N-ai cu ce sau n-ai cu cine?cu cine? · NA}IONALUL IE{EAN – DE LA MIHAI M|NIU}IU LA CHRIS SIMION...

PARLAMENTARULROMÂN (STUDIU DE CAZ)

Radu Pavel Gheo

Conform datelor ap\rute `n Specii[i subspecii de pe P\m`nt, lucrareeditat\ la Bruxelles, `n Româniavie]uie[te o varietate unic\ deHomo sapiens, botezat\Parlamentarus valachicus.

TEO & GHEO ~N » PAGINA 2

ROMÂNII E DE{TEP}I

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

Ioan L\cust\ a `ncetat din via]\ s`mb\ta trecut\, la v`rsta de 60de ani. Public\m un fragment din romanul Replace all, predat decur`nd Editurii Polirom.

Citi]i ~N » PAGINILE 8-9

ULTIMUL ROMANFINALIZAT DEIOAN L|CUST|

NR. 206 » 22 – 28 noiembrie 2008 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

ICR pic\ la mijloc`n conflictuldintre palate

Elena Vl\d\reanu

Finalul mandatului de patru ani al actualeiconduceri aduce Institutului CulturalRomân (ICR) „una rece“ [i „una cald\“: pe de o parte, premierul T\riceanu a redus bugetul pentru 2009, iar pe de alta,pre[edintele B\sescu declar\ c\ va face tot posibilul ca banii s\ fie suficien]i pentru programe.

Citi]i ~N » PAGINA 6

Fort\rea]a alb\de Orhan Pamuk

Bogdan-Alexandru St\nescu

Pamuk se `ntoarce la romanul istoric: de data aceasta e vorba despre ImperiulOtoman din secolul al XVII-lea. E vorbae mult spus...

Citi]i ~N » PAGINILE 10-11

NA}IONALUL IE{EAN – DE LA MIHAI M|NIU}IU LA CHRIS SIMION

N-ai cu cesau n-aicu cine?

N-ai cu cesau n-aicu cine?

Ora[e mult mai mici dec`t Ia[ul, precum Craiova, Sf`ntu Gheorghe, Piatra Neam] sau Br\ila, reu[escs\ `[i fac\ anual mult\ publicitate prin produc]ia teatral\ – fie c\ vorbim de spectacole din timpulstagiunilor sau de festivaluri consacrate. Regizori ai momentului, precum Radu Afrim sau AlexandruDabija, monteaz\ oriunde altundeva dec`t `n „capitala cultural\“ [i atrag public din toat\ ]ara. Public [i mult\ imagine. De ce oferta nu este at`t de bogat\ [i la Ia[i?

Citi]i grupajul realizat de Denisa Ila[cu ~N » PAGINILE 3-5

Bad Bed Stories, regia Chris Simion, Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“ din Ia[i

Radu Pavel Gheo: „~n urma studiilor desf\[urate de-a lungul a patru ani, biologii [i antropologii au descoperit c\Parlamentarus valachicus este primul caz cunoscut [i studiat de regresie cultural\ la mamiferele antropoide“.

REGRESIE

editorial

www.supliment.polirom.ro

RRuuddyy,, AArrttiissttuu [[ii CCooppiilluu ddee AAuurr cc`̀nntt\\ „„EEii ccuu eeii,, nnooii ccuuvvooii““.. V\ rog, nu v\ preface]i c\ nu-i [ti]i. Rudy, Artis-tu [i Copilu de Aur s`nt vedete incontestabile aleshowbiz-ului nostru, vedete `ndr\gite, adev\ratestaruri mioritice. Sigur, dac\ citi]i acest text `mpreun\cu so]ia/so]ul, prietena/prietenul, ave]i dreptul la o ri-dicare de spr`ncene. D\ bine s\ mima]i ignoran]a `ndomeniul manelistic, v\ scute[te de eventuale ironiinedrepte. Dar, altfel, m\car `n sinea dumneavoastr\,recunoa[te]i c\ s`nte]i topi]i dup\ cele trei mari vede-te. Recunoa[te]i c\, `n momentele de intimitate, c`nds`nte]i siguri c\ nu v\ vede, c\ nu v\ aude nimeni, di-fuzoarele duduie la maximum, Rudy, Artistu [i Copilude Aur v\ `nc\lzesc sufletele, al\turi de al]i arti[ti aimanelelor din ]ara noastr\. „Ei cu ei, noi cu voi.“

V\ jigne[te cumva aceast\ p\rere a mea? V\ jigne[tefaptul c\ v\ consider, dragi cititori, ni[te maneli[ti careprefer\ s\-[i dea frù liber pasiunii doar `n privat? N-artrebui. Eu s`nt doar un speculator de idei `ntr-un col]de pagin\, n-am nici calit\]i, nici instrumente sociolo-gice, iar p\rerea mea e format\ de un clip electoral, pecare deja `l cunoa[te]i probabil, sponsorizat de SilviuPrigoan\ [i d\ruit PD-L-ului pentru aceast\ campanie.Un clip prin care, pe acorduri manelistice, ni se ceretuturor s\ vot\m acest partid. Iar mintea mea de specu-lator de idei nu poate concepe c\ un asemenea clipelectoral a fost lansat pe pia]\ f\r\ o bun\ sondare, cutoate mijloacele sociologice moderne, a acestei pie]e. Prinurmare, dac\ speciali[tii au decis c\ maneaua e bun\pentru popula]ia votant\, trebuie s\ cred [i eu ace-la[i lucru. E obligatoriu s\-[i fi f\cut ni[te calculeace[ti speciali[ti, nu? Iar calculele trebuie s\-i ficondus c\tre un rezultat de genul \sta: nu risc\mnimic asociind partidul cu maneaua, pentru c\majoritatea cov`r[itoare a popula]iei e iubitoare demanele. Fie [i `n secret.

Am pornit de la clipul PD-L-ului, dar mi separe cumva nedrept s\ m\ refer aici doar la acestpartid. Liberalii lui T\riceanu, de exemplu, nudanseaz\ pe manele, dar ne propun diverse vede-te `ndoielnice, tot din zona showbiz-ului, pe postde candida]i. Ceea ce nu [tiu dac\ nu cumva e [imai r\u. PSD-i[tii nu fac nici una, nici alta, `ns\nu ne arat\ c\ ne-ar considera mai presus de ni-velul manelistic, de vreme ce ne v`r\ sub nas, `ncabina de vot, tot felul de nume nu doar compro-mise, dar chiar `n contra bunului-sim] comun, `nb\taie de joc fa]\ de electoratul informat. Desprecelelalte partide cred c\ nici nu mai are rost s\vorbim.

Are rost s\ vorbim `ns\ despre noi, votan]ii.{i, vorbind despre noi, are rost s\ ne `ntreb\mdac\ nu ne-am s\turat s\ fim lua]i a[a, la gr\mad\,ca ni[te mase de manevr\ [i at`t. Are rost s\ ne g`ndimla propria personalitate, la orgoliul propriu, la ceea cene diferen]iaz\ ca indivizi. Politicienii [i-au aranjat un

tip de uninominal, dar, `n ciuda acestui fapt, pe noi totla comun ne judec\. Intui]ia `mi spune `ns\ c\, laapropiatele alegeri, politicienii se vor trezi cu un para-dox. Anume acela c\, de[i votul e uninominal, votan]iiì vor trata la r`ndu-le a[a cum se cuvine: ca pe o gloat\indistinct\, f\r\ culoare politic\, f\r\ idei, f\r\ solu]ii,f\r\ personalitate. Tocmai acum, la uninominalul at`tde l\udat.

Am auzit `n ultima vreme, mai mult dec`t oric`nd,numeroase [i extrem de diverse solu]ii pe care indi-vizii aleg\tori au de g`nd s\ le aplice cu prilejul votu-lui: pun [tampila pe to]i candida]ii; nu merg la vot;merg, dar nu pun [tampila, ci scriu cu pixul ceea ceam de scris pe buletinul de vot; votez cu un candidatcu care, altfel, n-a[ vota `n ruptul capului, doar pentrua ar\ta c\ nu-mi pas\ cine iese. Etc. Sigur, `n principiu,astea nu s`nt solu]ii. S`nt revolte. Dar, `n contextul creatde politicieni, revoltele devin de `n]eles. Pentru c\, de-ovreme, senza]ia de a[a nu se mai poate a devenit aproa-pe sufocant\.

„Noi cu noi, voi cu voi“ nu e o manea potrivit\ pen-tru alegerile din 2008. Dar indivizii care ajung, pentruc`teva clipe, st\p`nii [tampilelor de vot par preg\ti]i s\le-o c`nte celor care, de mult\ vreme, ì trateaz\ cu undispre] uniform. Nu spun c\ e bine, observ `ns\ c\ nicialternativa, adic\ votul dat corect `n cabin\, nu mai arecum s\ vin\ `nso]it\ de speran]e de mai bine. Mai avemc`teva zile `n care s\ ne motiv\m. Cu ce? Aici n-am niciun r\spuns. P`n\ la urm\, ]ine de alegerea personal\.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: ROMÂNII E DE{TEP}I

Conform datelor ap\rute `n SSppeecciiii [[iissuubbssppeecciiii ddee ppee PP\\mm`̀nntt, lucrare editat\la Bruxelles sub egida Uniunii Europene[i coordonat\ de un colectiv de savan]ide prestigiu de pe `ntreg continentul, `n România vie]uie[te o varietate unic\de HHoommoo ssaappiieennss, care, din grab\ saulips\ de imagina]ie, a fost botezat\PPaarrllaammeennttaarruuss vvaallaacchhiiccuuss. Aceste fiin]es`nt r\sp`ndite pe tot teritoriul Româ-niei, dar `[i desf\[oar\ o mare parte dinactivitate `ntr-un perimetru restr`ns,construit de m`na omului [i numitimpropriu Casa Poporului.

Interesul st`rnit de aceast\ subspeciesau varietate a fiin]ei umane a fostdeterminat de faptul c\, `n urmastudiilor desf\[urate de-a lungul a patru ani, biologii [i antropologii audescoperit c\ Parlamentarus valachicuseste primul caz cunoscut [i studiat de regresie cultural\ la mamifereleantropoide. Cu alte cuvinte, subspecia`n discu]ie reu[e[te – dac\ acesta e

cuv`ntul potrivit – s\ cad\ `ntr-o etap\de evolu]ie anterioar\ apari]iei fiin]eiumane civilizate. Tr\s\turile cele maimarcante ale exemplarelor de Par-lamentarus valachicus (subspecie u[orde confundat cu Homo sapiens) s`ntagresivitatea accentuat\, tendin]a deizolare fa]\ de exemplarele obi[nuite deHomo sapiens, apari]ia unor caracte-ristici fizice distinctive, `n special lamasculi (cre[tere rapid\ `n greutate,apari]ia gu[ei [i a cefei masive,expansiunea f\lcilor), reducereaabilit\]ilor de comunicare [i deinterac]iune social\ etc.

Printre dovezile care i-au `ndemnatpe cercet\tori s\ avanseze o asemeneaipotez\ riscant\ se num\r\ [i consta-tarea unei degrad\ri accentuate alimbajului articulat at`t la masculii, c`t [i la femelele subspeciei amintite.Abilitatea exemplarelor de Parla-mentarus valachicus de a controlalimbajul articulat se reduce perceptibil`n decursul timpului. La finalul celor

patru ani de cercet\ri savan]ii au reu[its\ prezinte c`teva cazuri de fiin]e cep\reau s\ aib\ toate atributele celeiumane, dar care st\p`neau un vocabularde maximum patru-cinci sute de cuvin-te, majoritatea acestora fiind fraze tipdin domeniul juridic, politic [i econo-mic, laolalt\ cu o bogat\ colec]ie de`njur\turi [i vulgarit\]i banale. ~n urmaunui experiment interesant, s-a obser-vat c\ un papagal l\sat patru ani `n acelspa]iu `nchis numit Casa Poporului asi-mileaz\ cu 20% mai multe cuvinte dec`tParlamentarus valachicus, rezultat carea contribuit la avansarea uimitoareiipoteze de mai sus.

Este adev\rat c\ au existat [i obiec]iila o astfel de idee. De exemplu, dup\apari]ia lucr\rii citate mai sus, c`]ivasavan]i din Italia au remarcat apari]iaunui fenomen asem\n\tor [i printremembrii institu]iilor legislative dinPeninsula Italic\ [i au sus]inut c\ evorba de o eroare de percep]ie pro-

vocat\ de un orizont de a[teptaregre[it calibrat. Cu alte cuvinte,membrii subspeciei Parlamen-tarus valachicus nu au regresat,ci au fost selecta]i pentru a locuiCasa Poporului tocmai pentru c\se num\rau printre exemplareledefavorizate intelectual alespeciei de pe teritoriul ]\rii `n discu]ie.

Obiec]iile lor au fostspulberate `ns\ de unul dintreantropologii de renume ai MariiBritanii, care a ar\tat c\ avemde-a face cu exemplare umanecare de]in diplome de licen]\ [ichiar titluri de doctor la uni-versit\]i prestigioase din Româ-nia. ~n egal\ m\sur\, acestef\pturi fac parte din clasa`nst\rit\ a popula]iei [i constituiemotorul activit\]ii economice

din acea ]ar\. Discrepan]a dintrepozi]ia ocupat\ `n societate, averea [ieduca]ia lor – pe de o parte – [i slabelelor reflexe intelectuale [i sociale – pe dealt\ parte – sus]in mai degrab\ ipotezaregresiei culturale [i `ndrept\]esc cate-gorisirea lor drept subspecie a Homosapiens.

Argumentul savantului britanic afost, de bun\ seam\, unul foarte greude ignorat, fiindc\ e greu de crezut c\, de exemplu, un doctor `n [tiin]ejuridice sau economice nu e `n stare s\articuleze c`teva propozi]ii corecte `nlimba matern\.

Polemicile au fost `ntrerupte –probabil temporar – de vestea c\ ungrup de c`teva zeci de Parlamentarivalachi au migrat `n spa]iul primitor alCoastei de Azur. Oamenii de [tiin]\(oameni [i ei!) s-au gr\bit s\ elaborezenoi proiecte de cercetare, `n speran]aob]inerii unei burse la Cannes sauMonte Carlo. Ni se promite c\rezultatele studiilor lor nu vor `nt`rzia s\ apar\.

LUCIAN DAN

GHEO&TEOD O R O V I C I

R A D U P A V E L

Cine cu cine?

» Dac\ speciali[tii au decis c\ maneaua e bun\ pentrupopula]ia votant\, trebuie s\ cred [i eu acela[i lucru. E obligatoriu s\-[i fi f\cut ni[te calcule ace[ti speciali[ti,nu? Iar calculele trebuie s\-i fi condus c\tre un rezultat de genul \sta: nu risc\m nimicasociind partidul cu maneaua,pentru c\ majoritateacov`r[itoare a popula]iei e iubitoare de manele. Fie [i `n secret.

Parlamentarul român(studiu de caz)

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 206 » 22 – 28 noiembrie 2008


De[i programul Ateneului e `n c\dere, Mihai Pricop, [efulBiroului de Cultur\, Culte [i ONG-uri din cadrul Prim\riei Ia[i,spune c\ `n 2008 fondurile au fost de 815.000 RON, cea mai mare sum\ alocat\ vreodat\.

VIZIUNIDIFERITE ordinea de zi


3 «

Teatrul Na]ional – „Nu r\spunzi la SMS“

NNaa]]iioonnaalluull iiee[[eeaann nnuu mmaaii ffuunncc]]iioonneeaazz\\ddee cceevvaa vvrreemmee `̀nn ccll\\ddiirreeaa iissttoorriicc\\,, ddaarr aaiinnaauugguurraatt dduupp\\ mmuullttee lluunnii ddee aa[[tteeppttaarreecceelleebbrruull CCuubb nneeggrruu.. Premierele de ]inu-t\ nu se v\d, ̀ n ciuda faptului c\ directo-rul institu]iei, Cristian Hadji-Culea, pro-mitea la instalare colaborarea cu mari re-gizori români contemporani (doar mon-tarea lui Mihai M\niu]iu, Macbeth, e ocertitudine). „Andrei ({erban, n.r.) a-proape ar fi venit“, „s`nt `n continuare `ndiscu]ii cu Silviu Purc\rete“, „Felix A-lexa va veni `n toamn\ cu certitudine“,„probabil Alexandru Dabija“ – astfel de-scria de cur`nd directorul Na]ionalului,`n „Suplimentul de cultur\“, proiectelede viitor, scuz`ndu-[i totodat\ absen]elerepetate din ora[: „Puteam s\ fiu [i peMarte. Problema este dac\ merge binesau prost institu]ia“. Deocamdat\, relu-area stagiunii a `nsemnat pentru TeatrulNa]ional o premier\ trecut\ la categoria„cancan“-uri: Bad Bed Stories, `n regialui Chris Simion, cu participarea Miha-elei R\dulescu. Simion a trecut astfel dela mont\rile de pe acoperi[ul Na]iona-lului bucure[tean („La Motoare“) la sce-na Na]ionalului ie[ean.

Ca jurnalist, consta]i c\ Teatrul Na-]ional „Vasile Alecsandri“ din Ia[i este oinstitu]ie elitist\. Asta pentru c\ este maiu[or s\ p\trunzi printre g\rzile de corpale pre[edintelui dec`t s\ ]i se fac\ leg\-tura cu unul dintre directorii institu]iei.Telefoanele sun\ `n gol, iar apelurile sesf`r[esc cu promisiuni ̀ nc\lcate. De altfel,

putem face apel tot la spusele directoruluiCristian Hadji-Culea: „Teatrul sufer\ ve-hement din cauza lipsei de comunicare.Sigur, nici eu nu s`nt un spirit comuni-cativ, dar [tiu perfect, nu m\ bazez pemine. Nu am veleit\]i de comunicator,tocmai de aceea nu am vrut sa fac po-litic\“. Comunicarea „virtual\“ e cevamai eficient\, prin site-ul institu]iei. Deaici afl\m c\ luna noiembrie nu aducealte nout\]i, Iov [i salubrizarea, Vis`nd laumbra morilor de v`nt [i Chiri]a [i cei-lal]i fiind cel pu]in la a doua stagiune.

Ateneul T\t\ra[i – relu\ri,`n lipsa unui nou director

Ateneul este `n hibernare. La jum\tatede an dup\ plecarea directorului-emble-m\ al institu]iei, numele lui Beno`t Vitseeste `nc\ pe buzele tuturor. Inclusiv aledirectorului interimar, Petric\ Andrie[,al c\rui mandat continu\, `n ciuda pro-misiunilor insistente c\ se va organizafoarte repede un concurs. ~n situa]ia deinterimat, Ateneul nu poate contractanoi spectacole de teatru, piesele care auf\cut furori odat\ s`nt reluate `n spe-ran]a c\ nostalgicii vor dori s\ le revad\.Dup\ un ciclu de trei spectacole cu pu-nerea `n scen\ a lui Passport, regizat deBeno`t Vitse, urmeaz\ reluarea unei altepiese de teatru regizate de controversatulfost director al institu]iei – Hai s\ facemsex!. „Este un spectacol pe care `l reco-mand tuturor categoriilor, dar care este, e-vident, avangardist. Asta deoarece abor-deaz\ tematica sexualit\]ii din unghiuride vedere foarte diferite. ~ndr\znesc s\

spun c\ orice persoan\, indiferent dev`rst\ sau de orientare sexual\, se reg\-se[te cumva `n acest spectacol, care esteo comedie savuroas\“, comenteaz\ Pe-tric\ Andrie[.

Stagiunea de toamn\ este un me-mento al celor din vremea lui Vitse. Pe12 [i 13 decembrie, iubitorii de teatruvor putea revedea Norvegia. Azi. Singu-ra premier\, ce a avut loc pe 20 noiem-brie, a fost una preg\tit\ de mult [i, foar-te important, `n lipsa unor resurse ma-teriale. „Dac\ am avut oportunitatea unuispectacol, cum a fost cel cu de]inu]i(Haina de om – n.r.), discutat, contro-versat, din punctul nostru de vedere esteimportant faptul c\ am avut o sal\ plin\[i c\ spectacolul, de[i jucat de ni[te ama-tori afla]i `ntr-o condi]ie delicat\, a avutun nivel al calit\]ii mai are dec`t nea[teptam. Am `ncercat, cu buget zero [iresurse zero, s\ facem un eveniment“,explic\ Andrie[. ~n lipsa unei activit\]iteatrale consistente, Ateneul T\t\ra[i seorienteaz\ spre vernisaje [i concerte.

Beno`t Vitse, omul care popularizaac]iunile institu]iei pe care o conduceainclusiv `mp\r]ind flutura[i la concer-tele `n aer liber unde `nt`lnea o mareparte a publicului-]int\ al Ateneului, ti-nerii, mai este vizibil acum doar pe afi[e,ca regizor. „~ntr-adev\r, domnul Vitseavea un talent deosebit de a face din ori-ce lucru oarecum m\runt un eveniment.Bine`n]eles c\ avea [i ce comunica, pen-tru c\, `n momentul `n care ai o premi-er\ pe lun\, a[a cum se `nt`mpla `n sta-giunile de prim\var\ [i toamn\ trecute,atunci aveai motive `n plus s\ faci o

conferin]\ de pres\ s\ anun]i viitoareleproiecte sau s\ g\se[ti metode necon-ven]ionale de a-]i promova spectacole-le“, confirm\ Andrie[.

Prim\ria despre Ateneu:„S-au pl`ns mereu de bani“

Lipsa banilor este invocat\ de directorulinterimar drept motiv principal pentrulipsa de vizibilitate cu care se confrunt\Ateneul ̀ n ultimele luni. Cu toate acestea,reprezentantul Prim\riei Ia[i sus]ine c\este o problem\ de gestionare a bugetu-lui. „~n anul 2008, fondurile pentruAteneul T\t\ra[i au fost de 815.000 RON,cea mai mare sum\ alocat\ vreodat\“,explic\ Mihai Pricop, [eful Biroului deCultur\, Culte [i ONG-uri. „Cei de la A-teneu s-au pl`ns mereu de bani“, adaug\el. ~n condi]iile `n care, `n situa]ia de in-terimat, opt dintre cei 19 oameni dinorganigrama Ateneului lipsesc, iar unconcurs nu se poate organiza, lucruriles`nt greu de urnit. Iar tinerii [i persoa-nele din cartierul unde se afl\ institu]iacultural\, ce s`nt identifica]i drept ceimai avizi consumatori ai ofertei deteatru de la Ateneu, nu au dec`t s\ sperela mai bine. Concursul este a[teptat acumpentru luna ianuarie, dup\ o serie deam`n\ri. Directorul interimar este `ns\convins c\ alegerea unui conduc\tor vapune cap\t problemelor [i va aduce onou\ linie de ghidaj.

Continuarea `n paginile 4-5

NA}IONALUL IE{EAN – DE LA MIHAI M|NIU}IU LA CHRIS SIMION

N-ai cu ce sau n-ai cu cine?Ora[e mult mai mici dec`tIa[ul, precum Craiova,Sf`ntu Gheorghe, PiatraNeam] sau Br\ila, reu[escs\ `[i fac\ anual mult\publicitate prin produc]iateatral\ – fie c\ vorbimde spectacole din timpulstagiunilor sau defestivaluri consacrate.Regizori ai momentului,precum Radu Afrim sauAlexandru Dabija, mon-teaz\ oriunde altundevadec`t `n „capitala cultu-ral\“ [i atrag public dintoat\ ]ara. Public [i mult\imagine. De ce oferta nueste at`t de bogat\ [i laIa[i?

R\spunsurile cele mai la `ndem`n\: cl\direaNa]ionalului este `nrepara]ii capitale, AteneulT\t\ra[i tot nu are undirector plin, astfel c\ nici un spectacol nou nu poate fi contractat. ~n plus, companiile deteatru independent nus`nt `nc\ suficient deputernice.

Ca bonus la capitolulproduc]ie: Teatrul Ludicdin cadrul Casei deCultur\ a Studen]ilor (cuspectacole [i `n Casa deCultur\ „Mihai Ursachi“)[i Compania „Fapt“ (aprodus spectacolul 4x4de la Baia Turceasc\, `nregia Alexandrei Badea [idesf\[oar\ proiectul deteatru pentru tineret„Demo“).

Grupaj realizat de Denisa Ila[cu

Spectacolul Macbeth, `n regia lui Mihai M\niu]iu, una dintre pu]inele promisiuni pe care [i le-a ]inut directorul Na]ionalului ie[ean, Cristian Hadji-Culea

Continuitatea unor personajecu discurs lichefiat este ab-solut admirabil\. ~ntr-uuna dinserile trecute, la emisiuneaAndreei Cre]ulescu de laRealitatea TV, a reap\rut `n,pardon!, cadre Virgil M\gu-reanu. Briefing pentru ceifoarte tineri: domnul `n cau-z\ a fost directorul Serviciu-lui Român de Informa]ii `nprimii ani de dup\ 1990. {icu ce anume putea s\ sei]easc\ pe platoul de tele-viziune domnul M\gureanu,dac\ nu cu o carte despresecretele evenimentelor din

decembrie 1989. Tamanacum, c`nd e campanie elec-toral\. Tocmai `n zilele astea,c`nd mai e pu]in [i se fac 19ani de la momentul c\deriiregimului Ceau[escu. Vioiciu-nea nocturn\ a celui poreclitc`ndva „{arpele cu ochelari“a atras dup\ sine o alta.Aceea a lui R\zvan Theo-dorescu. Alt scurt rezumat:domnia sa a fost director alTeleviziunii Române, `nprimii ani ai deceniuluitrecut.

~ntr-un serial difuzatc`ndva de ProTV, ap\rea o

ga[c\ de nemuritori ce sesim]eau unul pe cel\lalt maiceva dec`t dou\ re]ele wire-less din dou\ blocuri vecine.Cam a[a par a sta lucrurile[i-n cazul de fa]\: doi „high-landeri“ ce-au parcurs istoriarecent\ a României cu pa[idiscre]i s-au g\sit, `ntr-o sea-r\ ce]oas\, la televizor. Evi-dent, cei doi discutau despreun al treilea nemuritor: IonIliescu. Pentru c\, am `n]elesdin emisiunea respectiv\, dom-nul M\gureanu face o seriede „dezv\luiri-momb\“ des-pre fostul pre[edinte al ]\rii.

S`nt aproape convins c\,precum `n formarea unuibulg\re de z\pad\, proiec-]iile publice ale celor trei

personaje vor scoate din noula iveal\ altele: Petre Romanse `nc\lze[te, probabil, `nspatele reflectoarelor; gene-rali de armat\, acum `n re-zerv\, `[i vor exprima rezer-vele `n leg\tur\ cu apari]iaeditorial\ semnat\ de VirgilM\gureanu. Nu [tiu dac\ `lvom revedea [i pe c`ndva ce-lebrul Paul Everac, alt fost[ef al telecoloarelor de stat,s\ ne mai `nc\lzeasc\ sufle-tele c-o tablet\ la ceas desear\. Sau s\-l auzim peCornel Pumnea coment`ndun meci de fotbal. Ori peIuliana Marciuc citind „sti-ma]ilor telespectatori“ pro-gramul serii, la TeleviziuneaRomân\.

România contemporan\ `[idevoreaz\ trendurile mai ce-va dec`t un canibal ce-a sc\-pat de-o cur\ de sl\bit. A dis-p\rut mania bingo-ului, ceparaliza o ]ar\ `ntreag\ acumun deceniu. A-nceput s\ serestr`ng\ [i moda manelelor.Nu mai vorbim de cea aDallas-ului, ori de cea a Scla-vei Isaura. Sau de cultulpentru Gheorghe Hagi, pe-alc\rui DVD au dat bani, din ce

am `n]eles, doar vreo120.000 de români. Singuriisupravie]uitori peste timp s`nttocmai personajele ce-au `nce-]o[at evenimentele din 1989.Ace[tia apar discret, odat\ lac`]iva ani; [i parc\ ne [optescs\ st\m lini[ti]i, c\ vegheaz\d`n[ii pentru noi. ~n peisajul\sta, mai c\-ncepi s\-i crezipe cei ce sus]in c\ fostuldictator e undeva, prin Cuba,juc`nd table cu Fidel Castro.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 206 » 22 – 28 noiembrie 2008 www.supliment.polirom.ro

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

Nemuritorii

Petric\ Andrie[: „A[a cum un director de spital e bine s\ fie `nprimul r`nd un doctor, pentru a cunoa[te `n detaliu toateproblemele, e bine ca [i `ntr-o institu]ie de cultur\ s\ conduc\un om autentic de cultur\“.

INTERIMARULDE LA ATENEUNU CANDIDEAZ|

» 4

ordinea de zi

SUPLIMENTUL LUI JUP

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

Olti]a C`ntec,director adjunct,Teatrul„Luceaf\rul“

Se afl\ teatrul `ntr-o criz\?

Teatrul poate fi privit [iprin dimensiunea lui decompensare. Din fericirepentru public [i chiarpentru teatre, pre]ulbiletelor nu este unulprohibitiv. Poate c\lumea, biata de ea, seg`nde[te s\ vin\ la teatru`ntr-o sear\ tocmai ca s\mai ias\ din nebunia astaprovocat\ de criza eco-nomic\.

At`ta timp c`t institu]iaofer\ ceea ce a[teapt\publicul, r\m`n`nd,fire[te, la nivelul crea]ieiautentice, eu cred c\

lumea vine la teatru.Lumea nu vine pentru c\`n oferta de pe afi[ nureg\se[te nimic din ceeace ar putea-o interesa.Chestia cu „Lumea numai vine la teatru, lumeanu mai consum\ cultur\“nu este adev\rat\.

Eu cred c\ oferta cul-tural\ trebuie adaptat\.S`nt segmente de public.Trebuie s\ te g`nde[ti [is\ lucrezi foarte variat,pentru c\ s\lile mari, de800-900 de locuri, o s\fie tot mai greu deumplut. Pe de o parte,pentru c\ publicul estefoarte variat, foarte seg-mentat, [i pe de alt\parte, pentru c\ estedestul de dificil s\ g\se[tio produc]ie care s\ plac\[i adolescentului, [i uneipersoane de 60 de ani. ~n

ziua de ast\zi este aceast\tendin]\ de intimizare,sim]im nevoia de apro-piere, de spa]ii mai mici.

Petric\ Andrie[,director interimar, Ateneul T\t\ra[i

Crede]i c\ alegerea unui noudirector va readuce empatiapublicului cu Ateneul?

~ncep`nd cu luna ianuarie,eu am convingerea c\vom avea un nou director[i atunci vom putea s\evalu\m dac\ orientareade viitor va include [ipremiere ale AteneuluiT\t\ra[i, a[a cum eramobi[nui]i pe vremea domnului Vitse sau dac\activitatea `n acest

domeniu al artei – teatrul – va fi oarecummai restr`ns\.

Candida]i pentru aceast\func]ie?

Nu voi candida,deoarece consider c\ ladimensiunea Ateneului [i]in`nd cont de faptul c\este o institu]ie de cul-tur\, este nevoie de opersonalitate de primrang din domeniul cul-turii, or eu nu am opreg\tire `n acest sens.A[a cum un director despital e bine s\ fie `nprimul r`nd un doctor,pentru a cunoa[te `n de-taliu toate problemele, ebine ca [i `ntr-o institu]iede cultur\ s\ conduc\ unom autentic de cultur\.

N-ai cu ce sau n-ai cu cine?

DOU| R|SPUNSURI DE LA...

Continuare din pagina 3

„Luceaf\rul“ mizeaz\ pedramaturgia contemporan\

La Teatrul „Luceaf\rul“, situa]ia este ce-va mai bun\. ~n urma unui proiect ce ac`[tigat aprobarea comisiei ce s-a ocupatde organizarea „Ia[i 600“, teatrul a pri-mit 210.000 RON pentru organizareaunui festival. „Am ob]inut o finan]aresubstan]ial\ [i am organizat, `n oc-tombrie, prima edi]ie a Festivalului deTeatru pentru Copii [i Tineret «Lucea-f\rul». Am considerat c\ trebuie s-o lan-s\m a[a cum se cuvine la ap\. A fost oedi]ie foarte bun\, cu particip\ri interna-]ionale deosebite – au fost arti[ti din Sta-tele Unite, Fran]a, Spania, Elve]ia, Rusia,Cipru [i România – colegii de la Cluj,T`rgu Mure[, Sibiu, Gala]i [i Boto[ani.

Am avut dou\ premiere `n acest festival,fiind gazde ne-am luat nu partea leului,dar am considerat c\ trebuie s\ ne pre-zent\m foarte bine“, declar\ Olti]a C`n-tec, directorul adjunct artistic al teatru-lui.

Cele dou\ premiere au fost Vr\ji-toarea pofticioas\, jucat\ pe un text deDan Lungu, un mai vechi colaborator alinstitu]iei, [i Furtuna de Shakespeare,ambele bucur`ndu-se de un public nu-meros. Proiectele viitoare `n ceea ce pri-ve[te teatrul pentru tineret s`nt, `n marem\sur\, legate de proiectul „DramatIS“.Spectacolele-lectur\ s-au bucurat de unsucces at`t de mare, `nc`t a ap\rut ideeacre\rii unui atelier dramatic `n caretinerii talenta]i s\ fie atra[i c\tre dra-maturgie. Miza a fost punerea `n scen\ acelui mai bun text produs de ace[tia,ale[i din r`ndurile studen]ilor la Teatru[i Litere, la urm\torul spectacol de gen,

ce se va desf\[ura `n ianuarie. „S`nt treitexte care s`nt interesante, care s`nt binescrise [i ezit `n leg\tur\ cu modul `n ca-re trebuie s\ procedez. Cred c\ vom fa-ce un spectacol cu scene din cele treitexte, ca s\-i `ncuraj\m pe fiecare dintreace[ti tineri s\ continue s\ scrie“, spuneOlti]a C`ntec.

Tinerii care au intrat `n proiect au fostmotiva]i mai mult de personalit\]ile pre-zente la ateliere (Iulia Popovici, Ion Sap-daru) sau de vizibilitatea pe care ]i-o d\statutul de scriitor. „P`n\ c`[tigi faim\ cadramaturg... Eu le-am [i zis de la `nceput«De crede]i c-o s\ v\ `mbog\]i]i din ches-tia asta sau o s\ deveni]i faimo[i pestenoapte, v\ `n[ela]i». S`nt tineri care [i-audat seama c\ pot scrie [i pentru teatru [icred c\ dramaturgia româneasc\ ducelips\ de texte care s\ fie inspirate, cares\ fie `n spiritul vremurilor de acum, alacestor ani“, adaug\ directoarea.

~n ziarele de la 1900, fo-tografiile erau o raritate.Paginile erau umplute cutext de sus p`n\ jos, extremde obositoare pentru citito-rul de azi. Primele imagini`nt`lnite la `nceputul secolu-lui XX s`nt gravurile care`nso]esc paginile cu reclame.Cei care pl\teau o caset\publicitar\ pentru a-[ipromova produsul, al\turautextului o imagine care ofe-rea astfel o percep]ie vizual\asupra a ceea ce `ncercau s\v`nd\, fie c\ vorbim de ocrem\ de fa]\, de galo[i saude o ma[in\ agricol\. Desi-gur, erau gravuri de calitateproast\, extrem de naivepentru ochiul privitor deast\zi, dar la acea vremeaveau, cu certitudine, unefect considerabil, `n primulr`nd prin ineditul [i raritatea

lor. A[adar, pagina cu recla-me, marketingul [i publicita-tea au revolu]ionat ceea ceazi numim layout-ul publica-]iilor. De aici, imaginea aveas\ p\trund\ `n spa]iul edito-rial, tot mai mult, pe m\sur\ce condi]iile tehnice auevoluat, iar ziarele [i-au per-mis s\ achizi]ioneze cu maimult\ u[urin]\ [i apoi s\ pro-duc\ propriile reprezent\rivizuale la evenimente. La`nceputuri, erau `nso]ite depoze doar articolele desprerege [i unele personalit\]ipolitice sau arti[ti. Pozele erau de tip portret, nu desitua]ie.

Prima fotografie din„Evenimentul de Ia[i“ al anu-lui 1910 este a unui candidatie[ean al Partidului Conser-vator la alegerile parlamen-tare, Constantin Meissner.

Aspirant la un fotoliu senato-rial din partea Colegiului II,Meissner ap\rea pe 5 ianua-rie `ntr-o fotografie mare, peprima pagin\, `n dreapta sus,imediat sub frontispiciu. Era,practic, ceea ce ast\zi amputea numi o reclam\ elec-toral\. Este singurul candidatdin acel an ce s-a folosit deo fotografie care s\ `l fac\popular `n ochii aleg\torilordin Ia[i.

Urm\toarea fotografiedin colec]ia anului 1910 o`nt`lnim `n edi]ia de pe 5februarie 1910. ~l `nf\]iseaz\,`ntr-un timbru micu] darclar, pe chipe[ul artist JanKubelik, prezentat ca „celmai mare violonist din lu-me”, venit la Ia[i pentru unconcert la Teatrul Na]ional, adoua zi, la ora 9 seara.Kubelik avea s\ interpreteze

compozi]ii de Bach, Wagner[i Paganini.

Nu am mai g\sit `ncolec]ia „Evenimentului deIa[i” nici o fotografie p`n\ ladata de 14 septembrie. Fac`ns\ men]iunea c\ am foto-copiat colec]ia din cinci `ncinci numere. Fotografia estede data aceasta la pagina cureclame [i `nso]e[te un textcu titlul „Frumuse]ea uneidoamne”. Imaginea este aunei femei de rang, frumoa-s\ [i cochet\, un ideal de ra-finament, la care puteau as-pira cele care foloseau cremaAchilon, produs\ `n labora-toarele Nicolau, „furnizorulCur]ii regale, cel care aob]inut diplome de onoare [imedalii de aur la expozi]iilede [tiin]e [i la cele pentruproduse chimice, farmaceu-tice [i cosmetice”. A[adar,farmecul [i frumuse]ea uneidoamne, date de un „obrazfrumos, curat, f\r\ pistrui [ipete, f\r\ co[i, alb [i

catifelat” se ob]in [i sep\streaz\ cu reputata crem\Achilon, „f\r\ rival `n ingri-jirea pelei”. Primind asigur\ric\ „`n compozi]ia sa nu intr\absolut nici o substan]\v\t\m\toare s\n\t\]ei”,doamnele aflau c\ f\c`nd uzzilnic de aceast\ crem\, care`n Ia[i putea fi procurat\doar de la farmacia Werner,„vor p\stra totdeauna aspec-tul tinere]ei”.

Pe 28 septembrie, ocronic\ despre spectacolulFata p\durarului la OperetaRomân\ din Bucure[ti este`nso]it de fotografia frumoa-sei soliste Metaxa Doro, care„smulsese” aplauzele celorcare o ascultaser\ [i „epatasepublicul de la primul pas pe

care l-a f\cut pe scen\”,merit`ndu-[i aprecierea de„artist\ des\v`r[it\ ce var\m`ne o stea a scenei noas-tre lirice”.

Pe 5 decembrie, o foto-grafie `nso]ea anun]ul unuiviitor concert al „Trupei ma-loruse”, care avea s\ joace laTeatrul Na]ional pe 7, 8, 9 [i10 decembrie.

~n fine, ultima fotografiedin „Evenimentul de Ia[i” alanului 1910, chiar pe 31 de-cembrie, este tot a politi-cianului conservator Con-stantin Meissner, numit se-cretar general la MinisterulInstruc]iunii Publice. Eaceea[i fotografie de pe 5ianuarie. Singura, probabil,din cutia cu poze a redac]iei.

DAMELE GAZETIERE

Emilia CHISCOP

Articolele cu poz\


Festivalul „Avram Goldfaden“, un eveniment ce risca s\ devin\un adev\rat brand al ora[ului, a beneficiat `n 2008 de o edi]ietimid\, ce a tr\dat gloria de alt\dat\.

O EDI}IETIMID|

5 «

ordinea de zi


~n 2008, la Ia[i au avut loc unsingur festival de teatru deamploare [i alte dou\ de ni[\.

Festivalul „EuroArt“

EEssttee oo iinnii]]iiaattiivv\\ iinnddeeppeennddeenntt\\,, aaffllaatt\\ llaa aaddoouuaa eeddii]]iiee ((ssuuss]]iinnuutt\\ ttoottuu[[ii ddiinn bbaanniippuubblliiccii ddee MMiinniisstteerruull CCuullttuurriiii [[ii CCuull-tteelloorr [[ii ddee PPrriimm\\rriiaa MMuunniicciippiiuulluuii pprriinnpprrooiieeccttuull „„IIaa[[ii 660000““)).. Edi]ia din 2007 a„EuroArt“ a fost criticat\ `n pres\ [i dec\tre speciali[ti. Organizatorul, Adi Af-teni, prin Funda]ia Cultural\ Timpul, arealizat `n 2008 un festival mult `m-bun\t\]it, atr\g`nd produc]ii consacrate(cum ar fi spectacolul Teatrului Act,Capra sau cine e Sylvia cu Marcel Iure[).~ns\[i afluen]a extraordinar\ a publicu-lui din cei doi ani a demonstrat c\nevoia de a vedea teatru de calitate esteuna mare la Ia[i, `ns\ institu]iile con-sacrate reu[esc arareori s\ o satisfac\.R\m`ne ca Festivalul „EuroArt“ s\capete [i mai mult\ consisten]\ prinatragerea unui board artistic [i astfel s\aib\ [ansa de a intra cu adev\rat `n cir-cuitul festivalier românesc, astfel ca [iora[ul Ia[i s\ figureze cu un evenimentanual.

Festivalul „AvramGoldfaden“

Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“ areluat `n 2008 Festivalul „Avram Gold-faden“, un eveniment ce risca s\ devin\un adev\rat brand al ora[ului. Gloria dealt\dat\ a festivalului a fost tr\dat\ `ns\de aceast\ edi]ie timid\, o timiditate care

ar putea fi explicat\ fie prin capacitateaorganizatoric\ redus\ a actualului direc-tor, Cristian Hadji-Culea, fie prin finan-]area necorespunz\toare.

Festivalul Interna]ional deTeatru pentru Copii [iTineret

Una dintre pu]inele reu[ite reale aleprogramului „Ia[i 600“ este FestivalulInterna]ional de Teatru pentru Copii [iTineret, organizat de Teatrul „Luceaf\rul“din Ia[i. Un eveniment binevenit, care`[i poate c`[tiga `n timp o ni[\ foarte pre-]ioas\.

Criticul de teatru MihaelaMichailov, colaboratorpermanent al „Suplimentuluide cultur\“, ne demonstreaz\prin patru exemple faptul c\ora[e mai mici dec`t Ia[ulg\zduiesc evenimente teatralede amploare, care beneficiaz\de bugete mari:

Festivalul „Zile [i Nop]i de Teatru European“ de la Br\ila

A avut loc `n septembrie 2008 [i s-a des-chis cu premiera spectacolului regizatde Radu Afrim, Omul pern\. A inclusat`t produc]ii române[ti, c`t [i produc]ii

ale unor teatre din Balcani [i Sud-EstulEuropei, pe care festivalul se axeaz\.

Festivalul „Pledez pentrutine(ri)“ de la PiatraNeam]

La Piatra Neam] a avut loc `n luna oc-tombrie cea de-a doua edi]ie a acestuifestival de teatru, cu dou\ sec]iuni deconcurs ([coli de teatru [i tineri p`n\ `n35 de ani) [i o sec]iune dedicat\ regalu-lui teatral.

~nt`lnirea teatral\„TAMper 2“ de la Sf`ntu Gheorghe

Desf\[urat\ la Sf`ntu Gheorghe `n sep-tembrie [i concentrat\ pe prezen]a unuicreator de teatru din România [i a unuicreator de teatru din Ungaria, i-a avutinvita]i anul acesta pe Gianina C\rbuna-riu [i pe Bodo Viktor. Aflat\ la cea de-adoua edi]ie, `nt`lnirea este organizat\ dec\tre Teatrul „Andrei Mure[anu“ din Sf`n-tu Gheorghe.

Festivalul Interna]ional„Shakespeare“ de laCraiova

S-a aflat `n 2008 la edi]ia a VI-a, reu-nind regizori care au revolu]ionat g`ndi-rea teatral\ a ultimilor 30 de ani – De-clan Donnellan, Oskaras Korsunovasetc. ~n 2010 festivalul va cuprinde unspectacol regizat de Bob Wilson la Tea-trul Na]ional din Craiova, precum [ialte mont\ri ale unor regizori de refe-rin]\.

Ora[e mai mici dec`t Ia[ul g\zduiescevenimente teatrale de anvergur\


O NOU|POLITIC|

» 6

ordinea de zi

Spre deosebire de România, `n str\in\tate publicul amator decultur\ va dori oric`nd s\ vad\ arti[ti români vii, nu doar s\priveasc\ o galerie de personaje pe care noi o consider\mreprezentativ\.


COMENTARIU

La final de prim mandat, ICR pic\la mijloc `n conflictul dintre palate

Elena Vl\d\reanu

~~nncc\\ ddiinn vvaarr\\ aassiisstt\\mm llaa uunn ffeennoommeennggrreeuu ddee `̀nncchhiippuuiitt `̀nnttrr-uunn ssttaatt cciivviilliizzaatt::ccuullttuurraa eessttee ffoolloossiitt\\ ccaa mmoonneedd\\ ddeesscchhiimmbb `̀nn ppoolliittiicc\\.. C`nd „EvenimentulZilei“ online a publicat materialul despreatacul penibil al unor româna[i din NewYork ̀ mpotriva unei expozi]ii deschise lasediul Institutului Cultural Român dinNew York (ICRNY), m-am g`ndit dac\ s\preiau sau nu informa]ia – pe vremeaaceea lucram `nc\ la „România liber\“.Nu am scris nimic atunci tocmai pentruc\ mi se p\rea o non-[tire [i c\ a publi-ca subiectul echivala cu a da ap\ la moa-r\ unor frustr\ri personale.

Nu mi-am imaginat nici c\ presa, m\rog, o anumit\ parte a ei, va prelua „[ti-rea“ [i o va dezvolta `n halul `n care s-a`nt`mplat, nici c\ politicienii se vor foloside asta pentru a manipula: anchet\, a-sortat\ cu ceva l\turi [i, `n cele din ur-m\, reducerea bugetului ICR.

Nu s-a mai `mpiedicat nimeni `n am\-nunte dat fiind c\ „mizeriile“ au ajuns s\reprezinte România peste hotare! Pentruun plus de credibilitate, `naintea p\reriia fost inserat\ [i urm\toarea propozi]ie:„Nu m\ pricep eu cine [tie ce la chestiiartistice, dar de data asta...“. Iar politi-cienii [i mass media au `nv\]at rapid co-manda magic\: „pe banii dumneavoastr\“.Pentru un efect garantat.

Ajungem astfel la riscul pe care [i l-aasumat ICR de la `nceput, adic\ de acumpatru ani, [i anume s\ investeasc\ `nactele artistice contemporane: de la mu-zic\ la programele de traduceri. Spre de-osebire de România, `n str\in\tate pu-blicul amator de cultur\ va dori oric`nds\ vad\ arti[ti români vii, nu doar s\priveasc\ o galerie de personaje pe carenoi o consider\m reprezentativ\. Dac\

Institutul Cultural Francez ar aduce laBucure[ti un mare specialist `n VictorHugo [i ar organiza o conferin]\ pri-lejuit\ de o nou\ traducere din Mizera-bilii, c`t\ lume s-ar duce? Cu siguran]\are [anse mai mari s\ st`rneasc\ mai mul-t\ curiozitate romanul unui tip care [i-atr\it copil\ria [i adolescen]a ̀ n lumea „gla-moroas\“ a vedetelor de cinema [i care a-cum este director general al „Le Monde“,iar romanul lui a luat Premiul Femina.De[i tipul \sta nu e nici pe departe Vic-tor Hugo, poate nici nu se ridic\ lanivelul altor scriitori francezi contempo-rani. P`n\ la urm\, oric`t de crud arp\rea, [i `n cultur\ tot marketingul arecuv`ntul decisiv.

O nou\ mutare `n partidaB\sescu-T\riceanu

~n februarie 2007, c`nd România a fostinvitat\ s\ participe la Carnavalul de laVene]ia, Institutul Cultural Român a f\-cut un parteneriat cu Ministerul Culturii[i Cultelor [i cu Ministerul de Externe.Iar diferen]a dintre manifest\rile organi-zate de ICR [i cele organizate de insti-tu]iile partenere era evident\. De la cul-tura contemporan\ treceai repede la oRomânie fals\ [i penibil\, dar „etern\ [ifascinant\“, `n care fete frumoase, cu zu-lufi aurii, privesc cerul senin, `n timp cev`ntul le umfl\ iile [i, undeva, `n apro-piere, se aude un fluier doinind, iar unpelican survoleaz\ apele str\juite dep\puri[.

Aceea[i impresie de fals [i penibil amavut-o c`teva luni mai t`rziu, c`nd am ni-merit la o petrecere autohton\, denumit\pompos festival, „Zilele României pe Brod-way“, printre ai c\rei organizatori sausimpatizan]i se num\r\ aceia[i românileza]i de activitatea ICRNY. Playback

popular, mici [i c\rn\raie la gr\tar, go-go[i [i br`nzoaice, chestii române[ti, dom-nule! Ar fi interesant de aflat dac\ Va-lentin Stan sau Mihai Gâdea vor fi la felde vocali `n momentul `n care ICR se vaabate de la un traseu firesc [i va rec\dea`n patima „românismului verde“. Sigurc\ nu!

Unde s\ fi gre[it ICR? Din punctulmeu de vedere, c`nd l-a invitat pe TraianB\sescu la conferin]a de pres\ prilejuit\de finalul mandatului actualei condu-ceri. A fost plin de pres\, iar jurnali[tii[i-au str`ns camerele [i microfoanele fix`n momentul `n care pre[edintele [i-a `n-cheiat discursul. Nu de soarta ICR era in-teresat\ presa, ci a[tepta urm\toarea mu-tare `n partida de [ah B\sescu-T\ricea-nu. B\sescu a mutat, chiar dac\ nu cu a-plombul a[teptat, spun`nd c\ va face totposibilul ca bugetul ICR pe 2009 s\ per-mit\ executarea programului de dezvol-tare a proiectelor.

Pe scurt: T\riceanu a t\iat bugetul ICR,B\sescu `ncearc\ s\ repare lucrurile,pun`nd cultura pe aceast\ tabl\ de [ahpe care cei doi se r\zboiesc periodic. ~n-tre timp, persoane din conducerea ICRsemneaz\ `n presa cotidian\ editorialepolitice care sus]in necondi]ionat activi-tatea pre[edintelui. Despre asta `ns\ auscris [i vorbit, mai bine [i mai inspirat,Cristina Modreanu [i Ovidiu {imonca.

Finalul mandatului de patru ani al actualei conduceri aduceInstitutului Cultural Român (ICR) „una rece“ [i „una cald\“,`mp\r]ite fr\]e[te de primii doi politicieni ai statului. Pe de o parte,premierul T\riceanu a redus cu 40% bugetul ICR pentru 2009convenit cu Ministerul Economiei [i Finan]elor, de la 15 milioanede euro la pu]in peste 8 milioane (o reducere real\ de 20% fa]\de 2008, c`nd bugetul a fost de 10 milioane de euro!). Pe de alt\parte, pre[edintele B\sescu declar\ c\ va face tot posibilul cabugetul pe 2009 s\ permit\ institu]iei continuarea programelor`ncepute [i c\ va p\stra actuala conducere.

Pre[edintele Traian B\sescu a participat, joi, 13 noiembrie a.c., la [edin]a de bilan] a conducerii Institutului Cultu-ral Român (ICR), „nu `n calitate de simplu vizitator, ci `n calitate de pre[edinte de onoare al acestei institu]ii“, prilejcu care a l\udat progresele f\cute de institu]ie `n ultimii patru ani [i a precizat c\ [i `n urm\torii patru ani ICR vaavea aceea[i conducere. B\sescu a precizat c\ va face tot ceea ce este necesar pentru ca bugetul ICR `n 2009 s\ fie]inut `n parametri care s\-i permit\ executarea programului de dezvoltare a proiectelor culturale `n str\in\tate, [inu o diminuare a proiectelor. Traian B\sescu a mai precizat c\ `nainte de `nlocuirea fostului [ef al ICR, AugustinBuzura, cu Horia-Roman Patapievici, Institutul ar\ta „ca o structur\ pentru campanie preziden]ial\, pentru editareadiscursurilor pre[edintelui, pentru afi[e, pentru evenimente, era o juc\rie la dispozi]ia pre[edintelui“.

» „Bugetul pe 2009 este scandalos de mic, un buget dedesfiin]are. Noi am construit un buget ra]ional, de 59 demilioane de lei, l-am dr\muit apoi la 50 de milioane [i amob]inut, `n final, doar 32 de milioane. At`t investe[te statulromân `n exportul de cultur\!“ – Horia-Roman Patapievici

FOSTUL INSTITUT: „O STRUCTUR| PENTRU CAMPANIE PREZIDEN}IAL|“


Iosif Demian: „Nu cred c\ filmele vechi ar fi ajuns la Cinematecadin Ierusalim f\r\ filmele din ultima vreme. Valoarea unui film elegat\ de momentul `n care apare“.

VALOAREAUNUI FILM

7 «

ordinea de zi


EEaa aa ffoosstt oorrggaanniizzaatt\\ ddee CCeerrccuull CCuullttuurraallddee llaa IIeerruussaalliimm –– CCoosstteell SSaaffiirrmmaann [[ii LLee-oonn VVoolloovviiccii aanniimm\\ aaiiccii ddee cc`̀]]iivvaa aannii,, ccuummooddeerraa]]iiee [[ii iinntteelliiggeenn]]\\,, `̀nntt`̀llnniirrii `̀nnttrreeppeerrssoonnaalliitt\\]]ii ddiinn RRoommâânniiaa [[ii rroommâânnii ddiinnIIssrraaeell.. ~n Israel s-au `nt`lnit, `ntre 10 [i16 noiembrie, mai multe geografii – pen-tru c\ n-au ajuns `n }ara Sf`nt\ doar ci-nea[ti români din România, ci [i dinAustralia (Iosif Demian) sau Anglia (A-namaria Marinca, ea venind de fapt dela un festival din Corint) –, dar [i maimulte epoci sau, mai exact, valuri, pre-cum [i mentalit\]i, regrete, frustr\ri.

Au fost [i `nt`lniri fericite – de pild\,cea dintre Iosif Demian [i Costel Safir-man, care i-a fost cineastului produc\-tor delegat la O lacrim\ de fat\, cei doinemai`nt`lnindu-se din anii '80. O lacrim\de fat\ a f\cut, de altfel, parte din retro-spectiva organizat\ la Ierusalim, Tel-Aviv[i Haifa.

De fapt, valurile '70, '80 [i cel actualnu s-au ciocnit cu prilejul retrospectiveifilmului românesc `n Israel la modul di-rect. Cristian Mungiu [i Hanno Hoefern-au stat p`n\ la sf`r[it, ca s\ prind\ `n-t`lnirea Cercului Cultural de la Ierusa-lim [i s\ poat\ dialoga cu reprezentan]iivalului '70, Dan Pi]a [i Iosif Demian. Afost o `nt`lnire care la sf`r[it a scos sc`n-tei. Pornind de la tema existen]ei sau nua unei continuit\]i `n filmul românesc,Lauren]iu Damian a spus, pe bun\dreptate, c\ „pentru un cineast conteaz\mai pu]in din ce val face parte“ [i l-a ci-tat pe profesorul s\u, Florian Potra, careconsidera c\ o genera]ie de cinea[ti sena[te o dat\ la 30 de ani. Prin urmare,Lauren]iu Damian spune c\ apar]ine uneigenera]ii sacrificate, cea a anilor '80.„Anii '90 ne-au prins cu proiecte datate,iar apoi am ratat [ansa de a vorbi desprerealitate `n libertate“.

Dan Pi]a a admis la `nceput c\ nu e-xist\ un conflict `ntre genera]ii, rela]iilefiind „ca `ntre tat\ [i fiu sau ca `ntreunchi [i nepot“, pentru a ad\uga c\„noua genera]ie [i-a f\cut loc cu coa-tele“, dar c\, `n fine, „important e s\ nualunge publicul din sal\“. (A amintit [ic\ ultimul concurs CNC, unde proiec-tul s\u de lungmetraj n-a primit finan-]are, este o „mascarad\“.)

Magdalena Stanciu (TVR) i-a contra-zis [i pe Lauren]iu Damian, [i pe DanPi]a, spun`nd printre altele c\, atuncic`nd tinerii cinea[ti „[i-au f\cut loc cucoatele“, adic\ la `nceputul acestui dece-niu, `n România nu se mai f\ceau delocfilme.

Mi-a pl\cut cel mai mult ce a spusIosif Demian: „Nu cred c\ filmele vechiar fi ajuns la Cinemateca din Ierusalimf\r\ filmele din ultima vreme. Valoareaunui film e legat\ de momentul `n care

apare. ~n anii '70, critica ne-a numitgenera]ia '70. Cei de azi vor duce a-ceea[i lupt\ peste cinci ani, c`nd vor a-p\rea regizori [i mai tineri. Eu, la [coalade cinema unde predau `n Australia, potface azi analize `ntre Megatron [i Lampacu c\ciul\ sau Trafic, [i le pot vorbi de-spre Boogie unor studen]i care p`n\ maiieri nu [tiau unde e România, [i dac\ e]ar\ sau peninsul\“. Iosif Demian, care afugit din ]ar\ `n 1986 [i s-a stabilit p`n\la urm\ `n Australia, va reveni s\ fac\ undocumentar la Ro[ia Montan\, unde afilmat Nunta de piatr\ (cu Mircea Vero-iu [i Dan Pi]a), `n care va vorbi [i desprerealizarea acestui film – unul dintre celemai frumoase din cinematografia ro-mân\.

O doamn\ stabilit\ laIerusalim a f\cut lobbypentru 432

~n Israel am auzit pentru prima oar\ de-spre un film de [coal\ pe care NicolaeOpri]escu l-a f\cut `n 1965 despre `n-treruperile de sarcin\ de la un spital bu-cure[tean. Un film pe 8mm, despre carenu se mai [tie dac\ mai exist\. AnamariaMarinca a fost dornic\ s\ dea de urmafilmului.

Nu [tiu ce au `n]eles românii isra-elieni din tot schimbul, uneori mai dur,de replici dintre invita]i. C\ unde se`nt`lnesc mai mul]i români iese scandal?Poate li s-a p\rut ciudat c\, taman acumc`nd `n lume se vorbe[te despre filmeledin România mai mult ca oric`nd, `nograda România mai exist\ discu]ii degenul acesta.

Or fi `n]eles c\ tinerii vor s\ le ialocul „clasicilor“ (de[i conflictul dintregenera]ii e surs\ de progres)? C\ la con-cursul CNC c`[tig\ doar proiectele ti-nerilor regizori care [i-au f\cut propriilecase de produc]ie? Copel Moscu, mem-bru al juriului la unul dintre concursu-rile CNC, a spus c\ problema nu mai ec\ nu s`nt bani, ci c\ nu s`nt suficienterezerve de creativitate pentru dou\ se-siuni de concurs pe an.

C`nd spiritele s-au mai calmat, odoamn\ stabilit\ la Ierusalim ne-apovestit cum a f\cut lobby pentru 432telefon`nd pe la prieteni [i spun`ndu-lec\ trebuie s\ mearg\ la cinema s\-l vad\.Iar so]ul ei, dup\ ce a v\zut jocul Anei-maria Marinca, a exclamat: „Dumneze-ule, am sc\pat de t`mpitele de la Holly-wood!“.

Deplasare sprijinit\ de Institutul Cultural Român

Noul val din filmul românesc a `ncins spiritele `n Cetatea Sf`nt\N-am prins la Ierusalim b\taia dintre preo]ide la Biserica Sf`ntului Morm`nt (care am`n]eles c\ s-a dat [i la [tiri), dar am prins o`nt`lnire cu sc`ntei pe tema filmului românesc.

Drag\ Leu]ule, am aflat de la Costel Safirman c\ atuncic`nd ai fost tu cu ICR-uul `n Israel, cu ocazia Festivaluluide Film de la Ierusalim din iunie, te-aai dus la recep]iahotelului, `n ziua de Sabbath, s\ reclami c\ s-aa stricatunul dintre lifturi☺. {tiu c\ ]i-a pl\cut mai mult Tel-Aviv-ul dec`t Ierusalimul, dar ]i-ar fi pl\cut s\ fii acum [itu cu noi. Iat\ de ce: te-ai fi `nt`lnit cu Anamaria Marin-ca, Cristian Mungiu [i Hanno Hoefer. Ai fi putut, dac\ai fi fost la fel de inspirat ca ei, s\ faci baie `n Medite-rana c`nd la Bucure[ti era un grad Celsius. Te-ai fire`nt`lnit cu Iosif Demian. E un om foarte dr\gu]. (Amf\cut interviu cu el, o s\ apar\ tot aici s\pt\m`na vii-toare). Ne-a dat cadouri. Mie mi-a dat un breloc cuspecific australian, iar Magdalenei Stanciu de la TVR 2mu]unache de plu[ pentru copiii ei. Plus mult\ c\ldur\.

Te-ai fi re`nt`lnit apoi cu Costel Safirman, care s-a agitat foarte mult `n acest an. Pe l`ng\ munca lui de laCinemateca din Ierusalim, a fost curatorul acestei retro-spective care ]ine o lun\. Timp de doi ani a g`ndit-o`mpreun\ cu (fosta ta coleg\ de facultate) Madeea Axenciuc, dar c`nd ea a plecat intempestiv din frunteaICR Tel-Aviv (`mpreun\ cu directorul adjunct), ICR Tel-Aviv a r\mas `n trei oameni – Claudia Laz\r, MonicaMoro[anu [i Gabriela {tefan. Echipajul de trei plus unuar fi vrut s-o am`ne pu]in, dar vestea c\ la anul fondu-rile ICR se reduc cu aproape 50% a f\cut obligatorie or-ganizarea retrospectivei `n acest an.

Dar a fost bine. Lume mult\ la filmele lui CristianMungiu, Occident [i 432, dar [i la documentarele lui

Titus Meszaros, Mirel Ilie[iu, Copel Moscu, Ovidiu BosePa[tina [i Lauren]iu Damian. Oameni care st\teau p`n\dup\ miezul nop]ii pentru sesiunile de `ntreb\ri [ir\spunsuri [i care chiar puneau `ntreb\ri. (Dar [i româniemigra]i mai de mult care ie[eau din sal\ dup\ glumacu Fluocinolonul din Boogie.) To]i cei zece români din„delega]ie“ am f\cut naveta `ntre Tel-Aviv, Ierusalim [iHaifa. Anamaria Marinca a fost cea mai oropsit\, dar `nultima sear\ l-a cunoscut pe Amos Gitai, doar cu c`tevaore `nainte s\ ia avionul spre Londra.

}i-ar mai fi pl\cut la retrospectiv\ pentru c\ fiecareproiec]ie `ncepea cu jurnale de actualit\]i din 1957 p`n\`n 1974 [i te-ai fi distrat la imaginile cu muncitorii de laS\vine[ti (cred) care au descoperit c\ pot turna beton [iiarna – dac\ folosesc ap\ cald\. ~ntr-o zi am mers cuAnamaria Marinca prin Jaffo, un cartier vechi al Tel-Aviv-ului, [i acolo `n port era un t`rg, iar un nene (carenu era român) ghici ce vindea? Un exemplar din„Sc`nteia“ din 30 august 1977! Pe o pagin\ scria c\„Tovar\[ul Nicolae Ceau[escu a reluat convorbirile cuprimul ministru al statului Israel“, iar pe prima pagin\se spunea c\ „Este de o importan]\ vital\ pentruzootehnia noastr\ ca/Toate unit\]ile agricole s\`nsilozeze `n aceste zile c`t mai multe furaje!“. (~]i trimit [i poza.)

Leu]ule, e plin de m`]e `n Tel-Aviv!

Pagin\ realizat\ de Iulia Blaga

Anamaria Marinca, Iosif Demian [i Erika Demian

CUM MI-AM PETRECUT SF~R{ITUL VERII (~N ISRAEL)

Scrisoare c\tre Alex. Leo {erban

Bogdan-Alexandru St\nescu: „«B\tr`ne, obi[nuia s\ spun\, eu nuvreau s\ fiu mare scriitor, a[ vrea doar s\ scriu bine. Eu am scrisp`n\ acum doar ca antrenament (de la Desant `ncoace – n.m.,BAS), de ast\zi am de g`nd s\ scriu cu adev\rat»“.

» 8

in memoriam

„DE AZI AM DEG~ND S| SCRIUCU ADEV|RAT“


FRAGMENT INEDIT

Replace all – ultimul roman fSe spune c\, dup\ ce-]i moare tat\l, te apropii [i tu demoarte cu vreo doi-trei pa[i. Mie, ast\zi, mi-a muritun prieten. E adev\rat, cu vreo 30 de ani mai b\tr`n,`ns\ unul care a [tiut `ntotdeauna s\-[i ascund\`n]elepciunea `n spatele unei discre]ii pe care i-am`n]eles-o, poate, abia `n momentul mor]ii.

„– B\tr`ne, obi[nuia s\ spun\, eu nu vreau s\ fiu marescriitor, a[ vrea doar s\ scriu bine. Eu am scris p`n\acum doar ca antrenament (de la Desant `ncoace –n.m., BAS), de ast\zi am de g`nd s\ scriu cu adev\rat.“E vorba despre omul care mie mi se pare cea maioriginal\ prezen]\ desantist\, scriitorul care apoi s-aretras la „Magazin Istoric“, pentru a scrie, `n conti-nuare, o literatur\ cu totul rupt\ de cerin]ele pie]ei. Afost, cred, cel mai modest [i adev\rat scriitor român pecare l-am cunoscut. Nu a avut prea mul]i amici, astarealizai de la primul contact, `ns\ era unul dintre ceicare-]i r\m`neau pe suflet. Cu mine a[a s-a `nt`mplat.

Despre cum a scris Ioan am auzit teorii, de la cele mait`mpite p`n\ la acele necroloage cretine pe care le totcitesc `n ultima vreme („Ioane, de ce scrii la fi]uicaaia?“ „Maestre, am nevoie de bani, de ce oare?“), dela cronici literare a[a-zis obiective la acei saci deplastic utiliza]i de criticii care nu [tiu, de aceast\ dat\,dac\ s\ `njure sau nu...

Pentru mine, Ioan L\cust\ r\m`ne omul pe care l-amrugat s\-mi g\seasc\ locul exact al cinematografuluide pe Strada Doamnei unde a fost coproprietarJoyce... L-a g\sit, domnilor/doamnelor! ~mi place s\cred c\ acum prive[te un film mut, care-mi sun\ at`tde familiar... cut:


I

JJooiiaa,, `̀nnttrree oorreellee zzeeccee [[ii ddoouu\\sspprreezzeeccee,,mmaaeessttrruull TTaaccssiill BBuurrtt\\nnccuurreeaannuu ((ppsseeuu-ddoonniimm lliitteerraarr RRaadduu FFuullggeerriicc\\ JJrr..)),, pprroozzaa-ttoorruull oorraa[[uulluuii,, iiee[[eeaa ddiinn ccaass\\.. Cu paslene[, juc`ndu-[i bastonul, ca [i cum ar fi`ndep\rtat nev\zute cete de g`ng\nii, par-curgea cele c`teva sute de metri de la vilasa [i p`n\ la Biblioteca Or\[eneasc\. Nuse gr\bea, dar nici nu l\sa impresia c\merge f\r\ vreo dorin]\ de-a ajunge c`tmai grabnic undeva. C`nd se `nt`mpla s\-lsalute cineva sau chiar vreunul `ncercas\-l abordeze, maestrul nu-[i contenea mer-sul, dar nici nu gr\bea pasul. Doar `nclina`ng\duitor din cap, f\c`ndu-i semn ace-luia c\ nu poate, pe moment, s\-l ascul-te, sau s\-i adreseze c`teva cuvinte de r\s-puns la salut.

De altfel, nu prea erau mul]i cei dor-nici s\-l abordeze. Mai to]i `l ocoleau, zo-rind pasul c`nd `l `nt`lneau. Se temeauparc\ s\ nu fie `nghi]i]i de prozator, pur[i simplu devora]i dintr-o simpl\ privire,o ridicare din spr`ncean\ sau dintr-o mi[-care mai nervoas\ a bur]ii.

Cu mul]i ani `n urm\, `nainte de eve-nimentele din acel decembrie de po-min\, un important critic din Bucure[ti,dup\ ce st\tuse dou\ s\pt\m`ni la casade crea]ie din Balt\, publicase o cronic\la cea mai recent\ carte a lui Burt\ncu-reanu, Murmur\ Balta, din care nu seputea `n]elege dac\ `l l\uda sau `l termi-na – era cunoscut stilul uleios al criticu-lui –, doar inducea o persistent\ senza]iede sil\, team\ [i nedumerire c\ astfel defiin]e `nc\ mai s`nt `n libertate sub cerulscump al patriei socialiste, ai c\rei cet\-]eni f\ceau cumplit\ foame [i exemplareacte de d\ruire Revolu]ionar\, spre a-[i achi-ta [i ultimile datorii externe. Criticul lan-sase formularea, devenit\ `n scurt timpmarca scriitorului: „Carnasierul b\ltit Bur-t\ncureanu“. ~ncetul cu `ncetul s-au n\s-cut astfel pove[tile care st`rneau team\.

Mult\ vreme s-a spus c\ el `nsu[i tri-mitea `n t`rg feluritele zvonuri despre posi-bilele sale fapte, mai ales dup\ evenimen-te, c`nd o vreme a stat cam ferit. Chiar `nseara zilei c`nd a fugit Ceau[escu, o e-chip\ de Revolu]ionari, `n uniforme deg\rzi patriotice, s-a prezentat la poarta vi-lei romancierului. Primiser\ ordin s\ fac\ordine [i la cultura Jude]ean\. Burt\ncu-reanu era reprezentantul cel mai autori-zat, el organiz`nd an de an, `nc\ de laprimul Congres al Educa]iei Politice [iCulturii Socialiste, din iunie 1976, festi-valul „C`ntarea României“ pe jude]. Maiera [i membru permanent `n ComisiaNa]ional\ de organizare a Festivalului.

P`n\ s\ rup\ plutonul de revolu]io-nari lan]ul cu care era ferecat\ poarta,

Burt\ncureanu a [i ap\rut `n u[a vilei.Era cu r\posatul episcop Valerian [i cu oparte din corul catedralei (ba[ii [i barito-nii) dup\ el. Prozatorul ]inea cu mìnileam`ndou\ vergeaua unui drapel tricolor,cu ciucuri. Era marele steag cu care in-trau `nainta[ii la deschiderea grandioase-lor spectacole omagiale de pe stadion saudin sala sporturilor. Sala fusese inaugu-rat\ pe 26 mai 1986, ziua `n care Ceau-[escu deschisese oficial canalul Dun\re-Marea Neagr\, al treilea ca m\rime dinlume, dup\ Suez [i Panama.

Cu un gest av`ntat, Burt\ncureanu des-f\cu tricolorul. ~n locul stemei, o gaur\zdren]uit\, a[a cum v\zuse c\ se d\dea`ntruna la televizor c`nd ap\reau revolu-]ionarii `n fa]a poporului. Ca la un semn,episcopul ridic\ [i el crucea [i prinse abinecuv`nta `n toate p\r]ile. Cori[tii`ncepur\ s\ r\cneasc\ entuzia[ti: „Cu noieste Dumnezeu!“. Nu mai apucau s\-[imodeleze [i armonizeze vocile, cu ochii]int\ la pu[tile de tir [i cele c`teva auto-mate AKM pe care grupul de revolu]io-nari le ]ineau `ndreptate spre ei. C`ntauzori]i, rug`ndu-se doar, dac\ cumva Dum-nezeu nu urm\rea [i el revolu]ia de la Bu-cure[ti `n direct la televizor, s\-[i `n-drepte aten]ia [i spre treptele vilei luiBurt\ncureanu, s\ fac\ o minune [i s\-ialunge pe cei cu armele de la poart\.

Revolu]ionarii fuseser\ lua]i prin sur-prindere. Conduc\torul lor, inginerulNisip, r\cni dintr-o dat\: „B\i, ascult\ lamine comanda! ~n genunchi! Bisericaaici de fa]\ e cu noi! {i cultura e cu noi!S\ c`nt\m [i noi `nc\ o dat\ slav\ lui Dum-nezeu c\ am alungat dictatura! Jos tero-ri[tii!“. A `ngenunchiat plutonul. Burt\n-cureanu a f\cut un u[or semn cuiva din-spre garaj. Ap\ru un ins durduliu, cu olantern\ `n m`n\.

– Vandaxoane, strig\ Burt\ncureanu.Ad\ ni[te lum`n\ri de-alea mai groase. {itricolorele, c\ avem musafiri.

Peste c`teva clipe veni fl\c\iandrul cuun pachet de lum`n\ri. ~l urma un ins bur-tos, cu chica ro[covan\, cu p\rul zb`rlit,lucind catraniu, str\lucitor ca aura m`]e-lor negre, de parc\ `l unsese din bel[ugcu untur\ de rechin. Pe piept ì sp`nzuraun gherdan gros, din aur ro[iatic, de caresp`nzura un fel de craniu minuscul. R\m\-sese tigva aceea mititioac\ cu f\lcile largdeschise, de parc\ s-ar fi topit de r`s. Bur-tosul ducea un bra] de stegule]e tricoloredin h`rtie, cum s`nt acelea pe care le poar-t\ demonstran]ii la defilare. Aveau [i a-cestea c`te o gaur\ `n locul stemei.

Vandaxon a descuiat poarta [i a `nce-put s\ `mpart\ lum`n\rile. Lua [i c`te unstegule] [i-l petrecea pe dup\ centiroa-nele fl\c\ilor, `n dreptul cataramei p\tra-

te, cu stema republicii. Altora le `nfigeastegule]ul sub banderola tricolor\ de pebra]e. Unuia, cu o c\ciul\ „Alio[a“, cuurechi mari, cl\p\uge, i-a fixat micul tri-color deasupra urechii st`ngi. Un corist aaprins lum`narea episcopului [i apoi lu-mina s-a `ntins de la unul la altul, ca `nnoaptea de ~nviere.

Se `ntunecase de-a binelea. Luminilenu se mai aprinseser\ pe strad\, cine s\ le maipoarte de grij\! Emo]ionat, Burt\ncureanuprivea ceata revolu]ionarilor. ~nge-nunchia]i, cu automatele l\sate pe cimen-tul cur]ii sau sprijinite de poarta metali-c\, ocroteau `n c\u[ul palmelor fl\c\ruilepale. Corul ì d\dea de zor cu alte tro-pare. „Facem toat\ liturghia?“, [opti epis-copul. Romancierul cl\tin\ din cap. Va-lerian tu[i de c`teva ori [i c`ntarea `ncet\sugrumat\.

„Ridica]i-v\, b\ie]ii mei“, le f\cu semnBurt\ncureanu. „~n]eleg pentru ce a]i ve-nit la mine. S\ m\ aresta]i. Poate ave]i or-din chiar s\ m\ [i `mpu[ca]i. Chiar urm\-ream cu Prea Sf`ntul la televizor eveni-mentele din Capital\. {i-mi spuneam c\a sosit momentul ca [i la noi `n ora[ s\ `n-ceap\ o revolu]ie profund\. Cu dreptateape care am a[teptat-o cu to]i [i cu martiricare s\ `nro[easc\ de glorie paginile isto-riei pe care le vom scrie. Fi]i bineveni]i!“

Ridic\ mìnile neputincios, bomb`n-du-[i pieptul. „E datoria voastr\ sf`nt\ s-oface]i! M\ predau `n mìnile voastre. Via-]a mea v-o `ncredin]ez! Con[tiin]a meade creator devotat poporului `mi cere s\fac asta, chiar acum!“ Cobor` dou\ trepte,tot cu mìnile ridicate. Apoi se r\zg`ndi.Reveni `n capul sc\rilor. „Dar, oare s`nteu cel mai indicat pentru a fi pedepsit?Eu, care... Nu c\ m\ ap\r. Tovar\[ul in-giner Nisip, care v-a mobilizat [i v\ con-duce la victorie, cunoa[te mai bine. Darv\ `ntreb: nu face]i o mare gre[eal\ san-c]ion`nd arta? Artistul? C`nt\re]ul istorieinoastre glorioase? Evenimentele s`nt `ncurs de dezvoltare! Istoria lor `nc\ nu s-ascris. Epopeea lor `nc\ nu se c`nt\. Dac\ucide]i artistul, atunci cine s\ o mai fac\toate astea, c`nd va veni momentul ca vii-torimea care se uit\ acum la voi, a[a cumne uit\m noi acum la televizor, s-o cear\?Martirii [i eroii cine o s\-i preasl\veas-c\?!“

Cobor` mìnile, frec`ndu-[i-le. Amor-]ise. Continu\ `nfl\c\rat: „Tovar\[ul Ni-sip cunoa[te cel mai bine. Are un maremartir al democra]iei chiar la el `n fami-lie. L-a adus personal de la Securitate [i l-a`ngropat cre[tine[te `n ]\r`na sf`nt\, str\-mo[easc\. R\posatul p\rinte Macovei,v\rul Prea Sf`ntului Valerian care esteal\turi de noi, i-a f\cut toate cele cuven-ite la `ntoarcerea `n s`nul familiei. Pre-cizez c\ al\turi de noi este [i episcopul

„Suplimentul de cultur\“ public\ un fragment din romanul Replace all, predaPolirom, ultimul proiect pe care Ioan L\cust\ l-a finalizat. Scriitorul a `ncetat 15 noiembrie a.c., la v`rsta de 60 de ani. Replace all urmeaz\ s\ vad\ lumina t

vicar Irineu, nepotul p\rintelui Macovei,care `ns\ a r\mas sus, la episcopie, s\ seroage [i s\ vegheze cum evolueaz\ eve-nimentele.“

Se `ntoarse, cu o abia vizibil\ plec\-ciune, spre Valerian. ~i f\cu semn cu o-chiul. Continu\, ca [i cum i-ar fi vorbitnumai episcopului:

„V\ da]i seama ce tr\im acum? Acum,c`nd a sosit momentul s\-i cinstim cumse cuvine pe martirii no[tri, care s-au jer-tfit pentru visul lor de a tr\i `n demo-cra]ie?! Iat\, avem [i noi democra]ie, de-acuma! Arta este cu democra]ia `n jude-]ul nostru, v\ garantez eu. Avem [i cul-tele cu noi!“

Nisip `l asculta `ng`ndurat. ~l studia [ipe Vandaxon. B\iatul cel mai mare al luiMacatist Brandaburlea-Claxon, dac\ a-vea dou\zeci [i cinci de ani, p\rea p\-truns de m\re]ia momentului. Se apropi-ase de un alt tinerel, [i-l tot descosea deunde f\cuse rost de arm\. Semnase pen-tru ea? O mai d\dea `napoi? Ce fel decartu[e au, de r\zboi, sau de gargar\?

Insul burtos care adusese tricolorelea[teptase p`n\ ce Vandaxon le `mp\r]ituturor revolu]ionarilor c`te un stegule].Apoi, ca [i cum ar fi `nv`rtit o imaginar\manivel\ deasupra sa, f\cu c`teva semneagitate cu m`na dreapt\ [i o zbughi drept`n sus, printre crengile `naltului salc`mde la poarta prozatorului. Ca la un semn,becurile de pe strad\ `ncepur\ s\ lu-mineze.

Inginerul d\du capul pe spate [i r\-m\sese a[a c`teva clipe, `ncerc`nd s\ vad\dac\ nu cumva burtosul acela ]`[nise dese c\]\rase pe vreo creang\ a salc`mului[i le f\cea de-acolo semne terori[tilor cuvreo lantern\. Mai devreme, Dinescu sauCaramitru, sau altcineva, nu mai re]ineacine, `n v`nzoleala care era, anun]ase latelevizor c\ s-ar putea s\ vin\ elicopterecu terori[ti care s\ atace revolu]ia `n di-rect.

Nisip nu z\ri nimic suspect `n salc`m.Pur [i simplu burtosul disp\ruse. Cobor`cu privirea spre revolu]ionarii s\i. ~i cer-ceta `ng`ndurat. ~i cuno[tea aproape peto]i. Cei mai mul]i erau de-ai lui, de la{optireanca. Zilieri la silozul de tutun.C`]iva desc\rcau [i la [lepurile din port.~i privea `nduio[at. B\ie]ii, `nghe]a]i, s\-reau de pe un picior pe altul. „~n fond,ce-am cu Burt\ncureanu...“, `[i spuse Ni-sip. „Ce-a f\cut [i \sta? A furat [i a min]it[i el c`t a putut. N-a omor`t pe nimeni. Dim-potriv\, a scris ni[te c\r]i despre ce-i dep-aicea. A slujit jude]ul. Mai aducea [i`mp\r]ea diplome [i medalii la C`ntare.De ce s\-ncepem chiar cu el? Mai e [i e-

piscopul de fa]\... N-are dec`t s\-l judeceai lui, c`nd o aprecia ministerul.“

~nclin\ din cap ca [i cum `l aprob\ peBurt\ncureanu. Acesta [i prinse gestuldin zbor. Izbucni `n r`s: „Hai, dom’ Ni-sip, z\u a[a. Sta]i afar\-n gerul \sta,tremur\ b\ie]ii [i-nghea]\ de foame! Dela pr`nz `n tensiunea de la Revolu]ie, to-tu[i... De de ce nu intra]i... S-o g\si o ]ui-culi]\, un vini[or s\ v\-nc\lzi]i. C\ nepreg\tim de sfintele s\rb\tori ale na[teriidomnului nostru Iisus Hristos. P\rintelepoate confirma. Repetam chiar progra-mul de colinde pe care `l vom da `n Pia]aMare. {i p-orm\, mai vedem [i noi la te-

levizor ce mai face revolu]ia la Bucure[ti.Hai, z\u, oameni s`ntem!“

Intrar\ `n cas\. ~n salon, masa era deja`ntins\. Criticul Jan Boldescu-C\r\mid\,ca un veritabil [ef de sal\, `i invit\, cu oplec\ciune ad`nc\, s\ ia loc. Se apropie deinginerul Nisip [i-i [opti conspirativ: „Fi]iatent la evenimente, c\ maestrul Tacsilare g`nduri mari cu dumneavoastr\. Vindirect de la colonelul Goncea. V-a]iprins?“.

C\r\mid\ pocni scurt din degete [i,din peretele dinspre buc\t\rie, ap\ru un

ins de[irat, cu o fa]\ prelung\, mai multalbastr\ dec`t neagr\, muiat\ `n albastrul`nchis al apelor coclite. Purta o p\l\rie depaie de orez, model „Los Paraguayos“ `nturneul din vara lui 1963 la Urla]i. Du-cea, pe o tav\ mare, c`teva duzini de p\-h\ru]e albastre `n care clocotea `n aburiun lichid maroniu, v`scos. Cu gesturilargi, stilate, de[iratul se apropie deNisip [i `l `mbie s\ ia un p\h\ru]. In-ginerul `l lu\, `l privi curios c`teva clipe,apoi `l ridic\ spre candelabru, r\cnind:„Moarte comuni[tilor! Tr\iasc\ revolu]ia[i libertatea noastr\!“.

DEBUT9 «

in memoriamIoan L\cust\ a debutat cu proz\ scurt\ `n antologiile Proz\ satiric\ româneasc\ (1982) [i Desant ’83 (1983).


CURRICULUM VITAE

finalizat al lui Ioan L\cust\Prozator [i publicist, IoanL\cust\ s-a n\scut pe 15septembrie, `n localitateaVârfuri, din jude]ul Arad.

A absolvit `n 1972 Facultateade Litere a Universit\]ii dinBucure[ti.

A fost membru activ alcenaclului literar „Junimea“,condus de Ovid S.Crohm\lniceanu, f\c`nd partedin grupul de prozatori [i poe]i„Noii“.

A fost mul]i ani redactor derubric\ la revista „MagazinIstoric“.

A debutat cu proz\ scurt\ `nantologiile Proz\ satiric\româneasc\ (1982) [i Desant’83 (1983).

~n 1985, Ioan L\cust\ aprimit premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor dinRomânia, `n 1990 a primitpremiul „Ion Creang\“ alAcademiei Române, iar `n 2007a primit Premiul pentru Proz\al Radio România Culturalpentru volumul Luminare.(Cobor`rea `n text) de laEditura Polirom.

» Volume de proz\: Cu ochibl`nzi, Cartea Româneasc\,1985; Lini[te. Povestiri din via]a mea, CarteaRomâneasc\, 1989;Calendarul de nisip, EdituraMilitar\, 1989; ~n [oapt\,Cartea Româneasc\, 2001;F\r\ Caragiale, Albatros,2001; Dup\ v`nzare, CurteaVeche, 2005, Luminare.(Cobor`rea `n text),Polirom, 2007.

» Alte volume: Cartealumin\rii, versuri, EdituraRafet, 2001; 1919-1937.Zece alegeri parlamentare.Cine a c`[tigat?, PRO, 1998;1944-1947. 41 de luni careau schimbat Romania,Viitorul Românesc, 1999;1948-1952, RepublicaPopular\ [i ROMÂNIA,Curtea Veche, 2005;Memorie sau memoriali[ti.1859-1918, de la o Unire laalta, Albatros, 2005; Timpuliluziilor. Memoriali[ti. 1919-1939, Curtea Veche, 2006;Cenzura vegheaz\, CurteaVeche, 2007.

predat de cur`nd Edituriicetat din via]\ s`mb\t\, mina tiparului `n scurt timp.

Adriana Babe]i: „Am citit Zilele Regelui, ca pe-o bun\tate, cape-o alinare [i-am `n]eles ce rost are cuv`ntul bucuria dindedica]ia pe care Filip Florian i-o face lui Luca“.

BUCURIA» 10

printre r`nduri


SEMNAL

Edgar Allan Poe, Misterul lui Marie Rogêt. Schi]e, nuvele, povestiri, traduceredin limba englez\, note [i comentarii de Liviu Cotr\u, colec]ia „BibliotecaPolirom. Clasici universali“, 592 de pagini, 49.95 lei

Volumul de fa]\, `mpreun\ cu Masca Mor]ii Ro[ii (Polirom, 2003), ofer\ publiculuicititor un tablou complet al nuvelisticii autorului american – gen literar care i-a con-solidat reputa]ia at`t `n Statele Unite, c`t [i peste hotare. Volumul cuprinde, `n ver-siuni noi, moderne, celebrele C\r\bu[ul de aur, Butoiul de Amontillado, Pisica nea-gr\, ~ngropat de viu, Scrisoarea furat\ etc., al\turi de numeroase (peste jum\tate dincuprinsul volumului) nuvele [i povestiri inedite. Pe l`ng\ c`teva din capodoperelegotice ale autorului, s`nt incluse cele dou\ nuvele poli]iste ale lui Poe, av`ndu-l caprotagonist pe celebrul detectiv Auguste C. Dupin, precum [i povestiri umoristico-parodice mai pu]in cunoscute (Via]a literar\ a domnului Bob Cut\ric\, Sistemuldoctorului Catran [i al profesorului Pan\ [i altele). Totodat\, el pune la dispozi]iacititorilor un amplu [i util instrumentar critic: un capitol de note [i comentariimenite s\ faciliteze `n]elegerea numeroaselor aluzii [i referin]e istorice [i culturale.

Vladimir Nabokov, Ochiul, traducere din limba englez\ [i note de Veronica D. Niculescu,colec]ia „Biblioteca Polirom. Seria de autor «Vladimir Nabokov»“, 160 de pagini, 32.95 lei

„Protagonistul din Ochiul pare desprins din paginile lui Gogol sau Dostoievski: un mic-burghezchinuit, care `ncearc\ `n zadar s\-i impresioneze pe membrii mai bine situa]i ai cercului de emi-gran]i din care face parte. Cu elementele sale de existen]ialism pre-sartrian [i varia]iunile pe temadublului, acest «mic roman», dup\ cum `l nume[te Nabokov, este una dintre cele mai mari iz-b`nzi ale epicului de la Benito Cereno a lui Melville sau O coard\ prea `ntins\ a lui Henry James.“(Roy Johnson)„Rela]ia dintre con[tiin]\ [i realitate ocup\ un loc central `n crea]ia lui Nabokov. Con[tiin]a esteceea ce asigur\ unicitatea individului [i conexiunea lui cu realitatea, dar ea este limitat\ de moartesau pierderea memoriei, iar Ochiul exploreaz\ ̀ n profunzime aceste limite, ̀ ntruc`t Smurov, nara-torul, caut\ cu disperare o solu]ie de evadare dintr-o realitate `n care se simte claustrat. ~ns\, `nloc s\-[i foloseasc\ puterea imagina]iei pentru a conferi propriei existen]e culoare [i via]\, Smurovcreeaz\ un univers alternativ, uit`nd c\ nu putem p\c\li moartea, iar aceast\ izolare autoimpus\va face ca realitatea s\-i par\ cu neputin]\ de `ndurat.“ (The International Fiction Review)


MMiiccuull rroommaann aall lluuii OOrrhhaann PPaammuukk,, FFoorr-tt\\rreeaa]]aa aallbb\\,, aa ffoosstt `̀nncceeppuutt,, mm\\rrttuurriissee[[tteecchhiiaarr aauuttoorruull,, ccaa oo jjooaacc\\ `̀nnttrree ddoouu\\ rroo-mmaannee mmaarrii.. Rezultatul `ns\ e departe deorice joac\, fie ea [i una serioas\. Pe scurt:Pamuk se `ntoarce la romanul istoric: dedata aceasta e vorba despre Imperiul Oto-man din secolul al XVII-lea. E vorba e multspus. Cartea urm\re[te tensiunea uneirela]ii `ntinse pe mai bine de c`teva zecide ani, `ntre doi b\rba]i identici ca `nf\]i-[are. Un t`n\r vene]ian capturat de vase-le turce[ti `n drum spre Napoli `[i exhi-b\ studiile `n domeniul astronomieipentru a capta bun\voin]a Pa-[ei [i, p`n\ la urm\, pentrua fi eliberat din lumea a-ceea ciudat\. Numai c\talentele sale produc con-trariul: va fi v`ndut casclav unui alt personajciudat, Hogea, ca-re-i seam\n\leit.

Tradi]ia Doppelgänger-ului spune c\ celcare-[i z\re[te dublul va muri `n cur`nd.Ceea ce se `nt`mpl\ [i `n povestea defa]\. Vene]ianul dispare `n umbra orgo-lioas\ a Hogei, se tope[te `n ambi]iilenem\surate ale celui ce are s\ devin\[eful astrologilor de pe l`ng\ sultan.

Inten]iile celor doi (cei doi care de-vin, pe m\sur\ ce anii trec, unul singur,o f\ptur\ cu dou\ fe]e, una diurn\ [iuna nocturn\) s`nt, trebuie spus, ini]ialbune. ~ncearc\, la `nceputul rela]iei lor,s\ demonstreze existen]a unei planetece s-ar afla `ntre p\m`nt [i lun\ (demon-stra]ie care implic\ `ns\ilarea unei ma-

chete uria[e pe care cei doi o duc,demontat\, `ntr-o c\ru]\, p`-

n\ la curtea Pa[ei), apoiproiectele [tiin]ifice de-cad `ntr-un ezoterismintim, se transform\din ce `n ce mai mult`n `ncerc\ri pseudo-

onirice de a modificarealitatea pe m\sura fan-tasmelor. Lucru ce ledevine din ce ̀ n ce maila `ndem`n\ pe m\su-

r\ ce t`n\rul Sultan cap\-t\ `ncredere `n ei.

Hogea devine maimarele astrologilor dela curtea Sultanului, po-zi]ie mai cur`nd pericu-loas\ (nici unul dintre pre-decesorii s\i nu prea mu-rise `n patul s\u, otra-va juc`nd un rol im-portant) tocmai pen-tru c\ introduce `nrealitatea politic\ e-lemente fabuloase.

Hogea tre-buie s\ in-terpreteze

visele

t`n\rului Padi[ah, astfel `nc`t deciziile s\urmeze un curs din ce `n ce mai fabulos.Este momentul `n care [i proiectele ce-lor dou\ personaje converg `ntr-un scopunic: construc]ia unei arme care s\-ispulbere pe Ceilal]i. Ei, Ceilal]i, ar pu-tea (prin recuren]a `n text) s\ orientezelectura critic\ `ntr-un sens gre[it, cred.Romanul acesta n-are nimic de-a face cuantagonismul Orient/Occident. Arma, `n-vingerea celorlal]i, nu s`nt dec`t pa[i sprecunoa[tere. O dorin]\ boln\vicioas\ alui Hogea de a-i cunoa[te pe Ceilal]i p`-n\ la identificare.

Romanul se `ncheie `nplin\ incertitudine

Rela]ia dintre cele dou\ personaje identi-ce se afl\ `n centrul romanului: o rela]ietensionat\, amintind pe alocuri de Doc-tor Jeckyll [i Mister Hyde sau de Willi-am Wilson al lui Poe. S`nt pagini `n careromanul cade chiar `nspre gothic. Bine-`n]eles, anul ciumei este unul dintreacestea: pe burta Hogei apare o umfl\-tur\ suspect\, care nu se reg\se[te petrupul europeanului.

„M-am uitat [i am v\zut `nc\ o dat\,la lumina crud\ a l\mpii, c`t de multsem\nam. Mi-am amintit c\ m\ cople[i-se acest sentiment [i c`nd `l z\risem pri-ma oar\, `n vreme ce a[teptam la u[a luiSadik Pa[a. Atunci v\zusem persoanacare trebuia s\ devin eu; acum m\ g`n-deam c\ [i el trebuia s\ fie ca mine. A-m`ndoi eram unul! Lucrul acesta `mip\rea un adev\r cum nu se poate mailimpede. Aveam parc\ mìnile legate, e-ram ca paralizat. Dornic s\ m\ eliberez,am f\cut o mi[care ca pentru a pricepec\ eu eram eu: mi-am trecut repede mì-nile prin p\r. Dar [i el a f\cut acela[i lu-cru; mai mult, o f\cea cu m\iestrie, f\r\s\ strice defel simetria din oglind\. ~miimita p`n\ [i privirea, pozi]ia capului,groaza pe care nu `nduram s\ o v\d `noglinda de la care nu-mi puteam lua o-chii, `mpins de curiozitatea pe care mi-otrezea spaima. Apoi s-a `nveselit, ca uncopil care-[i scoate prietenul din s\rite,maimu]\rindu-i cuvintele [i gesturile. Astrigat c\ urma s\ murim `mpreun\! Ceneghiobie, m-am g`ndit eu. Dar m-am [isperiat. A fost cea mai `nsp\im`nt\toarenoapte petrecut\ al\turi de el.“

Ace[ti oameni minuna]i[i ma[inile lor de r\zboi

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

N-aa[ fi crezut, n-aa[ fi crezut c\ o s\ajung aici! S\-mmi fac, adic\, bilan]ulbucuriologic din ultimele trei s\p-t\m`ni [i s\ v\d c\ de fapt cele maimulte clipe (ore) de jubila]ie mi le-aaadus literatura. Chiar dac\ mi-a s\l-tat inima-n piept la o puzderie detelefoane [i emailuri de ziua mea,ba[ca la flori [i cadouri, tot bucuriileliteraturii au c`[tigat meciul cu cele,s\ le zic, ale vie]ii. De[i e nedrept s\judec a[a, c`t\ vreme mare parte dinvia]a mea e f\cut\ din predatul, citi-tul [i scrisul literaturii. Dar hai s\ zicc\ acum, mai mult parc\ dec`t ori-c`nd, scorul a fost 1-0 pentru Lit. S\iau fazele pe r`nd.

Prima a fost la Bucure[ti, c`nd atrebuit s\ m\ sf`[ii precum Ioan Vo-d\ `ntre marele colocviu al proiec-tului LIRCO, pus la cale de Centrul„Tudor Vianu“ al Literelor bucure[-tene, [i Festivalul de Literatur\, coptde o echip\ Polirom. Recunosc, amstat mai mult printre academici, un-de m-am zdrobit s\ `n]eleg ce-i cuglobalizarea, canonul, na]ionalul,regionalul `n literatur\. Am mai pi-cotit, m-am mai plictisit (dar foarterar), `ns\ c`nd am auzit o t`n\r\cercet\toare descriind ager ce amf\cut noi la Timi[oara pentru litera-tura Europei Centrale, m-am `nvioratca dup\ un espresso dublu. Iar c`ndseara am descins la clubul me]ere,s\-i v\d pe Attila, György, Filip,Florin, Luci, George, Bogdan, Anca,Oana [i pe c`]i al]ii, aduna]i pentru atreia rund\ de vorbiri, mi-a s\ritsomnul de a]`]are. Am stat pitulat\`ntr-o puzderie de tineri scriitori,critici sau doar simpli cititori, f\r\ s\-mi pot lua ochii de la micul MarcSt\nescu, de la blugii [i b\sche]eiilui ro[ii. St\tea cuminte `n c\rucior,`[i morfolea biberonul cu ceai [iprivea `n jur curios, concentrat,`n]eleg\tor. Asta-i, mi-am zis, nimicnu-i pierdut, toate merg `nainte,

mai departe, ca [i cum s-ar preda[tafeta.

Tot a[a de `ntrem\toare au fost [icelelalte faze cu literatura, nou\ lanum\r, `n Timi[oara. Doar trec prinele `n galop, ca s\ le reiau c`ndvabucat\ cu bucat\. Trei se leag\ dece predau la facultate. Nu-s multeore, dar dup\ c`te un curs la anul II,la master sau la [coala doctoral\,c`nd simt c\ am st`rnit ceva interes,c`nd aud `ntreb\rile sau v\d emailu-rile, c`nd `ncep s\ `ntrez\resc c\ dinfiecare echip\ a[ putea scoate m\cardoi-trei alerg\tori de curs\ lung\,`mi zic c\ nimic nu s-a pierdut, c\[tafeta poate fi predat\ destul deu[or. Ar mai fi faza 4, despre ce mi-nuni se tot `nt`mpl\ `n libr\ria C\r-ture[ti de pe Mercy, sub bagheta luiCosmin Lungu. Cum ar fi lansarea,pe aripile v`nturilor, a penultimuluiop tradus de {erban Foar]\, Me[te-[ugul bunei p`r]ìeli, `nso]it de-unceai de chimen, desene, mim\. Saufaza 5, despre c`t de important epentru mine s\ stau m\car o dat\pe s\pt\m`n\ de vorb\ pe-ndeletecu Alina [i Gheo, ca s\ m\ simt unfel de prozator, chiar dac\ `nghe]\mpe coridor sau prin birouri. Sau faza6, despre cum m-am `nt`lnit din noucu Ionu] Blidar, ajuns `ntr-a XII-a, cas\ povestim despre Mircea Nedelciu,`naintea concursului de la Gaudea-mus. Sau faza 7, despre cum cena-clul studen]ilor din Timi[oara, „PavelDan“, a `mplinit 50 de ani. Sau faza8, c`nd premiile concursului de pro-z\ scurt\ „Florin B\nescu“ au ajunsf\r\ nici o pil\ `n mìnile unor tinericare s`nt copiii colegilor no[tri scri-itori. Toate (6,7,8), semn c\ [tafetas-a predat deja cu spor. Las la urm\de tot faza 9, despre cum am cititZilele Regelui, ca pe-o bun\tate, cape-o alinare [i-am `n]eles ce rost arecuv`ntul bucuria din dedica]ia pecare Filip Florian i-o face lui Luca.

Cum se pred\[tafeta

Nu e lucru u[or s\ te apuci acum s\ scrii un romanpe tema Doppelgänger-ului, [tiind c\ p\[e[ti pecalea unor Shelley, Hoffman, Poe sau Dostoievski.Acuma, nici b\ie]ii [i nici fetele din juriul premiuluiNobel nu s`nt chiar aberan]i `n fiecare an: `n cazullui Pamuk cu siguran]\ n-au dat gre[...

Bogdan-Alexandru St\nescu: „Pamuk se `ntoarce la romanul istoric: dedata aceasta e vorba despre Imperiul Otoman din secolul al XVII-lea. Evorba e mult spus. Cartea urm\re[te tensiunea unei rela]ii `ntinse pemai bine de c`teva zeci de ani, `ntre doi b\rba]i identici ca `nf\]i[are“.

FORT|REA}AALB|


11 «

printre r`nduri


Cu prada familial\ sub`m-p\r]it\ `n pungi (ghetu]elecu ghetu]ele, bluzi]ele cubluzi]ele), am ie[it victorios`n aerul rece al Frankfurtului.Fusese o zi plin\ [i obositoa-re, care se `ncheia, iat\, cuun triumf domestic.

~n plin\ euforie `ns\, unmic semn de `ntrebare a`nceput s\-mi road\ bunadispozi]ie. Oare voi g\sirapid hotelul la care s`ntemcaza]i? Cu eforturi mnemo-tehnice, re]inusem p`n\ laurm\ numele lui. HotelAmbasador-de-la-romanul-lui-Cochinescu-Ambasadorul.De ce ]ineam minte numelelui Ioan Mihai Cochinescu [inu pe cel al hotelului la care

st\team deja de dou\ zile, egreu de explicat. Mintea u-nui critic literar are golurile[i plinurile ei, caren]e de me-morie [i rezerve inepuizabilede informa]ie ce pare exce-dentar\. Dar iat\ c\ nu e.

Din p\cate, nu re]inusem[i numele str\zii. C`ndplecam spre t`rg, m\ ]ineamde grup; c`nd m\ `ntorceam,la fel. De data aceasta eramsingur-singurel, cu trei pungi`n m`ini [i cu dorin]afierbinte de a ajunge, `n fine,la hotelul odihnei mele.

{i a `nceput nebunia.Toate str\zile din zona G\riise terminau – firesc, ar ziceun cunosc\tor al limbiigermane – `n strasse. Care

dintre blestematele destrasse era a mea? {i de cesem\nau `ntre ele at`t demult? Peste tot, locanteindiene [i chineze[ti, case de pariuri pline de tuciuriiagita]i, sex-shop-uri [ibordeluri peste care se l\sa`nserarea, [i multe,nenum\rate hoteluri deproximitate. Ambasadorulmeu nu se vedea pe nic\ieri.

Cineva care ar fi con-templat de sus `nl\n]uirea descene, ar fi avut de ce s\r`d\. Un t`n\r elegant, cucostum [i hain\ de piele, unom serios `n `n]elesul globalal termenului, duc`nd ni[tepungi de la un magazinhipercunoscut, se `nv`rtean\uc printr-o zon\ deo-cheat\, populat\ de pariori,consumatori, feti]e dulci [itravesti]i am\rui. La prima

vedere, eram cel mai perversdintre to]i. Ce se ascunde `nmintea acestui tip aparentserios care se f`]`ie de pe ostrad\ pe alta, c\ut`nd cevace, nemul]umit de oferta at`tde divers\, nu g\se[te? Unromancier doric ar fi [tiut`ns\ ce era `n sufletul c\l\-torului. Iar `n mintea lui numai era dec`t o idee, obse-dant\: s\ ajung\ la hotelul lacare st\tea, de pe o strad\ alc\rei nume nu-l cuno[tea.

Fir-ar a dracului destrasse! exclamam din c`nd`n c`nd cu obid\, trec`ndbluzi]ele [i ghetu]ele dintr-om`n\ `n alta [i scan`nd, pedeasupra capetelor tuturorconsumatorilor din zon\,firmele luminate alehotelurilor. La unele intram[i `ntrebam de Ambasador.Dar auzise cineva de el? Ca

`ntr-un film prost, unrecep]ioner gras a `nceputs\-[i caute un registru pesub tejghea. L-a c\utat vreocinci minute, dup\ care ungrup de turi[ti bezmetici adat buzna `n hotelul lui [i l-az\p\cit [i mai mult. Ammul]umit [i am plecat, cu otriste]e nesf`r[it\, `n timp cerecep]ionerul dep\[it strigadup\ mine scuze dene`n]eles. ~ntr-o stare der`su’-pl`nsu’, b\t`nd labirintulstr\zilor aidoma, m\imaginam intr`nd `ntr-olocant\, cu bluzi]ele [ighetu]ele copiilor la piept, [i

`ntrerup`nd-o pe dansatoaredin dansul ei lasciv: „Auzi,cucoan\, nu [tii cumva peunde e hotelul Ambasador?”.

Salvarea a venit de la unom serios, singurul om seriosdin toat\ mascarada aceea.Un recep]ioner mai b\tr`n,dar `nc\ verde, cu o statur\impresionant\ [i cu un chippe care se `ntip\riser\ parc\toate lec]iile vie]ii. El,singurul, auzise de hotelulmeu. M-a invitat afar\ [i mil-a ar\tat, cu un deget lung[i neezitant.

Era la doi pa[i, pe Mosel-strasse.

Moselstrasse (II) BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

~ntr-adev\r, cea mai `nsp\im`nt\toa-re noapte, dar [i cel mai `nsp\im`nt\torpasaj, un pasaj-cheie pentru descifrareaacestui puzzle creat de Pamuk. Estenoaptea `n care are loc schimbul sim-bolic, `n care toate grani]ele psihologicese d\r`m\ pentru a permite identificareatotal\ a celor doi.

Trebuie amintite [i anamnezele la ca-re-l supune Hogea pe european. Nop]i`ntregi, acesta trebuie s\ a[tearn\ peh`rtie amintiri despre copil\ria sa euro-pean\, detalii nesemnificative care `ns\umplu acel prim cititor de substan]\.Hogea pare s\ tr\iasc\ o adev\rat\ fre-nezie a intruziunii `n istoria personal\ aceluilalt. O frenezie `nso]it\, mai mereu,de sc`rb\ [i respingere.

Ma[in\ria de r\zboi va fi, `n cele dinurm\, construit\: din descrierea vag\,nu po]i presupune dec`t c\ e un proto-tanc. Bine`n]eles c\ hoardele de ieniceri[i spahii o vor privi cu team\, ba chiarse vor folosi de ea pentru a s\pa pozi]ia

influent\ a Hogei. E[ecul ma[in\riei `nfa]a Fort\re]ei albe va `nsemna sf`r[itullui Hogea care, noaptea, `mbr\cat evro-pene[te, va fugi, va disp\rea `n text, ur-m`nd s\-i cedeze locul s\u Dublului.

Romanul se `ncheie `n plin\ incerti-tudine: nu [tii cine vorbe[te... este Ho-gea sau dublul s\u european. De fapt,nici nu prea mai conteaz\, at`ta timp c`timplantul de personalitate a avut deja loc.Finalul c\r]ii este deschis, personajele

pot c\l\tori mai departe, `ntr-un textipotetic, sau pot colinda istoria mai de-parte. Se spune c\ Hogea a reu[it s\ p\-c\leasc\ pe toat\ lumea, odat\ ajuns `nOccident, ba chiar [i-a povestit `n scrisperipe]iile `n ciudata lume otoman\. Nuvom [ti niciodat\ `ns\ dac\ Hogea esteacel personaj pref\cut ori dublul s\u cea reu[it `n cele din urm\ s\ evadeze.

Orhan Pamuk, Fort\rea]a alb\, colec]ia„Byblos“, Editura Curtea Veche, 2007

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

Un fost student de-aal meu, Dinu G.,mi-aa trimis diserta]ia de master aunui prieten de-aal s\u, Lucian {chio-pu (nume predestinat, oare?), care ascris despre draci. Ei, bine, amigo Lu-cian inventariaz\ to]i termenii princare Dracul este numit `n limba româ-n\ (auctorele se folose[te `ndeajunsde cercet\rile lui V. Bogrea, dar maiscotoce[te [i prin alte surse), iar listaeste impresionant\. O citez aici, pen-tru c\ am r\mas [i eu cu gura c\scat\.De mai bine de jum\tate din denu-mirile Necuratului habar nu aveam.

Pe primul loc se afl\ termenul Dracapoi Satan\, Diavol, Naiba, Demon,Aghiu]\, Necuratul, ~ncornoratul, Tar-tor, Belzebut, Scarao]chi, Michidu]\,Nichipercea, P`rlea, Sarsail\, Faraon,Idol, ~mpeli]atul, Mititelul, Nef\rta-tul, Nevoia, P`rdalnicul, Procletul,Pustiul, Vicleanul, Cel de pe co-moar\, Cel din balt\, Duc\-se pepustii, Ucig\-l crucea, Bat\-l crucea,Ucig\-l toaca, Mamon, S\cretul,{otea, H`dache, N\pustul, Spurc,Spurcat, {eitan, {otc\, Ucigan,Bed\, Benga, Carcandil\, Mutul,Pocnetul, Sarsan, Scaloi, Slactafur,~mpiedic\torul, Nepriitorul, P\catul,Lucifer, V\taful, Bulicheriu, Cotilici,Desachii, Dodielnicu, Fesache,G\vozditul, Goidil\, Handrea,Han]u, Han]iutul, Moflea, Manghi-na, Palima, Paftaru, Sana, Chioru,Bestrega, Budura, Fr`ng\, Ghitcu,Zgaiba, Zg`mbea, Matracuca, Veliar,Suca, Daracu, Izicu]\, Triscatarat,Benghisul, Hicleanul, Antihrist, Co-dic\, Cornil\, Cornea, Pedica[ul,~ntunecil\, B\l]atul, Slutul, {chiopul,Neobr\zatul, Nelegiuitul, Os`nditul,Os`nda, Tr\snitul, T\rt\r\u, Talpa

Iadului, Cel din scorbur\, Sf`nt`ni]\,{chiopic\, Burghelea, Chiric\, Chi-ril\, Costache, Iv\nu]\, Nicodil\, Ni-culu]\, F\c\du]\, B\losul, V`rlan,Hant\tar, Iuda, Horilc\, Bat\-l Sf`n-tul, Iaca-cui, Eosfor, S-lT creap\ nu-ma (s\-I crape numele).

Oare numai `n limba român\ exist\ at`tea nuan]e sau [i al]ii, prinalte ]inuturi, au parte de draci ono-mastici `n puhoi? Slactafur, Buliche-riu, Desachii, Han]iutul, Palima, Be-strega, Triscatarat, Pedica[ul, F\c\-du]\, Horilc\, Eosfor – ce fel denume s`nt acestea?

~mi zicea cineva, pe blog, c\dracul de la noi (de la români) er\sf\]at. Dar oare de ce? {i nu cum-va [i d`nsul ne r\sfa]\ pe noi? Iar An-drei Codrescu are o explica]ie [i maipitoreasc\, zic`nd el a[a, `ntr-unr\va[ tot de pe blog: E-n veritas ex-traviu dracu’ la români! Ar fi studiuinteresant s\ identifice cineva regiu-nile de unde vin numele [i dac\ s`ntasociate cu o calitate a dracului –P\catul [i Necuratul s`nt clare, darunii vin direct din mitologii pre-cre[tine, precum Cel de pe comoar\sau Cel din balt\, [i al]ii complectmisterio[i ca „Handrea“ [i „Han]u.“Cred c\ num\rul \sta cople[itor dedenumiri `nseamn\ c\ la români nus-a simplificat dracu precum in Occi-dent, ci [i-a p\strat `nsu[irile arhaice.Foarte interesant [i melifluu! Desigurc\ aceast\ bog\]ie de dr\cie l-aatras pe Bram Stoker care l-a sustrasnumai pe dracul medieval – drago-nul. E fenomenal cum, c`nd vinevorba de dracu’, se-nvesele[te toat\lumea [i ceva viu (o vietate?) tra-verseaz\ tot omu’...

Slactafur

» „Rela]ia dintre cele dou\ personaje identice se afl\ `n centrul romanului: o rela]ie tensionat\, amintindpe alocuri de Doctor Jeckyll [i Mister Hyde sau deWilliam Wilson al lui Poe. S`nt pagini `n care romanulcade chiar `nspre gothic. Bine`n]eles, anul ciumei este unul dintre acestea: pe burta Hogei apare o umfl\tur\ suspect\, care nu se reg\se[te pe trupul europeanului.“

Grimus devine un adev\rat manual al exilatului „perfect“,mereu `n c\utarea propriilor origini. Vietate marin\, cameleon,prin] al p\s\rilor [i chiar albatros, acest personaj multiformeste purt\tor al unor valori umane de necontestat.

MANUAL ALEXILATULUI

» 12

printre r`nduri

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 206 » 22 – 28 noiembrie 2008

DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Veronica D. Niculescu: O imaginecare ilustreaz\ minunat `nceputulanului cultural 2008 la Sibiu: „Cea-sornicarul a fugit f\r\ urme. Nu-lmai c\uta]i!“. Totu[i, pentru cineinsist\, dincolo de geamul aburitse vede c\ se mai preg\te[te c`teceva. Important: Silviu Purc\reteva monta Lulu, dup\ Frank Wede-kind. Lulu va fi Ofelia Popii, rolulfiind un dar pentru performan]adin Faust. Iar Andriy Zholdak varegiza ceva dup\ Gogol, `nc\ nuse [tie ce. E aburit geamul...

Emil Brumaru: Ceasornicarul afugit `n propriu-i orologiu!

V.D.N.: S\ mai spun c\ merit\continuat?... Dar c\utat (ceasorni-carul) merit\?

E.B.: Sper s\-l continui... Chiar`mi `nsemnasem `n carnet. Credc\ merit\!!!

V.D.N.: Da, c`nt\... {ti]i, afi[ule real. A fugit ceasornicarul. Amu-zant e c\ s-a `ntors ca s\-[i certifi-ce fuga. ~l stresa g`ndul c\ `l maicaut\ cineva. Dar c`]i [i c`te n-audisp\rut a[a: atelierele de reparattelevizoare sau pantofi, au disp\rutmerceriile [i centrele acelea de re-maiat ciorapii, [i c`te altele... {i o-dat\ cu ele, au disp\rut mirosuri!La noi `n cartier, la Pite[ti, existaun Pantofar. A[a i se zicea, nu Ciz-m\rie. Ne trimitea mama cu saco-[a de pantofi la reparat, trebuia s\li se pun\ fie flecuri noi, fie vreunpetec `n talp\. M\ duceam, `mi pl\-cea teribil! De cum intram `n holulcimentat, tr\geam tare `n piept:mirosul puternic de crem\ de ghe-te amestecat cu cel de lipici. Apoiar\t\rile alea, ghebo[a]ii `n[ira]i peo banc\, cu labe negre, cu vrafuride pantofi `n jurul lor, holb`ndu-sela oricine intra. Te-ai fi mirat s\ ar-ticuleze vreun cuv`nt. „M\ duc eu,m\ duc eu!“ Apoi, alte labe uria[e,scriind o chitan]\, cu chiu cu vai –[i iar `mi pl\cea s\ v\d m`na greoa-ie [i murdar\, ]in`nd creionul chi-mic pe h`rtia sub]ire, gata-gata s\o rup\. Nu e singurul caz `n caremizeria m\ atr\gea irezistibil. {itotu[i, de acolo sandalele albeie[eau tot albe. Poate \sta eramiracolul.

E.B.: Re]in deocamdat\ „flecuri-le“ [i remaieuzele ce remaiau cio-rapi de dam\, lungi, goli]i de pi-cior, `nc\ purt`nd forma c\rnii albe`n ei: erau ca ni[te pe[ti lungi [iciuda]i, ]inu]i ginga[ `n aer... O s\revin asupra „farmecului“ mizeriei,de fapt a pitorescului din copil\-rie... {i pofta ta `mbietoare de adescrie detaliile.

V.D.N.: Ciorapii erau `ntin[i curana deasupra gurii unui pahar. Dinveioz\ bulina de lumin\ c\dea cape o mas\ de opera]ie. Uneori selucra manual, cu un fel de cro[et\special\, fin\, alteori o ma[in\riezumz\ia de-a lungul firului dus, o-braznic, de la glezn\ p`n\ la plusinfinit. Feti]ele a[teptau pe scauns\ fie gata ciorapii mamei. Al\turilucra ceasornicarul.

E.B.: Ciorapii calzi, `ntin[i curana/Deasupra gurii de pahar...Iar ies... versuri!

V.D.N.: Acum chiar am v\zutpersonajul care scoate panglicidin gur\. Gura de pahar multemai [tie s\ fac\: taie fursecuri `naluat, cerc l`ng\ cerc. R\m`ne `nurm\ o dantel\rie fin\.

E.B.: {tiu despre t\iatul aluatuluipentru pr\jituri, cu paharul, de lamama... Era frumos cum intra mar-ginea rotund\ a sticlei `n aluatulproasp\t... R\m`neau rotocoale...bune de pus la cuptor... Dar, m\rog, ce „personaj“ scoate panglicipe gur\?

V.D.N.: Da, rotocoale dulci. Dar[i dantel\ria care r\m`ne `ntre ro-tocoale, de luat iar la fr\m`ntat,`ntins, decupat. Sau o putem fo-losi exact a[a, drept binoclu. Pen-tru o mul]ime de ochi! Trinocluetc... Cum ce personaj scoatepanglici pe gur\? Scamatorul. Lael m-am g`ndit c`nd a]i spus „Iaries... versuri!“. P\rea]i aproape lu-at prin surprindere, parc\ ie[eaupanglici. Dar poate m\ `n[el.

E.B.: De fapt, am o oboseal\care se tot adun\, se tot adun\...[i se `nmul]e[te cu singur\tatea.Uneori a[ vrea [i eu s\ vorbeasc\pere]ii, s\ urle...

Fragment la gura de pahar

Bogdan Romaniuc

GGrriimmuuss este romanul de debut al contro-versatului Salman Rushdie, autorul VVeerr-sseetteelloorr ssaattaanniiccee. Rushdie a scris acest ro-man cu g`ndul la premiul decernat `nfiecare an de c\tre editorul Victor Gol-lanz, pentru literatura science-fiction.Chiar dac\ nu a c`[tigat distinc]ia, cartea

a fost totu[i publicat\ de celebra editur\londonez\, f\r\ a `nregistra totu[i v`nz\rifoarte mari. Grimus poveste[te aventurilelui Vultur-`n-Zbor, un amerindian nemu-ritor, „un om obosit“ a[a cum `l nume[teautorul, `n v`rst\ de 440 de ani, careajunge dup\ mai multe aventuri pe o in-sul\ misterioas\, numit\ Calf, unde sper\s\ descopere secretul `mb\tr`nirii. Vultur-`n-Zbor a devenit nemuritor dup\ ce ab\ut un lichid ciudat, pe care i l-a datsora sa. Ajuns `n Calf, el face tot posibilulpentru a `mb\tr`ni. ~n capitala insulei, `nora[ul K., Vultur-`n-Zbor `l `nt`lne[te pe

SALMAN RUSHDIE » GRIMUS

Bogdan Romaniuc

PPuutteemm ssppuunnee cc\\ PPoolleemmiicciillee ccoorrddiiaallee rreepprree-zziinntt\\ aa ddoouuaa ccaarrttee,, ccaa iimmppoorrttaann]]\\,, aa lluuiiOOccttaavviiaann PPaalleerr,, dduupp\\ AApp\\rraarreeaa lluuii GGaalliilleeii..Eseurile din acest volum s`nt scrise de unmoralist „`nd`rjit“, de tipul lui Emil Cio-ran, de un „utopist cordial“. Dialogul – caterapie, ca evadare din singur\tate – ocu-p\ un loc fundamental `n opera lui Paler,c\ci doar prin intermediul lui poate fiscos la iveal\ adev\rul. Polemicile cor-diale trateaz\ pe larg rela]ia at`t de com-plex\ dintre moral\ [i art\.

~n raportul s\u complicat cu morala,arta ne apare ̀ n acela[i timp moral\, amo-ral\ [i, de cele mai multe ori, imoral\, lip-sit\ de seriozitate, de demnitate [i de c\l-dur\ uman\. Settembrini, personajul luiThomas Mann din Muntele vr\jit, filoso-feaz\ pe tema moralit\]ii `n art\, ajun-g`nd la concluzia c\ muzica are o dimen-siune moral\, `n sensul c\ d\ruie[te o re-alitate, o valoare [i un sens scurgerii tim-pului pe care `l m\soar\: „Muzica treze[tetimpul, ne treze[te la desf\tarea cea mairafinat\ ce ne-o ofer\ timpul, ea treze[te...[i chiar prin aceasta este moral\. Artaeste moral\ `n m\sura `n care treze[te“,scrie Mann. Dar muzica poate avea efec-tul unui stupefiant, deci ]ine de imorali-tate. Ea amor]e[te [i adoarme, are [i o in-fluen]\ diabolic\. Muzica cultiv\, atuncic`nd ac]ioneaz\ ca un narcotic, indiferen-]a, inactivitatea [i stupiditatea. Arta poatefi [i moral\, dar [i imoral\, suspect\ delucruri nedemne. Atunci c`nd face elogiulmor]ii, arta este `n totalitate imoral\, fi-indc\ „moartea ca act spiritual de sinest\t\tor este o form\ foarte imoral\, ac\rei putere de atrac]ie este extrem deputernic\ [i f\r\ `ndoial\ c\ pentru spiri-tul uman ar fi cea mai groaznic\ r\t\ciredac\ ar `ncerca sa simpatizeze cu ea“. Toa-te personajele lui Thomas Mann, maiales spiritele artistice, simpatizeaz\ cumoartea, `[i scot p\l\ria `n fa]a ei `nsemn de mare respect, fiindc\ pentruaceste personaje „este mai moral s\ tepierzi“ dec`t s\ te conservi.

Scriitorul se judec\`ntotdeauna mai `nt`i pe sine

Octavian Paler a fost [i el un spirit anga-jat, orgolios, gata s\ moar\ pentru o idee

Nemuritorii

Judecata de AcumPolemicile cordiale ale lui Octavian Paler s`ntalc\tuite din mici eseuri (scrisori, discursuri,dialoguri imaginare) `n care autorul abordeaz\diferite teme, f\r\ preten]ia de a epuiza vreunuldintre subiecte. Pentru cei care nu cunosc opera luiPaler, aceast\ carte, care sintetizeaz\ majoritateaformulelor confesive ale scriitorului, este o ocaziedeosebit\ de a lua contact cu g`ndirea [i filosofiacelui care a scris Ap\rarea lui Galilei.


A fost un spirit angajat, orgolios, gata s\ moar\ pentru o ideemoral\. Adev\rul, singur\tatea, libertatea [i moartea s`nt temefundamentale ale operei sale. Dialogul despre pruden]\, despre iubire[i adev\r din Ap\rarea lui Galilei continu\ [i `n Polemici cordiale.

13 «

printre r`nduriOCTAVIANPALER

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei[i Anca Baraboi


Grimus. El distruge toate mijloacelede transport care f\ceau leg\turacu alte locuri [i conduce insulac\tre pierzanie: „...Vultur-`n-Zborera relativ bl`nd [i bun, dar `ncur`nd avea s\ fie r\spunz\tor pen-tru un num\r mare de mor]i“.

Grimus este un „basm modern“,cu numeroase referin]e culturale.Ac]iunea acestui prim roman al luiSalman Rushdie se desf\[oar\ `ntr-oatmosfer\ ireal\, care este anun]at\chiar de motto-ul din `nceputulc\r]ii, un citat din T.S. Eliot: „Du-

te, du-te, du-te, spuse pas\rea.Omenirea/Nu suport\ prea mult\realitate“. Este o lume b`ntuit\ deviet\]i nemuritoare, `n care sufletepierdute orbec\iesc `ntr-un fel denoapte f\r\ sf`r[it. Vultur-`n-Zbor `ianun]\ pe to]i exila]ii [i r\t\ci]iicare vor popula mai t`rziu opera luiRushdie.

Grimus devine astfel un adev\ratmanual al exilatului „perfect“, me-reu `n c\utarea propriilor origini.Vietate marin\, cameleon, prin] alp\s\rilor [i chiar albatros, acest

personaj multiform este purt\tor alunor valori umane de necontestat.Grimus apare abia `n a treia parte aromanului [i este un personaj ca-racterizat de o stranie dualitate.Odat\ cu el va disp\rea `ntreagainsul\ Calf.

Traducere din limba englez\ [i note de Daniela Rogobete, colec]ia

„Biblioteca Polirom. Seria de autor«Salman Rushdie»“, Editura Polirom,

2008, 39.95 lei

moral\. Adev\rul, singur\tatea, liberta-tea [i moartea s`nt teme fundamentaleale operei sale. Dialogul despre pruden-]\, despre iubire [i adev\r din Ap\rarealui Galilei continu\ [i `n Polemici cor-diale. Scriitorul nu-i judec\ doar peal]ii, el se judec\ `ntotdeauna mai `nt`ipe sine. ~n procesul pe care [i l-a inten-tat `n Polemici cordiale, Paler pare a fi [iprocuror, [i avocat al ap\r\rii. Ce esteautorul Polemicilor dac\ nu un marejudec\tor moral? Ce este literatura, dac\nu „proces“, „o parte a Judec\]ii de Acum?Singura Judecat\ posibil\. Pentru c\ Ju-decata de Apoi, n\scut\ din speran]a dedreptate, n-a f\cut dec`t s\ renun]e cutotul la ea. Se va face dreptate la Judeca-ta de Apoi, s-au consolat uneori cei ne-drept\]i]i, din nevoia de a spera c\ ne-dreptatea care li s-a f\cut nu va r\m`neetern\ [i c\ m\car dup\ moartea lor vafi reparat\. Dar, astfel, ei renun]au s\ semai bat\ pentru dreptatea lor. {i, `nvreme ce l\sau astfel nedreptatea s\ tri-umfe nestingherit\, am\gindu-se c\ vaveni o dreptate ulterioar\, definitiv\, cei`n favoarea c\rora se `nt`mpl\ totdeaunaasta puteau [opti ironic: «Bine, bine, a[-tepta]i. Nu ne deranja]i acum». C\ci eiau nevoie de Dumnezeu nu pentru mait`rziu, pentru Judecata de Apoi, ci pen-tru Nejudecata de Acum. Literatura esteuna din formele `n care omul `[i inten-teaz\ proces, lui [i condi]iei sale“. To-tu[i, spune Paler, `n acest proces com-plicat, scriitorul nu este nici judec\tor(„ar fi un orgoliu prea mare“), nici pro-curor (un scriitor nu trebuie s\ se consi-dere „director de con[tiin]\“), nici avocat,nici martor, [i nici m\car grefier. Scri-itorul este, la fel ca Oedip sau ca JosephK., protagonistul din Procesul lui Kafka,„unul dintre cei judeca]i“.

Cordialitatea nu este oop]iune, ci o „pedeaps\“

De ce „polemici cordiale“? De ce aceast\„ciudat\ `mperechere de vorbe“, cum onume[te chiar autorul? Cordialitatea, ex-plic\ Paler, nu este o op]iune, ci o „pe-deaps\“: „S`nt condamnat la cordialita-te. Nu mi-o asum nici ca pe o virtute,nici ca pe o ru[ine, ci ca pe un p\cat ori-ginar. Ca pe o pedeaps\. Mi-o voi duceca pe o cruce, ca pe un r\u incurabil, caun blestem, [tiind c\ nu pot altfel“. Omedita]ie intrinsec\ cu privire la condi-]ia artistului, despre istoria devenirii sa-le, despre `mplinirea [i evolu]ia sa de lainocen]\ la vinov\]ie.

Drumul destinului potrivnic al artistu-lui porne[te din „valea nevinov\]iei“ [iajunge pe cele mai neospitaliere ̀ n\l]imi.

Via]a unui mare artist alc\tuie[te mereuo unitate organic\, cu toate manifest\-rile ei, juste [i false. Eroarea, vina r\m`ntotu[i ca m\rturii ale unor mari c\ut\ri,care fac parte din evolu]ia artistului, dinprocesul devenirii sale. Singur\tatea [isuferin]a contribuie la devenirea artistu-lui [i la des\v`r[irea operei sale: „...dac\se rupe de lume, artistul vorbe[te `npustiu. Dac\ n-are curajul s\ r\m`n\ de-loc singur, nu va mai avea ce spune. {iastfel, el descoper\ la un moment dat c\nici nu-[i apar]ine complet ã...þ ~n fapt,singur\tatea unui artist este totdeaunacontradictorie, pentru c\ el se retrage `nsingur\tate nu pentru a t\cea. {i, cu c`te mai singur, cu at`t e mai `nsetat s\ ospun\ cuiva, contest`ndu-[i singur\tateachiar prin faptul c\ o m\rturise[te. Con-

cluzia, mi se pare, c\ se impune: acolounde singur\tatea e[ueaz\, triumf\ artaã...þ {i poate c\ singur\tatea unui artist emai mult un mod de a arde dec`t unmod de a tr\i“. Nietzsche vorbe[te chiardespre o „art\ a `nsingur\rii“. Izolarea `lajut\ pe artist s\ dob`ndeasc\ o anumit\limpezire [i „netezire sufleteasc\“, dar [iremediile propriei boli. Izolarea este per-ceput\ ca singura posibilitate de a do-b`ndi o autonomie interioar\, at`t de nece-sar\ artistului `n vederea crea]iei sale. Sin-gur\tatea [i izolarea devin pentru el unmod de a tr\i.

Octavian Paler, Polemici cordiale, Seria de autor „Octavian Paler“, Editura Polirom, 2008, 42.95 lei

Dumitru Ungureanu: „Creierul ì fierbe continuu [i, pe l`ng\poeme, produce texte rockeristice, toate cu idei. Nu exist\forma]ie c`t de c`t ascultabil\ fa]\ de care Costin Grigora[ s\ nu aib\ vreo idee“.

COSTINGRIGORA{

» 14

muzic\

DESPRE ENESCU ~NTR-O CARTE RAR|:

„David Oistrach“de Yakov Soroker

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Acum c`]iva ani o editur\ extremde prestigioas\ publica un DDiicc-]]iioonnaarr ppoopp-rroocckk-ffoollkk, sau cam a[aceva. Titulatura precis\ `mi estenecunoscut\, fiindc\ n-am cum-p\rat volumul respectiv. Cum a[ fidat o sum\ oarecare pe un lucrude m`ntuial\? Aproxima]ia infor-ma]ional\, lipsa criteriilor, redac-tarea neglijent\ st\teau la baza `n-s\il\rii cu [taif. Articole extrem decritice [i aplicate la obiect au pu-blicat atunci oameni competen]i,precum Cristian Teodosiu. Nu [tiu[i nu intereseaz\ dac\ „autorii“ `nculp\ au preluat corec]iile `n vreoedi]ie nou\. Exemplul acestora de„cum nu se face“, comercializatde-o firm\ de la care nu te-ai fia[teptat la asemenea rateu, n-adescurajat pe al]ii s\ fac\ lucruriserioase. Ioan Big a muncit maibine de 3 ani la Povestea RollingStones. Emil R\ducanu a truditvreo 10 culeg`nd material pentruV`rstele rockului. Mimo Obradov aspart vreo 7-8 pentru Istorii &Story Rock. Radu Lupa[cu adun\mereu chitari[ti Pe urmele luiHendrix. Iar Sorin Dorneanu,{tefan Neagu [i FSU str`ng de-ovia]\ pagini uitate pentru istoriamonumental\ a rockuluiadev\rat...

Costin Grigora[ este un poet cutrei plachete la activ, despre carenu s-a scris prea mult. Discre]ianatural\, conjugat\ cu o anumit\stare de frond\ `n discu]iile de club,plus privirea critic\ i-au atras faimade original, de ]`fnos, de tip cu o-pinii contrare majorit\]ii. Omul arefigur\ bonom\, merge lent [i calc\f\r\ aten]ie la pavaj, poart\ oche-lari [i p\rul (`nc\run]it, dar `ntreg)piept\nat precis. Cred c\ at`rn\100 de kilograme, ceea ce-l faceimpun\tor [i greoi. Creierul ì fier-be continuu [i, pe l`ng\ poeme,produce texte rockeristice, toatecu idei. Nu exist\ forma]ie c`t dec`t ascultabil\ fa]\ de care CostinGrigora[ s\ nu aib\ vreo idee. Una`mpotriva restului convivilor de lamesele `nghesuite din Blues Cafè,unde se adun\... Dar cine se adu-n\ acolo vom povesti alt\dat\.

Grigora[ a tip\rit, `n urm\ cupatru ani, la Editura Editrex, untom masiv, de 624 de pagini, for-mat 35 x 17, pe dou\ coloane,corp de liter\ 8. Titlul e provo-cator: Fa]a v\zut\ [i nev\zut\ amuzicii. Subtitlul define[te ariaselectat\: Stardoom-ul rock bluesheavy-metal prog new-wavefusion grunge pop psychedelic

new-age country punk soul folkglam industrial jazz electronic funkrap hard-rock dance [i, desigur,world music! Ca s\ cuprind\ toateaceste subdomenii, lui Grigora[ i-aufost al\turi destui prieteni, fa]\ decare `[i exprim\ gratitudinea.Volumul impresioneaz\, `n primulr`nd prin amploare, apoi prin ori-ginalitatea aser]iunilor despre toa-te aceste curente [i numele ilustra-tive. Poetul-rocker adopt\ ca devi-z\ o remarc\ a lui Boris Vian, carespunea c\ masele dau totdeaunagre[, iar indivizii au `ntotdeaunadreptate. Umorul nu lipse[tefi[elor puse `n ordine alfabetic\.Bine ar fi fost s\ fie chiar mai multumor, pentru c\ excesul de origi-nalitate `ntr-o lucrare de tip dic]io-nar nu este chiar l\udabil.

Or, `n acest volum cu preten]iiexhaustive, Costin Grigora[ exce-leaz\ prin formul\ri abrazive de-spre tot ce-a fost [i este `nsemnat`n mi[carea pop-rock. Unele for-mule plac, altele s`nt perfect inuti-le sau iritante. Dreptul autorului-ascult\tor s\ opineze nu-l contest\nimeni. Ca s\ aib\ [i credibilitate,condi]ia minim\ e s\ nu comit\gre[eli de informa]ie. (Nu maispun c\ gre[elile de corectur\ s`ntcu des\v`r[ire interzise, acurate]eadatelor fiind condi]ia num\rul unua dic]ionarelor. De aceea a [i e[uatcel pomenit la `nceputul articolu-lui.) Lui Grigora[ ì scap\ destulegre[eli. Departe de a sc\dea va-loarea c\r]ii, ele se `nscriu parc\`ntr-un program poetic. Pentru c\aceast\ lucrare (ce nu e totu[idic]ionar!) mizeaz\ pe asumareaunei opinii originale, nu exacte.Iar argumentele s`nt utilizate dup\posibilit\]i.

Asta garanteaz\ delicii delectur\ postmodern\!


SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

AAmm rreeuu[[iitt ss\\-mmii pprrooccuurr ddiinnttrr-uunn aannttiiccaa-rriiaatt uunnuull ddiinn rraarreellee eexxeemmppllaarree aallee cc\\rr]]iiiiaaffllaattee `̀nn cciirrccuullaa]]iiee [[ii aamm ccoonnssttaattaatt ccuu ppll\\-cceerree,, ccoonnttrrooll`̀nndd iinnddeexxuull,, cc\\ nnuummeellee lluuiiGGeeoorrggee EEnneessccuu eessttee pprriinnttrree cceellee mmaaii ffrreecc-vveenntt cciittaattee,, ddaacc\\ nnuu cchhiiaarr ccuu cceellee mmaaii mmuull-ttee iinnttrr\\rrii.. Desigur, vorbitor de limb\ ro-mân\ [i sensibil la lucrurile române[ti,Soroker a fost atras `n mod special depersonalitatea lui Enescu, pe care l-a [i`nt`lnit la Moscova, `n trecere, [i desprecare a publicat chiar un articol („~nt`l-niri cu George Enescu“).

David Oistrach l-a `nt`lnit prima oar\pe Enescu `n cursul deplas\rii lui la Bu-cure[ti, `n 1945. Ulterior, fiecare episodal `nt`lnirilor cu Enescu este rememoratde Oistrach `n `nsemn\rile sale autobiogra-fice, din care Soroker citeaz\ copios. ~n1946 „Enescu a dat reprezenta]ii ca vio-lonist, ca dirijor [i ca pianist. ~n sala Ceai-kovski, el a interpretat Sonata `n si bemolmajor de Mozart [i Sonata lui ãCésarþ

Franck cu Lev Oborin, iar cu mine a c`ntat,el la pian, Sonata `n do minor de Grieg.Audien]a a cerut un bis. Enescu m-a `n-trebat: «Ce vrei s\ c`nt\m, o mi[care dinSonata de Mozart?» {i am c`ntat-o, f\r\ca nim\nui s\-i treac\ prin cap c\ nu orepetasem `mpreun\ niciodat\!“.

Oistrach, care nu a fost un interpretdedicat al lui Bach, evoc\ `n alt\ partefelul aparte `n care era c`ntat de Enescu:„~n ultimii lui ani, Enescu a `nregistrat toa-te sonatele [i partitele pentru vioar\ deBach. Aceast\ lucrare monumental\ re-flect\ puternic individualitatea sa [i, nu odat\, tratamentul neconven]ional al sti-lului lui Bach. Un detaliu tipic: Enescu re-d\ Allemandele `n tempi rapizi, restaur`n-du-le prototipului lor original dansant.Uneori, el d\ solu]ii originale problemelorpolifonice. A fost printre primii care s-au`ntors f\r\ ezitare la surse, introduc`ndunele lecturi [i versiuni diferite fa]\ deedi]iile stabilite. Albumul lui Enescu, al

Sonatelor [i Partitelor, este un manualmiraculos al stilului lui Bach, l\s`nd loc,fire[te, pentru individualitatea artistic\a interpretului. Bach al lui Enescu esteBach-ul s\u, la fel de natural ca [i cel allui Casals [i cu mult mai de pre] dec`tBach-ul «corect» al unor interpre]i, al c\-ror tratament `l face pe Bach s\-[i piar-d\ calit\]ile distincte“.

Yakov Soroker este de p\rere c\prietenia legat\ `ntre Enescu [i Oistrachavea la baz\ influen]a puternic\ a perso-nalit\]ii artistice unice a lui Enescu. ~n-t`lnirea lor bucure[tean\, la 19 martie1945, s-a materializat `ntr-o interpre-tare a concertului de vioar\ de Ceai-kovski cu Enescu la pupitrul orchestreifilarmonice. Cei doi vor c`nta apoi, `naprilie 1946 la Moscova, dublul concertde vioar\ de Bach. Soroker a fost unuldin martorii acestei a doua `nt`lniri, pecare o evoc\ `ntr-o m\sur\ cu emo]ie.Enescu a f\cut cu acel prilej o vizit\ decurtoazie directorului Conservatorului,Dmitri {ebalin, o ocazie pentru a-i auzipe cei mai buni studen]i violoni[ti ai mo-mentului, Leonid Kogan [i Yulian Sitko-vetsky. Apoi, nou\ dintre elevii claseilui Oistrach, `ntre care [i Soroker, au in-terpretat o fug\ pentru nou\ viori, lu-crare a unui compozitor sovietic. „~nimagina]ia mea – scrie Soroker – `l v\dclar pe marele Enescu: figura lui cu spa-tele curbat, extrem de palid, cu fa]a us-cat\ ca un pergament, `mbr\cat dup\moda veche `ntr-un costum de alpacalucitoare, cu pantofii butona]i... A as-cultat cu aten]ie, dar cu un aer de deta-[are; g`ndurile ì erau evident `n alt\parte. Dup\ reprezenta]ie abia dac\ aspus ceva (`n discu]ia care a urmat `nspatele scenei explica]ia a fost: «s\ nuofensez sensibilitatea nim\nui»): iardup\ str`ngerea ritual\ a mìnilor, a ple-cat: retras `n el `nsu[i, `n propria lume,`nchis\ celorlal]i...“

*Yakov Soroker, David Ositrach.Jerusalem, Lexicon Publishing House,

1982. 183 p.


O carte foarteoriginal\

~n anul centenarului David Oistracham c\utat, fire[te, o biografie aviolonistului `ntr-o limb\ de circula]ieinterna]ional\. Dup\ c`teva c\ut\risimple am realizat c\, practic, nuexist\ dec`t una singur\ [i c\ estevorba de o carte rar\. Autorul ei*,Yakov Soroker, s-a n\scut, cumsugereaz\ numele, `n Basarabia

interbelic\. Ulterior a devenit elevul lui David Oistrach la Conservatorul dela Moscova [i, cu timpul, unul dintreprietenii s\i. Soroker a scris numeroaselucr\ri de muzicologie [i istoriamuzicii, monografia sa despre DavidOistrach av`nd [ansa de a fi publicat\`n limba englez\, `n Israel, undeautorul a imigrat `n 1976.

David Oistrach


15 «

fast-foodLATTE ART

Diana Soare: „~n sine un me[te[ug greu de st\p`nit, latte artimplic\ m`nuiri abile de ibric, lapte `nc\lzit la temperaturiprecise, stenciluri, sirop de ciocolat\, ace fine [i mult\imagina]ie“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

Ce au `n comun unmelc, guma de mestecat,zidurile din Italia [i ca-feaua cu lapte? Nimicaltceva dec`t o diminea]\lene[\, `n care `]i vine s\te cuib\re[ti sub [aluri [i s\-]i ascul]i g`ndurile,cu mintea hoin\rinddeparte, `ntr-o lumea[ezat\ sub semnul lui ce-ar fi dac\...AA[[aaddaarr,, ccee-aarr ffii ddaacc\\ ffiieeccaarree ddiimmiinneeaa]]\\lleennee[[\\ aarr `̀nncceeppee ccuu oo ccaaffeeaa ccuu llaappttee `̀nnccaarree ss-aarr ddeesseennaa ssuubbttiill ggaallaaxxiiii,, fflloorrii,, zz`̀mm-bbeettee,, ssppiirraallee hhaalluucciinnaannttee ssaauu ss`̀mmbbuurrii ddeecciiooccoollaatt\\?? Ochi mari, ne`ncrez\tori `nminune, [i o str`ngere de inim\ pe dru-mul ce[tii c\tre buze: opera de art\ se vatopi ca `n vis, l\s`nd `n urm\ doar ospum\ dulce.

~n sine un me[te[ug greu de st\p`nit,latte art implic\ m`nuiri abile de ibric,lapte ̀ nc\lzit la temperaturi precise, sten-ciluri, sirop de ciocolat\, ace fine [i mul-t\ imagina]ie. Sammy Lin, Vince Picco-lo, Haruhiro Nozoki sau Alexei Karma-nov nu expun `n galerii sofisticate, ci `ncafenele din `ntreaga lume, unde dimi-ne]ile lene[e, pariez, `ncep mult mai fru-mos dec`t `n buc\t\ria proprie.

**{i ce-ar fi dac\, dup\ o `nghi]itur\zdrav\n\ de fluture lichid dulce-am\rui,dimine]ile lene[e ar continua cu plim-b\ri lungi pe str\du]e `ntortocheate, cutrotuare `nguste, bolte de piatr\ [i ziduripeticite cu... piese de Lego? C\r\miziminuscule de plastic viu colorat, a[ezate

atent, una c`te una, ca un plasture dejuc\rie peste r\nile timpului.

Ideea ì apar]ine artistuluigerman Jan Vormann, carea lucrat la astfel de pro-iecte `n Bocchignano (Italia) [i Tel-Aviv (Isra-el). „La `nceput m-amtemut c\ va fi un procescomplicat, doar c\ pieselemai mari s-au potrivit per-fect cu cele mai mici, astfel `n-c`t nu a trebuit s\ folosesc adeziv.Oricum nu cred c\ ar fi aderat la struc-tura poroas\ a zidului... A[a c\ «repara-]iile» nu vor dura o ve[nicie, av`nd `nvedere efectele eroziunii [i ale apei asu-pra zidurilor. Dar nu-i nimic. ~mi placeideea de temporaritate.“

**Cu pu]in\ imagina]ie, `n dimine]ile le-ne[e am putea repara cu piese Lego gro-pile din asfalt, cuiburile de r`ndunic\,fa]adele cl\dirilor, castelele de nisip [ivisele n\ruite. Ce-ar fi dac\ apoi, obo-si]i, am scotoci prin buzunare dup\ unp\trat misterios [i dulce `mbr\cat `n h`r-tie colorat\ – o gum\ cu arom\ de pepe-ne galben, pe care s\ o mestec\m `ncet,ap\sat, privind lumea printr-un balonelastic [i roz?

Am vedea, probabil, c\prioare, ur[i,arici, rinoceri [i broa[te. Pantofi Chanel.Chipuri stranii. Arme inofensive [i cro-codili. Toate – opere semnate de Mauri-zio Savini, artistul italian ce realizeaz\sculpturi din fibr\ de sticl\ [i gum\ rozde mestecat. Scheletul dur este mai `ntì`mbr\cat `n „carnea“ parfumat\ `n caremìnile vor scrijeli ludic detalii anatomi-ce, grimase, riduri, buzunare, unghii,pene, nasturi [i din]i.

G`ndul c\ ai putea mu[ca [tren-g\re[te dintr-un exponat `n toiul verni-sajului trebuie s\ fie dintre cele mai

vesele pe care le po]i avea `ntr-o di-minea]\ lene[\ `n care ai obosit

peticind ziduri cu pieseLego...

**Ce-ar fi dac\ ne-amodihni g`nduriledintr-o astfel de di-

minea]\ pe o banc\ din-tr-un parc urban, prin ca-

re se plimb\ melci `mpodo-bi]i cu graffiti? Cochilii pictate,

taguri minuscule, pas lene[, lipicios[i sidefat. Molu[te care habar n-au c\ auprimit amenzi pentru „parcarea in-terzis\“ sub o frunz\ ud\ sau c\ li s-azugr\vit garsoniera plimbat\ c\tinel `nspinare. Melci-portativ, melci-vitrin\,melci-z`mbet.

{i un artist cu nume de desen animat:Slinkachu, un londonez de 28 de ani ca-re s-a g`ndit s\ trimit\ graffiti-urile la oplimbare lung\. „Nici un melc nu a fostr\nit `n acest proiect. Doar i s-a vandali-zat locuin]a“, anun]\ [ugub\], neuit`nds\ precizeze c\ a folosit vopsea non-toxic\.

**A[a se termin\ toate dimine]ile lene[e: peo banc\, `ntr-un parc urban, unde vise-le se nasc din spuma unui cappucino, se`nt\resc cu piese Lego, se sculpteaz\frumos `n gum\ roz de mestecat [i plea-c\ apoi la plimbare ascunse `n cochiliaunui melc. Fiindc\ uneori se poate.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,

tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/

214111

Colegiul editorial: Emilia Chiscop,

Florin L\z\rescu,

Lucian Dan Teodorovici (senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef adjunct: Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie: Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil

Brumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,

M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, Radu

Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,

Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici,

Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu,

Bogdan-Alexandru St\nescu.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.

Arte vizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Edi]ia de Ia[i: Diana Soare

Edi]ia Na]ional\: Elena Vl\d\reanu, R. Chiru]\,

Veronica D. Niculescu.

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.

0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.

0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-

logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-

namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii

Rodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.

Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:

[email protected].

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru

3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei

(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.

Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu

„Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\

cu „Ziarul de Ia[i“.


O poveste

Acum ceva timp am realizat unimn electoral pentru CristianAdomni]ei. Sincer, nu m\ a[teptamca toat\ lumea s\ ne simpatizezepentru asta, `ns\ un mo[ule] m-acucerit prin r\utatea lui sincer\ [itipicar\. La ini]iativa (sau s\-i zicinstigarea?) unei coni]e reporter,vajnicul ap\r\tor al valorilor lingvistice române[ti, acest dom’Pruteanu din Zvori[tea [i-a dez-l\n]uit artileria asupra umilei noas-tre munci artistice (fapt care pro-babil l-a epuizat [i l-a f\cut s\doarm\ trei ceasuri la pr`nz).Domeniul d`nsului de activitate in-clude cuvinte de o complexitate cem\ dep\[e[te, a[a c\-i dau cucopy/paste: Stelian Dumistr\cel,profesor dr. la Departamentul deJurnalistic\ [i {tiintele Comunic\riidin cadrul Universit\]ii „Al.I. Cuza“Ia[i [i cercet\tor [tiin]ific, [ef dedepartament la Institutul „A.Philippide“.

~ntruc`t aceast\ rubric\ estecitit\ de simpatizan]i [i, sper eu,ascult\tori ai fenomenului F\r\Zah\r, v\ las s\ v\ delecta]i cuurm\toarele r`nduri.

„Forma]ia aleas\ pentru capta-rea ascult\torilor-electori este deun anumit gust, pe care unii l-arcalifica drept `ndoielnic: haz pueril[i distorsionare lingvistic\ deficitar\ca registru. Clasa de reprezent\ri aproduc]iilor acestei forma]ii este a

petrec\re]ilor f\r\ limite, a scanda-lagiilor ce se vor simpatici, pentrucare proxenetismul nu este exclus.Imagina]ia lipse[te. Punctul forte arputea fi descoperit `n parodia des-tul de st`ngace. Un c`ntec orches-treaz\, cu accente bufone, motivedin Capra cu trei iezi, iar altul ape-leaz\, ca punct de plecare, la ver-suri din Eminescu – reflexe, s-arp\rea, de contesta]ie [colar\,necoapt\, fire[te. Un loc comun `lreprezint\ vulgaritatea abia mas-cat\, teribilismele puerile, de gu-guloi ce se vor simpatici [i c`nt\pentru confra]i, provoc`ndu-i, dinpostura celor care nu-[i refuz\nimic, de la masacrele [i mutil\rile`n cavalcad\ din texte, la violen]elefizice ale imaginilor din clipuri, defactur\ pur gol\neasc\, f\r\ inutilesubtilit\]i. Se sconteaz\ – [i se ob-]in! – efecte de excitare ã?þ pring\sirea rimei pentru pesmetu’ `ntermenul numind o instala]ie dincamera de baie!“, a declarat profe-sor Stelian Dumistr\cel. ~n ceea ceprive[te limbajul, Stelian Dumistr\-cel a explicat c\ „`n c`ntecele re-spective nu exist\ nici o conforma-re de nivel lingvistic, ce ar puteacontura o atmosfer\. ~ntr-unul, deexemplu, c\]aua moldoveneasc\ se`nvecineaz\ cu pronun]ia literar\zice. Se cultiv\ un moldovenism deb`lci, ceea ce exclude actul artisticpropriu-zis“.

DISPLAY

Diana SOARE

D-ale lui neneaStelic\

Lucrare de Maurizio Savini

Lucrare de Slinkachu

Iulia Blaga: „Realizat dup\ dou\ c\r]i ale lui John Bayley, care afost mul]i ani so]ul, sus]in\torul [i fanul suprem al lui IrisMurdoch, filmul f\cut `n urm\ cu [apte ani are un mare atu.Eyre alege s\ combine realitatea trist\ cu secven]e din trecut“.

IRIS» 16

fast-food


EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

MotiveExist\ o sumedenie de motive pen-tru care nu se poate s\ nu-ll iube[tipe Prévert. Poate pentru c\ s-as\turat de [coal\ la 15 ani, s-a`mprietenit la toart\ `n timpul sta-giului militar cu Yves Tanguy [i alocuit c`]iva ani `n Montparnasse,pe celebra rue de Château, nr. 54(unde s-au desenat [i scris primelecadavres exquis [i unde suprarealis-mul [i-a visat `nceputurile). Saupentru c\, s\turat p`n\ peste capde aerele lui Breton, a contribuitcaustic la pamfletul Un cadavre, oripentru c\ a zis c\-i place st`nga dincauz\ c\ trimite cu g`ndul la st`n-g\cie [i lucruri ne`ndem`natice. Saupentru bretonul lui de la 20 de ani,pentru ochii mari, bluzele mari-n\re[ti [i aerul mucalit. Pentru ami-ci]ia cu Marcel Carné [i filmele pecare le-au f\cut `mpreun\ (Le Quaides brumes, Les Visiteurs du soirsau Les enfants du paradis), pentrureplica minunat\ „Ne dites pasnon, vous avez souri“ („Nu spune]inu, a]i z`mbit“) [i pentru figura]iadin Atalante al lui Jean Vigo sauL’âge d’or al lui Buñuel. Pentru c\a publicat prima carte de poeme la46 de ani [i-apoi orice copil care s-a `ndeletnicit cu franceza a `n-v\]at „Pour faire le portrait d’unoiseau“ sau „Notre Père qui êtesaux cieux“. Pentru c\ scria „sprepl\cerea multora [i enervarea c`tor-va“. Sau poate pentru c\ f\r\ el n-am mai fi avut Les feuillesmortes, The falling leaves [i cele600 de variante ale lui, pentru c\monsieur Jacques era bun prietencu pisicile (negre, v\rgate, dar maiales maidaneze) [i cu fotografii, dela Brassaï la Doisneau, Izis [i WillyRonis. Prieteniile astea, la fel cacele cu Picasso sau Miró, au datmulte volume de „coresponden]e“`ntre text [i imagine. Pentru c\ ascris c\r]i pentru copii. Pentru c\ af\cut colaje de[\n]ate (preferatulmeu e autoportretul „En ménine“).Pentru c\ a fost cel mai de `ncre-dere complice al Parisului, iar Pa-risul ì `ntoarce acum favoarea, or-ganiz`nd `n s\lile prim\riei primaexpozi]ie parizian\ dedicat\ scrii-torului. Fotografii de la 1900, ma-nuscrise, interviuri, c`ntece, frag-mente de film – de v\zut p`n\ `nultima zi din februarie 2009. Oare`n care februarie o s\ fac\ [iprim\ria Bucure[tilor o expozi]iedespre scriitorii ei? Va fi an bisect?

~n jurul cl\dirii de la fostulmeu serviciu s\ tot fi fostvreo dou\zeci de cìni, darnu ei erau adev\rata pro-blem\. Ei doar m\ l\trau,`mi serveau por]ia deadrenalin\ necesar\ pentruo nou\ zi de lucru.

Ra]ia s-a dublat c`nd peholul de la intrare s-a aciu-at la un moment dat un hi-brid `ntre vulpe [i [obolan,un chihuahua nedefinit, pecare colegii `l numeau, cuentuziasm, cìne. La `nce-put nu prea [tiam dac\ pots\ `ndr\znesc [i eu o ase-menea categorisire, pentruc\ nu prea apucam s\-lv\d ca lumea.

St\tea pitit `n cotloanenumai de el [tiute, scotea

un g`jìt de tebecist [i, deo-dat\, m\ trezeam apucatde `nc\l]\ri (mai sus nuputea ajunge). Apoi disp\-rea s\geat\, `n neant. I-amdus de m`ncare, dar nu ie-[ea dec`t c`nd nu eramatent. M-am g`ndit un timpc\-i posibil s\ se fi evaporat.Sau poate c\ vreun [obolanmai tupeist s-a prins c\ unintrus i-a c\lcat teritoriul [ia pus chihuahua boscheta-r\ pe fug\. Pe de alt\ par-te, era posibil s\ fi intrat `nhibernare, urm`nd s\ ias\prim\vara, odat\ cu ghio-ceii.

Apoi, dup\ c`teva s\pt\-m`ni, a reap\rut din neant.Am `nceput [i eu s\ devinmai `ng\duitor, s\ `n]eleg

de ce unii dintre colegii meise hazardau s\-i spun\ cì-ne. Am descoperit c\ e ca-pabil de o imens\ afec]iu-ne, de neb\nuit pe vremeac`nd r`njea pofticios la bo-cancii mei. Odat\ acceptat`n cercul lui de cuno[tin]e,pur [i simplu s\rea de bu-curie c`nd m\ vedea, seizbea cu capul de pi-cioarele mele, f\cea tumbenesolicitate etc. La scurttimp a `nceput s\-mi fac\vizite, la etaj. Urca sc\rile[i m\ a[tepta la u[\, m\`nso]ea prin cl\dire, d`nddintr-un ciot de coad\.

Trebuia s\-l mai `mpingcu piciorul prin cr\p\turi,pe sub sc\ri, s\ pretind c\nu-l cunosc, c`nd era vreunom prin preajm\, ca s\ num\ fac de cacao. Se com-porta de parc\ ar fi fost almeu. Oricum, era cea mai

simpatic\ – [i ur`t\ `nacela[i timp – creatur\ pecare am v\zut-o vreodat\.Mi-a trebuit tupeu, nuglum\, pentru a-mi `nvingeteama c\, dac\ `l m`ngì,mi-am luat de la el cium\sau lepr\. Am `nvins-o. Mi-a devenit cu at`t maisimpatic cu c`t vorbeamaproape zilnic cu c`te opersoan\ terorizat\ demu[c\tura lui (avea `n pal-mares un prof universitar,vreo doi confi [i c`]iva doc-toranzi din \[tia maitimizi). Dar el, s\racul, nuera capabil de a[a ceva. Lacum ar\ta, ar fi r\mas f\r\

din]i, ca albina f\r\ ac, `n urma unui atac maihot\r`t. De altfel, din acestmotiv, cred c\ nici nu riscas\ m\n`nce. Nu-mi vinealt\ idee de hran\ pe cares\ [i-o permit\ dec`t sup\cu paiul. Cred c\ tr\ia doarfor]a c`mpului s\u bioener-getic, dintr-o aur\, c`ndneagr\, c`nd roz.

~n fine, am trecut zileleacestea pe la fostul meuserviciu [i am avut surprizas\ v\d c\, `n ciuda soarteipotrivnice, vechiul meuamic a supravie]uit. Ca s\nu mai spun de [ocul c\m-a [i recunoscut.

Un vechi amic

{{ii aammiinnttiirriillee llaa ffeell?? Richard Eyre `ndr\z-ne[te s\ sugereze `n filmul s\u, Iris, c\ar fi posibil ca amintirile s\ nu dispar\de tot `n spatele cortinei „de nimic“ ceizoleaz\ tot mai mult persoana respecti-v\ de realitate. Realizat dup\ dou\ c\r]iale lui John Bayley, care a fost mul]i aniso]ul, sus]in\torul [i fanul suprem allui Iris Murdoch, filmul f\cut `n urm\cu [apte ani are un mare atu. Eyre aleges\ combine realitatea trist\ – doi oameni`n v`rst\, tot mai neputincio[i [i care se`n]eleg tot mai greu (din pricina bolii) –cu secven]e din trecut. Cele dou\ pla-nuri se aga]\ unul de altul uneori prinelemente foarte simple, cum ar fi un au-tovehicul `n mi[care. Racordul se face[i pe alt plan, pentru c\ nu [tii cu exac-titate dac\ momentele din trecut s`ntflashback-uri comandate de regizor, in-dependente de voin]a personajelor, saurememor\ri care traverseaz\ minteascriitoarei – [i care poate nici ele nus`nt chemate, ci ì spal\ ca un val con-[tientul tot mai nivelat. De fapt, aceast\a doua posibilitate d\ farmec filmului [iì permite s\ investigheze cu mijloaceproprii mintea omeneasc\ [i felul `ncare ea lucreaz\. Poate fi cinematogra-ful mai eficient dec`t un tomograf? Pe

un anumit nivel, poate c\ da. Filmul,folosind asocierile, poate `nainta din a-proape `n aproape, instinctiv spre acelteritoriu cenu[iu care se define[te toc-mai prin asocieri [i leg\turi. Filmul estela fel de creativ pe c`t e [i creierul.

Cuvintele dispar unul c`teunul ca [i c`nd n-ar fi existat

S`nt c`teva secven]e `n film `n care aso-cierile (libere sau nu) dintre elementedin trecut [i elemente din prezent te facs\ crezi c\ Richard Eyre a fost interesatnu doar de via]a lui Iris Murdoch [i derela]ia ei cu John Bayley, dar [i de felul`n care filmul poate cerceta tragediaunui om care pierde leg\tura cu reali-tatea deoarece cuvintele dispar unulc`te unul ca [i c`nd n-ar fi existat. Lu-mea lui interioar\ se surp\.

Traseul cuplului Murdoch-Bailey n-afost rozaliu [i eteric vreme de 40 de ani.John Bailey a avut mereu senza]ia c\,de[i o cuno[tea cel mai bine pe so]ia sa,aceasta p\strase mereu o zon\ interioa-r\ `n care accesul era interzis. Nu erafelul ei independent de a fi, faptul c\p`n\ s\ se c\s\toreasc\ cu John Bayleyse vedea [i cu al]i b\rba]i ci, `ntr-o anu-mit\ m\sur\, tocmai condi]ia sa de scri-itoare. Este, oricum, o prostie s\ crezic\ po]i cunoa[te mintea cuiva `n totali-tate. Dragostea nu poate lumina toatecotloanele. „Nici m\car eu nu m\ cunosc.Cum po]i pretinde c\ m\ cuno[ti?“ – `[ispun uneori oamenii. John Bailey a tr\-it toat\ via]a rupt `ntre dragostea `mp\r-t\[it\ fa]\ de femeia de l`ng\ el [i frus-trarea c\ n-o poate avea cu totul – adic\cu tot cu minte. Iar aceast\ sf`[iere a de-venit [i mai dureroas\ c`nd, atins\ deAlzheimer, femeia de[teapt\ de l`ng\ el

a `nceput s\-[i piard\ din duritate, dinconsisten]\, roas\ de v`nturile s\rate aleneantului – [i care, mai mult ca nicio-dat\, nu putea `mp\rt\[i aceast\ expe-rien]\. Nici ea n-avea instrumentele ne-cesare pentru a o prinde de aripioare [icerceta.

Iar filmul devine p`n\ la urm\ unmijloc de a marca ruptura iremediabil\dintre cele dou\ lumi [i `ncercarea dis-perat\ de a crede c\ iubirea mai poatearunca o punte.

Unul dintre cele mai cumplite co[-maruri pe care le po]i avea este s\ visezic\ sf`r[itul lumii nu `nseamn\ cataclis-me naturale sau provocate de om, cisimplul procedeu prin care cuvintele `[ischimb\ sensul [i `ncep s\ denumeasc\altceva. Astfel, piramida e dinamitat\de la baz\. Nu e teroare mai mare.

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

Nu cred c\ am v\zut p`n\ acum un film care s\ fieoglinda perfect\ a modului insidios [i implacabil princare Alzheimerul distruge mintea unui om. (Poate [ipentru c\ nici medicina nu [tie exact ce se `nt`mpl\.)Alzheimerul este una dintre cele mai `ngrozitoare boli –ca toate bolile care `]i afecteaz\ judecata –, dar e mai`ngrozitoare dec`t altele pentru c\ permite, `n neantulcare `ncet-`ncet acoper\ mintea, (tot mai) scurtemomente de luciditate. Este ca nimicul din cartea &filmul Poveste f\r\ sf`r[it – o zon\ gri pe care de fapt nupo]i s-o descrii printr-o culoare sau prin alt\ calitate [icare `nainteaz\ f\r\ a putea fi oprit\. Creierul moare`ncet. Leg\turile dintre lucruri dispar.

FILM

Iulia BLAGA

Cum ì spune neam]ului care mi-ar\t\cit papucii? Aa, Alzheimer!

Iris, 2001. Regia: Richard Eyre. Cu: Judi Dench, Jim Broadbent, Kate Winslet, Hugh Bonneville

N-ai cu ce sau n-ai cu cine?cu cine? · NA}IONALUL IE{EAN – DE LA MIHAI M|NIU}IU LA CHRIS SIMION...

Documents

Transcript of N-ai cu ce sau n-ai cu cine?cu cine? · NA}IONALUL IE{EAN – DE LA MIHAI M|NIU}IU LA CHRIS SIMION...