mai mare cantitate de precipitatii medie lunara si anuala : 261,8 mm (1897) si 1099 mm (1897)

Cea mai mica cantitate de precipitatii medie lunara si anuala : 0 mm (ianuarie, septembrie, octombrie), 376,5 mm

Cea mai mare cantitate de precipitatii cazuta in 24 ore : 133,4 mm (1941)

EVAPOTRANSPIRATIA : (1896-1955)

Evapotranspiratia (1896-1955)

1 I

I

I

II

I

V

V V

I

V

II

V

III

I

X

X X

I

X

II

A

N

0 0 1

6

4

9

9

2

1

16

1

34

1

19

7

9

4

4

1

3

0 6

62

0 0 1 4 9 1 1 7 6 4 1 0 6

59

6 9 2 16 34 5 5 4 3 02

Evapotraspiratia potentiala medie anuala: 662 mm

Evapotranspiratia reala medie lunara :604 mm

Valoarea cea mai mare a evapotranspiratiei potentiale medii lunare: iulie-august

REGIMUL EOLIAN

Directia predominanta a vantului este NV

Calmul atmospferic : 29,3%

Viteza maxima a vantului este de : 2,3 m/s ( directiile E, SE, NV)

HIDROLOGIE

Apele de suprafata din zona amplasamentului sunt reprezentate de raul Arges si raul Bascov afluent al Argesului.

Raul Arges este principala apa curgatoare a Pitestiului albia sa formand marginea estica a orasului pe o distanta de

aproximativ 10 km . Debitul mediu multianual al Argesului la iesirea din zona piemontana este de 40 mc/s.Debitul maxim

al Argesului a fost de 1950 mc/s aval de confluenta cu Raul Doamnei.

HIDROGEOLOGIA

Din punct de vedere hidrogeologic, litologia interceptata prin forajele executate in zona studiata este favorabila

circulatiei si acumularii de ape subterane si deci formarii de orizonturi acvifere. Exista orizont acvifer freatic si acvifer sub

presiune. Freaticul din Lacul Argesului este afectat de barajul din zona Bascov.

In acest grup se incadreaza straturile acvifere din lunca si terasa raului Arges, avand un caracter uniform in cadrul

perimetrului studiat. Alimentarea panzei freatice se face din raul Arges prin drenarea straturilor acvifere freatice ce se

60

dezvolta in terasa si din precipitatii.Litografic depozitele in care sunt localizate aceste straturi acvifere se constituie din

pietrisuri , bolovanisuri si nisipuri aluvionare.

Straturi acvifere de adancime :

Hidrogeologic ,perimetrul studiat face parte din structura de tip “ straturi de Candesti” caracterizate prin prezenta

acviferelor de medie si mare adancime (35-45 m) , cu character ascensional pan ala artesian interceptate in lunca si

terasele I si II ale raului Arges ; ele apartin geologic Pleistocenului inferior.

Aceste straturi sunt situate sub baza raului Arges si au o arie de raspandire foarte mare: la Pitesti zona Beleti-

Negresti, Micesti-Ciumesti, Straturile de Candesti, reprezinta o structura monoclinala incrucisata (origine fluviatila).

Forajele executate in zona pana la adancimea de 100 m, au inetrcepatat orizontul superior , psamo-psefitic ,

constituit din nisipuri cu o granulatie variata , pietrisuri si bolovanisuri cu intercalatii argiloase. Ele apar deci imediat sub

baza raului Arges de la 40-45 m adancime pana la 100-120 m .

61

I I I . I S T O R I C U L A M P L A S A M E N T U L U I Ş I D E Z V O L T Ă R I V I I T O A R E

III.1. Istoricul amplasamentului

Unitatea functioneaza cu profilul actual din anul 2000 si este amplasata pe un fost teren viran. Nu exista indicii ale

unei poluari anterioare a amplasamentului . In cei peste 40 ani de experienta in domeniul prelucrarii lemnului SC

ALPROM SA a cunoscut o continua dezvoltare fiind recunoscuta drept furnizor traditional de mobilier pentru piata

vest europeana.

1965 - este proiectat si pus in functiune Combinatul de Prelucrare a Lemnului Pitesti avand ca obiect de

activitate industrializarea lemnului cu cel mai inalt grad de valorificare . La infiintare are in componenta sa fabrica de

cherestele , fabrica de placaj si o fabrica de mobile.

1975 - Este pusa in functiune ultima fabrica de pe platforma industriala.

1992- Combinatul de Prelucrare a Lemnului devine societatea comerciala sub numele ALPROM PITESTI

1995 -Incepe procesul de privatizare a societatii . Sectia de placaj se transforma in societate de sine statatoare

in cadrul grupului cu capital mixt romano-german sub numele Forest Product.

1997- Se infiinteaza MOBALP FURNITURE specializata in productia de scaune si bucatarii si compania de

exploatare forestiera ALPEX .

62

2000- Sunt infiintate societatile MOBTAP ALPROM ,ALP INVEST CONSTRUCT, ALP FIV, ALP MARKET

COMPLEX.

2003- Compania a fost certificate conform standardului ISO 9001/2001

2005- Este finalizat procesul de privatizare a SC ALPROM SA PITESTI

2006- Se continua consolidarea grupului Alprom prin infiintarea Timber Product Alprom , Furniprod Alprom ,

Alpstrat Alprom,

2007- se infiinteaza SC MCS EXIM ALPROM SRL cu profil de vanzari de produse din lemn.

2009- Activitatea pe platforma SC ALPROM SA cat si in cadrul sectiilor de mobila se reduce prin inchiderea

sectiei mobile 3 si intrarea in conservare a unor sectii (societati independente care functionau pe platforma ALPROM)

2012- Activitatea pe platforma SC ALPROM SA se reduce, toate societatile de pe platforma si-au incetat

activitatea.

III.2. Dezvoltări viitoare

In prezent nu sunt avute in vedere dezvoltari viitoare ale activitatii . Modificarile pot aparea ca urmare a

cerintelor pietii produselor de lemn , in general modificari de ponderi de productie sau tipuri de mobila.

63

I V . A C T I V I T Ă Ţ I D E S F Ă Ş U R A T E Î N C A D R U L O B I E C T I V U L U I

IV.1. Generalităţi - Angajaţi / Schimb; Proces tehnologic

Angajaţi / Schimb - Personal-244 din care TESA-80

DESCRIEREA ACTIVITATILOR

Activitatea desfasurata de S.C. ALPROM S.A. este structurata astfel:

1.DIRECTIA PRODUCTIE:

Fabrica de Mobila, cu sectoarele: Semifabricate, Prefabricate, Rigle imbinate, Uscatare, croit PAL-zetuit-presa,

Furnire, Pregatire, Finisaj, Montaj, Ambalaj, Prototipuri

Atelier Tapiterie

Sectia Mobila 3 – in conservare

Cantina

2.DIRECTIA MECANO-ENERGETICA:

Atelier termomecanic

Atelier energomecanic

64

S.C.ALPROM S.A. este o unitate de industrializare a lemnului avand ca obiect de activitate productia de mobila de

diverse tipuri, inclusiv prototipuri, semifabricate, prefabricate si activitati anexe ( atelier mecanic, centrala termica,

atelier electric, coloana auto, atelier SDV-uri.

2.Dotari specifice:

2.1CLADIRI SI SPATII DE PRODUCTIE

-Masina de rindeluit pe patru fete IP 4

-Presa CIF

-Masina de rindeluit la grosime MRG

-Masina de indreptat MI

-Ferastrau circular de retezat FCR

-Ferastrau panglica FP

-Masina normala de frezat MNF

-Masina simpla de cepuit MSC

-Masina de gaurit verticala MGV

-Masina de gaurit orizontala MGO

-Masina de calibrat MC

-Freza cu ax superior FAS

-Masina de gaurit multipla MGM

-Masina de slefuit canturi MSC

-Masina de slefuit cu banda orizontala MSBO

-Masina dubla de slefuit MSD

-Disc pentru slefuit DS

65

-Prese manuale

-Masina cu comanda program

-Circular multiplu de spintecat CTAM

-Pendule de retezat cu actionare pneumatica

-Pendula hidraulica de retezat PAH

-Circular de spintecat COSMEC SM 320

-Linie de retezat cu potimizarea croirii

-Circular simplu de spintecat

-Circular pendula de retezat deseuri lungi

-Tocator deseuri

Sector croit PAL-zetuit-presa

-Foarfeca ghilotina pentru taiere pe lungime – 4buc.

-Foarfeca ghilotina pentru taiere transversala – 2buc

-Circular formatat panouri – 1 buc.

-Masina de calibrat – 1buc.

-Presa hidraulica – 1buc.

-Ferastrau circular dublu formatizare – 2 buc.

-Ferastrau CIRCFCT – 1 buc

-Masina normala de frezat – 1 buc

-Masina aplicat adeziv – 1 buc.

-Masina de imbinat fir fuzibil KUPER - 6 buc.

Sector finisaj

-Cabine de pulverizat, masina de aplicat lac UV, tunel uscare UV, masina slefuit

66

Sector Pregatire

-Masina de slefuit MSBO – 10buc.

-Masina de slefuit Hesseman – 4buc

-Masina de slefuit Viet – 1buc

-Masina de periat – 2buc

- Masina cu disc abraziv orizontal – 2buc

- Masina cu disc abraziv vertical – 1buc

-Masina de slefuit cu tambur – 1buc

- Masina de slefuit doua benzi – 1 buc.

- Masina de slefuit MICRO – 1 buc.

-Presa pneumatica –3 buc.

-Presa asambalare corpuri – 1 buc

-Circular simplu – 1 buc.

Sector Montaj

-Masina de indreptat – 3 buc.

-Circular – 3 buc

-Disc pentru slefuit – 3 buc.

67

V.2. Materiale de construcţie

Fabrica de Mobila este o constructie monobloc (cu dimensiunile in plan de 90x290.5m) avand urmatoarele caracteristici:

suprafata construita Sc=28.205mp, suprfata desfasurata Sd=30.443mp, volum V=186.153mc, regim inaltime P si partial P+1.

Constructia are structura de rezistenta alcatuita din: stalpi din beton armat, planseu din beton armat, ferme de beton armat

comprimat (cu placi din b.c.a si izolatie hidrofuga), pardoseli din mozaic turnat sau ciment sclivisit, finisajele din zugraveli simple

sau vopsitorii in ulei. Tamplaria este realizata din beton (glasswanduri si luminitoare din beton), metal (ferestre, luminatoare, usi,

glasswand), lemn (ferestre, usi, glasswand), poliester (luminator)

IV.3. Stocarea materialelor –

Existe platforme pentru depozitarea materiei prime (busteni, cherestea); platforme betonate pentru depozitarea: deseurilor de

lemn, deseurilor metalice, deseurilor de ambalaje, hartie si carton, sopron cu structura de beton pentru depozitare cherestea; baraca

metalica pentru depozitare semifabricate; magazii pentru depozitarea materiilor prime auxiliare (feronerie, materiale de finisare), depozite

pentru depozitarea produselor finite, alei asfaltate.

IV.4. Emisii în atmosferă


Centrale termice


Rezervorul de carburanti - in consevare

Poluantii principali

68

A.Centrala termica : NOx , SO2; CO,particule in suspensie. B.Procesul tehnologic de producere a mobile :particule de lemn de diferite dimensiuni si compusi organici volatili naturali si de sinteza.

C. Rezervor carburanti :COV – IN CONSERVARE

Unitatea este dotata cu un sistem avansat de control al emisiilor de pulberi din procesul de productie ,produs de firma FIDA –Italia (la sectiile mobile 3 si protoripuri din 15.10.2009 fara activitate) si de firma TERMOVENTILTEHNICA –Italia (la Fabrica de mobila). Sistemul de colectare a pulberilor functioneaza cu ventilatoare de exhaustare tipTRc801,1001,1121,cu un debit total de exhaustare de 250 .400 mc/h ( Sectia 2-158.300 mc/h si Sectia 1 -28.500mc/h) si cu evacuare la 10m inaltime.Instalatia de control functioneaza cu sisteme automate antiincendiu ,sisteme de purificare cu saci textile tip PF/JET separatoare centrifugare si scrubbere Venturi,cu o eficienta de retinere a pulberilor in suspensie de peste 99,9%.Compozitia granulometrica a particulelor de lemn evacuate in atmosfera este: -particule respirabile ,cu diametre mai mici sau egale cu 5 µm: 99%, dintre care o fractie variabila cu diametre peste 20µm.

IV.5. ALIMENTAREA CU APA, EFLUENTI TEHNOLOGICI SI MENAJERI, SISTEMUL DE CANALIZARE

Surse de alimentare Necesarul de apa al platformei S.C. Alprom S.A. – Pitesti este asigurat din 2 surse si anume:

c) reteau de alimentare cu apa potabila a municipiului Pitesti, punctul de racord fiind amplasat la poarta 4 a S.C. ALPROM S.A. unde se gaseste si statia de pompare ZIN (in prezent este sursa de rezerva)

d) subteranul de adancime exploatat prin intermediul unui foraj amplasat in incinta, in vecinatatea centralei termice (coordoonate STEREO 70 X = 375981,2 ; Y = 487506,7)

69

Caracteristicile tehnice si constructive ale forajului:

Aparate de masura

a) pentru captare

- debitmetru MOM D 200 montat pe firul 1- bransament la reteaua oraseneasca;

- debitmetru cu diafragma montat pe frul 2 – bransament la reteaua oraseneasca

- debitmetru Woltman WP – MNFD, Dn 50 mm, Qn 15 mc/h seria 36468844 montat pe conducta de refulare a

forajului.

Scopul in care este folosita apa

Reteaua de distributie a apei preluata din forajul din fata Centralei Termice asigura necesarul de apa pentru :

- consum menajer – grupurile sanitare,

- consum tehnologic-perdea apa sector finisaj, spalat sector finisaj, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia

finisaj si lacuit mobila

- apa necesara producerii agentului termic ( apa fierbinte )

- apa necesara combaterii incendiilor prin hidranti interiori , hidranti subterani si sprinklere

SC ALPROM SA asigura necesarul de apa, din forajul propriu si pentru ALPFIV INTERNATIONAL S.A.

Evacuare ape uzate.

S.C. ALPROM S.A. dispune de trei retele de canalizare , in sistem divizor .

-reteaua de canalizare ape menajere si tehnologice slab impurificate – S2 preia apele uzate menajere

de la grupurile sanitare si vestiare si apele tehnologice slab impurificate preepurate local si le descarca printr-un

colector general in reteaua oraseneasca.

-reteaua de canalizare ape tehnologice impurificate – S1 (lipsa debite)

70

-reteaua de canalizare pluviala preia apele meteorice de pe platforma si le evacueaza in paraul

Bascov.

6.3. Verificare indicatorilor de calitate

Probele se preleveaza din ultimele camine de vizitare inainte de evacuarea in canalizarea

oraseneasca.Indicatorii de calitate se vor incadra in NTPA002/2005.

Instalatii de preepurare

Pe platforma S.C.ALPROM S.A. se afla urmatoarele instalatii de preepurare locala :-separator suspensii lacuri

-decantor clei

-separator de grasimi si ulei

-statie de neutralizare ape uzate impure

Instalatii de preepurare :

-4 separatoare de suspensii lacuri (Q=12 mc/zi)- care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele

de pulverizat sector finisaj 1, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia finisaj si lacuit mobila

-2 decantoare de clei (Q=4,3 mc/zi)-epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi –

in conservare

-1 decantoare de adezivi (Q=2 mc/zi)- epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi

– in conservare

-3 separatoare de suspensii lacuri(Q=10 mc/zi)- care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele de

pulverizat sector finisaj 2, spalarea utilajelor si pardoselilor din sectia finisaj si lacuit mobila

-1 separatoare de clei (Q=2,1 mc/zi)-epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi

- 1 decantor adezivi (Q=3 mc/zi)-epureaza mecanic apele uzate rezultate din sectorul de preparat adezivi

71

- 1 separator de suspensii lacuri (Q=1 mc/zi)-care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele de


La Mobila 3

-1 separator de suspensii lacuri (Q=3 mc/zi)-care epureaza mecanic apele uzate provenite de la cabinele de


La cantina

-1 separator de grasimi –retine uleiul si grasimile din apele uzate rezultate la cantina

DESCRIERE-statie de preepurare mecano-chimica AMINODAN - schema tehnologica si functionala a statiei

se bazeaza pe epurarea mecano-chimica cu sistemul AMINODAN – DAC (concentrare cu Aer Dizolvat ) urmata de

epurarea biologica cu membrana Biokube.

-statie de neutralizare ( Q=12,04 l/s) pentru decantare si corectia pH-lui apelor puternic impurificate – in

conservare

Separatorul suspensii lacuri are rolul de preepurare locala a apelor uzate provenite de la cabinele de pulverizare

si de la spalarea pardoselilor din sectiile de finisaj si lacuit mobila. Separatorul de suspensii lacuri se curata

saptamanal. Depunerile de particule de lac si nisip se curata cu o lopata de lemn si se transporta la un loc dinainte

stabilit pentru reziduuri. Exploatarea separatorului se face de catre personalul instruit in acest scop .

Separatorul de clei se utilizeaza la preepurarea apelor uzate provenite de la sectorul de preparat adeziv

(rezultate in urma spalarii instalatiilor) din cadrul fabriciilor de mobila 1 si 2, care folosesc ca adeziv clei compus din

urelit (rasina ureoformaldehidica) si intaritor .

Separatorul de grasimi si ulei peepureaza local apa uzata cu continut de grasimi. Semestrial, sau mai des functie

de cantitatile de materiale in suspensie depuse in separator, se indeparteaza stratul de grasimi si ulei strans la

suprafata apei prin vidanjarea intregii cantitati de apa din separator, indepartarea stratului de grasimi depus pe peretii

72

separatorului si de pe conducta de intrare si evacuare a apei, dupa care se va proceda la punerea in stare de

functionare .

STATIA DE EPURARE AMINODAN ARE IN COMPONENTA URMATOARELE INSTALATII TEHNOLOGICE:

IN CONSERVARE

I.TREAPTA DE EPURARE MECANICA PRIMARA :

-bazin de acumulare debite si omogenizare (V = 200mc)

-gratar (site cu ochiuri de max 2mm)

-1+1 pompe (Q=7.5m/h, H=10Mca ) pentru transvazarea apelor uzate in rezervorul de amestec cu agentul de

floculare al intalatiei de epurare mecano-chimice

II.INSTALATIA DE EPURARE MECANICO-CHIMICA AMINODAN-DAC care are in componenta urmatoarele

constructii si instalatii :

Debitmetru pentru contorizarea apei intrate in proces;

Bazin de amestec cu agentul de floculare echipat cu mixer submersibil pentru omogenizarea apelor uzate;

Concentrator secundar;

Bazin de nivel pentru concentratorul secundar;

Sistem apa DAC compus din : - bazin ape preluate din concentratorul secundar sau din reteaua de apa potabila ;

- 1+1 pompe de inalta presiune (Q = 7,5 m/h, H= 85 mCA);

- compresor si ejector pentru asigurarea aerului necesar precipitatrii flacoanelor la suprafata apei in

concentratorul secundar;

- hidrofor (V = 0,5 mc);

- sistem pentru prepararea si dozare clorura ferica ;

- sistem pentru dozarea agentului de floculant (polielectrolit);

73

- sistem pentru prepararea si dozarea hidroxidului de sodiu:

- sistem automat pentru indepartarea namolului din concentratorul secundar ;

- container pentru colectarea namolului deshidratat (va fi transportat la depozitul de deseuri Albota).

III.TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICA este o instalatie de epurare biologica tip Biokube AWTS format dintr-

un bioreactor cu biofiltru submersibil, sistem de aerare si decantor. Intregul proces de epurare este comandat de

calculator, inclusiv intrarea unui volum de apa ce urmeaza a fi epurarata la intervale stricte de timp (patent Biokube).

Namolul in exces rezultat din camerele de sedimentare este transvazat in bazinul de egalizare al treptei de epurare

mecanica . Apele epurate sunt evacuate in reteaua de canalizare ape uzate industriale existenta in incinta.

Calitatea apelor evacuate din statia de preepurare, se incadreaza in limitele maxime admise stabilite de SC

APA CANAL 2000 SA PITESTI conform NTPA 002 aprobat cu HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare

.

Instalatii de recirculare a apei


c) –instalatii de recirculare locala Asemenea instalatii se gasesc la toate cabinele de pulverizat din sectiile de mobila. Bazinul cabinei de pulverizat







74



Sectia Nr.cabine Capacitate

rezervor

Fabrica de Mobila

2

1

2

1

1

1

2x0.312 mc

0.66 mc

(in conservare)

4.04 mc

(in conservare)

2.35 mc

(in conservare)

2.68 mc

(in conservare)

2.385 mc

3

1

2

3x1.15 mc

(1 in conservare)

2.5 mc

(in consevare)

2x1.6 mc

Ultimul camin de vizitare al retelei interioare de canalizare (pluviala, menajera , tehnologica )

Ultimul camin de vizitare pe reteaua de canalizare ape menajere si tehnologice slab impurificate – S2 este

amplasat in incinta societatii, la aproximativ 20 metri de poarta 4 a societatii.

75

Ultimul camin de vizitare pe reteaua de canalizare ape tehnologice impurificate – S1 este amplasat in incinta

societatii, la aproximativ 20 metri de poarta 4 a societatii.

Ultimul camin de vizitare pe reteaua de canalizare ape pluviale este la 30 de metri de gardul societatii, in

interiorul incintei. Canalizarea intra apoi pe teritoriul REMAT si colecteaza apele pluviale de la REMAT si NOVATEX.

Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 340 din 29.11.2013,emis de SGA Arges-Vedea.

IV.6. Producerea şi eliminarea deşeurilor

Producerea si eliminarea deseurilor. Din procesul de productie rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: deseuri

solide, ape uzate tehnologic, ape provenite de la grupurile sanitare,deseuri de lemn. Deseurile menajere si

nemenajere se depoziteaza temporar in pubele si containere amplasate in spatiul special amenajat- platforma

betonata. Deseurile de lemne sunt depozitate pe platforme special amenajate , o parte din deseuri fiind uilizate drept

combustibil pentru centrala termica ,valorificare catre terti si comercializate.Rumegusul -este folosit drept combustibil

la centrala termica Deseurile de fier -fierul vechi se depoziteza in locuri special amenajate , de unde se predau

la.Bateriile Uzate-se predau la societati specializate.Deseurile de hartie si carton se predau la .Substantele toxice si

periculoase (diluanti si vopsele) sunt gestionate corespunzator .Deseurile provenite de la ambalaje de carton sunt

predate la societati specializate.. Dezinfectia si deratizarea se face, cu substantele admise si conform graficelor din

procedurile documentatiei de implementare a sistemului de siguranta alimentara.

76

IV.7. Alimentarea cu energie electrică

S.C. ALPROM S.A. este alimentata cu energie electrica din statia de 110/6 KV Textila prin 3 fideri de alimentare

de 6 KV montati ingropat.

Pentru S.C. ALPROM S.A. energia electrica este asigurata de 6 posturi de transformare (PT1A SI PT1B pentru

sectiile de mobila : PT2A, PT2B, PT5 – in conservare. Cele 6 posturi contin 12 unitati de transformare in ulei. In sala

tablourile de 0,4 KV ale posturilor de transformare sunt amplasate instalatiile de compensare a energiei reactive.

Instalatiile sunt compuse din condenstatoare de 10,15 si 20 KVAr / 0,4 KV si 6 KV.

Unitatea are o statie de incarcare acumulatori cu 16 posturi de incarcare. Cantitatea de energie electrica

consumata pe toata platforma este de cca. 3000 MWh/an.

ASIGURAREA ENERGIE TERMICE

Energia termica necesara proceselor tehnologice de uscare, presare si de incalzire a platformei este asigurata

din centralele termice proprii.

IV.8. Protecţia şi igiena muncii

Se efectueaza instructaje cu protectia muncii si PSI conform reglementarilor in vigoare, care se consemneaza in

procesul verbal de instructaj si in fisele individuale urmate de semnatura fiecarui angajat. La fiecare loc de munca

sunt afisate instructiunile de lucru cu fazele aferente procesului de productie.Echipamentul de protectie este conform

normelor de protectia muncii si se compune din:

-salopete; -halate;

77

-manusi de protectie.

IV.9. Prevenirea şi stingerea incendiilor

Riscul major in cadrul activitatii de productie este incendiul. Din acest motiv, masurile PSI sunt ample si foarte

stricte, urmand a fi respectate. Societatea este dotata cu stingatoare cu praf si CO2 si stingatoare cu spuma

chimica.Unitatea este protejata contra fulgerelor prin paratrasnetele montate.





componenta :








110 l/s timp de 3 ore.

78

IV.11. Secur itatea zonei

Activitatea in cadrul fabricii de mobile ALPROM se desfasoara in conditii de siguranta cu respectarea

perimetrului de activitate.

Sc ALPROM SA are servicii cu programe non stop de paza, intretinere utilitati si centrala termica. Personalul

printer obligatiile de serviciu are si aceea ca in caz de sesizare a unor situatii deosebite sa anunte personalul de paza

pe unitate , care are posibilitatea de a lua primele masuri pentru limitarea sau combaterea avariei si de a alarma

totodata personalul din conducerea unitatii.

Se mentioneaza ca pentru usurarea sarcinilor de control a unitatii exista iluminat de lucru in depozite , iluminat

perimetral de paza si imprejmuire gard.

Integritate3a gardului si a iluminatului perimetral fac parte din sarcinile care revin personalului de paza.

IV.12. Administraţie

Din punct de vedere administrativ SC ALPROM SA este organizata conform organigramei prezentate in fig 6.

Numarul total de angajati ai societatii este de 324 persoane.

79

V . C A L I T A T E A S O L U L U I - E F E C T E P O T E N Ţ I A L E A L E A C T I V I T Ă Ţ I I

Solul poate fi afectat de activitatea desfasurata direct sau indirect . Poluarea indirecta se poate face cand

substantele toxice din atmosfera cad pe sol si patrund in acesta direct sau odata cu precipitatiile avand ca effect

poluarea solului , reducerea productiei de biomasa, contaminarea produselor agricole sau chiar distrugerea

ecosistemelor . In zona fabricii de mobila ALPROM cantitatile de poluanti din aer nu sunt de natura insa sa produca

astfel de fenomene descries. Aceasta datorita faptului ca emisiile de poluanti rezultati in urma arderii combustibilului

solid sunt in concentratii mici asa cum am aratat la capitolul tratat anterior. Din punct de vedere al surselor de poluare

care pot afecta terenul pe care este amplasata fabrica de mobile , acestea se pot manifesta doar accidental scurgeri

de produse petroliere de la utilajele care deservesc obiectivul . In ceea ce priveste scurgerile de produse

petroliere , acestea nu constituie totusi o sursa de poluare deoarece capacitatae de epurare naturala a solului fata de

infiltratii partial poluate provenite din apele pluviale care spala zonele necurate depasesc cu mult necesitatile.

Particulele de hidrocarburi dispersate in apa de infiltratie in sol , migreaza spre stratele de baza ale solului fixandu-se

pe fractiuni de argila. In timp, ca urmare a infiltratiilor din precipitatii fractiunile de argila sunt spalate , cedand treptat

din particulele de hidrocarburi care se disperseaza pe sol. In cazul obiectivului studiat, solul si subsolul sunt protejate

prin amplasarea rezervorului de motorina intr-o cuva betonata. Pierderile accidentale de la transportul si

manipularea substantelor periculoase ar putea produce o poluare a soluli cu probabilitate mica date fiind modul de

depozitare si spatiile de lucru si depozitare betonate. Pierderea etanseitatii bazinelor de tratament termic al bustenilor

, a bazinelor si decantoarelor de ape de la instalatia de spalare busteni si statia de neutralizare ape uzate industriale

impure.Eventualele defectiuni ale mijloacelor de transport , pentru evitarea lor se verifica starea tehnica a mijloacelor

auto folosite. Deseurile ce provin din activitatea personalului , acestea sunt colectate in europubele si colectate

80

periodic de catre SC SALUBRITATE 2000. Deseurile din lemn se depoziteaza pe platforma betonata si sunt folosite

ca materie prima pentru centrala termica proprie.

Mentionam ca , efectele amintite nu se refera in mod specific la activitatea de productie mobile ci iau in

considerare si activitatile care se desfasoara pe platforma ALPROM de catre unitatile desprinse din structura initiala

de productie.

Desfasurarea activitatii in conditii normale de exploatare cu respecatarea proceselor tehnologice , a

normelor de protectia muncii si PSI, respectarea managementului deseurilor si al substantelor periculoase si

urmarirea in general, ca activitatea SC ALPROM SA sa nu afecteze calitatea solului in zona.

81

C . B I L A N Ţ D E M E D I U D E N I V E L I I


Menirea bilanţului de nivel II este în principal aceea de a veni în completarea celui de nivel I (care prin esenţă este unul

descriptiv şi estimativ al activităţii desfăşurate), prin realizarea unor analize specifice a factorilor de mediu presupuşi a fi influenţaţi

de desfăşurarea activităţilor pe amplasamentul în cauză. Astfel, se permite testarea unor ipoteze estimative avansate cu ocazia

realizării bilanţului de mediu de nivel I.

Prezentul Bilanţ de Mediu de Nivel II se întocmeşte pentru obiectivul "FABRICA DE MOBILA" aparţinând S.C.ALPROM S.R.L,

judeţul Arges şi are drept scop completarea documentaţiei necesare reglementării situaţiei pe linie de protecţie a mediului.

II.1. Prelevarea probelor de sol

Nu s-au efectuat probe de sol

II.2. Prelevarea probelor din apele subterane-

II.3. Prelevarea probelor din apele reziduale

Apele uzate menajere si tehnologice slab impurificate sunt evacuate in reteaua de canalizarea a municipiului Pitesti dupa

trecerea prin instalatiile de preepurare proprii; cabinele de pulverizat sunt prevazute cu perdea de apa pentru retinerea particulelor

fine de lac, apa se recircula in cadrul instalatiei. Se respecta prevederile impuse prin Autorizatiei nr. 5037/2013 privind alimentarea

cu apa si evacuarea apelor uzate menajere, industriale si pluviale in sistemul de canalizare al municipiului Pitesti Ape pluviale

evacuate in raul Bascov. Se respecta prevederile impuse prin Autorizatia de gospodarirea apelor nr. 340/29.11.2013, emisa de

Administratia Nationala ”Apele Romane” Administratia Bzinala de Apa ARGES-VEDEA.

82

CALITATEA APEI

Activitatile desfasurate de SC ALPROM SA nu sunt generatoare de poluanti pentru apele de suprafata sau

subterane. Raul Bascov este cel mai apropiat curs de apa de amplasamentul studiat. Acesta se afla la o distanta de

cca 300 m.

Apele pluviale colectate de pe suprafata incintei si acoperisurile constructiilor din cadrul SC ALPROM SA sunt

singurele ape care se descarca intr-un emisar natural. Calitatea apelor pluviale colectate de pe suprafata incintei si

acoperisurile constructiilor din cadrul societatii este determinate prin prelevarea de probe de apa dintr-un punct de

monitorizare amplasat in partea de nord –est a amplasamentului , la iesirea din incinta.

Apele menajere si industriale sunt colectate si evacuate printr-o retea de canalizare pe doua fluxuri principale

: un flux de canalizare pentru apa industriala si alt flux de canalizare pentru apa menajera si industriala slab

impurificata.

Calitatea apelor menajere si industriale slab impurificate – provenite din sectiile de mobile sunt evacuate tot

in reteaua de canalizare oraseneasca . Calitatea acestor ape este urmarita prin prelevarea de probe de apa din

ultimul camin din reteaua interioara de canalizare menajera situate la 10 m de poarta 4.

II.4. Prelevarea probelor din apele de suprafaţă-NU S-AU PRELEVAT PROBE

II.5. Studiul gazelor şi vaporilor din sol-nu s-au prelevat probe

83

II.6. Materiale de construcţie

Fabrica de Mobila este o constructie monobloc (cu dimensiunile in plan de 90x290.5m) avand urmatoarele

caracteristici: suprafata construita Sc=28.205mp, suprfata desfasurata Sd=30.443mp, volum V=186.153mc, regim

inaltime P si partial P+1. Constructia are structura de rezistenta alcatuita din: stalpi din beton armat, planseu din

beton armat, ferme de beton armat comprimat (cu placi din b.c.a si izolatie hidrofuga), pardoseli din mozaic turnat sau

ciment sclivisit, finisajele din zugraveli simple sau vopsitorii in ulei. Tamplaria este realizata din beton (glasswanduri si

luminitoare din beton), metal (ferestre, luminatoare, usi, glasswand), lemn (ferestre, usi, glasswand), poliester

(luminator)

II.7. Poluarea atmosferică


Centrale termice


Rezervorul de carburanti

Poluantii principali A.Centrala termica : NOx , SO2; CO,particule in suspensie. B.Procesul tehnologic de producere a mobile :particule de lemn de diferite dimensiuni si compusi organici volatili naturali si de sinteza.

C. Rezervor carburanti :COV

84

I I I . L A B O R A T O A R E D E A N A L I Z Ă

Pentru analizele calitative şi cantitative ale probelor prelevate s-au utilizat laboratoarele din cadrul laboratorului S.C.Artoprod

S.R.L-Rm. Valcea.

85

D . R A P O R T L A B I L A N Ţ U L D E M E D I U D E N I V E L I I

I . M E T O D O L O G I E D E E V A L U A R E

În scopul evaluării în raport cu limitele admise ale gradului de poluare a factorilor de mediu din amplasamentul studiat, s-a

utilizat i n d i c e l e d e p o l u a r e I P care a rezultat din raportul dintre concentraţia maximă determinată prin analize fizico-chimice

pe poluanţi specifici şi concentraţia maximă admisă conform reglementărilor specificate mai sus.

CMA

CI p

mãsurat

Urmare a acestui raport - rezultă valori cuprinse între 0 şi 20,0 - valori ale lui I P care se compară cu o scară de bonitate

exprimată prin note de la 1 la 10 în funcţie de valoarea I P şi care pune în evidenţă gradul de poluare a factorului de mediu analizat

şi efectele acestuia asupra mediului înconjurător:

Nota de

bonitate Valoarea I P Efecte asupra mediului

10 0 Mediu neafectat de activitate

9 0,1 0,25 Fără efecte cuantificabile

8 0,25 0,5 Efecte reduse asupra mediului

Mediu afectat în limite admisibile nivel I

7 0,5 1,0 Efectele nu sunt nocive

Mediu afectat în limite admisibile nivel II

6 1,0 2,0 Efectele sunt accentuate

Mediu afectat peste limita admisibilă nivel I

5 2,0 4,0 Efectele sunt nocive

Mediu afectat peste limite admisibile nivel II

86

Nota de


4 4,0 8,0 Efecte nocive accentuate

Mediu afectat peste limite admisibile nivel III

3 8,0 12,0 Efectele sunt letale la durate medii de expunere

Mediul degradat nivel I

2 12,0 20,0 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

Mediul degradat nivel II

1 > 20 Mediul este impropriu formelor de viată

Pentru a face aprecieri asupra mărimii efectelor poluării am utilizat indicii de calitate I C ca raport al unei valori unitare şi

efectele pozitive sau negative rezultate din cuantificarea influenţelor activităţii în raport cu normele legale de reglementare.

Cuantificarea elementelor în mărimi cantitative (E) ne permite integrarea şi medierea lor pe o scară de tipul:

+ = influenţe şi efecte pozitive

0 = influenţe şi efecte nule

- = influenţe şi efecte negative

+/- E reprezintă efectul pozitiv sau negativ comparativ cu limitele admise pentru factorii de mediu prin acte, norme, STAS-uri

de reglementare.

IC = + / -

I C = 0 + 1 - influenţele sunt pozitive iar mediul ambiant este afectat peste

limitele admise

I C = - 1 0 - influenţele sunt negative iar mediul ambiant este afectat peste

limitele admise

I C = 0 - starea factorilor de mediu este neafectată de activităţi

Valoarea indicilor de calitate I C pentru cuantificarea efectelor activităţii desfăşurate în cadrul obiectivului:

87

Nota de

bonitate Valoarea I C Efecte asupra mediului

10 0,0 Mediu neafectat de activitatea desfăşurată

9 0,0 0,25 Mediu afectat în limite admisibile nivel I, influente

pozitive mari

8 0,25 0,5 Mediu afectat în limite admisibile nivel II, influenţe

pozitive medii

7 -0,5 1,0 Mediu afectat în limite admisibile nivel III, influenţe

pozitive mici

6 -1,0 Mediu afectat peste limita admisibilă nivel I, efecte

neglijabile

5 -1,0 -0,5 Efectele sunt negative. Mediul este afectat peste

limite admisibile nivel III

4 -0,5 -0,25 Efectele sunt negative. Mediul este afectat în limite

admisibile nivel III

3 -0,25 -0,25/10 Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere.

Mediu degradat nivel I

2 -0,25/10 -

0,25/100

Efectele sunt nocive la durate medii de expunere.

Mediu degradat nivel II

1 sub -0,25/100 Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere.

Mediu degradat nivel III

Notaţii: N B nota de bonitate

I P e l indicele de poluare pentru elementul respectiv

I P m e d s o l i indicele de poluare mediu al probei de sol nr. “i”

N B m e d s o l i nota de bonitate medie pentru proba de sol nr. “i”

88

I I . D E S C R I E R E A Ş I R E Z U L T A T E L E I N V E S T I G A Ţ I I L O R

II.1. NU S-AU PRELEVAT PROBE DE SOL

II.2. Probe de ape subterane-S-AU PRELEVAT PROBE DE APE SUBTERANE

II.3. Probe de ape reziduale

BENEFICIAR: S.C. ALPROM S.A. PITESTI

TIPUL PROBEI: APA UZATA PLUVIALA

DATA COLECTARII PROBEI/ORA PRELEVARII – 07.09.2015 /0835

CANTITATEA DE PROBA RECEPTIONATA : 2 l

LOC COLECTARE PROBA : c.v. situat langa sopron cherestea – retea pluviala, evacuare in raul Bascov

PRELEVARE PROBA : proba prelevata de catre client pe propria raspundere

COD PROBA : 229

Nr.

crt

INDICATORUL DE

CALITATE UM

CONCENTRATIA

ADMISA, CONFORM

NTPA 001/2005

VALOAREA

DETERMINATA

METODA DE

ANALIZA

1 Materii

totale in suspensie

(MTS)

mg/l

35,0 21 SR EN

872:2005

PS-LA 04, ed1

rev 4

2 Consum

chimic de oxigen

(CCO-Cr)

mgO2/l

125,0 24 KIT MERCK

PS-LA 10, ed1

rev 5

3 Reziduu

filtrat la

105 0C

1)

mg/l

2000 286 STAS 9187-84

89

4 Azot total

(N) 1)

mg/l

10 3,9 KIT MERCK

5 Substante

extractibile cu

solventi organici1)

mg/l 20,0 <20 SR 7587-96

6 Fosfor total

( P )

mg/l

1,0 0,65 KIT MERCK

PS-LA 13, ed1

rev 5

Analizarea acestei probe a fost făcută prin metode chimice clasice şi metode fotocolorimetrice.În baza acestei analize s-a

întocmit buletinul anexat, iar sintetic prezentăm aici datele obţinute împreună cu calcularea indicilor de poluare aferenţi.

Indicatori UM

Limită NTPA 001/2002 modif şi

compl. cu HG 352/2005

Valori măsurate

Materii totale in

suspensie (MTS) mg/l

35,0 21

Consum chimic

de oxigen (CCO-

Cr) mg/l

125,0 24

Reziduu filtrat la

105 0C1) mg/l

2000 286

Azot total (N) 1) mg/l 10 3,9

Substante

extractibile cu mg/l

20,0 <20

90

Indicatori UM



Valori măsurate

solventi organici1)

Fosfor total ( P ) mg/l 1,0 0,65

Indicator Ip Nb

Materii totale in suspensie (MTS) 0,6 7

Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) 0,1 9

Reziduu filtrat la 0,1 9

105 0C1)

Azot total (N) 1) 0,39 8

Substante extractibile cu

solventi organici1) 0,5 7

Fosfor total ( P ) 0,65 7

91


TIPUL PROBEI: APA UZATA MENAJERA



LOC COLECTARE PROBA :Ultimul camin din reteaua interioara de canalizare menajera, situat la 10 m de poarta 4 –

Evacuare in canalizarea oraseneasca


COD PROBA : 230

NR.

CRT

INDICATORUL DE

CALITATE UM

CONCENTRATIA

ADMISA, CONFORM

NTPA 002/2005

VALOAREA

DETERMINATA

METODA DE

ANALIZA

1 pH1)

unita

ti pH

6,5 ÷8,5 7,12

Temperatura de

masurare: Ө =16,3OC

SR ISO

10523:2009

PS-LA 01, ed1

rev 4

2 Materii

totale in suspensie

(MTS)

mg/l

350 41

SR EN

872:2005

PS-LA 04, ed1

rev 4

3 Consum

chimic de oxigen

(CCO-Cr)

mgO2/l 500 38 KIT MERCK

PS-LA 10, ed1

rev 5

4 Substante

extractibile cu

solventi organici2)

mg/l 30,0 <20 SR 7587-96

5 Azot

amoniacal (NH4+

)

mg/l

30,0 1,25 KIT MERCK

PS-LA 14, ed1

rev 5

6 Fosfor total

( P )

mg/l

5,0 1,74 KIT MERCK

PS-LA 13,

ed1 rev 5

92

7 Detergenti

sintetici

biodegradabili

mg/l

25,0 0,63

KIT MERCK

PS-LA 17, ed1

rev 5

Nota 1) Raportarea pH-ului se face cu doua zecimale, deoarece incertitudinea de masurare a pH-ului conform Certificatului de etalonare este cu doua

zecimale (U(pH)= 0,05);

Indicatori UM



Valori măsurate

pH1)

-

6,5 ÷8,5 7,12

Temperatura de


Materii totale in

suspensie (MTS)

mg/l

350 41

Consum chimic de

oxigen (CCO-Cr) mg/l 500 38

Substante

extractibile cu solventi

organici2)

mg/l

30,0 <20

Azot amoniacal

(NH4+

) mg/l 30,0 1,25


Detergenti sintetici

biodegradabili mg/l 25,0 0,63

93

Indicator Ip Nb

pH1)

0,80 7



Substante extractibile cu solventi organici2)

0,66 7

Azot amoniacal (NH4+

) 0,04 10

Fosfor total ( P )

0,34 8

Detergenti sintetici biodegradabili 0,02 10

Nota de













94

Nota de








95


TIPUL PROBEI: APA UZATA PLUVIALA



LOC COLECTARE PROBA : c.v. situat langa sopron cherestea – retea pluviala, evacuare in raul Bascov


COD PROBA :

Nr.

crt

INDICATORUL

DE CALITATE UM

CONCENTRATIA

ADMISA, CONFORM

NTPA 001/2005

VALOAREA

DETERMINATA

METODA

DE ANALIZA

1 Materii

totale in

suspensie (MTS)

mg/l

35,0 24 SR EN

872:2005

PS-LA 04,

ed1 rev 4

2 Consum

chimic de oxigen

(CCO-Cr)

mg

O2/l

125,0 22 KIT MERCK

PS-LA 10,

ed1 rev 5

3 Reziduu

filtrat la

105 0C

1)

mg/l

2000 263 STAS 9187-

84

4 Azot total

(N) 1)

mg/l

10 2,8 KIT MERCK

5 Substante

extractibile cu

solventi organici1)

mg/l 20,0 <20 SR 7587-96

6 Fosfor

total ( P )

mg/l

1,0 0,53 KIT MERCK

PS-LA 13,

ed1 rev 5

96

Indicatori UM



Valori măsurate

Materii totale in

suspensie (MTS)

mg/l 35,0 24

Consum chimic de

oxigen (CCO-Cr) mg/l 125,0 22

Reziduu filtrat la

105 0C

1) mg/l

2000 263

Azot total (N) 1)

mg/l 10 2,8

Substante


organici1)

mg/l

20,0 <20

Fosfor total ( P )

mg/l

1,0 0,53

Indicator Ip Nb

Materii totale in suspensie (MTS)

0,68 7

Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) 0,17

9

97

Indicator Ip Nb

Reziduu filtrat la

105 0C

1)

0,13 9

Azot total (N) 1)

0,28 8


1 7

Fosfor total ( P )

0,53 7

RAPORT DE INCERCARE

NR……………./DATA...............................





LOC COLECTARE PROBA :Ultimul camin din reteaua interioara de canalizare menajera, situat la 10 m de poarta 4 –

Evacuare in canalizarea oraseneasca


COD PROBA : 270

98

Nr.

crt

INDICATORUL

DE CALITATE UM

CONCENTRATIA

ADMISA, CONFORM

NTPA 002/2005

VALOAREA

DETERMINATA

METODA

DE ANALIZA

1 pH1)

unit

ati pH

6,5 ÷8,5 7,23

Temperatura de


SR ISO

10523:2009

PS-LA 01,

ed1 rev 4

2 Materii

totale in

suspensie (MTS)

mg/l

350 57

SR EN

872:2005

PS-LA 04,

ed1 rev 4

3 Consum

chimic de oxigen

(CCO-Cr)

mg

O2/l

500 41 KIT MERCK

PS-LA 10,

ed1 rev 5

4 Substante

extractibile cu

solventi organici2)

mg/l 30,0 <20 SR 7587-96

5 Azot

amoniacal (NH4+

)

mg/l

30,0 1,38 KIT MERCK

PS-LA 14,

ed1 rev 5

6 Fosfor

total ( P )

mg/l

5,0 1,86 KIT MERCK

PS-LA 13,

ed1 rev 5

7 Detergenti

sintetici

biodegradabili

mg/l

25,0 0,74

KIT MERCK

PS-LA 17,

ed1 rev 5

99

Indicatori UM



Valori măsurate

pH1)

-

6,5 ÷8,5 7,23

Temperatura de


Materii totale in

suspensie (MTS)

mg/l

350 57

Consum chimic de


Substante


organici2)

mg/l

30,0 <20

Azot amoniacal

(NH4+

) mg/l 30,0 1,38




Indicator Ip Nb

pH1)

0,85 7

100

Indicator Ip Nb




0,66 7


) 0,04 10

Fosfor total ( P )

0,34 8


Efecte asupra mediului

Fără efecte cuantificabile

101

RAPORT DE INCERCARE

NR……………./DATA...............................





LOC COLECTARE PROBA :Ultimul camin din reteaua interioara de canalizare menajera, situat la 10 m de poarta 4 – Evacuare in canalizarea oraseneasca


COD PROBA :

Nr.

crt

INDICATORUL

DE CALITATE UM

CONCENTRATIA

ADMISA, CONFORM

AUTORIZATIEI

DE MEDIU

VALOAREA

DETERMINATA

METODA

DE ANALIZA

1 pH1)

unit

ati pH

6,5 ÷8,5 7,23

Temperatura de


SR ISO

10523:2009

PS-LA 01,

ed1 rev 4

2 Materii

totale in

suspensie (MTS)

mg/l

350 57

SR EN

872:2005

PS-LA 04,

ed1 rev 4

3 Consum

chimic de oxigen

(CCO-Cr)

mg

O2/l

500 42 KIT MERCK

PS-LA 10,

ed2 rev 0

4 Substante

extractibile cu

solventi organici2)

mg/l 20,0 <20 SR 7587-96

5 Azot mg/l

30,0 2,18 KIT MERCK

102

amoniacal (NH4+

)

PS-LA 14,

ed2 rev 0

6 Fosfor

total ( P )

mg/l

5,0 1,96 KIT MERCK

PS-LA 13,

ed2 rev 0

7 Detergenti

sintetici

biodegradabili

mg/l

25,0 0,72

KIT MERCK

PS-LA 17,

ed2 rev 0

Indicatori UM



Valori măsurate

pH1)

-

6,5 ÷8,5 7,23

Temperatura de


Materii totale in

suspensie (MTS)

mg/l

350 57

Consum chimic de


Substante


organici2)

mg/l

30,0 <20

Azot amoniacal

(NH4+

) mg/l 30,0 2,18




103

Indicator Ip Nb

pH1)

0,85 7

Materii totale in suspensie (MTS)

0,16

9



0,66 7


) 0,07 10

Fosfor total ( P ) 0,34 8


MEDIA 9



104

Nota de



















105

II.4. Probe de aer atmosferic

,

RAPORT DE INCERCARE

NR……………./DATA...............................

BENEFICIAR: S.C ALPROM S.A

Str.Dobrogeanu Gherea , Nr.2-4, Pitesti .

EXECUTANT: Preda I.Ionel

DATA DETERMINARII /INTERVALUL ORAR : 28.10.2015/ 11:00-14:30

CONDITII ATMOSFERICE: Cer noros, vant de la N, viteza vantului 0,4 m/s Temperatura 10oC ,umiditate 56,2 %, Presiune

atmosferica 999,8 mb.

106

Pentru determinarile de COV- se utilizeaza aparat tip MULTIPID 2

Caracteristicile:

Acuratete +/-10%, precizie 1% din

calibrare, domeniu de masura

0,1-2000 ppm.

INDICATOR CONCENTR

ATIE

LA EMISIE

[mg/m3]

VALOARE

LIMITA CONFORM :

Ordin 462/1993

[mg/m3] ,

METODA

DE ANALIZA

STAS

COV-uri

Cos cabina de

pulverizat grund manual cu

perdea de apa din sectorul

finisaj 1(Mobila1 )

89 150 EPA 21

PSLA 08

COV-uri

Cos cabina de

pulverizat lac manual cu


finisaj 1(Mobila1 )

75 150 EPA 21

PSLA 08

COV-uri

Cos tunel de uscare

din sector de finisaj 1(

Mobila1 )

81 150 EPA 21

PSLA 08

COV-uri

Cos cabina de

pulverizat bait manual cu


finisaj 2(Mobila2)

46 150 EPA 21

PSLA 08

COV-uri

Cos cabina de

pulverizat bait manual cu


finisaj 2(Mobila2)

63 150 EPA 21

PSLA 08

107

Indicatori UM

VALOARE LIMITA

CONFORM :

Ordin 462/1993

[mg/m3] ,

Valori măsurate

COV-uri

Cos cabina de

pulverizat grund

manual cu perdea

de apa din sectorul

finisaj 1(Mobila1 ) [mg/m3]

150 89

COV-uri

Cos cabina de

pulverizat lac

manual cu perdea

de apa din sectorul

finisaj 1(Mobila1 ) [mg/m3

150 75

COV-uri

Cos tunel de

uscare din sector

de finisaj 1(

Mobila1 ) [mg/m3

150 81

COV-uri

Cos cabina de

pulverizat bait

manual cu perdea [mg/m3

150 46

108

Indicatori UM

VALOARE LIMITA

CONFORM :

Ordin 462/1993

[mg/m3] ,

Valori măsurate

de apa din sectorul

finisaj 2(Mobila2)

COV-uri

Cos cabina de

pulverizat bait

manual cu perdea

de apa din sectorul

finisaj 2(Mobila2) [mg/m3

150 63

Indicator Ip Nb

COV-uri

Cos cabina de pulverizat grund manual cu perdea de

apa din sectorul finisaj 1(Mobila1 )

0,59 7

COV-uri

Cos cabina de pulverizat lac manual cu perdea de apa

din sectorul finisaj 1(Mobila1 )

0,50

8

COV-uri

Cos tunel de uscare din sector de finisaj 1( Mobila1 )

0,54 7

109

Indicator Ip Nb

COV-uri

Cos cabina de pulverizat bait manual cu perdea de apa

din sectorul finisaj 2(Mobila2)

0,30 8

COV-uri

Cos cabina de pulverizat bait manual cu perdea de apa

din sectorul finisaj 2(Mobila2)

0,42 8

MEDIA 8


Fără reduse asupra mediului

Mediu afectat in limite admise nivel I

110

RAPORT DE INCERCARE

NR....................../DATA..................................







COD PROBA :

Descrierea instalatiei: Cos de evacuare gaze arse cu D=1,3 mm si H=2m

Emisii –Combustibil solid

Cod proba : Punct de masurare: Cos evacuare gaze nr.1

Componen

t

masurat

Concentr

atie

la emisie

Valoare

medie

(mg/Nm3

)

Concentratie

la emisie

Valoarea

maxima

(mg/Nm3)

Valoare

limita

ConformO

rdin 462/1993

mg/Nm3

Metoda de

analiza

STAS

Monoxid de

carbon (CO)

105

mg/Nm3

112 mg/Nm3 250 SR ISO

10396:2008

111

PSLA 06

Oxizi de azot

(NOx)

121mg/N

m3

130mg/Nm3 500 SR ISO

10396:2008

PSLA 06

Oxid de sulf

(SO2)

0mg/Nm3 0mg/Nm3 2000 SR ISO

10396:2008

PSLA 06

Pulberi * 16mg/N

m3

16mg/Nm3 100 SR

EN12341:2002

PSLA 07

COV 21

mg/Nm3

23 mg/Nm3 50 EPA-21

Nota :

Determinarea noxelor s-a executat cu un aparat tip MULTILOG 2000 , seria W NE 03 0003, Acuratete +/- 5%; Rezolutie 0,1-1 %; Domeniu de concentratie -0-999 mg/l si 0-100%

Prelevarea pulberilor in suspensie s-a executat cu un aparat tip Clean Air Express Isokinetic 220v

Indicatori UM

Valoare limita

ConformOrdin

462/1993

mg/Nm3

Concentratie

la emisie

Valoarea maxima

(mg/Nm3)

Monoxid de

carbon (CO) [mg/Nm3]

250 112 mg/Nm3

Oxizi de azot

(NOx) [mg/Nm3

500 130mg/Nm3

112

Indicatori UM

Valoare limita

ConformOrdin

462/1993

mg/Nm3

Concentratie

la emisie

Valoarea maxima

(mg/Nm3)

Oxid de sulf

(SO2) [mg/Nm3

2000 0mg/Nm3

Pulberi * [mg/Nm3 100 16mg/Nm3

COV [mg/Nm3 50 23 mg/Nm3

Indicator Ip Nb

Monoxid de carbon (CO) 0,44 8

Oxizi de azot (NOx) 0,26

8

Oxid de sulf (SO2) 0,00 10

Pulberi * 0,16 9

COV 0,46 8

media 9



113

RAPORT DE INCERCARE

NR....................../DATA..................................







COD PROBA :

Cod proba : Punct de masurare: Cos evacuare ins./sistem de exhaustare nr.1

Componen

t

masurat

Concentratie

la emisie

Valoaremedie

(mg/Nm3)

Valoare limita

ConformOrdin

462/1993

mg/Nm3

Metoda de analiza

STAS

42 100 SR

EN12341:2002

PSLA 07

Nota : - Raportul se refera numai la proba supusa incercarii;

- Este interzisa reproducerea partiala sau totala a raportului fara aprobarea laboratorului.

- Laboratorul nu face opinii si interpretari ale rezultatelor.

114


Indicatori UM

Valoare limita

ConformOrdin

462/1993

mg/Nm3

Concentratie

la emisie

Valoarea MEDIE

(mg/Nm3)

Pulberi [mg/Nm3] 100 42 mg/Nm3

Indicator Ip Nb

Pulberi 0,42 8


Efecte reduse asupra mediului


115

RAPORT DE INCERCARE

NR....................../DATA..................................







COD PROBA :


Componen

t

masurat

Concentratie

la emisie

Valoaremedie

(mg/Nm3)

Valoare limita

ConformOrdin

462/1993

mg/Nm3

Metoda de analiza

STAS

Pulberi 49 100 SR

EN12341:2002

PSLA 07


116


Indicatori UM

Valoare limita

ConformOrdin

462/1993

mg/Nm3

Concentratie

la emisie

Valoarea MEDIE

(mg/Nm3)

Pulberi [mg/Nm3] 100 49mg/Nm3

Media

Indicator Ip Nb

Pulberi 0,49 8

Media 8




117

RAPORT DE INCERCARE

NR....................../DATA..................................







COD PROBA :


Componen

t

masurat

Concentratie

la emisie

Valoaremedie

(mg/Nm3)

Valoare limita

ConformOrdin

462/1993

mg/Nm3

Metoda de analiza

STAS

Pulberi 40 100 SR

EN12341:2002

PSLA 07


- Este interzisa reproducerea partiala sau totala a raportului fara aprobarea laboratorului.

118

- Laboratorul nu face opinii si interpretari ale rezultatelor.


Indicatori UM

Valoare limita

ConformOrdin

462/1993

mg/Nm3

Concentratie

la emisie

Valoarea MEDIE

(mg/Nm3)

Pulberi [mg/Nm3] 100 40 mg/Nm3

Indicator Ip Nb

Pulberi 0,40 8

Media

8




119

RAPORT DE INCERCARE

NR……………./DATA...............................







COD PROBA :

120

R- LA-19-02-

02,Editia 1,Revizia 1

Pag 1/2

Nr.Crt. Indicator U

nitate

de

masura

Valoare

determinata,

Valoare

Limita

Conform:

Legea

104/2011

Metoda de

analiza

STAS

1. Pulberi in

suspensie PM10

limita propietate N

(poarta 1 de acces in

societate)

µg

/m3

2 50 µg/m3

Perioada

de mediere 24h

SR

EN12341:2002

PS LA 07

2. Pulberi in

suspensie PM10

limita propietate S

( (poarta 4 de acces in

societate,lim.cu

str.spre

str.Depozitelor)

µg

/m3

5 50 µg/m3

Perioada

de mediere 24h

SR

EN12341:2002

PS LA 07

3. Pulberi in

suspensie PM10

limita propietate V

( (lim. cu calea ferata

Pitesti Curtea de

Arges, intre fabrica

de mobila si fosta

fabrica de placaj)

µg

/m3

3 50 µg/m3

Perioada

de mediere 24h

SR

EN12341:2002

PS LA 07

4. Pulberi in

suspensie PM10

limita propietate E

( (in zon soproanelor,

limita spre raul

Bascov.)

µg

/m3

1 50 µg/m3

Perioada

de mediere 24h

SR

EN12341:2002

PS LA 07

5. Monoxid de

carbon*

Limita N

mg

/m3

1,8 10 mg/m3

Perioda de

mediere 8 h

SR ISO

10396:2008

PSLA 06

6. Oxizi de sulf* µg/ 0 350 µg/m3 SR ISO

121

Indicator U

nitate

de

masura

Valoare

determinata,

Valoare

Limita Conform:

Legea

104/2011

Metoda de

analiza

STAS

1

0.

Monoxid de carbon*

Limita S

mg

/m3

1,6 10 mg/m3

Perioda de

mediere 8 h

SR ISO

10396:2008

PSLA 06

1

1.

Oxizi de sulf*

Limita S

µg/

m3

0 350 µg/m3

Perioda de

mediere 1 h

SR ISO

10396:2008

PSLA 06

1

2.

Oxizi de azot*

Limita S

µg/

m3

6 200 µg/m3

Perioda de

mediere 1 h

SR ISO

10396:2008

PSLA 06

1

3.

Monoxid de carbon*

Limita V

mg

/m3

1,4 10 mg/m3

Perioda de

mediere 8 h

SR ISO

10396:2008

PSLA 06

1

4.

Oxizi de sulf*

Limita V

µg/

m3

0 350 µg/m3

Perioda de

mediere 1 h

SR ISO

10396:2008

PSLA 06

1

5.

Oxizi de azot*

Limita V

µg/

m3

4 200 µg/m3

Perioda de

mediere 1 h

SR ISO

10396:2008

PSLA 06

1

6.

Monoxid de carbon*

Limita E

mg

/m3

1,7 10 mg/m3

Perioda de

mediere 8 h

SR ISO

10396:2008

PSLA 06

Oxizi de sulf*

Limita E

µg/

m3

0 350 µg/m3

Perioda de

mediere 1 h

SR ISO

10396:2008

PSLA 06

Oxizi de azot*

Limita E

µg/

m3

5 200 µg/m3

Perioda de

mediere 1 h

SR ISO

10396:2008

PSLA 06

122

Determinarea noxelor s-a executat cu un aparat tip MULTILOG 2000 , seria W NE 03 0003, Acuratete +/- 5%; Rezolutie 0,1-1 %; Domeniu de concentratie -0-999 mg/l si 0-100%

Determinarea pulberilor s-a efectuat cu aparat tip TECORA cu urmatoarele caracteristici: TECORA –ECHO PM, Serie /nr E0542110

Rezolutie-0,001l/minut

Precizie- +/- 1,8%

Indicatori UM

Valoare Limita

Conform:

Legea 104/2011

Valoare

determinata,

Pulberi in

suspensie PM10

limita propietate N

(poarta 1 de acces

in societate)

µg/

m3

50 µg/m3

Perioada de

mediere 24h

2

Pulberi in

suspensie PM10

limita propietate S

( (poarta 4 de acces

in societate,lim.cu

str.spre

str.Depozitelor)

µg/

m3

50 µg/m3

Perioada de

mediere 24h

5

Pulberi in

suspensie PM10

µg/

m3

50 µg/m3

Perioada de

3

123

Indicatori UM

Valoare Limita

Conform:

Legea 104/2011

Valoare

determinata,

limita propietate V

( (lim. cu calea ferata

Pitesti Curtea de

Arges, intre fabrica

de mobila si fosta

fabrica de placaj)

mediere 24h

Pulberi in

suspensie PM10

limita propietate E

( (in zon soproanelor,

limita spre raul

Bascov.)

µg/

m3

50 µg/m3

Perioada de

mediere 24h

1

Monoxid de

carbon*

Limita N

mg/

m3

10 mg/m3

Perioda de mediere 8 h

1,8

Oxizi de sulf*

Limita N

µg/

m3

350 µg/m3


0

Oxizi de azot*

Limita N

µg/

m3

200 µg/m3

Perioda de mediere 1

h

9

124

Indicator Ip Nb

Pulberi in suspensie PM10

limita propietate N

(poarta 1 de acces in societate)

0,25 9


limita propietate S

( (poarta 4 de acces in societate,lim.cu

str.spre str.Depozitelor)

0,10

9


limita propietate V

( (lim. cu calea ferata Pitesti Curtea de

Arges, intre fabrica de mobila si fosta

fabrica de placaj)

0,06 10


limita propietate E

( (in zon soproanelor, limita spre raul

Bascov.)

0,02 10

Monoxid de carbon*

Limita N

0,18 9

Oxizi de sulf*

Limita N

0 10

Oxizi de azot* 0,04 10

125

Indicator Ip Nb

Limita N

MEDIA 9,57

Mediu neafectat de activitate



Indicatori UM

Valoare Limita

Conform:

Legea 104/2011

Valoare

determinata,

Monoxid de

carbon*

Limita S

mg/

m3

10 mg/m3


1,6

Oxizi de sulf*

Limita S

µg/

m3

350 µg/m3


0

Oxizi de azot*

Limita S

µg/

m3

200 µg/m3


h

6

126

Indicatori UM

Valoare Limita

Conform:

Legea 104/2011

Valoare

determinata,

Monoxid de

carbon*

Limita V

mg/

m3

10 mg/m3


1,4

Oxizi de sulf*

Limita V

µg/

m3

350 µg/m3


0

Oxizi de azot*

Limita V

µg/

m3

200 µg/m3


h

4

Monoxid de

carbon*

Limita E

mg/

m3

10 mg/m3


1,7

Oxizi de sulf*

Limita E

µg/

m3

350 µg/m3


0

Oxizi de azot*

Limita E

µg/

m3

200 µg/m3


h

5

127

Indicator Ip Nb

Monoxid de carbon*

Limita S

0,016 10

Oxizi de sulf*

Limita S

0

10

Oxizi de azot*

Limita S

0,03 10

Monoxid de carbon*

Limita V

0,014 10

Oxizi de sulf*

Limita V

0,0 10

Oxizi de azot*

Limita V

0,02 10

Monoxid de carbon*

Limita E

0,17 9

Oxizi de sulf*

Limita E

0 10

Oxizi de azot*

Limita E

0,025 10

MEDIA 10

128



129

E . H A Z A R D U L S E I D E N T I F I C Ă C U O R I C E S I T U A Ţ I E C U P O T E N Ţ I A L D E P R O D U C E R E A U N U I A C C I D E N T .

Riscul este probabilitatea ca hazardul existent să se transforme în fenomene cu impact negativ semnificativ asupra mediului

ambiant.

În această situaţie, indicele de risc vis a vis de posibilitatea unor impacturi negative semnificative asupra factorilor de mediu va

avea următoarea configuraţie reprezentată schematic:

Nivel de risc (Nr) minim foarte

mic mic mediu mare

foarte

mare maxim

Măsuri de protecţie a

factorilor de mediu maxim

foarte

mare mare mediu mic

foarte

mic minim

În contextul unuia din principiile fundamentale ale legii protecţiei mediului nr. 137/1995, cel al "dezvoltării durabile", aceasta ne

avertizează că trăim într-o lume în care explozia demografică a dus la o explozie proporţională a industriei şi a bunurilor de

consum, însă nu în acelaşi ritm şi a dezvoltării problematicilor legate de protecţia mediului, generaţiei actuale revenindu-i obligaţia

să asigure celor viitoare aceleaşi condiţii calitative de mediu.

Astfel, apare ca deosebit de necesară efectuarea unor studii de risc de apariţii a unor impacturi ecologice (evaluarea

impactului factorilor de risc asupra mediului - EIRM). În acest domeniu se aplică pentru managementul mediului un standard, ISO

14000 ce conţine:

sistemul de management al mediului SC1

analiza mediului SC2

etichetarea ecologică SC3

evaluarea activităţii privind mediul SC4

Acest standard are la bază ca sursă fundamentală Directiva Seveso/3,4/ şi Directiva 85/337/EEC privind evaluarea mediului.

130

Schema de procedură pentru evaluarea riscului cantitativ:

Trebuie să facem precizarea că evaluarea ruscului cantitativ s-a făcut în Bilanţul de mediu de nivel II prin prelevarea probelor

din factorii de mediu şi determinarea atât cantitativă cât şi calitativă a poluanţilor din sol, levigat şi aer atmosferic.

În cele ce urmează ne vom referi la evaluarea riscurilor calitative şi calea de urmat a acestora.

E.1. Riscuri calitative (sursă - cale - receptor)

În concluzie:

Riscul poluării solului şi subsolului este mimim datorită faptului că s-au luat iniţial măsuri de protecţie a acestui factor de

mediu.

PPrreezzeennttaarreeaa ssiisstteemmuulluuii

IIddeennttiiffiiccaarreeaa hhaazzaarrdduulluuii

EEssttiimmaarreeaa

ccoonnsseecciinnţţeelloorr EEssttiimmaarreeaa

ffrreeccvveennţţeeii

ddeeffeeccţţiiuunniilloorr

CCrriitteerriiii ddee eevvaalluuaarree

HHAAZZOOPP;; FFMMEEAA NNiivveelluurrii ddee rriisscc rreezzuullttaattee

EE vv aa ll uu aa rr ee aa rr ii ss cc uu ll uu ii

131

E.1.2. Riscul poluării apei subterane

Apa subterană (pânza de apă freatică) este un alt factor de mediu supus riscului de poluare.

În condiţiile actuale poluării apei freatice este descris de schema:

De remarcat că în această situaţie, riscul doar al unei poluări locale a freaticului nu este valabil .

E.1.3. Riscul poluării apelor de suprafaţă

Acest risc este în strânsă legătură cu regimul pluvial al zonei şi nu trebuie pierdut din vedere faptul că în ultimi ani, ca peste tot

în ţară, apar tot mai des căderi abundente de precipitaţii în unitate de timp relativ mică, ceea ce măreşte posibilitatea ca aceste ape

să depăşească cota terenului. Nu exista poluari semnificative ale apelor de suprafata

E.1.4. Riscul poluării aerului atmosferic

Din determinarile effectuate se concluzioneaza ca limitele maxim admise nu sunt depasite fata de normativele in vigoare.

Unitatea dispune de masuri care sa evite poluarea atmosferei cu noxe.

Risc potenţial al poluării freaticului

Neimpermeabilizarea substratului şi lipsa unui

sistem de drenaj şi colectare a apelor reziduale

Posibilitatea poluării pânzei de

apă freatică

poluare locală

poluare zonală

133

F. C O N C L U Z I I Ş I R E C O M A N D Ă R I

F.1. Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora, după caz, în

propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare

F.2. Rezumatul obligaţiilor condiţionate de un eveniment viitor şi incert; în cazul privatizării

se include şi lista obligaţiilor de mediu de tip B identificate

Considerăm că nu este cazul includerii unor obligaţii de mediu tip B întrucât nu

este vorba de un proces de privatizare.

Ca obligaţii necuantificabile sugerăm monitorizarea factorilor de mediu in

scopul identificarii poluarii mediului.

Lucrarea a fost intocmita in vederea fundamentarii deciziei Agentiei de

Protectia Mediului Arge, privind acordarea si conditiile de acordare a Autorizatiei de

mediu obiectivului analizat. Investigatiile de teren au condus la fundamentarea

urmatoarelor concluzii.

-vecinatatile stricte ale amplasamentului nu sunt reprezentate de obiective din

punct de vedere al caracteristicilor amplasamentului, obiectivul analizat nu se

constituie intr-o sursa de perturbare a functionalitatii sistemului natura! si uman..

F.3. Recomandări pentru studii următoare privind responsabilităţile necuantificabile şi

condiţionate de un eveniment viitor şi incert

INTOCMIT,

S.C. ARTOPROD S.R.L.

ing.chimist Preda Maria

ing.Ecologia Mediului Preda Ionel

ing. Coserea Ramona-responsabil determinari

fizico-chimice

În conformitate cu prevederile Legii 137/1995 ...

Documents

Transcript of În conformitate cu prevederile Legii 137/1995 ...