Muzeul Municipiului Bucureşti

Muzeul Municipiului Bucureşti

Expoziţia şi catalogul REVOLUTIA ROMÂNĂ de la 1848

'

https://biblioteca-digitala.ro


Expoziţia şi catalogul

REVOLUTIA ROMÂNĂ '

de la 1848

- Bucureşti, 2008 -


Coperta I: Kostake Petrescu, Apărătorii Constituţiei la 1848, litografie, sec. XIX

Foto: Oana Cohn Grafică şi tehnoredactare: Mihaela Pârvu

4



Director: dr. Ionel IONIŢĂ

Concepţie şi coordonare: Ionel ZĂNESCU

REALIZATORI:

Ionel Zănescu - Şef birou

Rodica Antonescu - Şef secţie

Mihaela Rafailă - muzeograf

Colaboratori:

Nicoleta Micheu - Şef secţie

Liliana Nicoleta Hanganu - muzeograf coordonator

Elisabeta Drăgan - muzeograf

Camelia Ene - muzeograf

Liana Ivan Ghilia - muzeograf

Magdalena Dorojan - muzeograf

Restaurare:

Rodica Antonescu - Şef secţie

Dan Iliescu - restaurator metale

Gheorghe Ionescu - restaurator metale

Roxana Diaconu - resturare hârtie

Horiana Chicu - restaurator sculptură

Restaurare pictură:

Ioan Popa - coordonator restaurare

Simona Predescu - muzeograf

5


Conservare:

Elena Marcu - Şef secţie

Dragoş Dolea - custode general

Luminiţa Ştefăniţă - conservator

Corina Voştinar - conservator

Corina Burghelea - conservator

Belu Victoria - conservator

Alina Dragomir - conservator

Mioara Gogor - conservator

Mihaela Creţeanu - conservator

Corina Constantinescu - conservator

Loredana Mocanu - conservator

Maria Neagoe - conservator

Ana Iacob - conservator

Scenografie:

Elisabeta Mihuţ - muzeograf

Cristian Bungiu - inginer

Romică Şchiopu

6


„ �vofuţia română de (a 1848 n-a fost un fenomen neregufat, efemer, fără trecut şi viitor, fără a[tă cauză decât voinţa întâmpwtoare a unei minorităţi sau mişcarea genera& europeană. �vo[uţia genera& fu ocazia, iar nu cauza revo[uţiei române. Cauza ei se pierde în negura veacurifor. Vneftitorii ei sunt optesprezece veacuri de trndă, suferinţă şi [ucrare a poporn[ui român asupra [or � • JJ znsuşz.

Nicofue (]Jăfcescu 'Jrtersu[ revo[utiei în istoria români[or

)

7


Cuvânt Înainte

Eveniment de excepţională însemnătate în istoria României, revoluţia de la 1848, a relevat în toată plenitudinea ei aspiraţiile multiseculare ale poporului român de neatârnare, unitate şi progres social. Aceste aspiraţii aveau un suport real, obiectiv, în hotărârea maselor largi de a lichida definitiv rânduielile feudale, retrograde, de a se elibera de sub dependenţa imperiilor vecine. Luptătorii paşoptişti au fost cei dintâi care au subliniat raportul istoric dintre revoluţia lui Horea din 1 784, revoluţia lui Tudor Vladimirescu din 1821 şi revoluţia din 1848, punând în lumină continuitatea efortului de înnoire a structurilor şi organizării societăţii româneşti. În acest sens, democratul revoluţionar Nicolae Bălcescu avea să sublinieze că în timp ce revoluţia din 1 821 „ a strigat dreptate şi a vrut, ca tot românul să fie liber şi egal, ca statul să se facă românesc", cea din 1848 „ a vrut ca românul să fie nu numai liber dar şi proprietar, fără de care libertatea şi egalitatea e minciună. Pentru aceea adaugă la deviza sa cuvântul frăţie, acestă condiţie de căpetenie a progresului social".

Caracterul unitar al revendicărilor esenţiale ale programelor de la 1784, 1821 şi 1848, precum şi continuitatea dintre cele trei momente dovedise o dată mai mult că revoluţia din 1 848 nu a fost nici „ ediţia românească" a desfăşurărilor revoluţionare de pe continentul european nici produsul acţiunii unor factori întâmplători. Revoluţia română din 1848 şi-a avut rădăcinile împlântate adânc în societatea românească şi a fost expresia unui amplu efort de soluţionare pe cale revoluţionară a crizei acesteia întreprins de forţele progresiste.

Izbucnită într-un context european de maximă complexitate, revoluţia română din 1848 se integrează în marele efort

9



european de înnoire revoluţionară care a cuprins continentul la sfârşitul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea. Fenomenul revoluţionar românesc şi-a vădit de la început ţelurile proprii, determinate de realităţi specifice într-un vast program de reforme cu caracter naţional şi social.

La mijlocul secolului al XIX-lea se înregistrează o puternică dezvoltare a forţelor de producţie, extinderea industriei mecanizate, orientarea spre piaţă a producţiei cerealiere a marelui domeniu, diversificarea şi extinderea schimburilor comerciale, fenomene ce nu puteau încăpea în tiparele, devenite tot mai strâmte, ale relaţiilor anacronice ce se mai menţineau. Antagonismul dintre caracterul noilor forţe de producţie şi vechile relaţii de producţie, s-a manifestat, pe plan social-politic, în conflictul dintre burghezie, aflată în ascensiune, şi marii stăpâni de pământ ce controlau aparatul de stat şi care beneficiau de „protecţia" imperiilor limitrofe.

Principalele obiective naţionale şi sociale ale revoluţiei române s-au regăsit în programele elaborate în cursul anului 1848, care, prin prevederi, ca şi prin formulare s-au constituit practic într-un program unic al revoluţiei române, rezultat obiectiv al comunităţii de aspiraţii a întregului popor.

Programele revoluţiei formulate şi difuzate la Braşov, Iaşi, Cernăuţi, Blaj, Islaz şi Gura Humorului, prin obiectivele comune, atât pe plan naţional, cât şi social, exprimă, într-o formă sintetică, stadiul de dezvoltare a societăţii româneşti, ca şi dorinţa românilor de a trăi liber şi independenţi.

Programele lăsau să se întrevadă posibilitatea obtinerii independenţei simultan cu unirea. În programul de la BraŞov al revoluţionarilor moldoveni, era afirmată răspicat această dorinţă. Punctul 6 al programului prevedea: „ unirea Moldovei şi a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc", caracterizată drept „ cheia boltei fără de care s-ar prăbuşi tot edificiul naţional". În Transilvania, realitatea istorică impunea lupta pentru egala îndreptăţire a românilor cu „ naţiunile" privile-

10 https://biblioteca-digitala.ro

Revoluţia Română de la 1848

giate - maghiarii, saşii şi secuii -, în perspectiva unirii cu celelalte provincii româneşti.

Dacă programul naţional al dobândirii unităţii şi independenţei nu a putut fi înscris deschis în documentele oficiale ale revoluţiei, din cauza supravegherii „ vigilente" a imperiilor reacţionare, el a apărut explicit în presă, după cucerirea puterii politice de forţele progresiste, România toată - arăta, în iulie 1848, ziarul „ Pruncul român", condus de C.A. Rosetti -„ această mare familie de fraţi nu poate fi fericită [. . .} decât numai prin unire [. . .} şi care să fie considerat între celelalte staturi libere [. . .}. Numai unită România va înflori". De altfel, componenta naţională a programului revoluţiei române din 1848 a constituit factorul principal care a determinat intervenţia militară străină.

În prim-planul obiectivelor sociale ale revoluţiei s-a aflat rezolvarea problemei agrar-ţărăneşti, prin desfiinţarea servituţiilor şi împroprietărirea ţăranilor cu pământ. Emanciparea clăcaşilor şi desfiinţarea iobăgiei au fost considerate condiţii fimdamentale pentru asigurarea dezvoltării rapide a relaţiilor capitaliste în agricultură, ca şi în celelalte sectoare ale economiei. Totodată se mai cereau revendicări privitoare la desfiinţarea dărilor şi a altor obligaţii ale ţăranilor către proprietarii de moşii şi stăpânire.

Concretizarea unui întreg program de măsuri politice şi economice trebuia să asigure accesul unor categorii sociale cât mai largi la viaţa publică. Egalitatea politică şi civilă, libertatea individuală, a tiparului, religioasă, instrucţia egală şi gratuită pentru toţi locuitorii aveau să asigure instaurarea „ domniei poporului prin popor".

Programul militar a fost sintetizat în cererea înfiinţării gărzii naţionale sau civice, revendicare prezentă în documentele elaborate deopotrivă de revoluţionarii munteni, moldoveni şi transilvăneni.

·

11

"'\)lt.UI � • BIBLI07ECA 0 �U_('"'llf'.'I: .-/'



Societatea românească se găsea, în preajma anului 1848, aşadar, într-o stare revoluţionară accentuată. În atare condiţii, s-au luat măsuri premergătoare în vederea declanşării luptei.

La Bucureşti, în luna martie 1848, s-a instituit un prim Comitet revoluţionar, din care făceau parte C.A. Rosetti, Ion Ghica, fraţii Golescu, Ion Voinescu II, având drept principal obiectiv, ca, până la sosirea revoluţionarilor ce se aflau în străinătate, să întocmească un plan de acţiune.

În acelaşi timp, o parte din studenţii munteni şi moldoveni aflaţi în capitala Franţei, constituiţi în „ Societatea studenţilor români", scontând pe concursul oştirii, au elaborat un plan de luptă, care preconiza ca ridicarea la arme a forţelor revoluţionare să se producă în Muntenia, de unde să se extindă peste Milcov.

În luna mai 1848, s-a creat un Comitet revoluţionar lărgit - din care făceau parte Nicolae şi Costache Bălcescu, Ion Ghica, Ion C. Brătianu, C .A. Rosetti, fraţii Golescu, Cezar Bolliac, Ion Heliade Rădulescu, ş.a - şi o comisie executivă.

Steagul revoluţiei a fost înălţat în Moldova, dar domnitorul Mihail Sturdza a luat măsuri aspre, care în final au dus la stingerea mişcării din Iaşi. În schimb, în Ardeal, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, s-au adunat în data de 3/15-5/17 mai 1 848, peste 40.000 de oameni, cu care prilej s-a dat citire programului intitulat „ Punturile naţiunii române transilvane", cât şi a ,.,Jurământului", prin care masele se angajau să lupte pentru drepturile şi interesele naţiunii române.

Cu o vigoare deosebită s-a desfăşurat revoluţia şi în Muntenia. Ea a debutat cu adunarea populară din 9/21 iunie 1848 de la Islaz. Aici, în faţa unei mari mulţimi, s-a dat citire proclamaţiei ce reprezintă, prin orizonturile prevederilor sale, un document fundamental în istoria gândirii social-politice româneşti.

La Islaz s-a constituit şi un Guvern Provizoriu al tării din care făcea parte Ion Heliade Rădulescu, Ştefan Golescu,



Christian Tell, Gheorghe Magheru, Radu Şapcă, Gheorghe Scurtu. Ca secretari au fost desemnaţi Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti, AL Golescu-Negru, I.C. Brătianu; în guvern au mai fost introduşi Ion Câmpineanu la Departamentul Dreptăţii, C.N. Filipescu la Departamentul finanţelor şi Ion Voinescu II la Secretariatul Statului.

Deosebit de activă a fost şi mişcarea din Bucureşti. Izbucnită la 11/23 iunie şi în Capitală, unde, sub presiunea maselor populare, mobilizate de comitetul revoluţionar din Bucureşti, domnitorul Gheorghe Bibescu a fost silit să accepte programul revoluţionar, semnând Constituţia şi formarea unui nou cabinet ministerial - peste două zile acesta a abdicat şi a părăsit ţara de teama intervenţiilor imperiilor rus şi otoman -, revoluţia s-a generalizat pe întreg cuprinsul Ţării Româneşti. La 15/27 iunie 1848, pe câmpia Filaretului poporul şi-a reafirmat sprijinul pentru guvernul şi programul naţional, depunând jurământ pe Constituţie. Credincioase acestui jurământ, masele populare bucureştene, cărora li s-a alăturat şi ţărănimea din jurul Capftalei, au dejucat planurile elementelor contrarevoluţionare de restaurare a vechiului regim reacţionar. În două rânduri, la 19 iunie/ I iulie şi la 30 iunie/12 iulie, populaţia Bucureştilor s-a ridicat ca un singur om, înfrângând comploturile fortelor reactionare. ' ,

În scurt timp cât a deţinut puterea politică, 105 zile, Gu-vernul Provizoriu a reuşit transpunerea în practică a unora dintre prevederile înscrise în Proclamaţia de la Islaz - adevărată Constituţie a revoluţiei victorioase: instituirea tricolorului ca steag naţional, desfiinţarea rangurilor boiereşti, înfiinţarea gărzii naţionale, instituirea dreptului pentru orice cetăţean de a „ vorbi, a scrie şi a tipări slobod asupra tuturor lucrurilor", înfiinţarea Comisiei proprietăţii pentru aplicarea articolului 13 din Proclamaţie (desfiinţată la 19/31 august fără să fi dat vreo soluţionare problemei agrare).



Amplă şi dinamică a fost activitatea depusă de Guvernul Provizoriu în vederea recunoaşterii de către statele europene a puterii revoluţionare, instituită la Bucureşti, stabilind legături de natură diplomatică - prin trimiterea de agenţi - cu Franţa, Austria, precum şi cu Imperiul otoman.

În pofida demersurilor întreprinse, la 19/31 iulie trupe otomane au trecut Dunărea la Giurgiu. Guvernul Provizoriu a remis, în aceeaşi zi, o notă de protest, atât trimisului sultanului, Suleiman paşa, cât şi reprezentanţilor puterilor europene acreditaţi la Bucureşti. Totuşi, în urma tratativelor purtate, turcii acceptă înlocuirea Guvernului Provizoriu cu o Locotenenţă domnească - în fond un compromis între forţele revoluţionare române şi cele intervenţioniste otomane. Această Locotenenţă era formată din trei membrii ai Guvernului Provizoriu, liberalii moderaţi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu şi Christian Tell, ocupaţia militară a ţării fiind astfel evitată pentru moment.

Sub presiunile Rusiei ţariste, Poarta a trimis un nou comisar, pe Fuad paşa, cu ordinul de a intra cu trupele în Bucureşti şi a restabili vechiul regim. La 13/25 septembrie, când forţele otomane îşi făcuseră apariţia în capitala ţării, în Dealul Spirii a avut loc o violentă luptă în care trupe din garnizoana Capitalei, mult inferioare numericeşte, au dat o puternică ripostă invadatorilor. Lupta din Dealul Spirii, se înscrie între momentele înălţătoare ale revoluţiei româneşti.

Paşoptiştii au continuat să militeze pentru idealurile revoluţiei. Principalele ei revendicări s-au împlinit în perioada care a urmat. Unirea Principatelor din 1859, reforma agrară şi dobândirea independenţei de stat în 1877 - obiective fundamentale ale programului revoluţionar - s-au realizat în cele trei decenii în care lupta de emancipare naţională şi socială s-a desfăşurat sub stindardul ridicat la 1 848.



* * *

Expoziţia temporară „ Revoluţia română din 1848 ", organizată la sediul Muzeului Municipiului Bucureşti, cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la acest eveniment, îşi propune să elogieze faptele şi persoanlităţile care au marcat viaţa socială şi politică a românilor de la mijlocul veacului al XIX-lea.

În prima parte a expoziţiei sunt etalate diferite categorii de obiecte muzeistice care scot în evidenţă aspecte privind atmosfera acelor ani în Bucureşti şi nu numai. Deasemeni, sunt expuse obiecte care au aparţinut unor personalităţi politice, culturale şi diplomatice care şi-au adus contribuţia în timpul revoluţiei de la 1848, dar şi în perioada imediat următoare, respectiv, Unirea Principatelor din 1859 şi războiul de independenţă dintre anii 1877-1878. Edificatoare în acest sens sunt imaginile plastice sau litografiate ale lui Nicolae Bălcescu, C.A. Rosetti, Christian Tell, Ghe. Magheru, Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Kretzulescu, Elena Cuza ş.a.

De o valoare deosebită, prin raritatea şi mesajul transmis, sunt obiectele care au aparţinut unor fruntaşi paşoptişti sau altor personalităţi ale vremii. De la Alex. Ioan Cuza s-au păstrat piese precum: carabina de vânătoare, trusa de duel, revolverul fabricat la Manufactura Română în 1865, pipa şi tacul de biliard. De la soţia sa, Elena, ne-au parvenit peste timp trei frumoase obiecte: trusa de cosmetică, biroul, precum şi un baston de fildeş, lucrat cu mare măiestrie artistică.

Domnitorului Ghe. Bibescu (1842-1848) i-au aparţinut mai multe piese cu valoare de simbol sau de eveniment istoric. Astfel, în expunere, poate fi admirată frumoasa sa sabie lucrată într-un atelier occidental, dar şi faimoasa pelerină cu epoleţi, cu care domnitorul a fost îmbrăcat în ziua atentatului îndreptat



asupra sa. Mai mult, pot fi văzute urmele lăsate de glonţ în cele două piese vestimentare.

Pictura şi sculptura sunt reprezentate prin lucrări deosebite, unele dintre ele, purtând semnătura unor artişti celebri: Ghe. Tattarăscu, Carol Storck, Maximilian Schulman, Elliescu, Popp, Munteanu etc.

Litografiile şi acuarelele reliefează personalităţi marcante ale revoluţiei române, imagini ale Bucureştilor, lucrări ale Camerei Legiuitoare sau ale Divanului Ad-hoc, intrarea trupelor otomane în Bucureşti şi scene ale luptei din Dealul Spirii din 13 septembrie 1848. Autorii sunt pe măsură: Carol Popp de Szathmari, M. Bouquet, D. Papazoglu, E. Stocler, August Raffet, Makaroff, P. Mateescu, A. Kaufmann.

Partea a doua a expoziţiei, urmăreşte desfăşurarea propriuzisă a revoluţiei în Ţara Românească. Pe lângă imaginile tipice, documentele emanate de revoluţie, sunt cele care întregesc tabloul general. Ele provin de la Guvernul Provizoriu, sau sunt semnate de unii capi ai revoluţiei: C.A. Rosetti, generalul Ghe. Magheru, iar în ultima fază a revoluţiei, ele sunt emise de noua Locotenenţă domnească.

Un capitol distinct îl ocupă armele şi accesoriile, folosite în revoluţie, atât de către armata otomană, cât şi de revoluţionari sau unităţile militare române; dar şi alte categorii muzeale îşi găsesc locul în expunere: costume şi accesorii, mobilier, carte rară, fotografii şi cărţi poştale, numismatică.

Organizatorii acestei expoziţii au căutat, pe cât posibil, să fie cuprinse în expunere obiecte care să sugereze cele mai importante evenimente şi fapte care au marcat istoria noastră naţională de la mijlocul veacului al XIX-lea.


Capitolul I

LITOGRAFII, DOCUMENTE, TIPĂRITURI, PLANURI ŞI PUBLICAŢII

V19

17



1. Alex. Ioan Cuza Litografie, sec. XIX Î: 935; L: 713 Inv. 115.931

2. Elena Cuza Litografie, sec. XIX Î: 924; L: 709 Inv. 115.930

3. Spânzurarea Regulamentului Organic Litografie, Paris, sec. XIX Î: 270; L: 370 Inv. 70.228

4. E. Stockler, Bucureşti - vedere generală Acuarelă, 184 7 Î: 350; L: 1100 Inv. 24.923

5. P. Mateescu, Generalul Gh. Magheru Litografie, sec. XIX Î : 575; L: 475 Inv. 11.067

6. M Bouquet, Dorobanţi din districtele Romanaţi, Târgovişte şi Slatina Tipăritură, sec. XIX Î: 575; L: 475 Inv. 11.318



1/1

1/2



I/3



7. D. Papasoglu, Deschiderea Camerei Naţionale din România la 29 februarie 1860 Tipăritură, 1860 Î: 285; L: 375; Inv. 11.333

8. M Bouquet, Bucureştii văzuţi de la Curtea Arsă Litografie, 1841 Î: 225; L: 380 Inv. 11.339

9. Bucureştii văzuţi de la Curtea Arsă Litografie, sec. XIX Î: 175; L: 255 Inv. 11.537

10. Vedere generală a Bucureştilor Tipăritură, sec. XIX L: 300; Î: 250 Inv. 95.156

11. Intrarea lui Soliman paşa în Bucureşti Litografie, sec. XIX Î: 525; L: 425 Inv. 11.553

12. M. Doussault, Stradă din Bucureşti Litografie, sec. XIX L: 195; Î:270 lnv. 11.370/69



116



1 17

1/8



13. D.Sevastian (după M Doussault), Serată la Palatul Suţu dată de Principele Gheorghe Bibescu în onoarea Principelui Albert de Prusia în 1846 Acuarelă, 1938 L: 685; Î : 480 Inv. 25.025

14. Droesse, Iaşi Gravură, sec. XIX Î: 160; L. 190 Inv. 11.640



1114

15. D. Papasoglu, Lupta din Dealul Spiril (13 septembrie 1848) Litografie, sec. XIX Î: 880; L: 770 Inv. 11.679

16. H. Scott, Galati '

Tipăritură, sec. XIX Î: 140; L: 278 Inv. 11.712/39

17. Laujberger, Giurgiu Litografie, sec. XIX Î: 185; L: 310 Inv. 11.712/81



18. L. Rohbock, Cluj Gravură, sec. XIX Î: 135; L: 180 Inv. 11.713/31

19. M Bouquet, Dorobanţ de Romanaţi Litografie, sec. XIX Î: 233; L: 143 Inv. 11.72114

V15 20. Bucureşti - vedere generală

Gravură, sec. XIX Î: 115; L: 160 Inv. 11.721/55



1/16

1/1 7

27



1/18

21. Rajfet, Infanterie valahă defilând (1839) Litografie, sec. XIX Î: 385; L: 250 Inv. 11.722116

22. Soldaţi otomani Tipăritură, sec. XIX Î: 480; L: 330 Inv. 11. 736/60

23. Th. Aman, Ion Eliade Rădulescu Aqua forte, 1876 Î: 180; L: 150 Inv. 11.812



24. Proclamaţia Guvernului Provizoriu din 11 iulie 1848 Tipăritură Î: 340; L. 230 lnv. 23.060

1121

1122



1123

"" llH.11 IOIOA.111 N

........................ „ ... , �- ..... llllft „.....,. „ „ ,__._., j ..........

.................... .,......_ ,.._.. ..... „M fitl\,lltr„911 ............. � .......................... „„.„ ............ .,..

� „ „„ ............. „ ..,,. t """ .... "'CMlll .u � ...................... „ .... � ...... „ ....... .... ... �.u,...,.,...,....,...�..,��...,..........,..

\l..:....._........,. ......... .......,, ........ �„..,_ ..,... . ............................ „ ...... „...,,.,. ... ... „ . ............ �

o.,.._..„.....,..„...., • .....-......., ... ..,..,. .......................... .._..,.._...„......,. ......... ....... . „ ............................ „ ....... ... ......... „ ...... . ..... , ."""'"' ...... "" ..... . .... ..... pj,•t:•t..._.„ ......... „„ .............. „ ........ ...... „ .... &11�--............................... ..... .... ""'"' ............................... „ ............... „ ... ................ ..,„ ... . u.._„ ...................... ot „� ......................... �� ....... „ .............. .., ..... „ ...... „ .......................... „ �·..,-�- ..... „ . ..... � ........

.._.. . _.....,.......,.

„., ............. &

L ,,,_ ..........

L .,...._ .. ,..._. „_

1126



25. Proclamaţia ministrului C.A. Rosetti din 25 august 1848 Tipăritură Î: 340; L: 50 Inv. 23.069

26. Proclamaţia Guvernului Provizoriu din 6 iulie 1848 Tipăritură Î: 350; L: 230 Inv. 23.075

27. Proclamaţia Locotenenţei domneşti din 1866 Tipăritură Î: 350; L: 420 Inv. 23.140

28. Domnitorul Gh. Bibescu (1842-1848) Litografie, sec. XIX Î: 525; L: 425 Inv. 25.021

29. A. Kaufmann, Domnitorul Gh. Bibescu Litografie, 1843 Î:666; L: 475 Inv. 25.024

30. Domnitorul Alex. Ioan Cuza spre Camera Legiuitoare Litografie, 1862 Î: 340; L: 395 Inv. 52.624

31. Carte de vizită - Ioan Heliade Rădulescu Tipăritură, sec. XIX Î: 65; L: 100 Inv. 72.902



I/29

32. Carte de vizită - C.A. Rosetti Tipăritură, sec. XIX Î: 55; L. 95 Inv. 72.908



33. Carte de vizită - l.C. Brătianu Tipăritură, sec. XIX Î:60; L: 100 Inv. 72.915

34. Proclamatia Guvernului Provizoriu din 12 iulie 1848 '

Tipăritură Î: 380; L: 245 Inv. 73.432

1/30



V31

35. Proclamatia Guvernului Provizoriu din 14 iulie 1848 '

Tipăritură Î:370; L: 230 Inv. 73.439

3 6. Proclamaţii ale generalului Gh. Magheru din 14 septembrie 1848 Tipăritură Î:370; L: 460 Inv. 73.445

37. 9 iunie 1848, Proclamaţia şi programul revoluţionar de la Islaz Tipăritură Î:655; L:500 Inv. 76.653

38. Dorobanţ de Târgovişte Carte poştală, sec. XX Î: 1 40; L. 90 Inv. 84.049



•

IDGllUO•I„

.......... .__.

1/35



....... ...._.. „......,..._ ....-.-----r...,.._......_....,,._

......,. ____ _.,„._....„„_.......,,

........ ------ - ... „ .... -„

_____ .._ ___ .__„ __ ....... „„ •. _ _______ _ _ , ---.....---... __ .,....._ __ ,-.,.._. ___ ......_,._-....... ---· -- „_ ... ___ ...,...._.,_. __

„_. ___ ·---„-.„-...__ ·-·-

::.:-..:..�...: -:.-...; :=-„":.:.. � ':..-: ::;-:.::.oo; ··- ... -· --··---·�-- ...... -----·�- --·----... ·--·---··-...... -.,._„

___ • _ _.... -„-.„„-„ ------·

·-

„ .......

- -- · --

--..

--

-

-

.. ....

-- - -·------„--.--......... .... -.----·-·----·--·-..... --------- . ...._..._ ----·-- -.,._ ___ ---- „.,..._ ... „_. ___ „

.-- -·---·- .... -------··--·- ...,._ _____________ ....,.. „ .............. ----- -----..-......„

--··--- ---------

--

�-

--

-�

-

-

--

„„

„ .......... _.,,,

----·-

-- --·„.-...,.- ----·----..... „ --- ........... „„. _ _.,_,_,., ..... -

---- ...... ..._ ..... .....,....,_ ____ ...,,,... _...,,, _..,...,_ - - -- ... �----„ ... ·--- ... ....._ _...__ ________ ...,_.,.._ - .....

---· -------·�- ....... -

------ --„- ... „ _______ ._

„„

..... .

.--.

. _

_

_

..__,

__

._.„

.... oo("„ ....

�- ......... --�----- -.-.--... -- e:--.--.- �„- .............. -...... , ... _ ... _____ „ ••• --... ,·-.--..... „ .......... .,, ______ .. _______ ....,... __ ..... ___ ...., _____ _.,.. _ _...,_. .

...... ......_ _., . ......, __ _.,. ..... ..._.... __ _ „ ----„„ ___ .„..., .... ,., ___ ...,._ ............. __.._._ ----------· �·- ..... ·--..--�.---·--· ..... ·.: -:-:..:=:-...:..=.:-..:::� .::-:., „-:::.�, � - _.._....,._...,. ________ .„„ .....,.._....._.,........ ___ „...__ _ _....._.,,. __ „...., ___ ...., _____ .... ___ ....-...' �-·- ... -·- __ ....... _„ - ...... . „„ ... „- .. - ............. ....-„ .... ...... ,:...... .... .,._,__, _______ .....,.

�----·- ....... ·-·-·- .......... ..,.__._,_,.

::-.::::. :-:.::.-:89.,:„:.-::;.:r..--:.:::. � .__...„.,....., .._ ___ •• _.„ ....... -....-.-.- ... --··"'T"'·„ ....... -·------·--,_..._ ..... ._. ____ ,_.__.. _________ .....

.... _,.. .. ....... . ...... .._ -·----� --

I/36

--

3 9. Carol Popp de Szathmari, Solemnitatea deschiderii Divanului Ad-hoc (29 septembrie 1857) Litografie, 1857 Î: 600; L: 688 Inv. 119.688

40. Rudolf Arthur Borroczyn, Planul Bucureştilor, 1852 Mătase, scara 1: 1 O. OOO stânjeni L: 820; Î: 855 Inv. 74.340

41. 23 iunie 1848. „Monitorul Român" (publicaţie) Hârtie L: 425; 1:270 Inv. 73.433



42. 28 iunie 1848. Decret nr. 123 al Guvernului Provizoriu privind îndatoririle dorobanţilor şi înfiinţarea regimentelor de panduri-voluntari. Hârtie L. 360; l: 440 Inv. 73.434

l/39

43. 5 iulie 1848, „Poporul Suveran" (publicaţie) Hârtie L:275: l: 210 lnv. 73.435



ROMUN.

, ..... �„ ..... ,... ... „ , ........ -

l/37

44. 7 iulie 1848. Proclamaţie a Guvernului Provizoriu referitoare la pedepsirea celor care complotează împotriva revoluţiei. Hârtie L: 335; 1: 240 Inv. 73.436

45. 19 iulie 1848. Apel al Guvernului Provizoriu adresat românilor la intrarea lui Soliman paşa în Ţara Românească Hârtie L: 320: 1: 220 Inv. 23.070



46. 12 august 1848. Înştiinţare de recunoaştere a „Locotenenţei Domneşti"de către boierii Ţării Româneşti Hârtie L: 240; L. 197 Inv. 23.108

47. 7 septembrie 1848. „Pruncul Român" (publicaţie) Hârtie L: 288; L: 222 Inv. 73.444

48. 21 septembrie 1848. Adresa nr. 52 trimisă de Fuad -efendi şi caimacanul C. Cantacuzino către Mitropolit, pentru pedepsirea clerului care simpatiza cu revoluţionarii. Hârtie L: 300; l: 221 Inv. 23.063

49. N. Bălcescu, Puterea armată şi arta militară de la întemeierea Principatului Valabiei până acum. Ediţie românească, 1844 lnv. 26.644

50. Regulamentul Organic Bucureşti, 1832 Inv. 1.630

51. Magazin istoric pentru Dacia Torn I, Bucureşti, 1845 Inv. 828



DiTEPEA !PM!T'lt

aYn .... r.11J"C\ lll'I\ fltl\T&.11.1 U\.l\\lr.J

------„-·---·· _„_„ .......... -··-„-- ... -- ......... --.-- „ __ „ __ _

lnmlt • ... „ .... , . .... „, •• t'••••'

•• „ •.

1149

52. Magazin istoric pentru Dacia Tom II, Bucureşti, 1846 Inv. 829

53. Magazin istoric pentru Dacia Tom III, Bucureşti, 1846 Inv. 830

54. Magazin istoric pentru Dacia Tom IV, Bucureşti, 1847 Inv. 831

55. Magazin istoric pentru Dacia Tom V, Bucureşti, 1847 Inv. 832

40

OPfA IK

l/50

..

I



56. I.H. Rădulescu, Poezii generale Vol. I, Bucureşti, 1868 Inv. 19.154

57. Anul 1848 în Principatele Române Vol. III, Bucureşti, 1 902 Inv. 4.652

l� i „

l'HIX IP H:LE HOAIÂ�E

hi \CTI' �I l>Ull \IP il1'

TOMUL I

T•• u I V.

Jt00Uftl:80T aucua11sc1. ..,.-.,µ. ... .,.,.„l„._ .... .,.., c.a.pu.; -·

1847. " .... , ...... „

I/55

58. Anul 1848 în Principatele Române Vol. IV, 1903 Inv. 880

59. Anul 1848 în Principatele Române Vol. V, 1904 Inv. 878

41

·-

I/57



60. Calendar popular pentru anul 1848 Bucureşti, 1848 Inv. 6.837

61. Aricescu, Capii Revoluţiunii Române de la 1848 judecaţi de propriile lor acte Bucureşti, 1866 Inv. 24.466

62. 19 iunie 1848. Proclamaţia Guvernului Provizoriu cu privire la baricadele ridicate în Bucureşti Hârtie L: 310; I: 205 Inv. 98.484

'l.ldf

l\.A.\ENDAP omn.�ap

lll!Nl'Pll

lNliJ 1848,

l;ape f'ete cfeelt 1111 de IH aln.

liODPll'iZWND' e1 o„;„„u., Ol.pa'H'Opl.te ttd � ...

. , ...... „. mi • ""'„ .ol, u ... „Lte uai ThusplAe A•uat, Cd•„pt• .'11.UO,, � 1,1111\DKU Co.pe.ni.

liPMAT Ol\, .f<IA:-npl de a ... .,...,.. ,,pl.oop •• „.,...i • .., Wi I NMf'•l.top. H ... euttpe 'i• ICTOpl• ••nJ>U"-

• loopil, Hea.doTe• apien.al UL._ .1.

:\'6.1 A.I 11.lfa.

•'i�11w

1/60

CAPII

1/61



SIÂ�Pll �I APOSlObll U�r._: ui1ĂNlfl Album d·2 12 rllrli po :'c � . .

1/66

63. 6 septembrie 1848. Plata unor săbii către Andreas Treslser, săbier din mahalaua Creţulescu Hârtie cu filigran L: 320; 1: 245 Inv. 98.474



64. Jurământul Guvernului Provizoriu din 1848 Hârtie L: 315; 1: 225 Inv. 98.476

65. Paşaportul lui Dimitrie Brătianu Hârtie L: 515; 1: 405 Inv. 41.409

66. Stâlpii şi Apostolii Unirii României - album cu cărţi poştale Institutul Grafic M. Saidman - Fălticeni, sec. XX L: 145; 1: 85 Inv. 85.072


Capitolul li

ARME ŞI ACCESORII

Il/3

45



1. Pumnalul de vânătoare care a aparţinut familiei Bibescu Oţel, os, piele; tehnică mixtă Atelier occidental, sec. XIX L: 490 Inv. 67.612

2. Sabia domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848) Oţel, piele, lemn şi pietre semipreţioase Atelier occidental, sec. XIX L: 970 Inv. 83.315

3. Trusa de duel a lui Alex. Ioan Cuza Oţel, lemn, material textil Atelier H. Bouchatte 97 rue Richelieu et Pasge Desprinces - Paris, sec. XIX L:520; L.290; Î:80 Inv. 32.209

4. Carabina de vânătoare a lui Alex. Ioan Cuza Oţel, lemn sculptat; tehnică mixtă Manufactura Română, 1865 L: 1030 Inv. 24.045

5. Revolverul lui Alex. I. Cuza Oţel, os, tehnică mixtă Manufactura Română, 30 august 1865 L: 300 Inv. 24.051



1111

6. Pistol cu cremene Oţel, lemn, tehnică mixtă Atelier occidental, sec. XIX L: 470 Inv. 24.068

11/2



7. Pistol cu percuţie Mortimer Oţel, lemn, tehnică mixtă Londra, cca. 1830 L: 270 Inv. 24.065

8. Pistol cu 8 tevi rotative ,

Oţel, lemn, tehnică mixtă Belgia, sec. XIX L: 180 Inv. 24.059



9. Pistol cu cremene Oţel, lemn, tehnică mixtă Atelier occidental, sec. XIX L: 490; Inv. 143.342

11/6

1117

10. Sabie ofiţer de infanterie Oţel, piele, tehnică mixtă Atelier occidental, md. 1845 L. 990 Inv. 1909.698



11. Cartuşieră Metal, tehnică mixtă Atelier românesc, sec. XIX L: 80: 1: 80; h: 33 Inv. 95.074

IV8



12. Cască pompier Metal, pânză, tehnică mixtă Atelier românesc, sec. XIX Î: 200 Inv. 77.785

WlO

II/12


Capitolul III

ARTĂ PLASTICĂ

III/11



1. Maximilian Schulman, Nicolae Bălcescu Bust, piatră Atelier românesc, sec. XX Î : 500 Inv. 170.088

2. Munteanu, Nicolae Bălcescu Medalion, bronz, 1968 Atelier românesc D: 265 Inv. 98.618

3. Munteanu, Ana lpătescu Medalion, bronz, 1968 Atelier românesc D: 265 lnv. 98.620

4. Munteanu, Popa Şapcă Medalion bronz, 1968 Atelier românesc D: 310 lnv. 98.619

5. Ioan Georgescu, Nicolae Kretzulescu Bust, ipsos Atelier românesc, sec. XIX Î: 520 lnv. 32.871

6. Carol Storck, Gheorghe Magheru Bust, terra-cotta, 1883 Atelier românesec Î : 260 Inv. 75.656



III/I

III/2



IW3

111/4



7. C.A. Rosetti Medalion, terra-cotta Atelier românesc, sec. XX D: 260 Inv. 74.248

8. Ioan Georgescu, C.A. Rosetti Bust, bazalt Atelier românesc, sec. XIX I: 385 Inv. 102.375



III/2

III/7



III/8

9. E. Stoenescu, I.C. Brătianu u/p, atelier românesc, sec. XIX Î: 81 O; L:580; Inv. 1 71 .716

10. Eliescu, C.A. Rosetti u/p, atelier românesc, 1 877 Î: 680; L: 550 Inv. 87.084



11. Gh. Tattarăscu, Nicolae Bălcescu u/p, atelier românesc, sec. XIX Î: 500; L: 410 lnv. 11.296

12. Popp, Christian Teii u/p, atelier românesc, sec. XX Î:240; L:185; D: 93 lnv. 11 .267

IIl/9



III/IO

IIl/12



111/1 4



13. Gheorghe Magheru u/p, atelier românesc, sec. XX Î: 650; L: 520 Inv. 52.059

14. Alex. Ioan Cuza u/p, atelier românesc, sec. XX Î: 340; L: 240 Inv. 52.031

15. Mihail Kogălniceanu, u/p, atelier românesc, sec. XIX, Î: 630; L: 530 Inv. 120.841


Capitolul IV

ARTĂ DECORATIVĂ

IV/1

63



1. Birou atribuit doamnei Elena Cuza Metal, lemn furniruit; tehnică mixtă Atelier european, sec. XIX L: 1090; 1: 1050; Î: 680 Inv. 102.172

2. Masă atribuită familiei C.A. Rosetti Lemn furniruit, tehnică mixtă Viena, stil Biedermeir, sec. XIX Î: 800; D: 1260 Inv. 107.679

3. Scaun atribuit familiei C.A. Rosetti Lemn furniruit, intarsii, tehnică mixtă Viena, stil Biedermeir, sec. XIX Î: 970 Inv. 107.658





IV/2

IV/3




7. Comodă atribuită familiei C.A. Rosetti Lemn furniruit Viena, stil biedermeir, sec. XIX Î: 920; L: 1290; 1: 625 Inv. 1 19.861

8. Fructieră Metal, tehnică mixtă Anglia, sec. XIX Î: 380 Inv. 47.743

IV/7



IV/8 9. Cupă cu suport decupat

Metal, tehnică mixtă St. Petersburg - Rusia, 1833 Î: 187 Inv. 33.631

10. Cană Metal, tehnică mixtă Astro-Ungaria, 1846 Î: 1 15 Inv. 33.640

11. Pahar Metal, tehnică mixtă Rusia, 1 844 Î: 93; G: 78 Inv. 42.443



12. Suport cană Metal, tehnică mixtă Atelier Wolska Podwarszawa, Austria, 1845 Î: 90 Inv. 49.022

IV/9



IV/10

IV/11



13. Bombonieră Metal, tehnică mixtă Rusia, 1830 Î: 120 Inv. 139.675

14. Pahar tronconic Metal, tehnică mixtă Austria, 1842 Î: 96 Inv. 143.581

15. Vas patiserie Metal, tehnică mixtă Rusia, 1840 Î: 60; D: 165 Inv. 167.711

IV/12



16. Vas patiserie Metal, tehnică mixtă St.Petersburg - Rusia, 1811 Î: 65 Inv. 167.712

17. Platou-tavă Porţelan

IV/13

Atelier Limoges - Franţa, 1842 D: 220 X 335 lnv. 32.292

18. Platou-farfurie Porţelan Atelier Fontaine Bleau - Franţa, 1834 L: 248; l: 235 lnv. 32.293



19. Ceşcuţă cu farfurioară Porţelan

IV/14

Atelier Limoges - Franţa, 1842 D: 85 Inv. 32.292

20. Ceşcuţă cu farfurioară Porţelan Atelier Limoges - Franţa, 1842 D: 85 Inv. 32.292



IV/15

IV/16



II/22



21. Platou Porţelan Atelier Limoges - Franţa, 1842 D: 237 Inv. 32.292

22. Pendulă atribuită fam. Ghica Atelier Michelitz E. De Brequet Sec. XIX Lemn, metal comun, email L: 390; 1: 260: H: 580 Inv. 1 25.593

23. Ceas de buzunar Atelier Londra, sec. XIX Metal, tehnică mixtă D: 69 Inv: 94.845

24. Casetă Metal comun, sec. XIX L: 205; 1: 170; Î: 140 Inv. 51.595


Capitolul V

COSTUME ŞI ACCESORII

V/ I

76



1 . Costum de surugiu Atelier balcanic, sec. XIX Haina: 960 x 570 Pantalon L: 1130 Inv. 89.776

2. Ipingea Atelier balcanic, sec. XIX L: 1290; 1: 575 Inv. 89.777

3. Uniformă de pompier Atelier românesc, md. 1846 Haina: 440 x 93 x 410 Pantalon: 1 080 x 7 60 lnv. 76.586

4. Pelerina domnitorului Gh. Bibescu Atelier românesc, mijlocul sec. XIX L: 1 150; 1: 400 Inv. 69.515

5. Epoleţii domnitorului Gh. Bibescu Metal, fir aurit, tehnică mixtă Atelier românesc, sec. XIX L: 220; 1: 130 Inv. 40.930

6. Evantai Pene struţ, baga, metal Atelier occidental, sec. XIX Lama: 200; Penaj: 300 Inv. 139.966



V/2

V/3.



7. Evantai Pene struţ, baga, metal Atelier occidental, sec. XIX L: 410 Inv. 125.025

8. Face a main Baga, sticlă, tehnică mixtă Atelier occidental, sec. XIX Rama: 100; Mâner L: 205 Inv. 144.783

V/4



V/5



9. Portmonet Baga, argint, rips

V/8

Atelier occidental, sec. XIX L: 80; 1: 50; h: 20 Inv. 144.770

10. Camee Argint, tehnică mixtă Atelier occidental, sec. XIX D: 40 Inv. 172.936

1 1 . Broşă Argint, tehnică mixtă Atelier occidental, sec. XIX D: 70 Inv. 144.780



12. Suport perie haine Catifea, sticlă Atelier românesc, 1859 L: 180; h: 1 00 Inv. 40.576

13. Umbrelă Atlas, lemn, tehnică mixtă Atelier occidental, sec. XIX L: 930 Inv. 1 25.024

V/9

14. Ghete care au aparţinut Ecaterinei Teii, fiica generalului Christian Teii Atlas, metal, piele Atelier occidental, sec. XIX L: 265; h: 220 Inv. 73.045



V/10

V/12



V/14

15. Baston atribuit doamnei Elena Cuza Fildeş, metal Atelier occidental, sec. XIX H: 900 Inv. 40.594


Capitolul VI

DIVERSE

VI/3

85



1. Lulea cu casetă care a aparţinut lui Alex. Ioan Cuza Lemn trandafir, chihlimbar şi monogramă Atelier occidental, sec. XIX L: 207 Inv. 24.124

2. Tac de biliard care a aparţinut lui Alex. Ioan Cuza Lemn cu fildeş şi monogramă Atelier occidental, sec. XIX L: 1460 Inv. 126.617

3. Besactea aparţinând doamnei Elena Cuza Lemn furniruit, email şi cristal Franţa, sec. XIX L: 330; 1: 240; Î: 150 Inv. 82.817

VI/1



VI/4

4. Cutie pentru corespondenţă secretă Lemn natur şi etichete aplicate Atelier românesc, sec. XIX L: 300; 1: 175; Î: 75 Inv. 82.812

5. Geantă diplomat care a aparţinut lui Vasile Alecsandri Piele, metal, tehnică mixtă Atelier european, sec. XIX L: 400; 1: 310 Inv. 146.924

6. Drapelul revoluţionarilor de la 1848 Copie, material textil Atelier românesc, sec. XX L: 1200; 1: 750 Inv. 75.276



VI/5

D P E n TAT E <I> P � U I E

VI/6


Capitolul V

NUMISMATICĂ

VII/8



1 . Semicentenarul revolutiei de la 1848 .

Gravor Camid fiul, 1898 Bronz aurit, ştanţare D: 25 Inv. 34.325

2. Semicentenarul de la 1848 Gravor I . Schwartz, 1898 Bronz aurit, ştanţare L: 25; I: 25 Inv. 34.324

3. Centenarul revoluţiei de la 1848 Gravor Haralambie Ionescu, 1948 .t\rgint, ştanţare D: 38; g: 25,25 gr. Inv. 78.011

4. Ion Brătianu (182 1-1891) Gravor Paul Telge, 1891 Cupru, ştanţare D: 50 Inv. 41.176



VII/5



VII/4



5. Ioan Heliade Rădulescu (1802-1872) Gravor Constantin Dimitrescu, 1902 Cupru, ştanţare D: 53 Inv. 1.041

6. Semicentenarul Revolutiei de la 1848 - În amintirea '

marilor patrioţi Medalie, 1898 Gravor: I. Schwartz Bronz aurit D: 39 lnv. 1 .040

7. Ion Brătianu (1821-1891) Medalie cu toartă, 1891 Gravor : Theodor Radivon Alamă D: 30 Inv. 34.285/ l

8. C.A. Rosetti (1816-1885) Plachetă, f.d. Uni facies Bronz zincat, 150 x 105 Inv. 38.034



VII/2


Cronologia principalelor evenimente

8/20 martie 1848

12/24 martie 1848

27 martie I 8 aprilie 1848

28 martie I 9 aprilie 1848

29 martie I 1 O aprilie 1848

martie 1848

- Are loc la Paris, în locuinţa lui N. Bălcescu, o întrunire a revoluţionarilor munteni şi moldoveni, unde se hotărăşte ca revoluţia să izbucnească simultan în cele două Principate. Se redactează un program, care cuprindea şi împroprietărirea ţăranilor prin despăgubire. - Simion Bămuţiu redactează, la Sibiu, o proclamaţie, prin care cere recunoaşterea românilor ca naţiune politică, pentru convocarea unei adunări naţionale proprii şi pentru desfiinţarea iobăgiei. - Are loc la Iaşi (hotelul Petersburg) o adunare populară pentru sancţionarea programului de revendicări ce urma a fi înaintat domnitorului Mihail Sturdza. - Întrunirea grupărilor liberale din Moldova, cu care prilej se redactează „Petiţia-proclamaţie"(35 de articole), cuprinzând revendicări social-politice moderate. - Domnul Moldovei, Mihail Sturdza, refuză să accepte cele 35 de revendicări şi trece la înăbuşirea mişcării revoluţionare, operând numeroase arestări. - Înfiinţarea primului comitet revoluţionar în Muntenia format din C.A. Rosetti, Ion Ghica, fraţii Goleşti, Ion Voinescu II ş.a.

95


8 aprilie I 20 mai 1848

18 aprilie I 30 mai 1848

26 aprilie I 8 mai 1 848

3115 mai 1848

1 0/22 mai 1848

12/24 mai 1848

17/29 mai 1848


- La Bucureşti, în casa lui C.A. Rosetti, are loc o adunare secretă privind fixarea datei începerii insurecţiei. - Prima adunare a românilor transilvăneni, la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, la care se hotărăşte convocarea pentru 3/15 mai, a unei mari adunări populare la Blaj. - Conferinţa conducătorilor români transilvăneni, la Sibiu, unde se aprobă un proiect de program redactat de Simion Bămuţiu, care cuprinde revendicări sociale şi politice pentru români. - Pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, în prezenţa a 40.000 de români, s-a dat citire programului cu revendicările românilor transilvăneni. - Se constituie „Comitetul revoluţionar din Ţara Românească'', compus din reprezentanţii tuturor fracţiunilor boiereşti liberale şi ai intelectualilor: Ion Ghica, N. Bălcescu, C.A. Rosetti, Dumitru C. Brătianu, Ion C. Brătianu, fraţii Goleşti, Ion Heliade Rădulescu, Cezar Bolliac, Const. Bălcescu. Se adoptă un program al Revoluţiei, în 22 de articole, urmărind satisfacerea revendicărilor fundamentale ale românilor munteni. - Revoluţionarii moldoveni emigraţi elaborează la Braşov programul, în şase puncte, „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei". - Dieta nobiliară de la Cluj, formată în exclusivitate din reprezentanţii nobilimii


21 mai I 2 iunie 1 848 29 mai I 1 O iunie 1848

9/21 iunie 1848

9/21 iunie 1848

11/23 iunie 1848

13/25 iunie 1848

13/25 iunie 1848

14/26 iunie 1848

15/27 iunie 1848


maghiare, secuieşti şi ai patriciatului săsesc, votează, în unanimitate, anexarea Transilvaniei la Ungaria. - Ciocniri violente în comuna Mihalţ, între ţăranii români şi armata austriacă. - Curtea vieneză, sancţionează legea „uniunii" Principatului Transilvania şi Ungaria. - Atentat eşuat la viaţa domnitorului Ţării Româneşti, Gh. Bibescu ( 1842-1848). - Are loc la Islaz (jud. Romanaţi) o adunare populară, unde se dă citire programului Revo-luţiei din Ţara Românească. Se constituie primul Guvern Provizoriu compus din: Ion Heliade Rădulescu, maiorul Christian Tell, Ştefan Golescu, preotul Radu Şapcă şi căpitanul Nicolae Pleşoianu. - Izbucnirea revoluţiei la Bucureşti. Domnitorul Gh. Bibescu semnează Constituţia şi recunoaşte noul guvern. - Domnitorul Ţării Româneşti, Gh. Bibescu abdică şi pleacă la Braşov. Guvernul Provizoriu, ales la Islaz, în fruntea unei mari mulţimi, îşi face intrarea în Craiova. - Guvernul Provizoriu dă primele sale decrete: înfiinţarea drapelului tricolor cu deviza „Dreptate-Frăţie", desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea gărzii naţionale şi desfiinţarea pedepsei cu moartea şi a bătăii. - Locuitorii Bucureştiului (cca 30.000 de oameni) adunaţi pe Câmpia Filaret,


1 5/27 iunie 1848

1 6/28 iunie 1848

18/30 iunie 1848

19 iunie I 1 iulie 1848

24 iunie I 6 iulie 1848

26 iunie/ 8 iulie 1848

28 iunie I 1 O iulie 1848

29 iunie I 11 iulie 1848 30 iunie I 12 iulie 1 848


numită de atunci „Câmpia Libertăţii", depun jurământul pe programul revoluţiei şi aclamă Guvernul Provi-zoriu constituit. - A doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat, care printre altele hotărăşte şi înfiinţarea unei armate române prin înarmarea poporului. - Guvernul Provizoriu al Ţării Româneşti decretează eliberarea tuturor deţinuţilor politici. - Guvernul Provizoriu al Ţării Româneşti hotărăşte organizarea unui corp de dorobanţi şi panduri voluntari, sub comanda lui Gh. Magheru. - Guvernul Provizoriu este arestat în Palatul Domnesc, datorat unui complot. În urma unei acţiuni energice a populaţiei, în frunte cu Ana lpătescu, Guvernul Provizoriu este eliberat. - Guvernul Provizoriu al Ţării Româneşti decretează trimiterea în ţară a unor comisari cu propaganda revoluţionară. - Guvernul Provizoriu decretează eliberarea robilor ţăgani ai boierilor, începând cu 10/22 iulie 1848. - Ca urmare a unor zvonuri ostile revoluţiei, despre iminenţa intrării unor trupe ruse şi turce în ţară, Guvernul Provozoriu se refugiază la Rucăr (jud. Argeş). - Mitropolitul Neofit, rămas în Bucureşti, proclamă restaurarea vechiului regim. - Puternică acţiune a populaţiei bucureştene, în urma căreia guvernul revoluţionar este repus în drepturi.



9/21 iulie 1848

1 9/31 iulie 1 848

1 9/31 august 1848

25 iulie I 6 august 1848 19/31 august 1848

Finele lunii august 1848

29 august I 11 septembrie 1848 3/15 sept. 1848

6/18 sept. 1 848

- Guvernul Provizoriu emite un decret prin care se instituie o „Comisie a proprietăţii", având drept scop emanciparea clăcaşilor şi împroprietărirea lor prin răscumpărare. - Trupe otomane (cca. 20.000 de oameni), în frunte cu Suleiman Paşa, trec Dunărea pe la Giurgiu, în vederea înăbuşirii revoluţiei din Muntenia. - La Giurgiu, au loc tratative între reprezentanţii Guvernului Provizoriu şi Suleiman paşa, trimisul Porţii. Se convine înlocuirea Guvernului Provizoriu cu o Locotenenţă domnească, formată din trei membrii. - Demisia Guvernului Provizoriu.

- Se desfiinţează Comisia proprietăţii pentru aplicarea articolului 13 din „Proclamaţia de la Islaz". - Mihail Kogălniceanu, publică la Cernăuţi, broşura „Dorinţele partidei nationale în Moldova", care va sta la baza

'

unui „Proiect de constituţie pentru Moldova". - Adunare de protest la Orlat (lângă Sibiu) împotriva „uniunii" Transilvaniei cu Ungaria. - A treia adunare de la Blaj, la care ţăranii români vin înarmaţi. Se începe formarea unei oşti populare române condusă de Avram Iancu. - Mare demonstraţie populară la Bucureşti. Mulţimea arde, în piaţa


13/25 sept. 1848

15/27 sept. 1848

25 sept. I 7 oct. 1848

28 sept. I 10 oct. 1848

Sept - oct. 1848

20 oct. I 1 nov. 1848

Noiembrie 1848

20 noiembrie I 2 decembrie 1848

13/25 dec. 1848


publică, textul Regula-mentului Organic şi Condica rangurilor boiereşti. - Trupele otomane, comandate de Fuad paşa, intră în Bucureşti. Rezistenţa armată a pompierilor de sub comanda locotenentului Pavel Zăgănescu, în Dealul Spirii. Restaurarea vechiului regim regulamentar. - Trupele ruse, comandate de generalul Liiders, trec Milcovul în Ţara Românească. - Decret special privind trimiterea în exil a majorităţii conducătorilor Revoluţiei din Ţara Românească. - Generalul Gh. Magheru hotărăşte dizolvarea taberei de voluntari de pe „Câmpul lui Traian" de la Răureni Uud. Vâlcea). - Comitetul Naţional Român de la Sibiu organizează 15 legiuni româneşti înarmate. Începe îndepărtarea administraţiei ungare din Transilvania şi instaurarea administraţiei româneşti. - Prădarea şi incendierea oraşului Reghin de către gărzile secuieşti, fidele administraţiei maghiare. - Oastea secuilor este înfrântă la Târgu Mureş, de către armata austriacă. - Abdicarea împăratului Ferdinand I; urcarea pe tron a nepotului său, Franz Joseph I (1848-191 6). - Armata revoluţionară maghiară, comandată de generalul Josef Bem, intră în Cluj. Într-o proclamaţie, generalul Bem


16/28 dec. 1 848


cheamă la unire forţele revoluţionare române şi maghiare. - Adunarea naţională a fruntaşilor români transilvăneni, la Sibiu, prezidată de episcopul ortodox Andrei Şaguna, adoptă o petiţie naţională în care protestează împotriva „uniunii" forţate a Transilvaniei cu Ungaria.


M.M.B Inv.

L I Î T D

Sec. u/p 1118

ABREVIERI

Muzeul Municipiului Bucureşti Numărul de inventar al obiectului Lungime Lăţime Înălţime Talie Diametru Secol Ulei pe pânză Capitolul şi numărul curent al obiectului Dimensiunile obiectelor sunt date în milimetri.

103


104


Izbucnită într-un context european de maximă complexitate, revoluţia română de la 1848 se integrează în marele efort european de înnoire revoluţionară care a cuprins co�tinentul la sfârşitul primei jumătăţi a secolului al XIX-iea.

Fenomenul revoluţionar românesc şi-a vădit de la început ţelurile proprii, determinate de realităţi specifice într-un vast program de reforme cu caracter naţional şi social.

Muzeul Municipiului Bucureşti

Documents

Transcript of Muzeul Municipiului Bucureşti